Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin 2015

Drobeta Turnu Severin

“Strategia de dezvoltare a

Municipiului pe perioada 2014-2020”

Orizont 2030

Varianta finală revizuită

Conținutul acestui document nu poate fi utilizat, reprodus, distribuit, transmis, expus, in alte

scopuri decât cele legal permise. Extragerea oricăror informații, se realizează numai cu

acordul scris al titularului drepturilor de proprietate, SC. Concept Consulting S.R.L. Dreptul

de proprietate va fi transferat numai după efectuarea plății pentru serviciul prestat, conform

contractului 25999/19.12.2014.

CUPRINS

Cuvânt înainte 1

Premisă - la ce foloseşte o strategie? 3

PARTEA I - ANALIZA DIAGNOSTIC 4

CAPITOLUL 1- CONTEXT 5

1.1 Noţiuni introductive. Metodologie 5

1.2 Punct de plecare: evaluarea cadrului planificării

strategice locale

11

CAPITOLUL 2- ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE 14

2.1 Cadrul general 14

2.1.1. Repere istorice 14

2.1.2. Repere de geografie urbană 27

2.1.3. Organizare administrativă 30

2.1.4. Drobeta Turnu Severin si ruralul sau 31

2.1.5. Accesibilitate 33

2.1.6. Suprafaţă 34

2.1.7. Resurse 35

2.2 Retrospectiva factorilor determinanţi ai teritoriului

(variabile interne)

40

2.2.1 Demografie în areal 40

2.2.2 Oferta de servicii publice 41

2.2.3 Cultura, creativitate, agrement 41

2.2.4 Urbanism/ amenajarea teritoriului 42

2.2.5 Calitatea mediului 46

2.2.6 Transportul şi infrastructura de transport 47

2.2.7 Piaţa imobiliară şi calitatea locativă 47

2.2.8 Disparităţi teritoriale 49

2.2.9 Evoluţia ţesăturii economice a zonei 49

2.2.10 Dinamica investiţiilor şi filierele de excelenţă 51

2. 2.11 Guvernanţa teritorială 53

2.2.12 Turismul 53

2.2.13 Piaţa muncii 53

2.2.14 Cercetare/ inovare/ progres 54

2.2.15 Educaţie şi formare profesională 54

2.3 Concluzii. Istorie şi dinamică 55

CAPITOLUL 3- ANALIZA PERCEPŢIEI SUBIECTIVE 131

3.1 Cercetarea cantitativă 131

3.2 Cercetarea calitativă 134

3.3 Interviuri 143

CAPITOLUL 4- ANALIZE DIAGNOSTIC 147

4.1 PEST 147

4.2 VENN 152

4.3 SWOT 159

4.4 Dinamica spaţială 162

PARTEA a II-a STRATEGIE DE DEZVOLTARE 175

CAPITOLUL 5- SCENARII DE DEZVOLTARE 176

CAPITOLUL 6- MISIUNE. VIZIUNE. OBIECTIVE 271

CAPITOLUL 7- AXE. INTERVENŢII. ACŢIUNI.

DIRECŢII. MĂSURI

275

CAPITOLUL 8- PLAN DE ACŢIUNE 364

PARTEA a III-a MONITORIZARE ŞI IMPLEMENTARE 376

CAPITOLUL 9- MONITORIZARE - Ciclul de reajustare

şi indicatori

377

ANEXE

Anexa 1 – Proiecte 2009-2015 Anexa 2 – Arborele problemelor Anexa 3 – Context global Anexa 4 – Context european Anexa 5 – Omul Anexa 6 – Cadrul de viaţă Anexa 7 – Organizare teritoriu Anexa 8 – Economie Anexa 9- Cadrul instituţional al abordării

1

Cuvânt înainte

„Concertarea este un proces de iniţiere și susţinere a unui dialog între părţile implicate în actul decizional, al cărui scop este construcţia colectivă a unei viziuni cu obiective și proiecte care să soluţioneze problemele comunităţii.”

Un bilanţ este o evaluare dar și o refondare de proiect pentru viitor. În 2009

ne-am propus să construim o nouă realitate până în 2015. Elementele esenţiale ale

„Cuvântului înainte” din anul 2009 erau: „Definirea unor politici economice adecvate

utilizând instrumente fiscale pentru atragerea de investitori și menţinerea locurilor de

muncă. Prioritatea priorităţilor este dezvoltarea activităţii de producţie, de investiţii, de

export, de servicii. Acestea vor beneficia de politici şi mecanisme economice şi fiscale pentru

stimularea operatorilor economici. Obiectivul general este valorificarea resurselor de potenţial

uman şi material ale comunităţii locale, nivel de viaţă civilizat pentru întreaga populaţie a

municipiului.” În perioada scursă am realizat mult din ceea ce ne-am propus. Pentru

viitor, prin efort concertat, ne propunem să continuăm și să realizăm și mai mult.

Astăzi, noua strategie are un orizont 2030 care ne permite o abordare mai

ambiţioasă şi pragmatică. Cuvintele de ordine sunt:

CONTINUITATE

În demersul participativ v-aţi arătat preocupaţi de locurile de muncă și aţi optat

pentru acţiuni imediate care să sprijine mediul economic, să atragă investiţii. Ori,

aceasta era, și este considerată prioritatea priorităţilor.

FOCUSARE

Capacitatea financiar bugetară și contextul macroeconomic nu ne permit în prezent o

acţiune spectaculoasă și grandioasă în toate domeniile. Din acest motiv optăm

pentru focusare pe două planuri. Pe de o parte, o focusare prin prioritizarea acelor

proiecte care au un impact semnificativ și măsurabil pe termen scurt. Pe de altă

parte, o focusare pe crearea unor instrumente financiare locale care să permită

atragerea și multiplicarea resurselor financiare.

CONCERTARE

Concertarea este elementul cheie al noii strategii. Strategia am realizat-o, am

dezbătut-o și am validat-o împreună într-un demers participativ. Neîncrezători, unii

nu au participat, dar sperăm să ni se alăture în viitor. Căci noua strategie se dorește

să fie mai mult decât un document programatic, să fie un PACT PENTRU

SEVERINUL NOSTRU. O adevărată arhitectură instituţională se construiește pe

2

principiul guvernanţei teritoriale. După un model european în extindere, începând

cu 2016, 10% din bugetul local va fi un buget participativ pentru care sunteţi chemaţi

să decideţi.

REAJUSTARE

Ca proces participativ, PACTUL PENTRU SEVERINUL NOSTRU este un demers

continuu. Strategia are indicatori care să măsoare eficienţa acţiunilor noastre. Ne-am

propus să evaluăm progresul în atingerea ţintelor noastre în 2017, în 2020 și în 2023

când vom propune o validare sau repoziţionare în funcţie de noile ţinte ale Uniunii

Europene. În funcţie de evaluarea participativă, vom reajusta Strategia fie prin

extindere și/sau intensificare, fie prin repoziţionare.

Este momentul unei schimbări. Alegem abordarea locală pentru că am înţeles că nu

mai avem nimic de aşteptat şi că ŞANSA NOASTRĂ SUNTEM NOI. În timpul

prezentului demers strategic am înţeles că doar prin NOI ÎNŞINE VOM REUŞI. Cred

în acest PACT PENTRU SEVERINUL NOSTRU. Cred într-un SEVERIN PROSPER

afirmându-se în regiune şi ţară redevenind ceea ce a fost şi mai mult de atât.

PACTUL PENTRU SEVERINUL NOSTRU înseamnă în primul rând locuri de

muncă. PACTUL PENTRU SEVERINUL NOSTRU înseamnă şi o economie locală

prosperă, investiţii eficiente, un buget care să asigure condiţii pentru un trai prosper.

Nu în ultimul rând, PACTUL PENTRU SEVERINUL NOSTRU înseamnă că

împreună vom reuşi ca în 2030 să facem din orașul nostru ceea ce a fost și mai mult

de atât, o metropolă culturală a Olteniei.

Nu va fi uşor căci sunt multe greutăţi de depăşit.

VOM BIRUI CĂCI PATRONUL NOSTRU ESTE SFÂNTUL GHEORGHE

PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ !

ÎMPREUNĂ VOM REUȘI !

Primarul municipiului Drobeta Turnu Severin,

Av. CONSTANTIN GHERGHE

3

Premisă - la ce foloseşte o strategie?

Realizarea unei strategii reprezintă un bun prilej de creare a unui pact pentru

dezvoltarea locală. Strategia este în fapt un pact contractual între membrii

comunităţii: administraţie publică, mediu economic, societate civilă, populaţie, fiii

oraşului care nu mai trăiesc în oraș, orice altă parte interesată. Ea are un înţeles de

pact deoarece în strategie sunt identificate posibilele acţiuni comune printre

interesele diverse ale părţilor. Pactul trebuie să fie, deci, o acţiune concertată în

realizarea unor obiective comune. Pentru succesul strategiei sale, Drobeta Turnu

Severin are nevoie în primul rând de mecanisme de sprijin și de o arhitectură

instituţională care să facă posibilă acţiunea comună. În al doilea rând, strategia

reprezintă o alegere a excelenţelor și competitivităţii locale. Astfel, ea este nu numai

un document programatic, ci şi un instrument, un tablou de bord care stabilește

indicatori și o foaie de parcurs. Nu în ultimul rând, o strategie trebuie să se doteze cu

mecanisme de ajustare, pentru că strategia este o POLITICĂ PUBLICĂ, în care

elementul esenţial, adică accentul, cade pe aspectul PUBLIC.

PRIN NOI PENTRU NOI!

4

PARTEA I

ANALIZA DIAGNOSTIC

5

CAPITOLUL 1- CONTEXT

1.1 Noţiuni introductive. Metodologie

O acţiune „cetăţenească” nu se poate mulţumi să creeze bogăţii materiale, ea trebuie

să contribuie la împlinirea personală a omului, pentru a fi fericit în „cetate”.

Demersul strategic este o acţiune de prospectare. Ţinta prospectării este omul

și, mai departe, rezultatele acţiunii sale.

Strategia este o politică publică. Politica publică se fundamentează printr-o

prospectare strategică. Aceasta se realizează printr-o acţiune cetăţenească, a cărei

ţintă este omul.

În faţa viitorului oamenii au de ales între patru atitudini: să se supună

schimbărilor (pasivitate), să acţioneze în urgenţă când apar problemele (reactivitate),

să se pregătească pentru schimbările dorite (preacţiune), să acţioneze pentru a

provoca schimbările dorite (proactivitate).

Prospectarea este centrată pe cinci întrebări fundamentale pentru construcţia

viitorului:

- “cine sunt/suntem?” întrebarea prealabilă esenţială (Q0) – DOMENIUL

IDENTITAR DECLANŞATOR

- “ce se poate întâmpla?” întrebarea pe care este centrată prospectarea (Q1) –

DOMENIUL CERCETĂRII EXPLORATORII

- “ce aş putea face?” întrebarea prin care prospectarea devine strategică (Q2) –

DOMENIUL PROIECTULUI (1) - DEFINIREA CÂMPULUI PROIECTULUI

TERITORIAL

- “ce voi face?” întrebare a domeniului prospectării strategice (Q3) –

DOMENIUL PROIECTULUI (2) – DECIZIA DESIGNULUI DE PROIECT

- “cum voi face ce voi face?” întrebare a domeniului prospectării strategice (Q4)

– DOMENIUL STRATEGIEI.

Orice formă de predicţie este o impostură. Viitorul nu este scris. Viitorul este

nedeterminabil şi deschis la o mare varietate de viitoruri posibile. Ghidul celor cinci

noţiuni fundamentale ale prospectării strategice ca domeniu al viitorului

indeterminabil:

- Lumea se schimbă, dar problemele rămân aceleaşi. Este suficient să

actualizăm cu datele cele mai recente un sistem pentru a regăsi cea mai mare

parte a mecanismelor şi constatărilor anterioare. Există totuşi un element

diferit: “totul se accelerează!”

- Viitorul este fructul hazardului, necesităţii şi al voinţei. Lumea reală este

mult prea complexă pentru a putea spera că într-o zi, am putea pune într-o

6

ecuaţie determinismul ei ascuns. Dar chiar şi dacă acest lucru ar fi posibil,

incertitudinea inerentă a oricărui parametru al său, în special cel social, ar

păstra o mare deschidere a imprevizibilului. Stabilirea evantaiului de viitoruri

posibile prin metoda scenariilor permite însă identificarea unor parametri

care constituie variabilele-cheie în analiza de prospectare strategică.

- Stop complicării inutile a complexităţii. Marile spirite, cu o gândire

complexă, au ştiut mai bine ca oricare alţii să găsească legi relativ simple

pentru a înţelege universul. Nu vor exista niciodată modele perfecte, ci doar

modele aproximative ale realităţii. Dintre două modele cel mai bun va fi

întotdeauna cel care, pentru o aproximare acceptată, va reprezenta cel mai

simplu datele de observare. Este însă dificil să faci simplu.

- Să-ţi pui întrebările bune şi să nu accepţi ideile preconcepute. Adesea,

justeţea întrebărilor în discuţie nu este pusă sub semnul întrebării şi

majoritatea se precipită în căutarea iluzorie a răspunsurilor (care pot să pară

bune sau greşite şi care alimentează dezbateri sterile) la false întrebări ; nu

există răspunsuri bune la întrebări greşite. Atunci cum să descoperim

întrebările bune? În realitate există întotdeauna entităţi sau teritorii mai bine

organizate şi mai eficiente. Întrebarea bună este cum să devii eficient cu

resursele de care dispui?

- De la anticipare la acţiune prin asumarea colectivă. Motivarea internă şi

strategia externă sunt cele două obiective indisociabile care nu pot fi atinse

separat. Prin asumarea colectivă trece reuşita oricărui proiect. Demersul

colectiv de prospectare concentrat asupra analizei factorilor schimbării şi

asupra evaluării inerţiilor mediului dau conţinut mobilizării şi permit

asumarea colectivă a proiectului definit printr-un demers colectiv.

Prospectarea strategică

Prospectarea strategică este demersul, raţional şi holistic în acelaşi timp, care

încearcă să te pregătească astăzi pentru mâine. Funcţiunea sa principală este de a

identifica şi sintetiza riscurile sistemice şi de a oferi viziuni temporale (scenarii)

drept sprijin pentru deciziile strategice de întreprins. Prospectarea strategică

angajează un individ sau un grup şi implică utilizarea unor resurse (naturale,

antropice sau imateriale) mai mult sau mai puţin regenerabile şi/sau valoroase

pentru o lungă durată. Din această perspectivă prospectarea strategică dobândeşte o

dublă funcţiune derivată: de reducere a incertitudinilor asupra viitorului şi de

prioritizare sau legitimare a acţiunilor. Prospectarea strategică este un demers

continuu care pentru a fi eficient trebuie să fie periodic actualizat, fundamentat pe o

succesiune de bază de date statistice care conduc la ajustări şi corecţii în timp.

Prospectarea strategică se bazează pe trecut şi prezent pentru a scruta viitorul. Ori,

permanent viitorul devine trecut/prezent.

7

În funcţie de provocările şi de nevoile strategice dintr-un moment specific,

orizontul de timp al prospectării strategice poate fi termen scurt, termen mediu şi

termen lung. Aceste noţiuni sunt relative şi din acest motiv în prospectarea

strategică vorbim de :

- Prospectare a prezentului care se realizează pe 2 la 5 ani

- Prospectare a evoluţiei care se realizează pe 5 la 10 ani

- Strategie (prospectare strategică) care se realizează pe 10 la 25 ani

- Prospectare de domeniul futurologiei care se realizează pe perioade de peste

25 ani

Punând anticiparea în serviciul acţiunii, prospectarea strategică se sprijină pe

sinergiile potenţiale existente între prospectare şi strategie. Sinteza căutată între

prospectare şi strategie se prezintă sub forma unei abordări integrate de planificare

strategică prin metoda scenariilor. Bazându-se pe competenţele teritoriului şi ale

entităţii promotoare a proiectului teritorial, obiectivul este de a propune orientări

strategice şi acţiuni în funcţie de scenariile de evoluţie ale mediului în care

acţionează entitatea.

Un scenariu este un ansamblu sistemic creat prin imaginarea şi descrierea

unei situaţii viitoare posibile şi de înlănţuire a evenimentelor care permit trecerea de

la situaţia de origine la acea situaţie viitoare. Ipotezele care permit constituirea unui

scenariu se bazează simultan pe cinci condiţii: pertinenţă, coerenţă, probabilitate,

importanţă, transparenţă.

Metodele prospectării strategice sunt:

- Analiza structurală: se utilizează pentru identificarea întrebărilor cheie asupra

viitorului

- Analiza strategiilor actorilor: se utilizează pentru a pune în evidenţă

influenţele între actori, evaluarea raportului de forţe între aceştia şi definirea

provocărilor strategice

- Analiza morfologică: se utilizează pentru prospectarea câmpului posibilului şi

construirea scenariilor de mediu extern

- Analiza multi-criterială: se utilizează pentru identificarea şi evaluarea

opţiunilor strategice.

Demersul de prospectare strategică prin metoda scenariilor vizând viitorul

unui teritoriu este o ocazie unică pentru depăşirea constrângerilor şi contradicţiilor

pe termen scurt şi angajare refondatoare deplină pentru teritoriu la toate nivelurile.

Concomitent are loc un proces de conştientizare indispensabilă a necesităţii de

schimbare a obişnuinţelor şi comportamentelor pentru a face faţă

mutaţiilor/schimbărilor permanente din sistemul global. Din acest motiv

prospectarea strategică ia din ce în ce mai des forma demersului colectiv ca o formă

de mobilizare a conştiinţelor în faţa provocărilor mutaţiilor din mediul strategic

extern.

8

Utilitatea metodei scenariilor în prospectarea strategică este evidentă:

stimularea imaginaţiei, reducerea incoerenţelor, crearea unui limbaj comun,

structurarea unei reflexii colective, crearea premizelor asumării colective a

proiectului rezultat.

Elaborarea scenariilor ca element şi metodă centrale ale prospectării strategice

teritoriale oferă mai multe avantaje: plecând de la o situaţie determinată, ele permit

să se conştientizeze multitudinea viitorurilor posibile şi să se relativizeze astfel

simpla acceptare a tendinţelor; ele obligă să se ţină cont de interdependenţa

elementelor componente ale sistemului studiat; favorizează identificarea

problemelor sau interdependenţelor ignorate sau, în mod voluntar, abandonate

datorită controverselor. Un scenariu nu este realitatea viitoare, ci un mijloc de a ţi-l

reprezenta în scopul eficientizării acţiunii în prezent prin prisma viitorurilor posibile

şi/sau de dorit. Metoda scenariilor vizează construirea unor reprezentări ale

viitorurilor posibile şi a înlănţuirilor de acţiuni care conduc la viitorul ales. Se disting

două tipuri de scenarii: scenarii exploratorii şi scenarii normative.

Plecând de la o situaţie prezentă şi de la tendinţele cele mai importante,

scenariile exploratorii descriu o suită de evenimente care conduc într-un mod logic

către viitorul posibil. Scenariile exploratorii pot fi inerţiale, care se construiesc pe

baza tendinţelor sistemului studiat şi scenarii contrastante care se situează la limitele

extreme ale posibilului (cel mai favorabil, cel mai defavorabil).

Scenariile normative sau de anticipaţie pleacă de la imaginea unui viitor de

dorit şi descris plecând de la un ansamblu de obiective de realizat, construind apoi

drumul, legând acest viitor de prezent.

Elaborarea scenariilor se realizează în 5 faze.

- Faza 1: Construirea bazei de date

- Faza 2: Evaluarea tendinţelor de evoluţie ale sistemului şi reducerea

incertitudinii

- Faza 3: Elaborarea propriu-zisă a scenariilor

- Faza 4: Alegerea strategică

- Faza 5: Planul de acţiune

Pentru a ajunge la definirea problemei are loc o fază preliminară –

diagnosticul strategic. El se realizează pe două paliere: intern şi extern. Obiectivul

diagnosticului intern este cunoaşterea punctelor tari şi slabe, la toate nivelurile

arborelui competenţelor, pentru cele 5 resurse fundamentale: umane, financiare

(buget), tehnice (PUG, PUZ, PATZ), productive (infrastructura pentru servicii

publice) şi comerciale (marketing teritorial). Obiectivul diagnosticului extern vizează

evaluarea ameninţărilor şi oportunităţilor care provin din mediul strategic al

entităţii.

Analiza structurală (FAZA 1) este metoda cea mai uzuală a primei faze a

procesului şi se compune din 3 etape succesive: definirea variabilelor, descrierea

9

relaţiilor între variabile şi identificarea variabilelor cheie. Această analiză/fază se

realizează în cadrul unei prime runde de grup/grupuri de lucru. Experienţa arată că

o listă de variabile nu este mai mare de 70-80 de variabile, iar o medie este de circa

30-40 de variabile. Materialele de lucru ale acestei etape sunt: analiza SWOT

preliminară, raportul privind dinamica investiţiilor (în cazul nostru proiecte 2007-

2013, dinamica activelor imobilizate şi pachet de proiecte viitoare publice şi private)

şi axele amenajării teritoriului local şi / sau metropolitan (evaluarea posibilităţilor

maximale de valorificare a teritoriului din care sunt alese axele strategice ca

prioritizare strategică şi proiectele ca prioritizare a acţiunii).

Analiza SWOT preliminară se realizează cumulat din 3 surse: SWOT-urile

documentelor strategice (Strategie Locală, PIDU, Strategie Judeţeană, PATJ),

disfuncţiile definite în PUG şi studiile de cercetare cantitative şi calitative (ca agendă

publică pentru un ciclu de politici publice).

Se disting 5 tipuri de variabile: variabile de intrare (sunt foarte influente şi

puţin dependente – aceste variabile fac obiectul prioritar al acţiunii), variabilele tip

reţea (sunt foarte influente şi foarte dependente – sunt instabile, acţiunea asupra lor

va avea repercursiuni asupra celorlalte variabile şi o reacţie asupra lor, modificând

profund dinamica globală a sistemului), variabile tip rezultat (sunt puţin influente şi

foarte dependente – evoluţia lor se explică prin impactul provenit de la celelalte

variabile, în special cele de intrare şi cele tip reţea), variabile de exclus (sunt puţin

influente şi puţin dependente – ele reprezintă inerţii şi nu modifică dinamica

sistemului, excluderea lor poate fi avută în vedere dacă nu are consecinţe asupra

analizei) şi variabile pluton (sunt cele insuficient caracterizate în termeni de

influenţă sau dependenţă, în consecinţă nu poate fi trasă o concluzie asupra rolului

lor în sistem).

Analiza strategiei actorilor (FAZA 2) este metoda cea mai uzuală a celei de a

doua faze a procesului şi se compune din 7 etape. Aceasta este o analiză de punere în

evidenţă a factorilor ce ar putea defini provocările strategice din teritoriu. Această

analiză se realizează în cadrul unei runde secunde de grup de lucru şi/sau este

realizată de experţi:

1. Tabloul strategiilor/ opţiunilor actorilor locali (primele 2-3 opţiuni şi/sau

viziune)

2. Raportul de forţe între actori

3. Obiectivele de convergenţă şi divergenţă între actori

4. Evaluarea poziţionării actorilor în cadrul sistemului

5. Ierarhizarea priorităţilor/obiectivelor

6. Evaluarea integrativă relaţională la nivelul sistemului, evaluarea strategice

pentru alegerea strategică.posibilităţilor de realizare a alianţelor locale

(cluster, filieră, etc.)

7. Recomandări/ formulări

10

Analiza morfologică (FAZA 3) este metoda cea mai uzuală a celei de a treia

faze a procesului şi vizează explorarea de manieră sistemică a viitorurilor posibile

plecând de la studiul tuturor combinărilor rezultate din descompunerea datelor

sistemului. Aceasta se realizează în 2 etape: descompunerea sistemului studiat în

subsisteme (gruparea variabilelor în subsisteme pentru a compune scenarii parţiale),

reducerea spaţiului iniţial într-un subspaţiu util prin introducerea unor constrângeri

de excludere şi criterii de selecţie de la care combinaţiile pertinente pot fi examinate.

Aceasta se realizează într-o ultimă rundă de grup/ grupuri de lucru. În această

rundă se fac alegerile strategice definitorii care se vor materializa/formaliza în

FAZA 4.

În concluzie, pentru a trece de la anticipare la acţiune, sunt necesare mai

multe etape:

- trecerea de la ipoteze de evoluţie a teritoriului la ipoteze de construcţie a

teritoriului

- alegerea dintre viitorurile posibile a unui viitor de dorit, care va constitui

fundamentul acţiunii publice

- formalizarea înlănţuirii între viitorul dorit şi prezent pentru definirea mizelor

majore legate de această evoluţie

- elaborarea orientărilor şi proiectelor strategice

- alegerile strategice urmate de luarea deciziilor care să conducă la acţiune

- evaluarea demersului

Noile problematici teritoriale prin prisma provocărilor din Strategia EUROPA

2020 sunt: gradul de ocupare a forţei de muncă, provocările în domeniul mediului şi

dezvoltării durabile, provocările energetice, provocările în domeniul funciar pe

termen lung, noile forme de migrare a populaţiilor, mobilitate pe termen lung şi

incidenţa asupra sistemelor de transport, cunoştinţele şi analizele asupra

fenomenelor de concentrare metropolitană. O parte din aceste subiecte trebuie să fie

tratate la nivel regional sau judeţean, prin cooperare, spre exemplu dezvoltarea

sectoarelor de activitate legate de valorizarea şi protecţia mediului.

Din perspectivele analizei ciclului de politici publice, cu menţiunea că prima

etapă a ipotezelor de evoluţie a teritoriului se face în baza agendei publice, cele 3

elemente fundamentale ale prospectării strategice sunt: ANTICIPAREA (Cartea

albastră), ASUMAREA (Cartea galbenă), ACŢIUNEA (Cartea verde).

Cheile excelenţei teritoriale în contextul Strategiei Europa 2020:

- Inovare în contextul competitivităţii – întotdeauna sunt puse în discuţie cele două

variante: a valoriza, a inova; inovarea în contextul competitivităţii reprezintă

sinergia acestor două variante

- Europa către o societate bazată pe proiecte – în noua strategie a fost introdusă din

experienţa franceză noţiunea de teritoriu de proiect (ITI, CLLD, Poli de creştere, Poli

de dezvoltare, Zonă Metropolitană etc.)

11

- Creşterea sustenabilă bazată pe economia locală

- Guvernanţii anticipează, guvernaţii asumă pentru că înţeleg – guvernanţa o nouă

abordare

- Politicile de succes sunt bazate pe o diferenţierea competiţională fundamentată pe

specificitate locală

- Dezvoltarea durabilă este o politică a inovării

- Orice demers strategic este o chestiune de sens bazată pe principiul recunoaşterii

mutuale

Prospectarea strategică în forma prezentată mai sus a fundamentat foaia de

parcurs pentru realizarea strategiei.

1.2 Punct de plecare: evaluarea cadrului planificării strategice locale

„Drobeta Turnu Severin va fi un oraş-port care va oferi condiţii bune de trai

locuitorilor săi, accesul la servicii publice moderne, va reprezenta o destinaţie

turistică atractivă, va oferi oportunităţi reale pentru investiţii, se va dezvolta

respectând şi valorificând patrimoniul cultural şi natural de care dispune”

(Viziunea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin 2009 -

2015)

Perioada de planificare avută în vedere în anul 2009, de 7 ani, a fost una

improprie în vederea alegerii şi definirii unei viziuni strategice.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin 2009 -

2015 a fost elaborată în cadrul proiectului “Un pas în dezvoltarea afacerilor”,

implementat de către Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin, în parteneriat

cu Primăria municipalităţii Negotin, Serbia, cu sprijinul financiar al Uniunii

Europene prin Programul de Vecinătate România - Serbia Phare CBC 2006.

Documentul este structurat pe patru capitole:

I - Cadrul de referinţă - analiza situaţiei actuale

II - Analiza de potenţial

III - Dezvoltarea durabilă a municipiului Drobeta Turnu Severin

IV - Dezvoltarea economică din Negotin şi Drobeta Turnu Severin, văzute ca un

întreg.

Orientarea strategică, care reiese din declaraţia viziunii - Cuvântul înainte al

primarului municipiului Drobeta Turnu Severin, arată spre scenariul de durabilitate

ca fiind un proces creator, de echilibrare la nivel local, care cuprinde toate

domeniile de decizie locală. Următoarele obiective majore pot fi derivate din această

declaraţie: stabilirea priorităţilor sectoriale; sprijinirea economiei prin politici

adecvate, atrageri de capital, instrumente fiscale, credite, încurajarea capitalului

12

autohton; abordarea creşterii economice ca prioritate; stimularea operatorilor

economici prin politici şi mecanisme economice şi fiscale; accentul pus pe evoluţia

procesului de planificare strategică de la stadiul de document la cel de acţiune,

impunându-se în acest sens ca cerinţă înfiinţarea unui organism profesional de

specialitate, cu caracter permanent, respectiv a unei structuri bine închegate la

nivelul comunităţii locale, de prospectare şi programare a activităţii economice şi

care să consulte în mod sistematic şi organizat comunitatea de afaceri şi diferitele

componente ale societăţii civile.

În stabilirea problematicii şi resurselor teritoriului, au fost folosite, alături de

cercetarea statistică, o serie de studii primare, realizate în rândul populaţiei,

mediului de afaceri şi instituţiilor publice din municipiul Drobeta Turnu Severin.

Principalele probleme rezultate din această cercetare au fost:

- insuficienţa locurilor de muncă, 48,7% din populaţie indicând-o că principală

problemă;

- activitate inovativă inexistentă pentru 75,6% din companiile severinene;

- calitate scăzută şi foarte scăzută a serviciilor medicale, indicată de 67,6% din

populaţia severineană;

- grad de necesitate mare şi foarte mare la nivelul comunităţii locale în ceea ce

priveşte serviciile de asistenţă pentru vârstnici, indicat de 83,7% din cei

intervievaţi.

Principala resursă pe care se va fi putut baza dezvoltarea municipiului

Drobeta Turnu Severin a fost considerată de 72,7% din severineni ca fiind turismul.

În aprecierea mediului economic şi al potenţialului acestuia, 73,3% din

severineni au considerat că industria este unul din domeniile prioritare, în timp ce

reprezentanţii mediului de afaceri au considerat în proporţie de 20,6% că industria

reprezintă sectorul de activitate cu cel mai mare potenţial de dezvoltare economică a

municipiului, iar 15,9% au indicat sectorul serviciilor.

Viziunea strategică propusă prin document reprezintă un angajament pe

termen lung, care, într-o formă ajustată, poate rămâne în continuare reprezentarea

unui viitor la care comunitatea doreşte să ajungă şi unde teritoriul are potenţialul de

a fi. Viziunea este definită prin prisma a 4 elemente:

- oraşul Drobeta Turnu Severin va fi un oraş care să ofere condiţii bune de trai

şi de muncă;

- Drobeta Turnu Severin va deveni un oraş atractiv pentru turişti şi pentru

investitori, imaginea viitoare a urbei fiind aceea a unui oraş - port în continuă

dezvoltare;

- Drobeta Turnu Severin va fi un oraş curat, care va respecta mediul natural;

- Drobeta Turnu Severin va fi un oraş care va oferi servicii publice moderne.

În acest moment, una din ţinte este atinsă - cea a unui oraş curat, într-un alt

domeniu s-au făcut progrese importante - servicii publice moderne, în timp ce în

13

ceea ce priveşte bunăstarea cetăţenilor şi atractivitatea economică a oraşului, situaţia,

din păcate, s-a agravat. Astfel că, nici obiectivul general al Strategiei, acela de

creştere a nivelului de trai al locuitorilor urbei, nu a fost atins.

În concordanţă cu viziunea strategică şi pentru a contribui la atingerea ţintelor

propuse, au fost definite şi 4 obiective strategice:

- Creşterea numărului de locuri de muncă şi a nivelului salarial prin sprijinirea

activităţilor economice locale;

- Creşterea atractivităţii municipiului în scopul dezvoltării turismului şi

atragerii investitorilor;

- Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin reabilitarea şi dezvoltarea capitalului

antropic şi natural al municipiului;

- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea interacţiunii dintre instituţiile publice şi cetăţean

pentru eficientizarea şi modernizarea serviciilor publice.

La fel ca în cazul viziunii şi al obiectivului general, primele trei obiective

strategice nu au fost atinse, deşi au fost iniţiate programe în acest sens, în timp ce

ultimul obiectiv poate fi considerat parţial atins.

În concluzie, ţinând cont de modificările contextuale, accentuarea

problemelor, agravate de criza financiară la nivel european şi mondial, se impune o

restructurare a ţintelor şi obiectivelor strategice, precum şi a priorităţilor.

Evaluarea stadiului proiectelor propuse în Strategia de Dezvoltare Durabilă a

municipiului Drobeta Turnu Severin 2009 - 2015 este prezentată în Anexa 1. Se

constată alocarea de fonduri importante pentru investiţii în infrastructură, atât în cea

de utilităţi, rutieră, cât şi în infrastructura culturală şi educaţională. În domeniul

turismului, au fost derulate proiecte de promovare cu impact redus, care însă trebuie

continuate şi susţinute şi de măsuri complementare pentru a avea efectul scontat,

acela de instituire a turismului ca pilon de dezvoltare. Este evident astăzi că turismul

nu a devenit acel pilon al restructurării şi relansării economiei locale. Una din cauze

este şi nerealizarea proiectelor propuse din strategie. Având în vedere necesitatea

creşterii competitivităţii economice, trebuie, de asemenea, instituite măsuri şi

instrumente de sprijin a mediului de afaceri local, iar capacitatea administrativă

existentă trebuie dublată de o arhitectură instituţională cu rol de implementare în

principal a proiectelor majore prevăzute în strategia de dezvoltare locală şi

monitorizare a indicatorilor acestora.

14

CAPITOLUL 2- ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

Analiza situaţiei existente a pornit de la “analiza exploratorie extinsă

existentă”: studii de cercetare, concept de amenajare teritorială şi analize diagnostic.

Analiza situaţiei existente cuprinde în prima parte o evaluare a cadrului

general în care au fost analizate istoria şi geografia locului, care se constituie în

resursele esenţiale şi identitare ale teritoriului - POEZIA, ESTE CÂND AI DUNĂRE

ŞI TURN LA SEVERIN (Nichita Stănescu). În partea a II-a, au fost evaluate

variabilele interne ce pot influenţa teritoriul, urmărindu-se evoluţia până în 2013 şi

unde au existat date până în 2014.

2.1 Cadrul general

Destinul european al Severinului este urmarea directă a aşezării sale geografice,

acest spaţiu reprezentând o adevărată punte de legătură între centrul european şi

Orientul Apropiat, între nordul continentului şi lumea mediteraneană. Pe aici s-au

deschis “Porţile de Fier” pentru ape şi pentru oameni, Drobeta antică şi Drobeta

modernă devenind şi simbolul intrării Balcanilor în Europa şi a Europei în Balcani.

Dar mai întâi, Drobeta înseamnă începutul neamului românesc, inaugurat prin

intrarea lui Traian, care aducea cu el cultura romană, după cum, peste secole, prin

intrarea tot pe aici, la Turnu Severin, a regelui Carol I, a pătruns pe pământul

românesc lumea occidentală, care va duce la naşterea României moderne.1

2.1.1. Repere istorice

Perioada preistorică

Începuturile activităţii umane pe valea Severinului şi împrejurimi datează din

cea mai timpurie epocă a istoriei omenirii.

Paleoliticul inferior (1.800.000 - 120.000 î. Hr.) este reprezentat de bolovanii de

silex ciopliţi, folosiţi ca arme de vânătoare, dar şi în conflictele armate. În paleoliticul

mijlociu (120.000 - 30.000 î. Hr.) se inventează toporul, arcul simplu, undiţa şi bărcile

obţinute prin scobirea arborilor, iar localnicii încep să îşi construiască pe terasele

Dunării bordeie şi semibordeie. Paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î. Hr.)

1 Mihai Butnariu, Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin

15

marchează descoperirile făcute la Cazanele Dunării, în peştera Clemente I de la

Dubova, respectiv un tip aparte de vârfuri de săgeţi, având forme apropiate frunzei

de salcie.

Din mezolitic (10.000 - 6.000 î. Hr.) datează cea mai veche lucrare de protejare

a locuitorilor, descoperită la Cuina Turcului (Cazanele Mari), respectiv un şanţ

adânc de 1,20 m şi lat de 1,80 m. În peştera Clemente II, la Cuina Turcului şi la

Porţile de Fier au fost descoperite vârfuri triunghiulare şi simetrice. În zona Porţile

de Fier, pentru prima dată se înlocuiesc vârfurile de săgeată din silex cu cele lucrate

din os. La Ostrovul Banului s-a descoperit cel dintâi toporaş din corn de cerb, o

invenţie remarcabilă a vremii. Pentru protejarea aşezărilor erau, de asemenea,

fructificate avantajele naturale ale terenului, iar ostroavele Dunării erau folosite

drept refugiu.

Din epoca de trecere de la mezolitic la neolitic, spre sfârşitul epocii mezolitice,

avem cele mai clare dovezi de locuire din zonă, descoperite de arheologi. Acum

apare cultura Schela Cladovei, primele urme fiind din jurul anului 8200 î. Hr. Acestei

culturi îi sunt atribuite primele unelte pentru agricultură, confecţionate în special din

os şi corn de ovine, şi harpoane folosite la pescuit. Locuitorii din această cultură

domesticeau animalele şi începeau cultivarea anticipată a plantelor. Aici s-a

descoperit prima dovadă de folosire a plugului din corn de cerb.2 Din această

perioadă încep să apară urme de locuire în aşezarea Lepenski Vir, considerată un

centru religios pentru întreaga zonă din Clisura Dunării, fapt dovedit de locuirea

temporară, dispunerea caselor, numărul şi calitatea reprezentărilor artistice.

La Schela Cladovei,

casele erau de formă

trapezoidală, cu colţuri

rotunjite, vatra era în

interior, iar în jurul ei se

făceau înmormântări.3 Foto: Schela Cladovei -

http://adevaruldespredaci.ro

Descoperirile arheologice

atestă, de asemenea, că în

zona Schela Cladovei -

Turnu Severin s-a desfăşurat primul conflict armat din spaţiul românesc. În acelaşi

spaţiu, au fost realizate primele intervenţii chirurgicale şi primele opere de artă.

Vestigiile arheologice de aici sunt o adevărată comoară pentru patrimoniul

istoric naţional, dar şi pentru cel internaţional şi asta deoarece datările artefactelor şi

2 Mihai Butnariu, Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin 3 Nicolae Pruna, Istoria municipiului Drobeta Turnu Severin

16

osemintelor umane fac din această aşezare neolitică una dintre cele mai vechi sate

din Europa, Schela Cladovei fiind anterior aşezării Lepenski Vir.

Primul sat din Europa - Schela Cladovei, Drobeta Turnu Severin, locul

naşterii Vechii Europe, nu beneficiază în prezent de finanţare şi nu este pus în

circuitul turistic.

În neolitic (5600 - 2500 î. Hr.) cetatea primitivă dispare, fiind înlocuită de

gintă. În neoliticul dezvoltat (4200 - 3500 î. Hr.) sunt perfecţionate uneltele şi armele,

apar meşteşugurile şi schimburile, precum şi aşezările fortificate. La sfârşitul

neoliticului se manifestă cultura Vincaş Turda, căreia îi aparţin obiectele de ceramică

descoperite Ostrovul Şimian, Ostrovul Banului şi Hinova.

Perioada de trecere la epoca bronzului (2500 - 2000 î. Hr.) este marcată de

Cultura Sălcuţa, reprezentată prin locuinţe de piatră, folosirea aramei şi existenţa

vaselor de culoare neagră sau roşie - portocalie bogat decorate, iar zona este supusă

procesului de indo-europenizare, având loc o sinteză etnică, lingvistică şi culturală,

din care se va forma poporul trac. În bronzul timpuriu apar primele cetăţi, iar în

perioada bronzului mijlociu (1550 - 1300 î. Hr.) se impune Cultura Gârla Mare,

caracterizată prin apariţia vaselor modelate în formă de păsări şi a statuetelor

feminine, dovezi ale cultului fertilităţii. Este perioada apariţiei uneltelor din bronz,

precum şi a cristalizării etnicului geto-dacic, ca ramură nordică a tracilor. Populaţia

dacică folosea ca locuri de aşezare sau fortificaţii punctele obligatorii de trecere, cum

ar fi cetăţile de pământ de la Bobaiţa, Ilovăţ sau din ostroavele Dunării. Cea mai

importantă dintre aceste aşezări dacice din zonă este Drubeta, denumire care în

limba geto-dacica ar însemna “Despicata” sau “Aşezarea de la despicătură”.

Referitor la această denumire s-au emis mai multe ipoteze. Nicolae Iorga susţine că

semnificaţia numelui provine de la cuvântul trac “drueta”, care înseamnă “stejăriş”,

iar Grigore Mateescu susţine că această denumire ar deriva din numele zeului

cavaler “Deus Dobrotes”; după F. Cumont originea numelui se află în numele dac

“Drebita”. Cert este că numele este redactat prima dată de Ptolomeu şi uneori apare

Drubeta, alteori Drobeta. La sfârşitul epocii bronzului (1300 - 1150 î. Hr.) este datat

renumitul tezaur de la Hinova, cu 887 piese de aur şi una din bronz.

În epoca fierului timpuriu (1200 - 800 î. Hr.) apare Cultura Insula Banului,

caracterizată prin aşezări fortificate de mari dimensiuni, în care uneltele din bronz

încep să fie înlocuite cu cele de fier. Epoca fierului mijlociu (800 - 650 î. Hr.) se

evidenţiază prin apariţia geto-dacilor în cultura Basarabi şi cultura de interferenţă a

ilirilor cu tracii de la Ostrovul Mare şi Balta Verde. A doua epocă a fierului (400 - 106

î. Hr.) este perioada de înflorire a statului dac, cu apariţia aşezărilor fortificate şi a

locuinţelor de suprafaţă de tip bordei. În această perioadă, în zonă pătrund celţii.

Populaţia din depresiunea Topolniţei a intrat în contact cu civilizaţia romană încă

din timpul împăraţilor Tiberiu, Claudiu şi Domiţian. Vasile Pârvan susţine că

17

Drobeta există cu mult înainte de cucerirea romană, iar atunci când aceştia au ajuns

aici, cetatea atinsese apogeul său.

După ce românii îşi consolidează graniţa pe Dunăre, ei vor organiza

numeroase expediţii împotriva dacilor din nordul Dunării. Drobeta intră în istorie

odată cu campaniile romane conduse de Traian.

Drobeta romană

Încă din antichitate, Dunărea a reprezentat o importantă arteră fluvială, dar şi

strategică, de frontieră, ce separa lumea mediteraneană greco-romană de cea

germanică şi geto-dacă. Imperiul Roman a reuşit, pentru prima dată, o sinteză

politică şi economică a celor două lumi: orientală şi occidentală. Statul roman şi-a

canalizat, în primii ani ai secolului I î. Hr. expansiunea spre nord, peste Dunăre.

După o primă încercare făcută în acest sens de Iulius Cezar, eforturile romanilor de

a-şi extinde stăpânirea la nordul fluviului şi-au atins scopul abia în timpul lui Traian,

care, prin cucerirea Daciei, a integrat lumii romane o mare parte a Dunării. Prin

măsurile luate, romanii au consolidat atât rolul strategico-militar, cât şi cel economic

al fluviului. Construirea podului peste Dunăre de la Drobeta a făcut din fosta

aşezare dacică un important centru urban, economic şi politic al Daciei romane.4

Procesul de romanizare în zona Drobetei a început înainte de cucerirea

romană, prin legăturile economice între cele două maluri ale Dunării. Războaiele

daco-romane din 87 şi 88 scot în evidenţă necesitatea susţinerii logistice a unui

conflict de lungă durată prin realizarea unor capete de pod şi a unor poduri peste

Dunăre.

La 25 martie 101 este declarat solemn la Roma începutul războiului daco-

roman, care, însă, în urma unor lupte care au epuizat ambele armate, culminând cu

cea de la Adamclisi, se sfârşeşte prin încheierea păcii, în urma căreia romanii au

anexat sudul Olteniei. Traian reia însă preparativele militare şi pregăteşte o

reorganizare a bazelor şi resurselor. În acest context s-a construit faimosul pod peste

Dunăre, de către Apolodor din Damasc, constructorul, de altfel, al celor mai

importante edificii din timpul împăratului Traian.

Construcţia podului între Drobeta şi Pontes (Egeta) s-a făcut în anii 103 - 105

şi a constituit cea mai însemnată lucrare tehnică a timpului de atunci. Podul era cel

mai lung pod de piatră din Imperiul Roman, de 1135 metri, o lăţime de 14,55 metri şi

o înălţime de 18,60 metri. În apa Dunării s-au construit 20 de pile, iar la capete, pe

uscat, erau două portaluri. Picioarele erau construite din blocuri de piatră necioplită

şi căptuşite cu cărămidă arsă, iar suprastructura, bolţile şi pardoseala, din lemn de

stejar. Apolodor a folosit pentru construcţia podului chesoane din lemn, pe care le-a

4 Cezar Avram, Alin Mitrica, Coordonate în diplomatia şi politica militara romano-iugoslava în problema Dunarii la Conferinta de Pace de la Paris, Arhivele Olteniei, nr. 23, 2009

18

scufundat în apă, după ce i-a micşorat debitul prin abaterea vadului printr-un canal,

ale cărui urme se pot observa şi astăzi.5 Prezenţa imaginii podului pe unele monede

romane dovedeşte că acesta devenise un simbol al Imperiului Roman. Astăzi mai pot

fi văzute pilele culee (picioarele principale de pe uscat).

În apropierea capătului de pod, romanii au construit pe malul dacic un castru

denumit Drobeta, iar pe celălalt mal un alt castru, numit Egeta, deoarece apărarea

podului necesita la extremităţile sale posturi întărite.

Castrul a fost construit după concepţia strategică a romanilor şi trebuia să

adăpostească 300 de familii, care formau garnizoana pentru apărarea podului.

Interiorul castrului era împărţit în străzi, ce se intersectau în unghi drept, ca o tablă

de şah. A fost amenajat un canal de scurgere pe sub străzile publice şi au fost

construite apeducte pentru

alimentarea cu apă. La 150 de

metri spre vest de pod s-au

construit termele, băi cu

aburi, săli de masaj şi teren

pentru exerciţii fizice. Aceste

terme sunt considerate ca

fiind cele mai mari de pe

teritoriul Olteniei romane.

Locuinţele pentru soldaţi

(canabaele) s-au construit în

afara zidurilor castrului, în

nord, luând naştere oraşul

civil Drobeta, care împreună

cu castrul vor dăinui până în

secolul al VII-lea. Pe lângă

soldaţii romani, în jurul

Foto: Castrul Roman

http://www.cimec.ro

castrului se vor aşeza negustori, zidari, cioplitori în piatră, olari, ceea ce, mai târziu,

va duce la o puternică dezvoltare a zonei.6

Sistemul de fortificaţii de la Drobeta a fost conectat la o reţea densă de

drumuri, menite sa uşureze deplasările de trupe şi aprovizionare a acestora. Reţeaua

de drumuri pornea din poarta decumană spre Valea Cernei prin castrul Dierna, spre

5 Mihai Butnariu, Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin 6 Idem

19

Valea Jiului prin castrul Putinei, Valea Oltului prin Cerneţi - Şimian - Butoieşti -

Pelendava şi pe Valea Dunării prin castrul Hinova - Izvorul Frumos - Izvoarele.

În numai câţiva ani după cucerirea Daciei, Drobeta devine cunoscută în toată

civilizaţia romană, având rol nu numai de reşedinţă administrativă şi militară, ci şi

de centru de producţie şi de schimb, ceea ce va face ca localitatea drobetană să aibă

un rol civilizator pe o arie întinsă în jurul său. Castrul Drobeta este primul centru

urban ca importanţă militară, economică şi religioasă din regiunea Olteniei şi

Banatului, şi al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa şi Apullum.

Drobeta romană cunoaşte în evoluţia sa trei mari perioade distincte: cea a

Antoninilor, a lui Constantin cel Mare şi a lui Justinian. În anul 121 împăratul

Hadrian va ridica oraşul la înaltul rang de “municipium”, iar în timpul împăratului

Septimiu Sever, Drobetei i se va acorda titlul de colonie. Pe la mijlocul secolului al

III-lea, Colonia Drobetei era întinsă pe o suprafaţă de 60 de hectare şi avea o

populaţie de aproximativ 40.000 de locuitori.

În urma unei perioade de anarhie militară, în anul 271, în timpul împăratului

Aurelian are loc retragerea totală a stăpânirii romane, însă cercetări arheologice

recente arată ca Drobeta împreună cu alte castre de pe malul stâng al Dunării vor

rămâne încă multe decenii, după retragerea aureliană, sub administraţie romană.

Drobeta va suferi în continuare mari distrugeri în urma năvălirii triburilor sarmatice

şi gotice, după care se va reface în timpul lui Constantin cel Mare, care a reclădit

castrul după un nou plan. Odată cu trupele lui Constantin cel Mare, va pătrunde în

aceste ţinuturi şi creştinismul.

Perioada lui Justinian este ultima

perioadă de înflorire a Drobetei antice.

Chiar dacă în urma năvălirilor barbare,

oraşul nu se mai menţine drept centru

economic şi militar, aşezarea va continua să

existe.

În zona Severinului au apărut cu

timpul căpetenii locale cu atribuţii

administrative, judecătoreşti şi militare,

ţinutul ajungând astfel să facă parte, probabil,

din voievodatul lui Litovoi.

Severinul medieval

Ţinutul Severinului reapare în istorie în

contextul presiunii regatului maghiar,

exercitată de-a lungul Dunării în zona Porţile

de Fier şi a ciocnirii intereselor acestuia cu ale

Imperiului sud-dunărean al Asăneştilor.

20

Privind provenienţa numelui de Severin există câteva supoziţii: Biserica latină

(ulterior devenită catedrală catolică) a cetăţii medievale a Severinului era, se pare,

închinată sfântului Severin de Noricum, un sfânt venerat de călugarii austrieci care

au misionat în perioadele când Severinul era sub stăpânirea Coroanei maghiare.

Nicolae Iorga citează în anul 1383 existenţa primului episcop catolic de Severin care

a purtat titulatura de "Episcopus Severini" şi care a luat asupra sa întreaga jurisdicţie

catolică din Ţara Românească. Există opinii care amintesc de împăratul Alexandru

Sever sau de un general al lui Filip Arabul. O altă variantă foarte plauzibilă susţine

că numele vine de la cel al împăratului Septimiu Sever, numit şi “Severineanul”,

amintirea fiind legată de perioada când Septimiu a ridicat Drobeta la titulatura de

“Splendissima Colonia”.

În secolul al XIII-lea a fost construită Cetatea Severinului, cu avanpostul din

fostul castru roman şi punctele de control şi aprovizionare de la Grădeţ, Oreava,

Ostrovul Banului. Arhitectura era occidentală iar în cetatea Severinului a fost

construită o capelă catolică. În această etapă, cetatea Severinului avea o formă

dreptunghiulară, 4 turnuri dispuse la colţuri şi un turn la intrare, orientarea cetăţii

fiind nord-sud. Zidurile au o grosime de 1,75-2 m, cu o înălţime de peste 6 m, fiind

realizate din bolovani de râu şi bârne de lemn. Se menţine încă o parte din turnul de

nord-est ce ajunge la o înălţime de 22 m şi are 3 nivele cu câte o gaură de tragere.7

Începând cu anii de stăpânire ai regelui Ungariei Andrei al II-lea, Cetatea

Severinului va fi, timp de secole, teatrul unor înfruntări între armatele voievozilor

români şi armatele maghiare şi, ulterior, cu oştile otomane. Cetatea a constituit, sute

de ani, principala redută strategică de la Dunăre.

După anul 1419, Cetăţii Severinului i s-a mai adăugat o incintă exterioară, care

o înconjura pe cea veche pe trei laturi. Către mijlocul secolului al XV-lea, s-au ridicat

construcţiile din partea de sud a cetăţii. În castrul roman a fost realizată o construcţie

poligonală, cu poarta spre est, ce folosea o parte din construcţiile romane în sud şi

vest.

În jurul anului 1300 cetăţile Grădeţ, Oreava, Ostrovul Banului au fost preluate

de români, cavalerii ioaniţi, peste decenii, fiind înlocuiţi de voievozii români.

Singura cetate care a supravieţuit duelului româno-maghiar a fost Cetatea

Severinului.

În contextul în care regele Andrei al II-lea a transformat în 1233 fortăreaţa

Severinului în cetate, a luat naştere Banatul de Severin, ca marcă de graniţă în

sistemul defensiv totodată ofensiv, organizat încă din 1228, regiune înfiinţată la

hotarele Imperiului româno-bulgar pentru paza graniţei Ungariei şi restabilirea

influenţei Bisericii Romano-catolice în regiune.

Banatul Severinului sau Ţara Severinului, cuprindea Caraşul cu o fâşie din

Ardeal, Ţara Haţegului, ţinutul Amlaşului şi o parte limitrofă din Oltenia

7 Nicolae Pruna, Istoria municipiului Drobeta Turnu Severin

21

(Mehedinţi, o parte din Gorj şi Vâlcea, întinzându-se pe ambele laturi ale munţilor)

de la Dunăre până la Olt. Anul 1233 – în rezonanţă cu anul 1833 când noul oraş

modern a fost înregistrat – poate fi considerat ca dată a naşterii oficiale a cetăţii.

După anul 1526, Severinul decade din cauza împrejurărilor potrivnice şi a

permanentelor atacuri otomane. După distrugerea cetăţii şi devastarea oraşului,

acestea vor fi părăsite de locuitori şi, după un veac, totul va fi descris de Marsigli ca

fiind doar o ruină. Aşa sfârşeşte istoria cetăţii şi a Băniei Severinului, după ce timp

de 300 de ani a constituit mărul discordiei dintre regatul maghiar şi Ţara

Românească, şi, după ce, timp de un secol, s-a opus ofensivei otomane spre centrul

Europei. Până în 1524, Cetatea Severinului a avut nu numai importanţă militară, ci şi

una economică. În jurul cetăţii se ridicase un târg de negustori şi meşteşugari. Aici se

depozitau mărfurile ce urmau să fie trecute peste munţi în Transilvania şi Ungaria.

Severinul a constituit şi un centru de propovăduire a catolicismului în aceste ţinuturi

unde localnicii erau în totalitate ortodocşi. După distrugerea Cetăţii Severinului,

locuitorii au fondat o altă aşezare, Cerneţi, mai ferită de incursiunile turceşti, la

aproximativ 6 kilometri nord-est de vechea cetate distrusă. Până la reconstrucţia

modernă a Severinului, Cerneţiul, care pe la 1602 era o moşie a fraţilor Buzeşti, va fi

capitala administrativă şi comercială a Mehedinţi-ului.

Severinul modern şi contemporan

Schimbările survenite în structura economică a Ţării Româneşti la sfârşitul

secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea au avut importante

repercusiuni în sectorul vieţii sociale, juridice şi, nu în ultimul rând, politice.

Trecerea funcţiei administrative şi politice de la Cerneţi la Turnu Severin a

însemnat şi începutul unei perioade de declin a acestui centru, care, din cauza

poziţiei sale puţin marginale şi reorientării vieţii economice spre alte oraşe, nu mai

poate ţine pasul cu ritmul de dezvoltare. Recensământul din 1859 îl înregistrează ca

târg, iar de atunci şi până în prezent este prins întotdeauna în rândul aşezărilor

rurale.

Oraşul Turnu Severin, renăscut pe locul celui care a existat după anul 1524 ca

un sat oarecare, rămâne etalonul noilor prefaceri din societatea românească din

prima jumătate a secolului al XIX-lea, dar şi al expansiunii Occidentului la gurile

Dunării, începând cu Congresul de la Rastdt (1798), când s-a pus problema

navigaţiei şi comerţului pe acest fluviu european.

Un proiect de reînfiinţare a Severinului a fost conceput în 1718 - 1739, când

austriecii au stăpânit Oltenia. Acest prim proiect prevedea ca oraşul să fie

reconstituit sub denumirea de Caropolis, de către un grup de negustori bulgari de

religie catolică. În urma păcii de la Belgrad (1739), când Oltenia a revenit sub

stăpânire turcească, proiectul a fost abandonat.

22

Războiul ruso-turc din anii 1828 - 1829, încheiat prin pacea de la Adrianopol

(2/14 septembrie 1829), a avut urmări dintre cele mai importante pentru evoluţia

socială şi economică a Principatelor Române. În urma acestui tratat, Dunărea va

deveni o mare arteră de circulaţie a produselor şi bunurilor. Noile condiţii generate

de pacea de la Adrianopol vor conduce nu numai la renaşterea unor oraşe vechi ca

Giurgiu şi Brăila, dar şi la apariţia altora noi: Severinul, Alexandria, Calafatul.

În luna martie 1833 guvernatorul general al Principatelor Române, Pavel

Kiseleff, vizitează ruinele Drobetei şi apoi oraşul Cerneţi. Locuitorii veniţi să-l

întâmpine pe guvernator i-au solicitat strămutarea oraşului Cerneţi în Câmpia

Severinului, în jurul castrului roman. Realizând importanţa pe care o avea înfiinţarea

unui oraş în această parte a ţării, generalul Pavel Kiseleff, printr-un ofis, înregistrat

cu numărul 19, din 22 aprilie 1833, către Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti,

solicită “înfiinţarea oraşului de negoţ Turnu Severin, prin strămutarea locuitorilor

oraşului Cerneţi în Câmpia Severinului după a lor dorinţă”. La 9 mai 1833 se

semnează actul de vânzare - cumpărare la judecătoria judeţului Mehedinţi, între

Bălaşa Fratoştiţeanca şi Ion Severineanu, proprietari - vânzători şi Magistratul

oraşului Cerneţi, în calitate de cumpărător, cu preţul de 90.000 de lei

Din primul plan al urbei severinene realizat de Moritz von Ott, rezultă că

suprafaţa oraşului urma să fie de 396.000 de stânjeni pătraţi. Potrivit acestui plan,

oraşul era proiectat în zona din faţa piciorului podului lui Traian.

Chiar dacă cetăţenii, boierii şi negustorii din Cerneţi refuză din diverse

motive strămutarea în noul oraş, locuitorii satelor Branoviţa, Şimian şi Schela

Cladovei au lucrat împreună cu inginerul statului la măsurarea şi parcelarea moşiei

Severinului, pentru locuri de casă, prăvălii, străzi şi pieţe. În următorii doi ani, însă,

planul de întocmire a noului oraş va fi abandonat. Astfel că, dacă anul 1833 poate fi

socotit, formal, anul întemeierii noului oraş, 1836 este socotit anul întemeierii sale

efective.

23

În primăvara anului 1835 a fost trimis la faţa locului inginerul Xavier

Villacrosse, care a întocmit un plan ce prevedea un nou amplasament al oraşului,

acesta nefiind de acord ca noua aşezare să cuprindă castrul roman, pentru a preveni

distrugerea vestigiilor şi pentru a nu împiedica viitoarele cercetări. Acest plan

prevedea o reţea stradală regulată, ce se intersecta în unghi drept cu pieţe largi şi cu

multe spaţii verzi, fiind o copie fidelă a multor modele occidentale: “O realizare în

miniatură a tuturor achiziţiilor civilizaţiei, o oglindire pe teren a formelor de viaţă

liberalo - burgheze acum biruitoare, un caracter absolut antinomic al Cerneţiului,

care rămâne păstrătorul de tradiţie, al formelor de viaţă feudale în curând înfrânate,

nimicite împreună cu Cerneţiul însuşi, incapabil de a se adapta schimbărilor”.8

Refuzul locuitorilor Cerneţiului de a se strămuta în Câmpia Severinului a

determinat hotărârea Adunării Administrative a Ţării Româneşti, întărită prin decret

domnesc la 10 iunie 1836, de a se acorda străinilor dreptul de a cumpăra locuri de

casă în oraş, decizie care va avea consecinţe importante pentru dezvoltarea

ulterioară a oraşului. Ca urmare a acestei decizii, în cursul anului 1837, în oraş s-au

statornicit locuitori din satele apropiate, iar în partea vestică s-au stabilit de la

început nemţi, formând o mahala nemţească, care va influenţa prin specificul său

viitoarea dezvoltare a oraşului de pe malul Dunării. Noul oraş cunoaşte încă de la

început o dezvoltare de tip modern, burghez, care-şi va pune amprenta atât asupra

vieţii economice, cât şi a ocupaţiilor de bază ale cetăţenilor. Caracterul modern,

burghez al oraşului, va fi imprimat de către străinii ce se stabileau în oraş şi care

aduceau cu ei civilizaţia şi mentalitatea apuseană.

Începând cu anul 1851 a început adevărata viaţa economică a Severinului. În

port s-a construit localul Agenţiei austriece, apoi vama, iar în anul 1852 ia fiinţă, ca

anexă a Agenţiei austriece, şantierul naval, care la început era format doar dintr-un

atelier de reparat vase care circulau pe Dunăre şi care iernau aici. Tot în anul 1852 s-a

inaugurat şoseaua care leagă Severinul de Craiova, care împreună cu fluviul

Dunărea au făcut din urbea severineană un adevărat centru al Olteniei vestice.

O comisie arheologică, trimisă de guvernul francez în 1865, constata că

oraşul Severin era clădit a patra oară pe ruine de aşezări succesive. În perioada

1856 - 1880 s-au făcut cinci suplimentări la planul general al oraşului.

În anul de graţie 1866, la 8 mai, prinţul Carol de Hohenzollern avea să

păşească pentru prima dată pe pământ românesc, aici la Turnu Severin. După ce a

călătorit incognito până la graniţa românească, “călătorul, purtător de ochelari a

unei clase a doua de pe un vapor dunărean austriac, uitând că-şi luase bilet pentru

Odessa, a scoborât în pavoazatul oraş Turnu Severin. Astfel începu […] rodnica

domnie a regelui Carol”.9 Aici, lângă Dunăre, în faţa cetăţii medievale a Severinului,

8 C. Pajura, D. T. Giurescu, Istoricul orasului Turnu Severin (1833 - 1933) 9 Nicolae Iorga, Istoria poporului romanesc

24

avea să rostească celebrele cuvinte: “punând piciorul pe acest sfânt pământ, am

devenit român”, pe care nu le va dezminţi până la moarte. În cea mai lungă domnie

din istoria românească (1866 - 1914) regele Carol I avea să făurească un stat modern,

o Românie cu adevărat europeană.10

Iată cum arăta Severinul în anul 1883, după descrierea făcută de V.

Demetrescu, cu ocazia realizării primei monografii a oraşului: “Oraşul Severinului,

aşezat în câmpul ce din vechime a purtat numele de câmpul Severinului, în marginea

Dunării, în faţa ruinelor Turnului numit Turnul Severinului şi al rămăşiţelor din

podul lui Traian ocupă un spaţiu de 194 ha. Planul său este un dreptunghi care are

12 străzi în lungime şi douăzeci în lăţime fiind împărţit în patru suburbii: suburbia

Traian, suburbia Sever, suburbia Mihai Bravul şi suburbia Tudor Vladimirescu.

Acesta cuprinde un număr de 1.861 locuri de casă pe care sunt construite mai mult de

jumătate clădiri, oraşul având o populaţie de 13.000 de locuitori, incluzându-se şi

populaţia flotantă”.11

În acelaşi an, Severinul avea 12 edificii publice, 6 biserici (3 ortodoxe, una

catolică, una protestantă şi o sinagogă), un spital, arestul preventiv, gara, agenţia

vapoarelor, palatul administrativ şi judecătoria.

În perioada de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

până la primul război mondial, oraşul Turnu Severin este într-o continuă competiţie

cu sine însuşi. Este timpul când s-au realizat marile proiecte urbanistice ce fac din

acesta unul dintre cele mai importante centre urbane, nu numai din Oltenia, ci şi din

întreaga ţară. Aşadar, în această perioadă, oraşul Turnu Severin era clasificat printre

cele 18 centre urbane ale României şi constituia, după expresia marelui cărturar

Nicolae Iorga, “oaza salvatoare către care îşi îndreptau mintea şi sufletul mulţi

români bănăţeni, asupriţi de stăpânirea maghiară, precum şi românii de peste

Dunăre, din Valea Timocului”.12

Fiind un oraş de graniţă, Turnu Severin avea să cunoască din plin ororile celor două războaie mondiale.

La 30 august 1914, ziarul elveţian "La Liberté" din Fribourg, consemna

ciocnirile violente dintre internaţionaliştii socialişti severineni împotriva războiului

şi naţionaliştii severineni favorabili războiului, confruntări din care vor ieşi victorioşi

membrii Internaţionalei socialiste. Numai la Şantierul naval, în 1906, erau înscrişi 500

de membri ai mişcării socialiste. În anul 1916, generalul Ion Dragalina este numit

comandant al Diviziei 1 de Infanterie, din Turnu Severin. La 14/27 august 1916

România declară război Austro-Ungariei. La 30 august 1916, Severinul suferă primul

bombardament naval executat de pe bateriile monitoarelor austro-ungare. La 4

septembrie, Grupul de armate "Cerna", având ca bază Turnu Severin, eliberează

Orşova, avansând adânc după lupte grele în vecinătatea dealului Alion, pe valea

10 Mihai Butnariu, Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin 11 V. Demetrescu, Istoria orasului Severin 12 Gabriel Croitoru, Florin Nacu, Orasul Severin, Arhivele Olteniei, Serie noua, nr. 23, 2009

25

Culoarului Timiş – Cerna. În ziua de 28 septembrie 1916 este consemnat primul

bombardament aerian al Severinului. La 24 noiembrie 1916, trupele române fiind

obligate să abandoneze oraşul, începe ocupaţia germană a Severinului. Regele

Ferdinand I, la sugestia lui Ionel Brătianu, îl solicită pe Alexandru Marghiloman să

preia negocierile păcii cu Puterile Centrale, drept pentru care, la 16 martie 1918, la

Turnu Severin, Marghiloman îl întâlneşte pe Ministrul de externe al Austro-

Ungariei, Contele Ottokar Czernin. Şantierul naval din Turnu-Severin urma să fie

arendat pe timp de 40 de ani Puterilor Centrale, la expirarea termenului putându-se

face o nouă arendare. La 12 Octombrie 1918, 13 vase din flotila dunăreană austro-

ungară primesc ordin de staţionare în portul Severinului, în vederea asigurării

retragerii armatelor austro-germane din Balcani, operaţie care se va încheia la 28

octombrie 1918. La 11 noiembrie 1918 ia sfârşit Primul Război Mondial, prin

semnarea armistiţiului la Rethondes.

În perioada interbelică Turnu Severin ajunge printre primele optsprezece

mari centre urbane ale României. În portul Severinului se află sediile de Curse

regulate pe Dunăre între Regensburg şi Galaţi ale Societăţilor N.F.R., ale Societăţii

austriece de navigaţie (D.D.S.G), ale Societăţilor de navigaţie Iugoslavă şi

Cehoslovacă, precum şi ale Societăţii maghiare de navigaţie (M.F.T.R.). Tot în 1919

este înfiinţată noua Vamă Turnu-Severin (până în 1989). În 1919, continuă extinderea

oraşului şi spre nord, dincolo de Bulevardul T. Vladimirescu, păstrându-se planul cu

străzi perpendiculare cum a fost conceput în planul iniţial. Începând cu 1927 şi până

în 1932, economia severineană intră într-o perioadă de recesiune severă. Sunt

falimentate 69 de firme importante. Între 1929 – 1930, firma Siemens execută

electrificarea oraşului. După 1933, economia Severinului începe să cunoască semne

de înviorare, iar în anii următori se va declanşa o adevărată relansare economică,

oraşul ajungând să dispună de trei zone industriale: zona de est, de sud - vest şi de

nord. În perioada interbelică oraşul era bine sistematizat, cu străzi şi pieţe largi, iar o

treime din suprafaţa sa era acoperită cu parcuri şi plantaţii şi fiecare casă dispunea

de grădina ei.

Între 16-24 august 1940, la presiunea Germaniei, s-au desfăşurat la Turnu

Severin, în sala Palatului Cultural, tratativele romano-maghiare cu privire la cedarea

Transilvaniei de Nord către Ungaria hortistă.

Începând din 1941, Severinul a intrat în cei mai grei ani ai istoriei sale

moderne. Datorită plasării sale strategice, pe calea principală de comunicaţie între

Oltenia şi Banat, între România şi Serbia, Turnu Severin a cunoscut în anii războiului

mari aglomerări de trupe, atât române cât şi germane, cu efecte directe asupra vieţii

economice şi comerciale. În aceşti ani, întreaga producţie a industriei severinene a

fost destinată războiului. Între aprilie 1944 şi 23 august 1944, Severinul a suferit 11

bombardamente. În urma refugierii a peste 27.000 de locuitori în satele din

Mehedinţi, în vara lui 1944 în Turnu Severin au rămas circa 3.000 de oameni.

26

În 1945 este înfiinţat Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român din

(Drobeta) Turnu-Severin (până în 1989). Urmare a armistiţiului din 1944, partea

română va contribui cu închirierea gratuită către Uniunea Sovietică a Şantierului

naval din Turnu-Severin, Constanţa şi Brăila, cargourile sovietice aflându-se într-un

stadiu avansat de uzură, necesitând reparaţii constante. Asociaţia Română pentru

Legături cu Uniunea Sovietică, filiala Mehedinţi, Turnu-Severin, apare în 1946.

La 12 ianuarie 1945, în numele despăgubirilor de război pentru pagubele

cauzate de România în timpul războiului, începe deportarea germanilor şi

austriecilor severineni în Uniunea Sovietică. Supravieţuitorii din lagărele de muncă

sovietice vor fi expulzaţi în Germania şi Austria, numai o mică parte revenind în

Severin. Din această cauză, practic comunitatea luterană severineană (formată din

germani) dispare iar cea catolică (în mare parte constituită din austrieci) deşi redusă

numeric supravieţuieşte datorită altor etnii care o compun (cehi, unguri, italieni,

polonezi, etc).

Începând cu 1 ianuarie 1951 se introduce sistemul administrativ copiat de la

sovietici, iar judeţul Mehedinţi este desfiinţat. Turnu Severin devine reşedinţa

raionului cu acelaşi nume, care făcea parte din regiunea Gorj, cu reşedinţa la Târgu

Jiu, apoi din iulie 1952, raionul şi oraşul Turnu Severin vor fi arondate regiunii

Craiova. Tot în 1952 Şimianul este scos din administraţia oraşului, iar Schela

Cladovei şi Dudaşul Schelei devin suburbii ale acestuia. Colectivizarea agriculturii

din 1961 - 1962 a obligat ţăranii să renunţe la pământurile cu greu agonisite sau

primite moştenire de la părinţi.

La 7 septembrie 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Iosip Broz Tito pun piatra

de temelie a Hidrocentralei Porţile de Fier I, sistemul hidroenergetic urmând a fi

inaugurat la 16 mai 1972 în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. În

1977, aceiaşi doi conducători hotărăsc începerea lucrărilor la Hidrocentrala Porţile de

Fier II.

În 1968 s-a reînfiinţat judeţul Mehedinţi, iar oraşului i s-a adăugat Drobeta

devenind DROBETA TURNU SEVERIN, acordându-i-se titlul de municipiu în 1972.

Revoluţia din 1989, anii de reformă ce au urmat şi reintroducerea economiei

de piaţă au însemnat pentru economia severineană intrarea într-o nouă criză. În

ansamblu, se agravează procesul involutiv al industriei locale severinene create sau

dezvoltate în vechiul regim, proces declanşat deja din anii '80. Drept urmare, către

sfârşitul anilor '90, cea mai mare parte din întreprinderi vor fi privatizate devenind

societăţi. Apar deopotrivă altele noi. Blocarea circuitului Dunării în timpul

bombardamentului Coaliţiei NATO împotriva Iugoslaviei (început la 24 martie, până

la 5 iunie 1999) provoacă pierderi severe industriei portuare severinene. După o

perioadă de relativă stabilitate, criza mondială din 2008 agravează din nou situaţia

producătorilor industriali severineni.

27

2.1.2. Repere de geografie urbană

Aşezare geografică

Oraşul îşi datorează întreaga sa existenţă aşezării geografice, propice unui

port dunărean, atât de trafic comercial cu Oltenia, cât şi cale de acces către Marea

Neagră sau Viena. Aşa cum preciza scriitoarea Ileana Roman, “la Drobeta Turnu

Severin este demn de văzut cum spaţiul a creat timp sau, mai terestru spus, cum

geografia a creat istorie”.

Municipiul Drobeta Turnu Severin este poziţionat în extremitatea vestică a

Olteniei, în sud-vestul României şi al judeţului Mehedinţi, a cărui reşedinţă este.

Centrul oraşului este plasat pe coordonatele 22.6561 longitudine estică şi 44.6319

latitudine nordică. Oraşul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieşirea fluviului

din defileul pe care îl formează între Baziaş şi Gura Văii, în depresiunea subcarpatică

a Topolniţei, pe drumul european E70, la 113 km de Craiova, 210 km de Timişoara şi

353 km de Bucureşti.

Municipiul are drept vecini comunele Izvoru Bârzii (N-NE), Şimian (E),

Brezniţa Ocol şi Iloviţa (NV), iar în partea de vest se învecinează cu oraşul Orşova.

Dunărea determină întreaga graniţă de sud a municipiului, reprezentând, în acelaşi

timp, porţiunea aferentă de frontieră a României cu Serbia.

Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus

pe un platou înclinat uşor, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş,

altitudinea este de 104 m, iar punctul cel mai jos se află situat lângă gară, unde

altitudinea este de 48,75 m faţă de nivelul mării.

Relief

Municipiul Drobeta Turnu Severin este aşezat în extremitatea sud-estică a

depresiunii Drobeta Turnu Severin - Comăneşti, depresiune care separă podişul

Mehedinţi de dealurile Coşuştei din partea de nord-est şi est.

Teritoriul pe care este aşezat astăzi oraşul a fost o câmpie cu pâlcuri de păduri

de stejari, din care s-a păstrat o suprafaţă de numai 12 hectare în nord, actuala

Pădure Crihala. Severinul este înconjurat de o centură de dealuri: Dealul Vărănic la

nord - vest, Dealul Curile, Dealul Gârdanul şi Dealul Balota, spre est. Acesta din

urmă, înalt de 368 metri, situat la 18 km de Severin, domină întreaga depresiune a

Topolniţei. Oraşul este punctul de întâlnire al culoarului Timiş - Cerna, al Podişului

Mehedinţi şi al depresiunii subcarpatice olteneşti cu Câmpia Olteniei.

Relieful dominant al municipiului îl constituie cele 3 terase: superioară,

medie, inferioară - formate de Dunăre.

Terasa superioară are o altitudine medie de 75 – 80 m şi cuprinde zona

Aeroport, zona specială, cartierul Crihala şi zona de agrement pădurea Crihala.

Terasa superioară este lipsită de denivelări naturale importante. În zona centrală pe

28

axa străzii Crişan terasa are o bombare uşoară cu altitudinea cea mai ridicată. Pe

direcţia nord-sud , terasa este întreruptă de forme de eroziune pe verticală : ogaşul

Burnas situat la extremitatea vestică, ogaşul Craioviţa, ogaşul Aluniş şi pârâul

Crihala.

Terasa medie are o dezvoltare redusă, este despărţită de terasă superioară de

axa bulevardului Tudor Vladimirescu, la vest de ogaşul Aluniş, iar la sud se

delimitează de terasa inferioară printr-un versant, fie cu pante abrupte, fie cu pante

mai line. Începând de la ogaşul Aluniş spre vest, terasa medie lipseşte.

Terasa inferioară are o dezvoltare redusă în cea mai mare parte. Excluzând

cartierul Schela Cladovei, zona terasei inferioare este ocupată de unităţi industriale.

Subsolul Severinului conţine granit, gresie, piatră de var şi serpentină.

Hidrografie

Reţeaua hidrografică a municipiului cuprinde fluviul Dunărea, râurile

Topolniţa şi Bahna, pârâurile Vodiţa şi Jidoştiţa, ogaşele Crihala, Aluniş, Craioviţa,

Lacul de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier I, numeroase izvoare, precum şi

ape minerale.

Localitatea este mărginită de râurile Topolniţa la est şi Bahna, mai la vest, tot

aici vărsându-se în Dunăre pârâurile Vodiţa şi Jidoştiţa.

Teritoriul administrativ al municipiului este udat de fluviul Dunărea pe o

lungime de 22,1 km între km 927 + 900 şi km 950 + 000 şi pe o faleză de 13,6 km. În

amonte, Dunărea leagă oraşul de Belgrad, Budapesta şi Viena, iar în aval, spre Marea

Neagră, fluviul deschide fereastra spre orizonturile sud - vestice.

Dunărea a creat în toată istoria Severinului motivul principal al renaşterii

ţinutului şi cadrul care a poziţionat aşezarea în permanent contact cu diferite culturi,

civilizaţii şi interese dintre cele mai variate, care i-au influenţat dezvoltarea.

În perioada 1964 - 1972, s-a construit, în zona Gura Văii, Sistemul

Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I, cel mai mare de pe Dunăre şi una

din cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa. Aşezările umane din aria

afectată de construcţia barajului au fost strămutate, unele din ele dispărând. Probabil

cea mai cunoscută aşezare sacrificată pentru construcţia barajului este legendară

insulă Ada Kaleh. O parte a fortificaţiilor de pe Ada Kaleh a fost strămutată pe

Insula Şimian.

În amonte de Porţile de Fier I, Dunărea creează unul dintre cele mai frumoase

sectoare ale sale, cel al defileului. Înainte de formarea lacului de acumulare, fluviul

se îngusta la o lăţime de 170-190 metri. În sectoarele mai înguste viteza apei atingea

20 km pe oră.

Lacul de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier I a inundat 3262 hectare

pe malul stâng şi 6569 pe malul drept, având un volum de apă de 2550 milioane

metri cubi. Coada lacului se întinde până la 140 de km, ajungând în apropierea

oraşului Belgrad, unde Dunărea recapătă forma sa iniţială. Apariţia lacului a

29

determinat scăderea vitezei de scurgere a apei sub 0,35 m/s. Barajul măsoară 430 m

lungime şi 60 m lăţime; datorită acestuia, nivelul Dunării s-a ridicat cu 30 m.

Din cauza construcţiei barajului de la Ostrovul Mare (Porţile de Fier II), în

dreptul Severinului Dunărea s-a transformat într-un lac de acumulare în care apa

curge imperceptibil.

La intrarea în Schela Cladovei există izvoare de ape minerale sulfuroase.

Clima

Municipiul Drobeta Turnu Severin se află într-o zonă cu climă caracterizată

prin influenţe submediteraneene, care se suprapun pe fondul climatului temperat

continental. În timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de mase de aer

umede şi calde de origine mediteraneană şi oceanică. Ca urmare iernile sunt mai

calde, cu cantităţi mai mari de precipitaţii lichide sau sub formă de lapoviţă, cu

ninsori şi fenomene de îngheţ mai puţin frecvente şi intense, cu vânturi

predominante din sectorul vestic şi nord–estic pe orientarea generală a văii Dunării

şi culoarului depresionar Drobeta Turnu Severin – Comăneşti. Verile sunt în general

călduroase, ca urmare de aer fierbinte tropical.

Datorită influenţei aerului mai cald de origine mediteraneană, temperatura

aerului în municipiu înregistrează valori dintre cele mai mari din ţară. Media anuală

a temperaturii aerului este de 11,7o C. În timp, datorită invaziei de aer cald tropical,

media anuală a temperaturii a crescut cu cca. 2o C, iar sub influenţa aerului rece

continental a scăzut cu circa 2o C. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată în

luna iulie şi august 40,9 – 42,3o C, iar minima absolută - 26,6o C în luna februarie.

Temperatura medie lunară a lunii ianuarie este de - 1o C fiind singura lună din an cu

temperatură medie negativă, iar a lunii iulie este de 23o C. Media anuală a umezelii

relative este de 75%. În cursul anului valorile lunare scad sub 65% în lunile cele mai

calde (iulie şi august) şi peste 75% în lunile cele mai reci (noiembrie, decembrie,

ianuarie şi februarie).

Influenţa climatului submediteranean se face simţită şi în ceea ce priveşte

regimul precipitaţiilor. Precipitaţiile sunt mai bogate, menţinându-se ridicate şi în

perioada caldă a anului astfel încât raportul dintre sumele semestriale de precipitaţii

(din perioada rece şi cea caldă a anului) este aproape 1/1. Media anuală a cantităţii

de precipitaţii este de 674,7 mm.

Datorită influenţei sudice ninsorile se produc mai târziu, în intervalul

decembrie – martie. Cele mai multe zile cu ninsori au loc în ianuarie 6,3 zile ceea ce

reprezintă cca 1/3 din total anual. Intervalul posibil cu strat de zăpadă este de cca 60

zile. Vânturile predominante sunt de vest, nord-vest şi nord-est direcţie dată de

orientarea formelor de relief.

Factorul climateric din perimetrul oraşului Drobeta Turnu Severin se remarcă

prin aceste particularităţi, care-l fac să se deosebească de alte zone climatice ale ţării.

30

2.1.3. Organizare administrativă

Drobeta Turnu Severin are rang de municipiu şi este reşedinţa judeţului

Mehedinţi. Conform Legii nr. 2/16.02.1968 şi HCM nr. 1144/01.08.1968,

municipiul Drobeta Turnu Severin are în componenţă oraşul Drobeta Turnu

Severin şi localităţile Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura Văii, la care se

adaugă trupurile: gara Vîrciorova, Bahna, Vodiţa şi Slătinic.

Prin funcţiile sale economice, sociale, educaţionale şi culturale exercitate pe o

arie extinsă în interiorul judeţului şi chiar la nivel regional, municipiul se

individualizează ca un veritabil pol de creştere de importanţă regională.

Rolul polarizator al aşezării este dublat şi prin înzestrarea cu structuri

administrative, care conferă municipiului Drobeta Turnu Severin un rol central şi de

deservire a teritoriului. Guvernarea locală se realizează prin cele două elemente

constitutive: administraţii publice locale şi instituţiile deconcentrate ale

Administraţiei publice centrale.

Instituţia Prefectului - Este organizată şi funcţionează conform cadrului

legislativ şi Hotărârii nr. 460 din 5 aprilie 2006, Legii nr. 188 din 1999, Legii nr. 340

din 2004 şi Legii nr. 53 din 2003. Atribuţiile Instituţiei Prefectului sunt conferite prin

Constituţie. Instituţia are calitatea de reprezentant al Guvernului în teritoriu. În

această calitate este responsabilă de controlul legalităţii, contencios-administrativ,

apostilă şi relaţia cu autorităţile locale. În cadrul relaţiilor sale cu autorităţile locale,

instituţia colaborează pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială. De

asemenea, gestionează afacerile europene şi relaţiile internaţionale şi coordonează

serviciile publice deconcentrate. Instituţia are compartimente speciale pentru afaceri

europene şi de asemenea pentru strategii, programe guvernamentale, dezvoltare

economică şi probleme de romi. În plus, una dintre atribuţiile cele mai importante

ale instituţiei este coordonarea activităţii de Intervenţie pentru Situaţiile de Urgenţă.

În cadrul acestei activităţi, prefectul are calitatea de Şef al Protecţiei Civile,

gestionând în această calitate fonduri special alocate de la Bugetul de Stat pentru

crearea bazei logistice de intervenţie în situaţii de criză.

În municipiul Drobeta Turnu Severin activează, de asemenea, 32 de servicii

publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei

publice centrale organizate la nivelul judeţului Mehedinţi.

La nivel judeţean, administraţia publică locală este reprezentată de Consiliul

Judeţean Mehedinţi. Acesta coordonează activităţile consiliilor comunale,

orăşeneşti, şi municipale pentru crearea şi prestarea serviciilor publice de interes

judeţean. Consiliul Judeţean Mehedinţi îşi desfăşoară activitatea conform

prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, cu

completările şi modificările ulterioare. Consiliul Judeţean Mehedinţi îşi exercită

atribuţiunile prin direcţiile şi serviciile de specialitate. Dintre acestea, relevante

31

pentru structurarea intereselor locale sunt: Direcţia tehnică urbanism (Amenajarea

teritoriului), Direcţia dezvoltare regională (strategii de dezvoltare judeţene) şi

Direcţia economică (finanţarea activităţii şi strategiilor de dezvoltare locale).

De asemenea, Consiliul Judeţean Mehedinţi are în subordine următoarele

instituţii:

¤ Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Mehedinţi

¤ Centrul Cultural Nichita Stănescu

¤ Direcţia Publică Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor

¤ Camera Agricolă Judeţeană Mehedinţi

¤ Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

¤ Biblioteca Judeţeană I.G. Bibicescu

¤ Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

¤ Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Constantin Pufan

¤ Direcţia Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinţi

¤ S.C. Compania pentru Servicii Publice Mehedinţi S.A.

¤ Centrul de Asistenţă Medico-Socială BÂCLEŞ

2.1.4. Drobeta Turnu Severin şi ruralul său

Privit ca elementul de fundal definitoriu pentru specificul peisagistic al zonei,

peisajul rural, trebuie văzut şi, în consecinţă tratat, ca o resursă strategică pentru o

dezvoltare turistică durabilă (care să aibă un impact negativ redus asupra zonei

riverane). Intervenţiile trebuie să conducă la marketarea teritoriului plecând de la

produsele agricole specifice. Peisajul rural al zonei este de tip montan, dar şi cu zone

colinare (valoros pentru specificul viticol). Acesta poate susţine crearea unor filiere

locale de excelenţă, pentru produse locale putând să departajeze teritoriul într-o

poziţionare de politică de marketing teritorial, susţinând o atractivitate specifică.

În jurul Municipiului Drobeta Turnu Severin s-a auto-structurat o zonă de

influenţă de tip metropolitan care pare să cuprindă Municipiul Drobeta Turnu

Severin, Oraşul Orşova, Comuna Şimian, Comuna Eşelniţa, Comuna Dubova,

Comuna Şviniţa, Comuna Iloviţa, Comuna Cireşu, Comuna Malovăţ, Comuna

Brezniţa-Ocol şi Comuna Izvoru Bârzii. Acest areal prezintă o zonă de concentrare

de tip aglomerare urbană cuprinzând Municipiul Drobeta Turnu Severin, Oraşul

Orşova, Comuna Şimian şi zona industrială din perimetrul Halânga. Este de

remarcat că deşi perimetrul este încă funcţional (nu sunt perceptibile modificări

esenţiale în tendinţele de integrare), procesul este în restructurare datorită în special

declinului demografic dublat de declinul economic.

Teritoriul face parte din arealul istoric Ţara Severinului, singura structură de

tip « ţară » care reuneşte două trăsături fundamentale ale localizării spaţiului nostru

32

identitar carpato-dunăreano-pontic. Teritoriul este astfel structurat pe clinele estice

ale Munţilor Mehedinţi (cel mai sudic masiv al Carpaţilor Meridionali) şi se sprijină

pe marele meandru al Dunării, la ieşirea acestuia din vâltorile defileului Porţile de

Fier.

Caracteristica esenţială a arealului este dată de curgerea Dunării. Dunărea

creează o zonă riverană bine definită a teritoriului. Existenţa acestui element natural

major a generat apariţia şi dezvoltarea ariilor şi activităţilor portuare care au

determinat de-a lungul ultimelor secole crearea unor structuri urbane din care cea

mai recentă este chiar Drobeta Turnu Severin (la începutul secolului XIX).

Activităţile portuare care au determinat urbanizarea teritoriului au creat fluxuri

comerciale/economice dinspre şi înspre teritoriu. Deşi, cum am menţionat anterior,

aceste fluxuri şi-au pierdut din importanţă datorită declinului activităţilor din

perioada comunistă şi mai nou datorită declinului economic cauzat de criza

profundă la nivel mondial şi european, în viitor relansarea economică poate fi

regândită plecând de la importanţa culoarului fluvial dunărean în cadrul reţelei de

transport europeană TEN-T.

Calitatea urbană este definită de o concentrare în arealul Drobeta Turnu

Severin cu zona industrială, Şimian şi Orşova şi de o dispersie în restul teritoriului.

În zona de locuire dispersată, peisajul rural este fie de tip montan cu localităţi de

mici dimensiuni (cvasi cătune montane), fie de tip colinar structurat în special pentru

viticultură (activitatea viticolă a zonei are o specificitate aparte dată de clima cu

influenţe mediteraneene).

Un alt element caracteristic esenţial al teritoriului îl constituie existenţa ariilor

naturale protejate incluse în reţeaua NATURA 2000. Acestea deţin o pondere

importantă din suprafaţa totală a teritoriului şi includ zone urbane semnificative

chiar şi din suprafaţa administrativă a Municipiului Drobeta Turnu Severin.

Alte caracteristici importante de mediu pentru areal sunt principalele sisteme

naturale de apă din teritoriu. Arealul are o reţea de mici afluenţi montani ai Dunării

care au format în zonă o multitudine de formaţiuni carstice (peşteri, grote). Sistemul

în totalitatea lui (ape plus formaţiuni carstice) pot constitui atracţii pentru o

poziţionare în ecoturism.

Continuumul urban dincolo de limitele administrative ale Municipiului

Drobeta Turnu Severin (în special spre zona industrială din Halânga) a creat

funcţiuni specifice unei mobilităţi urbane integrate. Deşi datorită declinului

economic menţionat, fluxurile de călători şi mărfuri s-au diminuat, conducând la

reduceri şi chiar desfiinţări de trasee de transport public, mobilitatea urbană se

păstrează totuşi chiar dacă atinge un nivel critic.13

13 Primaria Drobeta Turnu Severin, Concept de amenajare teritoriala în context local şi intercomunitar, 2014

33

2.1.5. Accesibilitate

Deşi este situat într-o zonă periferică, municipiul Drobeta Turnu Severin se

poziţionează ca o intersecţie europeană, având acces la magistrale importante

naţionale şi europene de transport rutier, feroviar şi fluvial, fiind amplasat pe

teritoriul coridoarelor europene Rin - Dunăre şi Orient - Mediterana de Est.

Accesul rutier în municipiu se realizează pe rutele:

DN 6 (E70) pe direcţia Craiova - Timişoara, cu legătură în localitatea Şimian

cu DN 56A spre Vânju Mare - Calafat - Bulgaria şi cu E771 peste Barajul

Porţile de Fier, din Gura Văii spre Belgrad;

DN 67 direcţia Motru - Târgu Jiu sau Motru - Baia de Aramă - Băile Herculane

pe DN 67D;

DJ 607 B spre comuna Brezniţa Ocol;

DJ 607A pe direcţia Cerneţi - Husnicioara.

Reţeaua feroviară, prin magistrala Bucureşti - Craiova - Timişoara face legătura

municipiului atât cu localităţile judeţului, cât şi cu celelalte regiuni ale ţării, atât din

punct de vedere al transportului de călători, cât şi al transportului de marfă.

Aflându-se pe malul stâng al fluviului

Dunărea, municipiul Drobeta Turnu

Severin reprezintă un obiectiv

important în reţeaua TEN-T, fiind

inclus în Proiectul Prioritar nr. 18 -

Autostrada Navigabilă Main - Dunăre.

Având acces direct la Marea Neagra şi,

prin intermediul Canalului Main - Rin,

la Marea Nordului, Dunărea reprezintă principala arteră de transport fluvial a

Uniunii Europene.

Punctul naval de la Drobeta Turnu Severin este port de pasageri, de mărfuri şi

debarcadere pentru Muzeul Regiunii Porţile de Fier şi Insula Şimian. Având în

vedere că portul nu aparţine administraţiei publice locale, activitatea sa este în

prezent nesemnificativă pentru oraş, iar amenajările portuare existente nu sunt

compatibile cu activitatea turistică.

Judeţul Mehedinţi nu dispune de infrastructură aeroportuară funcţională.

Până în anul 1989 a existat un aerodrom în cartierul Schela Cladovei din Drobeta

Turnu Severin, utilizat mai ales pentru aviaţia utilitară, şi care, din cauza retrocedării

terenurilor aflate în perimetrul său, a fost desfiinţat. În perioada interbelică, acest

aerodrom era operat de linia de transport L.A.R.E.S. În prezent, pe platoul Balota, la

25 km de Turnu Severin, funcţionează un aerodrom privat, pentru nave uşoare. Cel

mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional Craiova, la o distanţă de

aproximativ 112 km, care asigură zboruri interne şi internaţionale.

34

2.1.6. Suprafaţa

Suprafaţa municipiului Drobeta Turnu Severin este de 5.471 ha, din care

3.366,47 ha teren extravilan şi 2.104,53 ha teren intravilan.

Ponderea relativ nouă a oraşului modern, evoluţia sa, suportul vetrei format

din terase s-au răsfrânt asupra organizării funcţionale a vetrei, prezentând trăsături

distincte, comparative cu alte centre urbane.

Evoluând prin extindere în plan orizontal, pe podul neted, cu un grad redus

de fragmentare a terasei Dunării, vatra oraşului s-a extins şi s-a adaptat continuu la

suportul morfologic, în strânsă legătură cu evoluţia sa funcţională.

Din nucleul urban iniţial, extinderea oraşului a avut loc de-a lungul Dunării, prin

formarea de spaţii industriale portuare, pe podul terasei, prin spaţii rezidenţiale,

ajungând la o suprafaţă de peste 50 km2. Atât nucleul urban, cât şi cartierele au fost

construite au o textură ordonată, cu străzi paralele Dunării, intersectate de cele

orientate perpendicular. Dinamica spaţiului urban se evidenţiază în teritoriul

intravilan existent al municipiului Drobeta Turnu Severin care ocupă o suprafaţă de

2104,53 ha din totalul terenului administrativ de 5471 ha, în creştere faţă de anii

anteriori.

Bilanţul teritorial administrativ/ intravilan al municipiului Drobeta Turnu Severin -

folosinţa terenului după tabel OCAOTA ( mai – oct 2006 ).

Sursa: P.U.G. Drobeta Turnu Severin 2007

35

Utilizarea terenurilor – prelucrare cartografică

2.1.7. Resurse

Dunărea

Teritoriul administrativ al municipiului este udat de fluviul Dunărea pe o

lungime de 22,1 km între km 927 + 900 şi km 950 + 000 şi pe o faleză de 13,6 km.

Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei (după Volga), fiind

singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorăşte din Munţii Pădurea

Neagră (Germania) sub formă a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub

vârful Kandel (1241m) şi se unesc în oraşul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în

curtea castelului Fürstenberg. Dunărea curge către sud-est, pe o distanţă de

aproximativ 2.860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră

s-a format Delta Dunării.

Arii protejate

Valoarea peisagistică, prin particularităţile climei, valoarea acvi-faunistică şi

floristică a teritoriului administrativ al municipiului, particularităţile hidrogeologice,

pun în discuţie protecţia unui sistem ecologic regional, un sistem ecologic al zonei

Porţile de Fier. Se fac în prezent demersuri pentru reglementări în această privinţă.

În prezent, sunt deja declarate monumente ale naturii, rezervaţiile botanice la

Vîrciorova ( 305 ha.), Dealul Vărănic, Dealul şi Valea Oglănicului (150 ha.), Dealul şi

36

Valea Crucii ( 10 ha.), surse hidrominerale la Schela Cladovei şi puncte peisagistice

pentru barajul Porţile de Fier I şi golfurile Bahna, Vodiţa , Gura Văii, Slătinic.

În ansamblul Cadrului natural al teritoriului administrativ al municipiului

din care face parte şi fluviul Dunărea ( apa ca sistem ecologic ) se simte nevoia

extinderii reglementărilor de protecţie a cadrului natural, care este în evident conflict

cu investiţiile comerciale şi de agrement pe amplasamente cu valoare peisagistică.

Denumire Cod Tip Proprietate Teren

Blahniţa ROSPA0011 Natura

2000 –

SPA

Judeţul Mehedinţi: Burila Mare (98%),

Devesel (95%), Gogoşu (99%), Gruia

(27%), Hinova (56%),

Jiana (53%), Pătulele (1%), Vânjuleţ (4%)

Cursul

Dunării-

Baziaş-Porţile

de Fier

ROSPA0026 Natura

2000 –

SPA

Judeţul Mehedinţi: Drobeta-Turnu

Severin (10%), Dubova (5%), Eşelniţa

(3%), Orşova (21%), Şviniţa (11%)

Domogled-

Valea Cernei

ROSPA0035 Natura

2000 -

SPA

Judeţul Mehedinţi: Balta (16%), Isverna

(19%), Obârşia-Cloşani (56%), Podeni

(2%)

Judeţul Gorj: Padeş (71%), Tismana

(10%)

Gruia-Gârla

Mare

ROSPA0046 Natura

2000 –

SPA

Judeţul Mehedinţi: Gârla Mare (10%),

Gruia (6%), Pristol (<1%), Vrata (37%)

Munţii

Almăjului-

Locvei

ROSPA0080 Natura

2000 -

SPA

Judeţul Mehedinţi: Brezniţa-Ocol (22%),

Drobeta-Turnu Severin (41%), Dubova

(89%), Eşelniţa (55%), Iloviţa (65%),

Orşova (78%), Şviniţa (87%)

Coridorul

Jiului

ROSCI0045 Natura

2000 -

SCI

Judeţul Mehedinţi: Butoiești (3%)

Domogled—

Valea Cernei

ROSCI0069 Natura

2000 –

SCI

Judeţul Mehedinţi: Balta (16%), Isverna

(19%), Obârșia-Cloșani (56%), Podeni

(2%)

Pădurea

Stârmina

ROSCI0173 Natura

2000 –

SCI

Judeţul Mehedinţi: Devesel (<1%),

Hinova (2%)

Platoul

Mehedinţi

ROSCI0198 Natura

2000 –

SCI

Judeţul Mehedinţi: Baia de Aramă

(74%), Băla (3%), Balta (74%), Bâlvănești

(<1%), Cireșu (>99%), Godeanu (71%),

Iloviţa (35%), Isverna (77%), Izvoru

Bârzii (12%), Obârșia-Cloșani (44%),

37

Denumire Cod Tip Proprietate Teren

Podeni (98%), Ponoarele (65%)

Porţile de Fier ROSCI0206 Natura

2000 –

SCI

Judeţul Mehedinţi: Brezniţa-Ocol (22%),

Drobeta-Turnu Severin (51%), Dubova

(93%), Eșelniţa (58%), Iloviţa (65%),

Orșova (82%), Șviniţa (99%)

Gura Văii –

Vârciorova

PN-D

2.597 Arie

protejată

de interes

naţional

Municipiul Drobeta Turnu Severin,

localitatea Gura Văii

Faţa Virului Arie

protejată

de interes

naţional

Municipiul Drobeta Turnu Severin,

localitatea Vârciorova

Cracul

Găioara PN-D

Arie

protejată

de interes

naţional

Municipiul Drobeta Turnu Severin,

localitatea Gura Văii

Cracul Crucii

PN-D

Arie

protejată

de interes

naţional

Municipiul Drobeta Turnu Severin,

localitatea Gura Văii

Apele termale

În localităţile Schela Cladovei şi Gura Văii se găsesc importante rezerve

geologice de ape minerale, de tipul bicarbonate sulfuroase şi clorurate sulfuroase.

Aceste ape mineralizate au proprietăţi curative şi o temperatură de 17,2o C la

suprafaţă. În cazul forării la adâncime, s-ar putea extrage ape termale cu o

temperatură de 37o C - 40o C, conferind zonei un potenţial balnear important.

Monumente

Principalele repere ale patrimoniului material de care dispune municipiul Drobeta Turnu Severin, fundament al dezvoltării turistice şi culturale viitoare, sunt:

Monumente istorice

Podul lui Traian, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în perioada

dintre războaiele dacice (103-105) purtate de împăratul Traian împotriva lui

Decebal, face parte din cele mai importante realizări ale ingineriei româneşti.

Podul avea o lungime de 1.135 m , lăţime de 14,55 m şi o înălţime de 18,6 m

deasupra apei. Astăzi se mai pot vedea primul şi ultimul stâlp al podului de

pe malurile Dunării.

38

Castrul roman Drobeta a fost realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian,

fiind prima cetate romană construită din piatră de pe teritoriul Daciei. Astăzi

se pot vedea fundaţiile pe o suprafaţă de 2 hectare: cele patru porţi laterale,

locuinţe, cazărmi, depozite de arme, străzi şi în centrul castrului clădirea

pretorului (comandantului) unde a poposit însuşi împăratul Traian în iarna

anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor

(băilor) romane;

Cetatea medievală a Severinului se află în Parcul Dragalina. Cetatea era

formată din două incinte, una interioară şi una exterioară, astăzi mai putând fi

observat un perete din turnul de NE al cetăţii, cu o înălţime de 11 m, lungime

de 9 m şi lăţime de 2,5 m.

Clădiri simbol

Palatul Cultural "Theodor Costescu", inaugurat în 1924, este opera

arhitectului Grigore Cerchez. Are un plan deosebit şi a fost proiectat să

cuprindă şapte săli mari: trei săli suprapuse cu destinaţia de bibliotecă

(Biblioteca I. G. Bibicescu), cinematograf şi restaurant, formând aripa de nord;

alte trei săli la fel aşezate formează aripa de apus în care s-a aflat Muzeul “Dr.

C.I. Istrati”, salonul de festivităţi şi Sala ajutătoare; iar a şaptea la mijloc între

cele două aripi, este marea Sală de teatru care a fost terminată mai târziu. În

incinta palatului funcţionează, în aripa de est, Biblioteca Judeţeană "I.G.

Bibicescu.

Castelul de apă, dat în folosinţă în anul 1914, este unul din simbolurile

oraşului, fiind aşezat în axul principal al oraşului. Castelul a fost construit în

perioada 1910-1913, pentru alimentarea cu apă a oraşului (numit în prezent

Castelul Artelor);

Hala Radu Negru a fost realizată de arhitectul Scarlet Petlescu în perioada

1904-1905.

Muzee:

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier prezintă exponate din domeniile: ştiinţele

naturii: fauna şi flora, acvariu pentru fauna dunăreană şi peşti exotici; istorie:

documente; arheologie: lapidariu din epoca romană; numismatică; etnografie:

port, ceramică, ţesături; artă plastică românească;

39

Muzeul de Artă cuprinde numeroase lucrări ale marilor artişti: Luchian,

Petraşcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Sirato, Stoenescu, Iser, Ressu, etc.

Prezenţa volumetrică a sculpturilor în marmură, piatră, lemn, bronz, semnate

Medrea, Baraschi, Irimescu, Jalea, Borgo Prund, Dorio Lazăr, Lucaci,

completează colecţiile muzeului severinean. Icoane şi artă decorativă

religioasă, artă brâncovenească, tapiserii şi artă decorativă modernă şi

contemporană sunt alte domenii care conturează dimensiunile muzeului.

Clădirea muzeului reprezintă ea însăşi un monument arhitectural, fiind una

dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu, aşezată în centrul

municipiului Drobeta Turnu Severin. Interioarele rafinate şi somptuoase

conferă alura unui palat;

Expoziţia Hidrocentrala Porţile de Fier cuprinde o colecţie impresionantă de

piese de istorie şi etnografie din zona Porţilor de Fier, exponate legate de

construirea hidrocentralei de pe Dunăre.

40

2.2 Retrospectiva factorilor determinanţi ai teritoriului (variabile interne)

Variabilele au fost alese fie pentru impactul major asupra teritoriului (declin

demografic, restructurare economică şi declin dramatic al gradului de ocupare a

forţei de muncă), fie pentru că reprezintă ţinte ale politicilor europene (mediu,

energie, transport, servicii publice, disparităţi, filiere, cercetare, educaţie,

guvernanţă). Un set aparte de variabile reprezintă resursele importante ale

teritoriului (turism, cultură, urbanism, piaţă imobiliară).

2.2.1 Demografie în areal

Populaţia totală, populaţia activă

Populaţia a avut un trend descrescător între anii 1990-2001. În anul 2002 a avut loc a

scădere mare a populaţiei, urmată de un trend în continuare descrescător până în

anul 2013.

Populaţia activă a urmat un trend pozitiv între anii 2006-2008, înregistrând scăderi în

perioada 2009-2011, apoi o uşoară creştere în anul 2012.

Sporul natural

Natalitatea a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, la fel şi mortalitatea infantilă.

Trendul deceselor a fost crescător până în anul 2010, urmând ulterior o uşoară

tendinţă de scădere. Căsătoriile au avut de asemenea un trend negativ, înregistrând

scăderi mari de la an la an. Divorţurile au urmat un trend crescător din anul 2006

până în anul 2008. Faţă de anul 2011, în 2012, numărul divorţurilor au crescut

semnificativ.

Populaţia repartizată pe grupe de vârstă

În ceea ce priveşte repartizarea pe grupe de vârstă, populaţia a avut o evoluţie

fluctuantă. Această fluctuaţie este valabilă atât la nivelul municipiului, cât şi la

nivelul teritoriului polarizat. Între grupele de vârsta 0-4 ani, trendul a fost unul

fluctuant între anii 2006 – 2013. Categoria de vârsta 05-19 ani a înregistrat un trend

descrescător, scăzând cu aproximativ 25% în 2013 faţă de anul 2006. Populaţia între

25 -29 de ani înregistrează un trend negativ constant între anii 2006-2013, în timp ce

populaţia cu vârste între 30 şi 44 de ani înregistrează un trend crescător în această

perioadă. Populaţia cu vârste cuprinse între 45 – 54 de ani scade drastic, până în 2012

crescând uşor în anul 2013. În acelaşi timp, populaţia cu vârste cuprinse între 55 – 65

de ani înregistrează un trend crescător de la an la an. Numărul de persoane cu vârste

între 65 de ani şi 84 de ani a avut un trend descrescător între anii 2006 – 2009,

41

înregistrând ulterior creşteri. Numărul persoanelor peste 85 ani a crescut constant în

perioada 2006-2013.

Soldul migrator

Migraţia internă a populaţiei a oscilat în ultimii ani, înregistrând creşteri şi scăderi

de la an la an, urmând acelaşi trend la nivel de judeţ.

2.2.2 Oferta de servicii publice

Ponderea personalului angajat în administraţia publică, raportat la totalul

populaţiei ocupate din judeţul Mehedinţi a înregistrat o creştere până în 2010, după

care a înregistrat un trend uşor descrescător respectiv de la 7,68% la 7,14%.

Ponderea personalului angajat în administraţia publică, raportat la totalul

locuitorilor din judeţul Mehedinţi a înregistrat o creştere până în 2009, după care a

înregistrat un trend descrescător respectiv de la 1,18% la 1,06%.

- Acoperirea teritorială cu servicii

Ponderea populaţiei cu acces la apă potabilă a crescut constant până în 2010,

după care a scăzut uşor în anul 2011, crescând din nou în anul 2012.

Acoperirea serviciilor de telecomunicaţii mobile şi de date (GPRS) pentru

Drobeta Turnu Severin este totală. În ceea ce priveşte numărul de PC-uri, acesta a

crescut în perioada 2007-2012.

La sfârşitul anului 2012 municipiul Drobeta Turnu Severin era deservit de 3

spitale , SAJ Mehedinţi , CJAM Mehedinţi , peste 132 cabinete medicale individuale

ale medicilor de familie, 35 cabinete stomatologice, 8 cabinete de specialitate, 2

cabinete sănătate mintală, 5 dispensare TBC, 2 cabinete port, 2 unităţi medico sociale

pentru unităţile publice şi pentru unităţile private: 7 cabinete de medicină generală,

30 cabinete de medicină de familie, 76 de farmacii, 22 puncte farmaceutice, 1

drogherie, 64 cabinete stomatologice, 114 cabinete de specialitate, 9 laboratoare

medicale şi 11 de tehnică dentară. Faţă de anul 1990, numărul medicilor din Teritoriu

a crescut în sectorul public de la 328 la 337, în timp ce la nivel de judeţ numărul

medicilor a scăzut iar la nivel naţional numărul medicilor a crescut cu aproximativ

11%. În ceea ce priveşte sectorul privat, numărul de medici a crescut de asemeni, de

la 23 la 28. În perioada 2008-2012, numărul farmaciştilor a scăzut de la 12% la 8% în

mediul public şi a crescut de la 87 la 101. Tendinţa de creştere se înregistrează şi la

nivel de judeţ.

2.2.3 Cultură, creativitate, agrement

Cultura este un sector cu o dinamică în general negativă. Reprezintă, totuşi,

unul dintre puţinele domenii de potenţial în care există un indicator în creştere.

Numărul de spectatori şi auditori în reprezentaţii artistice a avut un trend constant

până în anul 2009, după care înregistrează o creştere importantă în perioada 2011 –

42

2012, cu triplări anuale ale numărului de spectatori. Acest lucru s-a petrecut în ciuda

faptului că principala instituţie de spectacole, Palatul Cultural Theodor Costescu este

în renovare. Există aşteptări de revigorare a tradiţiei teatrale şi de spectacol din zonă,

poate cu redeschiderea acestuia.

Cele 3 muzee din municipiu, reprezentând 75% din numărul total de muzee

din judeţ, au avut un număr de vizitatori în scădere datorat în special lucrărilor de

renovare a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Redeschiderea celui mai important

muzeu rămâne o dată incertă, deşi renovarea se realizează cu fonduri europene.

Trendul descendent a fost de circa 34% în perioada 2005-2012 în comparaţie cu

nivelul naţional care a scăzut cu 4%.

De asemenea, atât numărul de biblioteci, cât şi numărul de cititori au urmat

acelaşi trend descendent. Numărul de cititori a scăzut în perioada 2005-2012 cu 34%

în municipiul Drobeta Turnu Severin în comparaţie cu nivelul naţional, de 3,9%.

Atât în Drobeta Turnu Severin, cât şi în teritoriul metropolitan se organizează

puţine evenimente reprezentative de tip festival. În Drobeta Turnu Severin, pe lângă

zilele oraşului mai pot fi menţionate:

- Festivalul Naţional de Literatură "Sensul iubirii" - în luna iunie a fiecărui an

- Festivalul "Cântecele Românilor de pretutindeni" - octombrie, fiecare an

- Festivalul de Tarafuri Populare "Toamna Severineană" - septembrie fiecare an

- Festival Medieval – spectacole, întreceri, dansuri medievale – Drobeta Turnu

Severin – august în fiecare an

2.2.4 Urbanism / amenajarea teritoriului

Dezvoltarea oraşelor este legată de amplasarea lor adică de poziţionarea faţă de

reţelele de schimburi. Acest lucru a constituit factorul determinant de-a lungul

istoriei. Din acest punct de vedere, datorită Dunării ce traversează zona,

TERITORIUL are un trecut bogat şi deci o tradiţie. De altfel, prima aşezare a zonei s-

a datorat construirii podului de peste Dunăre de către romani, aşezarea fiind un

castru de apărare al garnizoanei romane. La începutul sec. XX şi ulterior, în special

în perioada comunistă, a avut loc un fenomen de urbanizare accelerată (deseori şi

forţată) . În special în perioada comunistă, aceasta s-a bazat pe principiul unei

separări între cele patru funcţiuni urbane (zonări). Zonele industriale, parcurile

urbane, zonele rezidenţiale şi marile ansambluri de locuit, au fost create distinct şi au

generat importante fluxuri migratorii pendulare, domiciliu - loc de muncă.

Construcţia complexului hidroenergetic Porţile de Fier cu inundarea insulei Ada

Kaleh şi cu urbanizarea ulterioară din zona Drobeta Turnu Severin a creat conexiuni

intercomunitare şi redefiniri urbanistice în cadrul localităţilor pe care le străbate.

Marea majoritate a localităţilor nu au reglementări actualizate în domeniul

43

amenajării teritoriului, conducând la o dereglementare ce a generat fie blocaj al

dezvoltării economice, fie dezvoltare haotică. Cel mai elocvent exemplu este însă

PATJ-ul judeţului, neactualizat. Deşi există ca instrumente în administrarea

teritoriului, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare au fost create dar existenţa şi

activitatea lor este formală şi nedublată de instrumentul specific de amenajare a

teritoriului, PATZ.

Documentul programatic care defineşte amenajarea teritoriului la nivelul

municipiului Drobeta Turnu Severin este Planul Urbanistic General. Acesta a fost

elaborat de către SC Proiect Mehedinţi SA în perioada iunie – iulie 2007 şi reprezintă

o ediţie reactualizată a P.U.G.-ului din anul 1998.

P.U.G-ul şi-a propus identificarea şi stabilirea vectorilor de dezvoltare ai

municipiului şi localităţilor componente, avându-se în vedere o reală posibilitate de

extindere economică, bazată îndeosebi pe ramuri economice fiabile : turism,

industrie mică şi meşteşugărească - repunerea în valoare a vechilor bresle care să

susţină turismul, ş.a.m.d.

Lucrarea şi-a propus, de asemenea, impunerea unor măsuri imediate în

determinarea categoriilor de intervenţii ( permisiuni şi restricţii ) în Regulamentul

Local de Urbanism, în aşa fel încât acestea să devină instrument al Administraţiei

Publice, care să le aplice în mod expres şi eficient.

Principalele disfuncţionalităţi înregistrate la nivelul municipiului şi al

teritoriului administrativ şi menţionate în P.U.G. sunt:

1. Nu există cooperări sub formă de protocol la nivele interjudeţene şi

interstatale pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, referitoare la

oportunitatea unor politici comune de dezvoltare economică durabilă în

regiunea Porţile de Fier.

2. Prin închiderea sau desfiinţarea fermelor agrozootehnice din zona

preorăşenească municipiului, se desfiinţează aprovizionarea populaţiei cu

materii prime, a industriei alimentare şi numeroase locuri de muncă.

3. În ansamblul circulaţiei navale pe fluviul Dunărea, se prevăd

refuncţionalizări ale portului de mărfuri, în perspectiva valorificării portului

oraşului.

4. Lipsa unui aeroport pentru judeţul Mehedinţi, la mai puţin de 50 km

de Drobeta Turnu Severin, aduce mari dezavantaje municipiului, devenind

obligatorie utilizarea aeroportului Craiova la circa 120 km.

5. Sunt sistate exploatările în carieră a serpentinitului şi calcarului

marmorean de la Gura Văii, cu volum mare de producţie înainte de 1990,

cu multe locuri de muncă, în prezent, cu desfacere sigură pe piaţă.

6. Terenul aferent platformei Nord-Est, nu este bine ocupat de baze de

producţie supradimensionate, necesare înainte de 1990, restructurarea

fiind urgentă pentru disponibilizarea de teren pentru întreprinderi noi.

44

7. Accesul rutier din DN 6 în platformă Sud-Vest peste linia CF Bucureşti

- Timişoara cu pasaj la nivel şi barieră deschisă sub 7h/zi, împiedică

bună deservire rutieră a platformei, impunându-se un pasaj denivelat.

8. Platforma Sud-Vest, singura platformă a oraşului cu deservire de

transport naval, nu are teren disponibil pentru o unitate nouă de

capacitate mare cu deservire navală, fiind prevăzută reţinerea terenului pe

faleza localităţii Şimian.

9. Activitatea turistică în municipiu este mult diminuată faţă de 1990 cu

capacităţi de cazare şi alimentaţie publică ocupate sub 50%.

10. Zonele cu locuinţe individuale din oraşul Drobeta Turnu Severin şi

localităţile componente Schela Cladovei, Dudaşul Schelei şi Gura Văii, cu regim

predominant parter, au densitate mică de locuire, parcele cu grade de

ocupare ( POT ) mici, clădiri în majoritate de factură semiurbană, executate

din materiale durabile. Poate creşte densitatea de locuire prin creşterea

regimului de înălţime prin supraetajare şi construcţii noi P+1 – 2.

12. Zonele cu locuinţe colective, regim predominant P+4, cu fond

construit cu defecţiuni multiple ( infiltraţii apă la terase, instalaţii defecte

subsol, condens, etc.), dificil de întreţinut, cu spaţii de parcare insuficiente

şi spaţii verzi de cartier, neamenajate.

13. Cu 5 mp/loc spaţii verzi amenajate şi 2,54 mp/loc neamenajate,

oraşul Drobeta Turnu Severin este un oraş cu puţine spaţii verzi, odihnă

şi agrement, între spaţiile neamenajate intrând şi faleza Dunării, în prezent

neatractivă pentru recreere şi agrement.

14. Oraşul Drobeta Turnu Severin, prin studii de turism, prevăzut să fie

centru turistic internaţional şi Gura Văii să fie localitate turistică nu sunt

deschise la faleza Dunării, fiind blocate de funcţiuni incompatibile, nu

sunt organizate pentru exploatare turistică şi agrement a lacurilor Porţile

de Fier I şi II .

15. Degradările de teren din zona faleză (inclusiv Insula Golu), malurile

neconsolidate ale Dunării şi ogaşului Crihala, albiile neregularizate ale

râului Topolniţa.

16. Spaţii verzi amenajate reduse, sub 11 mp/loc şi mai puţin de 26

mp/loc cât se recomandă, amenajarea terenurilor existente şi extinderea

spaţiilor verzi, constituindu-se prioritate.

17. Lipsesc parcajele de mare capacitate în zona obiectivelor cu aglomerări

– Pieţe agroalimentare, Piaţa Radu Negru, Teatru, hoteluri – acută fiind

parcarea în zona centru civic (Piaţa Radu Negru), interzicând să se aplice

hotărârea de amenajare a unui pasaj subteran corelat cu exclusiv pietonal

pe strada Crişan.

45

18. Lipsesc căi de acces rutier la limita falezei Dunării, o prelungire a

bulevardului Dunării spre Est. Foto: Malaele Eleonora - Studiu de geografie urbană

46

2.2.5 Calitatea mediului

Până acum circa 30 de ani, provocările/dezbaterile erau în special de natură economică şi tensiuni geo-politice. În ultimii ani, în special în perioada de preaderare la Uniunea Europeană de după anul 1998 şi accentuat după aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, provocările/dezbaterile au căpătat un caracter complex: - provocări în domeniul calităţii mediului: impact definit de schimbările climatice

- provocări socio-economice: creşterea preţului petrolului, liberalizarea pieţei gazului

şi electricităţii, dezvoltarea /modernizarea industrială insuficientă

- provocări geo-politice: scăderea resurselor energetice fosile.

Energia

La nivelul teritoriului zonal, distribuitorul este CEZ S.A.

Drobeta Turnu Severin deţine unul dintre cei mai importanţi producători de

energie electrică din ţară. În 2011 – cifra de afaceri a sectorului este de 364.664.797 lei

reprezentând 7,46% din total PIB.

Gestiunea deşeurilor

Colectarea deşeurilor se face la nivel local, la nivel judeţean existând un

masterplan. Colectarea selectivă printr-un sistem al colectivităţilor locale, devine o

normă. Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a fost în creştere ajungând în

mediul urban la 94%, şi în mediul rural 8,55% în anul 2011. Există un operator privat

în Drobeta Turnu Severin. Nu există instalaţii de sortare a deşeurilor reciclabile din

deşeuri menajere şi nici a deşeurilor din construcţii şi demolări. Depozitarea se face

în singurul depozit conform din apropierea municipiul Drobeta Turnu Severin, în

Izvorul Bârzii.

Calitatea aerului

Poluarea aerului este cauzată în special de hidrogen sulfurat de la ROMAG.

La aceasta se adaugă zgomotul aferent circulaţiei rutiere. A fost decisă deviaţia

circulaţiei, existând o variantă ocolitoare.

Persistă poluarea Dunării cauzată de deversarea directă a apelor menajere

uzate din Drobeta Turnu Severin şi a poluanţilor în râul Topolniţa de la ROMAG şi

CET HALÂNGA. Situaţia este cvasi-remediată prin echiparea cu treaptă biologică a

staţiei de epurare Gura Văii.

Există degradări de teren în zona de faleză şi maluri neconsolidate ale

Dunării.

Spaţiile verzi amenajate sunt sub 5 mp/locuitor faţă de 7,5 mp/locuitor, cât ar fi

posibil şi foarte departe de normele europene.

47

2.2.6 Transportul şi infrastructura de transport

De două secole, istoria transporturilor a pus necontenit problema reducerii distanţelor şi a timpului cotidian pentru deplasare, care a variat continuu. Intensificarea transporturilor de mărfuri este explicabilă prin: - creşterea globală a veniturilor care permit consumatorului o alegere mai largă de

produse

- raţionalizarea costurilor logisticii

Distanţele parcurse la nivel global sunt mici, chiar dacă sunt în creştere. În

Europa, trei sferturi din emisiile de CO2 legate de activitatea de transport reprezintă

traiectorii mai mici de 100 km. Principalele probleme ale sectorului sunt determinate

de schimbările care au avut loc după anul 1990, dintre care:

- schimbări fundamentale în structura transportului din România, de la o economie

planificată de stat la o economie bazată pe cererea de transport dirijată de piaţă

- declinul industriilor care ar folosi cu predilecţie transportul feroviar

- moştenirea unei infrastructuri inadecvate şi investiţii reduse în continuare

- o creştere rapidă a parcului de vehicule private

- scăderea utilizării transportului public

Din aceste motive, în România, transportul rutier constituie un mod uzual şi

important atât pentru mărfuri, cât şi pentru călători. Perioada 2007-2013, deşi a

beneficiat de susţinerea europeană prin POS Transport, nu a condus la schimbări

majore. Axa strategică în domeniul transportului intermodal a rămas neutilizată.

Axa privitoare la transportul feroviar nu şi-a îndeplinit obiectivul de reducere a

timpului de transport. Nici axa privitoare la transportul rutier (autostrăzi) nu a avut

un impact major. Singura autostradă finalizată, este autostrada A2, Bucureşti-

Constanţa. Rămâne o prioritate absolută, definirea unei politici în domeniu, astfel

încât România în general şi TERITORIUL în mod deosebit, să valorifice într-un mod

articulat şi coerent, avantajele create de politica europeană în domeniu, respectiv

crearea reţelei TEN-T până în anul 2050.

2.2.7 Piaţa imobiliară şi calitatea locativă

În perioada regimului comunist, în România, a avut loc un exod forţat dinspre

rural spre urban, urmare a politicii de industrializare accelerate şi forţate, în special

după anii ’60. Cu toate acestea, regimul proprietăţilor rezidenţiale era limitat,

ajungându-se chiar la pierderea în favoarea statului, a terenurilor în cadrul

procesului de succesiune a proprietăţilor imobiliare. În ceea ce priveşte proprietatea

imobiliară cu altă destinaţie decât rezidenţială, aceasta a fost practic desfiinţată:

proprietăţile în domeniul activităţilor neagricole au fost naţionalizate (acest proces a

început în anul 1948), iar proprietăţile din domeniul activităţilor agricole au fost în

mică măsură naţionalizate şi în cea mai mare măsură comasate şi transformate în

proprietăţi de stat cooperatiste (CAP); o mică parte din proprietăţile cu destinaţie

48

pentru activităţi agricole din zonele de deal şi munte au rămas în proprietate privată

individuală. Începând cu a doua parte a anilor ’70, regimul comunist a permis

proprietatea imobiliară pentru destinaţie rezidenţială principală şi eventual o

proprietate suplimentară, rezidenţială pentru vacanţă. Cu toate acestea, cea mai

mare parte a sectorului rezidenţial era în proprietate de stat şi a fost dezvoltat în

perioada industrializării de după anii ’60 prin construcţia unor zone de unităţi

locative colective, a căror calitate din punct de vedere al eficienţei termice şi al

utilităţilor este scăzută. Aceste zone au devenit practic majoritare în cea mai mare

parte a oraşelor, creându-se chiar oraşe noi ca anexă a unor unităţi industriale (ex

oraşul Victoria). După anul 1990, marea majoritate a locuinţelor rezidenţiale

construite de stat în perioada comunistă, au fost cumpărate de către utilizatori la

preţurile istorice de construcţie (contravaloarea câtorva mii de dolari). În acelaşi

timp a început un proces lung de retrocedare a proprietăţilor, atât a celor cu

destinaţie rezidenţială cât şi a celor cu destinaţie pentru activităţi neagricole şi

agricole, inclusiv păduri. Nici în prezent acest proces nu este încheiat, o parte din

proprietăţi fiind imposibil de reconstituit şi deci de retrocedat, motiv pentru care a

fost creat Fondul Proprietatea. Cu toate acestea, în special în a doua parte a anilor ’90

şi mai ale după anul 2000 se poate vorbi de o piaţă imobiliară care s-a structurat la

început doar pentru funcţiunea rezidenţială, apoi pentru funcţiuni comerciale şi

ulterior pentru alte activităţi şi în ultimă instanţă pentru domeniul agricol. Datorită

urbanizărilor forţate din perioada comunistă, piaţa imobiliară/funciară pentru alte

activităţi, altele decât cea rezidenţială şi agricolă, s-a realizat în special în zonele

limitrofe marilor oraşe în cea mai mare parte şi în fostele zone pentru activităţi

industriale, închise şi dezafectate. Ca urmare, practic, a dezindustrializării ce a

urmat perioadei comuniste, se poate aprecia că a apărut ca un exod invers, dinspre

urban spre rural. După anul 1990, reglementările în domeniul funciar/utilizarea

solului s-au făcut în primă instanţă cu preluarea utilizărilor din reglementările din

perioada comunistă. În cea mai mare parte a TERITORIULUI, PUG-urile sunt

depăşite şi inadecvate. Invenţiile de orice natură se realizează în principiu prin

Planuri de Urbanism Zonal şi Planuri de Urbanism de Detaliu, care necesită costuri

suplimentare şi cel mai important, timpi suplimentari lungi care pot descuraja

investitorii. Este evident că în aceste condiţii predictibilitatea atât în domeniul

costurilor cât şi al admisibilităţii şi timpului pentru investiţii, reprezintă factori

descurajanţi. Preţul terenurilor şi al construcţiilor precum şi cel al terenurilor

agricole au avut un trend ascendent după anul 1990. Preţurile pentru zonele cu

destinaţie rezidenţială şi activităţi industriale şi comerciale au cunoscut o scădere

începând cu anul 2009. Aflat într-o interdependenţă evidentă, sectorul imobiliar nu a

fost nici el extraordinar de dezvoltat, având o cifră de afaceri nesemnificativă în cifra

de afaceri a municipiului. Clădirile vechi nu sunt reabilitate. Clădirile colective de

locuinţe nu sunt reabilitate termic. Dezvoltarea teritorială pe orizontală a

49

perimetrului construit este limitată de calea ferată, unităţile industriale etc. Calea

ferată blochează accesul oraşului la Dunăre. Lucrările aferente proiectelor de

infrastructură edilitară creează disconfort locuitorilor. Dezvoltarea imobiliară a fost

haotică în unele zone ale oraşului. Condiţiile de locuire şi aspectul celor trei localităţi

componente ale municipiului au un caracter mai degrabă rural. Suprafaţa spaţiilor

verzi intravilane este insuficientă faţă de normele europene ce au intrat în vigoare

din 2010. Se preconizează o degradare a aspectului arhitectural al municipiului

datorată dezvoltării imobiliare fără respectarea unor norme locale de arhitectură.

Neimplicarea asociaţiilor de proprietari în potenţiale proiecte ce vizează

îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi a mediului urban în ansamblu va avea

repercusiuni asupra calităţii locative.

2.2.8 Disparităţi teritoriale

Şi acest TERITORIU a cunoscut o industrializare forţată în perioada comunistă

şi un exod dinspre rural spre urban. Astfel au apărut sau şi-au dezvoltat activitatea

Uzina de Apă grea cu unitatea sa care asigură termoficarea oraşului, şantierul naval

(SEVERNAV), uzina de material rulant, unităţile din industria textilă şi în primul

rând complexul hidroenergetic Porţile de Fier. Zonele intravilane urbane s-au extins

progresiv cu impact în special după anul 2000, când dezindustrializarea a accentuat

echilibrul teritoriului. Se observă o densitate deosebită în zona oraşului Drobeta

Turnu Severin şi o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei în toată zona. Dezechilibrele

teritoriale sunt importante în mai multe domenii:

- accesibilitate în anumite zone rurale, reţeaua de transport colectiv funcţionând doar

la nivelul oraşului Drobeta Turnu Severin şi către anumite destinaţii din Zona

Metropolitană autostructurată, în special localităţile turistice în perioada sezonului

estival

- accesul la servicii precum cultură, sport, tehnologii de informaţii şi comunicare,

servicii publice în general, inclusiv sănătate.

2.2.9 Evoluţia ţesăturii economice a zonei

Scurt istoric economie Drobeta Turnu Severin

Principalele semne de dezvoltare industrială ale judeţului Mehedinţi sunt

legate de înfiinţarea portului Turnu Severin în anul 1852 și a atelierului de reparat

vapoare în anul 1858. Acest atelier stă la baza dezvoltării ulterioare a Șantierului

naval care ajunge în 1914 să fie cel mai mare din România și unul din cele mai

importante pe Dunăre. Dezvoltarea activităţii economice a orașului este stimulată

prin înfiinţarea în anul 1863, în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza, a primei

circumscripţii comerciale din România. Orașul devine un important nod rutier și

feroviar, aici formându-se convoaiele care circulau pe Dunăre în amonte și în aval.

50

După 1900 industria orașului se diversifică înfiinţându-se Fabrica de bomboane

(1902), Abatorul, Fabrica de tăbăcărie a fraţilor Damianoff (1906). În perioada

comunistă se deschid:

Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea mecanică Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Şantierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi

Întreprinderea de celuloză şi hârtie Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi

Întreprinderea de confecţii “Porţile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinţi

Întreprinderea viei şi vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinţi

Întreprinderea de industrializarea cărnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin

Mehedinţi

Întreprinderea de bere şi spirt “Banovita” Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea de morărit şi panificaţie Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea de anvelope Drobeta-Turnu Severin înfiinţată la 1 aprilie 1978

cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în

subordinea Centralei industriale de prelucrare cauciuc şi mase plastice

Popeşti-Leordeni, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei

Chimice, având ca obiect de activitate producerea de anvelope şi camere de

aer.

Tot în această perioadă se construiesc cele două hidrocentrale de la Porţile de

Fier I și II.

După 1990, întreprinderile de mai sus menţionate care mai funcţionau în 2011

erau:

SC Severnav SA – denumirea actuală a Şantierului Naval Turnu Severin

SC Meva SA – unul din cei mai mari producători de vagoane din România,

este specializată în fabricarea materialului rulant, respectiv producţia de

vagoane cisternă sau de marfă

SC Forsev SA – parte a Şantierului Naval Turnu Severin care a fost privatizată

în 1998 devenind o societate pe acţiuni americano-română, care produce

diverse piese forjate în matriţă

Romag Prod – este o sucursală a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare,

având ca principal obiect de activitate producţia de apă grea necesară

Centralei Nucleare de la Cernavodă.

SC Cildro SA – societate comercială pe acţiuni cu tradiţie în prelucrarea şi

industrializarea lemnului, având ca obiect principal de activitate fabricarea

produselor stratificate din lemn: placaj, panel, furnire etc.

SC Euro Tyres Manufacturing SRL – are ca obiect de activitate fabricarea

anvelopelor şi a camerelor de aer, reeşaparea şi refacerea anvelopelor.

51

Hortindustrială Dealul Viilor SA Drobeta-Turnu Severin - Comerţ cu ridicata

al băuturilor

Astfel, dacă până în anul 1990, zona era caracterizată de o economie puternic

industrializata prin politica forţată din perioada comunistă, prin schimbările

structurale care au transformat economia la nivel naţional şi inclusiv pe cea a

TERITORIULUI, dintr-o economie de stat planificată şi centralizată într-o economie

de piaţă, ţesătura economică a TERITORIULUI s-a schimbat profund. La început, un

fenomen de dezindustrializare a condus la închiderea multor agenţi economici creaţi

în perioada comunistă. S-au dezvoltat puternic activităţile comerciale, creând o

centură în jurul aglomeraţiei urbane, în jurul oraşului Drobeta Turnu Severin.

Industria construcţiilor, fundamentată pe speculaţiile imobiliare din zona oraşului

Drobeta Turnu Severin şi zonele turistice au avut o dezvoltare impresionantă până

în anul 2008. Ţesătura economică nu a fost sprijinită de nici un proiect important de

infrastructură. După anul 2007 noi modificări au apărut ca urmare a aderării

României la Comunitatea Europeană. În strategia europeană, coridorul fluvial care

leagă Constanţa de Rotterdam (deci trecând prin Drobeta Turnu Severin), capătă o

importanţă deosebită, care va creşte şi mai mult începând cu anul 2014. Relaţia

companiilor cu sistemul bancar s-a modificat după anul 2009, ca urmare a crizei

financiar-economice. Zona are o ţesătură slabă de IMM-uri funcţionale, deficitară şi

dezechilibrată de forţa şi amplitudinea marilor companii care se află în declin

accentuat.

În anul 2012, judeţul Mehedinţi era pe penultimul loc în ceea ce priveşte PIB-

ul, pierzând în ultimii patru ani 5 locuri. Din PIB-ul judeţului, PIB-ul

TERITORIULUI reprezintă peste 50%. Acest TERITORIU de proiect a fost conceput

ca un motor de dezvoltare zonală, fiind axat pe un pol industrial (industria

energetică) şi pe dezvoltarea sectorului servicii (pe de o parte transport, pe de altă

parte turism şi comerţ). Cu toate acestea există şi o zonă rurală, agricolă dintre care

de notorietate sunt zonele viticole din areal. TERITORIUL este lider naţional în:

- energie hidroelectrică

- industrie conexă activităţii nucleare (Uzina de Apă Grea)

Prin dezvoltarea serviciilor şi dezindustrializare, TERITORIUL se

terţializează. Activitatea de logistică începe să capete greutate. Centrul universitar s-

a desfiinţat, continuând să existe doar ca filială anexă a Universităţii din Craiova.

Acest lucru a condus la dispariţia sectorului cercetare dezvoltare.

2.2.10 Dinamica investiţiilor şi filierele de excelenţă

Investiţiile străine deţin o proporţie de 15% din totalul investiţiilor din

municipiul Drobeta Turnu Severin (2009).

52

Agenţii economici14 cu participare străină la capital sunt 163, din care:

cu participare italiană - 42 firme ;

cu participare germană - 41 firme ;

cu participare sârba - 32 firme ;

cu participare chineză - 14 firme ;

cu participare turcă - 11 firme;

firme transnaţionale - 23 firme;

Prima investiţie de anvergură din ultimii 8 ani, de 40 milioane de Euro, a fost

făcută în anul 2008, de un concern belgian, pentru construirea unui complex

comercial care necesită 1200 locuri de muncă.

Societatea Lamdro Drobeta Turnu Severin, care produce oţel-beton, a beneficiat

de o majorare de capital de 8,4 milioane de euro în octombrie 2008. Compania a fost

cumpărată în anul 2000 de grupul de întreprinderi Max Aicher din Germania.

Conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi, principalele

investiţii brute realizate la nivel judeţean au fost în principal în producţia şi

furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 32,10%,

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

15.71%, construcţii 14.59% şi domeniul transport, depozitare şi activităţi de poştă şi

curierat cu 12.49%.

Judeţul Mehedinţi

Investiţii brute în bunuri

corporale 2011

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 2) -lei-

Industrie extractivă 4,518,134

Industrie prelucrătoare 56,457,501

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

171,890,541

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

18,997,118

Construcţii 78,123,720

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

84,153,568

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 66,904,410

Hoteluri şi restaurante 7,314,898

Informaţii şi comunicaţii 3,193,514

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

35,635,788

Învăţământ 601,489

Sănătate şi asistenţă socială 3,610,856

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 4,113,268 Sursă: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

14 Sursa: http://www.afaceridrobeta.ro

53

Investiţiile nu au creat impact şi au fost rezultatul unei simple voinţe

antreprenoriale şi nu al unui parteneriat cu TERITORIUL. În viitor aceasta poate fi

una din pârghiile importante de susţinere a dezvoltării locale în eventualitatea

creării mecanismelor financiare definite de politicile Europene.

2. 2.11 Guvernanţa teritorială

Prin Strategia Europa 2020, Comisia Europeană menţionează guvernanţa ca

optim instrument în realizarea obiectivelor 2020: ”Avem la dispoziţie instrumente

puternice: noua guvernanţă economică, susţinută de piaţa internă, bugetul, comerţul

și politica economică externă, precum și normele și sprijinul uniunii economice și

monetare. Reușita noastră depinde de implicarea reală a liderilor și a instituţiilor din

Europa. Noua noastră agendă necesită un răspuns coordonat la nivel european, în

care să fie implicaţi partenerii sociali și societatea civilă. Numai împreună putem

contracara efectele crizei și putem ieși din această situaţie mai puternici. Avem la

dispoziţie noi instrumente și o nouă ambiţie. Nu ne mai rămâne decât să trecem la

acţiune.”

În cadrul capitolului 5 dedicat guvernanţei se menţionează: “Toate autorităţile

naţionale, regionale și locale ar trebui să pună în aplicare parteneriatul, în strânsă

colaborare cu parlamentele, precum și cu partenerii sociali și reprezentanţii societăţii

civile, contribuind atât la elaborarea, cât și la punerea în aplicare a programelor

naţionale de reformă. Prin stabilirea unui dialog permanent între diversele niveluri

de guvernare, priorităţile Uniunii sunt aduse mai aproape de cetăţeni, consolidând

implicarea necesară reușitei Strategiei Europa 2020.”

La nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin, nivelul politic administrează

într-un mod în care comunicarea este deficitară. Nivelul de participare la

programele/proiectele administraţiei este redus, la fel şi aderenţa la ele. Strategia şi

PUG-ul sunt comunicate inadecvat. Din acest motiv, societatea civilă este puţin

coagulată şi inactivă. Între antreprenoriat şi administraţie publică nu există un dialog

relevant, nici atunci când administraţia publică creează facilităţi pentru acestea.

2.2.12 Turismul

Sosirile în cadrul structurilor de primire ale turiştilor au avut un trend

ascendent până în anul 2008, după care au scăzut constant până în anul 2012, cu

circa 20%. Stimulate de creşterea economică înregistrată până în anul 2008,

capacităţile de cazare au crescut, în special în zona de aglomerare metropolitană

adiacentă municipiului Drobeta Turnu Severin. În ceea ce priveşte înnoptările, după

o plafonare din perioada 2010-2012, în 2013 acestea au crescut. Turismul are un

caracter sezonier. Sezonalitatea are luni de vârf, respectiv perioada mai-septembrie.

2.2.13 Piaţa muncii

Aproximativ 80% din forţa de muncă angajată se află în municipiul Drobeta

Turnu Severin şi în zona de aglomerare metropolitană autostructurată în jurul

54

municipiului. În această zonă se află o uşoară descreştere a populaţiei ocupate în

construcţii şi în industrie. Nivelul salarial a avut un trend ascendent până în anul

2010, urmând după aceea un trend descendent. Lucrătorii din producţia de furnizare

energie electrică, administraţie şi intermedieri au un salariu peste nivelul mediu. În

cadrul PUG-ului sunt previzionări vizând schimbări structurale importante cu o

creştere de 20% în sectorul secundar şi cu o scădere importantă în sectorul primar.

Rata şomajului se menţine la un nivel foarte înalt şi probabil va avea un trend

ascendent.

2.2.14 Cercetare / inovare / progres

Remarcăm o contribuţie cvasi-inexistenta a sectorului cercetare-inovare impactul fiind minim asupra economiei locale. Puţinii indicatori relevanţi pentru cercetare şi dezvoltare au un trend

descendent conducând la concluzia dispariţiei sectorului în economia locală. O

excepţie sunt numărul de cereri de mărci - în creştere 2007-2008. Cele mai recente

date despre sector sunt din anul 2009. Ar putea fi invocată o prioritate/tradiţie

legată de savantul Odobleja, părintele ciberneticii. Acest fapt ar putea fi un punct

pentru o relansare a sectorului I.T.

Poli inovativi/clustere există, dar au practic o existenţă formală. Aceștia sunt:

- Pol de competitivitate Turism Oltenia – Inovare şi Tradiţii în Turism

- Pol de competitivitate Innov TT Oltenia – Inovare şi transfer tehnologic în

sprijinul dezvoltării regionale durabile

- Cluster pentru turism durabil şi inovativ (TURINN)

2.2.15 Educaţie şi formare profesională

Învăţământul superior îşi încetează existenţa ca centru universitar local din

anul 2000 (public), respectiv anul 2003 (particular), ramând prezent doar prin secţii

ale Centrului Universitar Craiova.

Nivelul liceal are un trend ascendent, dar consfinţeşte dispariţia şcolilor de

arte şi meserii începând cu anul 2008.

În aceste condiţii, infrastructura de învăţământ se diminuează cantitativ. Este

consfinţită o oarecare restructurare dată de numărul de laboratoare în creștere. În

dotarea învăţământului apar PC-uri, acestea având de la apariţia din 2007 un trend

ascendent. Atelierele şcolare sunt în scădere. Deşi Agenţia Judeţeană pentru

Ocuparea Forţei de Muncă Mehedinţi organizează cursuri de formare/recalificare,

acestea nu par să fie îndreptate către cerinţele pieţei. Există trei formatori privaţi dar

şi aceştia par decuplaţi de realităţile pieţei. Învăţământul până la nivelul liceal indică

o scădere a numărului de elevi. Acelaşi trend se observă şi în cazul studenţilor

facultăţilor din cadrul Centrului Universitar Craiova din Drobeta Turnu Severin.

Excepţiile în care se observă o uşoară creştere sunt: învăţământul postliceal şi

învăţământul tehnic de maiștri. Din acelaşi motiv, acelaşi trend descendent există şi

55

în resursele umane, totalul personalului didactic scăzând cu peste 20 % în perioada

cuprinsă între anii 2000-2012.

2.3 Concluzii. Istorie şi dinamică

DEMOGRAFIE

Considerente generale privind factorii ce influenţează demografia

Elaborarea unei prognoze demografice în actualul context economic şi social,

extrem de complex, negativ în esenţa sa şi cu tendinţa de a se deteriora şi mai mult

este o acţiune extrem de complicată. Absenţa unor repere necesare fundamentării

construcţiei prospective face dificilă construirea unor ipoteze, cu grad ridicat de

realism, asupra evoluţiei probabile a componentelor mişcării naturale şi migratorii a

populaţiei.

Mişcarea naturală reprezintă totalitatea modificărilor ce apar în numărul şi

structura populaţiei ca urmare a naşterilor şi deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor.

Pentru sublinierea schimbărilor survenite în dinamica naturală a populaţiei urbane

din Drobeta Turnu Severin, propunem să se observe evoluţia a doi indicatori

principali - rata natalităţii şi a mortalităţii, plecând de la factorii care determină

variaţiile spaţiale ale acestora.

Factorii care determină variaţiile spaţiale ale natalităţii sunt de ordin economic,

politici şi social-culturali.

Factorii politici

Pentru perioada analizată, cea mai puternică amprentă şi-a lăsat-o factorul

politic, şi anume politicile demografice şi măsurile legislative. Astfel, guvernul

roman a interzis întreruperea sarcinii în 1948, pentru a le legaliza în 1957, datorită

efectelor avute asupra stării de sănătate a femeilor. Cel mai mare impact l-a avut însă

decretul 770/1 octombrie 1966. După schimbarea regimului comunist şi legalizarea

întreruperii sarcinii, precum şi accesul la mijloacele contraceptive şi organizaţiile de

planificare familială, rata natalităţii a început din nou să scadă.

56

Factorii economici şi socio-culturali

Nivelul general de dezvoltare economică şi-a lăsat

amprenta asupra ratei natalităţii cu deosebire în a

doua jumătate a secolului XX, când se accelerează

ritmul de dezvoltare a oraşelor. Pe de o parte,

perioada de şcolarizare mai mare şi gradul de

ocupare a forţei de muncă contribuie la o scădere a

ratei natalităţii. Pe de altă parte însă, fenomenul

migraţiei definitive, care antrenează în cea mai

mare parte, populaţia adultă tânără, care constituie

grupa populaţiei active şi reproductive, contribuie

la o natalitate ceva mai ridicată. Astfel, populaţia

oraşelor creşte pe de o parte datorită sporului

migrator, dar şi a celui natural. De asemenea,

mentalităţile referitoare la familie au un impact

major, obişnuinţa de a trăi intr-o mare proporţie în

familie favorizând menţinerea unei natalităţi

ridicate. După 1990, odată cu tranziţia economică

şi creşterea ratei şomajului, rata natalităţii a scăzut

continuu, atingând cele mai reduse valori. În

ultimii ani, guvernul încearcă să redreseze rata

scăzută a natalităţii, apelând la măsuri de ordin

economic, atractive pentru o mare parte a

populaţiei.

An Total născuţi vii

judeţ Mehedinţi

Născuţi vii Municipiul

Drobeta Turnu Severin

1990 4551 1571

1991 4083 1377

1992 3795 1313

1993 3707 1122

1994 3440 1082

1995 3365 1034

1996 3357 1026

1997 3277 937

1998 3245 995

1999 3161 975

2000 3074 919

2001 2964 893

2002 2798 851

2003 2786 891

2004 2801 929

2005 2684 942

2006 2504 922

2007 2426 836

2008 2621 957

2009 2938 1098

2010 2586 923

2011 2481 928

2012 2591 911

2013 2310 831

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

În ultimii ani s-a instaurat o mentalitate tot mai individualistă, soţii preferând

să profite cat mai mult de binefacerile civilizaţiei, ţinând cont de costurile materiale

implicate de creşterea şi educarea unui copil. Astfel în Drobeta Turnu Severin dacă

în 1990 se înregistrau 1571 născuţi, în 2013 se înregistrau 831 născuţi.

57

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Mortalitatea

reprezintă factorul pasiv al

dinamicii naturale a

populaţiei, caracteristic

pentru deces, ca şi pentru

naştere fiind faptul că este

un factor biologic, şi în

acelaşi timp, social.

An Total decedaţi judeţ Mehedinţi

Total decedaţi Municipiul Drobeta-Turnu Severin

1990 4352 734

1991 4362 773

1992 4406 738

1993 4503 796

1994 4547 747

1995 4648 823

1996 4683 883

1997 4497 834

1998 4513 886

1999 4377 786

2000 4174 823

2001 4161 799

2002 4282 774

2003 4315 867

2004 4238 801

2005 4346 881

2006 4146 868

2007 4169 893

2008 4147 876

2009 4074 839

2010 4175 910

2011 4044 872

2012 4019 908

2013 3763 843

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

58

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Factorii care determină variaţii spaţiale ale mortalităţii

Deşi variabili ca importanţă de-a lungul istoriei, factorii principali care

influenţează mortalitatea sunt de ordin social-economic, cei istorici şi naturali având în

prezent o importanţă mult mai redusă.

Nivelul de dezvoltare generală a economiei unui stat are efecte majore asupra

reducerii ratei mortalităţii, fiind intr-un raport de inversă proporţionalitate, întrucât

progresul economic atrage după sine pe cel din domeniul sanitar şi educaţional.

Referindu-se la diferenţele constatate în intensitatea mortalităţii în funcţie de

veniturile populaţiei şi mediul de rezidenţă, demograful francez Jacques Bertillon

foloseşte sintagma inegalitate în faţa morţii.

Sistemul sanitar are în prezent cea mai mare importanţă, prin calitatea

serviciilor sanitare, gradul de pregătire al personalului medical, infrastructura şi

echipamentele sanitare. După cel de al doilea război mondial, odată cu intensificarea

dezvoltării economice, are loc şi extinderea sistemului sanitar, în paralel cu

îmbunătăţirea acestuia. În a doua jumătate a secolului XX, se înmulţesc dispensarele

şi spitalele, numărul persoanelor care au acces la îngrijire medicală corespunzătoare

crescând atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Numărul de pacienţi ce revin unui

medic a scăzut continuu de-a lungul secolului, crescând însă uşor în ultimii ani

datorită înregistrării unei rate mai mari a morbidităţii. Numărul de medici ce revin

la 1.000 locuitori este la nivelul Municipiului peste 2.5 începând cu anul 2007, iar la

nivel judeţului Mehedinţi este mai mic, oscilând în perioada 2007 - 2013, între 1.49 şi

1.66 medici la 1.000 locuitori.

59

An Număr medici judeţ

Mehedinţi

Număr medici

Municipiul Drobeta-

Turnu Severin

Număr medici judeţ

Mehedinţi

Număr medici

Municipiul Drobeta-

Turnu Severin

Nr. medici la 1.000 de locuitori

din judeţul

Mehedinţi

Nr. medici la 1.000 de

locuitori din Municipiul

Drobeta-Turnu

Severin

1992 461 249 327674 115169 1.41 2.16

1993 475 271 326819 116706 1.45 2.32

1994 442 219 325902 117811 1.36 1.86

1995 460 280 324758 118462 1.42 2.36

1996 466 267 323504 118645 1.44 2.25

1997 434 247 322251 118488 1.35 2.08

1998 445 274 320789 118123 1.39 2.32

1999 464 305 319550 118005 1.45 2.58

2000 461 298 318669 117839 1.45 2.53

2001 488 319 317705 117280 1.54 2.72

2002 479 296 316057 117412 1.52 2.52

2003 485 306 314672 117388 1.54 2.61

2004 472 282 313112 117602 1.51 2.40

2005 460 271 311541 117369 1.48 2.31

2006 452 284 309827 117572 1.46 2.42

2007 457 302 307612 117220 1.49 2.58

2008 479 311 305042 116426 1.57 2.67

2009 489 308 302821 115392 1.61 2.67

2010 495 306 300756 114976 1.65 2.66

2011 467 307 298143 114372 1.57 2.68

2012 474 313 295975 113724 1.60 2.75

2013 487 326 293999 112373 1.66 2.90

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Potrivit datelor OCDE, în România există 2,5 medici la mia de locuitori, sub

media europeană de 3,4 şi sub nivelul altor ţări din UE, cum sunt Franţa, Germania,

60

Spania şi Italia. Mai prost decât ţara noastră la acest capitol stă Polonia, cu 2,2 medici

la o mie de locuitori.

Exodul medicilor este principalul motiv pentru care în România există atât de

puţini medici la mia de locuitori. Cele mai recente date ale Colegiului Medicilor din

România (CMR) arată că la fiecare patru ore un medic român alege să plece la muncă

în străinătate. Potrivit celor mai recente cifre ale CMR, din 2007 şi până la sfârşitul

anului 2013, peste 14.000 de doctori au părăsit ţara.

Datele raportului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

(OCDE), care reprezintă naţiunile dezvoltate ale lumii, mai arată că şi Marea Britanie

are mai puţini medici pe locuitori decât media europeană. Media medicilor este de

2,8 la o mie de locuitori.

Date demografie conform Recensământ 2011

Vârsta Ambele sexe-

Drobeta Turnu

Severin

Masculin Drobeta Turnu

Severin

Feminin Drobeta Turnu

Severin

Ambele sexe

Mehedinţi

Masculin Mehedinţi

Feminin Mehedinţi

Total locuitori DTS/ Judeţ MH

Sub 5 4,136 2,132 2,004 12,310 6,329 5,981 33.60%

5 - 9 4,254 2,203 2,051 13,475 6,952 6,523 31.57%

10 - 14 4,400 2,252 2,148 14,599 7,565 7,034 30.14%

15 - 19 4,990 2,608 2,382 14,813 7,705 7,108 33.69%

20 - 24 5,686 2,976 2,710 15,204 8,075 7,129 37.40%

25 - 29 6,188 3,116 3,072 14,924 7,743 7,181 41.46%

30 - 34 7,592 3,740 3,852 18,427 9,279 9,148 41.20%

35 - 39 8,162 4,001 4,161 20,156 10,374 9,782 40.49%

40 - 44 10,244 4,911 5,333 23,893 12,286 11,607 42.87%

45 - 49 6,548 3,116 3,432 14,880 7,759 7,121 44.01%

50 - 54 8,328 4,082 4,246 18,764 9,611 9,153 44.38%

55 - 59 7,447 3,667 3,780 18,958 9,203 9,755 39.28%

60 - 64 5,469 2,581 2,888 18,101 8,412 9,689 30.21%

65 - 69 2,887 1,343 1,544 12,697 5,725 6,972 22.74%

70 - 74 2,533 1,084 1,449 13,100 5,405 7,695 19.34%

75-79 1,952 741 1,211 10,934 4,244 6,690 17.85%

80-84 1,135 390 745 6,488 2,421 4,067 17.49%

85 ani 666 217 449 3,667 1,245 2,422 18.16%

Total 92,617 45,160 47,457 265,390 130,333 135,057 34.90%

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

61

An Total populaţie judeţ

Mehedinţi

Total populaţie Drobeta-Turnu Severin

Procent populaţie în judeţ MH aflat în DTS

1992 327,674 115,169 35.15%

1993 326,819 116,706 35.71%

1994 325,902 117,811 36.15%

1995 324,758 118,462 36.48%

1996 323,504 118,645 36.67%

1997 322,251 118,488 36.77%

1998 320,789 118,123 36.82%

1999 319,550 118,005 36.93%

2000 318,669 117,839 36.98%

2001 317,705 117,280 36.91%

2002 316,057 117,412 37.15%

2003 314,672 117,388 37.30%

2004 313,112 117,602 37.56%

2005 311,541 117,369 37.67%

2006 309,827 117,572 37.95%

2007 307,612 117,220 38.11%

2008 305,042 116,426 38.17%

2009 302,821 115,392 38.11%

2010 300,756 114,976 38.23%

2011 298,143 114,372 38.36%

2012 295,975 113,724 38.42%

2013 293,999 112,373 38.22%

2014 291,674 111,580 38.26%

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie în Municipiul Drobeta-Turnu Severin

2010 2011 2012 2013 2014

0- 4 ani 5,013 4,933 4,821 4,746 4,550

5- 9 ani 4,743 4,835 4,898 4,897 4,884

10-14 ani 5,131 4,996 4,866 4,769 4,691

15-19 ani 6,901 6,289 5,823 5,339 5,163

20-24 ani 9,601 9,399 8,995 8,445 7,711

25-29 ani 9,288 8,986 8,928 8,934 8,986

30-34 ani 10,465 10,236 9,869 9,255 8,831

35-39 ani 9,810 9,831 9,825 10,014 10,173

40-44 ani 11,008 11,461 12,007 10,926 9,847

45-49 ani 8,432 7,990 7,461 8,588 9,783

50-54 ani 10,070 9,793 9,497 8,987 8,523

55-59 ani 8,184 8,433 8,925 9,228 9,346

60-64 ani 5,825 6,544 6,790 6,896 7,098

65-69 ani 3,354 3,378 3,669 3,992 4,534

70-74 ani 3,205 3,139 3,019 2,920 2,819

62

2010 2011 2012 2013 2014

75-79 ani 2,075 2,171 2,315 2,308 2,454

80-84 ani 1,250 1,284 1,286 1,330 1,342

85 ani şi peste 621 674 730 799 845

Total 114,976 114,372 113,724 112,373 111,580

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Previziuni şi Scenarii privind evoluţia populaţiei la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Menţionăm că datele privind numărul populaţiei de la nivelul Municipiului Drobeta Turnu

Severin de la Institutul Naţional de Statistică şi cele rezultate în urma Recensămintelor

populaţiei diferă, având în vedere faptul că nu toţi posesorii de carte de identitate eliberată de

Municipiu mai locuiesc aici (mutându-se ori în afara ţării ori în alte judeţe).

Vom utiliza ca bază de calcul pentru estimarea populaţiei Municipiului în 2025,

datele de la Recensământul din 2011 când la nivelul Municipiului Drobeta Turnu

Severin au fost înregistrate 92.617 persoane.

I. Utilizând procentele de creştere/ scădere ale populaţiei estimate de Centrul

National de Prognoza pentru judeţul Mehedinţi, respectiv de scădere cu 16.1% până

în 2025, estimăm că populaţia Municipiului Drobeta Turnu Severin va fi de

aproximativ 77.705 persoane, în condiţiile urmării trendului actual de descreştere.

63

Proiecţii pentru 2003-2025 (varianta medie) - evoluţia populaţiei proiectate (mii

persoane)

2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025 2013-2005 2025-2005

Nr. % Nr. %

România (total) 21,733.6 21,614.7 21,226.3 20,696.6 20,026.4 19,243.4

-2,371.3 -11.0

0-14 3,632.7 3,432.5 3,152.9 3,024.6 2,798.7 2,511.8 -920.7 -26.8%

15-59 14,993.1 15,033.4 14,990.2 14,606.0 13,956.6 13,384.0 -

1,649.4 -11.0%

60 şi peste 3,107.8 3,148.8 3,083.2 3,066.0 3,271.1 3,347.6 198.8 6.3%

Regiunea Sud Vest Oltenia(total) 2,329.4 2,304.6 2,233.5 2,204.3 2,149.4 2,054.3 1,950.4 -100.3 -4.4% -354.2 -15.4%

0-14 388.5 363.0 321.0 306.6 297.3 272.0 242.1 -56.4 -15.5% -120.9 -33.3%

15-59 1,573.3 1,572.7 1,557.1 1,548.9 1507.2 1,432.8 1,359.9 -23.8 -1.5% -212.8 -13.5%

60 şi peste 367.5 368.7 354.7 348.8 345.0 349.5 348.3 -19.9 -5.4% -20.4 -5.5%

Jud. Mehedinţi (total) 307.3 303.6 293.2 289.6 281.5 268.6 254.6 -14.0 -4.6% -49.0 -16.1%

0-14 50.8 47.3 41.4 39.6 38.5 34.9 30.8 -7.7 -16.3% -16.5 -34.9%

15-59 206.8 206.9 205.3 204.3 198.0 187.8 177.7 -2.6 -1.3% -29.2 -14.1%

60 şi peste 49.7 49.3 46.5 45.7 45.1 45.9 46.1 -3.6 -7.3% -3.2 -6.5%

Sursă: Centrul National de Prognoza. Judeţ Mehedinţi

II. Având în vedere datele privind populaţia Municipiului Drobeta Turnu

Severin din 2005 de la Institutul Naţional de Statistică 2005, respectiv 117.369

locuitori, şi datele privind populaţia Municipiului Drobeta Turnu Severin de la

Recensământul din 2011, respectiv 92.617 locuitori, se observă o tendinţa de scădere

a populaţiei cu 21.09%.

Estimăm astfel pentru anul 2025 o populaţie de aproximativ 73.084 locuitori pentru

Municipiului Drobeta Turnu Severin.

III. Propunem un model de estimare a numărului de locuitori având în vedere

gradul de creştere/ scădere obţinut în urma datelor oferite de Institutul Naţional de

Statistică. Astfel dacă populaţia la nivelul municipiului număra în 2005, 117.369

locuitori, iar în 2011 114.369, se observă o tendinţă de scădere a populaţiei de 2.55%.

Se estimează astfel pentru anul 2025 o populaţie a Municipiului Drobeta Turnu

Severin de aproximativ 90.255 persoane.

ECONOMIE

Scurt istoric economie Drobeta Turnu Severin

Principalele semne de dezvoltare industrială ale județului Mehedinți sunt legate de

înființarea portului Turnu Severin în anul 1852 de către compania austriacă de

transport naval D.D.S.G. și a funcţionat la început doar ca şantier de reparaţii navale.

Dezvoltarea activității economice a orașului este stimulată prin înființarea în anul

1863, în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza, a primei circumscripții comerciale

64

din România. Orașul devine un important nod rutier și feroviar, aici formându-se

convoaiele care circulau pe Dunăre în amonte și în aval. După 1893, proprietatea

Șantierului a fost preluată de către statul roman și a operat sub numele de

“Șantierul Naval Severnav”. De la reparația navelor fluviale, Șantierul s-a

specializat în construcția de nave fluviale noi, nepropulsate și propulsate,

redistribuindu-şi organizarea pe activităţi distincte. În 1958, a fuzionat cu Șantierul

Naval Dinamica, o antrepriză privată – naționalizată în 1948, creându-se astfel două

sectoare, specializate în următoarele activități: Sectorul 1 - unde se află şi

managementul, este organizat pentru construcția de nave noi maritime și fluviale de

până la 10.000 tdw și Sectorul 2 - specializat în reparații de nave și construcții navale

de mici dimensiuni (bărci de agrement, bărci de salvare şi de serviciu).

Primele ramuri industriale existente pe teritoriul Severinean au fost15:

Fabrica de bere Traian creata de germanul Rudolf de Artner

Fabrica de pălării din Drobeta Turnu Severin, înfiinţată de evreul Bauch, iar în

1937 a intrat la conducerea ei românul Balamat, dar cu capitalul şi

supravegherea fostului proprietar evreu.

Şantierul naval, cea mai importantă industrie din judeţul Mehedinţi,

înfiinţată în 1858 de către austrieci, iar în 1893 devine proprietatea statului

Atelierele CFR- au luat fiinţă în 1882. Erau ateliere de reparat vagoane şi

locomotive.

Fabrica de bomboane Mercur a fost înfiinţată şi exploatată de Iosif Gradl de

origine germană

Moara Groff- înfiinţată de germanul cu acelaşi nume

Moara Sabethay- înfiinţată de evreul cu acelaşi nume

Fabrica de tăbăcărie - înfiinţată de bulgarul St. Damianoff

Fabrica de mezeluri

Economia propriu zisă a oraşului era formată în principal din următoarele industrii:

a) industria metalurgică

b) industria alimentară

c) industria textilă

d) industria ceramică

a) industria metalurgică - a fost ce a mai importantă industrie care a contribuit

foarte mult la popularea oraşului şi la ridicarea lui economică, în strânsă

legătură cu navigaţia, cu industria construirii şi reparării de vase pentru

navigaţia pe Dunăre. Printre lucrările importante executate de Șantierul naval

a fost construirea vaporului Regele Carol al II -lea , lucrare terminată în 1936.

15 Sursa:Viata Cotidiană în perioada interbelică a orşului Turnu Severin – Elena JUNC, Ed Tipo Radical

65

b) industria alimentară – datorită abundenţei cerealelor din Oltenia, morile au

avut o primă importanţă. Prima moară sistemică a funcţionat în 1855 sub

numele Moara Fermecată, instalată pe Dunăre, profilată în producţia de griş şi

o serie de sortimente de făină.

Fabrica de spirt Banoviţă – societate în nume colectiv a lui Iosif Marcovici,

Zisu Davidovici, Avram Arie îşi începe activitatea în 1922.

Calitatea berii Traian era cunoscută nu numai în Severin ci şi în împrejurimi.

Fabrica de bomboane Mercur a fost înfiinţată în 1902 de către Iosif Groff:

întreaga materie primă era procurată din ţară, iar produsele erau distribuite în

întreaga ţară. Ulterior i s-a adăugat şi Fabrica de Marmeladă.

Târgul de Rămători de la Turnu Severin a fost înfiinţat în 1885. Pe lângă acesta

funcţiona şi un Abator de o mare importanţă economică pentru comerţul de

vite cu Austro-Ungaria. La 15 martie 1920 Ministerul Agriculturii şi

Domeniilor aduce la cunoştinţă generală că începând cu 1 aprilie 1920, Târgul

de îngrăşat Rămători va începe să primească animale pentru îngrăşat. Ca

urmare a existenţei acestui număr mare de vite în partea de est a oraşului s-a

înfiinţat o tăbăcărie în care lucrau 150 muncitori. În 1929 ca urmare a crizei

economice îşi încetează activitatea.

În 1937 erau înscrise în Registrul Comerţului 2621 firme dintre care:

- 2289 erau firme individuale

- 275 erau firme sociale (bănci, cooperative, asigurări)

- 57 societăţi în nume colectiv

Comerţul era o ramură importantă, judeţul Mehedinţi fiind un producător de

cereale destul de important. Cei mai obişnuiți cumpărători de vite erau

măcelarii bucureşteni şi sătenii bănăţeni. În piaţa Radu Vodă pe lângă

comerţul de peşte şi carne, se tranzacţionau şi zarzavaturi şi alte alimente. Se

comercializau şi vase de pământ lucrate în satele din partea de nord a

judeţului, în special la Șisești şi Glogova. De pe piaţa Severinului se încărcau

aproape zilnic camionete cu zarzavaturi cu destinaţia Orşova şi Băile

Herculane. Se făcea şi un important comerţ cu fructe, mai ales cu mere din

Banat. Bănăţenii veneau cu mere şi plecau încărcaţi cu cereale şi mărfuri.

c) industria textilă

industria pălăriilor de fetru era reprezentată de fabrica de pălării condusă de

G. Balamat.

d) industria ceramică

Era reprezentată prin: Fabrica de ceramică din Turnu Severin (producea

teracote pentru sobe).

Fabrica de ape gazoase “Alimentara” din Turnu Severin, înfiinţată în 1935 era

singura fabrică de sifoane din Turnu Severin.

66

Fabrica de gheaţă “Gerul”, proprietatea inginerului Teodor Petcoff de origine

bulgară, Fabrica deţinea instalaţii complete pentru producerea gheţii artificiale şi

producea în 1937 aproximativ 6000 Kg pe zi.

Mica industrie era reprezentată prin ateliere mecanice pentru reparaţii şi construcţii

din fier.

Cea mai rentabilă şi cel mai mult practicată era meseria de a confecţiona mobilă din

lemn, activitate impulsionată de resursele existente. În anul 1936 se înfiinţează

întreprinderea forestieră Cloşani. Ca urmare a construirii căii ferate înguste Turnu

Severin - Apa Neagră (în lungime de 75 km), capacitatea întreprinderii se dublează.

Se producea în principal cherestea şi parchet. Materia primă era asigurată de

Pădurea Molovăţ.

În 1959, vechea cale ferată forestieră Apa Neagră – Turnu-Severin, în lungime de 75

km, se demolează.

În perioada comunistă se deschid:

Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea mecanică Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Șantierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi

Întreprinderea de celuloză şi hârtie Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi

Întreprinderea de confecţii “Porţile de Fier” Drobeta Turnu Severin

Mehedinţi

Întreprinderea viei şi vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinţi

Întreprinderea de industrializarea cărnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin

Mehedinţi

Întreprinderea de bere şi spirt “Banoviţa” Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea de morărit şi panificaţie Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi

Întreprinderea de anvelope Drobeta-Turnu Severin înfiinţată la 1 aprilie 1978

cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în

subordinea Centralei industriale de prelucrare cauciuc şi mase plastice

Popeşti-Leordeni, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei

Chimice, având ca obiect de activitate producerea de anvelope şi camere de

aer.

Tot în această perioadă se construiesc cele două hidrocentrale de la Porțile de

Fier I și II.

După 1990, întreprinderile menţionate anterior care mai funcţionau în 2011 erau:

SC Severnav SA – denumirea actuală a Șantierului Naval Turnu Severin. În

prezent activitatea principala a Severnav S.A. conform Site-ului companiei

67

www.severnav.ro este fabricaţia navelor noi, maritime şi fluviale de diverse

tipuri. Se oferă şi programe standard de reparații pentru nave, reparații

accidentale, reechipări şi conversii de nave. Firma execută şi lucrări de

conversie şi proiecte speciale precum:

- Corpuri cu pereți simpli transformate în corpuri cu pereţi dubli.

- Tancuri de produse petroliere transformate în cargouri.

- Adaptarea barjelor pentru transportul unei alte categorii de mărfuri.

- Adaptarea navelor pentru noi întrebuinţări sau funcţionalităţi.

- Repararea stricăciunilor cauzate de coliziuni sau a loviturilor de fundul apei.

- Realizare şi modificare pontoane.

- Confecţionarea de structuri metalice speciale pentru industria energetica sau

pentru construcţii magistrale

În data de 9 aprilie 2015 conform Deciziei Nr. 677 emise de către Autoritatea

de supraveghere financiară s-a admis tranzacţionarea pe sistemul alternativ

de tranzacţionare administrat de Bursa de Valori Bucureşti SA, acţiunile

emise de Severnav SA Drobeta Turnu Severin

SC Forsev SA – parte a Șantierului Naval Turnu Severin care a fost

privatizată în 1998 devenind o societate pe acțiuni americano-română, care

produce diverse piese forjate în matriță

SC Meva SA – unul din cei mai mari producători de vagoane din România,

este specializată în fabricarea materialului rulant, respectiv producția de

vagoane cisternă sau de marfă

Romag Prod – este o sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare,

având ca principal obiect de activitate producția de apă grea necesară

Centralei Nucleare de la Cernavodă.

SC Cildro SA – societate comercială pe acțiuni cu tradiție în prelucrarea şi

industrializarea lemnului, având ca obiect principal de activitate fabricarea

produselor stratificate din lemn: placaj, panel, furnire etc.

SC Euro Tyres Manufacturing SRL – are ca obiect de activitate fabricarea

anvelopelor şi a camerelor de aer, reeşaparea şi refacerea anvelopelor.

Hortindustrială Dealul Viilor SA Drobeta-Turnu Severin - Comerţ cu

ridicata al băuturilor.

Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier16 – Drobeta Turnu

Severin produce cea mai mare parte a energiei în hidrocentrale prin cele mai

16 Sursă: http://www.adroltenia.ro/wp-content/uploads/2014/05/Studiu-Mediul-de-Afaceri-Varianta-

completa.pdf

68

mari hidrocentrale din România: Porțile de Fier I, cu o putere instalată de 1080

MW și Porțile de Fier II, cu puterea instalată de 250 MW. Ambele

hidrocentrale sunt exploatate în parteneriat cu Serbia, centralele română și

sârbească Porțile de Fier I cumulând 2160 MW, iar cele de la Porțile de Fier II,

500 MW. Centrala Porțile de Fier I este amplasată la 15 km în amonte de

orașul Drobeta Turnu Severin, iar centrala Porțile de Fier II, la 60 km în aval.

Navigația pe Dunăre este asigurată prin ecluze realizate pe ambele maluri la

ambele obiective, ele având împreuna o capacitate de trafic de 52,4 milioane

tone/an pentru ecluzarea pe cate un sens și 37,2 milioane tone/an pentru

ecluzarea în ambele sensuri. Sistemul Porțile de Fier I este una dintre cele mai

mari construcții hidrotehnice din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. În

2009 cele două hidrocentrale au produs 43% din întreaga producție

Hidroelectrica şi circa 14% din energia electrică a întregii ţări. Producția de

energie electrică este susținută de firme profilate pe repararea și întreținerea

echipamentelor hidroelectrice.

Analiza situaţiei existente în judeţul Mehedinţi conform Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României 2014-203517

În anul 2010 județul Mehedinţi era penultimul judeţ din ţară cu cele mai mici

venituri realizate, ultimul judeţ fiind Covasna. De cealaltă parte găsim, în ordine:

Municipiul Bucureşti,Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Argeş, Iaşi.

Pentru a observa mai bine distribuția PIB-ului pe judeţe iată cum arată acesta

ordonat crescător:

17 Sursă: http://www.sdtr.ro/

69

Urmărind valorile PIB-ului pentru fiecare județ, este foarte important de menţionat

că valoarea însumată a primelor 10 județe cu cea mai mare valoare a PIB-ului

(București, Timiș, Constanța, Cluj, Prahova, Brașov, Argeș, Iaşi, Dolj și Bihor)

reprezintă peste 50% din valoarea totală a PIB-ului României.

Evoluţia PIB pe judeţul Mehedinţi 2002 – 2010 (milioane lei)

Evoluţia PIB pe judeţe 2002 – 2010 (rate de evoluţie)

Analiza situaţiei existente în judeţul Mehedinţi conform Planului de Dezvoltare Regională 2014-2020

70

Regiunea Sud-Vest Oltenia18 înregistrează la finele anului 2011 un produs intern brut (PIB) total de 44.840,6 milioane RON la prețuri curente, în creștere cu 6,91% faţă de anul 2010. Analiza dinamicii PIB din Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 2000-2011, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al României de Comisia Națională de Prognoză pentru anii 2010 și 2011, evidențiază o creştere cu aproximativ 524,29% % față de anul 2000, existând un trend crescător de la an la an pentru întreaga perioadă cu excepția unei ușoare scăderi în anul 2009.

Analiza dinamicii PIB din regiunea Sud-Vest Oltenia

- milioane RON, prețuri curente –

Sursa: Anii 2005-2010 – Anuarul Statistic, Anul 2011- estimări CNP pe baza datelor statistice la nivel național

PIB total al Regiunii SV Oltenia reprezintă la nivelul anului 2011 doar 8,05% din valoarea PIB național, ocupând ultimul loc între regiuni, această situație manifestându-se, de altfel, pe întreaga perioadă de analiză 2005/2011. Regiunile București-Ilfov și Sud Muntenia au ocupat în aceeași perioadă locurile 1, respectiv 2, restul regiunilor înregistrând valori apropiate. Analiza dinamicii PIB total din Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 2005-2011, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al României, evidențiază o creștere cu aproximativ 87%, existând un trend crescător de la an la an pentru întreaga perioadă.

Analizând dinamica PIB la nivelul județelor regiunii Sud-Vest Oltenia, observăm că pe întreaga perioadă analizată, judeţele şi-au păstrat locul în ierarhia privind contribuția pe care au adus-o la formarea PIB regional. Astfel, județul Dolj este lider în perioada de analiză 2005/2011, având o contribuție la realizarea PIB în anul 2011 de 32,50% din valoarea regională, înregistrând o ușoară creștere cu 10,23% în anul 2011 față de anul 2010. Județul Dolj este urmat de judeţul Gorj cu 22% contribuție la realizarea PIB regional. Cel mai mic aport îl aduce în toți anii de analiză județul Mehedinţi cu o contribuție de 10,42% la PIB-ul regional în anul 2011. Județul Vâlcea și Olt au o contribuție la formarea PIB-ului regional de 18,63% respectiv 16,45% în anul 2011 în creștere cu 11,74% în județul Vâlcea în anul 2011 față de anul 2010 și cu 13,35 % în județul Olt.

PIB pe judeţe în regiunea Sud Vest Oltenia / Sursa: www.adroltenia.ro - milioane RON, preţuri curente –

18 Sursa : http://www.adroltenia.ro/

71

Sursa: Anii 2005-2010 – Anuarul Statistic, Anul 2011- estimări CNP pe baza datelor statistice la nivel național

Între judeţele Regiunii, se observă că judeţul Mehedinţi înregistrează cel mai mic

PIB pe toată perioada analizată, respectiv 2000-2011.

Economia județului Mehedinţi este susținută, în cea mai mare parte de producția de

energie electrică în hidrocentralele de pe Dunăre; acest tip de producere a energiei

va dăinui, utilizarea cu eficiență a surselor regenerabile de energie fiind un obiectiv

major al dezvoltării durabile spre care tinde și România.

Alte industrii importante: fabricarea de nave, confecții metalice, fabricarea de

vagoane de marfă, apă grea, industria textilă și industria alimentară. Turismul este

puțin dezvoltat deși exploatarea potențialului turistic legat de Dunăre are o istorie

veche. Agricultura este un sector economic neperformant, practicându-se o

agricultură de subzistență cu tehnologii și utilaje învechite și neperformante.

Viticultura judeţului Mehedinţi este un sector cu potenţial prin zonele Drincea,

Vânju Mare şi Corcova, zone aflate în plin proces de retehnologizare şi care au un

nume recunoscut în domeniu.

Agricultura şi activitatea de comerţ-servicii sunt predominante în structura

ocupaţională a populaţiei.

Specificul economiei judeţului Mehedinţi este industrial agrar, contribuția industriei

la realizarea cifrei de afaceri realizată în județ fiind majoră, iar populația ocupată în

agricultură este majoritară față de totalul populației ocupate.

Analiza situaţiei existente în economia Drobeta Turnu Severin

Produsul intern brut, atât cel al Uniunii Europene – 28 cât şi cel al României, în

milioane Euro preţuri curente au suferit deprecieri în 2009 pe fondul crizei

economice, în rest înregistrând creşteri continue. PIB-ul României a înregistrat un

maxim procentual din PIB-ul UE28 în anul 2008, raportat la perioada 2005-2012.

UE(28) Romania %

2005 11,128,702.90 79,801.90 0.72

2006 11,764,658.10 97,751.00 0.83

2007 12,473,649.40 124,728.50 1.00

72

2008 12,548,545.20 139,765.40 1.11

2009 11,815,746.40 118,196.00 1.00

2010 12,337,163.50 124,327.70 1.01

2011 12,711,483.50 131,327.00 1.03

2012 12,967,742.10 131,747.00 1.02 Sursă : http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Sursă : http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Pentru perioada 2014-2020, se estimează că România, va figura în cadrul regiunilor mai puţin dezvoltate, excepţie făcând Regiunea Bucureşti Ilfov cotată ca fiind o regiune mai dezvoltată.

Simularea eligibilităţii pentru 2014–2020 PIB/cap de locuitor (PPS), index UE-27=100

Sursă: http://ec.europa.eu/inforegio

73

2008 2009 2010 2011

PIB Drobeta Turnu Severin 3,554,680,025 3,315,328,452 3,387,418,451 3,571,393,627

PIB Mehedinţi 4,394,400,000 4,359,800,000 4,287,400,000 4,372,200,000

% DTS/MH 80.89% 76.04% 79.01% 81.68% Sursa: Anii 2005-2010 – Anuarul Statistic, Anul 2011- estimări CNP pe baza datelor statistice la nivel național şi www.kompass.ro

Se observă conform datelor prezentate că economia judeţului Mehedinţi se concentrează în principal în Municipiul Drobeta Turnu Severin având în vedere proporţia PIB ului între 79-81% în perioada 2008-2011.

Printre cele mai importante companii din judeţ se numără Regia Autonomă pentru

Activităţi Nucleare (RAAN), cu afaceri de circa 1.218.828.041 milioane de lei în 2012

şi peste 3.653 de angajaţi, potrivit datelor www.kompass.ro.

Sursa: kompass.ro

Cifra de afaceri a firmelor din Drobeta Turnu Severin a înregistrat o evoluţie

fluctuantă în perioada 2008-2012, în anul 2012 înregistrând cea mai mică valoare din

decursul celor 5 ani studiaţi.

În perioada 2008-2012 au avut loc mai multe schimbări în volumul cifrei de afaceri

ale firmelor din Drobeta Turnu Severin, firme clasificate în funcţie de domeniul de

activitate:

- Industria prelucrătoare a ajuns în 2012, la 29.73% din totalul cifrei de afaceri

realizate la nivelul municipiului, în scădere de la 43.24% în 2008

- Producţia şi furnizarea de energie a crescut de la 2.33% în 2008 la 3.41% în 2012.

- Comerţul cu ridicata şi amănuntul a crescut de la 26.23% în 2008 la 29.62% în 2012.

- Hoteluri şi restaurante au crescut de la 0.98% din totalul cifrei de afaceri realizată

de firme la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin în anul 2008 la 1.99% în

2012.

- Sănătate şi asistenţă socială a crescut de la 0.30% în 2008 la 2.57% în 2012.

- Activităţi de spectacole, culturale şi recreative a crescut de la 0.04% la 0.10% în

2012.

Restul domeniile au avut fluctuaţii uşoare pe parcursul perioadei analizate.

74

Cifra de afaceri firme din Drobeta Turnu Severin (lei) 2008 2009 2010 2011 2012

A Agricultura, silvicultura şi pescuit 25,902,554 29,228,950 28,133,574 31,801,501 32,109,606

B Industria extractiva 333,113 499,167 165,259 121,220 357,441

C Industria prelucrătoare 1,537,195,298 1,369,328,165 1,078,196,482 1,054,910,694 919,038,231

D Producția şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiționat 82,733,453 85,630,435 110,378,318 31,446,257 105,486,047

E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare 329,185,251 117,131,886 396,320,070 481,029,471 438,993,425

F Construcții 377,330,241 379,470,763 460,371,570 474,372,230 301,354,310

G Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 932,441,362 1,046,604,914 1,039,698,699 1,137,791,746 915,639,024

H Transport şi depozitare 102,131,314 91,366,302 88,627,447 106,123,249 102,012,947

I Hoteluri şi restaurante 34,852,297 40,956,211 35,595,888 36,495,055 61,416,425

J Informații şi comunicații 11,594,496 15,343,247 15,585,169 17,812,258 14,795,921

K Intermedieri financiare şi asigurări 4,579,965 6,200,612 4,973,731 7,869,171 7,900,277

L Tranzacții imobiliare 11,119,650 10,984,794 8,684,398 7,941,095 8,951,706

M Activităţi profesionale, științifice şi tehnice 39,445,880 51,814,586 39,818,585 42,642,984 36,922,177

N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 46,638,464 49,896,254 48,239,794 46,911,288 57,644,837

O Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 320,683 318,419 202,386 175,375 716,907

P Învățământ 3,074,642 3,658,653 3,061,677 3,440,479 2,790,874

Q Sănătate şi asistenta sociala 10,621,759 11,855,360 23,997,876 83,909,394 79,421,007

R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1,342,019 1,517,271 1,957,357 3,191,082 3,192,991

S Alte activităţi de servicii 3,837,584 3,522,463 3,404,443 3,370,271 3,044,971

T

Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu - - - - -

U Activităţi ale organizațiilor şi organismelor extrateritoriale - - - - -

TOTAL 3,554,680,025 3,315,328,452 3,387,412,723 3,571,354,820 3,091,789,124

Sursa: kompass.ro

75

Cifra de afaceri firme din Drobeta Turnu Severin (%) 2008 2009 2010 2011 2012

A Agricultura, silvicultura şi pescuit 0.73% 0.88% 0.83% 0.89% 1.04%

B Industria extractiva 0.01% 0.02% 0.00% 0.00% 0.01%

C Industria prelucrătoare 43.24% 41.30% 31.83% 29.54% 29.73%

D Producția şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiționat 2.33% 2.58% 3.26% 0.88% 3.41%

E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare 9.26% 3.53% 11.70% 13.47% 14.20%

F Construcții 10.62% 11.45% 13.59% 13.28% 9.75%

G Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 26.23% 31.57% 30.69% 31.86% 29.62%

H Transport şi depozitare 2.87% 2.76% 2.62% 2.97% 3.30%

I Hoteluri şi restaurante 0.98% 1.24% 1.05% 1.02% 1.99%

J Informații şi comunicații 0.33% 0.46% 0.46% 0.50% 0.48%

K Intermedieri financiare şi asigurări 0.13% 0.19% 0.15% 0.22% 0.26%

L Tranzacții imobiliare 0.31% 0.33% 0.26% 0.22% 0.29%

M Activităţi profesionale, științifice şi tehnice 1.11% 1.56% 1.18% 1.19% 1.19%

N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1.31% 1.51% 1.42% 1.31% 1.86%

O Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 0.01% 0.01% 0.01% 0.00% 0.02%

P Învățământ 0.09% 0.11% 0.09% 0.10% 0.09%

Q Sănătate şi asistenta sociala 0.30% 0.36% 0.71% 2.35% 2.57%

R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0.04% 0.05% 0.06% 0.09% 0.10%

S Alte activităţi de servicii 0.11% 0.11% 0.10% 0.09% 0.10%

T

Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

U Activităţi ale organizațiilor şi organismelor extrateritoriale 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro

76

An Agricultura Industria Construcţii Servicii turism Servicii Total

2008 25,902,554.00 1,949,447,115.00 377,330,241.00 34,852,297.00 1,167,147,818.00 3,554,680,025.00

2009 29,228,950.00 1,572,589,653.00 379,470,763.00 40,956,211.00 1,293,082,875.00 3,315,328,452.00

2010 28,133,574.00 1,585,060,129.00 460,371,570.00 35,595,888.00 1,278,251,562.00 3,387,412,723.00

2011 31,801,501.00 1,567,507,642.00 474,372,230.00 36,495,055.00 1,461,178,392.00 3,571,354,820.00

2012 32,109,606.00 1,463,875,144.00 301,354,310.00 61,416,425.00 1,233,033,639.00 3,091,789,124.00

Cifra de afaceri firme din Drobeta Turnu Severin (%)

2008 0.73% 54.84% 10.62% 0.98% 32.83% 100.00%

2009 0.88% 47.43% 11.45% 1.24% 39.00% 100.00%

2010 0.83% 46.79% 13.59% 1.05% 37.74% 100.00%

2011 0.89% 43.89% 13.28% 1.02% 40.91% 100.00%

2012 1.04% 47.35% 9.75% 1.99% 39.88% 100.00%

Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro

Aceleaşi cifre de afaceri prezentate anterior pentru perioada 2008-2012, realizate de

firmele din municipiul Drobeta Turnu Severin au fost grupate pe cinci domenii

principale de activitate: Agricultura, Industrie, Construcţii, Servicii, Turism, Servicii.

Domeniul industriei este principala activitate a firmelor din Municipiul Drobeta

Turnu Severin, urmat de domeniul serviciilor, alcătuite preponderent din firme ce

se ocupă cu Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi

motocicletelor.

Sursa: kompass.ro

77

Sursa: kompass.ro

Topul firmelor din Drobeta Turnu Severin care au realizat o cifră de afaceri peste

10 milioane lei în anul 2008

Nr. Denumire firma CA 2008 COD

CAEN CAEN

1 REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE RA

690,885,506 2013 Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază

2 MEVA SA 328,826,131 3020 Fabricarea materialului rulant

3 IZOMETAL - MAGELLAN SRL 223,677,528 4672 Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice

4 NEW COMPANY RECYCLING SRL

208,999,731 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate

5 SEVERNAV SA 144,945,453 3011 Construcţia de nave şi structuri plutitoare

78

Nr. Denumire firma CA 2008 COD

CAEN CAEN

6 LAMDRO SA 115,146,200 2410 Producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje

7 REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL

97,360,139 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate

8 C&C MH CONFORT SRL 80,339,539 4322 Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat

9 ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA 60,497,608 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători

10 SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA BUCUREŞTI SA FILIALA PENTRU REPARAŢII ŞI SERVICII HIDROSERV PORTILE DE FIER SA

55,503,917 3511 Producţia de energie electrică

11 DROBETA OMEGA CONSTRUCT SA

47,503,159 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

12 CELROM SA 44,427,710 1711 Fabricarea celulozei

13 CILDRO PLYWOOD SRL 33,054,767 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn

14 COMAT - ELCONSTRUCT SA 30,863,921 4321 Lucrări de instalaţii electrice

15 TRANS BACO SRL 30,336,556 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

16 FORSEV SA 25,375,674 2550 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor

17 MECANOENERGETICA SA 23,944,064 2511 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice

18 FLORA SERCOM SA 23,126,761 8130 Activităţi de întreţinere peisagistică

19 ROBSYLV COM SRL 20,443,665 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate

20 COMPETENT SERV SRL 19,650,960 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

21 B&P IMPEX SRL 19,014,584 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

22 LIPO TEST SRL 19,003,554 4673 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare

23 MACH DISTRIBUTION SRL 18,535,291 4711 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun

24 TLS VEST SA 18,271,819 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

25 SECOM SA 17,649,010 3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei

26 COM PRODALIMENT SRL 17,396,508 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

27 BAMATI SRL 14,033,694 4778 Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate

79

Nr. Denumire firma CA 2008 COD

CAEN CAEN

28 BUILDING EXIM SRL 13,406,771 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

29 CONSTRUCT INTERNATIONAL SRL

13,343,779 4212 Lucrări de construcţii a căilor ferate de suprafaţă şi subterane

30 TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA SA

12,574,541 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători

31 CIV GROUP SRL 12,570,529 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

32 POREXIM SRL 12,401,926 1011 Producţia şi conservarea cărnii

33 ECCOFARM SRL 12,158,548 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate

34 M.C.T. IMPEX SRL 12,156,895 5813 Activităţi de editare a ziarelor

35 VULTURUL PLESUV COM SRL 12,126,986 4941 Transporturi rutiere de mărfuri

36 ANDRITZ HYDRO GMBH VIENA - SUCURSALA PORŢILE DE FIER II SRL

11,525,911 4291 Construcţii hidrotehnice

37 TOTAL DISTRIBUTION MEHEDINŢI SRL

11,182,113 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

38 CILDRO SA 10,661,086 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn

39 ASIEN IMPEX SRL 10,571,453 4941 Transporturi rutiere de mărfuri

40 VIGILENT SECURITY SRL 10,099,728 8010 Activităţi de protecţie şi gardă

Sursa: kompass.ro

Topul firmelor din Drobeta Turnu Severin care au realizat o cifră de afaceri peste

10 milioane lei în anul 2012

Denumire firma

CA 2012 CAEN_cod CAEN_Text

1 REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE RA

636,841,401 2013 Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază

2 NEW COMPANY RECYCLING SRL

230,260,048 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate

3 REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL

184,093,999 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate

4 IZOMETAL - MAGELLAN SRL

154,420,223 4672 Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice

5 ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA

146,493,252 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători

6 SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA BUCUREŞTI SA FILIALA PENTRU REPARATII ŞI SERVICII HIDROSERV PORTILE DE FIER SA

74,567,147 3511 Producţia de energie electrică

80

Denumire firma

CA 2012 CAEN_cod CAEN_Text

7 C&C MH CONFORT SRL 73,489,004 4322 Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat

8 BUMERANG 2002 SRL 68,301,655 9200 Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri

9 SEVERNAV SA 55,685,653 3011 Construcţia de nave şi structuri plutitoare

10 EURO TYRES MANUFACTURING SRL

46,586,443 2211 Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer; reşaparea şi refacerea anvelopelor

11 VIA VITA CONSTRUCŢII SRL 45,170,479 4211 Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor

12 M.C.T. IMPEX SRL 35,601,706 5813 Activităţi de editare a ziarelor

13 ALORA SERV SRL 33,213,857 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

14 CILDRO PLYWOOD SRL 32,917,262 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn

15 FLORA SERCOM SA 24,817,691 8130 Activităţi de întreţinere peisagistică

16 LEXAR COM SRL 23,094,968 4752 Comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate

17 COMPETENT SERV SRL 22,939,149 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

18 FORSEV SA 22,820,221 2550 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor

19 CONVALARIA SRL 20,892,414 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate

20 COM PRODALIMENT DISTRIBUŢIE SRL

20,751,670 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

21 SECOM SA 19,894,883 3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei

22 BUILDING EXIM SRL 19,051,697 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

23 ROBSYLV COM SRL 18,546,835 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate

24 TOTAL DISTRIBUTION MEHEDINŢI SRL

17,814,299 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

25 LA SANDU TRANS SRL 17,475,138 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

26 ECCOFARM NOU SRL 16,888,072 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate

81

Denumire firma

CA 2012 CAEN_cod CAEN_Text

27 VIGILENT SECURITY SRL 15,849,672 8010 Activităţi de protecţie şi gardă

28 INTIM SRL 13,891,021 4711 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun

29 CIV GROUP SRL 13,684,553 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

30 MESACONS SA 13,562,047 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

31 MECANOENERGETICA SA 12,382,205 2511 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice

32 EUROBOILER SRL 12,375,271 2530 Producţia generatoarelor de aburi (cu excepţia cazanelor pentru încălzire centrală)

33 POREXIM SRL 11,834,232 1011 Producţia şi conservarea cărnii

34 ANDRITZ HYDRO GMBH VIENA - SUCURSALA PORŢILE DE FIER II SRL

11,050,712 4291 Construcţii hidrotehnice

35 CLASIC SRL 11,013,595 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

36 B&P IMPEX SRL 10,139,045 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

37 COM PRODALIMENT SRL 10,074,644 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

38 CILDRO SA 10,031,384 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn

Sursa: www.kompass.ro

Sursa: www.kompass.ro

Activele imobilizate sunt deţinute la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin de

către firmele din domeniul Industriei prelucrătoare, acestea înregistrând un trend

crescător în perioada 2008-2012.

82

Active imobilizate ale firmelor din Municipiului Drobeta Turnu Severin

2008 2009 2010 2011 2012

A Agricultura, silvicultura şi pescuit 18,869,833 19,735,771 26,407,189 34,227,335 42,408,376

B Industria extractiva 70,594 93,853 338,516 397,121 380,321

C Industria prelucrătoare 1,505,563,169 1,691,383,867 1,841,146,643 1,979,638,776 2,004,184,212

D Producția şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiționat

78,554,259 131,448,022 180,040,789 170,123,637 37,417,711

E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare

42,380,994 19,330,161 41,251,711 41,422,613 44,347,929

F Construcții 206,913,962 277,716,325 273,307,256 299,032,474 319,011,670

G Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

257,856,699 314,115,411 336,581,599 434,870,697 346,695,202

H Transport şi depozitare 51,781,365 51,418,036 45,317,809 47,194,751 45,539,229

I Hoteluri şi restaurante 41,207,737 60,079,239 63,267,870 52,374,112 47,600,715

J Informații şi comunicații 4,869,435 5,776,026 5,172,173 5,877,444 4,635,577

K Intermedieri financiare şi asigurări 4,599,561 4,416,426 3,125,233 3,069,352 3,656,926

L Tranzacții imobiliare 25,244,966 28,352,494 26,988,179 23,867,168 27,089,277

M Activităţi profesionale, științifice şi tehnice 17,878,215 19,267,871 20,956,832 22,638,912 21,652,980

N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

17,366,892 17,944,691 18,274,266 17,157,359 17,472,459

O Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public

1,091,194 1,005,434 1,016,281 1,220,525 1,443,639

P Învățământ 3,600,287 3,287,860 3,106,707 5,974,417 6,900,575

Q Sănătate şi asistenta sociala 3,512,901 3,953,543 5,649,527 5,998,012 10,275,155

R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 76,237 47,879 63,687 69,119 105,703

S Alte activităţi de servicii 4,737,740 4,488,361 4,043,935 4,888,366 5,441,587

TOTAL 2,286,176,040 2,653,861,270 2,896,056,202 3,150,042,190 2,986,259,243

Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro

83

Forţa de muncă

Datele utilizate au drept sursa Institutul Naţional de Statistică, Direcția Județeană de

Statistica Mehedinți, Planul de stimulare a ocupării și a incluziunii sociale pentru județul

Mehedinți, Planul Urbanistic General al Municipiului Drobeta Turnu Severin şi

www.kompass.ro.

Analizând structura populației ocupate civile pe sectoare de activitate, rezultă că din

cele 124.600 de persoane din județul Mehedinți care se încadrează la categoria

‘‘populație ocupată civilă” la nivelul anului 2012, dintr-un total de 108,2 mii

persoane ‘‘resurse de muncă’’, cea mai mare pondere se înregistrează în agricultură,

silvicultură și pescuit (46.8%), adică unul din doi locuitori al Mehedinți ului,

lucrează în agricultură. Urmează industria, la mare distanță (22,4%), urmată de

servicii comerciale (19,5%), și servicii sociale (11,3%).

Analizând dinamica ultimilor ani, constatăm păstrarea clasamentului structurii

populației, dar modificarea ponderilor în sensul:

creşterea populației ocupate din agricultură (de la 48.4 mii în 2008 la 50.5 mii

în 2012)

creşterea populației ocupate din construcții (de la 8.3 mii la 7.8 mii în 2012)

scăderea populației ocupate în industrie (de la 21.5 mii în 2008 la 16.1mii în

2012)

Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului)

CAEN REV 2 - mii persoane

Judeţul Mehedinţi 2008 2009 2010 2011 2012

Total economie 111,8 107,1 104,6 105,4 108,5

Agricultură, silvicultură şi pescuit 48,4 49,0 48,4 49,3 50,5

Industrie, din care: 21,5 17,2 16,7 16,1 16,1

Industrie extractivă 1,2 0,8 1,1 0,9 0,8

Industrie prelucrătoare 16,1 12,4 11,8 11,5 11,5

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

2,7 2,4 2,3 2,3 2,3

Distribuţia apei ; Salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

1,5 1,6 1,5 1,4 1,5

Construcţii 8,3 7,6 8,1 7,5 7,8

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor

9,4 10,0 9,8 10,4 11,2

Hoteluri şi restaurante 1,1 0,9 1,0 1,0 1,1

Transport şi depozitare 4,8 4,5 4,4 4,6 4,7

Informaţii şi comunicaţii 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3

Intermedieri financiare şi asigurări 0,8 0,8 0,7 0,8 0,7

Tranzacţii imobiliare 0,3 0,4 0,2 0,2 0,3

84

Judeţul Mehedinţi 2008 2009 2010 2011 2012

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1,2 1,0 0,8 0,9 1,0

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

2,2 1,7 1,5 2,0 2,3

Administraţie publică şi apărare; Asigurări sociale din sistemul public

3,3 3,5 3,1 3,1 3,1

Învăţământ 4,6 4,5 4,4 4,5 4,7

Sănătate şi asistenţă socială 4,6 4,7 4,2 3,8 3,7

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

0,4 0,6 0,5 0,5 0,5

Alte activităţi de servicii 0,5 0,4 0,5 0,4 0,5 Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

85

Angajați în firmele din Municipiului Drobeta Turnu Severin 2008 2009 2010 2011 2012

A Agricultura, silvicultura şi pescuit 137 132 124 141 131

B Industria extractiva 6 4 7 5 5

C Industria prelucrătoare 11,659 10,305 8,303 7,783 7,431

D Producția şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiționat

955 917 945 433 1,060

E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare

236 152 267 374 381

F Construcții 3,237 2,769 2,476 2,732 2,389

G Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

4,082 3,827 3,537 4,106 4,078

H Transport şi depozitare 890 735 574 726 861

I Hoteluri şi restaurante 571 552 598 705 615

J Informații şi comunicații 153 169 182 192 186

K Intermedieri financiare şi asigurări 101 108 96 138 145

L Tranzacții imobiliare 163 153 139 132 116

M Activităţi profesionale, științifice şi tehnice 390 378 403 477 409

N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

1,494 1,355 1,339 1,679 1,587

O Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 18 31 32 28 25

P Învățământ 57 59 49 62 81

Q Sănătate şi asistenta sociala 174 178 205 229 238

R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 10 21 20 31 30

S Alte activităţi de servicii 193 174 165 156 151

TOTAL 24,526 22,019 19,461 20,129 19,919

Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro

86

Sursa: kompass.ro

În anul 2012 principalul angajator al municipiului era Regia Autonoma Pentru Activităţi

Nucleare RA cu 3653 salariați, urmat la mare distanţă de Vigilent Security SRL cu 771

salariaţi şi Alpha Construct Sistem SA cu 736 salariaţi.

Sursa: www.kompass.ro

Personalul salariat în firmele din Drobeta Turnu Severin, înregistrează un trend

descrescător în perioada analizată 2008-2012, înregistrând minime în anii 2010 şi în

2012, cu 19.461 angajaţi, respectiv cu 19.919 angajaţi. Majoritatea persoanelor sunt

angajate în domeniul industriei.

Menţionăm că în aceste analize nu a fost luat în calcul decât numărul salariaţilor din domeniul

privat, fără numărul de salariaţi din domeniul bugetar.

87

An Agricultura Industria Construcţii Servicii turism

Servicii TOTAL

2008 137 12,856 3,237 571 7,725 24,526

2009 132 11,378 2,769 552 7,188 22,019

2010 124 9,522 2,476 598 6,741 19,461

2011 141 8,595 2,732 705 7,956 20,129

2012 131 8,877 2,389 615 7,907 19,919

2008 0.56% 52.42% 13.20% 2.33% 31.50% 100.00%

2009 0.60% 51.67% 12.58% 2.51% 32.64% 100.00%

2010 0.64% 48.93% 12.72% 3.07% 34.64% 100.00%

2011 0.70% 42.70% 13.57% 3.50% 39.53% 100.00%

2012 0.66% 44.57% 11.99% 3.09% 39.70% 100.00%

Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro

Menţionăm de asemenea că Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin,

unitate sanitară cu personalitate juridică confirmată prin Ordinul Ministerului Sănătăţii

nr. 117/2000, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Mehedinţi şi Direcţiei de Sănătate

Publică Mehedinţi, avea la 01.04.2012 un număr de 1303 salariaţi, ceea ce îl face să fie

unul din principalii angajatori nu doar ai oraşului Drobeta Turnu Severin ci şi ai

judeţului.

Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin avea conform H.C.L. 49/2014 un

număr de 544 posturi, incluzând aici şi angajaţi din Serviciul Public Administraţia

Pieţelor Târgurilor şi Oboarelor, Casa Municipală de Cultură, Serviciul Public de

Evidenţă a Persoanelor şi Direcţia de Poliţia Locală.

Firme cu peste 100 salariaţi în anul 2012, care activau în Municipiul Drobeta Turnu

Severin:

Nr. Denumire firma Număr salariaţi

2012

Cod CAEN

CAEN

1 REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE RA

3,653 2013 Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază

2 VIGILENT SECURITY SRL 771 8010 Activităţi de protecţie şi gardă

3 ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA

736 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători

88

Nr. Denumire firma Număr salariaţi

2012

Cod CAEN

CAEN

4 SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA BUCUREŞTI SA FILIALA PENTRU REPARAŢII ŞI SERVICII HIDROSERV PORŢILE DE FIER SA

629 3511 Producţia de energie electrică

5 EURO TYRES MANUFACTURING SRL

580 2211 Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer; reşaparea şi refacerea anvelopelor

6 C&C MH CONFORT SRL 532 4322 Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat

7 SEVERNAV SA 463 3011 Construcţia de nave şi structuri plutitoare

8 SECOM SA 364 3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei

9 CILDRO PLYWOOD SRL 282 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn

10 IZOMETAL - MAGELLAN SRL

255 4672 Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice

11 MECANOENERGETICA SA 177 2511 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice

12 COMPETENT SERV SRL 167 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

13 GARDIAN GRUP C.D.S.G SRL

152 8010 Activităţi de protecţie şi gardă

14 CILDRO SA 150 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn

15 TEHNO STAR TERRA SRL 146 3311 Repararea articolelor fabricate din metal

16 QUINTIVA RESOURCES SRL

136 7820 Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului

17 VIA VITA CONSTRUCŢII SRL

134 4211 Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor

18 BUILDING EXIM SRL 133 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

19 REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL

132 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate

20 TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA SA

132 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători

21 LAMDRO SA 123 2410 Producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje

22 FORSEV SA 123 2550 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor

23 ROBSYLV COM SRL 102 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate

89

Nr. Denumire firma Număr salariaţi

2012

Cod CAEN

CAEN

24 CIV GROUP SRL 102 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

25 LBL SILVER SRL 101 3212 Fabricarea bijuteriilor şi articolelor similare din metale şi pietre preţioase

26 FLORA SERCOM SA 100 8130 Activităţi de întreţinere peisagistică

Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro

Nr. Denumire firma Număr salariaţi

2008

Cod CAEN

CAEN

1 REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE RA

3,877 2013 Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază

2 SEVERNAV SA 1,911 3011 Construcţia de nave şi structuri plutitoare

3 MEVA SA 1,377 3020 Fabricarea materialului rulant

4 CELROM SA 747 1711 Fabricarea celulozei

5 VIGILENT SECURITY SRL 731 8010 Activităţi de protecţie şi gardă

6 C&C MH CONFORT SRL 628 4322 Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat

7 SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA BUCUREŞTI SA FILIALA PENTRU REPARAŢII ŞI SERVICII HIDROSERV PORţILE DE FIER SA

519 3511 Producţia de energie electrică

8 EURO TYRES MANUFACTURING SRL

374 2211 Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer; reşaparea şi refacerea anvelopelor

9 ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA

348 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători

10 GARDIAN GRUP COMPANY SRL

344 8010 Activităţi de protecţie şi gardă

11 GRIVAS SRL 340 1413 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)

12 CILDRO PLYWOOD SRL 326 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn

13 MECANOENERGETICA SA 303 2511 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice

14 TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA SA

276 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători

15 SECOM SA 258 3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei

90

Nr. Denumire firma Număr salariaţi

2008

Cod CAEN

CAEN

16 COMAT - ELCONSTRUCT SA

255 4321 Lucrări de instalaţii electrice

17 CILDRO SA 241 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn

18 COMPETENT SERV SRL 187 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

19 FLORA SERCOM SA 184 8130 Activităţi de întreţinere peisagistică

20 FORSEV SA 172 2550 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor

21 LAMDRO SA 162 2410 Producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje

22 DROBETA OMEGA CONSTRUCT SA

135 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun

23 INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SA

123 1051 Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor

24 ENERGO DROBETA SA 109 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

25 CILDRO SERVICE SRL 108 3530 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

26 IZOMETAL - MAGELLAN SRL

102 4672 Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice

27 IZOLATIA SRL 102 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

28 TUSCANY SRL 102 3212 Fabricarea bijuteriilor şi articolelor similare din metale şi pietre preţioase

Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro

Nivelul salariilor

Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale CAEN

REV1 1995;2000-2008 şi din 2008 şi pe CAEN REV2, total salariaţi judeţ Mehedinți

REV2 Lei/ RON 2008 2009 2010 2011 2012

Total 1261 1296 1321 1298 1294

Agricultură, silvicultură şi pescuit 964 906 942 953 1110

Industrie, din care: 1386 1547 1681 1697 1717

Industrie extractivă 1966 2170 2190 1958 2172

Industrie prelucrătoare 1155 1312 1374 1399 1431

91

REV2 Lei/ RON 2008 2009 2010 2011 2012

Producţie furnizare energiei electrice, termice,

gaze, apă caldă, aer condiţionat

2379 2461 2771 2770 2759

Distribuţie apă, salubritate, gest. deşeuri, activ. de

decontam.

1055 1097 1161 1286 1231

Construcţii 1032 1023 1110 1103 988

Comerţ cu ridicata, şi cu amănuntul, autovehicule

şi motociclete

777 658 745 888 810

Transport şi depozitare 983 1039 1160 1130 1054

Hoteluri şi restaurante 575 634 704 666 676

Informaţii şi comunicaţii 1396 1459 1207 1671 1435

Intermedieri financiare şi asigurări 2170 2186 2221 2232 2314

Tranzacţii imobiliare 732 1105 949 941 964

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1479 1936 1716 1515 1571

Activitatea de servicii administrative şi activitatea

de servicii suport

636 695 671 688 692

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale

din sistemul public

2296 2070 1861 1726 1865

Învăţământ 1541 1462 1251 1111 1250

Sănătate şi asistenţă socială 1162 1200 1181 1166 1263

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 878 1022 829 890 878

Alte activităţi ale economiei naţionale 581 599 632 678 636

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

92

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Salariul mediu net în Mehedinți e mai mic cu 203 lei decât media națională în anul 2012

(în condițiile în care a înregistrat o creştere la nivel de județ de circa 3,4% față de anul

precedent - 2011). Cele mai ridicate salarii la nivelul județului Mehedinţi se

înregistrează în domeniile: Producere şi furnizare energie, intermedieri financiare şi

asigurări şi în industria extractiva.

Şomeri

Numărul şomerilor înregistraţi la nivelul judeţului Mehedinţi a avut un maxim în anul

2009, respectiv 17.363. În perioada 2011-2013 şi-a continuat trendul ascendent până la

12.295 şomeri. Indicatorul a înregistrat o scădere în anul 2014 faţă de anul 2013 până la

11.464 şomeri.

Şomeri înregistraţi Regiunea SUD-VEST

OLTENIA Mehedinţi

Anul 1991 40,755 5,515

Anul 2003 86,992 11,204

Anul 2004 68,694 12,567

93

Şomeri înregistraţi Regiunea SUD-VEST

OLTENIA Mehedinţi

Anul 2005 68,893 11,737

Anul 2006 64,285 11,257

Anul 2007 47,307 9,959

Anul 2008 64,540 11,429

Anul 2009 97,523 17,363

Anul 2010 84,595 12,219

Anul 2011 69,252 11,373

Anul 2012 75,565 11,445

Anul 2013 79,142 12,295

Anul 2014 72,839 11,464

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

În anul 2012, rata șomajului înregistrat în județul Mehedinți s-a situat la 9,5%, după un

vârf al şomajului de 13.9% înregistrat în primul an de criză (2009). Rata şomajului în

județul Mehedinți este aproape dublă faţă de media naţională în intervalul de timp

studiat, ceea ce evidenţiază problematica locurilor de munca în judeţ.

Rata şomajului 1991 2009 2010 2011 2012 2013

TOTAL naţional 3 7.8 7 5.2 5.4 5.7

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 3.4 10.4 9.2 7.7 8.2 8.7

Mehedinți 3.7 13.9 10.5 9.7 9.5 10.5 Sursă: Institutul Naţional de Statistică

94

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Reţeaua bancară19

În judeţul Mehedinți, la 31 decembrie 2012, îşi desfăşurau activitatea 44 unităţi bancare

aparţinând unui număr de 17 instituţii de credit din cele 41 înscrise în Registrul

instituţiilor de credit. Reţeaua bancară este reprezentată în teritoriu, în fiecare oraş

existând una sau mai multe unităţi aparţinând instituţiilor de credit. Din instituţiile de

credit cu un număr mare de unităţi deschise în judeţul Mehedinți amintim: BRD –

Groupe Société Générale cu 12 unităţi, BCR cu 9 unităţi, Banca Transilvania cu 5 unităţi,

Raiffeisen Bank cu 4 unităţi.

19 Sursa: Monografia Judeţului Mehedinț i realizata Banca Naţională a României

95

Credite bancare La 31 decembrie 2012 în judeţul Mehedinţi se înregistrau credite în

valoare de 1 658,8 milioane lei, din care 54,18% erau denominate în lei, iar 45,82% în

valută. 28 La această dată ponderea creditelor restante a fost de 12,76% în cazul

creditelor în lei şi de 8,96% în cazul celor în valută.

Structura creditelor la 31.12.2012 în judeţul Mehedinţi

96

În perioada 2008-2012, ponderea creditelor restante în lei la nivelul judeţului Mehedinţi

a înregistrat aceeaşi tendinţă de creştere ca şi ponderea creditelor restante în lei la nivel

de ţară. Şi ponderea creditelor restante în valută la nivelul județului Mehedinți a crescut

în perioada analizată, cu excepţia anului 2009 când a înregistrat o uşoară scădere.

Evoluţia ponderii creditelor restante în total credite în judeţul Mehedinţi

Analiza în structură a creditelor din judeţul Mehedinţi după moneda de denominare, în

perioada 2008-2012, ne arată că ponderea celor în lei a depăşit-o constant pe cea a

creditelor în valută, care a crescut în toată această perioadă.

97

Depozite bancare La 31 decembrie 2012 judeţul Mehedinți înregistra disponibilităţi,

depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo în valoare

totală de 915,5 milioane lei, din care 73,04 la sută erau denominate în lei, iar 26,96 la sută

în valută.

Structura pe monede de denominare a disponibilităţilor, depozitelor la termen,

depozitelor rambursabile după notificare şi operaţiunilor repo la 31.12.2012

Analizând în structură depozitele bancare pentru perioada 2008-2012, după moneda de

denominare, observăm că cele în lei au ponderi mai mari în fiecare an.

98

Structura depozitelor bancare în funcție de moneda de denominare

Evoluţia creditelor şi a disponibilităţilor, depozitelor la termen, depozitelor

rambursabile după notificare şi operaţiunilor repo

În perioada 2007-2011, evoluţia creditelor şi a disponibilităţilor, depozitelor la termen,

depozitelor rambursabile după notificare şi a operaţiunilor repo a fost următoarea:

99

TURISM

Scurtă prezentare a resurselor turistice din judeţul Mehedinţi20

Scurt istoric turism Drobeta Turnu Severin

Patrimoniul cultural al oraşului Drobeta Turnu Severin este îmbogăţit de existenţa

vestigiilor istorice datate în perioada ocupării romane a teritoriului. Numeroase

mărturii ale moştenirii Imperiului Roman pot fi găsite şi vizitate, cum ar fi: Podul peste

Dunăre construit de Apolodor din Damasc la ordinul Împăratului Traian după primul

război cu dacii şi Castrul Drobeta. Ruinele podului peste Dunăre pot fi încă văzute

astăzi atât pe ţărmul românesc cât și pe cel sârb al Dunării. Castrul Drobeta apără pe

malul de nord al Dunării podul pe care l-a construit Apolodor din Damasc la ordinul

împăratului Traian. Lângă castru se află instalaţia de băi romane, cea mai mare

construcţie de acest fel din Dacia romană.

Insula Ada-Kaleh, un pământ cu climat mediteranean, era aşezată chiar în mijlocul

Dunării, la trei kilometri de Orşova. Legenda insulei începe undeva în vremurile zeilor

şi se termină brusc în 1971. Atunci a fost dinamitată. Peste rămăşiţele ei au venit apele

lacului de acumulare al barajului de la Porţile de Fier. Pentru Ada Kaleh s-au bătut

secole de-a rândul Imperiul Austro-Ungar şi cel Otoman. Cine stăpânea Ada Kaleh, “un

mic Gibraltar”, cum l-au botezat istoricii, controla circulaţia pe fluviu şi pe uscat, în

zonă. Legendele despre Ada-Kaleh pornesc din vremurile argonauţilor. Până şi Hercule

ar fi încercat, cândva, să cucerească cetatea din mijlocul Dunării. Grecii au botezat-o

Cotinusa – adică pământul măslinilor sălbatici.

Insula a fost locuită încă din antichitate. Herodot amintea de Cyraunis, despre care scrie

că lungimea insulei este de 200 de stadii, îngustă, plină de măslini și de viţă sălbatică.

Prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430,

despre fortificaţiile bănăţene, care vorbeşte despre insula Saan cu 216 oameni. De la

1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh.

Toţi cei care o vizitau aveau parte de o bucăţică din Turcia, puteau gusta delicatesele

turceşti (cafeaua, ceaiurile, rahatul), puteau încerca tutunul şi îşi puteau cumpăra

diverse bijuterii ori uleiuri. Insula mai era faimoasă şi pentru creşterea trandafirilor din

care se făcea parfum.

Din cauza poziţiei strategice a insulei, în conflictul imperiului austro-ungar cu cel

otoman insula Ada Kaleh a avut o importanţă deosebită21. În anul 1689 armata austriacă

20 Sursă: Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020

100

a construit o fortăreaţă împotriva Imperiului Otoman. În următoarele decenii, ocupaţia

insulei Ada Kaleh s-a schimbat de mai multe ori între Austria şi Imperiul Otoman. În

urma Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, insula a rămas permanent turcilor, cu

scurte întreruperi temporare în favoarea austriecilor între anii 1789 și 1791.

Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada Kaleh a rămas posesiune

turcă aflată sub ocupaţie austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu

românesc. Majoritatea populaţiei insulei era de origine turcă.

În luna mai 1931, Carol al II-lea a vizitat inopinat insula, însoţit de primul-ministru N.

Iorga. Regele a ascultat într-o stare de bună dispoziţie, păsurile insularilor în timp ce

sorbea tacticos dintr-o cafea făcută „la nisip” din ceaşca din care băuse pe vremuri tatăl

său, Ferdinand I. Carol al II-lea le-a declarat solemn oficialităţilor insulei că localnicilor

li se vor reda privilegiile, ceea ce s-a materializat prin scutirea de vamă pentru tutun

străin, zahăr autohton, băuturi spirtoase, obiecte de suvenir etc., în anumite limite.

Deoarece pământul este impropriu agriculturii, majoritatea locuitorilor se îndeletniceau

cu comerţul, centrul de rezistenţă fiind bazarul oriental şi uliţele din jur presărate cu

cafenele şi două restaurante ce erau ticsite de clienţi, mai ales după ce Ada Kaleh a fost

declarată, în 1932, staţiune climaterică. Circa 40.000-50.000 de turişti români şi străini

poposeau anual în insulă atraşi de pitorescul locului, de vestitul rahat cu alune turceşti lokum,

de halviţă, acadele, dulceaţă de smochine şi trandafiri, sau de inegalabila băutură răcoritoare

braga, obţinută, printr-o reţetă secretă, se pare, prin fermentarea fasolei în apă.

În anul 1970 insula Ada Kaleh22 a fost scufundată sub apa lacului de acumulare al

Hidrocentralei Porţile de Fier I. Insula Ada Kaleh, sau Carolina, cum o numeau

austriecii, a dispărut sub apele Dunării în anul 1970.

Înaintea creării lacului de acumulare de la Porţile de Fier, principalele obiective istorice

de pe insulă au fost demolate. Încercarea reclădirii lor în aval pe insula Șimian în anii

următori, a fost însă fără succes, majoritatea locuitorilor preferând să se mute în alte

regiuni ale României (de ex. Dobrogea) sau să emigreze în Turcia.

Cu această istorie la temelie şi cu ferestrele unui prezent prosper, noul oraş Turnu

Severin intră în epoca modernă cu faţa spre Dunăre. Peste câţiva ani23 în acest loc cu

efigii istorice devenea pentru a doua oară via regia. Pe aici intrase Traian pentru a

aduce Europa peste Dunăre, pe aici intra (8 mai 1866) prinţul Carol pentru a îndrepta

România spre Europa. Traian a semnat actul de naştere al poporului român, Carol a

21 Sursă: http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21 22 Sursă: http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/fotografii-colectie-facute-insula-ada-kaleh-inundarea-ei-imaginea-lumi-

apocalipsa-1_54d7a179448e03c0fd67d3da/index.html 23 Sursă: http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21

101

semnat actul de naştere al României moderne. La Turnu Severin Carol I va mai reveni

cu plăcerea amintirii şi cu folosul de obşte, sprijinind iniţiativele severinenilor pentru

ridicarea primului nou oraş european al României de atunci.

Oraşul era gândit şi croit europeneşte încă de ctitorii săi: generalul P. Kisselef,

domnitorul Al.Ghica, arhitectul Xavier Villacrose, inginerul Moritz von Ott, domnitorul

Barbu Ştirbei. Era locuit de la început de oameni cu vederi progresiste, mulţi străini:

austrieci, nemţi (vezi cartierul nemţesc şi astăzi), italieni, sârbi, evrei, francezi, unguri,

greci, armeni, bulgari, până în 1900 oraşul fiind populat 85% de străini, care s-au

severinizat şi au trasat împreună liniile definitorii ale acestei aşezări cu personalitate.

Era un orăşel cochet, cu frumoase clădiri, firme, străzi pavate, iluminat, parcuri, fântâni.

Era principalul port la Dunăre în condiţiile libertăţii comerţului şi a facilitat

pătrunderea capitalului austriac şi schimbul de valori materiale necesare dezvoltării

economice. Până în 1900 fuseseră construite: şoseaua naţională, calea ferată, bulevardele

Carol şi Elisabeta, Navigaţia Fluvială Românească, Atelierele CFR, Șantierul Naval

(care în 1914 devenise cel mai mare din ţară), Hala "Radu Negru", Palatul Municipal,

trei biserici, două spitale, doua scoli germane, una grecească, şcoli şi gimnazii

româneşti, în 1892 Liceul "Traian" care în secolul următor va deveni o şcoală modernă

de prestigiu naţional.

O altă instituţie de cultură cu un rol deosebit în păstrarea şi valorificarea tradiţiilor

istorice ale acestor locuri este Muzeul Regiunii Porţilor de Fier - instituţie înfiinţată în

1881 şi care la ora actuală are un bogat şi divers patrimoniu. Actualmente muzeul are ca

funcţii permanente: cercetarea ştiinţifică, colectarea şi achiziţionarea, depozitarea şi

conservarea, valorificarea cultural - educativă şi ştiinţifică a exponatelor muzeale.

Printre obiectivele turistice culturale existente în judeţul Mehedinţi enumerăm:

Aşezarea neolitică Valea Anilor, Bustul lui Apolodor din Damasc, Bustul Regelui

Decebal, Casa Armaşu Victor, Casa Balu, Tatucu Sever, Casa Cioclov Viorel, Castelul de

Apă, Castrul Drobeta, Castrul roman Hinova, Cetatea Medievală a Severinului,

Complexul arhitectonic Ada-Kaleh, Conacul Bibescu de la Corcova, Conacul

Răduţeştilor, Cula Cuţui, Muzeul de Artă – secţia Muzeului Regiunii Porţilor de Fier,

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Palatul Cultural Theodor Costescu, Palatul neoclasic

Gh. Pleşa, Podul lui Traian (ruina picior pod), Ruinele Cetăţii TRICULE, Sit arheologic

Crăguieşti, Sit arheologic de la Cireşu, Sit arheologic de Rogova 1, Sit arheologic de

Rogova 2, Sit arheologic Izvorul Frumos, Sit arheologic Oprișor, Sit arheologic Ostrovu

Mare, Sit arheologic Şimian, Sit arheologic Tismana.

102

În zonă dezvoltarea turismului a fost favorizată de proximitatea Dunării, relieful

muntos, vestigiile romane, etc. Potenţialul tehnico-economic include lacurile de

acumulare şi hidrocentralele de pe Dunăre şi sistemul hidroenergetic de la Porţile de

Fier I şi II. Prin crearea acestor lacuri au fost înlăturate obstacole naturale de pe cursul

Dunării, îmbunătăţindu-se navigaţia. Turistul găseşte în zona lacurilor de acumulare un

loc ideal pentru practicarea pescuitului sportiv, a sporturilor nautice sau a altor

activităţi de agrement. La Orşova este şi Sediul Kaiac Canoe, unde se desfăşoară

“Regata Orşova”, care atrage anual mii de turişti. Pentru Podişul Mehedinţi, un obiectiv

tehnic de mare însemnătate turistică îl reprezintă Barajul Porţile de Fier de la Gura Văii

– cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, şi una dintre cele mai mari construcţii

hidrotehnice din Europa, cu o putere instalată de 1080 MW.

1. Turismul cultural şi istoric

Acesta îmbracă toate formele, de la valorificarea vestigiilor arheologice - podul lui

Apolodor - la religios şi pelerinaje, - mai ales cu ocazia hramului celor mai importante

mânăstiri, urban, gastronomic sau prilejuit de organizarea diverselor festivaluri. În ceea

ce priveşte turismul cultural în judeţul Mehedinţi, acesta se remarcă printr-o serie de

obiective din care fac parte: siturile etnografice, monumentele, diverse sărbători şi

tradiţii populare, siturile arheologice etc. Potenţialul cultural-istoric este dat de

numeroase vestigii arheologice (geto-dacice, romane, precum ruinele podului Traian şi

medievale), monumente istorice şi de artă de factură religioasă (mănăstirea „Sf. Ana”

(1924), Schitul Topolniţa (1646), ruinele mănăstirii Vodiţa (1370), Gura Motrului (1512 -

1521) din comuna Butoieşti și biserica de la Mraconia), precum şi de monumente

istorice şi de artă, ansambluri arhitecturale civile, muzee și case memoriale.

2. Turismul monahal

O formă particulară a turismului este dată de turismul monahal. În general, acesta

constă în deplasarea persoanelor către lăcaşurile de cult sau în zonele specifice, cu

prilejul diverselor sărbători creştine, a hramurilor bisericilor şi mânăstirilor etc. Cu

ocazia acestor sărbători numărul turiştilor creşte și se înregistrează o creştere a gradului

de ocupare în unităţile de cazare. Dintre cele mai importante astfel de sărbători

amintim: Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul – 29 august de la Bâlvăneşti, Sf. Petru –

29 iunie şi Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril – 08 noiembrie de la Cireşu, Sf. Maria – 08

septembrie de la Bahna etc. Pe lângă pelerinajele efectuate cu prilejul unor astfel de

sărbători, o atractivitate însemnată o prezintă şi unele mănăstiri şi biserici consacrate,

cum sunt: Schitul Topolniţa şi Sf. Cruce, Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă,

Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din satul Brebina, Biserica din lemn din Turtaba,

103

Biserica de lemn Sf. Mucenic Pantelimon şi Sf. Ierarh Nicolae denumită şi Bisericuţa de

sub Stei situată în comuna Ponoarele, Biserica nouă din Balta, Biserica din Ponoarele,

Mănăstirea Vodiţa, Mraconia, etc.

3. Turism sportiv şi de vânătoare

O formă particulară a turismului o reprezintă turismul sportiv. Printre activităţile cu

caracter sportiv care pot fi efectuate în zonă se numără: scufundări în peșteri (în

peşterile Isverna şi Topolniţa), cicloturism, delta-planare de pe cornetele calcaroase

înalte (Vf. Paharnicului, Cuca Înaltă, Vf. Gornova, Cerboanieie, Cornetu, Godeanu),

pescuit sportiv în apele Bahnei, Topolniţei, Coşuştei. Mountain-bike, escalada, turismul

extrem, de asemenea, se practică pe teritoriul judeţului Mehedinţi. Astfel, turismul

sportiv la nivelul judeţului Mehedinţi este reprezentat de: cicloturism în lungul Dunării;

sporturi nautice în zona Orşova sau Drobeta Turnu Severin, mountain-bike, etc. Recent

în Mehedinţi, în apropierea municipiului Drobeta Turnu Severin, la 14 Km distanţă de

acesta, a fost înfiinţat un club, al cărui scop este revigorarea tradiţiilor marinăreşti şi

dezvoltarea yachtingului de agrement şi sportiv. Turismul de vânătoare este favorizat

de existenţa unui bogat fond cinegetic (urs, mistreţ, vulpe, căprior etc.) şi piscicol

(păstrăv, lipan, scobar, crap, somn etc.), în apele Dunării şi afluenţii săi.

4. Turism balnear, medical şi de wellness

În ceea ce priveşte turismul balnear, medical și de wellness practicat în Podişul

Mehedinţi, acesta este determinat de climatul sedativ şi de prezenţa unor resurse

hidrologice cu caracteristici minerale care au determinat dezvoltarea unei locaţii

balneare precum cea de la Bala ce dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi

nămol terapeutic, fiind profilată pe cura internă şi externă. Localitatea Bala este

recunoscută prin izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale (hipotone), termale

(23,5 – 29,5 grade C) şi nămol terapeutic, indicate pentru tratarea afecţiunilor

reumatismale, ginecologice şi ale aparatului locomotor, precum şi a gastritelor,

colecistelor, insuficienţelor hepatice şi bolilor renale. Complexului balnear de la Bala,de

interes local, i se mai adaugă şi alte câteva localităţi (Balta, Negoieşti), care alături de

climatul blând dispun şi de un potenţial balnear, dar care datorită lipsei unei

infrastructuri adecvate, nu sunt valorificate din punct de vedere turistic.

5. Turism de croazieră

Dezvoltarea acestui tip de turism este favorizată de existenţa a două porturi în

localităţile Orșova și Drobeta Turnu Severin. Acestea reprezintă puncte de acostare

pentru diverse croaziere organizate pe traseul Dunării, precum și puncte de plecare

104

pentru plimbări cu barca sau cu vaporașul în zona Cazanelor Dunării. Tot în această

zonă, se poate admira chipul lui Decebal sculptat în munte (55 m înălţime) - „cea mai

mare statuie din Europa, cu doar 8.5 347 metri mai mică decât Statuia Libertăţii din

New York (46,5 m înălţime), dar cu 17 metri mai înaltă decât monumentul lui Christos

din Rio de Janeiro (38 m înălţime) ”.

6. Agro- şi ecoturism

Podişul Mehedinţi reprezintă una din zonele ţării în care aceste tipuri de turism se pot

practica și dezvolta. Astfel, există numeroase sate în care încă se mai păstrează vii

tradiţiile, cultura şi sărbătorile populare (situl etnografic din satul Balta, Prejna,

Dâlbociţa, Ansamblul de mori de apă de la Ponoarele etc.). De asemenea, în Podişul

Mehedinţi există numeroase pensiuni turistice şi agroturistice în care turiştii se pot

bucura de produse ecologice şi pot beneficia de cazare în case tradiţionale, putând lua

parte, dacă doresc, la activităţile gospodăriei (în localităţile Ponoarele, Isverna, Iloviţa,

Baloteşti, Godeanu). Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiţionale care au loc

anual şi care, datorită faptului că devin tot mai cunoscute, atrag mai mulţi turişti cu

fiecare an (Sărbătoarea liliacului la Nadanova, Festivalul ,,Munte, munte, brad frumos”

– Baia de Aramă, Festivalul Naţional de Folclor şi Meşteşuguri Populare ,,Pe fir de

baladă” – Titerleşti, Festivalul ,,Plaiul Cloşani” – Bala, Sărbătoarea liliacului de la

Ponoare).

7. Turism oeno-gastronomic

Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic al judeţului

Mehedinţi. Aici turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor,

a urmări îmbutelierea vinului şi, desigur, a degusta produsul finit. Judeţul Mehedinţi

este binecunoscut prin podgoriile Plaiurile Drincei, Severin (Cabernet Sauvignon),

Corcova (Muscat Ottonel), Podgoria Dacilor (Riesling Italian), Vânju Mare, Oreviţa.

Mâncăruri tradiţionale sunt oferite atât în restaurantele cu specific din zonele urbane

precum Drobeta Turnu-Severin, Orșova, cât în special în cadrul pensiunilor turistice

construite în zonele unde se practică agro- şi ecoturismului: Bala, Eselniţa, Dubova, etc.

8. Turism de tip ”City-break”

Judeţul Mehedinţi este un spaţiu favorabil pentru dezvoltarea acestui tip de turism. În

majoritatea localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier se desfăşoară anual

manifestări tradiţionale legate de evenimente religioase sau ale vieţii satului. Aceste

evenimente turistice sunt noi, introduse după 2000, fiind organizate în parteneriat de

consiliile locale, Centrul Cultural Mehedinţi şi numeroase ONG-uri mehedinţene.

105

9. Turism ştiinţific

În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului natural prin turismul ştiinţific, se

detaşează o formă particulară a acestuia, turismul speologic, respectiv explorarea şi

studiul complex al peşterilor. Acest tip de turism se remarcă în ultimul timp ca un

turism specific, de nişă, în cadrul căruia turiștii trebuie să aibă un echipament adecvat,

precum şi să fie însoţiţi de ghizi specializaţi. În prezent există pasionaţi acreditaţi şi

custozi ai peşterilor din zonă (Topolniţa, etc.), membri ai Asociaţiei de Turism Montan

şi Ecologie SPEO-ALPIN Mehedinţi, etc. Cu toate că turismul speologic a luat amploare

în ultimul timp şi a devenit tot mai popular în rândul turiştilor, el rămâne totuşi un

turism specializat, practicat în mare măsură de cercetători în scopuri ştiinţifice. Din

punct de vedere al reliefului endocarstic (formele carstice prezente în interiorul

pământului unde apele râurilor au săpat adevărate castele subterane), acesta este la fel

de impresionant, fiind reprezentat de numeroase peşteri şi avene, dintre care cele mai

importante sunt: Peştera de la Zăton, Peştera Bulba, Peştera Topolniţa, Peştera lui

Epuran, Peştera Gramei, Peştera de la Isverna, Peştera de la Ponoare, Avenul din

Cornetul Băii, Avenul de sub Godeanu.

10. Turism de afaceri, congrese și reuniuni

Acest tip de turism se practică în special în reşedinţa judeţului, Drobeta Turnu Severin,

în oraşul Orşova, dar şi pe Clisura Dunării, fiind axat în jurul structurilor de cazare

turistică ce deţin săli de conferinţe. Este o formă de turism care are posibilităţi mari de

dezvoltare datorită poziţiei geografice a judeţului Mehedinţi, fiind în calea fluxurilor

turistice din vestul Europei și a căilor rutiere ce-l străbat.

Itinerarii specifice

1. Drobeta Turnu-Severin – Porţile de Fier 1 (Gura-Văii) - Mănăstirea Vodiţa – Orşova –

Eșelniţa – Sviniţa - Cazanele Mari - Cazanele Mici. Itinerar cu acces în Clisura Dunării –

Mănăstirea Vodiţa (Drobeta Turnu-Severin), Mănăstirea Sfânta Ana şi Biserica Catolică

(ambele în Orşova), fortificaţia medievală Tricule (Zona Sviniţa), Cazanele Dunării,

Tabula Traiani (vizibilă pe malul iugoslav). Acces pe Dunăre sau pe şosea. Un punct de

atracţie deosebit îl poate constitui Hidrocentrala Porţile de Fier 1 (acces permis pentru

grupuri), unde se află un interesant punct muzeal.

2. Drobeta Turnu-Severin - Baia de Aramă - Ponoare - Prejna – Cireşu Acces spre zona

de munte a judeţului Biserica Sfinţii Voievozi (Baia de Aramă), Podul Natural şi

Pădurea de liliac (Ponoare), Biserica construită de Tudor Vladimirescu (Prejna), Peştera

Topolniţa (Cireşu).

106

3. Drobeta Turnu-Severin – Schitul Topolniţei – Mănăstirea Strehaia - Mănăstirea Gura

Motrului.

4. Zone de interes etnografic: Centrul Etnografic Cireşu, Centru Etnografic Isverna ,

Centru Etnografic Obârşia Cloşani, Sat turistic Ponoarele, Centrul Folcloric Baia de

Aramă Centrul Folcloric Isverna, Centrul Folcloric Obârşia Cloşani

5. Zone de interes geologic: Bahna, Eşelniţa, Sviniţa, Varanic.

6. Speoturism: Valea Topolniţei, Baia de Aramă, Valea Pecinişcăi.

Localităţi cu potenţial turistic ce pot obţine în viitor titulatura de staţiune turistică

din regiunea Sud - Vest Oltenia

ŞIMIAN

Localitatea Şimian din judeţul Mehedinţi este situată în estul municipiului Drobeta

Turnu Severin, fiind într-o zonă în care relieful este predominant deluros, dar şi cu

câmpie situată spre Dunăre şi cu lunca de pe valea Topolniţei. Varietatea şi bogăţia

formelor de relief din regiunea în care se află localitatea Şimian fac din aceasta un punct

de atracţie deosebit din perspectiva turistică. Zona favorizează în primul rând turismul

sportiv, dat fiind faptul că cei care poposesc pe aceste meleaguri practică alpinismul sau

motociclismul montan, însă nu sunt de neglijat nici croazierele pe Dunăre. Astfel, oferta

de cazare se bazează în principal pe unităţile de tipul pensiunilor agroturistice şi, pe

alocuri, câteva vile, acestea oferind locuri de cazare la tarife pentru orice buzunar.

OBÂRŞIA CLOŞANI

Obârşia Cloşani este o localitate din nord-vestul judeţului Mehedinţi, aflată la

altitudinea de 470 de metri şi la o distanţă de 20 de kilometri de Baia de Aramă. În ceea

ce priveşte potenţialul turistic, Obârşia Cloşani le oferă turiştilor aflaţi în vacanţă

numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber, turismul fiind favorizat de poziţia

localităţii într-o zonă montană joasă. Fiind situată într-o zonă în care agroturismul a luat

amploare, Obârşia Cloşani dispune de o reţea modernă de unităţi de cazare de acest tip,

care pot oferi experienţe inedite turiştilor care optează pentru turismul rural, aceştia

având ocazia să trăiască pentru puţin timp alături de localnici, urmărindu-le obiceiurile

şi cunoscându-le tradiţiile.

EŞELNIŢA - Judeţul Mehedinţi Eşelniţa sau Ieşelniţa până în anul 1966, este o localitate

situată pe malul Dunării, în judeţul Mehedinţi, la 7 km depărtare de Orşova, la vărsarea

râului cu acelaşi nume în Dunăre. Fiind o localitate de dimensiuni reduse, atât din

107

punct de vedere al suprafeţei cât şi al populaţiei, turismul în zonă este slab dezvoltat, ca

şi ofertă de cazare, care se poate face totuşi în câteva pensiuni agroturistice. Localnicii

sunt însă mereu dornici de a primi oaspeţi, astfel încât le oferă locuri de cazare chiar în

casele lor turiştilor aflaţi în trecere sau chiar în vacanţă pe aceste meleaguri.

BALA

Comuna Bala este situată într-o zona pitorească de dealuri, în sud-vestul ţării, la

altitudinea de 400 m, dispunând de un complex balnear ce prezintă un interes deosebit.

Principalii factori terapeutici naturali constau în prezenţa izvoarelor mezotermale slab

sulfuroase oligometalice și a nămolului sapropelic, care sunt indicate pentru tratarea

diverselor afecţiuni. De la Bala pot fi vizitate mai multe obiective și zone turistice

importante și anume: Barajul Porţile de Fier, piciorul podului roman construit în secolul

I de Apolodor din Damasc, defileul Jiului între Livezeni și Bumbești ce se impune prin

peisajul sălbatic al versanţilor, defileul Cazanele Dunării, Valea Cernei, Mănăstirile

Lainici şi Tismana.

Scurtă prezentare a resurselor turistice din Drobeta Turnu Severin24

Oraşul Drobeta are o istorie foarte bogată despre care se păstrează dovezi materiale şi

imateriale de o valoare inestimabilă. Cea mai mare parte a lor pot fi valorificate şi din

punct de vedere turistic ca resurse turistice. Acestora li se adaugă şi obiective naturale.

An Servicii turism

2008 34,852,297.00

2009 40,956,211.00

2010 35,595,888.00

2011 36,495,055.00

2012 61,416,425.00

Cifra de afaceri firme din Drobeta Turnu Severin (%)

2008 0.98%

2009 1.24%

2010 1.05%

2011 1.02%

2012 1.99%

Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro

24 Sursă Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin 2009-2015

108

Firmele din Drobeta Turnu Severin care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turism-

servicii reprezintă în general aproximativ 1% din cifra de afaceri realizată de firmele din

oraş în perioada 2008-2012. În 2012 aceasta a crescut ajungând la 1.99% din cifra de

afaceri realizată de firmele din Drobeta. Numărul de angajaţi în domeniul turismului la

nivelul municipiului a fost în 2012 de 615 persoane, reprezentând 3.09% din numărul

total al angajaţilor la nivelul oraşului.

An Servicii turism

2008 571

2009 552

2010 598

2011 705

2012 615

Număr angajaţi în domeniul turism raportat la numărul total angajaţi Drobeta Turnu Severin (%)

2008 2.33%

2009 2.51%

2010 3.07%

2011 3.50%

2012 3.09%

Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro

Monumente istorice

Podul lui Traian, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în perioada dintre

războaiele dacice (103-105) purtate de împăratul Traian împotriva lui Decebal, face

parte din cele mai importante realizări ale ingineriei româneşti. Podul avea o lungime

de 1.135 m, lăţime de 14,55 m şi o înălţime de 18,6 m deasupra apei. Astăzi se mai pot

vedea primul şi ultimul stâlp al podului de pe malurile Dunării.

Castrul roman Drobeta a fost realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian, fiind

prima cetate romană construită din piatră de pe teritoriul Daciei. Astăzi se pot vedea

fundaţiile pe o suprafaţă de 2 hectare: cele patru porţi laterale, locuinţe, cazărmi,

depozite de arme, străzi şi în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde

a poposit însuşi împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul

Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane.

Cetatea medievală a Severinului se află în Parcul Dragalina. Cetatea era formată din

două incinte, una interioară şi una exterioară, astăzi mai putând fi observat un perete

din turnul de NE al cetăţii, cu o înălţime de 11 m, lungime de 9 m şi lăţime de 2,5 m.

109

Fortificaţiile romano bizantine (sec. IV – VI d.Hr.) şi fortificaţiile medievale sec. XIV –

XV în insula Golu (numită şi Banu) din localitatea Gura Văii;

Vestigii ale epi-paleoliticului pe malul Dunării la Schela Cladovei;

Vestigii ale epocii bronzului în Cetatea Ada Kaleh, strămutate pe insula Şimian;

Ruinele mânăstirii Vodiţa (1372) cea mai veche mânăstire din Ţara Românească,

ctitorită de Nicodim în timpul domniei lui Vladislav Vlaicu.

Clădiri simbol

Palatul Cultural "Theodor Costescu", inaugurat în 1924, este opera arhitectului Grigore

Cerchez. Are un plan deosebit şi a fost proiectat să cuprindă şapte săli mari: trei săli

suprapuse cu destinaţia de bibliotecă (Biblioteca I. G. Bibicescu), cinematograf şi

restaurant, formând aripa de nord; alte trei săli la fel aşezate formează aripa de apus în

care s-a aflat Muzeul “Dr. C.I. Istrati”, salonul de festivităţi şi Sala ajutătoare; iar a

şaptea la mijloc între cele două aripi, este marea Sala de teatru care a fost terminată mai

târziu. În incinta palatului funcţionează, în aripa de est, Biblioteca Judeţeană "I.G.

Bibicescu.

Liceul (Colegiul Naţional) "Traian" a fost construit în 1892 şi reprezintă un monument

de arhitectură;

Palatul copiilor este situat în partea de vest a oraşului Drobeta Turnu Severin pe malul

bătrânului fluviu Dunărea. Construcţia a fost proiectată în anul 1908 şi are aspect

arhitectonic de palat baroc cu mai multe corpuri de clădire.

Castelul de apă, dat în folosinţă în anul 1914, este unul din simbolurile oraşului, fiind

aşezat în axul principal al oraşului. Castelul a fost construit în perioada 1910-1913,

pentru alimentarea cu apă a oraşului (numit astăzi Castelul Artlor).

Hala Radu Negru a fost realizată de arhitectul Scarlat Petculescu în perioada 1904-1905.

Statui şi monumente:

Monumentul Eroilor este dedicat eroilor Primului Război Mondial. Plasat în Parcul

Rozelor, edificiul a fost realizat în perioada 1928-1933 şi este un omagiu adus ostaşilor

români.

Bustul Împăratului Traian a fost inaugurat în anul 1906, el este opera sculptorului

Franasovici.

110

Bustul Regelui Decebal este construit în amintirea viteazului dac, care a preferat să se

sinucidă decât să se predea cuceritorilor romani.

Bust Apolodor din Damasc, renumitul arhitect al Podului lui Traian.

Statuia lui Teodor Costescu care reprezintă o personalitate proteică a municipiului şi

care a fost profesor, om politic, membru de onoare al Academiei Române (1934),

pedagog, reformator, edil şi ctitor de instituţii.

Lăcaşe de cult:

Episcopia Severinului şi Strehaiei ce a fost reînfiinţată după 600 de ani, are jurisdicţie

asupra tuturor unităţilor bisericeşti din judeţul Mehedinţi.

Biserica Maioreasa, ctitorită în 1842, este prima biserică ortodoxă ridicată în oraşul

Turnu Severin la câţiva ani de la înfiinţarea sa.

Biserica Grecescu a fost ctitorită în 1868 în stilul celei domneşti de la Curtea de Argeş.

În anul 1884 a devenit catedrală ortodoxă a oraşului Turnu Severin.

Biserica Nouă începută în 1936 a durat 22 de ani până la sfinţirea bisericii în 1958 de

către Mitropolitul Firmilian al Craiovei. Frumoasele picturi în frescă aparţin lui Emil

Ivănescu de la Curtea de Argeş.

Catedrala Romano - Catolică, construită în anii 1887 în stil neogotic.

Sinagoga construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea este singurul lăcaş de cult

evreiesc din Drobeta-Turnu Severin.

Mănăstirea Vodiţa – Gura Văii - monument istoric şi de arhitectură religioasă, este una

din cele mai vechi ctitorii voivodale ale ţării. Ea a fost ridicată în perioada 1364 - 1370 de

călugărul Nicodim.

Muzee:

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier prezintă exponate din domeniile: ştiinţele naturii:

faună şi floră, acvariu pentru fauna dunăreană şi peşti exotici; istorie: documente;

arheologie: lapidariu din epoca romană; numismatică; etnografie: port, ceramică,

ţesături; arta plastică românească;

Muzeul de Artă cuprinde numeroase lucrări ale marilor artişti: Luchian, Petraşcu,

Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Şirato, Stoenescu, Iser, Ressu, etc. Prezenţa volumetrică a

sculpturilor în marmură, piatră, lemn, bronz, semnate Medrea, Baraschi, Irimescu, Jalea,

111

Borgo Prund, Dorio Lazăr, Lucaci, completează colecţiile muzeului severinean. Icoane şi

arta decorativă religioasă, arta brâncovenească, tapiserii şi arta decorativă modernă şi

contemporană sunt alte domenii care conturează dimensiunile muzeului. Clădirea

muzeului reprezintă ea însăși un monument arhitectural, fiind una dintre cele mai

frumoase clădiri de patrimoniu, aşezată în centrul municipiului Drobeta Turnu Severin.

Interioarele rafinate şi somptuoase conferă alura unui palat;

Expoziţia Hidrocentrala Porţile de Fier cuprinde o colecţie impresionantă de piese de

istorie şi etnografie din zona Porţilor de Fier, exponate legate de construirea

hidrocentralei de pe Dunăre.

Case memoriale:

Casa Bibicescu – în memoria lui Ioan G. Bibicescu, publicist, om politic şi economist

român, guvernator al Băncii Naţionale a României (1916 - 1921).

Casa memorială a renumitului sculptor român Gheorghe Anghel.

Casa memorială Ştefan Odobleja – părintele ciberneticii. În onoarea sa a fost înfiinţată

Academia de Cibernetică din Elveţia.

Resurse naturale:

Punctul Fosilifer Bahna –Vârciorova este o rezervaţie naturală paleontologică cu o

suprafaţa de 10 ha în cadrul cărora se află depozitele cele mai bogate în fosile miocene

din ţară. Punctul cel mai reprezentativ al rezervaţiei îl constituie Cariera Curchia, pe

pârâul Lespezi.

Rezervaţia Botanică Gura Văii – Vârciorova este o rezervaţie naturală cu floră

specifică. Rezervaţia are o suprafaţă de 3.030 ha. Cuprinde o asociaţie vegetală originală

cu specii rare, ca: Prangos carinata, Rubus severinensis (endemisme locale), laleaua

galbenă, smochin, ghimpe, peste 100 specii rare.

Evenimente locale25:

Zilele Severinului - 23 aprilie în fiecare an

Ziua Dunării - 29 iunie

Festivalul Naţional de Literatură "Sensul iubirii" - în luna iunie a fiecărui an

25 Sursă: http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_DROBETA_TURNU_SEVERIN/68970

112

Festivalul "Cântecele Românilor de pretutindeni" - octombrie, fiecare an

Târgul Naţional de Toamnă al Cărţii - octombrie

Festivalul de Tarafuri Populare "Toamna Severineană" - septembrie fiecare an

Gala premiilor de excelenţă

Capacitatea de cazare turistică - număr unităţi

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Aproximativ jumătate din unităţile de cazare din judeţul Mehedinţi sunt concentrate în

Municipiul reşedinţă de judeţ. Numărul unităţilor de cazare a crescut de la 9 în 1990 la

20 în 2014, în Drobeta Turnu Severin.

An Judeţ Mehedinţi Municipiu Drobeta Turnu Severin

1990 22 9

1991 22 8

1992 19 8

1993 20 9

1994 17 6

1995 16 5

1996 15 5

1997 17 5

1998 16 4

1999 14 4

2000 18 6

2001 13 6

2002 13 6

2003 13 7

2004 13 9

2005 15 11

2006 18 13

2007 19 15

2008 19 15

2009 30 18

2010 27 15

2011 35 19

2012 42 21

2013 42 20

2014 45 20

113

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Hoteluri Hoteluri pentru tineret

Hosteluri

Hanuri şi

mote-luri -

total 0 din care

Mote-luri

Vile turist

ice

Cabane turistice

Tabere de

elevi şi preşco-

lari

Pensiuni

turistice

Pensiuni agroturi

stice

1990 4 0 0 1 0 4 0 0 0 0

1991 3 0 0 1 0 4 0 0 0 0

1992 3 0 0 1 0 4 0 0 0 0

1993 4 0 0 1 0 4 0 0 0 0

1994 4 0 0 1 0 0 1 0 0 0

1995 4 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1996 4 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1997 4 0 0 1 0 0 0 0 0 0

1998 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1999 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2000 4 0 0 1 0 0 0 1 0 0

2001 4 0 0 0 1 0 0 1 0 0

2002 4 0 0 0 1 0 0 1 0 0

2003 4 0 0 0 1 0 0 1 1 0

2004 4 0 0 0 2 0 0 1 1 1

2005 3 1 1 0 2 0 0 1 3 0

2006 3 2 1 0 2 1 0 1 3 0

2007 3 2 2 0 2 1 0 0 5 0

2008 3 2 2 0 2 1 0 0 5 0

2009 4 0 3 0 1 1 0 0 9 0

114

Hoteluri Hoteluri pentru tineret

Hosteluri

Hanuri şi

mote-luri -

total 0 din care

Mote-luri

Vile turist

ice

Cabane turistice

Tabere de

elevi şi preşco-

lari

Pensiuni

turistice

Pensiuni agroturi

stice

2010 5 0 3 0 1 1 0 0 5 0

2011 7 0 3 0 1 0 0 0 8 0

2012 7 0 3 0 1 0 0 0 10 0

2013 7 0 3 0 1 0 0 0 9 0

2014 7 0 4 0 0 0 0 0 9 0

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

În 2014, în Drobeta Turnu Severin erau 7 hoteluri, 4 hosteluri şi 9 pensiuni turistice.

Su

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Capacitatea de cazare turistică existentă

An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

1990 2407 1214

1991 2236 1152

1992 2166 1133

1993 2082 1049

1994 2100 1067

1995 1875 883

1996 1835 819

1997 2009 805

1998 1769 681

115

An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

1999 1699 674

2000 1858 813

2001 1772 940

2002 1480 836

2003 1358 843

2004 916 612

2005 1164 859

2006 1221 901

2007 1276 996

2008 1223 943

2009 1537 1107

2010 1524 1082

2011 1587 1099

2012 1772 1188

2013 1768 1159

2014 1804 1095

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

În 1990 capacitatea de cazare în Drobeta Turnu Severin era de 1.214 locuri, ajungând la

1.095 locuri în 2014, după ce în acest interval a suferit diverse fluctuaţii cu un minim de

612 locuri de cazare în 2004. În 2014, 60,7% din locurile de cazare din judeţul Mehedinţi

erau concentrate în Municipiu.

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

116

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică -

Număr locuri-zile a crescut de la 293.933 (Număr locuri-zile) în 2001 la 392,304 (Număr

locuri-zile).

An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

2001 425,990 293,933

2002 447,791 307,415

2003 414,604 287,258

2004 314,966 210,326

2005 403,814 302,932

2006 436,561 328,422

2007 456,820 357,324

2008 467,226 360,522

2009 508,503 378,119

2010 508,284 376,402

2011 500,359 359,212

2012 549,413 386,835

2013 573,540 392,304

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Capacitatea de cazare turistică lunară - Număr locuri-zile

Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

ianuarie 2010 33,647 29,741

februarie 2010 31,610 26,626

117

Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

martie 2010 39,115 28,451

aprilie 2010 42,810 30,690

mai 2010 46,332 33,046

iunie 2010 45,810 32,520

iulie 2010 47,244 33,542

august 2010 47,244 33,542

septembrie 2010 45,810 33,300

octombrie 2010 44,423 31,992

noiembrie 2010 41,490 30,960

decembrie 2010 42,749 31,992

ianuarie 2011 33,588 30,194

februarie 2011 34,160 27,720

martie 2011 39,649 29,295

aprilie 2011 40,860 28,350

mai 2011 41,927 29,264

iunie 2011 46,770 32,970

iulie 2011 46,035 31,775

august 2011 45,601 31,775

septembrie 2011 42,120 28,710

octombrie 2011 42,191 29,698

noiembrie 2011 39,570 28,740

decembrie 2011 42,036 30,721

ianuarie 2012 35,787 31,620

februarie 2012 33,357 29,580

martie 2012 38,239 31,620

aprilie 2012 43,564 30,600

mai 2012 49,662 32,643

iunie 2012 48,300 31,410

iulie 2012 51,615 34,069

august 2012 51,615 34,069

septembrie 2012 49,020 32,970

octombrie 2012 49,197 32,984

noiembrie 2012 46,950 32,100

decembrie 2012 47,213 33,170

ianuarie 2013 40,889 33,170

februarie 2013 40,852 28,504

martie 2013 40,393 33,170

aprilie 2013 47,100 32,100

mai 2013 50,561 33,170

iunie 2013 49,920 32,550

118

Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

iulie 2013 51,584 33,635

august 2013 51,584 33,635

septembrie 2013 49,830 32,550

octombrie 2013 50,871 33,635

noiembrie 2013 47,940 32,550

decembrie 2013 47,306 33,635

ianuarie 2014 40,238 32,023

februarie 2014 40,712 28,364

martie 2014 48,608 33,945

aprilie 2014 50,670 32,850

mai 2014 54,374 33,976

iunie 2014 53,520 32,850

iulie 2014 55,180 33,945

august 2014 55,738 33,945

septembrie 2014 51,570 32,850

octombrie 2014 50,685 33,945

noiembrie 2014 45,870 31,290

decembrie 2014 47,326 32,333

ianuarie 2015 40,889 32,333

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Analizând datele lunare din perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2015 privind capacitatea

de cazare ocupată lunar în număr de locuri-zile se observă că la nivelul oraşului

Drobeta Turnu Severin nu există sezonalitate, înregistrându-se aproximativ acelaşi

număr în perioadele de iarna cu cele de vară. La nivelul judeţului Mehedinţi, se observă

că indicatorul Capacitate de cazare înregistrează valori mai mari pe timpul verii.

119

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică

An Judeţ Mehedinţi

Drobeta Turnu Severin Sosiri DTS / MH

2001 35,772 27,440 76.71%

2002 41,954 32,460 77.37%

2003 46,475 38,362 82.54%

2004 47,805 40,503 84.73%

2005 45,596 38,515 84.47%

2006 46,092 38,505 83.54%

2007 48,542 39,448 81.27%

2008 57,551 47,082 81.81%

2009 54,126 42,660 78.82%

2010 54,942 44,027 80.13%

2011 54,778 44,039 80.40%

2012 53,684 39,601 73.77%

2013 52,323 37,259 71.21%

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Numărul sosirilor turiştilor în Drobeta Turnu Severin reprezintă în perioada 2001-2013

aproximativ 71% - 84% din numărul total al sosirilor turiştilor la nivelul judeţului

Mehedinţi. Analizând perioada 2001-2013 se observă că în anul 2008 s-a înregistrat un

maxim de 47,082 sosiri ale turiştilor în Drobeta Turnu Severin. În anul 2013, în Drobeta

Turnu Severin au fost 37.259 sosiri, faţă de 52.323 sosiri înregistrate la nivelul judeţului.

120

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Luna Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

ianuarie 2010 2,030 1,801 88.72%

februarie 2010 2,776 2,245 80.87%

martie 2010 3,985 3,147 78.97%

aprilie 2010 5,458 4,593 84.15%

mai 2010 5,458 4,220 77.32%

iunie 2010 5,298 4,203 79.33%

iulie 2010 5,227 4,050 77.48%

august 2010 6,290 4,759 75.66%

septembrie 2010 6,325 5,027 79.48%

octombrie 2010 4,690 3,798 80.98%

noiembrie 2010 4,017 3,270 81.40%

decembrie 2010 3,388 2,914 86.01%

ianuarie 2011 3,152 2,718 86.23%

februarie 2011 2,968 2,517 84.80%

martie 2011 4,543 3,856 84.88%

aprilie 2011 3,881 3,308 85.24%

mai 2011 4,534 3,677 81.10%

iunie 2011 5,338 4,136 77.48%

iulie 2011 6,013 4,634 77.07%

august 2011 6,448 4,607 71.45%

septembrie 2011 5,494 4,387 79.85%

octombrie 2011 4,911 4,019 81.84%

121

Luna Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

noiembrie 2011 4,220 3,580 84.83%

decembrie 2011 3,126 2,600 83.17%

ianuarie 2012 2,314 2,116 91.44%

februarie 2012 2,458 2,283 92.88%

martie 2012 3,763 3,096 82.27%

aprilie 2012 4,143 3,206 77.38%

mai 2012 5,378 3,850 71.59%

iunie 2012 5,899 4,126 69.94%

iulie 2012 5,626 3,787 67.31%

august 2012 7,368 4,663 63.29%

septembrie 2012 5,105 3,517 68.89%

octombrie 2012 4,668 3,517 75.34%

noiembrie 2012 4,073 3,178 78.03%

decembrie 2012 2,690 2,262 84.09%

ianuarie 2013 2,397 2,046 85.36%

februarie 2013 2,727 2,363 86.65%

martie 2013 3,499 2,946 84.20%

aprilie 2013 4,275 3,392 79.35%

mai 2013 4,436 2,861 64.50%

iunie 2013 5,297 3,619 68.32%

iulie 2013 5,802 3,447 59.41%

august 2013 7,746 4,688 60.52%

septembrie 2013 5,463 3,634 66.52%

octombrie 2013 4,552 3,505 77.00%

noiembrie 2013 3,708 2,967 80.02%

decembrie 2013 2,256 1,791 79.39%

ianuarie 2014 2,161 1,889 87.41%

februarie 2014 2,120 1,734 81.79%

martie 2014 2,915 2,221 76.19%

aprilie 2014 4,539 3,615 79.64%

mai 2014 4,888 3,249 66.47%

iunie 2014 4,724 3,109 65.81%

iulie 2014 6,223 3,542 56.92%

august 2014 8,024 4,857 60.53%

septembrie 2014 5,765 4,307 74.71%

octombrie 2014 4,708 3,850 81.78%

noiembrie 2014 3,157 2,535 80.30%

decembrie 2014 2,568 2,182 84.97%

ianuarie 2015 2,634 2,344 88.99%

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

122

Capacitatea la nivel lunar pentru este aproape liniară în perioada ianuarie 2010 -

ianuarie 2015. Sosirile turiştilor în Drobeta Turnu Severin înregistrează valori mai mari

în perioadele iunie-septembrie în fiecare an. Din totalul turiştilor sosiţi în judeţul

Mehedinţi în perioada ianuarie 2010 - ianuarie 2015, marea majoritate au fost

înregistraţi în Drobeta Turnu Severin cu o medie de 77.83% raportat la judeţ.

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Înnoptări în structuri de primire turistică - număr

An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

2001 119,801 54,615 45.59%

2002 120,971 60,202 49.77%

2003 117,415 59,385 50.58%

2004 123,508 72,375 58.60%

2005 115,012 64,003 55.65%

2006 125,632 72,307 57.55%

2007 134,875 69,610 51.61%

2008 148,393 82,882 55.85%

2009 141,007 72,339 51.30%

2010 135,869 77,540 57.07%

2011 137,129 78,715 57.40%

2012 119,972 63,036 52.54%

123

An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

2013 117,103 56,923 48.61%

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Chiar dacă raportăm procentual numărul turiştilor sosiţi în Drobeta Turnu Severin, la

valoarea înregistrată pentru cei sosiţi la nivelul judeţului, procentul înnoptărilor

acestora în structurile de cazare turistică este mai scăzut. Se deduce astfel ca turiştii

petrec mai mult timp în locaţiile din judeţ comparativ cu cei sosiţi în Municipiu.

Numărul înnoptărilor la nivelul Drobeta Turnu Severin înregistrează un trend

descrescător în perioada 2011-2013, ajungând de la 137.129 la 117.103 de înnoptări.

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Înnoptări în structuri de primire turistică pe luni

Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

ianuarie 2010 3,093 2,784 90.01%

februarie 2010 4,791 3,647 76.12%

martie 2010 10,656 5,282 49.57%

aprilie 2010 10,792 7,797 72.25%

mai 2010 12,148 6,965 57.33%

iunie 2010 15,203 7,020 46.18%

iulie 2010 14,187 8,030 56.60%

august 2010 17,228 8,667 50.31%

septembrie 2010 15,492 8,626 55.68%

octombrie 2010 11,574 6,083 52.56%

noiembrie 2010 12,170 6,522 53.59%

124

Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

decembrie 2010 8,535 6,117 71.67%

ianuarie 2011 7,021 6,147 87.55%

februarie 2011 8,016 5,883 73.39%

martie 2011 12,754 8,002 62.74%

aprilie 2011 8,768 6,428 73.31%

mai 2011 11,288 6,727 59.59%

iunie 2011 12,884 6,558 50.90%

iulie 2011 16,987 8,440 49.69%

august 2011 15,930 7,257 45.56%

septembrie 2011 12,230 6,695 54.74%

octombrie 2011 12,323 6,270 50.88%

noiembrie 2011 11,107 5,913 53.24%

decembrie 2011 7,289 4,395 60.30%

ianuarie 2012 3,338 3,063 91.76%

februarie 2012 3,733 3,376 90.44%

martie 2012 7,485 4,933 65.91%

aprilie 2012 8,693 5,509 63.37%

mai 2012 10,672 6,039 56.59%

iunie 2012 12,304 6,428 52.24%

iulie 2012 13,337 5,601 42.00%

august 2012 15,884 7,660 48.22%

septembrie 2012 12,243 5,557 45.39%

octombrie 2012 13,326 5,657 42.45%

noiembrie 2012 12,590 5,578 44.31%

decembrie 2012 5,738 3,635 63.35%

ianuarie 2013 4,347 3,192 73.43%

februarie 2013 4,461 3,738 83.79%

martie 2013 5,543 4,594 82.88%

aprilie 2013 7,501 5,456 72.74%

mai 2013 10,384 4,429 42.65%

iunie 2013 12,507 4,896 39.15%

iulie 2013 16,008 5,493 34.31%

august 2013 17,930 7,004 39.06%

septembrie 2013 11,895 5,168 43.45%

octombrie 2013 10,704 5,488 51.27%

noiembrie 2013 10,964 4,876 44.47%

decembrie 2013 4,422 2,589 58.55%

ianuarie 2014 3,080 2,753 89.38%

125

Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

februarie 2014 4,108 2,474 60.22%

martie 2014 6,537 3,426 52.41%

aprilie 2014 8,319 5,586 67.15%

mai 2014 10,112 5,071 50.15%

iunie 2014 10,588 4,756 44.92%

iulie 2014 15,376 5,009 32.58%

august 2014 18,723 7,576 40.46%

septembrie 2014 12,276 6,371 51.90%

octombrie 2014 9,580 5,823 60.78%

noiembrie 2014 8,545 3,985 46.64%

decembrie 2014 4,915 3,438 69.95%

ianuarie 2015 3,692 3,188 86.35%

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Numărul înnoptărilor lunare în structuri de primire turistică pentru perioada ianuarie

2010 – ianuarie 2015 înregistrează valori mai mari în perioadele iunie-septembrie în

fiecare an, atât la nivelul municipiului cât şi la nivelul judeţului. Procentul înnoptărilor,

la nivelul Oraşului Drobeta Turnu Severin raportat la judeţ, creşte în perioadele

octombrie – mai în fiecare an, ceea ce arată preferinţa turiştilor de a înnopta mai mult în

zone din judeţul Mehedinţi şi nu în municipiu în perioada estivală a anului.

126

Concluzii

DEMOGRAFIE

Natalitatea în Drobeta înregistrează un trend descrescător, scăzând de la un număr de

1571 născuţi în anul 1990 la o valoare de 831 născuţi în anul 2013.

Conform datelor de la Recensământul din 2011 în Drobeta Turnu Severin erau

înregistraţi 92.617 locuitori, ceea ce reprezenta 34.9% din totalul populaţiei de la nivelul

judeţului Mehedinţi, respectiv 265.390 locuitori.

În anul 1891 populaţia oraşului Drobeta Turnu Severin era de aproximativ 20.300 locuitori şi în 1919 de aproximativ 24.000 locuitori26. În 1937 populaţia oraşului a scăzut la 20.827 locuitori. După anul 1948 populaţia oraşului a crescut în mod constant ca urmare a industrializării forţate a oraşului, ajungând în 1996 la 118.645 locuitori conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. După anul 1996, populaţia oraşului a scăzut în mod constant ajungând la 111.580 locuitori conform Institutului Naţional de Statistică. Recensământul din 2011 a arătat însă că numărul populaţiei din Drobeta Turnu Severin este de 92.617 locuitori. Diferenţele datelor rezultate la Recensământ şi cele ale Institutului Naţional de Statistică au apărut datorită faptului că INS centralizează întreaga populaţie înregistrată cu domiciliul oraş chiar dacă s-au mutat în afara țării ori în alte judeţe ale ţării, în timp ce datele de la Recensământ sunt mult mai apropiate de realitate.

Urmărind datele înregistrate la recensămintele 1992, 2002 şi 2011 se observă clar tendinţa de scădere a populaţiei nivelul oraşului.

ECONOMIE

Economia judeţului Mehedinţi se concentrează în principal în Municipiul Drobeta

Turnu Severin având în vedere că proporţia PIB a municipiului raportată la judeţ

variază între 79-81% în perioada 2008-2011. Se poate spune astfel că starea economiei

din Municipiul Drobeta Turnu Severin reflectă în mod direct situaţia economică de

la nivel judeţean.

În anul 2010 judeţul Mehedinţi era penultimul judeţ din ţară cu cele mai mici venituri

realizate, ultimul judeţ fiind Covasna.

În Regiunea Oltenia cel mai mic aport îl aduce, în toţi anii de analiză 2000-2011, judeţul

Mehedinţi, cu o contribuţie de 10,42% la PIB-ul regional în anul 2011.

Principalele semne de dezvoltare industrială ale oraşului Drobeta Turnu Severin sunt

legate de înfiinţarea portului Turnu Severin în anul 1852 de către compania austriacă de

26 Sursă: Viaţa cotidiană în perioada interbelică a oraşului Drobeta Turnu Severin- Elena Junc. Ed. Tipo Radical

127

transport naval D.D.S.G. ce a funcţionat la început doar ca șantier de reparaţii navale.

Orașul a devenit ulterior un important nod rutier și feroviar, aici formându-se

convoaiele care circulau pe Dunăre în amonte și în aval.

Până la naţionalizarea afacerilor locale datorate instalării la putere a Partidului

Comunist, economia locală în Drobeta Turnu Severin era destul de diversificată fiind

reprezentată de mai multe industrii: metalurgică, alimentară, textilă şi ceramică.

Până în 1989, în Drobeta Turnu Severin funcţionau mai multe fabrici dintre care

reprezentative la nivel naţional erau: Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin

Mehedinţi, Şantierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi, Întreprinderea de

confecţii “Porţile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinţi, Întreprinderea de

anvelope Drobeta-Turnu Severin. Existau întreprinderi reprezentative şi în domeniul

alimentar, al textilelor şi al micii industrii.

În 2009 cele două hidrocentrale de la Porţile de Fier au produs 43% din întreaga

producţie Hidroelectrica și circa 14% din energia electrică a întregii ţări, făcând din

Drobeta un important centru energetic.

După 1990, marile unităţi economice ale Severinului, odinioară unităţi etalon pentru

industria României, şi-au închis porţile fie din cauza unui management defectuos, fie

pentru că nu au reuşit să se adapteze economiei de piaţă. Şi criza din ultimii ani şi-a

spus cuvântul, multe societăţi comerciale fiind nevoite să-şi restrângă activitatea.

Sectorul industrial a suferit un puternic regres economic, oraşul aflându-se în prezent în

situaţia în care însăşi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare RA - Sucursala

Drobeta Turnu Severin îşi va reduce substanţial activitatea.

Astfel judeţul Mehedinţi, susţinut în principal de economia concentrată în Drobeta

Turnu Severin, se află în ultimii ani printre ultimele judeţe din ţară din punctul de

vedere al produsului intern brut realizat.

Câţiva investitori, prea puţini însă, s-au orientat totuşi spre Severin dar strict spre acele

unităţi cu prestigiu, care aveau nevoie doar de infuzie de capital şi acces la piaţa

internaţională. Este cazul fostei întreprinderi de vagoane din Drobeta Turnu Severin –

Meva SA, cu peste 100 de ani de tradiţie în industria românească, care a fost cumpărată

de un investitor german. De asemenea, fosta fabrică de anvelope gigant Rotras din

Turnu Severin, actualmente Euro Tyres Manufacturing, a fost cumpărată de un

investitor în anul 2007, înregistrând în 2012 un număr de 580 angajaţi.

128

Conform datelor de la Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului în judeţul

Mehedinţi este aproape dublă faţă de media naţională în intervalul de timp studiat, ceea

ce evidenţiază problematica locurilor de muncă în judeţ, şi implicit în Drobeta Turnu

Severin.

Personalul salariat în firmele din Drobeta Turnu Severin, înregistrează un trend

descrescător în perioada analizată 2008-2012, înregistrând minime în anii 2010 şi în

2012, cu 19.461 angajaţi, respectiv cu 19.919 angajaţi. Majoritatea persoanelor sunt

angajate în domeniul industriei.

Nici din punctul de vedere al salarizării angajaţilor nu se înregistrează o situaţie foarte

bună, salariul mediu net în judeţul Mehedinţi fiind cu 203 lei mai mic decât media

naţională în anul 2012, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Cele mai mari

salarii sunt acordate în domeniul producerii şi furnizării de energie, reprezentate în

principal de Hidrocentralele de la Porţile de Fier I şi II şi Regia Autonomă pentru

Activităţi Nucleare RA - Sucursala Drobeta Turnu Sever.

În anul 2012 principalul angajator al municipiului era Regia Autonomă Pentru Activităţi

Nucleare RA- Sucursala Drobeta Turnu Sever, instituţie care urmează să-şi diminueze

semnificativ activitatea în anul 2015. O altă firmă cu un număr mare de salariaţi, Alpha

Construct Sistem SA, întâmpină în prezent mari dificultăţi.

Datorită închiderii multor unităţi economice, s-a produs un număr mare de

disponibilizări, locurile de muncă disponibile în oraş fiind foarte puţine. Se observă de

asemeni că un număr foarte mare de angajaţi se află în sistemul public. Astfel, doar

Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin şi Primăria Municipiului

Drobeta Turnu Severin au un număr de aproximativ 1.850 angajaţi.

Primăria Municipiului Drobeta-Turnu-Severin acordă facilităţi fiscale investitorilor

privaţi care vin să dezvolte o afacere pe teritoriul oraşului. Astfel, pentru investiţiile mai

mari de 500.000 de euro şi crearea a cel puţin 50 de noi locuri de muncă în municipiul

Drobeta-Turnu-Severin, ca urmare a investiţiei iniţiale, se acordă o reducere de 30% la

plata impozitului pe clădiri şi o scutire de la plata impozitului pe teren aferent

investiţiei. Pentru o investiţie mai mare de un milion de euro şi crearea a cel puţin 100

de locuri de muncă, Primăria oferă o reducere de 40% la plata impozitului pe clădiri şi

scutire la plata impozitului pe teren, iar pentru o investiţie cu o valoare mai mare de trei

milioane de euro şi crearea a cel puţin 150 de locuri de muncă, investitorul va plăti un

impozit cu 50% mai mic pe clădiri. Cea mai mare facilitate pe care Executivul o oferă

investitorilor se referă la cei a căror cifră de afacere depăşeşte cinci milioane de euro,

dar cu condiţia să angajeze cel puţin 200 de persoane. În acest caz, investitorul nu va

129

achita decât 30% din valoarea totală a impozitului pe clădiri şi nu va plăti pentru

impozitul pe teren.

Schema de ajutor de stat creată pentru potenţialii investitori de către Primăria

Municipiului nu a fost valorificată însă de nici un agent economic până în prezent.

TURISM

Oraşul Drobeta Turnu Severin27 are o importanţă aparte, având în vedere că pe aici

intrase Traian pentru a aduce Europa peste Dunăre, şi tot pe aici intra (8 mai 1866)

printul Carol pentru a îndrepta România spre Europa. Traian a semnat actul de naştere

al poporului român, Carol a semnat actul de naştere al României moderne.

Oraşul era gândit şi croit europeneşte încă de ctitorii săi: generalul P.Kisselef,

domnitorul Al. Ghica, arhitectul Xavier Villacrose, inginerul Moritz von Ott,

domnitorul Barbu Ştirbei. Era locuit de la început de oameni cu vederi progresiste,

mulţi străini: austrieci, nemţi (vezi cartierul nemţesc şi astăzi), italieni, sârbi, evrei,

francezi, unguri, greci, armeni, bulgari, până în 1900 oraşul fiind populat 85% de străini,

care s-au severinizat şi au trasat împreună liniile definitorii ale acestei aşezări cu

personalitate.

În 1932 circa 40.000-50.000 de turişti români şi străini poposeau anual în insula Ada

Kaleh. Ca urmare a industrializării forţate şi a schimbării specificului oraşului, Drobeta

Turnu Severin şi-a pierdut din specificul turistic în ultimii 50 de ani.

Firmele din Drobeta Turnu Severin care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turism-

servicii reprezintă în general aproximativ 1% din cifra de afaceri realizată de firmele din

oraş în perioada 2008-2012. În 2012 aceasta a crescut ajungând la 1.99% din cifra de

afaceri realizată de firmele din Drobeta. Numărul de angajaţi în domeniul turismului la

nivelul municipiului a fost în 2012 de 615 persoane, reprezentând 3.09% din numărul

total al angajaţilor la nivelul oraşului.

Aproximativ jumătate din unităţile de cazare din judeţul Mehedinţi sunt concentrate în

Municipiul reşedinţă de judeţ.

Analizând perioada 2001-2013 se observă că în anul 2008 s-a înregistrat un maxim de

47.082 sosiri ale turiştilor în Drobeta Turnu Severin. În anul 2013, în Drobeta Turnu

Severin au fost 37.259 sosiri, faţă de 52.323 sosiri înregistrate la nivelul judeţului.

27 Sursă: http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21

130

Din totalul turiştilor sosiţi în judeţul Mehedinţi în perioada ianuarie 2010-ianuarie 2015,

marea majoritate au fost înregistraţi în Drobeta Turnu Severin cu o medie de 77,83%

comparativ cu judeţul.

Chiar dacă raportăm procentual numărul turiştilor sosiţi în Drobeta Turnu Severin, la

cei sosiţi la nivelul judeţului, procentul înnoptărilor acestora în structurile de cazare

turistică este mai scăzut. Se deduce astfel ca turiştii petrec mai mult timp în locaţiile din

judeţ comparativ cu cei sosiţi în Municipiu.

Procentul înnoptărilor la nivelul Oraşului Drobeta Turnu Severin raportat la judeţ

creşte în perioadele octombrie – mai în fiecare an, ceea ce arată preferinţa turiştilor de a

înnopta mai mult în zone din judeţul Mehedinţi şi nu în municipiu în perioada estivală

a anului.

Printre activităţile cu caracter sportiv care pot fi efectuate în zonă se numără: scufundări

în peșteri (în peşterile Isverna şi Topolniţa), cicloturism, delta-planare de pe cornetele

calcaroase înalte (Vf. Paharnicului, Cuca Înaltă, Vf. Gornova, Cerboanei, Cornetu,

Godeanu), pescuit sportiv în apele Bahnei, Topolniţei, Coşuştei. Mountain-bike,

escalada, turismul extrem, de asemenea, se practică pe teritoriul judeţului Mehedinţi.

Astfel, turismul sportiv la nivelul judeţului Mehedinţi este reprezentat de: cicloturism

în lungul Dunării; sporturi nautice în zona Drobeta Turnu Severin, mountain-bike, etc.

Turismul de croazieră este favorizat de existenţa celor două porturi în localităţile

Orşova şi Drobeta Turnu Severin.

În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului natural prin turismul ştiinţific, se

detaşează o formă particulară a acestuia, turismul speologic, respectiv explorarea şi

studiul complex al peşterilor. Acest tip de turism se remarcă în ultimul timp ca un

turism specific, de nişă, în cadrul căruia turiștii trebuie să aibă un echipament adecvat,

precum şi să fie însoţiţi de ghizi specializaţi. În prezent există pasionaţi acreditaţi şi

custozi ai peşterilor din zonă.

Existenţa turiştilor şi a exploatării turistice a oraşului s-a datorat în principal beneficiilor

oferite de proximitatea Dunării. Drobeta Turnu Severin beneficiază de mai multe

obiective ce pot fi introduse în circuite turistice, care însă ar trebui reabilitate. Ar fi

necesară de asemenea crearea unei strategii turistice care să cuprindă şi activităţi în

vederea sprijinirii mediului privat din domeniul turismului, pe lângă obiectivul de

promovare turistică a oraşului ca destinaţie turistică.

131

CAPITOLUL 3- ANALIZA PERCEPŢIEI SUBIECTIVE

Analiza percepţiei subiective a fost realizată în scopul identificării marilor

probleme şi provocări ale teritoriului. În cadrul acesteia a fost realizată o cercetare

cantitativă pe un eşantion semnificativ, o cercetare calitativă (7 focus grupuri) şi

interviu monografic (3). Analiza are la bază studiile de cercetare efectuate în anul 2014.

3.1 Cercetarea cantitativă

Principala preocupare a locuitorilor o reprezintă lipsa locurilor de muncă.

Aceasta determină secvenţial o migraţie a forţei de muncă locale în special către alte

ţări. Preocuparea este confirmată de declinul demografic al teritoriului. Această lipsă de

atractivitate a teritoriului este dublată de percepţia lipsei de reacţie a actorilor teritoriali.

Principalele aşteptări fără răspuns ale locuitorilor întăresc preocupările importante ale

acestora: lipsa investiţiilor în economie în general şi dezvoltarea/susţinerea insuficientă

a turismului ca ramură cu potenţialul cel mai mare pentru teritoriu. Pe lângă aceste

aşteptări neîmplinite, severinenii consideră că alimentarea cu gaze reprezintă un

domeniu prioritar de investiţii pentru teritoriu, deşi rămâne un domeniu neglijat de

administraţia publică. Probabil că această ultimă aşteptare a locuitorilor reprezintă o

consecinţă a preocupării acestora faţă de situaţia furnizorului de energie termică locală

aflat în insolvenţă şi a dorinţei lor de a avea o alternativă viabilă în cazul acutizării

acestei probleme.

- În ceea ce priveşte resursele teritoriului, văzute ca puncte tari pe care se poate

susţine o abordare strategică în vederea contracarării problemelor teritoriului, există o

cvasi unanimitate în rândul severinenilor în definirea potenţialului dat de Dunăre ca

element principal. Acest lucru consfinţeşte de altfel şi rădăcinile identitare ale

municipiului Drobeta Turnu Severin constituit tocmai ca localitate dunăreană ce

reprezintă atât un pod (încă din antichitate podul a reprezentat un simbol al

teritoriului) cât şi un punct de tranzit dunărean dinspre şi înspre teritoriu (element

fundamental care a favorizat fondarea localităţii în prima jumătate a secolului XIX).

Probabil că la aceste două elemente se adaugă şi poziţionarea de dată mai recentă a

teritoriului ca principal producător de energie electrică din resurse hidro din ţară ca

urmare a realizării Complexului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier.

Investiţia a avut însă şi o consecinţă negativă, reprezentată de pierderea unei atracţii

turistice deosebite - Insula Ada Kaleh (o mică parte din obiective au fost mutate pe

Insula Şimian). Bineînţeles că această realitate a Dunării văzută ca element principal al

132

teritoriului îşi are variante nuanţate în percepţia locuitorilor. Astfel, un element

puternic în percepţie îl reprezintă potenţialul turistic al zonei care în mod evident este o

consecinţă a proximităţii Dunării cu elementele sale de protecţie deosebită prin politica

comunitară în domeniul Ariilor Naturale Protejate (crearea reţelei Europene Natura

2000 şi clasarea unor zone din teritoriu ca arii protejate conform Directivei Habitate sau

Directivei Păsări). De asemenea tot ca o consecinţă a proximităţii Dunării există

percepţia unei poziţii strategice de fructificat. Această percepţie este susţinută de

importanţa majoră în politicile europene a creării şi dezvoltării reţelei TEN-T în care

Dunărea va reprezenta elementul fundamental al acesteia (importanţa tot mai mare

dată porturilor ca noduri pentru un transport intermodal ca element esenţial al

conceptului).

- Având în vedere însemnătatea pe care o dau poziţiei strategice a localităţii,

severinenii consideră infrastructura de transport importantă şi se declară relativ

mulţumiţi de reţeaua de drumuri, „mediu mulţumiţi” de reţeaua de cale ferată şi „mai

degrabă nemulţumiţi” de transportul fluvial. În cadrul infrastructurii de transport

consideră drept prioritare proiectele privind modernizarea reţelei de drumuri/străzi la

nivelul localităţii şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene plecând probabil, aşa

cum am spus, de la mentalul identitar (localitatea s-a structurat în prima parte a

secolului XIX ca un punct de tranzit dunărean dinspre şi înspre teritoriu).

- Serviciile publice prezintă pentru severineni o preocupare de importanţă mare. Cele

mai însemnate proiecte în domeniu converg spre extinderea şi modernizarea reţelei de

alimentare cu gaze care reprezintă şi o problematică generală majoră, urmată de

extinderea şi modernizarea serviciilor publice de colectare şi gestiune a deşeurilor şi

extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare, domenii în care

însă există realizări recente semnificative. Acest lucru pare susţinut de faptul că aceştia

sunt mulţumiţi de serviciile de alimentarea cu energie electrică şi curăţenia oraşului.

- Severinenii se declară preocupaţi de serviciile de învăţământ de tip centre de

formare, calificare şi recalificare, această preocupare reprezentând una din explicaţiile

pe care şi le dau privind lipsa de locuri de muncă (forţa de muncă neadaptată cererii

actuale a pieţei). În ceea ce priveşte serviciile de învăţământ clasice, acestea par să

satisfacă aşteptările severinenilor care sunt mulţumiţi de serviciile oferite de universităţi

(?) şi grădiniţe dar mai puţin mulţumiţi de nivelul liceal care probabil ar trebui adaptat

spre zona vocaţională. Drept urmare, severinenii consideră că cele mai importante

acţiuni în acest domeniu sunt: (1) extinderea reţelei de centre de formare a adulţilor,

care să ofere servicii de recalificare a forţei de muncă în domenii cu cerere ridicată de

personal, (2) reabilitarea şi modernizarea reţelei de unităţi de învăţământ existente şi (3)

133

dezvoltarea învăţământului profesional şi vocaţional pentru a deservi nevoia de forţă

de muncă cu studii medii din judeţ.

- Serviciile sociale şi de sănătate corespund aşteptărilor. Puţini cetăţeni par să fi fost

nevoiţi să se deplaseze în alt judeţ sau în altă ţară pentru a beneficia de tratament

pentru afecţiunea de care suferă. Aceasta denotă un grad ridicat de acoperire şi

satisfacere a nevoilor medicale din judeţ. Cu toate acestea, spitalele din judeţ tind să

provoace nemulţumire. Serviciul de ambulanţă şi SMURD sunt apreciate. Din această

perspectivă domeniile de acţiune pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale sunt

modernizarea şi dotarea cu aparatură a spitalelor din judeţ ca o prioritate „zero”

- Severinenii par să aprecieze eforturile administraţiei locale în domeniul comunicării,

transparenţei şi implicării locuitorilor în definirea acţiunilor strategice. O parte

importantă a acestora au cunoştinţă de cel puţin un proiect derulat de autorităţile

publice locale, iar un segment mic, dar semnificativ a fost consultat personal cu privire

la proiectele pe care diferitele autorităţi publice le pregătesc.

- În percepţia generală în domeniul economic şi al mediului de afaceri, plecând de la

principala resursă naturală a teritoriului Dunărea, principalele activităţi economice

pentru care există aşteptări de revigorare şi/sau dezvoltare sunt legate de şantierul

naval şi port. Cu toate acestea, în prezent, segmente semnificative din populaţie,

mizează pe alte ramuri ca industrie dar mai ales turism. În privinţa proiectelor de

dezvoltare a economiei municipiului Drobeta Turnu Severin, cetăţenii consideră

prioritare proiectele de dezvoltare a transportului fluvial, atât comercial cât şi turistic.

Ei dau o mare importanţă de asemenea acţiunilor de atragere de investiţii străine şi

sprijinire a dezvoltării afacerilor înfiinţate de întreprinzătorii locali.

- Turismul pare să fie principalul domeniu către care severinenii îşi canalizează

aşteptările. Ei consideră că existenţa unei multitudini de atracţii turistice poate regenera

o economie locală puternică bazată pe oferta turistică diversă (primele trei atracţii sunt

Dunărea, Parcul Natural Porţile de Fier şi Cetatea Medievală a Severinului; există şi alte

atracţii turistice considerate importante de către severineni precum: Castrul Roman,

Podul lui Traian, Cazanele Dunării şi muzeele). În percepţia lor motivele pentru care

numărul turiştilor care vizitează municipiul este încă redus sunt promovarea

insuficientă a obiectivelor turistice din judeţ, infrastructura de transport slab dezvoltată

şi calitatea slabă a serviciilor turistice oferite de unităţile turistice.

- Mediul de afaceri severinean este interesat/preocupat în contextul actual, de

eventualele politici pro-active locale în domeniul fiscal, de echiparea cu infrastructură a

teritoriului (în special de infrastructură rutieră) şi posibilităţile de mobilitate/transport

în comun pentru angajaţi, costul şi specializarea forţei de muncă locale. Şi pentru

mediul de afaceri local cel mai potrivit domeniu pentru dezvoltarea Drobeta Turnu

134

Severin este turismul, urmat de industrie. Mediul de afaceri local este preocupat de

declinul actual şi nu are planuri de dezvoltare semnificative. Drept consecinţă, un

segment redus al mediului de afaceri, dar semnificativ, doreşte să îşi reducă sau să îşi

închidă activitatea. Cu toate acestea un segment la limita semnificativă ar dori să îşi

deschidă o filială în Bucureşti sau în altă zonă din ţară.

3.2 Cercetarea calitativă

Fundamentarea deciziilor în domeniul reglementării amenajării teritoriului şi al

dezvoltării strategice locale reprezintă un demers în care elementul participativ este

esenţial. El ar trebui să plece de la identificarea tematicii teritoriului, aşa cum este

percepută de actorii locali definiţi ca grupuri semnificative în acţiunea locală. La nivelul

teritoriului de proiect, definit ca Municipiul Drobeta Turnu Severin şi zona auto-

structurata de influenţă metropolitan, şapte domenii par a preocupa şi influenţa

dezvoltarea strategică locală. Acestea domenii sunt: economic, demografic/populaţie,

administraţie publică, educaţie, societate civilă/ONG (din perspectiva europeană

privind guvernanţă locală ca nou mecanism al administrării locale), sănătate, cultura-

sport. Prin prisma reprezentanţilor semnificativi ai acestor domenii trebuie definite:

Principalele probleme din municipiul Drobeta Turnu Severin

Elementele reprezentative pentru teritoriu

Definirea nevoilor de dezvoltare

Percepţia asupra serviciilor furnizate

Ca orice demers definitoriu evaluarea trebuie să pornească de la întrebările

fundamentale ale oricărui demers strategic şi anume:

Cine suntem azi? (definirea potenţialului)

De unde vin? (definirea identitară)

Încotro mă îndrept? (definirea unei viziuni/abordarea)

Actori ai domeniului Economic

1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)

Economie locală

Deşi Dunărea, cu întreg potenţialul său în mare parte nevalorificat (în special în

domeniul comercial şi de transport fluvial), este percepută de actorii domeniului drept

cea mai importantă resursă, aceasta nu pare să fie valorificată. Acest lucru generează o

135

pierdere identitară având în vedere elementele ce au condus la constituirea localităţii.

Astfel, portul mai are doar o importanţă simbolică, iar şantierul naval este cvasi redus la

inactivitate. Declinul economic este general, elemente cheie ale teritoriului precum

uzina de apă grea care include activitatea de termoficare locală, alături de celelalte

unităţi industriale şi-au redus foarte mult activitatea în ultimii ani (fabrica de vagoane,

fabrica de anvelope, forja, Celrom- fabrica de celuloză etc. – întreaga platformă

industrială care ar trebui să deservească şantierul naval). Din acest motiv turismul este

indicat ca domeniu cheie în vederea dezvoltării municipiului, motivat de existenţa în

zonă a unor obiective turistice importante precum şi a portului ca element simbol al

relansării.

Guvernare locală

Principala aşteptare este în domeniul implicării autorităţilor în cadrul unor

programe care să sprijine formarea, calificarea şi recalificarea profesională. Este

evidentă inadecvarea forţei de muncă la eventualele restructurări/repoziţionări ale

economiei locale.

Societatea civilă

Societatea civilă este cvasi-inexistentă. Par a fi cunoscute activităţile unor ONG-uri

din domeniul turismului şi domeniul social.

2. De unde vin? (definire identitară)

Mediul economic se simte identitar severinean, aparţinând regiunii Oltenia.

3. Încotro mă îndrept? (definirea viziunii/abordare)

Mediul economic percepe ca prioritare proiectele vizând reabilitarea drumurilor

care conduc la zona industrială, investiţiile dezirabile trebuind să vizeze domeniul

industriei şi turismului. Susţinând definirea identitară, mediul economic doreşte o

abordare a dezvoltării din perspectiva microregională (judeţeană) şi regională.

Notă: În general oamenii sunt pesimişti, neîncrezători într-un viitor mai bun. Se

declară nemulţumiţi de lipsa investiţiilor în turism, industrie şi de nivelul actual de

dezvoltare a mediului de afaceri. Principalele proiecte dezirabile sunt cele care

vizează potenţialul turistic şi exploatarea Dunării prin intermediul portului.

136

Reprezentanţi semnificativi populaţie

1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)

Economie locală

Consfinţind Dunărea ca principală resursă a teritoriului, populaţia percepe acest

potenţial ca fiind în cea mai mare parte nevalorificat. Domeniile vizate ca fiind

insuficient exploatate sunt turismul (poate fi susţinut de obiective precum Castrul

Roman, Podul lui Traian, Cazanele Dunării, Parcul Natural Porţile de Fier, Muzeul de

Artă şi Muzeul Porţile de Fier) şi domeniul transportului fluvial (atât cel de pasageri cât

şi cel comercial), domeniu conex turismului. Principala preocupare o reprezintă lipsa

locurilor de muncă, aceasta fiind considerată cea mai importantă problemă a

municipiului. Percepţia populaţiei este că această problemă este cauzată de lipsa de

investiţii care să valorifice forţa de muncă calificată în anumite specializări specifice

activităţii navale (ingineri, maiştri), dar şi de calificarea inadaptată a forţei de muncă la

necesităţile pieţei (spre exemplu calitatea serviciilor de turism influenţată de calitatea

calificării forţei de muncă este o cauză a aportului redus al acestui sector).

Guvernare locală

Percepţia populaţiei privitoare la existenţa unui eventual dialog deschis de

administraţia locală este destul de negativă (populaţia consideră inexistent acest dialog

excepţie făcând perioada campaniilor electorale). Preocupările sunt legate de serviciile

publice apreciindu-se calitatea lor (bune aprecieri în ceea ce priveşte serviciile de

sănătate - actul medical şi infrastructura medicală, cu toate că lipsa medicamentelor

reprezintă o problemă; infrastructura locală bună, apreciate fiind reţeaua de canalizare,

reţeaua termică şi infrastructura rutieră - străzile reabilitate în cea mai mare măsura).

Societatea civilă

Prezenţa acestui segment este percepută în special la nivelul organizaţiilor

confesionale, existând organizaţiile parohiale şi o mânăstire. Sunt cunoscute puţine alte

domenii de activitate ale societăţii civile, menţionându-se doar existenţa unor

organizaţii şi fundaţii care activează în domenii precum turism, sport şi activism social,

fără să se cunoască nici numele, nici activităţi semnificative ale acestora.

2. De unde vin? (definire identitară)

Percepţia identitară locală este una severineană, dar ca o componentă a identităţii

regionale oltene. Este percepută o posibilă pierdere a identităţii ca urmare a percepţiei

137

unei decăderi a localităţii cunoscută ca „Oraşul Trandafirilor”. Tema lipsei locurilor de

muncă revine în tot ce reprezintă îngrijorarea populaţiei. Există o percepţie a faptului că

tradiţiile sunt păstrate în zona de nord a judeţului ceea ce ar putea justifica dorinţa de

redefinire identitară la nivelul unui areal extins care să reconstituie Tara Severinului.

3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)

Populaţia pare să devină sceptică în relansarea economică. Cu toate acestea, populaţia

ar accepta participarea în proiecte judeţene, regionale, chiar dacă există o reticenţă

persistentă că lucrurile se vor întâmpla mai bine decât până acum. Opiniile pesimiste cu

privire la viitorul municipiului sunt generate de lipsa de încredere în clasa politică.

Aceasta este percepută ca incapabilă să atragă investitori. Populaţia aşteaptă utilizarea

oricăror mijloace rezonabile, inclusiv acordarea de facilităţi pentru investitori. Şi despre

iniţiativa privată locală există o percepţie negativă: pe de o parte datorită incapacităţii ei

de a valoriza forţa de muncă, iar pe de altă parte pentru calitatea locurilor de muncă

oferite (program de lucru prelungit şi salarii minime).

Reprezentanţi semnificativi - administraţia publică

1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)

Economie locală

Şi administraţia publică locală consideră Dunărea cu întreg potenţialul său drept

cea mai importantă resursă. Administraţia locală pare să fie conştientă de faptul că nu a

identificat sau susţinut iniţiative care să valorifice acest potenţial. Astfel, cu toate că

turismul, sprijinit pe atractivitatea dată de proximitatea dunăreană, ar fi un domeniu

care s-ar putea dezvolta în municipiu, au existat puţine proiecte de animare teritorială

care să susţină multitudinea de unităţi de cazare apărute în zonă. Deşi este conştientă

de un declin puternic al activităţii industriale, în percepţia factorilor din administraţia

publică locală, locaţiile unde principalele activităţi industriale îşi mai desfăşoară sau îşi

desfăşurau activitatea constituie zone de interes. Există speranţa că aceste zone sunt

susceptibile să susţină un proiect de realizare a unui parc industrial care să relanseze

economia locală. Principalele dificultăţi percepute de administraţie sunt lipsa

investitorilor şi lipsa terenurilor publice pe care administraţia să le propună

antreprenorilor pentru atragerea acestora.

138

Guvernare locală

Deşi are la dispoziţie unele instrumente strategice pentru modelare prin politici

locale şi sprijin antreprenorial, precum PUG actualizat şi Registrul Agricol,

administraţia locală dispune de un dispozitiv de sprijin antreprenorial limitat la

concesiune şi unele reduceri fiscale în conformitate cu legea. Percepţia administraţiei

este că politicile sale au rezolvat atât problema reabilitării infrastructurii locale rutiere,

cu excepţia drumurilor de acces spre zona industrială care rămân deficitare, cât şi a

infrastructurii reţelei de canalizare.

Societatea civilă

Administraţia nu percepe complementaritatea activităţii societăţii civile,

neexistând un dialog cu aceasta, recunoscându-se doar existenţa unor organizaţii şi

fundaţii care activează în domenii precum turism, sport şi în domeniul social.

2. De unde vin? (definire identitară)

Şi persoanele făcând parte din administraţia locală se simt identitar severineni din

Oltenia, considerând aceasta un motiv de mândrie. Ca responsabili în susţinerea

identitară, administraţia a susţinut direct şi/sau indirect obiceiuri/tradiţii precum

Târgurile, Nedeile, Sărbătoarea Liliacului.

3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)

Principalele proiecte locale în viziunea administraţiei vizează dezvoltarea

transportului fluvial. Relansarea industriei locale i se pare posibilă fiind bazată pe

constituirea filierelor economice. Acestea ar putea valorifica produsele locale agricole în

special cele din legumicultură, dar s-ar putea constitui şi în lanţuri de servicii turism

care să promoveze Parcul Natural Porţile de Fier şi monumentele istorice din localitate.

Dezvoltarea strategică pentru viitor este văzută în proiecte judeţene şi regionale dar şi

proiecte de tip transfrontalier.

Actori ai domeniului educaţie

1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)

Economie locală

Şi din percepţia factorilor semnificativi din educaţie, Dunărea, cu potenţialul său

în mare parte nevalorificat, este consemnată că principala resursă a potenţialului local.

De ea sunt legate elementele importante ale acesteia şi anume obiectivele turistice

139

naturale şi portul, ambele putând susţine o relansare economică fundamentată pe

turism. Percepţia actorilor domeniului arată un mediu antreprenorial neadaptat şi

caracterizat ca fiind lipsit de iniţiative, permanent în aşteptarea stimulentelor şi

avantajelor nejustificate în raport cu aportul lor în economia locală. Activităţile

importante mai noi sau mai vechi sunt în declin. Cea mai gravă situaţie există la uzina

de apă grea şi la şantierul naval.

Guvernare locală

Deşi este percepută o oarecare implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea şi

reabilitarea infrastructurii şcolare, nu sunt vizibile iniţiative care să vizeze formele

continue de educaţie/formare şi elemente inovatoare de restructurare care să conducă

la adaptarea forţei de muncă la cererea pieţei locale. Este perceput cu neîncredere

modul de abordare în regionalizarea României, acest grup de actori, ca mehedinţenii,

preferând apartenenţa la o altă regiune decât cea actuală Sud-Vest Oltenia. De

asemenea lipsa unei macro-evoluţii adecvate în domeniul demografic precum şi lipsa

proiectelor locale vizând atractivitatea teritorială sunt percepute ca responsabile de o

scădere a numărului de elevi din şcoli. Există o preocupare legată de creşterea

siguranţei elevilor şi cadrelor didactice prin împrejmuirea unităţilor şcolare.

Societatea civilă

Acest segment pare activ, în colaborarea cu societatea civilă fiind menţionată

existenţa unor parteneriate şi proiecte în colaborare cu ONG-uri precum Crucea Roşie.

2. De unde vin? (definire identitară)

Deşi ar prefera apartenenţa la o altă regiune (Banat) şi persoanele făcând parte din

acest segment se percep totuşi ca fiind severineni din Oltenia.

3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)

Dezvoltarea nu este văzută ca un demers local refondat pe identitate. Participarea

în proiecte judeţene, regionale, este percepută ca o salvare din exterior. Concluzia care

se impune este că nivelul local nu este perceput ca un posibil promotor zonal. Ca

motoare ale relansării economice sunt indicate industria şi turismul.

140

Reprezentanţi semnificativi din domeniul sănătate

1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)

Economie locală

În definirea potenţialului actual şi acest segment identifică drept resursă

principală a teritoriului Dunărea. Şi aceştia consideră că această resursă are un potenţial

imens care este însă în mare parte nevalorificat. În percepţia acestui segment, principala

modalitate de valorificare o reprezintă ramura turismului motivat de existenţa

obiectivelor turistice numeroase şi a portului.

Guvernare locală

În percepţia lor autorităţile locale par preocupate de dezvoltarea şi reabilitarea

infrastructurii sanitare. Aceştia consideră că există o reţea adecvată de sănătate. De

asemenea, se consideră că metodele inovatoare vor putea genera dezvoltarea zonei. Ei

consideră oportună promovarea parteneriatului public privat în domeniu. Este de

reţinut faptul că unul dintre cei mai mari utilizatori de forţă de muncă (dacă nu chiar cel

mai mare) este Spitalul Judeţean Mehedinţi.

Societatea civilă

Şi acest segment, ca şi cel din educaţie, are o colaborare vizibilă cu societatea

civilă, fiind menţionate parteneriate şi proiecte în colaborare cu ONG-uri cum ar fi

Crucea Roşie şi Filiala Judeţeană a Agenţiei Naţionale Antidrog care derulează

proiecte/programe şi campanii de informare şi conştientizare prin intermediul

voluntarilor.

2. De unde vin? (definire identitară)

Există o cvasi unanimitate în percepţia privind identitatea: oamenii se simt

severineni din Oltenia, fiind mândri de identitatea lor.

3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)

Şi în cadrul percepţiei acestui segment aşteptarea privind relansarea economică şi

dezvoltarea teritoriului este văzută prin participarea în proiecte judeţene şi regionale.

Iniţiativa locală li se pare ca şi inexistentă chiar şi în sectorul ce dă cel mai mare

utilizator de forţă de muncă. Acest lucru este confirmat de faptul că deşi acest segment

deţine principalul utilizator de forţă de muncă, vede dezvoltarea locală depinzând de

investiţiile în domeniul industriei şi turismului. Forţa de muncă locală calificată şi

poziţionarea ar justifica crearea unui pol de competitivitate în domeniul lor de

activitate.

141

Actori semnificativi ai domeniului cultură, sport

1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)

Economie locală

Dunărea cu posibilităţile sale imense dar în mare parte nevalorificate se consacră

ca laitmotiv în definirea resurselor locale. Insula Şimian, identificată ca depozitară

parţială a patrimoniului istoric ADA KALEH, este văzută ca cel mai important element

în redefinirea identitară (sunt evaluate o suită de proiecte valorizatoare: reconstituirea

întregii cetăţi, un muzeu de artă medievală la mânăstirea Godiţa, conservarea

cuptorului dacic de redus minereu, în situ). Este evident că pentru acest segment

turismul este domeniul principal de dezvoltare a municipiului. Ei au în vedere atât

patrimoniul cultural cât şi de posibilitatea dezvoltării portului. Pentru acest segment

Muzeul Regiunii Porţile de Fier (în prezent în reabilitare) ar trebui să fie beneficiarul

unei strategii de promovare. Plecând de la această strategie, consideră că se va putea

promova mai eficient întreaga zonă. Un alt element nevalorificat în percepţia acestui

segment este şi Muzeul de Artă (care deţine o colecţie Tonitza). În prezent acest muzeu

nu este pus în circuit. Acest segment, unul al elitelor culturale locale, este îngrijorat de

migraţia forţei de muncă în alte ţări. În percepţia lor aceasta constituie principala

problemă a localităţii, problema fiind generată de lipsa locurilor de muncă. Segmentul

intuieşte potenţialul animării teritoriului prin crearea de evenimente şi menţionează

existenţa campionatelor internaţionale de judo organizate de Direcţia Judeţeană de

Sport şi Federaţia de Judo.

Guvernare locală

Segmentul resimte un minus în implicarea autorităţilor în cadrul unor grupuri de

lucru care să definească produse turistice locale specifice pe care apoi să le promoveze.

Evaluează drept benefice investiţiile actuale în Clisura Dunării şi în muzeele din zonă

dar deplâng faptul că nu există o marketare adecvată a teritoriului care să structureze

un program de promovare integrat: zonă cu o cuplare de tip obiective/tradiţii sau

obiective/produse locale sau produse locale/tradiţii. Segmentul resimte neimplicarea

mediului privat dar nu este capabil să iniţieze un dialog cu acesta şi să se constituie în

mediator între acesta şi administraţia publică locală.

142

Societatea civilă

Segmentul este unul care generează iniţiativa civică, fiind semnificativă activitatea

Asociaţiei sportive care promovează în rândul tinerei generaţii un stil de viaţă sănătos

(activează peste 200 de copii cu 7 antrenori) şi care are o capacitate de autosusţinere

importantă, dând activităţii continuitate.

2. De unde vin? (definire identitară)

Tema identitară este importantă pentru acest segment. Se fundamentează în acest

caz plecând de la o evaluare a obiceiurilor şi meşteşugurilor locale. Se apreciază

menţinerea lor în proximitatea auto structurata a municipiului (Şişeşti, Izverna) şi

pierderea lor în arealul urban metropolitan. Se simt severineni fiind mândri de

apartenenţa la Oltenia.

3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)

Având în vedere gradul de instrucţie şi implicare pentru un astfel de segment,

există un grad ridicat de neîncredere într-un viitor mai bun. Totuşi într-un demers

participativ strategic, soluţiile pentru teritoriu pot fi structurate prin implicarea acestui

segment. Acesta consideră că orice proiect local trebuie să plece de la valorizarea

potenţialului turistic al municipiului şi al zonei în general. Odată valorizat, potenţialul

turistic ar putea contribui substanţial la relansarea economică locală şi chiar ar avea un

aport determinant la dezvoltarea economică a regiunii. Şi acest segment este lipsit de

spirit de iniţiativă şi consideră că pentru viitor doar participarea în proiecte judeţene,

regionale poate scoate teritoriul din declinul economic. Segmentul arată o consistenţă în

domeniul viziunii şi abordării (singurul segment) considerând că efortul investiţional

trebuie concentrat în domeniul turismului.

Actori semnificativi ai domeniului societăţii civile

Segmentul este cvasi inexistent în teritoriu. Domeniul a fost evaluat împreună cu

segmentul cultură şi sport, deoarece din rândurile acestui segment se structurează în

fapt acţiunile şi/sau structurile acestuia. Rămâne una din principalele probleme ale

teritoriului. Chiar şi pentru administraţia locală lipsa acestui segment creează probleme

precum percepţia populaţiei pentru lipsa dialogului în afara campaniilor electorale. În

143

acest sens iniţierea unui parteneriat larg care să conducă la structurarea acestui segment

pare un deziderat urgent.

3.3 Interviuri

Interviurile au fost realizate prin contact direct, “faţă în faţă”, cu următoarele

persoane din cadrul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin:

- Ştefan Burlacu – Arhitect Şef

- Elena Calianu – Director executiv – Direcţia economică

- Marinela Mateescu – Director executiv – Direcţia Impozite şi Taxe Locale

Ghidul de interviu folosit a vizat următoarele teme/întrebări:

Care credeţi că este principalul punct tare al municipiului Drobeta Turnu

Severin?

Care credeţi că este principalul punct slab municipiului Drobeta Turnu Severin?

Cum apreciaţi situaţia din municipiu în ceea ce priveşte infrastructura existentă?

Consideraţi că municipiul Drobeta Turnu Severin deţine un potenţial turistic

şi/sau economic?

În general, care este părerea dumneavoastră despre investiţiile făcute în Drobeta

Turnu Severin în perioada 2007-2013?

Consideraţi că legăturile transfrontaliere reprezintă un factor care poate facilita

dezvoltarea localităţii dumneavoastră?

Care sunt principalele probleme din oraş?

Care sunt principalele probleme ale domeniului dumneavoastră de activitate?

Care sunt soluţiile din punctul dumneavoastră de vedere?

Care sunt primele domenii care ar trebui stimulate?

Pentru fiecare domeniu enumeraţi direcţii, metode, acţiuni.

Concluziile prezentării subiective – administraţie publică locală

1. Localitate şi resurse – puncte tari

Municipiul Drobeta Turnu Severin este avantajat în primul rând de aşezarea

geografică, pe malul Dunării. Atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de

vedere turistic, Dunărea este considerată principala resursă a zonei, dar care nu este

exploatată la potenţialul maxim. Pe de o parte intenţiile sunt orientate către a crea o

144

zonă de agrement pe malul fluviului, dar, în acelaşi timp, se doreşte şi dezvoltarea

economică prin crearea unui port comercial, a unei zone libere care să dezvolte ulterior

transportul fluvial, aceasta fiind una din cele mai avantajoase metode de transport.

În acelaşi timp, accesul la transport feroviar, care dispune inclusiv de zone de

transport feroviar uzinal, este considerat un plus major al zonei, în condiţiile în care este

o alternativă avantajoasă la transportul rutier. Poziţionarea, însă, a căii ferate este

considerată un punct slab, deoarece străbate oraşul pe o axă paralelă cu Dunărea şi,

astfel, împiedică relaţia comunităţii cu zona fluvială.

Un alt punct tare este reprezentat de potenţialul industrial al zonei, care ar putea

crea premisele unei relansări economice foarte necesare pentru oraş. Avantajele sunt pe

de o parte cele create de unităţile de producţie care funcţionează de foarte mult timp,

creând astfel o tradiţie în aceste domenii (şantier naval, uzina de vagoane, producţia de

apă grea), iar pe de altă parte de existenţa unor zone industriale bine delimitate şi

funcţionale.

2. Localitate şi deficienţe – puncte slabe

Principalul punct slab identificat la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin

este delimitarea spaţială geografică. Mărginirea oraşului de Dunăre, Defileul Porţile de

Fier şi munţii face aproape imposibilă perspectiva unei dezvoltări orizontale a aşezării,

care să pună la dispoziţia eventualilor investitori terenuri, atât în perspectiva unor

investiţii private, cât şi a creării unui parc industrial.

Un alt punct slab este declinul economic accentuat, care a condus la scăderea

populaţiei, îmbătrânirea acesteia, creşterea numărului de şomeri şi lipsa locurilor de

muncă.

3. Programe de investiţii derulate în 2007 -2013

Aprecierea asupra investiţiilor derulate în perioada 2007 – 2013 este una pozitivă,

mai ales în ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii de utilităţi, a reţelei de străzi

urbane şi a infrastructurii educaţionale. Aceste proiecte derulate de administraţia

publică locală au îmbunătăţit imaginea spaţiului urban şi, în acelaşi timp, creează o

bază solidă de la care se poate porni în a defini o nouă strategie pe termen mediu şi

lung.

4. Probleme – măsuri pe termen scurt

Din punct de vedere al aşezării spaţiale, principala problemă este considerată

poziţionarea spaţiului urban în raport cu Dunărea. Şantierul naval, uzina de vagoane,

zona industrială în general şi dispunerea căii ferate au fracturat accesul oraşului la

145

Dunăre, astfel încât nu s-a reuşit valorificarea potenţialului acestei resurse. Soluţia

indicată este relocarea căii ferate în partea de nord a oraşului, proiect care, însă, a fost

evaluat ca fiind deosebit de costisitor.

Tot în ceea ce priveşte domeniul urbanistic şi arhitectural, ca urmare a delimitării

spaţiale stricte a zonei urbane, a apărut în ultimii ani şi problema unei dezvoltări

imobiliare haotice, cu mult diferită de cea prezentă în zona centrului vechi a oraşului.

Soluţii şi măsuri se găsesc foarte greu, având în vedere că pentru o retrasare a acestor

zone ar trebui regândită o sistematizare de la “zero”, ceea ce este puţin probabil,

deoarece condiţiile financiare nu le permite locatarilor zonei o relocare, chiar şi

temporară. Singura măsură care ar putea face posibilă o dezvoltare spaţială a zonei este

indicată ca fiind instituirea uni politici de achiziţii de terenuri, concomitent cu

încercarea unei dezvoltări în parteneriat cu zonele/localităţile limitrofe municipiului

Drobeta Turnu Severin.

O altă problemă cu care se confruntă oraşul este lipsa locurilor de muncă,

consecinţă a slabei dezvoltări economice a ultimilor ani. Ca şi urmări resimţite, dintre

cele mai importante sunt îngreunarea bugetului local cu sume destinate asistenţei şi

protecţiei sociale, care diminuează în acest mod alocările financiare care ar putea fi

direcţionate spre realizarea de investiţii şi susţinerea unor activităţi care să aducă

beneficii comunităţii. De asemenea, scăderea economică s-a tradus şi printr-o reducere

drastică a turismului de business practicat la un moment dat pe scară largă în oraş şi

care a creat bazele unei dezvoltări a infrastructurilor de cazare. Ulterior, activitatea

acestora s-a redus aproape de zero, ceea ce poate fi considerată o problemă în contextul

adoptării unor măsuri în domeniul dezvoltării turismului. Principala acţiune necesară

din punct de vedere al dezvoltării economice este înfiinţarea unui parc industrial, însă

această soluţie conduce la o altă problemă, cea a lipsei terenurilor.

Deficienţe majore sunt constatate în momentul de faţă în promovarea domeniilor

economic şi turistic.

Pe de o parte oraşul are de suferit din punct de vedere identitar, nereuşindu-se

asocierea acestuia cu unul din obiectivele importante şi crearea unei imagini, a unui

brand reprezentativ pentru Drobeta Turnu Severin. În acelaşi registru se înscrie şi

situaţia vizibilităţii firmelor din municipiu. Acestea nu îşi promovează îndeajuns

imaginea şi activitatea, fapt care conduce la insuficiente legături pe pieţele de profil.

Campaniile derulate în parteneriat cu şcolile, precum şi cu ONG-urile şi agenţii

economici care activează în domeniu ar putea fi o primă măsură care trebuie instituită.

5. Potenţial şi domenii prioritare – măsuri pe termen mediu şi lung

146

Zona judeţului Mehedinţi în general, precum şi a municipiului Drobeta Turnu

Severin în particular, este una cu potenţial deosebit, în ceea ce priveşte infrastructura

industrială, tradiţia în domenii productive importante (şantier naval, apă grea, uzina de

vagoane), dar şi în ceea ce priveşte avantajele aşezării pe Dunăre, din punct de vedere

turistic. Domeniile indicate ca fiind cele care se pretează la o dezvoltare pe termen lung

sunt cel industrial şi cel turistic.

Un alt potenţial identificat este cel al structurilor de petrecere a timpului liber

existente în oraş (stadion, bazin de înot, cinematograf), dar care sunt nevalorificate,

activităţile extraşcolare ale copiilor fiind aproape inexistente la nivelul oportunităţilor

oferite de oraş.

O dezvoltare singulară, pe termen mediu şi lung, nu este cea mai potrivită pentru

oraş. Aceasta trebuie gândită în context teritorial, singura perspectivă care ar putea oferi

soluţii şi răspunsuri la situaţia actuală.

Percepţii comune cvasi unanime:

- Pesimism în conexiune cu lipsa de speranţă

- Potenţial nevalorificat în conexiune cu aşteptarea soluţiei miraculoase din

afară (investitori)

147

CAPITOLUL 4 - ANALIZE DIAGNOSTIC

4.1 PEST

Formularea unei strategii impune în primă fază analizarea tuturor elementelor

care o pot influenţa în prezent sau care ar putea afecta în viitor implementarea acesteia.

Poziţia iniţială a comunităţii şi a organizaţiei prin care acţionează strategia pentru

implementarea politicilor şi strategiilor ei de dezvoltare este definită prin configuraţia

unui ansamblu de factori organizaţionali delimitaţi conceptual în două categorii: factori

externi şi factori interni.

Factorii cauzali care influenţează comunitatea, respectiv organizaţia sunt clasificaţi

în următoarele categorii, fiind constituiţi ca medii specifice:

- factori politici, ce formează mediul politic;

- factorii economici, ce formează mediul economic;

- factorii socio – culturali, ce formează mediul socio – cultural;

- factorii tehnologici, ce formează mediul tehnologic.

Factori politici

Subiectul a fost structurat în următoarele elemente semnificative:

Factor politic - dezvoltare strategică

Dezvoltarea strategică este instituită prin următoarele documente programatice:

Strategia Europa 2020 - În anul 2011, Comisia a definit strategia pentru perioada 2014-

2020, începând apoi să ajusteze mecanismele de implementare a ei în faţa crizei

financiar-economice mondiale şi a consecinţelor deosebite ale acestora în unele ţări din

Uniunea Europeană. Europa 2020 propune 3 priorităţi care se susţin reciproc: creştere

inteligentă - dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; creştere

durabilă - promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării

resurselor, mai ecologice şi mai competitive; creştere favorabilă incluziunii -

promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure

coeziunea socială şi teritorială.

Acordul de parteneriat 2014 - 2020 - vizează următoarele provocări și priorităţile

aferente: promovarea competitivităţii și a dezvoltării locale; dezvoltarea capitalului

uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi a numărului de absolvenţi din

învăţământul terţiar; dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în

148

sectorul transporturilor; încurajarea utilizării durabile şi eficiente a resurselor naturale

prin promovarea eficienţei energetice; consolidarea unei administraţii publice moderne

şi profesioniste.

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului european şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de

dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european

agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime -

introduce instrumente inovatoare în dezvoltarea locală: Grupurile de Acţiune Locală,

Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii, Investiţii Teritoriale

Integrate şi instrumente financiare.

Factor politic - Politica economică

Dezvoltarea comerţului mondial este însoţită de o deplasare din sfera producţiei

de bunuri şi servicii, care se explică prin fragmentarea procesului de producţie, reţele

ale unei specializări în filieră sau pe produs, iar dezvoltarea economiei mondiale este

însoţită de importante mişcări de manoperă cu imigrare legală şi ilegală. Viziunea

României privind politica şi schimburile economice şi comerciale este dată de structura

contribuţiei ei prin exporturi şi importuri la comerţul mondial. În ceea ce priveşte

teritoriul severinean, acesta are o pondere redusă în exporturile naţionale, având o

importanţă medie dată de dezvoltarea mai slabă a regiunii. La nivel local nu sunt

vizibile utilizarea instrumentelor de tip scheme de ajutor de stat, politici fiscale sau

parteneriate care să conducă la dinamizarea economică locală. În mod special se simte

lipsa stimulentelor care să sprijine fructificarea poziţiei TEN-T şi/sau de zonă periferică

comunitară, naţională şi regională.

Factor politic - Politica financiară şi monetară

Pactul de stabilitate monetară îşi propune ca ţintă să treacă la euro până în anul

2018, însă momentan se reanalizează această posibilitate. Sistemul financiar mondial

este afectat încă puternic de criza financiară şi în special de criza datoriilor suverane ale

unor ţări, având loc o acutizare în ultimul timp în zona Greciei; răspunsul Uniunii

Europene la această problemă este format atât din acţiunea CE de utilizare a

instrumentelor financiare, cât şi de acţiunea BCE de a lansa pe piaţă mai multă monedă.

La nivel naţional nu putem aprecia o politică financiară sau monetară coerentă în afara

politicilor Băncii Naţionale a României care a fost singurul factor de stabilitate

economică, financiară şi monetară de după anul 1990 în România, putând aprecia că

politica financiară şi monetară este singura coerentă şi predictibilă. Ca un element de

implementare a aquis-ului comunitar, respectiv DIRECTIVA 2009/110/CE A

PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI, privind accesul la activitate,

149

desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de

monedă electronică, a fost adoptată la nivel naţional Legea 127/2011 privind activitatea

de emitere de monedă electronică.

Factor politic - Politica instituţională şi guvernanţă

Prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului european şi al

Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind

Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de

coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru

pescuit şi afaceri maritime, este definit cadrul instituţional al temei şi sunt promovate

politicile de guvernanţă prin instrumentele de tip GAL, CLLD şi ITI. În România, a

existat doar experienţa Axei IV - LEADER şi a structurilor de tip GAL, niciun alt

element care să implementeze Carta Albă a guvernanţei europene neputând fi

identificat.

În concluzie FACTORII POLITICII par să nu fi avut decât indirect influenţă

asupra TERITORIULUI şi au avut influenţă constrângătoare în sens pozitiv la nivel

naţional şi regional în trecut. În prezent ei pot modifica esenţial TERITORIUL în măsura

în care sunt cunoscuţi şi utilizaţi în sensul operaţional definit de politicile europene şi

de cadrul strategic comun creat. Ele pot fi determinante şi hotărâtoare pentru perioada

următoare, 2014-2020, în cazul în care în prezentul demers este implicat Comitetul de

Iniţiativă Economică Locală şi sunt structurate mecanismele guvernanţei locale.

Factori economici

Subiectul a fost structurat în următoarele elemente semnificative:

Factor economic - Produs Intern Brut

Produsul Intern Brut al judeţului Mehedinţi, realizat în proporţie covârşitoare în

municipiul reşedinţă de judeţ - Drobeta Turnu Severin, a avut un trend continuu

descrescător ca pondere în Produsul Intern Brut la nivel naţional. Veniturile firmelor

locale sunt modeste, Drobeta Turnu Severin ca pol urban local fiind mult sub media

naţională la acest capitol.

Factor economic - Deficit bugetar

Bugetul local a avut o evoluţie fluctuantă, înregistrând an de an mici deficite.

Serviciul datoriei publice interne a fost până în anul 2013 unul relativ ridicat, dar revine

la un nivel rezonabil începând cu 2014, gradul de îndatorare fiind ridicat, în perioada de

derulare a creditelor destinate susţinerii proiectelor cu finanţare europeană.

150

Factor economic - Nivelul dobânzii de referinţă

Nivelul dobânzii de referinţă a înregistrat un trend descendent şi continuă să aibă

şi în 2015 aceleaşi tendinţe, încercându-se stimularea relansării economice; nivelul de

impozitare a fost unul modificat permanent, atât prin legi cât şi OUG, codul fiscal fiind

puţin predictibil. În prezent se vorbeşte de un nou Cod Fiscal. Ca element esenţial în

evoluţia nivelului de impozitare, pentru prima dată în 2014 a avut loc o scădere a

contribuţiilor pentru venituri şi se menţine cota unică de impozitare de 16%.

Factor economic - Rata inflaţiei

Rata anuală a inflaţiei a avut şi are în continuare un trend descendent, România

încadrându-se în ţintele de inflaţie pe care şi le-a propus, în special prin contribuţia

politicilor BNR.

Factor economic - Cadru economic general

Comerţul ocupă locul întâi în ierarhia sectoarelor economice, după importanţa pe

care o deţine în veniturile brute ale economiei severinene. Jumătate din agenţii

economici locali au ca domenii principale de activitate activităţi comerciale. Industria

prelucrătoare deţine aproximativ 17 % din cifra de afaceri realizată la nivel judeţean.

Construcţiile deţin circa 14% din economia judeţeană. Evoluţia acestui domeniu, în

ultimii ani, a raportat creşteri importante, cu toate că „fenomenul” construcţiilor nu a

avut amploarea regăsită în alte oraşe din ţară. Aflat într-o interdependenţă evidentă,

sectorul imobiliar nu a avut nici el o contribuţie importantă la dezvoltarea locală, abia

reuşind să treacă peste pragul de 2% din cifra de afaceri a municipiului. În lipsa unei

strategii şi în special a unei alegeri strategice a tipului de dezvoltare (ce poli de

competitivitate şi/sau excelenţa vor fi aleşi ca motor al dezvoltării) impactul până în

prezent a fost unul redus şi involuntar. Numai o alegere strategică dublată de crearea

unei arhitecturi instituţionale de susţinere poate schimba trendul şi poate da nivelului

local economic caracterul de motor al dezvoltării durabile.

Factor economic - Investiţii

Investiţiile nu au creat impact şi au fost rezultatul unei simple voinţe

antreprenoriale şi nu al unui parteneriat cu TERITORIUL. În viitor aceasta poate fi una

din pârghiile importante de susţinere a dezvoltării locale în eventualitatea creării

mecanismelor financiare definite de politicile Europene.

Factor economic - Forţa de muncă

Analizând dinamica ultimilor ani, constatăm păstrarea clasamentului structurii

populaţiei, dar modificarea ponderilor în sensul:

151

creşterea populaţiei ocupate din agricultură

creşterea populaţiei ocupate din construcţii

scăderea populaţiei ocupate în industrie

Cele mai ridicate salarii la nivelul judeţului Mehedinţi se înregistrează în

domeniile: producere şi furnizare energie, intermedieri financiare şi asigurări şi în

industria extractivă. Rata şomajului în judeţul Mehedinţi este dublă faţă de media

naţională, ceea ce evidenţiază problematica locurilor de muncă în judeţ.

Factori sociali

Subiectul a fost structurat în următoarele elemente semnificative:

Factor social - Dinamica demografică

Evoluţia pentru perioada 2000 - 2014 a relevat o descreştere dramatică a

populaţiei; au existat previziuni care au fundamentat Planul Urbanistic General al

municipiului Drobeta Turnu Severin ce estimau în 20 de ani o populaţie de 200 mii de

locuitori, iar în prezent există o previziune pentru 2027 de 110 mii locuitori.

Factor social - Calitatea vieţii

Educaţie - toate elementele indică atât descreşterea numărului de elevi, studenţi,

absolvenţi, cât şi al cadrelor didactice şi infrastructurii. Sănătate - principalul angajator

la nivelul judeţului este Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin, sistemul

de sănătate fiind unul subfinanţat şi cu un serviciu sub un nivel minim rezonabil.

Cultură - există un patrimoniu cultural important, elemente semnificative ale acestuia

fiind în curs de restaurare; activitatea culturală şi de animare culturală este una

modestă, fără evenimente semnificative.

Factor social - Indicele dezvoltării umane locale

Indicele Dezvoltării Umane Locale arată că atât judeţul Mehedinţi cât şi Drobeta

Turnu Severin se află pe ultimele locuri la nivel naţional, după cum confirmă scăderea

dramatică a dinamicii demografice, consfinţind imobilitatea politicilor de dezvoltare

durabilă locală.

Factori tehnologici

Factorii tehnologici care influenţează dezvoltarea teritoriului şi cu repercusiuni

negative directe asupra sistemului de cercetare dezvoltare local:

- Număr mic de brevete de invenţie – 3 brevete în judeţul Mehedinţi – anul 2008

- Număr mic al cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor – 1 în anul 2008

152

- Resurse umane insuficiente în activităţile de cercetare-dezvoltare – 2 angajaţi în

anul 2009

- Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare inexistente în sectorul public

- Nivelul de infrastructură tehnologică scăzut

- Costurile ridicate legate de brevetare la nivel naţional;

- Caracterul fragmentat al eforturilor la nivelul regiunilor, în ceea ce priveşte

activităţile de cercetare – dezvoltare şi capacitatea de inovare.

- Din ce în ce mai puţini studenţi înscrişi în unităţile de învăţământ superior,

ajungând în 2012 la jumătate din numărul de studenţi în anul 2005

Cvasi-inexistenţa sectorului explică dinamismul redus în economia locală. Până

în prezent factorul nu a avut niciun impact local sau regional. Fiind un factor ale cărui

rezultate devin vizibile în timp, este greu de anticipat un impact chiar şi mediu asupra

dezvoltării locale.

CONCLUZIA ANALIZEI PEST

Factorii politici pot influenţa acţiunea locală, dar fie lipsa de comunicare, fie

lipsa unor mecanisme funcţionale, le cantonează strict în zona de impact negativ

asupra acţiunii locale. Cel mai nou exemplu îl reprezintă insolvenţa RAAN şi care

implică închiderea centralei termice, în care există un impact dublu: şomaj şi

destructurarea serviciului local de termoficare. Factorii economici pot constitui

pârghii în condiţiile în care vor fi create şi utilizate instrumentele şi mecanismele noi

propuse de reglementările europene. Factorii sociali sunt factori care pot genera

impactul cel mai mare, contracararea provocărilor din domeniu trebuind să constituie

o prioritate, precum şi o axă specială strategică dublată de abordări în spiritul

economiei sociale şi solidare. Factorii tehnologici practic nu mai reprezintă nimic în

teritoriu, domeniul a fost destructurat; fiind totuşi un factor cheie al politicilor şi

ţintelor europene, va trebui acţionat pentru refacerea lui în cadrul unor parteneriate

urmate de crearea reprezentanţelor locale.

4.2 VENN

O populaţie constituie/creează în principiu un centru urban dintr-unul din

următoarele motive, ce devin scop şi element structurant funcţional pentru oraş:

- Oraş de consum

- Oraş de producţie

- Oraş comercial

153

Astfel în cadrul acelei funcţiuni ce devine sensul şi modul de existenţă al oraşului,

sunt prezente două tipuri de interese (Deţinători şi Utilizatori) ce generează constituirea

şi coagularea unor grupuri şi actori ce interacţionează. Avem pe de o parte deţinătorii

care sunt proprietarii pământurilor cu destinaţie pentru locuire şi pe de altă parte

utilizatorii care sunt cei ce folosesc pământurile şi orice alte resurse ale teritoriului în

vederea producerii de bunuri pentru comercializare. Şi unii şi alţii sunt interesaţi în

administrarea teritoriului în care deţinătorii cedează din drepturi şi resurse către

utilizatori pentru funcţionalitatea şi viaţa/dezvoltarea armonioasă a comunităţii create

pe teritoriul deţinut.

Administrarea (administraţia publică locală) este cea care în numele deţinătorilor

creează condiţiile de funcţionalitate pe care le cedează contra cost (taxe şi impozite)

către utilizatori.

Administraţia publică locală este cea care iniţiază constituirea cadrului

funcţionalităţii printr-un PACT între utilizatori şi deţinători. Ambele interese de grup

(deţinători şi utilizatori) îşi structurează pentru echilibru structuri ale INTERESELOR

PUBLICE (organizaţii NON guvernamentale) de tip:

- Patronale, sindicale, de ramură (utilizatori)

- Culturale, religioase, în domeniul educaţiei, în domeniul protecţiei şi promovării

patrimoniului local, drepturile omului (deţinători)

În fapt un pact teritorial se fundamentează pe acordul dintre deţinători (prin

administraţii publice locale) şi utilizatori (agenţi economici locale), având ca factor de

echilibru interesul public (societatea civilă – ONG-uri).

POPULAŢIE - DEŢINĂTORI

Structurarea intereselor/preocupărilor populaţiei poate fi apreciată astfel:

- în ceea ce priveşte opţiunile politice la nivelul legislativului naţional, populaţia a

decis o reprezentare integral social-liberală

- în ceea ce priveşte opţiunile politice la nivelul judeţean, 67% (16 consilieri) din

totalul populaţiei a optat pentru o reprezentare social-liberală, 29% (7 consilieri)

a optat pentru o reprezentare populară şi 4% (1 consilier) a optat pentru o

reprezentare populistă (PPDD).

- în ceea ce priveşte opţiunile politice la nivelul local, 52% (12 consilieri) din totalul

populaţiei a optat pentru o reprezentare populară şi 48% (11 consilieri) din

totalul populaţiei a optat pentru o reprezentare social-liberală.

- în ceea ce priveşte structura populaţiei pe categorii de vârstă, în teritoriu,

observăm o pondere de 18% (19.154) categoria copii şi adolescenţi (0-19 ani), o

pondere 72% (76.806) categoria populaţia activă (20-65 ani) şi o pondere de 10%

(8.383) categoria pensionari (peste 66 de ani)

154

- în ceea ce priveşte structura populaţiei active, constatăm că cele mai importante

domenii de activitate sunt: 46,8% ocupaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;

22,4% industrie, 19,5% servicii comerciale şi 11,3% servicii comerciale.

- din populaţia activă, 9,8% (11.430 persoane) sunt şomeri, dublu faţă de media

naţională.

GUVERNARE LOCALĂ – SPRIJIN PENTRU ECONOMIA LOCALĂ (UTILIZATORI) ÎN

FOLOSUL COMUNITĂŢII (DEŢINĂTORI)

Având în vedere modul în care au acţionat până în prezent şi este prevăzut să

acţioneze în viitor macro-factorii şi factorii locali, demersul strategic la nivelul local

municipiul Drobeta Turnu Severin, îşi impune ca obiectiv regenerarea urbană. Aceasta

vizează valorizarea resurselor locale prin animarea teritorială, urmărind să creeze

atractivitate teritorială care să conducă la creştere demografică, creştere economică,

indicele dezvoltării umane locale/calitatea vieţii. În vederea realizării acestui obiectiv,

instituţiile îşi propun crearea mecanismelor de sprijin pentru dezvoltarea locală.

Astfel au fost definite interesele structurate şi implicarea acestor instituţii:

Instituţia prefectului are interes şi îşi exercită interesul în domeniul controlului

legalităţii activităţilor administraţiilor publice locale dar nu pare să aibă o iniţiativă în

domeniul demersurilor strategice locale. De asemenea instituţia are interesul şi atribuţia

de a implementa politici şi programe guvernamentale în teritoriu dar nu are pârghii de

implementare şi instrumente de măsurare a eficienţei implementării acestora (în

principiu politicile şi programele guvernamentale nu au avut o dimensiune strategică

locală).

Consiliul Judeţean are interes şi îşi exercită interesul în domeniul reglementării

amenajării teritoriului judeţean, exercitând doar în mod coercitiv funcţia de control în

domeniul reglementărilor amenajării teritoriului. Neavând o strategie şi un PATJ

actualizat, Instituţia nu poate coordona şi impune decizii în domeniul dezvoltării

strategice teritoriale.

Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin are interes şi îşi exercită interesul

în domeniul reglementării amenajării locale. Deşi are o strategie valabilă până în 2015 şi

un PUG valabil până în 2017, primăria nu şi-a creat pârghii şi mecanisme de

implementare eficientă şi nici instrumente de măsurare a eficienţei implementării

acestora. Neexistând o alegere strategică (definirea a unu-trei domenii poli de

competenţă/excelenţă) demersul strategic actual a fost unul tranzitoriu până la

redefinirea corelată pentru cele două instrumente strategice cu strategia macro Europa

2020. Fiind iniţiatorul prezentului demers strategic (iniţiator şi al CIEL), instituţia îşi

155

propune definirea unei strategii de relansare economice prin susţinerea economiei

locale bazate pe resursele teritoriului şi tradiţie.

MEDIUL ECONOMIC – UTILIZATORI

Cheia relansării se află în resursele locale şi antreprenoriatul local, pentru o

economie locală care să creeze atractivitate teritorială.

Astfel au fost definite interesele structurate şi implicarea actorilor importanţi

din cadrul mediului economic (utilizatori).

Propunerile pentru implicarea în faza operaţională de elaborare/reactualizare a

demersului strategic în domeniul activităţii economice au fost evaluate în funcţie de

structurarea pe ramuri şi a ponderii acestora în PIB-ul local în corelaţie cu preocupările

şi structura categoriilor de populaţie şi al structurării preocupărilor civice.

Astfel, putem aprecia că ramurile reprezentative sunt comerţul, industria

prelucrătoare, construcţii, servicii publice, transport depozitare şi producţie şi furnizare

de energie electrică, termică şi gaze.

Cele mai importante companii sunt din domeniul transport urban şi suburban,

activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, lucrări de instalaţii sanitare, încălzire şi aer

condiţionat, construcţii de nave, producţie de energie electrică, construcţii de drumuri şi

autostrăzi, construcţii de material rulant.

Activităţi de tradiţie sunt construcţia de nave şi construcţia de vagoane.

Din domeniul serviciilor publice doar ramura de transport public este un

domeniu important dar şi unul deficitar în percepţia locuitorilor. O problemă deosebită

o prezintă furnizorul energiei termice, filială a Regiei Autonome pentru Activităţi

Nucleare, unitate în lichidare.

Deşi bine reprezentată, mass-media nu pare să se fi adaptat problematicii locale,

dar este indispensabilă în demersul strategic.

Propunerile pentru implicare în faza operaţională de elaborare/reactualizare a

demersului strategic în domeniul activităţii civice au fost evaluate în funcţie de

structurarea pe domenii şi intensitatea activităţii ONG-urilor şi în corelaţie cu

preocupările şi structura categoriilor de populaţie.

Astfel, la nivelul agregării societăţii civile, putem aprecia că domeniile

reprezentative sunt serviciile sociale (problema şomajului, ponderea în creştere a

persoanelor în vârstă, instabilitatea locului de muncă), asociaţii profesionale patronale

(declinul economic dar şi lipsa de acţiune), educaţie, învăţământ şi cercetare

(preocuparea pentru calificare şi un loc de muncă), sport, cultură şi religie – populaţie

omogenă română din punctul de vedere al etniei şi credinţei, cu 90% români şi 90%

credinţă ortodoxă, alternativă la problemele sociale, drepturile omului.

156

În ceea ce priveşte acţiunea civică, domeniile semnificative sunt: educaţie,

învăţământ, cercetare; servicii sociale; religie; sport. Deşi fără o pondere importantă,

sunt de asemenea semnificative domeniile turism, filantropie/voluntariat şi asociaţii

profesionale patronale şi sindicale.

În concluzie, s-au identificat următoarele categorii de factori interesaţi:

I. Populaţia

a. Locuitorii ce utilizează încălzirea centrală

b. Şomerii

c. Populaţie categorie de vârstă 0-19 ani

d. Populaţie categorie de vârstă peste 66 de ani

e. Populaţia activă ocupată

f. Întreaga populaţie

II. Administraţie publică locală

a. Instituţia Prefectului

b. Consiliul Judeţean

c. Municipiul Drobeta Turnu-Severin

d. Localităţi învecinate din zona de influenţă metropolitană

e. Localităţi semnatare CIEL

III. Mediul economic

a. Serviciile publice

b. Construcţii de nave şi material rulant

c. Sectorul producţie energetică

d. Sectorul jocuri de noroc

e. Sectorul mass-media locală

f. Agenţi economici semnatari ai CIEL

g. Mediul economic general

IV. Interes public

a. ONG-uri în domeniul Educaţiei, învăţământului şi cercetării

b. ONG-uri în domeniul Serviciilor sociale

c. ONG-uri în domeniul Religiei

d. ONG-uri în domeniul Sport

e. ONG-uri în domeniul Turism

f. Asociaţii profesionale patronale

g. Asociaţii profesionale sindicale

h. ONG-uri semnatari ai CIEL

i. Interesul public general

157

Factori

interesaţi

Putere de

decizie/

influenţă

Interes

Mare Mediu Scăzut

Mare Municipiul Drobeta

Turnu-Severin

Sectorul producţie

energetică

ONG-uri semnatari ai

CIEL

Sectorul mass-media

locală

Medie

Locuitorii ce utilizează

încălzirea centrală

Populaţie categorie de

vârstă peste 66 de ani

Localităţi semnatare

CIEL

Agenţi economici

semnatari ai CIEL

Sectorul jocuri de

noroc

ONG-uri în domeniul

Religiei

Consiliul Judeţean

Localităţi învecinate

din zona de

influenţă

metropolitană

Construcţii de nave

şi material rulant

Serviciile publice

Asociaţii

profesionale

patronale

Asociaţii

profesionale

sindicale

Scăzută

Şomerii

ONG-uri în domeniul

Educaţiei,

învăţământului şi

cercetării

ONG-uri în domeniul

Serviciilor sociale

ONG-uri în domeniul

Sport

Populaţie categorie

de vârstă 0-19 ani

Populaţia activă

ocupată

ONG-uri în

domeniul Turism

Interesul public

general

Întreaga populaţie

Instituţia

Prefectului

Mediul economic

general

158

DIAGRAMA VENN- STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ

CONCLUZIA ANALIZEI VENN

Vectorul principal local este cel public, din care administraţia publică locală

Drobeta Turnu Severin este lider, dar nu a acţionat până în prezent ca factor de

concertare a interesului public local. Există puţine acţiuni în comun cu nivelul

judeţean, regional sau prefectură. Cu atât mai puţin administraţia publică nu a reuşit

concertarea şi/sau dialogul cu ceilalţi vectori locali. Vectorul mediu economic nu şi-a

coagulat o identitate locală şi deci nu poate exprima un astfel de interes. Acţiunea

componenţilor lui se manifestă pe pieţe şi pentru teme diverse. Vectorul societate

civilă este cvasi inexistent şi deci nu au putu fi identificate teme şi / sau puncte de

interes care să fi constituit dezbateri locale. În concluzie, avem un vector puternic

care asumă aspiraţii ale comunităţii locale în condiţiile unui dialog încă incipient.

159

4.3 SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Poziţie strategică deosebită prin situarea la Dunăre – principal coridor european de transport (axa prioritară TEN-T 18 Rin/Meuse – Main – Dunăre)

Poziţionarea pe drumul european E70 – important coridor rutier

Situarea strategică din punct de vedere feroviar la km 363+764 pe Magistrala 300 (Bucureşti - Craiova - Timişoara)

Număr mare de atracţii naturale (7 arii naturale protejate pe teritoriul administrativ al municipiului Drobeta Turnu Severin, din care 3 arii Natura 2000)

Importante resurse de ape minerale şi termale în bazinul Schela Cladovei

Sector puternic de servicii publice (10% din cifra de afaceri – P.I.B. la nivelul municipiului)

Concentrate economică în Drobeta Turnu Severin – 35% din PIB-ul înregistrat la nivelul judeţului Mehedinţi

Hidrocentrala Porţile de Fier – lider european în producţia de energie hidro (71,65% din producţia naţională de energie hidro)

Existenţa unui număr important de monumente istorice şi arhitecturale

Dispunerea căii ferate împiedică accesul oraşului la Dunăre

Administraţia publică locală nu dispune în domeniul public şi privat al unităţii administrativ teritoriale de terenuri disponibile pentru noi investiţii

Transportul public local aproape desfiinţat

Evoluţie descendentă a cifrei de afaceri din industrie în perioada 2007-2011, care a condus la un proces de dezindustrializare

Valoare mică a exporturilor, consecinţă a unui sector productiv cu volum redus şi neperformant

Nivelul şomajului este aproape dublul mediei pe ţara

Câştigul salarial nominal mediu lunar este mai mic decât media pe ţara

Cultura este un sector neatractiv – scăderi ale câştigului mediu net lunar în ultimii ani

Lipsa unui calendar semnificativ de animare a teritoriului – anual se desfăşoară doar 4 evenimente de acest gen

Indicele dezvoltării umane locale (IDUL) este unul din cei mai mici la nivel naţional

Activitatea societăţii civile este slab reprezentată

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Economia judeţului Mehedinţi este concentrată în mare parte în municipiul

Producătorul de energie termică – R.A.A.N. prin sucursala ROMAG

160

Drobeta Turnu Severin (35% din PIB-ul judeţului Mehedinţi)

Percepţia populaţiei este cea a unei scăderi a gradului de poluare în ultimii ani, ca urmare a reducerii activităţii industriale la nivelul municipiului

Tendinţe de creştere a salariilor în domeniul energetic

Extinderea Universităţii Craiova în zonă, prin deschiderea filialei Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, singura instituţie de învăţământ superior de stat din judeţul Mehedinţi

Existenţa unui important sector media – cinci televiziuni şi trei posturi de radio locale

Crearea TURINN CLUSTER – pol de competitivitate pentru sectorul turistic

Propuneri de extindere a ariilor naturale protejate cu un impact pozitiv în dezvoltarea produselor eco-turistice şi în echilibru biosferei

Existenţa unor politici regionale ale UE cu o relevanţă mare pentru teritoriu (TEN-T, Strategia Dunării şi Strategia Bazinului Mării Negre)

Relansare consum în turism cu trend ascendent; un plus pentru trendul turismului în şi spre Europa Centrală şi de Est în special pentru formulele City Break

Cadrul Strategic Comun 246 – cu noile propuneri (CLLD, ITI şi instrumente financiare)

Existenţa unei legislaţii pentru parcuri industriale cu facilităţi importante

Existenţa reglementărilor pentru schemele de ajutor de stat ca mecanisme de sprijin antreprenorial local

Existenţa unei multitudini de programe de finanţare europene

TERMO – a intrat în lichidare Populaţia se află într-un accentuat

declin demografic Populaţia tânără, între 0-09 ani, a

înregistrat un trend descrescător Scăderea constantă urmată de lipsa

investiţiilor în industrie Scăderea populaţiei ocupate în

industrie Scăderea numărului de salariaţi

începând cu anul 2009 Creşterea decalajului între nivelul

zonei şi nivelul naţional al câştigului salarial nominal mediu lunar

Rata şomajului pe termen lung rămâne ridicată, chiar dacă s-a aflat într-o uşoară scădere în ultimii ani

Fenomen de scădere dramatică a absolvenţilor din învăţământul universitar cu impact important pentru piaţa muncii şi creşterea inteligentă - Reducerea cu peste 50% a numărului de studenţi înscrişi, în perioada 2005 – 2012

Apariţia schimbărilor climatice semnificative la nivelul teritoriului

161

CONCLUZIA ANALIZEI SWOT

Puncte tari:

- Dunăre

- Poziţie strategică

- Tradiţie (Th. Costescu etc.)

Puncte slabe:

- Declin demografic economic şi al gradului de ocupare a forţei de muncă

- Conectivitate de slabă calitate

- Acces limitat la resurse

Oportunităţi:

- Programele operaţionale naţionale

- Programele europene comunitare (în special H2020) şi transfrontaliere

- Noile instrumente europene - Regulamentul 1303/2013 (ITI, CLLD, Instrumente

financiare)

Ameninţări:

- Riscuri geopolitice

- Competiţia la nivel regional şi naţional pentru resurse financiare (în condiţiile

declinului local puternic)

162

4.4 Dinamica spaţială

Analiza teritoriului administrativ Drobeta Turnu Severin între anii 1990 şi 2015

utilizând imagini satelitare şi date GIS, pentru a evidenţia schimbările care au avut

loc în timp asupra spaţiului urban

Scopul acestei analize este de a evidenţia modificările în timp şi spaţiu ale

teritoriului administrativ Drobeta Turnu Severin.

Dinamica oraşelor şi a sistemului urban.

Spaţiul urban reprezintă un „spaţiu cu un anumit conţinut, structură şi

organizare specifică, fiind o manifestare concretă a efectului interacţiunii în timp a

spaţiilor demografice, sociale şi economice, proiectate pe spaţiul fizic” (I. Ianoş, 1987, p.

28).

Oraşul desemnează un spaţiu urban de extensiune limitată în raport cu spaţiul

rural, care îl înconjoară, detaşându-se prin caracteristicile morfologice şi demografice,

prin funcţiile şi rolul său economic, social şi cultural.

În analiza modului de organizare a acestuia trebuie să se ţină cont de influenţa

condiţiilor naturale, de raportul dintre zonele rezidenţiale, industriale şi de servicii.

Raportul dintre potenţialul de dezvoltare şi capacitatea de consum a unui oraş de

a valorifica acest potenţial, proiectat pe coordonata temporală, facilitează depistarea

tendinţelor de evoluţie viitoare şi elaborarea unor programe specifice pentru

organizarea adecvată a spaţiului urban.

De la o fază supercentralizată de dezvoltare urbană se poate trece la una relativ

haotică, în care procesele de structurare sunt foarte confuze, iar lipsa unor instrumente

adecvate de control a dezvoltării urbane prin intervenţia societăţii civile, a

comunităţilor implicate şi a specialiştilor accentuează starea de dezordine la nivelul

sistemelor urbane.

Vulnerabilitatea oraşelor la factorii de risc se dezvoltă ca direcţie de cercetare,

paralel cu ideea dezvoltării durabile a urbanului, în general. Parte integrantă a unor

sisteme teritoriale, cu o dominantă anti-entropică evidentă, impusă de încărcătura

umană tot mai mare şi de necesitatea asigurării calităţii vieţii acesteia, oraşele sunt

supuse riscului producerii de evenimente cu caracter catastrofal. Diversificarea

riscurilor şi, mai ales, a celor necunoscute implică depăşirea fazei constatative şi

163

trecerea la o abordare ştiinţifică, inclusiv la o evaluare a probabilităţii producerii

acestora.

Domeniul GIS (Sistemele Informaţionale Geografice)

Sistemele Informaţionale Geografice sunt sisteme care servesc la colectarea,

punerea în memorie, analizarea şi afişarea datelor extrase din diferite surse, cum sunt

hărţile, sursele satelitare sau datele statistice.

Sistemul de informaţie geografică se poate imagina ca o stivă, fiecărui nivel

corespunzându-i un strat de informaţie. Prin introducerea în acest sistem a informaţiilor

satelitare, nu numai că se obţin informaţii noi, dar ele sunt în mod continuu actualizate.

Prin aceasta se asigură o mai bună cunoaştere şi o mai bună gestionare a mediului

înconjurător prin luarea deciziilor de utilitate la toate nivelurile.

În domeniul amenajării teritoriului, teledetecţia spaţială, GIS-ul şi cartografia

asistată de calculator au importanţă şi justificare în faptul că, presiunea asupra ocupării

spaţiului se face fără încetare şi că trebuie vizată o împărţire optimală a terenurilor pe

categorii de utilizare, pentru a satisface exigenţele socio-economice şi criteriile

ecologice.

Aspectele privind protecţia mediului înconjurător, conservării biodiversităţii,

valorificării turistice şi planificării rurale sunt avute în vedere în toate planurile de

dezvoltare a infrastructurii. Pentru aceasta sunt întocmite studii de impact, ce evaluează

efectele induse asupra mediului.

În ţările în curs de dezvoltare, cartografia bazată pe teledetecţie satelitară rezolvă o

serie de probleme legate de accesibilitate, lipsa informaţiilor de teren, urgenţa

problemelor economice şi de mediu. Pentru unele teritorii s-a realizat analiza regională

de sisteme agro-pastorale, supravegherea creşterii urbane, urmărirea defrişărilor de

pădure sau extinderea fenomenului de deşertificare.

Una din problemele grele ale ţărilor în curs de dezvoltare constă în a furniza

populaţiei resurse agricole şi energetice suficiente. Analiza teritoriului pe imagini

satelitare permite realizarea rapidă a unui recensământ agricol şi identificarea de zone

omogene unde pot fi aplicate anumite strategii de dezvoltare.

Utilizarea teledetecţiei şi GIS este un pas important spre modernizarea şi

informatizarea urbanistică, având rezultate obiective şi reale.

164

Zona de studiu: municipiul Drobeta Turnu Severin

Municipiul Drobeta Turnu Severin este cel mai mare oraş al judeţului Mehedinţi.

Municipiul își are originile în antichitate, în așezarea dacică Drobeta, menţionată de

Ptolemeu în scrierile sale. Este amplasat pe terasele de pe malul stâng al Dunării şi

străbătut de râurile Bahna, Vodiţa, Jidoştiţa şi Topolniţa.

Componenţa teritoriului administrativ

În perimetrul lui intră suburbiile Dudaşul Schelei, Gura Văii şi Schela Cladovei.

Municipiul este împărţit în 15 unităţi urbane, din care opt cartiere ale oraşului Drobeta

Turnu Severin, cele trei localităţi componente (Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura

Văii) şi patru trupuri (Bahna, Vodiţa, Slătinic şi Vârciorova).

Date privind evoluţia în timp a municipiului Drobeta Turnu Severin

În perioada interbelică oraşul era bine sistematizat, cu străzi şi pieţe largi, iar o

treime din suprafaţa sa era acoperită cu parcuri şi plantaţii şi fiecare casa dispunea de

gradina ei.

Harta orasului în anul 1970 – Istoria municipiului Drobeta Turnu Severin

165

Drobeta Turnu Severin este un oraş modern ce a cunoscut multe transformări

de-a lungul timpului.

În perioada comunista municipiului Drobeta Turnu Severin a avut parte de o

intensa industrializare.

Între anii 1944-1960 şantierul naval a construit 200 de vase pescăreşti metalice,

uzine electrice pentru exploatarea stufului în Delta Dunării, vapoare pentru marfa etc.

Producţia industriala a crescut cu 178% în 1950 fata de 1948.

În 1960, ia fiinţă Combinatul de Industrializare a Lemnului (CIL). Tot atunci este

comasat Șantierului Naval cu Atelierele CFR, formând Uzina Mecanică profilată pe

construcţii de nave și vagoane.

În perioada 1960-1965, statul a construit 1.047 de apartamente cu 3.981 m2 iar

populaţia a construit 320 de case cu 10.354 m2.

În anul 1964 a început construcţia Hidrocentralei Porţile de Fier 1, cea mai mare

de pe Dunăre şi a treia din Europa, construcţie finalizata în 1972. Lacul său de

acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la

confluenţa cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai

mare defileu din Europa, cuprins între localităţile Baziaș și Orșova. Zona Porţile de Fier

are un bogat potenţial arheologic, istoric și turistic. Pentru protejarea habitatului său

natural deosebit, regiunea defileului Dunării a fost inclusă în Parcul Natural Porţile de

Fier.

Hidrocentrala Porţile de Fier 2, a doua ca mărime din ţară, este amplasată la

aproximativ 80 de kilometri în aval de Porţile de Fier 1. De la inaugurarea ei din anul

1984, asigură nu doar valorificarea potenţialului hidroenergetic al Dunării pe sectorul

romano-iugoslav, ci contribuie şi la îmbunătăţirea funcţionării hidrocentralei Porţile de

Fier 1 prin stabilizarea nivelului din aval al acesteia. La 50 de metri se află ecluza şi

podul care face legătura între Porţile de Fier 2 şi localităţile limitrofe.

După anul 1964 au început lucrările la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie

“Porţile de Fier”, au urmat reconstrucţia reţelelor de comunicaţie, au fost demolate

satele inundabile, apare cartierul Schela Noua, a fost refăcută infrastructura rutieră şi

feroviară pe un nou amplasament, calea ferată electrificată.

În 1967 s-a terminat construcţia cinematografului "Porţile de Fier" şi a Policlinicii.

Combinatul de Celuloză şi Hârtie (CCH) este înfiinţat în 1969 iar capacităţile de

producţie vor intra pe rând în funcţiune între 1972-1975. În 1970 este inaugurată Fabrica

de Nutreţuri Combinate. În 1972 Turnu-Severin devine municipiu.

S-a înregistrat un ritm de creştere al producţiei industriale de 13,5% pentru

perioada 1951-1973, de 12% fiind în cincinalul 1966-1970, dar în perioada 1970-1973

ritmul de creştere a fost de 27,8% (în anul 1970 se prognoza o creştere industrială de

166

21,6% pentru cincinalul 1971-1975). Acest ritm de creştere a dus la realizarea producţiei

din anul 1950 în 35 de zile în 1970 şi în 17 zile în 1973.

În anii 80 apar noi fabrici: Fabrica de aparate de măsură şi control (1980-1983),

Fabrica de material de construcţii (1983), Fabrica de anvelope (1985) etc.

Daca în perioada 1966-1975 s-au construit 8.498 apartamente de cărămidă, în

perioada 1975-1985 s-au construit 14.105 apartamente din prefabricate şi 5.664

apartamente în perioada 1986-1990. Este momentul în care reapare criza economică.

Drobeta Turnu Severin în ultimii 20 de ani

În anii de reforma ce au urmat după 1989, economia severineana a intrat intr-o

noua criza din cauza supradimensionării acesteia, producerii de bunuri pe stoc fără a

avea o desfacere asigurată.

La finele anului 1989, numărul întreprinderilor industriale din Severin era de 32,

din care 28 de interes republican.

După 1990, Drobeta-Turnu Severin va trece printr-un proces involutiv al

industriei locale. Oraşul a început să piardă din atractivitate pentru populaţie şi se

instalează tendinţa de scădere demografică şi de reducerea concomitentă a densităţii

populaţiei;

Conform I.N.S faţă de recensământul din anul 1992 când se înregistrau 115.169

de locuitori la nivelul anului 2014 numărul populaţiei s-a redus până la 111.580.

Drept urmare, către sfârșitul anilor '90, cea mai mare parte din întreprinderi vor

fi privatizate devenind societăţi. Apar deopotrivă altele noi.

În anul 1998 au fost demarate lucrările pentru retehnologizarea grupurilor de la

Porţile de Fier 1 şi au fost finalizate în anul 2007.

În 2003 au fost finalizate primele blocuri de pe bulevardul T. Vladimirescu, a fost

realizată Sala Polivalentă cu 1800 de locuri.

În ultimii ani au fost deschise magazinele: Plus, Penny, Profi, Interex, a fost

amenajata Piaţa Mircea, au fost construite mai multe fântâni arteziene. În 2010 a fost

inaugurat magazinul Carrefour, din anul 2011 au apărut magazinele: BricoStore, Cora,

Dedeman, Kaufland, Brithouse, Lidl etc.

În partea de est s-a dezvoltat zona comercială cu magazine precum Cora,

Dedeman, Kaufland (2011) şi a fost inaugurat un nou complex Ford (Plusauto) în 2009.

În partea de vest s-au construit şoseaua de centură a municipiului Drobeta Turnu

Severin, finalizată în luna decembrie 2011, Severin Shopping Center, BricoStore etc.

167

Centrala de bază românească de la Porţile de Fier 2 a fost în proces de

retehnologizare până în 2013. Centrala Gogosu este în proces de retehnologizare,

lucrările urmând să fie finalizate anul acesta.

În scurta, dar încărcată sa istorie, oraşul Drobeta Turnu Severin a încercat de cele

mai multe ori să adopte soluţii occidentale în domeniul urbanistic-edilitar: străzi drepte,

case aliniate, parcuri proiectate şi amenajate, pieţe largi etc.

În prezent Drobeta Turnu Severin este un important centru economic şi cultural

dar şi turistic

Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe

un platou înclinat uşor, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş,

altitudinea este de 104 metri, iar punctul cel mai jos se află situat lângă gară, unde

altitudinea este de 48,75 metri, faţă de nivelul mării. Acest platou uşor înclinat spre

Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a apei de ploaie şi realizarea unei bune

canalizări, cât şi o sistematizare ordonată şi estetică a oraşului, cu străzi largi şi drepte

ce se intersectează în unghi de 90 de grade.

Bariere în dezvoltarea oraşului

În urma studiilor şi analizelor efectuate s-au evidenţiat o serie de

incompatibilităţi în dezvoltarea urbană: partea de sud este compromisa de zonele

industriale poziţionate pe malul Dunării şi de calea ferata dispusa de-a lungul Dunării;

În partea de nord extinderea spaţiului urban e diminuată de Pădurea Crihala, şi

de limita administrativă a municipiului iar partea de nord est este blocată de reţeaua de

linii electrice aeriene.

Partea estică a municipiului cuprinde în mare parte zone industriale respectiv

cele trei platforme industriale: platforma industrială Nord-Est, Platforma industrială Est

şi Platforma industrială Sud-Est.

Partea vestică este singura deschizătură spre o extindere urbană controlată. În

ultimii ani s-a dezvoltat cartierul Aeroport, o puternică zonă comercială ce cuprinde

magazine precum Carrefour, BricoStore.

Metodologie

Tehnica RS şi GIS oferă o perspectivă unică a modului de evoluţie a oraşelor, care

a fost identificat şi folosit ca un instrument important pentru a monitoriza schimbările

de utilizare a terenurilor.

168

Analiza datelor

Integrarea datelor multitemporale constă în integrarea imaginilor achiziţionate în

perioade de timp diferite dar conţinând aceeaşi zonă de pe suprafaţa terestră.

Detectarea modificărilor multitemporale se poate efectua fie simplu, doar prin

comparare, fie prin procedee mai complexe ce constau în compararea clasificărilor

multiple sau a clasificărilor de ansamblu a datelor multitemporale.

Operaţii preliminare analizei

S-au utilizat imagini satelitare Landsat 4-5 TM din 1990 respectiv L8 OLI

(Operational Land Imager) /TIRS (Thermal Infrared Sensor) din 2015 pentru un rezultat

cât mai obiectiv. Proiecţia utilizata a fost WGS 84/UTM zone 34 N pentru ambele seturi

de imagini.

Drobeta Turnu Severin - Imagine satelitară 1990

169

Drobeta Turnu Severin - Imagine satelitara 2015

Sateliţii LANDSAT (iniţial ERTS, adică Earth Resources Technology Satellite) au

fost lansaţi de NASA (National Aeronautic and Space Administration, SUA), fiind

concepuţi pentru observarea resurselor terestre. Caracteristicile speciale ale

programului Landsat sunt: combinaţii de captatori din domeniul spectral adaptaţi la

observarea Pământului, o rezoluţie spaţială ce funcţionează pentru o acoperire în

întregime a suprafeţei Pământului.

Cu sistemul TM sunt captate, în acelaşi timp, 16 linii de baleiere pentru fiecare

bandă nontermică şi 4 pentru benzile termice. Acest lucru este posibil datorită unei

oglinzi oscilante care baleiază atât la direcţia dus (de la vest la est) şi cât şi la direcţia

întors (de la est la vest).

Limita rezoluţiei spaţiale a captatorilor de tip TM este de 30 m pentru toate

benzile, mai puţin pentru infraroşu termic unde este de 120 m. Toate benzile sunt

înregistrate în 256 de valori numerice (8 octeţi).

Landsat 8 OLI/TIRS (Operational Land Imager) and TIRS (Thermal Infrared

Sensor): Acest satelit este al optulea din seria Landsat inaugurată în 1972. A fost lansat

în februarie 2013 de la baza militară Vandenberg din California şi plasat pe orbita

polară la o altitudine de 705 km deasupra Terrei. Spre deosebire de predecesorii săi,

Landsat 8 este dotat cu un aparat foto (OLI) şi un senzor termic în infraroşu (TIRS).

Satelitul efectuează o rotaţie în jurul Pământului în 99 de minute, de 14 ori pe zi. El

170

cartografiază astfel întreaga planeta o dată la 16 zile obţinând o serie de date ştiinţifice

preţioase mai ales în ceea ce priveşte pădurile, cursurile de apa şi terenurile agricole.

Software-ul utilizat a fost varianta: QGIS 2.8.1

S-au efectuat următoarele operaţii pentru ambele seturi de imagini: Pre

Classification: Reflectance, ROI, SIG, Classification, Raster Calculator Expession şi Post

Classification: Land Cover Change.

Clasificare supervizata 1990 Clasificare supervizata 2015

Datele preluate prin teledetecţie pot fi integrate în două feluri: fie ca imagini

preprocesate fie ca imagini clasificate, urmând apoi un proces de combinare cu o hartă

vectorială rezultând ceea ce se numește hartă-imagine.

În cazul clasificărilor supervizate se utilizează eşantionajul, fiecare dintre eşan-

tioane formând un ansamblu de date test.

Clasificarea supervizată începe prin identificarea claselor de informaţii care sunt

utilizate apoi pentru a definii clasele spectrale pe care le reprezintă.

Clasificarea şi analizarea imaginilor ţine de clasificarea caracteristicilor unei

imagini, utilizând elementele de interpretare vizuală. Clasificarea numerică a imaginilor

foloseşte informaţiile spectrale conţinute în una sau mai multe benzi spectrale pentru a

clasifica fiecare pixel individual.

Acest tip de clasificare este denumită “regrupare spectrală”. Există două

procedee de realizare a acestui tip de clasificare, manual sau automat şi ambele

funcţionează după principiul atribuirii unei clase particulare sau teme (de exemplu:

apă, pădure de conifere, viţă de vie etc.) fiecărui pixel dintr-o imagine. “Noua imagine”,

care reprezintă clasificarea, este compusă dintr-un mozaic de pixeli care aparţin

fiecăreia dintre temele particulare.

171

Această imagine este o reprezentare tematică a imaginii originale.

Clasele spectrale sunt grupe de pixeli care au aceleaşi caracteristici (sau

apropiate) şi care au aceeaşi valoare de intensitate în diferite benzi spectrale ale datelor.

Obiectivul final al clasificării este de a realiza concordanţa între clasele spectrale şi cele

informatice.

Land Cover Change

172

Concluzii

Interpretarea vizuală:

Plecând de la forma actuală a oraşului, de la relaţia acestei forme cu cadrul

natural şi de la condiţionări de tip ecologic, economic şi administrativ schema propusă

vizează o extindere direcţionată predominant către nord-vest.

Drobeta Turnu Severin 2015 Land cover change 1990-2015

Teritoriul administrativ al Drobetei Turnu Severin este împărţit oarecum în două

jumătăţi, cea vestică reprezentând patrimoniu natural iar cealaltă jumătate zona urbana

şi terenurile agricole.

În general în zonă se întâlnesc subunităţile naturale ale Carpaţilor Meridionali,

Piemontului Genetic şi Câmpiei Române, fiecare dintre ele conţinând resurse naturale

de importanţă economică deosebită. Relieful muntos este reprezentat de Munţii

Mehedinţi (vârful lui Stan-1466 m) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale complet

împădurite. În acest perimetru se desfăşoară defileul Dunării de la Cazane - Porţile de

Fier.

Principiul gestionării spaţiale a oraşului este dezvoltarea de la centru spre

periferii. Transpunere directă în plan spaţial a principiilor dezvoltării durabile,

dezvoltarea de la centru spre periferii urmăreşte în primul rând economia de terenuri,

văzute ca resursă primă şi epuizabilă a oricărei forme de dezvoltare.

Pentru a evidenţia modificările apărute asupra teritoriului administrativ au fost

separate clasele spectrale, respectiv culoarea alba evidenţiază clasa spectrală care ne

interesează:

173

Fig.1 Zona urbana 1990 Fig. 2 – Zona urbana 2015

Fig.3 Teren agricol 1990 Fig.4 Teren agricol 2015

Fig.5 Zone naturale 1990 Fig.6 Zone naturale 2015

Fig.5 Dunăre 1990 Fig. 6 Dunăre 2015

174

Tehnica RS şi GIS oferă o perspectivă unică a modului de evoluţie a oraşelor, care

a fost identificat şi folosit ca un instrument important pentru a monitoriza schimbările

de utilizare a terenurilor.

Utilizarea teledetecţiei şi GIS este un pas spre modernizarea şi informatizarea

urbanistica, având rezultate obiective şi reale.

Succesiunea de analize de specialitate şi studii de fundamentare scot în evidenţă

principalele trăsături ale stadiului actual al dezvoltării, definind în acelaşi timp puncte de

plecare pentru planificarea următoarei decade.

Rezultatele studiului reliefează o dezvoltare lentă a spaţiului urban între 1990-

2015 şi o diminuare a terenurilor agricole datorată dezvoltării în direcţia nord, nord-est

îndeosebi în vest. Nu s-au produs modificări semnificative în perimetrul natural, în

perioada studiată.

175

PARTEA a II-a

STRATEGIE DE

DEZVOLTARE

176

CAPITOLUL 5- SCENARII DE DEZVOLTARE

Scenariul este un ansamblu sistemic creat prin imaginarea şi descrierea unei

situaţii viitoare posibile şi de înlănţuire a evenimentelor care permit trecerea de la

situaţia de origine la acea situaţie viitoare.

Metoda prospectării strategice a presupus parcurgerea următoarelor etape:

1 Analiza problemelor teritoriului - ierarhizare şi cercetare cantitativă sectorială

2 Evaluarea tendinţelor de evoluţie a sistemului - variabile de context şi variabile

interne

3 Analiza strategiei actorilor - grupuri de lucru tematice

4 Descompunerea datelor - elaborarea scenariilor de lucru

5 Alegerea strategică - scenariul compus

6 Scenariul de viziune

7 Politici publice - strategia de dezvoltare

5.1 Analiza problemelor teritoriului

5.1.1 Arborele problemelor

În urma analizei situaţiei existente, au fost identificate aspectele negative,

problemele, prin raportarea percepţiei /situaţiei la un anumit model, de proces ori

de stare, model care este reprezentat de cadrul de viaţă existent, precum şi de

valorile, cultura comunităţii şi principiile declarate.

În cadrul procesului a fost realizată o evaluare sectorială a problematicii

teritoriului, diagnosticarea fiind completată cu concluziile rezultate din consultările

publice desfăşurate cu locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin şi factorii

interesaţi. Problematica a fost preluată şi grupată astfel:

Problemele la nivelul populaţiei - cercetare cantitativă şi cercetare

calitativă (focus grup)

Problemele la nivelul factorilor interesaţi - cercetare calitativă - focus

grupuri centrate specific: administraţie publică locală şi instituţii

publice, economie, educaţie, sănătate, cultură, sport, ONG

Probleme rezultate în urma diagnosticului teritorial

Disfuncţionalităţi identificate în cadrul Conceptului de amenajare

teritorială în context local şi intercomunitar.

Plecând de la experienţa 2009 – 2015, nevoia prioritizării strategice a

problemelor identificate în zona de studiu (în funcţie de care se va face

implementarea etapizată a investiţiilor), reprezintă un punct fundamental. În

177

consecinţă, în urma identificării problemelor majore definite ca stări, situaţii,

dificultăţi, aspecte negative cu care se confruntă grupurile ţintă, beneficiarii şi

factorii interesaţi, acestea au fost ierarhizate pe baza relaţiei cauză - efect şi sunt

reprezentate în formă grafică într-o schemă tip arborele problemelor (Anexa 2).

Principala problemă identificată a fost nivelul de trăi foarte scăzut al

locuitorilor municipiului Drobeta Turnu Severin. Cauzele sunt pe de o parte declinul

economic accentuat, iar de cealaltă parte un indice al dezvoltării umane foarte

scăzut, care plasează teritoriul pe penultimul loc în ţară.

Situaţia negativă ilustrată de arborele problemelor va fi transpusă într-o

situaţie îmbunătăţită, prin reformularea pozitivă a problemelor identificate. Aceste

formulări pozitive vor deveni astfel obiective, iar relaţia cauză-efect va fi

transformată într-o relaţie de tip mijloace - scop.

5.1.2 Ajustarea cercetării cantitative

Diagnosticul teritorial a condus la necesitatea elaborării, pe lângă strategia de

dezvoltare locală, a patru studii strategice în următoarele domenii majore de interes

local:

Sector fiscal

Sector eficienţă energetică

Sector socio-cultural şi educaţional

Sector mediu.

Evaluarea nevoilor sectoriale a avut la bază o abordare orientată spre

determinarea participării părţilor interesate în construcţia colectivă. Ca instrument

de aducere în prim plan a opiniei diferiţilor actori locali asupra definirii teritoriului,

a fost utilizată cercetarea cantitativă, prin aplicarea de chestionare structurate pe cele

patru domenii de interes.

Sectorul fiscal

Un procent foarte mare din agenții economici nu cunosc facilitățile fiscale

oferite de Primărie, cei care cunosc schema de minimis fiind în proporție de doar

36,7%.

Există un procent de 33,3% care cunosc opțiunile, dar nu sunt interesați. Este

clar că acea schemă de minimis propusă de primărie nu a fost atractivă pentru

agenții economici din municipiu. Din acest motiv s-a decis definirea unei noi scheme

atractive pentru mediul privat, așa cum a reieșit și în urma discuțiilor purtate în

grupul de lucru cu directorul Serviciului de Taxe și Impozite, din cadrul primăriei.

Dintre agenții economici chestionați care nu au beneficiat de facilități fiscale,

60% declară că ar fi interesați pe viitor de facilităţile pe care Primăria Municipiului

Drobeta Turnu Severin le poate oferi persoanelor juridice, şi anume: reduceri / scutiri

178

de taxe și impozite (25,6%), parteneriate în promovarea activităților antreprenoriale

(15,4%), ajutor pentru salvarea și restructurarea firmelor aflate în dificultate (12,8%),

facilități în ceea ce privește impozitul pe venit (12,8%), concesiuni și parteneriate

publice locale (12,8%), facilități în domeniul atribuirii achizițiilor publice către economia

locală (10,3%), instrumente financiare pentru susținerea economiei locale (7,7%) și

ajutor pentru capitalul de risc (2,6%).

Sectorul energetic

Conform studiului cantitativ privitor la temele energetice de interes local,

realizat pe un eşantion de 36 companii şi persoane fizice din municipiul Drobeta

Turnu Severin, se constată că un procent covârşitor al celor intervievaţi, de peste

90%, nu beneficiază de măsuri de eficientizare energetică a spaţiilor de locuit,

respectiv izolarea termică a clădirilor sau utilizarea panourilor solare în producerea

apei menajere.

Modul de utilizare a surselor de energie preocupă majoritatea severinenilor,

aceştia declarând că monitorizează consumurile lunare şi, de asemenea, sunt atenţi

în alegerea alternativelor pentru iluminat.

Modernizarea sistemului de transport public urban şi extinderea acestuia

reprezintă în cvasiunanimitate o prioritate pe agenda de investiţii publice, în opinia

celor intervievaţi. Alături de acest sector, producţia de energie din surse

regenerabile, refacerea sistemului de termoficare centralizat sau eficienţa energetică

a clădirilor reprezintă măsuri pe care administraţia publică ar trebui să le adopte,

pentru o dezvoltare sustenabilă în Drobeta Turnu Severin.

În ceea ce priveşte măsurile considerate prioritare la nivelul gospodăriilor,

severinenii au indicat în cea mai mare parte producţia de energie din surse

regenerabile, eficientizarea energetică a clădirilor, precum şi eficientizarea sistemului

de iluminat.

Cu toate acestea, eficienţa energetică reprezintă în acest moment un sector

neatractiv, 56% din respondenţi declarând că nu sunt interesaţi de realizarea de

proiecte noi nici chiar în cazul în care ar primi sprijin în realizarea de investiţii, iar

61% nu consideră că domeniul eficienţei energetice poate sprijini relansarea

economică a localităţii.

Sectorul socio-cultural şi educaţional

Cetatea Medievală a Severinului reprezintă simbolul reprezentativ al orașului

pentru cei mai mulţi dintre severineni, iar Palatul Cultural “Theodor Costescu” și

Muzeul Regiunii Porților de Fier sunt principalele elemente patrimoniale

reprezentative socio-culturale ale orașului legendar care ar trebui promovate.

179

Speranța că în viitor, municipiul Drobeta Turnu Severin va redeveni un oraș

cosmopolit a dispărut pentru cei mai mulţi dintre severinenii chestionați.

În general, locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin participă la foarte

puțin evenimente culturale, dar își doresc ca în viitor agenda să fie mai bogată, cu

organizarea mai multor manifestări de acest gen în orașul lor. Zilele Severinului este

evenimentul preferat de majoritatea participanţilor la sondaj pentru că are cele mai

complexe manifestări.

În ceea ce priveşte tradiţiile gastronomice ale comunităţii, nu au fost indicate

produsele specifice zonei, cu excepţia câtorva preparate turcești comercializate încă

pe teritoriul Drobetei Turnu Severin din cele mai îndepărtate vremuri.

Respondenții își doresc ca societatea civilă să acționeze în sectoarele educație

și cultură. Nu se simte nevoia de alte specializări în unitățile de învățământ existente

în oraș. Primordială este nevoia de locuri de muncă avantajoase pentru a păstra

tinerii în teritoriu.

Sectorul mediu

În urma sondajului de opinie au fost evidenţiate probleme care afectează atât

mediul cât şi viaţa şi confortul locuitorilor din Drobeta Turnu Severin.

Severinenii consideră că poluarea aerului este una din principalele probleme

ale municipiului iar principalii factori poluatori sunt activitatea industrială şi

transportul.

Relocarea zonei industriale, extinderea spaţiilor verzi, eficienţa energetică şi

colectarea selectivă a deşeurilor sunt măsuri considerate necesare de factorii

interesaţi. Este vizată reducerea poluării la nivelul municipiului.

Cetăţenii sunt nemulţumiţi de tarifele mari ale serviciilor de apă şi canalizare

şi ale serviciului de salubritate. Totodată consideră că schimbările climatice cresc

substanţial riscul de inundaţii în municipiu.

Sunt destul de mulţumiţi de serviciile de alimentare cu apă, serviciul de

termoficare şi de calitatea şi suficienta spaţiilor verzi. Consideră că ariile protejate

sunt principala resursă utilizată ca motor de dezvoltare a municipiului.

5.2 Evaluarea tendinţelor de evoluţie

Pentru explorarea tendinţelor de evoluţie au fost evaluate ipoteze atât pentru

variabilele de context, cât şi pentru cele interne.

5.2.1 Variabile de context

Pentru variabilele de context au fost construite ipoteze care pleacă de la

opţiunile politice strategice ale Uniunii Europene şi ale celorlalţi mari actori ai

180

globalizării (în special SUA, BRICS, ONU, UNESCO), care pot avea impact direct sau

indirect asupra teritoriului.

CONSTRUCŢIA EUROPEANĂ/POLITICA REGIONALĂ EUROPEANĂ

a. DEFINIŢIE:

Într-o lume în care ţările în curs de dezvoltare, precum China, India şi Brazilia iau

progresiv un loc privilegiat, continentul european îşi vede importanţa scăzând, chiar

dacă rămâne o regiune bogată şi sigură. În acest cadru, Uniunea Europeană se vede

condamnată să se adapteze pentru a-şi păstra atuurile şi pentru a-şi dezvolta

competitivitatea şi creşterea economică. Dezvoltarea trebuie să răspundă exigenţelor

de inovare şi eficienţă, fără să compromită exigenţele de coerenţă ale politicilor

publice şi de solidaritate ale teritoriilor. Obiectivul nu este numai acela de a păstra

un loc important competitivităţii, indispensabil teritoriilor celor mai dinamice, dar şi

de a impulsiona ansamblul regiunilor europene. Mai mult ca niciodată, guvernanța

locală în Europa şi apropierea de cetăţeni prin intermediul politicilor regionale,

constituie o condiţie a competitivităţii globale a Uniunii Europene. Este vorba de

utilizarea bazată pe valorile Uniunii Europene a obiectivului mondializării ca factor

de progres şi reuşită.

b. INDICATORI:

- Valoare adăugată a politicilor europene de coeziune şi eficienţa ei

- Vizibilitatea în rândul cetăţenilor a acţiunii comunitare (coeziune şi regionalizare)

- Subsidiaritate şi clarificare competenţe

c. IPOTEZE

Ipoteza 1: lipsa voinţei politice de a acţiona: continuitate fără perspectivă de

progres

O întârziere persistă în particular în România în ceea ce priveşte reformele

structurale pentru adaptarea la mondializare, cu manifestarea unor riscuri puternice

în ceea ce priveşte politica europeană de coeziune. Aceasta nu aduce niciun sprijin

suplimentar teritoriilor. Se impune obligaţia statelor, chiar şi a celor cu resurse

reduse, de a privilegia doar logica competitivităţii la nivel comunitar. În această

ipoteză Europa pierde poziţii importante la nivel mondial, teritoriul va progresa dar

lent, doar datorită poziţiei strategice deţinute în reţeaua TEN-T.

Ipoteza 2: politica armonioasă între competitivitate şi coeziune

Valoarea adăugată a politicii comunitare şi în special cea regională este

eficientă şi produce efecte pozitive importante. Statele lasă regiunilor libertatea de a

valoriza diversitatea, în special în cadrul cooperării interregionale. În respectul

181

diversităţii naţionale şi regionale, armonizarea politicilor devine eficientă în special

în plan fiscal şi social. În această ipoteză, Teritoriul se poate poziţiona ca un centru

logistic important al reţelei TEN-T.

Ipoteza 3: Europa fragmentată într-o ordine dispersată

Anumite state creează un nucleu dur cu multiple faţete constrângătoare.

Extinderea Uniunii Europene continuă, dar fără o structurare politică puternică. În

Europa persistă zone de disparităţi economice, puternice. În această ipoteză

Teritoriul se poate defini ca microregiune şi poate încerca să fructifice oportunităţile

strategiei EUROPA 2020. Ţinând de politicile şi ponderea nivelului naţional, această

poziţionare va fi realizată cu dificultate şi cu rezultate minimale.

Ipoteza 4: politica comunitară dominată doar de competitivitate

Bugetul Uniunii Europene se reduce şi o parte din fondurile structurale sunt

re-naţionalizate, iar aprofundarea armonizării între state avansează dificil. Regiunile

bogate şi polii de excelenţă se pun în valoare trăgând foloase suplimentare, în timp

ce disparităţile intra-regionale se agravează datorită dificultăţii structurării unor

politici teritoriale/regionale, care să sprijine dezvoltarea locală. În această ipoteză,

cea mai probabilă poziţionare a Teritoriului se va face în adoptarea unor politici de

dezvoltare a polilor de competitivitate în sectorul industrial, urmărindu-se

valorificarea resurselor locale.

Ipoteza 5: politica comunitară dominată doar de coeziune

În mod global, la scara continentului se creează un echilibru teritorial şi se

instaurează integrarea socială. Reţelele europene de transport se dezvoltă, reuşind să

creeze accesibilitate către regiunile periferice europene. În această ipoteză, cea mai

probabilă poziţionare a Teritoriului se va face în domeniul turismului diversificat şi

extins pe toate sezoanele.

ECONOMIE ÎN PERSPECTIVA UNEI SOCIETĂŢI INFORMATIZATE

a. DEFINIŢIE:

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) constituie un element de răspuns în

cadrul unui demers de dezvoltare durabilă. Ca şi celelalte industrii ce necesită

infrastructuri importante în reţea, TIC constituie un motor al creşterii economice. De

asemenea, TIC, prin modul de folosire, contribuie la transformarea tipului de

creştere, făcând ca aceasta să fie mai reactivă la riscuri, adică mai solidară. În acest

sens, TIC reprezintă o pârghie de acţiune în favoarea dezvoltării durabile.

182

b. INDICATORI:

- Intensitatea emisiilor de CO2, intensitatea consumului de SO2 şi de NO2

- Dezvoltare a formelor de telecomunicaţii şi de e-comerţ

- Importanta industriei TIC (hardware şi software)

- Accesibilitate şi utilizare TIC (conexiuni internet/e-mail-uri transmise prin reţeaua

internet)

c. IPOTEZE

Ipoteza 1: un cerc virtuos: interoperabilitate, interacţiune şi integrare socială

Ţările sau regiunile care au investit în dezvoltarea reţelelor de debit înalt

ajung la performanţe notabile. Ramura contribuie la modificarea modurilor de

deplasare urbane şi periurbane. Reţelele sunt omniprezente, conturându-se un

tablou al unui amestec al lumii reale cu lumea virtuală. Bazat pe performanţele

locale şi fructificând oportunităţile de context ale ramurii, Teritoriul poate utiliza

progresul din domeniul IT pentru dezvoltarea/poziţionarea în ramuri de excelenţă

locale (de la servicii turism la transport intermodal).

Ipoteza 2: O legătură periculoasă: uniformizarea comportamentelor, fractura în

domeniul IT şi degradare a legăturilor sociale

Dezvoltarea TIC contribuie la accelerarea mobilităţii persoanelor şi mărfurilor

precum şi la dispersia geografică a lanţurilor de producţie şi lărgirea zonei

periurbane. Sunt astfel reduse ciclurile de inovare. Se constată producţia de noi

tipuri de deşeuri şi creşterea emisiilor. Ramurile TIC măresc prăpastia între ţările

dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare şi agravează excluderea socială şi segregaţia

spaţială. Puţine sectoare reuşesc să coopereze şi să realizeze interoperabilitatea

sistemelor lor, fragmentarea rămânând predominant în celelalte sectoare.

Ipoteza 3: O legătură nedefinită: un impact moderat al TIC în domeniul dezvoltării

durabile

Dezvoltarea reţelelor, multiplicarea instrumentelor de comunicare la distanţă,

nu revoluţionează modele de organizare ale muncii, maniera de viaţă şi mai general,

relaţiile sociale. Ca şi între anii 2000-2010, e-munca e utilizată în special ca formă de

muncă parţială şi într-o proporţie limitată. Impactul în termeni de dezvoltare

durabilă rămâne unul moderat.

Ipoteza 4: O legătură ambivalentă cu dezvoltarea durabilă: slăbirea exigenţelor în

domeniul normelor structurale şi întărirea exigenţelor în domeniul normelor de

comportament

Utilizarea în creştere a instrumentelor TIC măresc expunerea la riscuri

informatice, iar produsele TIC sunt din ce în ce mai orientate către imperative de

securitate (telesupraveghere, autentificare, biometrie) şi mai puţin către dezvoltare

183

personală şi durabilă, conducând la slăbirea exigenţelor în domeniul normelor

structurale, dar amplificând exigenţele în domeniul normelor de comportament

(monitorizarea comportamentelor individuale).

TENDINŢE LA NIVEL MONDIAL ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

a. DEFINIŢIE:

Comerţul între ţări nu este un fenomen nou, dar a cunoscut o creştere fără precedent

în ultimii 30 de ani, prin schimburi care privesc materiile prime, mijloace de

producţie şi semifabricate, bunuri de consum, dar în acelaşi timp şi servicii. Aceasta

s-a putut face într-un context de scădere masivă a costurilor comunicaţiilor şi

transporturilor internaţionale. Economia internaţională se defineşte într-un curent de

mondializare, de globalizare a muncii, capitalurilor, bunurilor şi serviciilor. Țări

foarte puţin prezente în producţia mondială acum trei decenii, cunosc creşteri foarte

mari în ultimul timp şi acced la rangul de ţări în curs de dezvoltare. În acelaşi timp,

aceste ţări bulversează ierarhia economică mondială şi repun problema avantajelor

obţinute de ţările membre OCDE, exacerbând competitivitatea, modificând polii

mondiali de competitivitate şi retrasând o nouă diviziune internaţională a muncii.

Aceasta evoluează foarte rapid către echilibre instabile succesive care se traduc

printr-o punere într-o concurenţă puternică a muncitorilor din toarte ţările. Aceste

schimbări au condus la schimbări structurale importante pe piaţa mondială a

muncii.

b. INDICATORI:

- Indicele de creştere al PIB

- Cota din PIB-ul mondial

- Cota din PIB-ul mondial/locuitor

- Capitaluri străine în întreprinderi locale/investiţii directe în străinătate

- Evoluţia pieţei muncii

- Costul muncii

- Nivelul de productivitate

- Volumul fluxului comercial între ţări/continente şi regiuni în exporturile şi

importurile mondiale

- Repartiţia pe ramuri de activitate

- Cota economiei subterane în economia mondială

184

c. IPOTEZE

Proiecţiile realizate de către economişti ajung toate la aceeaşi concluzie, adică o

scădere a ponderii relative a economiilor avansate în economia mondială, în

favoarea ţărilor în curs de dezvoltare: China, India, Coreea de Sud şi într-o mai mică

măsură, Rusia şi Brazilia. În unele din aceste ţări, putem considera că în anul 2050,

nivelul de viaţă ar putea ajunge din urmă şi chiar depăşi nivelul de viaţă din ţările

dezvoltate. Numeroşi factori creează totuşi o incertitudine asupra ţărilor în curs de

dezvoltare.

Ipoteza 1: continuarea creşterii ponderii ţărilor în curs de dezvoltare în detrimentul

Europei

În această ipoteza, ţările în curs de dezvoltare, în special China, se dezvoltă

rapid. Acest lucru, în cazul lor, reuşeşte atât evoluţia sistemului instituţional cât şi

investiţiile în infrastructură, care le securizează aprovizionarea cu energie electrică şi

materii prime. Se observă o intensificare a mondializării şi o concurenţă mărită între

economii. Economia europeană se recentrează pe activităţi interne, cu o pondere

scăzută pe piaţa mondială.

Ipoteza 2: o continuare a creşterii ponderii ţărilor în curs de dezvoltare care sprijină

ansamblul economiei mondiale

Progresul ţărilor în curs de dezvoltare se face în profitul economiei mondiale

în ansamblu. Apariţia unei clase de mijloc în ţările în curs de dezvoltare şi

modificarea structurii consumurilor gospodăriilor, creează noi pieţe, în special

pentru întreprinderile europene. Această ipoteza poate fi completată astfel: o

creştere europeană puternic legată de dezvoltarea ţărilor africane.

Ipoteza 3: o situaţie de criza mondială şi o întoarcere la protecţionism

O situaţie de criza mondială conduce la un protecţionism extins la nivel

mondial, în care se observă o reducere a schimburilor şi a călătoriilor internaţionale.

În Europa şi Statele Unite ale Americii, au loc relocalizări ale activităţii industriale şi

serviciilor.

Ipoteza 4: o criză a creşterii în ţările în curs de dezvoltare

Dezvoltarea în China şi India se opreşte brusc, în special din cauza

dificultăţilor de aprovizionare energetică şi de materii prime. Triada America de N -

Europa-Japonia/Coreea domină net economia mondială şi dezvoltă o diviziune

internaţională a muncii între aceşti trei poli, marginalizând China şi India şi

reducând considerabil schimburile şi investiţiile internaţionale ale acestor ţări.

185

DIVERSITATE CULTURALĂ

a. DEFINIŢIE:

Diversitatea culturală (în sensul tradiţional propus de UNESCO) se defineşte ca un

proces evolutiv şi o capacitate de expresie, de creaţie şi inovaţie, prin care fiecare

individ poate recunoaşte alteritatea/diferenţa sub toate formele, precum şi

pluralitatea identităţii sale, în cadrul societăţilor, ele însele diverse. Diversitatea

culturală are ca scop umanizarea mondializării. Ea poate fi înţeleasă ca “o postură

sau poziţie intelectuală care consistă în a spune sau a gândi că legile structurale ale

pieţii nu permit garantarea diversităţii ofertei artistice şi a creaţiilor culturale în

general”.

b. INDICATORI:

- Pluritatea ofertei

- Respectul valorilor

- Excepţia culturală

- Dialogul intercultural

c. IPOTEZE

Ipoteza 1: Diversitatea culturală a dispărut lăsând acţiune liberă pieţei mondiale şi

monopolurilor

Ca efect al mondializării şi al noilor tehnologii, americanii îşi cresc influenţa

în lume deoarece nicio ţară şi nici Uniunea Europeană nu pot pretinde la nivelul lor

că reprezintă o naţiune universală. Toate privilegiile sunt acordate marilor

monopoluri în domeniu, precum Time Warner, News Corporation. Paralel,

furnizorii de servicii de informaţii publice precum Google, cresc în putere.

Producţiile naţionale nu mai pot fi protejate. Se impune modelul cultural unic.

Ipoteza 2: Naţiunile reuşesc să-şi protejeze producţiile şi să păstreze echilibrul şi

diversitatea lor culturală în interiorul frontierelor

Mondializarea a creat condiţiile unui dialog între culturi. Politicile culturale

naţionale sau internaţionale se întăresc cu sprijinul autorităţilor locale, statelor,

organizaţiilor internaţionale. Fondul Internaţional pentru Diversitate Culturală

prevăzut în Declaraţia UNESCO a fost în fine creat. Teritoriul severinean se defineşte

drept model de dialog cultural atât pentru România cât şi pt Uniunea Europeană

proiecte importante transfrontaliere în domeniul dialogului diversităţii culturale,

precum proiectul Ada Kaleh - reconstituire culturală tradiţională a unei comunităţi

locale.

186

Ipoteza 3: Respectul diversităţii culturale a întărit coeziunea socială

UNESCO, în Declaraţia despre diversitatea culturală, afirmă că domeniul

cultural reprezentat în toată diversitatea sa, asigură o interacţiune între oameni,

pace, coeziune socială, dorinţa de a trăi împreună. Respectul diversităţii culturale

asigură o funcţiune socială completă şi recunoscută.

Ipoteza 4: O piaţă reglementată

Sunt continuate marile acţiuni de liberalizare (mondializare bunuri şi servicii,

fluxuri financiare, dereglementare în domeniul audiovizual). Industriile culturale îşi

continuă concentrarea în căutarea noilor mijloace de creştere externă. Uniunea

Europeană continuă să impună respectul principiului subsidiarităţii care asigură un

sprijin şi o complementaritate acţiunii statelor membre. Convenţia UNESCO,

ratificată de un mare număr de state permite crearea unui suport pentru dezvoltarea

identităţii proprii a diferitelor culturi, în special pentru ţările din sud.

GEOPOLITICA

a. DEFINIŢIE:

Prin geopolitică se înţelege evoluţia raporturilor de forţă între puterile

mondiale (ordine/dezordine, stabilitate/instabilitate). Mult timp a fost considerată

ca studiul implicaţiilor politice ale geografiei şi al spaţiilor şi statelor în legătură cu

puterea acestora (politică, militară, culturală, legală). Noţiunea de geopolitică s-a

definit mai precis după al doilea război mondial, exprimând în prezent,

complexitatea repartiţiei puterilor instituţionale în lume, în detrimentul celorlalte

patru abordări:

- Relaţiile internaţionale care se definesc în aria dreptului internaţional

- Sociologia politică care defineşte divizarea interguvernamentală a lumii

- Geografie politică care defineşte organizarea puterilor şi teritoriilor, decupajul

social al spaţiului mondial, cartografia electorală

- Geostrategia care studiază interesele statelor şi actorilor politici (alianţe, conflicte,

interese)

Noţiunea de geopolitică se referă printre altele la raporturile de forţă între

puterile mondiale şi polii regionali în competiţie, cu lumea/ordinea ideologiilor,

religiilor şi a guvernanței mondiale.

Ideologiile şi curentele religioase influenţează organizarea mondială a

sistemelor sociale şi politice într-o abordare paralelă sau încrucişată cu puterile

instituţionale. Acestea trebuie luate în considerare în contextul mondializării, în care

creşte capacitatea de difuzare a mesajelor religioase, în care creşte forţa de

187

individualizare şi pluralism a curentelor religioase, ambele posibilităţi căpătând o

influenţă deosebită.

Problema guvernanței mondiale are de asemenea un rol important în

contextul mondializării actuale. Urmare a creşterii interdependenţei societăţilor

umane la scară mondială, guvernanța mondială se defineşte prin construcţia

reglementărilor publice şi private la nivelul provocărilor lansate de mondializare.

Actorii guvernanței mondiale sunt:

- La nivelul public: ONU, BM, OMC, UE, Uniuni regionale etc

- La nivelul privat: asociaţii, ONG-ruri, întreprinderi, companii multinaţionale etc

b. INDICATORI:

Pentru evaluarea locului unei ţări în echilibrul mondial:

- Creşterea economică

- Nivelul exporturilor

- Diversitatea industriilor

- Numărul de companii multinaţionale implantate

Ponderea demografică:

- Mana de lucru calificată: pondere/cost

- Capacitatea militară

- Control asupra resurselor/rezervelor financiare

- Control asupra tehnologiilor avansate

- Zona de influenţă lingvistică şi culturală

Pentru evaluarea aspectelor religioase:

- Numărul credincioşilor creştini, musulmani, hindu, budişti, mozaici, etc

- Creşterea influenţei mişcărilor religioase noi

Pentru evaluarea guvernanței mondiale:

- Ratificarea convenţiilor internaţionale

- Număr de cauze/recursul la instituţiile create pentru respectarea Dreptului

Internaţional (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Internaţională de

Justiţie)

- Numărul şi ponderea (financiară şi în termen de resurse umane) ONG-urilor

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: o lume unipolară în jurul Statelor Unite ale Americii, singura mare putere

Statele Unite ale Americii îşi menţin rolul de lider mondial economic, politic şi

cultural, în condiţiile în care ţările în curs de dezvoltare nu pot face faţă creşterii

preţurilor materiilor prime şi energiei, iar Uniunea Europeană nu dispune de

instituţii suficient de solide pentru a gestiona diversitatea punctelor de vedere ale

statelor membre.

188

Ipoteza 2: o lume multipolară reglementată de către un leadership occidental

Statele Unite ale Americii reuşesc să-şi menţină locul de primă putere

mondială, cu mult înaintea restului lumii. Cu toate acestea, Uniunea Europeană îşi

creează instituţii puternice care îi permit să se afirme pe eşichierul politic mondial,

iar ţările în curs de dezvoltare îşi diminuează importanţa la nivel mondial. Modelul

democraţiei liberale occidentale se impune.

Ipoteza 3: o lume multipolară într-un echilibru instabil şi incert

Ţările în curs de dezvoltare continuă creşterea în ritmul actual, cu China în

primă poziţie. Creşterea ponderii lor economice, permite impunerea unor noi

modele economice şi politice, reuşind să impună pe scena internaţională, ansamblul

valorilor ce prevalează în sistemul lor social. Zona eurasiatică rămâne incertă.

Ipoteza 4: o lume compusă din state bazate pe o politică autarhică conducând la o

lume/realitate radicalizată, extremă

Creşterea cereri de materii prime şi energie antrenează conflicte interstatale

pentru accesul la resurse, iar modelul democratic occidental nu reuşeşte să frâneze

ascensiunea extremelor. Efectele nefaste ale fenomenului de mondializare se

intensifică şi vin să alimenteze curentele religioase, pledând pentru o întoarcere la

valorile tradiţionale în cadrul unor reacţii de cele mai multe ori violente.

RESURSE NATURALE PROPRII ŞI ACCES LA RESURSE

a. DEFINIŢIE:

Sunt considerate resurse naturale: aerul, pământul, apa, pădurile, fauna şi flora,

zăcămintele minerale. Ele pot fi: regenerabile şi neregenerabile. Resursele

regenerabile pot fi înlocuite sau reconstituite, sau printr-o evoluţie naturală, sau prin

intervenţia omului. Zăcămintele minerale şi combustibilii fosili sunt resurse naturale

neregenerabile (care nu pot fi înlocuite sau reconstituite).

b. INDICATORI:

- Resurse de apă dulce

- Resurse forestiere

- Resurse de pescuit

- Resurse energetice

- Biodiversitate

189

c. IPOTEZE

Ipoteza 1: inacţiune şi lipsă de reglementare

Planeta continuă fenomenul de mondializare. Progresele tehnologice permit

producţia de cereale şi animale necesare nevoilor populaţiei. Continuă să existe

probleme de repartiţie şi de acces la resurse. Foametea continuă să fie o problemă în

ţările cu o slabă guvernanţă său atinse de dezastre naturale (Somalia, Coreea de

Nord). Mediul cunoaşte o agravare a problemelor de degradare a solurilor,

distrugerea pădurilor, efect de seră, pierdere a biodiversităţii. Conflictele, războaiele

şi tensiunile se multiplică cu o ruptură din ce în ce mai pronunţată între nord şi sud.

Ipoteza 2: o întoarcere la protecţionism şi autarhie

Politicile agricole sunt revăzute, programele nucleare se extind, utilizarea

resurselor naturale sunt strict controlate. Diviziunea internaţională a muncii este

repusă în cauză, mondializarea economică stagnează. Ţările sărace devin şi mai

sărace. Creşterea în ţările în curs de dezvoltare încetineşte, iar ţările fără resurse

primare suficiente (alimentare apă, energie) cunosc crize violente.

Ipoteza 3: o creştere a responsabilităţii la nivel mondial

Exploatarea resurselor face obiectul acordurilor internaţionale. Se realizează

un echilibru între cerere şi ofertă pe piaţa energetică, luând în considerare dorinţa

ţărilor exportatoare de a nu creşte capacităţile de producţie. Se realizează un

dispozitiv global de control şi administrare eficientă a resurselor.

MEDIU

a. DEFINIŢIE:

Ambientul în care un organism funcţionează, incluzând aer, apă, pământ,

resurse naturale, floră, faună, oamenii şi relaţiile lor, reprezintă definiţia mediului

după OCDE. După anul 1990, indicatorii de mediu au căpătat o importanţă

deosebită, utilizarea lor fiind puternic răspândită. OCDE a identificat în anul 2001, o

listă de indicatori de mediu care se bazează pe evaluări anterioare şi pe experienţa

acumulată în utilizarea indicatorilor de mediu în evaluările sale politice.

b. INDICATORI:

Indicatori de evaluare imediată/Indicatori pe termen mediu:

- Intensitatea emisiilor de CO2/Indicele emisiilor de gaz cu efect de seră

- Intensitatea emisiilor SOx şi NOx/Populaţie expusă la poluarea din aer

- Intensitatea producţiei de deşeuri municipale/Intensitatea producţiei totale de

deşeuri

- Indicele de racordare la canalizare/Gradul de poluare ce afectează apele

190

- Intensitatea utilizării resurselor de peşte/Volumul pescuitului raportat la resursele

disponibile

- Consumul energetic/Eficienţa energetică

- Specii ameninţate/Diversitatea speciilor şi habitatelor sau suprafaţa ecosistemelor

importante

c. IPOTEZE

Ipoteza 1: O reglementare/organizare globală

Planeta continuă fenomenul de mondializare stimulând deschiderea ţărilor

către restul lumii. Dezvoltarea durabilă este gestionată prin intervenţia în

problemele de mediu, doar când apar astfel de probleme într-o abordare reactivă.

Creşterea economică a mărit intensitatea producţiei deşeurilor, iar managementul

acestora are de la caz la caz repercursiuni importante asupra calităţii apei.

Ipoteza 2: Soluţia individuală: fiecare pentru sine

Tendinţa mondializării se inversează, lumea se regionalizează, guvernele dau

prioritate securităţii naţionale şi intereselor lor regionale. Este o abordare reactivă la

problemele ecosistemelor. Şi în această ipoteză managementul mediului este făcut

într-un mod reactiv.

Ipoteza 3: Scenariul unui tip de adaptare moderată

Guvernele îşi orientează politicile în funcţie de ecosistemele tipice fiecărei

ţări. Este vorba de un management proactiv al ecosistemelor. Creşterea economică în

acest context este redusă dar cunoaşte o evoluţie ascendentă. Creşterea demografică

este puternică la fel ca şi în cazul Ipotezei 2.

Ipoteza 4: Majoritatea ţărilor unite pentru o politică globală de protecţie a mediului

În această ipoteza, guvernanța este fundamentată pe mondializare, lumea este

interconectată şi practică un management proactiv în domeniul protecţiei mediului.

Ţările care nu au bune practici în domeniu sunt marginalizate. Are loc o creştere

semnificativă a resurselor din ecosisteme cu o oarecare pierdere în domeniul

biodiversităţii şi deci cu o pierdere a anumitor roluri a ecosistemelor. Se decide că

este important să se lupte contra degradării ecosistemelor dar răspunzând la cererea

din ce în ce mai mare de servicii oferite de mediu.

191

SECTORUL FINANCIAR INTERNAŢIONAL, CRIZA FINANCIARĂ

MONDIALĂ/EUROPEANĂ ŞI ZONA EURO

a. DEFINIŢIE:

Sisteme financiare internaţionale

Sistemul financiar desemnează ansamblul instituţiilor, mecanismelor şi

actorilor mobilizaţi pentru a permite interacţiunea între agenţii economici care în

decursul unei perioade, au o capacitate de economisire şi alţi agenţi care în decursul

aceleiaşi perioade, au nevoie de o finanţare.

Interacţiunea între agenţii care au capacitate de finanţare şi cei care au nevoie

de finanţare, poate fi intermediată printr-o bancă (care colectează fonduri

economisite şi care acordă credite) sau în mod direct, prin piaţa de capital

(emisia/subscripţia de titluri de creanţă sau de proprietate). Sistemul financiar se

înscrie într-un cadru mondializat unde agenţii care au nevoie de finanţare pot face

apel la resurse de finanţare non-rezidente, în special prin intermediul investitorilor

instituţionali (companii de asigurare, organisme de plasament colectiv, fonduri de

investiţie sau de pensii).

Sisteme monetare internaţionale

Sistemele monetare internaţionale acoperă dispozitivele instituţionale care

definesc şi încadrează într-o manieră mai mult sau mai puţin liberă, modul în care se

formează ratele de schimb (preţul unei monede exprimată în altă monedă).

Distingem în linii mări regimul de schimb fix (sau administrativ) şi regimul de

schimb flotant (rata de schimb este un preţ de piaţă rezultat în confruntarea dintre

cerere şi ofertă). Sistemul regional cel mai performant, cu toate problemele sale

structurale de coagulare şi dezvoltare este sistemul EURO.

Ultimii 25 de ani au fost marcaţi de un număr record de crize financiare;

sistemul monetar euro a fost zguduit şi el de criză.

b. INDICATORI

- Rata intermedierilor (volumul finanţărilor/plasamentelor investiţiilor pe piaţa de

capital în comparaţie cu volumul finanţărilor/plasamentelor investiţiilor din credite

bancare)

- Fluxul de capital

- Titritizarea creditelor

- Stabilitatea ratei de schimb şi rata dobânzii după anul 1985

- Corelarea între economisirea/capitalizarea internă şi investiţiile interne

c. IPOTEZE

192

Ipoteza 1: o reglementare monetară şi financiară strictă; o arhitectură administrată

inflexibil cu norme de comportament şi norme de structură întărite

Ca urmare a crizei cambiare/bancare sau financiare majore, este

implementată o reglementare rigidă a sistemului monetar. Activitatea monetară şi

financiară sunt strict reglementate prin instaurarea (sau în anumite cazuri

reinstaurarea) controlului statal, strict. Într-un sistem financiar care rămâne divizat,

asistăm la preluarea controlului de către State.

Ipoteza 2: un mix regăsit între disciplină şi flexibilitate, o arhitectură mai suplă, o

administrare a sistemului bazat pe coduri de bună conduită şi stimulente

Se instaurează o guvernanță mondială. Au fost adoptate reguli procedurale

bazate pe coduri de bună conduită şi sisteme de stimulare. Sub auspiciile FMI,

Statele ajung să pună în practică o nouă arhitectură în jurul unor zone - ţintă care

permit definirea zonelor de fluctuaţie monetară dincolo de care autorităţile se

angajează să intervină.

Ipoteza 3: primatul finanţelor: un model depăşit. Un nou sistem de măsură al

valorilor activelor imateriale şi al performanţei plasamentelor. Modelul pieţei

financiare, un model depăşit

Este repusă în discuţie hiperfinanciarizarea economiilor de la sfârşitul anilor

2000. Creşterea bulei financiare, constituirea bulelor speculative pe instrumentele

financiare, pe creanţele bancare şi pe materiile prime, au alimentat critici dure

asupra conţinutului şi moralei capitalismului financiar.

Ipoteza 4: crize bancare, financiare şi cambiare periodice. Finanţele, bolnavul cronic

al economiei. Incertitudinea se resimte peste tot, crizele sunt periodice iar

reglementarea este absenţa

Sistemul financiar este zguduit de crize frecvente şi imprevizibile.

Incertitudinea rămâne elementul principal. Nici o reglementare financiară nu este

acceptată şi deci nu funcţionează. Finanţele sunt considerate ca o activitate cronică,

în criză. Funcţiunea de creditor salvator al băncilor centrale, rămâne instrumentul

principal pentru injectarea de lichidităţi în cazul crizelor.

POPULAŢIA MONDIALĂ

a. DEFINIŢIE

Creşterea explozivă a populaţiei la nivel mondial (6 miliarde în anul 1999 faţă

de 1 miliard în anul 1804) se explică prin tranziţia demografică. Evoluţia acesteia pe

trei secole, a condus umanitatea să treacă de la un regim demografic marcat de o

puternică natalitate la un regim nou definit de o natalitate şi o mortalitate reduse.

193

b. INDICATORI

Trei variabile determină demografia mondială:

- Fecunditatea care se măsoară prin indicele de fecunditate

- Mortalitatea care se evaluează prin intermediul indicelui de speranţă de viaţă la

naştere

- Migrarea internaţională care se evaluează la nivelul fiecărei ţări sau regiuni ale

lumii, prin soldul migrator, negativ dacă numărul de emigranţi este superior celui

de imigranţi şi pozitiv în cazul contrar

c. IPOTEZE

Ipoteza 1: Spre un nou echilibru în căutarea unei solidarităţi nord-sud

În varianta medie a proiecţiilor ONU este previzionată creşterea continuă a

speranţei de viaţă în toate ţările, care ar putea totuşi să scadă ca urmare a

comportamentelor de risc şi alimentaţiei. În anul 2025, marile oraşe vor constitui

principalele centre de producţie şi circulaţie pentru informaţii, capitaluri, persoane şi

schimburi comerciale. Se estimează că 60% din populaţie va fi urbană (82%în ţările

industrializate şi 57% în ţările în curs de dezvoltare). Proiecţiile ONU arată că toate

ţările vor recurge la imigrare pentru a evita descreşterea populaţiei. O concurenţă

riscă să se stabilească între ţările dezvoltate, pentru atragerea forţei de muncă străine

care va deveni mai exigentă în ceea ce priveşte alegerea destinaţiei.

Ipoteza 2: Un proces de îmbătrânire a populaţiei care fragilizează atât Nordul cât şi

Sudul

Ca urmare a scăderii indicelui de fecunditate şi de creştere a indicelui

speranţei de viaţă, populaţiile din aproape toate ţările lumii îmbătrânesc rapid.

Ipoteza principală a proiecţiilor ONU este cea a unei convergenţe progresive a

indicelui de fecunditate în toate ţările, în anul 2050, peste 80% din populaţia

mondială va trăi în ţări unde indicele de fecunditate va fi sub 2,1. Pe plan mondial,

numărul persoanelor de peste 60 ani se va tripla până în anul 2050 faţă de anul 2005.

La aceasta se va adăuga şi insecuritatea alimentară provocată de creşterea accentuată

a preţurilor produselor agricole.

Ipoteza 3: Riscuri climatice: o populaţie mondială tot mai expusă

Dintotdeauna populaţia a fost atrasă de zonele de ţărm din raţiuni economice,

bogăţiile ajungând prin porturi. Opt din cele mai mari zece oraşe ale lumii sunt

situate în zona de ţărm. Astăzi, dezvoltarea turismului şi atracţia acestor zone de

ţărm pentru pensionari au un impact asupra creşterii populaţiei în aceste zone este

mai rapid decât în celelalte zone. Aceasta “riveranizare” a populaţiei devine riscantă

datorită încălzirii climatice a planetei. Migrările cauzate de efectele climatice

afectează în mod considerabil migrările economice motivate de ajustările necesare pe

194

piaţa de muncă (meserii cu un mare deficit în anumite ţări şi creşterea persoanelor

active în alte ţări).

POLITICA ENERGETICĂ

a. DEFINIŢIE:

UE a declanşat o nouă revoluţie industrială şi a creat o economie cu o eficienţă

energetică ridicată şi cu emisii reduse de CO2. În acest scop, ea şi-a stabilit câteva

obiective energetice majore. Sectorul energetic influenţează fundamental evoluţia

întregii societăţi. În prezent nu poate fi concepută o economie dezvoltată, cu un

sector social adecvat Europei secolului XXI, fără un sector energetic eficient. Politica

energetică este corelată cu celelalte politici sectoriale şi susţin împreună îndeplinirea

programelor guvernamentale. Sectorul energetic naţional trebuie să facă faţă

principalelor provocări ce se manifestă la nivel intern şi global: securitatea

alimentării cu energie, creşterea competitivităţii economice şi reducerea impactului

asupra mediului Aceste provocări sunt deosebit de importante, în condiţiile în care

România trebuie să recupereze decalajul de performanţă economică faţă de ţările

dezvoltate ale UE. Într-o economie din ce în ce mai globalizată, politica energetică a

unei ţări se realizează în contextul evoluţiilor şi schimbărilor care au loc pe plan

mondial.

b. INDICATORI:

- Securitate energetică

- Protecţia mediului ambiant

- Eficienţa energetică

- Eficienţa utilizării resurselor existente la nivel mondial

- Balanţă de energie în Uniunea Europeană

c. IPOTEZE

Ipoteza 1: Colectivităţile locale în centrul acţiunii

Se face tot mai resimţită necesitatea de a uni forţele locale şi regionale în

domeniul eficienţei energetice. Se promovează astfel tot mai mult implicarea

regiunilor în Pactul primarilor. Autorităţile locale şi regionale împart

responsabilitatea cu autorităţile naţionale, iar angajamentul UE va fi realizabil cu

participarea directă a părţilor interesate la nivel local.

Ipoteza 2: Energia curată şi clima se vor deprecia până în 2050

Conform studiului “Tendinţe 2050” publicat de Uniunea Europeană,

demersul UE de a elibera sectorul energetic de dependenţă faţă de carbon va reduce

doar cu jumătate cantitatea de emisii necesară pentru a limita încălzirea globală cu 2

195

grade Celsius în 2050. Europa îşi intensifică eforturile prin elaborarea unui cadru

ambiţios pentru mediu şi energie pentru 2030, cu obiective pentru energia

regenerabilă şi reducerea gazelor cu efect de seră.

Ipoteza 3: Efortul economic major şi necorelarea măsurilor conduc la eşec

Preţurile energiei vor fi afectate în creştere de marea nevoie de investiţii din

sectorul energetic şi de stabilirea preţului hidrocarburilor la nivel internaţional

datorită creşterii cererii în ţările emergente. Piaţa internă a energiei este încă

fragmentată şi nu a atins potenţialul de transparenţă, accesibilitate şi alegere. Există

încă multe bariere pentru o competiţie deschisă şi corectă.

Ipoteza 4: O creştere a responsabilităţii la nivelul Uniunii Europene

Obiectivele propuse prin Strategia Europa 2020 vor fi atinse. Se vor realiza

eforturi concertate în vederea adoptării unei noi viziuni economice, care să asigure

atingerea obiectivelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte schimbările climatice şi

utilizarea durabilă a energiei. Securitatea energetică va fi garantată. Lupta împotriva

schimbărilor climatice ar putea fi câştigată printr-o acţiune la nivel global.

TURISMUL INTERNAŢIONAL

a. DEFINIŢIE:

„Turismul internaţional reprezintă acţiunea de deplasare temporară a

rezidenţilor unei ţări în calitate de vizitatori spre o altă ţară, în scopul satisfacerii

unor motivaţii şi consumuri specifice acoperite de activităţi de producţie

generatoare de venituri în ţara de destinaţie”. Motivaţiile şi consumurile specifice

exclud pe cele legate de prestarea unor activităţi lucrative. Prin analogie cu

circulaţia internaţională de mărfuri, se poate defini circulaţia turistică internaţională

ca fiind „totalitatea tranzacţiilor comerciale (cu servicii şi mărfuri) care premerg,

însoţesc şi decurg din călătoriile turistice internaţionale”.

b. INDICATORI:

- Cerere şi ofertă în turismul internaţional

- Corelaţia dintre diversele laturi ale pieţei turistice

- Efecte economice directe ale turismului internaţional

- Utilizarea forţei de muncă în sectorul turistic

- Turismul urban cultural

c. IPOTEZE

Ipoteza 1: Declin al turismului

196

Consecinţele crizei economice şi ale declinului sectorului financiar sunt

profunde. Contribuţia turismului în PIB se diminuează drastic. TERITORIUL este

puternic afectat. Va deveni destinaţie a unui turism de tranzit redus. Declinului

industrial i se adaugă şi cel al sectorului terţiar.

Ipoteza 2: Politici bazate pe cerere

Se adoptă un mod de abordare pe termen scurt, care se axează numai pe

fluxurile de vizitatori şi se iau în considerare în mod tipic măsurile bazate pe cerere.

Acest mod de abordare constituie o primă reacţie naturală la creşterea importanţei

turismului de masă în zonele istorice, în ultimele decenii. Zone întregi din oraşe au

cedat dezvoltării turismului, în timp ce altele au devenit zone rezidenţiale. Pe

ansamblu, aceste politici vor avea un succes limitat.

Ipoteza 3: Politici bazate pe ofertă

Cererile turistice nu mai sunt considerate date de sine stătătoare, ci trebuie

ghidate şi construite în timp. Capacitatea de a manevra informaţia şi a conduce

schimbarea, disponibilitatea bugetelor flexibile şi implicarea reţelelor strategice ale

sectorului privat sunt elemente fundamentale ale acestei abordări. Deşi în

TERITORIU se dezvoltă un turism eficient, acesta nu poate susţine dezvoltarea

tuturor sectoarelor urbane.

Ipoteza 4: Aglomerarea culturală - model sinergic al dezvoltării turismului

Se va adopta o strategie pertinentă de dezvoltare turistică, în care atenţia celor

care fac planificările se va îndrepta şi spre alte domenii. Relaţia dintre turism şi

restul ramurilor economice este problema fundamentală, iar capacitatea

organizatorică a instituţiilor ce conduc schimbarea, devine elementul critic de succes.

5.2.2 Variabile interne

Pentru variabilele interne au fost construite ipoteze care continuă sau atenuează

tendinţele actuale, dar şi ipoteze care le inversează, în special în sensul maximizării

valorificării resurselor şi potenţialului local.

DEMOGRAFIE ÎN AREAL

a. DEFINIŢIE:

Demografia este determinată de trei variabile principale: sporul natural,

mortalitate şi fluxuri migratorii.

În arealul proiectului cele trei variabile au avut evoluţii contradictorii.

197

b. INDICATORI:

- Populaţia totală, populaţia activă

- Sporul natural

- Populaţia repartizată pe grupe de vârstă

- Soldul migrator

- Indicator privind dependenţa economică

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: uşoară scădere demografică şi o relativă îmbătrânire a populaţiei.

Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a

teritoriului să se menţină pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat prin

extrapolarea proiecţiilor INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.

Ipoteza se bazează pe creşterea speranţei de viaţă şi pe tendinţa de scădere a

sporului natural.

Ipoteza 2: continuarea tendinţelor demografice actuale în contextul unei politici

reactive fără măsuri proactive în domeniu

Scăderea populaţiei are loc în special ca urmare a fluxurilor migratoare

negative dar şi a îmbătrânirii populaţiei, consfinţind o lipsă de atractivitate a

TERITORIULUI cu excepţia perioadei sezonului estival. Dificultăţile economice

majore vor conduce spre o ruptură a indicatorului spor natural, iar speranţa de viaţă

va cunoaşte şi ea o aplatizare.

Ipoteza 3: creşterea atractivităţii care va influenţa un şold migrator considerabil

pozitiv

O politică activă în domeniul parcurilor industriale de-a lungul Dunării ca şi o

politică în domeniul turismului care să conducă la o activitate continuă, pot constitui

elemente care să favorizeze soldul migrator în sens pozitiv. Aceste două politici sunt

sau pot fi susţinute prin politica europeană în domeniul transporturilor “TEN-T” şi

în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile.

OFERTA DE SERVICII PUBLICE

a. DEFINIŢIE:

Ţările Uniunii Europene trebuie să gestioneze un echilibru între pe de o parte

cererea susţinută de bunuri/patrimoniu public pentru sectoarele sănătate, ordine

publică, formare şi pe de altă parte necesitatea raţionalizării resurselor bugetare şi

gestionarea eficientă după principiile dezvoltării durabile a finanţelor publice. Oferta

198

de servicii publice naţională trebuie să se situeze într-un context reglementat la nivel

european. Aceasta delimitează clar domeniile naturii publice a serviciului ce trebuie

asigurat, a statutului celui care prestează/oferă serviciul şi calitatea serviciului

considerat de “serviciu de interes general”. Viziunea naţională în acest domeniu este

departe de ceastă viziune şi conduce la anomalii grave în perimetrul serviciilor

publice. Ansamblul parametrilor amintiţi reprezintă oferta de servicii publice. Un

domeniu sensibil la nivel european şi naţional îl constituie oferta de servicii în

domeniul asistenţei medicale. Oferta în acest domeniu regrupează ansamblul celor

ce profesează în domeniu (medici, infirmiere, farmacişti, etc), infrastructura de bază

(locul de prestare: spitale, clinici, cabinete, laboratoare, etc) şi echipamentele

(scanere, blocuri operatorii, etc).

b. INDICATORI:

Principalii indicatori ai oferte de servicii sunt:

- Ponderea personalului din administraţia publică în total forţă de muncă ocupată

- Indicele administrative: numărul personalului din administraţia publică/locuitori

- Ponderea sectorului public în PIB

- Acoperirea teritorială cu servicii

- Accesibilitate servicii/TIC

În ceea ce priveşte indicatorii importanţi din domeniul asistenţei medicale,

aceştia sunt:

- Numărul de spitale publice

- Numărul de spitale private

- Numărul de servicii de urgent

- Numărul practicienilor din domeniu

c. IPOTEZE:

Ipotezele de evoluţie relative acestei variabile ţin cont de următorii parametri:

- Evoluţia ponderii alocate acestor servicii din PIB/execuţii bugetare (spre exemplu

pentru sănătatea şi educaţie sunt prevederi de 6% din PIB dar alocările sunt mult

mai mici)

- Constrângerile privitoare la asigurarea unor servicii obligatorii care după natura

lor vor influenţa evoluţia numărului de bugetari

- Scăderea numărului bugetarilor fie prin pensionare fie datorită migrării lor (în

special din sănătate şi educaţie)

Ipoteza 1: O abordare financiară a eficienţei cheltuielilor bugetare în cadrul unui

proces de descentralizare

199

Această ipoteză corespunde unei logici de continuare a tendinţei actuale, care

însă nu a dat rezultate. De peste 20 de ani sectorul se restructurează dar serviciile nu

se ridică la nivelul impus de reglementările europene în domeniu.

Ipoteza 2: Un nou model pentru serviciu public

Acesta ipoteză ia în calcul o reducere limitată a cheltuielilor publice dar care

antrenează evoluţia pozitivă a dimensiunii calitative a serviciului prin implementare

unor indicatori de eficienţă. În această ipoteze este foarte posibil ca o parte

importantă a serviciilor să evolueze către externalizare.

Ipoteza 3: Nivel de prestare/venituri din domeniul privat aplicat serviciilor publice

Această ipoteză este cea a unor reduceri drastice ale cheltuielilor publice în

cadrul unor planuri/contracte de management (pe criterii de calitate şi eficienţă)

care se impun în scopul evoluţiei serviciilor oferite/prestate. Această ipoteză se

fundamentează pe managementul resurselor umane foarte strict şi pe măsuri ce pot

conduce la reajustări drastice în domeniul ofertei.

Ipoteza 4: Recunoaşterea unor noi nevoi necesitând un management public

Această ipoteză se caracterizează printr-o evoluţie puternică a nevoilor

colectivităţilor (formare, sănătate, mediu, etc). Asistăm la apariţia unor noi servicii

locale necesitând management public. Acesta poate lua diverse forme (delegare de

serviciu public, concesiune, etc). Această ipoteză are ca premisă descentralizarea

puternică şi creşterea rolului parteneriatului public privat.

CULTURĂ, CREATIVITATE, AGREMENT

a. DEFINIŢIE:

Creativitatea culturală se bazează pe individualităţi (artiştii), structuri

(companiile din domeniu), iniţiative (artişti reuniţi în colective) şi reţele.

Instituţional, aceasta se sprijină pe Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniu Cultural şi Naţional, fiind un serviciu deconcentrat, cu personalitate

juridică al Ministerului Culturii. Responsabilităţile exercitate de colectivităţile locale

în domeniul cultural se adaugă cadrului instituţional.

Din punct de vedere formal, atractivitatea culturală a zonei se defineşte drept

capacitatea acesteia de a atrage activităţi pe teritoriul său. Producţia culturală la

nivel global se industrializează sub influenţa americană. Această influenţă a generat

apariţia unei ramuri conexe, care adeseori înglobează activitatea denumită

entertainment (divertisment/agrement). Într-o economie globală unde influenţele se

întrepătrund, această atractivitate trebuie mărită în cazul unor fluxuri de turişti

200

veniţi să consume servicii sau produse culturale, inclusiv sub noile forme de

divertisment/agrement.

b. INDICATORI:

- Echipamente culturale (inclusiv cele conexe de agrement)

- Evenimente - festivaluri

- Formare în domeniul artistic

- Indicele de utilizare al echipamentelor culturale

- Dinamism economic

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: dispariţia creativităţii şi atractivităţii culturale în regiune

Modelul global şi al instituţiilor internaţionale se impun în faţa creativităţilor

locale. Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi identice la nivel

mondial, ajungând să se banalizeze. Nu mai este nimic particular de arătat sau

experimentat în TERITORIU.

Ipoteza 2: creşterea explozivă a atractivităţii culturale în TERITORIU

În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament al sectorului privat

în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate culturală bazată pe

industriile culturale, bogăţia patrimoniului şi artele spectacolului în toate formele

lor. TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalităţii şi poate exploata

toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local, intracomunitar şi

internaţional.

Ipoteza 3: apariţia unui pol unic de creativitate şi atractivitate culturală în

TERITORIU

TERITORIUL nu a reuşit să creeze o dinamică globală care să se dezvolte

armonios în domeniile patrimoniului, creaţiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a

focalizat în Drobeta-Turnu Severin pe infrastructură şi resursele de turism. Restul

TERITORIULUI rămâne centrat doar pe valorificarea patrimoniului şi pe activităţi

de creaţii culturale de anvergură modestă.

URBANISM/AMENAJAREA TERITORIULUI

a. DEFINIŢIE:

Aceasta este ştiinţa organizării spaţiale a teritoriilor. Amenajarea teritoriului

cuprinde o componentă funcţională şi o componentă culturală:

201

- Funcţiunile de utilizare ale localităţilor, identificate în anul 1934 de arhitecţii reuniţi

în cadrul Chartei de la Atena, sunt în număr de patru: Locuire, Activităţi economice,

Spaţii de recreere, Circulaţie.

- Dimensiunea de reprezentare a localităţilor şi teritoriilor defineşte luarea în

stăpânire identitară de către locuitorii ei. Aceasta este dimensiunea culturală a

urbanismului/amenajării teritoriale.

b. INDICATORI:

- Gradul de întrepătrundere între cele patru funcţiuni ale teritoriului, alegerea între

zonare strictă unifuncţionalitate sau funcţiuni mixte

- Necesitatea armonizării între urbanismul reglementator care uniformizează forma

(limită de înălţime, zonări şi densitate) şi între urbanismul de proiecte dând sens

teritoriului şi favorizând identitatea locală

- Existenta reglementărilor/normelor, adecvarea lor la ritmul dezvoltării şi la noile

provocări şi activităţi

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: fragmentarea funcţiunilor urbane dublate de politici funciare inadaptate

Plafoane legale în domeniul construcţiilor sunt neactualizate şi practic

blochează iniţiativele. Din acest motiv, dezvoltările sunt inabordabile pentru

domeniul funciar. Nu sunt realizate alte PATZ-uri adaptate potenţialităţilor

teritoriale. Segregarea socială şi spaţial creşte ca urmare a constrângerilor din

domeniul funciar şi în domeniul mobilităţii.

Ipoteza 2: Un urbanism funcţional şi de proiect la scara microzonală sau

aglomeraţie

Coerentă de ansamblu al celor patru funcţiuni urbane se realizează în

perimetre restrânse sau sunt integrate în special imperativele impuse de necesitatea

fluidizării schimburilor. O viziune de ansamblu este absenţa. Există un risc pe

termen mediu de izolare pentru zone (cartiere) sau aglomerări, care conduc la

dezvoltarea TERITORIULUI în mai multe viteze şi crearea unor disparităţi

importante.

Ipoteza 3: un urbanism multipolar ierarhizat

Organizarea teritoriului se face ierarhizat, proiectele locale sunt corelate

coerent între ele prin articularea instrumentelor de amenajare a teritoriului precum

PUG-uri şi scheme de coeziune teritorială de tip PATZ.

CALITATEA MEDIULUI

202

a. DEFINIŢIE:

Prima definiţie tehnică a mediului a apărut în anii ‘20, ca ansamblul

condiţiilor naturale (fizice, chimice, biologice) şi culturale (sociologice) susceptibile

să influenţeze toate organismele vii şi activităţile umane. Începând cu anii ‘60,

această noţiune acoperă resursele natural biotice (faună, floră) şi abiotice (aer, apă,

sol) şi interacţiunile reciproce, aspectele caracteristice ale peisajului şi bunurile care

compun moştenirea culturală.

În manieră generală, mediul defineşte ansamblul de elemente naturale şi

artificiale în cadrul căruia se derulează viaţă umană.

Cu provocările ecologice actuale, această noţiune a căpătat o dimensiune

mondială.

Când evocăm percepţia noastră asupra mediului (social, ecologic, politic...)

trebuie deci să integrăm dimensiunea mondializării şi să o definim de la început la

scară mondială.

Totuşi, componenţa sa teritorială este una puternică: mediul este de asemenea

perceput ca un teritoriu destructurat şi amenajat ţinând cont de necesităţile omului

dar adaptat la necesităţile economice, industriale şi financiare.

În competiţia teritorială care s-a instaurat între zone/regiuni/ţări, teritoriile

pot să propună alegeri voluntariste în favoarea mediului, ca factori ai unei dezvoltări

durabile şi sustenabile pe de o parte dar şi ca factor al atractivităţii teritoriale pe de

altă parte.

Mediul, ca element de atractivitate este definit de două dimensiuni:

- Mediul în sensul de “spaţiu emblematic”: spaţii naturale care contribuie la crearea

imaginii şi la notorietatea unui teritoriu (litoral, masivi muntoşi..)

- Mediul în sens “obişnuit”: calitatea aerului, apei, emisii chimice sau sonore,

sentimentul de securitate (în plan industrial). Această natură obişnuită participă la

bună funcţionare a ecosistemelor (concept de coridor ecologic) dar de asemenea şi la

atractivitatea unui teritoriu.

b. INDICATORI:

- Calitatea aerului (intensitatea emisiilor de gaze)

- Gestionarea deşeurilor

- Producţia şi consumul energetic

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: un şoc climatic neanticipat

Schimbările climatice şi accelerarea efectelor sale asupra mediului se vor simţi

şi vor constitui principalul factor de ruptură. Acest scenariu ia în considerare ipoteza

203

unei evaluări greşite a condiţiilor climatice viitoare şi a unei cunoaşteri imprecise a

sectoarelor de activitate cele mai sensibile la schimbările climatice.

Ipoteza 2: vulnerabilitatea resurselor energetice europene reprezintă un factor de

ruptură

Mai presus decât problema disponibilităţii rezervelor, este concentrarea

acestora în câteva zone geografice. România în schimb, se confruntă cu un excedent

de energie, exportul ajungând în ultimul timp la 10% din cantitatea produsă. Poziţia

Teritoriului îl poate impune ca pol de excelenţă pentru tranzitul excedentului de

energie electrică spre Serbia.

Ipoteza 3: politici active în domeniul ambiental în general de protecţie şi conservare

a biodiversităţi în special

Această ipoteză proiectează o situaţie ideală în care ştiinţele şi tehnologiile s-

au dezvoltat într-un mod inteligent pentru a garanta dezvoltarea durabilă la toate

nivelurile. Această ipoteza poate capătă o importanţă deosebită la nivelul unui Pact

Teritorial Extins la nivelul întregului areal severinean printr-o politică specială

orientată spre biodiversitate şi crearea unui continuum al protecţiei biodiversităţii

(realizarea unor coridoare ecologice).

TRANSPORTUL ŞI INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT

a. DEFINIŢIE:

Dezvoltarea mobilităţii oamenilor şi mărfurilor constituie un factor

determinant indispensabil pentru a răspunde aspiraţiilor fiecăruia la ameliorarea

nivelului şi calităţii vieţii, într-o economie mondializată unde exigenţele ce vizează

adaptabilitatea la realităţile în evoluţie sunt din ce în ce mai puternice. În acest

context este importantă confruntarea nevoii de transport constatată astăzi şi cea

previzionată în viitor, cu răspunsurile la nivelul politicilor publice posibil de a fi

anticipate, în scopul prevenirii riscurilor de regres economic şi social. În ceea ce

priveşte cererea de transport, au fost realizate proiecţii globale şi multimodale cu

orizont 2020-2050, la nivelul Uniunii Europene. Aceste previziuni, împreună cu

abordarea care integrează evoluţia resurselor de hidrocarburi fosile şi preţul

energiei, introduc modificări substanţiale şi impun tendinţe noi ale diferitelor tipuri

de trafic şi în special interconectivitatea lor. Evaluările prospective trebuie plasate

într-un cadru al constrângerilor în creştere în materie de resurse energetice, în

special petroliere şi a emisiilor de gaz cu efect de seră.

Schimburile reprezintă fundamentul pentru orice activitate. Poziţia de

intersecţie europeană, chiar într-o zonă periferică, constituie un atu major al

TERITORIULUI pentru păstrarea şi valorizarea economiei sale, cu un rol deosebit de

204

important în Europa de mâine. Calitatea infrastructurii, în special a celei de

transport, este primordială (rutieră, feroviară, fluvială, maritimă) într-o logică de

complementaritate a modurilor. Aceste reţele constituie prima condiţie a realizării

unui ansamblu de obiective umane în materie de amenajare a teritoriilor.

b. INDICATORI:

- Creşterea economică, factor major pentru cererea de transport

- Modul de organizare a ramurii Transport şi a ramurii sale conexe, Logistică

- Capacitatea de finanţare publică şi privată

- Politici publice în domeniul modului de a răspunde la cererea de transport

- Oferta de infrastructură de transport de toate tipurile

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: regularizarea cererii de transport într-un context de creştere economică

încetinită şi lipsa unei politici clare în domeniul amenajării infrastructurilor

Se instaurează o politică de reducere a mobilităţii. TERITORIUL este

marginalizat prelevând caracteristică de extremitate a lui. Teritoriul confirmă

statutul de regiune intrată în spirala pierderii de bogăţie/resurse, dinamism,

populaţie, locuri de muncă. Absenţa deciziilor în domeniul investiţiilor în

infrastructură lasă fără soluţie problemele de circulaţie.

Ipoteza 2: privilegierea modurilor de transport alternative celui rutier cu alocarea

unor resurse bugetare constante

Proiectele feroviare şi fluviale ajung să fie favorizate printr-o voinţă politică

puternică în cadrul unui discurs ce vizează protecţia globală a mediului.

Transporturile colective urbane sunt încurajate iar utilizarea autoturismului este

penalizată. Un discurs inadaptat privitor la transportul intermodal nu poate satisface

nevoile reale ale utilizatorilor.

Ipoteza 3: voinţa puternică şi coerentă în materie de ofertă de transport anticipând

interesul general pe termen lung

O prioritate deosebită este acordată investiţiilor în infrastructura de transport

şi în special cercetării, inclusiv în ceea ce priveşte energiile alternative la petrol,

conducând la reducerea poluării şi a emisiilor CO2. Este instaurată o guvernanță de

calitate pentru optimizarea acţiunii publice şi private în domeniul transportului

interurban şi urban. TERITORIUL se poziţionează ca o zonă europeană de creştere

economică susţinută.

205

PIAŢA IMOBILIARĂ ŞI CALITATEA LOCATIVĂ

a. DEFINIŢIE:

Problemele în domeniul funciar în general, ale pieţei imobiliare în special,

devin o condiţie prealabilă importantă practic a oricărui proiect de investiţii, fie că

este vorba de dezvoltare economică, producţie agricolă, rezidenţial, infrastructura de

transport, spaţii naturale, echipamente publice, etc. Aceste probleme pot întârzia

proiectele esenţiale pentru viitorul TERITORIULUI, putând chiar paraliza ca urmare

a unei eventuale lipse de anticipare a colectivităţilor publice.

b. INDICATORI:

- Concertare şi transversalitate

- Predictibilitate

- Transparentă a deciziilor publice în acest domeniu

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: continuarea tendinţei în domeniul politicii funciare şi de amenajare a

TERITORIULUI de cvasi-dereglementare

Reglementarea în cadrul acestei pieţe este deficitară. Sunt inexistente practic

instrumentele de tip companii publice de investiţii sau parteneriat public privat.

Sistemul fiscal continuă să fie inadaptat existând puţine facilităţi pentru domeniu.

Ipoteza 2: voinţa actorilor publici de control strict al pieţei, fără dialog şi

concertare generează conflicte şi este puţin eficientă

Deciziile publice sunt luate a priori şi sunt în consecinţă deconectate de

realităţile economice ale TERITORIULUI, făcându-se abstracţie de principiul

subsidiarităţii. Conflictele în domeniul utilizării terenurilor se intensifică

(rezidenţială, utilizare economică, echipamente publice, spaţii naturale, etc).

Ipoteza 3: reglementare în spiritual cooperării concertate între utilizatori

Se creează un observator teritorial pentru fundamentarea strategiilor în

domeniu. Politicile în domeniu, sunt coordonate cu reglementările urbanistice.

Procedurile sunt articulate, simplificate şi predictibile. Coerenţa este asigurată între

localităţi şi intercomunitar, în baza schemelor de coeziune a TERITORIULUI

respectiv Planul de Amenajare Zonal. Se instaurează o cooperare între actorii tuturor

nivelurilor: Stat, Regiune, Intercomunalitate, Colectivităţi locale.

206

DISPARITĂŢI TERITORIALE

a. DEFINIŢIE:

Precum majoritatea regiunilor şi zonelor din România, TERITORIUL cunoaşte

dezechilibre în dezvoltarea sa spaţială. Aceste dezechilibre sunt structurale şi sunt

legate de mai mulţi factori:

- Factori naturali: disparităţi între zona Drobeta Turnu Severin şi restul

TERITORIULUI iar în cadrul municipiului, între zona oraşului şi celelalte localităţi

aparţinătoare

- Structura economiei, în care distingem zone strict turistice sau agricole şi localităţi

în care există activităţi portuare şi industriale

- Structura demografică şi fluxurile migratoare ca şi densitatea populaţiei

- Nivelul de servicii şi echipamente publice

La scara TERITORIULUI există zone de concentrare economică şi populaţie şi

zone cu o concentrare mai mică economică şi populaţie, cu un grad de izolare dat de

o infrastructură deficitară. O reflecţie asupra consecinţelor evoluţiei demografice

trebuie să confrunte proiecţiile statistice cu previziunile privind evoluţia la nivel

societal mai puţin previzibile. La nivelul TERITORIULUI observăm fenomene

cumulative între diferiţi factori structurali de dezechilibru, la care se adaugă

dinamica dezechilibrată a teritoriilor de proiect.

b. INDICATORI:

- Evoluţia accesibilităţii

- Evoluţia populaţiei

- Evoluţia indicelui de ocupare

- Evoluţia indicelui şomaj

- Evoluţia serviciilor şi echipamentelor

- Evoluţia dinamicii şi coerenţei structurării teritoriale

c. IPOTEZE:

Ca urmare a inerţiei lor specifice, evoluţiile demografice pot face obiectul unei

previziuni. Ele trebuie realizate la nivel judeţean, intercomunitar şi la nivelul marilor

localităţi. Aceste proiecţii trebuie să fie evaluate în contextul diferitelor ipoteze de

evoluţie socio-economice.

Ipoteza 1: declin economic al TERITORIULUI: criza atinge cea mai mare parte a

TERITORIULUI în lipsa unei politici de solidaritate

Proiectele TERITORIULUI sunt bine structurate pe hârtie cu sprijinul actorilor

locali şi zonali, dar nu sunt finanţate datorită unor deficienţe în capacitatea

financiară. TERITORIUL pierde din competitivitatea internaţională şi deficienţele

207

locale nu sunt remediate. Strategia teritorială are efecte minore fiind de factură

dirijistă.

Ipoteza 2: dezechilibru accentuat cauzând o mărire a dezechilibrului între

localităţile dezvoltate şi cele nedezvoltate

Polii de excelenţă se dezvoltă ca o prioritate pentru toate colectivităţile locale

ale TERITORIULUI (Drobeta Turnu Severin, zonele portuare, zonele turistice). În

zonele mai puţin dezvoltate și fragile practic nu se mai investeşte în dezvoltarea

economică şi/sau dezvoltarea infrastructurii. Fractura teritorială şi socială creşte.

Ipoteza 3: un echilibru dinamic într-o logică “win-win”

Polii de excelenţă sunt încurajaţi. TERITORIUL se adaptează la transformările

continue şi anticipatoare ale structurilor economice. Dezvoltarea locală este asigurată

de proiecte de teritoriu coerente şi fondate pe principiul subsidiarităţii ascendente,

plecând de la realităţile TERITORIULUI şi actorii din teren. Nivelul regional şi/sau

naţional nu impun constrângeri strategice în dezvoltare. Solidaritatea teritorială şi

dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.

EVOLUŢIA ŢESĂTURII ECONOMICE A ZONEI

a. DEFINIŢIE:

Ţesătura economică a TERITORIULUI a evoluat puternic în ultimii 20 de ani. În

aceşti ani TERITORIUL, ca de altfel întreaga ţară, a trecut de la o economie de stat

planificată (cu o industrializare forţată, puternic intensificată în perioada anilor ‘70-

90), la o economie de piaţă privată. Procesul de privatizare în industrie şi de

retrocedare a proprietăţilor desfăşurate lent şi netransparent au îngreunat procesul

de trecere la o economie de piaţă eficientă şi competitivă. Efectul de modificare a

ţesăturii economice a TERITORIULUI a fost şi el lent. Mult timp fără o piaţă

adevărată şi concurenţială iniţiativa privată în general şi în special IMM-urile s-au

impus cu greu (acestea depășind rar trei ani de existență). IMM-urile nu au reuşit să

se impună şi să creeze o ţesătură economică care să echilibreze activitatea marilor

companii/grupuri care controlează practic piaţa din poziţia de comanditari ai

acesteia, chiar şi în condiţia de insolvabilitate a marilor companii.

b. INDICATORI:

- Ponderea diferitelor sectoare

- Evoluţia marilor întreprinderi

- Numărul centrelor de decizie

- Ponderea subcontractării/subcontractanţilor

- Nivelul productivităţii

208

- Ponderea activităţilor internaţionale

- Politici industriale

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: o continuare a dezindustrializării şi chiar reducere a sectorului terţiar

productiv

Activităţile industriale se închid sau delocalizează ca urmare a unei pierderi

de competitivitate. Îmbătrânirea populaţiei antrenează o dezvoltare importantă a

serviciilor de proximitate cu caracter rezidenţial, creând totuşi un număr limitat de

locuri de muncă.

Ipoteza 2: o încetinire a dezindustrializării şi delocalizării şi o relocalizare în

TERITORIU a anumitor activităţi

Anumite activităţi sunt relocalizate în zonele special create pentru parcuri

industriale, atrăgând serviciile terţiare productive asociate. Acest fenomen este

influenţat de importanţa în creştere a activităţii portuare în cadrul reţelei TEN-T,

precum şi de politicile stimulatoare în domeniul fiscal pentru mărfurile tranzitate în

special prin port.

Ipoteza 3: o creştere influenţată de un sector cheie, competitivitate întărită pentru

sectoarele tradiţionale şi un efect puternic de antrenare pentru activităţile terţiare

Un sector lider la întretăierea între producţia de energie hidro, cercetarea în

domeniul schimbărilor climatice, eficienţei energetice şi transporturilor durabile,

antrenează ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei în general. Sectorul

terţiar, în special terţiarul productiv se întăreşte prin această imagine de calitate.

DINAMICA INVESTIŢIILOR ŞI FILIERELE DE EXCELENŢĂ

a. DEFINIŢIE:

TERITORIUL comportă un număr de filiere de excelenţă, în special de importanţă

naţională. Pot fi consideraţi poli de competitivitate, zona fluvială în domeniul

turismului dar şi Porturile Drobeta Turnu Severin şi Orşova. De asemenea, poate fi

evaluată drept o filieră, producţia tradiţională în care excelează vinul din Regiunea

Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei Mehedinţi însoţită sau neînsoţită de una

dintre următoarele subdenumiri: Severin, Corcova, Golul Drancei, Vânju Mare,

Oreviţa. Dinamica investiţiilor în anumite domenii arată inovare tehnologică şi

inovare organizaţională (turism, mediu, energie din resurse regenerabile) şi devin

surse de creştere şi competitivitate. Variabilă va fi considerată esenţială din punct de

209

vedere al creării unor clustere care să integreze capacitatea de inovare şi cercetare.

Investiţiile străine au un rol puternic de antrenare.

b. INDICATORI:

- Organizarea de filiere

- Indicele de creştere a polilor

- Evoluţia polilor de excelenţă

- Polii de creştere şi evoluţia lor

- Filiera produselor tradiţionale în crearea unei mărci locale

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: câţiva poli de excelenţă ai teritoriului devin poli de competitivitate

În jurul activităţilor importante ale TERITORIULUI, ca spre exemplu

Nuclearelectrica, Portul Drobeta Turnu Severin împreună cu portul Orşova se

creează adevărate legături de cluster, cu o ţesătură de IMM-uri inovatoare.

Ipoteza 2: doar un pol de creştere susţine dezvoltarea şi ţesătura economică a

TERITORIULUI; acesta devine un pol de competitivitate într-unul din domeniile de

excelenţă ale TERITORIULUI

Se impune o singură locomotivă a dezvoltării. Acesta este polul de creştere,

Zona Metropolitană Drobeta Turnu Severin. Disparităţile teritoriale se accentuează.

Cercetarea capătă importanţă în TERITORIU, dar are un impact limitat, având un rol

doar de prestator de servicii şi nu de iniţiator al inovării.

Ipoteza 3: modelul European al polilor este un eşec. Niciun domeniu de excelenţă al

TERITORIULUI nu reuşeşte să devină pol de competitivitate

Politica europeană în domeniul cercetării şi inovării nu produce efecte în

TERITORIU. Nici polul de creştere Drobeta Turnu Severin nu reuşeşte să susţină

vreunul din domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI astfel încât să devină pol de

competitivitate şi să creeze o dinamică economică pozitivă în TERITORIU.

GUVERNANȚA TERITORIALĂ/CADRU INSTITUŢIONAL TERITORIAL

a. DEFINIŢIE:

La nivelul Uniunii Europene există un cadru politic şi instituţional al guvernanței,

bine definit încă din anul 2001 şi în plin proces de implementare prin

crearea politicilor de cooperare în toate ţările membre ale Uniunii Europene ca şi în

cele în curs de aderare. Prin Regulamentul CE 1303/2013, este definit cadrul general

şi instituţional al temei. În ultimii zece ani, sprijinul pentru bună guvernanţă a

devenit un instrument fundamental al ajutorului pentru dezvoltare. Acest element

210

este integrat în programele de cooperare ale Comisiei. Acest concept acoperă mai

multe aspecte. Cu toate că nu există o definiţie clară a bunei guvernanţe, termenul se

referă, în general, la elementele de bază ale legăturii dintre stat şi societate: normele,

procesele şi comportamentele prin care sunt organizate interesele, prin care sunt

gestionate resursele şi prin care puterea este exercitată în societate. Calitatea

guvernanţei este, prin urmare, adesea bazată pe capacitatea unui stat de a oferi

cetăţenilor săi servicii de bază care să permită reducerea sărăciei şi promovarea

dezvoltării. Există o gamă largă de instrumente disponibile pentru a promova

guvernanţa în cadrul combaterii sărăciei şi al promovării dezvoltării durabile, şi

anume: ajutorul umanitar, sprijinul pentru dezvoltarea instituţională în domenii

cum ar fi transportul, sănătatea sau educaţia, reforma administrativă şi combaterea

corupţiei, însuşirea programelor de reformă în aceste ţări, menţinerea păcii şi

securităţii, promovarea drepturilor omului, promovarea participării societăţii civile,

promovarea comerţului şi sprijinul bugetar.

Abordări inovatoare de acest tip au apărut în România după anul 2007, anul aderării

la Uniunea Europeană. Deşi în viziunea Uniunii Europene pentru fundamentările

politicilor şi implementarea strategiilor, în scopul eficientizării lor, trebuie deschis un

dialog cu toate părţile implicate, cadrul românesc a creat în mod concret doar

Grupuri de Acţiune Locală ca structuri ale guvernanței în cadrul Axei 4 LEADER din

cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Societatea civilă

românească este la nivel local puţin dezvoltată şi cu activităţi cu impact minor.

Administraţiile publice locale, rareori au iniţiat un dialog cu mediul privat. Nu

există iniţiative de tip partenerial la nivel local. Atât aleşii locali cât şi cei naţionali şi

europeni au un dialog formal cu TERITORIUL.

b. INDICATORI:

- Deschiderea teritoriilor către parteneriate între toţi actorii

- Gradul de asociere şi deschidere pentru dialog al actorilor locali

- Realizările în domeniul creării unui cadru instituţional şi iniţierii unui Pact

Teritorial bazat pe guvernanţă

c. IPOTEZE:

TERITORIUL nu dispune de un trecut al unei guvernante locale dar strategia

Europa 2020 impune şi condiţionează prin politica sa de coeziune, un management

al fondurilor europene fundamentat pe guvernanţă şi crearea unui cadru

instituţional adecvat.

Ipoteza 1: status qvo al competiţiei între colectivităţile locale

Guvernanța locală nu s-a coagulat în TERITORIU. Actorii locali, inclusiv

societatea civilă nu au iniţiative comune. Administrarea TERITORIULUI este

211

divizată la nivelul teritorial, necoagulându-se nici o iniţiativă intercomunitară

eficientă.

Ipoteza 2: societatea civilă, organizată sau nu instituţional, se impune

Colectivităţile acţionează ca reacţie la curentul de opinie al opiniei publice

care preia în acest fel puterea. Pot fi imaginate două variante: revolta fiscală sau

guvernanța prin forumuri cetăţeneşti.

Ipoteza 3: reierarhizarea şi recentralizarea financiară

Veniturile bugetare sunt recentralizate şi apoi redistribuite către nivelurile

judeţene. Nivelul regional rămâne un nivel formal statistic. Nivelul judeţean se

impune net în organizarea deconcentrată a statului. Societatea civilă organizată,

începe să se structureze asumându-şi un rol de control şi mediere.

Ipoteza 4: teritoriile de proiect într-un cadru regional european se impun

Regiunile dezvoltă strategii în complementaritate cu teritoriile sale,

structurând teritorii de proiect de tip ITI, CLLD, GAL, Agenţii de Dezvoltare

Intercomunitare. Este fondată o fiscalitate teritorială, pe strategii fiscale teritoriale, în

care sunt definite instrumente şi mecanisme pentru dezvoltarea TERITORIULUI.

Regiunea are un rol decisiv de coordonare în cadrul căruia teritorii de proiect devin

motoarele dezvoltării.

TURISMUL

a. DEFINIŢIE:

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau

pentru afaceri. Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.) defineşte turiştii ca fiind

persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reşedinţa

permanentă pentru o durată de minimum douăzeci şi patru (24) de ore dar nu mai

lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de

exercitarea unei activităţi remunerate în localitatea vizitată.” Turismul a devenit o

activitate de recreere globală populară. Turismul este ramură economică cea mai

puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obţinut în acest sector, conform Organizaţiei

Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste

922 milioane de sosiri la nivel internaţional, cu o creştere de 1,9% fată de anul 2007.

Încasările internaţionale din turism au crescut în 2008 la 944 bilioane UŞ$ (642

bilioane euro), ceea ce corespunde la o creştere în termeni reali de 1,8%. Cu

aproximativ 100 milioane de angajaţi la nivel mondial, turismul se evidenţiază şi ca

cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent de 25

până la 30 din comerţul mondial în domeniul serviciilor.

212

b. INDICATORI:

- Pondere venituri din turism din PIB

- Număr de turişti/an din care turişti străini

- Capacitate de cazare

- Grad de ocupare al capacităţii de cazare

- Înnoptări în structuri de cazare

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: Turismul devine motorul economic al zonei

În cadrul unei filiere agroalimentare – servicii de turism, turismul devine

motorul economiei locale. Turismul contribuie decisiv la redefinirea brandurilor

locale pe care reuşeşte să le promoveze, creându-le notorietate europeană/mondială.

Pe lângă turismul estival fluvial şi/sau montan se dezvoltă un turism de descoperire

gastro-oenologic. Împreună cu acestea devin tot mai importante turismul cultural,

ecoturismul. Un program de animare a teritoriului cu un calendar de festivaluri

creează noua ofertă de turism a teritoriului.

Ipoteza 2: Turismul rămâne ceea ce este, adică o ramură sezonieră bazată pe

atractivitatea datorată Dunării

Turismul se dezvoltă limitat bazându-se pe potenţialul turistic al

judeţului Mehedinţi grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea cu defileul său,

diversitatea reliefului din zona muntoasă, elementele floristice şi faunistice

deosebite. Poziţionarea doar pe turismul datorat Dunării fără o gamă variată de

servicii turistice la nivel judeţean conduce la un turism sezonier.

Ipoteza 3-Declin al turismului ca urmare a eroziunii malurilor şi efectelor

schimbărilor climatice

Calitatea ofertei scade şi ea urmând spirala cerere-ofertă în scădere. Turismul

zonei scade iar contribuţia sa în PIB-ul local se diminuează drastic. Neadaptarea

infrastructurii la noile realităţi le fac improprii utilizării pentru alte tipuri de turism

în restul anului. Populaţia ocupată în turism migrează agravând trendul demografic

negativ.

PIAŢA MUNCII

a. DEFINIŢIE:

Forţa de muncă şi raporturile sale pe piaţa de muncă, reprezintă un element de

coeziune socială care face referinţă la influenţa sa în termen de integrare socială. De

213

asemenea, munca este înţeleasă ca o valoare şi în articularea sa cu diferiţii timpi ai

vieţii indivizilor (muncă, repaus, recreere). Înţelegem raporturile de muncă atât ca

un concept, cât şi ca un factor de dezvoltare al indivizilor. Elementele de reflecţie

asupra previziunilor în domeniul pieţei muncii se pot aplica la nivel naţional ţinând

cont de specificităţile teritoriale ale zonei în ceea ce priveşte economia şi sectoarele

de activitate.

b. INDICATORI:

- Mobilitatea profesională

- Managementul fluxurilor

- Ieşirea de pe piaţa muncii la pensie (vârsta, indice, ieşire anticipată la pensie)

- Natura contractelor profesionale

- Repartizarea populaţiei active pe clase de: vârstă, sex, nivel de studii

- Şomajul

- Nivelul salariilor

c. IPOTEZE

Ipoteza 1: o piaţă a muncii individualistă şi duală

Asistăm la zonificarea TERITORIULUI, cu o puternică specializare între

sectorul rezidenţial şi zone de activitate. Două subipoteze pot fi conturate: o societate

duală şi individualist liberală şi o societate duală şi individualistă.

Ipoteza 2: o piaţă a muncii armonizată

După modelul scandinav, raportul pe piaţa muncii în TERITORIU, se

dezvoltă armonizat între diferitele ramuri de activitate. Ramură agricolă este

predominantă. Constatăm o pondere mică a abordării individualiste în raport de

piaţă de muncă, în timp ce implicit capacitatea de negociere se întăreşte.

Ipoteza 3: către sfârşitul modelului salarial dominant

Proporţia salariată a populaţiei tinde încet, încet să se diminueze. Crearea de

noi locuri de muncă se concentrează pe demersul antreprenorial, crearea de

microîntreprinderi. Acest lucru pune problema în termeni de protecţie socială.

Ipoteza 4: către o sedentaritate a parcursului profesional

Întreprinderile creează condiţii de muncă şi modalităţi contractuale care

favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul scade şi mai mult şi devine rezidual.

Această ipoteza corespunde nu numai unei aspiraţii a populaţiei active la o anumită

214

securitate a locului de muncă, dar şi la voinţa de armonizare a vieţii profesionale cu

viaţa privată.

CERCETARE/INOVARE/PROGRES

a. DEFINIŢIE:

Cercetarea acoperă activităţile intelectuale având drept obiect producţia şi progresul

cunoştinţelor. O distincţie importantă operează între cercetarea fundamentală

(plasată în sens strict în procesul de creare a noi cunoştinţe teoretice) şi cercetarea

aplicată (noile cunoştinţe create vizează aplicarea lor în industrie sau alte ramuri,

precum sănătatea şi problemele mediului ambient în special).

Inovarea desemnează procesul prin care se încearcă găsirea de răspunsuri noi la

nevoi formulate, de manieră mai mult sau mai puţin explicită. Se disting în mod

obişnuit, inovaţii în domeniul produselor sau inovaţii în domeniul proceselor sau

procedeelor. Invenţia este o cunoştinţă, un produs sau un procedeu nou, inovarea

fiind o aplicare a ei în câmpul economic. Ea oferă avantajul concurenţial.

Cercetarea şi inovarea sunt corelate fără să acopere totuşi acelaşi perimetru. Anumite

inovaţii pot decurge din procesul pur empiric, în timp ce într-o economie întoarsă

către cunoştinţe şi inovare activitatea ei îşi creează un protocol formalizând

cercetarea.

Progresul ştiinţific desemnează acumularea de cunoştinţe, produse de cercetare

(fundamentală şi aplicată) această acumulare servind dezvoltării umane în

ansamblul ei. În decursul ultimelor decenii, ştiinţele şi tehnologiile au cunoscut un

progres semnificativ.

b. INDICATORI:

- Cheltuieli în domeniile Cercetare şi Dezvoltare, publice şi private

- Cota din PIB consacrată Cercetării

- Numărul de cercetători şi cadre universitare-cercetători

- Numărul de teze de doctorat, susţinute

- Producţia tehnologică evaluată prin numărul de brevete

- Producţia ştiinţifică măsurată

- Numărul de publicaţii

- Mediul juridic în domeniul cercetării

- Diversitatea temelor de cercetare

- Cultura interdisciplinarităţii

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: diluare şi recul al cercetării în TERITORIU, într-un context de

mondializare

215

TERITORIUL nu reuşeşte să capete importanţa în niciunul din domeniile de

competenţă, centrul de gravitate în cercetare se deplasează către est. Fără o susţinere

financiară adecvată şi printr-o continuare a unei activităţi decuplate de economie,

institutele de cercetare nu reuşesc să creeze legături cu mediul economic.

Ipoteza 2: Europa cercetării: de la Atlantic la Ural

Uniunea Europeană găseşte în cercetare un simbol puternic de consolidare a

integrării. În stadiul în care “benchmark” -ul este European, TERITORIUL reuşeşte

să creeze o marcă locală în materie de cercetare. TERITORIUL devine o zonă motrice

în materie de cercetare la nivel naţional şi est comunitar.

Ipoteza 3: O dereglementare sălbatică a pieţei cercetării

După modelul celorlalte sectoare (telecomunicaţii, energie, transporturi),

cercetarea face obiectul unei decizii politice de dereglementare. Ea este considerată

ca un bun economic banalizat, supus concurenţei şi normelor de piaţă. În această

mişcare de consolidare a unei pieţe concurenţiale ascuţite, laboratoare din

TERITORIU, devin simpli subcontractori pentru marile companii din domeniu, sau

dispar.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ

a. DEFINIŢIE:

Educaţia şi formarea sunt esenţiale atât pentru progresul economic cât şi

pentru progresul social, iar alinierea competenţelor la nevoile de pe piaţa muncii

joacă un rol important în acest sens. Educaţia şi formarea profesională stimulează, de

asemenea, dezvoltarea personală şi cetăţenia activă şi promovează echitatea,

incluziunea şi coeziunea socială.

Învăţământul superior are responsabilitatea de a le oferi studenţilor

cunoştinţe, competenţe şi abilităţi care să le permită să se angajeze, să dezvolte o

afacere proprie, să-şi continue studiile şi să înveţe permanent.

Învăţământul vocaţional îi pregăteşte pe tineri sau îi califică pe adulţi pentru

slujbe bazate pe activităţi manuale sau practice, artistice, sportive şi într-o mai mică

măsură teoretice. La acest capitol, România nu are o strategie clară, oscilând între

desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii şi creşterea finanţării per elev în învăţământul

vocaţional. Un motiv în favoarea acestui tip de educaţie este reducerea abandonului

şcolar: mulţi tineri care nu participă cu plăcere la cursurile teoretice manifestă interes

pentru activităţile aplicate. Din această perspectivă, creşterea numărului

absolvenţilor de gimnaziu care se îndreaptă spre învăţământul vocaţional nu

echivalează cu reducerea numărului de studenţi.

216

b. INDICATORI:

- Infrastructura de învăţământ/formare

- Indicele de utilizare al infrastructurii

- Resurse umane

c. IPOTEZE:

Ipoteza 1: scăderea populaţiei şcolare

Continuă tendinţa de scădere ceea ce va conduce la scăderea calităţii învăţământului.

Ipoteza 2: menţinerea unui grad scăzut de interes al absolvenţilor în învăţământul

primar şi gimnazial, postliceal şi universitar

Se va menţine aceeaşi inadecvare a corelării sistemului de învăţământ cu piaţa

muncii, lucru care va conduce la un interes scăzut pentru sistemul local de

învăţământ.

Ipoteza 3: creşterea graduală a interesului absolvenţilor de liceu şi orientarea spre

învăţământul tehnic şi vocaţional concomitent cu menţinerea interesului spre

învăţământul universitar

Autorităţile locale iniţiază un parteneriat cu economia locală în cadrul căruia oferta

de învăţământ se corelează cu piaţa muncii. Apar clustere şi filiere locale.

5.3 Analiza strategiei opţiunii actorilor locali

Această analiză a fost efectuată în cadrul a 3 grupuri de lucru tematice, ca o

continuare a cercetării calitative, iniţiată ca demers pe de o parte identitar, iar pe de

altă parte de evaluare a resurselor locale. De această dată, demersul a fost unul de

evaluare a ipotezelor de evoluţie a teritoriului şi ierarhizare a problemelor şi

obiectivelor. Au fost urmărite următoarele aspecte:

1-Tabloul strategiilor / opţiunilor actorilor locali (primele 2-3 opţiuni şi/sau viziune)

2-Raportul de forţe între actori

3-Obiectivele de convergenţă şi divergenţă între actori

4-Evaluarea poziţionării actorilor în cadrul sistemului - gruparea variabilelor în

scheme generale pentru crearea microscenariilor

5-Ierarhizarea priorităţilor /obiectivelor

6-Evaluarea integrativă relaţională la nivelul sistemului, evaluarea posibilităţilor de

realizare a alianţelor locale (cluster, filieră, etc.)

7-Recomandari / formulări strategice pentru alegerea strategică - criterii pentru

alegerea strategică

217

Grupurile de lucru au fost organizate şi animate în perioada 12-13.02.2015,

întâlnirile având loc la sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin.

Grup de lucru mediu privat

Apare evidentă lipsă de dialog instituţional între administraţia publică şi

antreprenoriat dialog văzut ca fundament al dezvoltării concertate şi a creării unui

parteneriat local care să conducă spre o guvernanță. Pe de o parte, administraţia

publică a creat o schemă de ajutor fără a realiza o comunicare şi promovare eficientă.

Pe de altă parte, mediul privat răspunde prin iniţiativă privată, investind într-un

cinematograf şi iniţiază un dialog (fără rezultate) cu administraţii publice rurale din

proximitatea municipiului în încercarea de a prelua produse locale.

Pentru rezolvarea unor probleme de infrastructură există disponibilitatea

mediului privat de a se implica în cazul iniţierii unui dialog şi eventual realizării

unor parteneriate: susţinere financiară pentru infrastructura de bază (drum, apă

canal în zonă comercială Mihai Viteazu), orice formă de colaborare în realizarea unor

structuri de preluare/depozitare a produselor locale, parteneriat în recalificarea

forţei de muncă locală, extinderea transportului public local.

Rezultă necesitatea unei poziţionări locale care să ţină cont de o ofertă

teritorială de definit pentru care să se realizeze un mesaj adecvat către grupuri ţintă

interesate. Grupurile ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup de lucru

par a fi: populaţie, antreprenoriatul din domeniul comerţului/mari distribuţii,

turiştii şi mediul privat după definirea poziţionării.

Grup de lucru sector public

Au fost puse în discuţie următoarele teme: crearea unor instrumente

mecanisme care să relanseze economia locală, conturarea unei poziţionări strategice

a localităţii, evaluarea resurselor susceptibile să definească oferta teritorială şi

realizarea un mesaj adecvat către grupurile ţintă identificate. Dintre elementele

importante care pot ajuta la definirea ofertei teritoriale şi poziţionarea strategică,

menţionăm: Drobeta Turnu Severin pol al unei aglomerări dunărene (ADI conform

Art.1, (2) lit. b din Legea 215), definirea ofertei de turism, parteneriat cu

antreprenoriatul local şi AJOFM pentru adaptarea ofertei de forţă de muncă,

dezvoltarea transportului în comun şi ajustări în infrastructura de bază, sprijin

pentru economia locală (incubatoare de afaceri, economie socială, economie verde).

Un punct deosebit îl reprezintă crearea infrastructurii şi mecanismelor pentru

modelare financiar-bugetară a resurselor locale (crearea unei baze de date

informaţionale în conformitate cu legea 273).

218

Rezultă următoarele grupuri ţintă interesate de problemele ridicate în acest

grup de lucru: populaţie, mediul privat după definirea poziţionării, turişti,

antreprenoriatul din domeniul comerţ/mare distribuţie.

Grup de lucru cultură, ONG, educaţie, servicii sociale

Dorinţa de participare/implicare a societăţii civile şi a instituţiilor de educaţie

şi cultură este redusă. Sectorul nu reuşeşte să culeagă şi să coaguleze iniţiative şi

dorinţe ale populaţiei şi nici să acţioneze ca vector pentru definirea problemelor

teritoriului şi rezolvarea lor. Calendarul de animare teritorială, ca expresie a

societăţii civile, este modest şi cu o slabă notorietate. Comunicarea evenimentelor

este cvasi-inexistentă. Deşi era un centru relevant la nivel regional, astăzi ambiţiile

sunt reduse, municipiul punându-se la remorcă Craiovei în tentativa de câştigare a

viitoarei candidaturi pentru Capitală Culturală. Atât spiritul cosmopolit,

multiculturalitatea cât şi patrimoniul local ar fi permis coagularea unei iniţiative

individuale. Spiritul sectorului este unul fie melancolic, fie critic fără iniţiativă (în

sensul dorinţei de colaborare/parteneriat). În acest peisaj, activităţile singulare ale

unei asociaţii în domeniul turismului, pot constitui totuşi, un început de dialog în

vederea realizării susţinerii unor parteneriate locale. Cu atât mai mult cu cât

activităţile asociaţiei sunt susţinute de voluntariat.

Rezultă necesitatea unei poziţionări locale care să ţină cont de o ofertă

teritorială de definit pentru care să se realizeze un mesaj adecvat către grupuri ţintă

interesate. Grupurile ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup de lucru

par a fi: turiştii, populaţie şi antreprenoriatul din domeniul comerţului/marii

distribuţii.

5.4 Scenarii de lucru

Au fost elaborate următoarele scenarii de lucru:

Microscenarii de context - pe baza cercetărilor consultantului; variabilele de

context au fost împărţite în două grupe: context mondial - GEOPOLITICĂ,

TENDINŢE LA NIVEL MONDIAL ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ, RESURSE

NATURALE PROPRII ŞI ACCES LA RESURSE, MEDIU, SECTORUL FINANCIAR

INTERNAŢIONAL, CRIZA FINANCIARĂ MONDIALĂ/EUROPEANĂ ŞI ZONA EURO,

POPULAŢIA MONDIALĂ (Anexa 3) şi context european - CONSTRUCŢIA

EUROPEANĂ/POLITICA REGIONALĂ EUROPEANĂ, ECONOMIE ÎN PERSPECTIVA

UNEI SOCIETĂŢI INFORMATIZATE, DIVERSITATE CULTURALĂ, POLITICĂ

ENERGETICĂ, TEN-T ŞI STRATEGIA DUNĂRII, TURISM INTERNAŢIONAL (Anexa

4)

Microscenarii interne - pe baza alegerii factorilor interesaţi; în acest sens,

variabilele interne au fost împărţite în 4 grupe: Omul - DEMOGRAFIE;

219

CULTURĂ, CREATIVITATE, AGREMENT; PIAŢA MUNCII; EDUCAŢIE (Anexa 5),

Cadrul de viaţă - OFERTA DE SERVICII PUBLICE; CULTURĂ, CREATIVITATE,

AGREMENT; CALITATEA MEDIULUI; TRANSPORTUL ŞI INFRASTRUCTURA DE

TRANSPORT; DISPARITĂŢI TERITORIALE (Anexa 6), Organizarea teritoriului - URBANISM ŞI AMENAJARE TERITORIALĂ; TRANSPORTUL ŞI INFRASTRUCTURA

DE TRANSPORT; PIAŢA IMOBILIARĂ; GUVERNANŢĂ TERITORIALĂ (Anexa 7),

Economie - EVOLUŢIA ŢESĂTURII ECONOMICE A ZONEI; DINAMICA

INVESTIŢIILOR ŞI FILIERE DE EXCELENŢĂ; TURISM; CERCETARE INOVARE

PROGRES; PIAŢA MUNCII (Anexa 8).

Microscenarii de context

CONTEXT GLOBAL

1. Impact major al concluzionării TTIP

Statele Unite ale Americii reuşesc să-şi menţină locul de primă putere

mondială, cu mult înaintea restului lumii. Cu toate acestea, Uniunea Europeană îşi

creează instituţii puternice care îi permit să se afirme pe eşichierul politic mondial.

Implementarea acordului TTIP va duce la "liberalizarea a o treime din comerţul

mondial", care va crea milioane de locuri de muncă. Modelul democraţiei liberale

occidentale se impune. Exploatarea resurselor face obiectul acordurilor

internaţionale. Este facilitat transferul de tehnologii, iar schimburile internaţionale

sunt reglementate de un cadru contractual pe termen lung. Se realizează un echilibru

între cerere şi oferta pe piaţa energetică. Guvernele îşi orientează politicile de mediu

în funcţie de ecosistemele tipice fiecărei ţări. Fiecare îşi gestionează ecosistemele în

scopul protecţiei mediului. În ceea ce priveşte sectorul financiar, se instaurează un

Consiliu de securitate economică şi financiară. Cooperarea între FMI şi Banca

Reglementărilor Internaţionale se întăreşte în acest cadru, în special cu titlu de

supervizare mondială a activităţii conglomeratelor financiare. Oraşele şi metropolele

în ţările industrializate investesc masiv în moduri de deplasare nepoluante, parcuri

naturale şi adevărate perdele verzi de protecţie. Acestea vor privilegia locurile de

mixitate socială şi mixitate între generaţii. Odată cu îmbătrânirea populaţiei aceste

oraşe întăresc serviciile destinate persoanelor cu probleme şi serviciile de

proximitate. Oraşele îşi păstrează astfel o putere de atracţie importantă.

2. O lume bipolară TTIP - BRIC

Ţările în curs de dezvoltare continuă creşterea în ritmul actual, cu China în

primă poziţie. Ele reuşesc să răspundă provocărilor tehnologice necesare pentru

consolidarea dezvoltării, fiind prezente pe mai toate pieţele pe care reuşesc rapid să

220

capete poziţie de monopol. Creşterea ponderii lor economice le permite să impună

modele economice şi politice, reuşind să impună pe scena internaţională, ansamblul

valorilor ce prevalează în sistemul lor social.. În paralel, Statele Unite şi Europa

implementează acordul TTIP. Pluralismul religios se generalizează şi numeroase

grupuri religioase noi şi vechi, coabitează. Acest lucru este o sursă de mare

incertitudine. Progresele tehnologice permit producţia de cereale şi animale necesare

nevoilor populaţiei. Continuă să existe probleme de repartiţie şi de acces la resurse.

În faţa unei dificultăţi foarte mari în aprovizionarea populaţiilor în suferinţă

alimentară, opoziţia la culturile modificate genetic devine aproape nulă. În materie

de energie, eficienţă energetică se ameliorează în transporturi, industriile tradiţionale

şi producţia de energie. Mediul cunoaşte o agravare a problemelor de degradare a

solurilor, distrugerea pădurilor, efect de seră, pierdere a biodiversităţii. Ţările

dezvoltate ajung să-şi administreze problemele lor de mediu fără a influenţa în mod

decisiv creşterea. Ţările în curs de dezvoltare au serioase probleme care rezultă din

presiunea demografică, dezvoltarea economică şi urbanizarea rapidă.

3. O criză mondială

O situaţie de criză mondială legată de costurile energiei, dificultăţile financiare

sau monetare în absenţa unor reglementări internaţionale şi a unor pierderi masive

de locuri de muncă în ţările dezvoltate, ar putea conduce la un protecţionism extins

la nivel mondial. Se observă o reducere a schimburilor şi a călătoriilor internaţionale.

În Europa şi Statele Unite ale Americii, au loc relocalizări ale activităţilor industriale

şi serviciilor. Acest lucru poate fi cauzat de refuzul semnării acordului general

asupra comerţului şi serviciilor, sau de restricţii clare a condiţiilor sociale restrictive,

precum şi de creşterea standardelor de calitate şi dezvoltarea economiei de

funcţionalitate (produs şi serviciu în pachet). Dezvoltarea în China şi India se opreşte

brusc, în special din cauza dificultăţilor de aprovizionare energetică şi de materii

prime. Problemele de mediu, politice şi sociale încetinesc puternic ritmul de creştere

în aceste ţări. Paralel, modelul democratic occidental nu reuşeşte să frâneze

ascensiunea extremelor rezultate în urma unei proceduri de vot (islamizarea lumii

musulmane, ascensiunea extremei dreapta în Europa, întărirea mişcării sectare în

America de Nord, etc). Are loc o punere în discuţie a rolului şi locului Organizaţiei

Mondiale a Comerţului de către ţările dezvoltate, în paralel cu utilizarea de către ele

a unor politici protecţioniste. Politicile agricole sunt revăzute, programele nucleare

se multiplică, utilizarea resurselor naturale sunt strict controlate. Diviziunea

internaţională a muncii este repusă în cauză, mondializarea economică stagnează.

Ţările sărace devin şi mai sărace. Creşterea în ţările în curs de dezvoltare încetineşte,

iar ţările fără resurse primare suficiente (alimentare apă, energie) cunosc crize

violente. Accesul la resurse generează numeroase conflicte precum şi o sărăcire

221

generală relative, în ţările în curs de dezvoltare. Asistăm la un proces masiv de

emigrare.

CONTEXT EUROPEAN

Construcţia

europeană/Politi

ca regională

europeană

Politica

armonioasă între

competitivitate şi

coeziune

Sunt implementate veritabile politici europene, ca spre

exemplu, realizarea reţelei TEN-T. Este implementată

o politică de investiţii pe termen scurt şi mediu, pentru

reducerea costurilor sociale pe termen lung. În această

ipoteză, Teritoriul se poate poziţiona ca un centru

logistic important în reţeaua TEN-T.

Economie în

perspectiva unei

societăţi

informatizate

Un cerc virtuos:

interoperabilitate,

interacţiune şi

integrare socială

Această societate a cunoştinţelor durabile reprezintă

un spaţiu de creativitate şi dezvoltare durabilă. Bazat

pe performanţele locale şi fructificând oportunităţile

de context ale ramurii, Teritoriul poate utiliza

progresul din domeniul IT pentru

dezvoltarea/poziţionarea în ramuri de excelenţă locale

(de la servicii turism la transport intermodal).

Diversitate

culturală

O piaţă

reglementată

Sunt continuate marile acţiuni de liberalizare (bunuri

şi servicii, fluxuri financiare, dereglementare în

domeniul audiovizual). Industriile culturale îşi

continuă concentrarea în căutarea noilor mijloace de

creştere externă. Lumea audiovizualului, informaticii

şi telecomunicaţiilor şi-au accelerat convergenţa. Piaţa

în domeniu îşi continuă progresul exponenţial. În acest

timp piaţă nu este lăsată în totalitate fără control, un

minim de reglementare fiind asigurat.

Politica

energetică

O creştere a

responsabilităţii

la nivelul Uniunii

Europene

Obiectivele propuse prin Strategia Europa 2020 vor fi

atinse. Se vor realiza eforturi concertate în vederea

adoptării unei noi viziuni economice, care să asigure

atingerea obiectivelor Uniunii Europene în ceea ce

priveşte schimbările climatice şi utilizarea durabilă a

energiei. Industria din UE îşi va grăbi procesul de

tranziţie spre o economie cu emisii scăzute de CO2 şi

eficienţă în privinţa resurselor şi a energiei.

222

TEN-T şi

Strategia

Dunării

Dunărea şi

coridoarele TEN-

T - pilon al

dezvoltării

Vor fi implementate proiectele identificate care au ca

obiect infrastructura feroviară (tronsonul Arad -

Constanța, inclusiv podurile peste Dunăre de la

Cernavodă și Fetești; tronsonul Timișoara - Drobeta

Turnu Severin - Craiova/Calafat - București),

infrastructura fluvială (segmentul românesc al Dunării,

inclusiv canalul Dunăre - Marea Neagră) și conexiunile

dintre rețele (conectarea aeroporturilor (Otopeni și

Traian Vuia) și a porturilor (Drobeta Turnu Severin,

Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constantă) cu

infrastructura feroviară și rutieră). Se vor atinge

obiectivele stabilite prin Strategia Dunării. Teritoriul se

va dezvolta cultural, turistic şi va deveni unul

competitiv economic, cu un nivel de trai crescut.

Turism

internaţional

Aglomerarea

culturală - model

sinergic al

dezvoltării

turismului

Se va adopta o strategie pertinentă de dezvoltare

turistică, în care atenţia celor care fac planificările se va

îndrepta şi spre alte domenii. Relaţia dintre turism şi

restul ramurilor economice este problema

fundamentală, iar capacitatea organizatorică a

instituţiilor ce conduc schimbarea, devine elementul

critic de succes

O construcţie europeană care promovează o politică armonioasă între competitivitate şi

coeziune va crea un cadru propice pentru implementarea unor investiţii pe termen scurt şi

mediu, având ca rezultat reducerea costurilor sociale pe termen lung. Vor fi dezvoltate ramuri

de excelenţă locală, utilizând progresul din domeniul IT, iar în domeniul cultural va fi

urmărită recrearea în Drobeta Turnu Severin a unei atmosfere de oraş cosmopolit. În acest

context, industriile culturale vor fi parte activă a dezvoltării economice. Dezvoltarea viitoare

va fi una durabilă, urmărind obiectivele Strategiei Europa 2020 în ceea ce priveşte politica

energetică, precum şi una ce va asigura competitivitatea economică, în contextul cooperării

teritoriale asigurate de poziţionarea în coridoarele Rin - Dunăre şi Orient - Mediterană de Est.

Se va adopta de asemenea o strategie pertinentă de dezvoltare turistică, în strânsă legătură cu

contextul european şi cu celelalte ramuri economice.

Construcţia

europeană /

Politica

regională

europeană

Europa fragmentata

într-o ordine

dispersată

Uniformitatea instituţională a Europei se

conturează dificil. Anumite state crează un nucleu

dur cu multiple faţete constrângătoare . Extinderea

Uniunii Europene continuă, dar fără o structurare

politică puternică. În Europa persistă zone de

disparităţi economice, puternice. Teritoriul se poate

defini ca microregiune şi poate încerca să fructifice

oportunităţile strategiei EUROPA 2020, dar ţinând

223

de politicile şi ponderea nivelului naţional, acest

lucru va fi realizat cu dificultate şi cu rezultate

minimale.

Economie în

perspectiva

unei societăţi

informatizate

O legătură

periculoasă:

uniformizarea

comportamentelor,

fractură în domeniul

IT şi degradare a

legăturilor sociale

Dezvoltarea TIC contribuie la accelerarea mobilităţii

persoanelor şi mărfurilor precum şi la dispersia

geografică a lanţurilor de producţie. Ramurile TIC

măresc prăpastia între ţările dezvoltate şi ţările în

curs de dezvoltare şi agravează excluderea socială şi

segregaţia spaţială. Dezechilibrul între zonele

urbane dense şi/sau solvabile financiar pe de o

parte şi zonele rurale şi /sau defavorizate pe de altă

parte, pot să crească şi să devină ireversibile: există

reţele internet peste tot, dar condiţiile de folosire a

acestora şi densitatea echipamentelor conectate sunt

diferite.

Diversitate

culturală

Reuşesc să-şi

protejeze producţiile

lor naţionale şi să

păstreze echilibrul şi

diversitatea lor

culturală în

interiorul

frontierelor lor

Teritoriul severinean se defineşte drept model de

dialog cultural atât pentru România cât şi pt

Uniunea Europeană. Sunt propuse proiecte

importante transfrontaliere în domeniul dialogului

diversităţii culturale, ca spre exemplu proiectul Ada

Kaleh - reconstituire culturală tradiţională a

comunităţii locale). Echilibrul găsit între integrare şi

refuzul integrării evită fractura culturală.

Politica

energetică

Efortul economic

major şi necorelarea

măsurilor conduc la

eşec

Competitivitatea, securitatea aprovizionării şi

obiectivele legate de atenuarea schimbărilor

climatice vor fi subminate cu excepţia cazului în

care reţelele electrice vor fi modernizate, instalaţiile

învechite vor fi înlocuite cu alternative competitive

şi mai curate iar energia va fi folosită mai eficient pe

tot parcursul lanţului energetic. Piaţa internă a

energiei este încă fragmentată şi nu a atins

potenţialul de transparenţă şi accesibilitate.

Companiile au crescut dincolo de frontierele

naţionale nearmonizate, dar dezvoltarea lor este

încă afectată de o serie de reguli şi practici naţionale

rearmonizate. Există încă multe bariere pentru o

competiţie deschisă şi corectă.

224

TEN-T şi

Strategia

Dunării

Lipsa voinţei politice

- Dispersarea

macroregiunilor UE

(Regiunea Dunării şi

Regiunea Marii

Baltice)

Interesele strategice europene se conturează puţin,

cooperarea inter-regionala este limitată. O întârziere

persistă în particular în România în ceea ce priveşte

reformele structurale pentru adaptarea la

mondializare. În absenţa alegerii unor priorităţi

clare, negocierea permanentă cu societatea civilă

pentru garantarea interesului general, este dificilă.

În lipsa unei sinergii, există riscuri puternice: -

politica europeană de coeziune nu aduce niciun

sprijin suplimentar teritoriilor; obligaţia statelor,

având resurse reduse, de a privilegia doar logica

competitivităţii la nivel comunitar. Regiunea

Dunării nu va mai acţiona unitar, afectând

cooperarea teritorială. Teritoriul va progresa, dar

lent, doar ca urmare a poziţionării strategice.

Turism

internaţional Declin al turismului

Consecinţele crizei economice şi ale declinului

sectorului financiar sunt profunde. Contribuţia

turismului în PIB se diminuează drastic.

Instabilitatea zonei în care se află România (conflict

Ucraina - Rusia) afectează în egală măsură turismul.

Sectorul de servicii cunoaşte o decădere. Populaţia

ocupată în sectorul turism migrează. TERITORIUL

este puternic afectat. Devine destinaţie pentru

turism de tranzit redus. Declinului industrial i se

adaugă şi cel al sectorului terţiar.

Într-un context în care uniformitatea instituţională se conturează dificil, iar pe continentul

european persistă puternice zone de disparităţi economice, dezvoltarea TIC nu conduce decât

la o degradare a legăturilor sociale. Din punct de vedere cultural, teritoriul nu se dezvoltă

decât în interiorul graniţelor sale, neexistând o piaţă reglementată în acest domeniu. Piaţa

energetică este fragmentată, neasigurând competitivitate la nivel internaţional, iar obiectivele

legate de schimbările climatice vor fi subminate de efortul economic major. Consecinţele crizei

economice se răsfrâng şi asupra turismului, declinul acestuia urmând declinului industrial.

Cooperarea inter-regionala este limitată, Regiunea Dunării neasigurând avantaje, decât

limitate. Acestea vor conduce la un progres mult prea lent.

Construcţia

europeană /

Politica

regională

europeană

Politica comunitară

dominată doar de

competitivitate

Europa se dezvoltă doar într-o logică a liberului

schimb în detrimentul logicii de construcţie politică.

Dezvoltarea tehnologică devine principala

prioritate politică. Populaţia şi activităţile se

concentrează în zone metropolitane deja dezvoltate,

care se constituie într-o reţea funcţională. Se impune

225

fragmentarea teritorială şi socială. Această ipoteză

împreună cu ipoteza 5, au fost propuse de

programul INERREG III ESPON 3.2 iniţiat în mai,

2007. În această ipoteză, cea mai probabilă

poziţionare a Teritoriului va fi politică de

dezvoltare polilor de competitivitate în domeniile

industriei energetice şi construcţiilor de maşini,

ambele bazate pe valorificarea resurselor locale.

Economie în

perspectiva

unei societăţi

informatizate

O legătură

ambivalentă cu

dezvoltarea

durabilă: slăbirea

exigenţelor în

domeniul normelor

structurale şi

întărirea exigenţelor

în domeniul

normelor de

comportament

Utilizarea în creştere a instrumentelor TIC măresc

expunerea la riscuri informatice (spams, viruşi, e-

delicvenţă). Separarea sferei numerice de sfera fizică

induce numeroase puncte slabe. Produsele TIC sunt

din ce în ce mai orientate către imperative securitare

(telesupraveghere, autentificare, biometrie) şi mai

puţin către dezvoltare personală şi durabilă.

Asistăm la o degradare a climatului social.

Diversitate

culturală

Diversitatea

culturală a dispărut

lăsând acţiune liberă

pieţei mondiale şi

monopolurilor

Ca efect al mondializării şi al noilor tehnologii,

americanii îşi cresc influenţa în lume deoarece nicio

ţară şi nici Europa nu pot pretinde la nivelul lor că

reprezintă o naţiune universală. Exigenţa

rentabilităţii scade puternic creativitatea şi spiritul

antreprenorial. Toate privilegiile sunt acordate

marilor monopoluri în domeniu, precum Time

Warner, News Corporation şi paralel, furnizorii de

servicii de informaţii publice precum Google, cresc

în putere. Înţelegerile comerciale bilaterale au

permis reducerea vizibilităţii asupra măsurilor

precum Convenţia UNESCO. Producţiile naţionale

nu mai pot fi protejate. Se impune modelul cultural

unic.

Politica

energetică

Energia curată şi

clima se vor

deprecia până în

2050

Luând în considerare planurile actuale, la nivel

continental, emisiile se vor reduce doar cu o treime

până în 2030, şi cu 44% în 2050. Europa trebuie să îşi

intensifice eforturile prin elaborarea unui cadru

ambiţios pentru mediu şi energie pentru 2030, cu

obiective pentru energia regenerabilă şi reducerea

gazelor cu efect de seră.

TEN-T şi

Strategia

Dunării

Strategia Dunării -

instrument pentru

îmbunătăţirea

Dezvoltarea tehnologică şi reindustrializarea devin

principalele priorităţi politice. Într-un context în care

competitivitatea reprezintă pilonul politicii

226

conectivităţii şi

intermodalităţii

comunitare, cooperarea teritorială în regiunea

Dunării şi reţeaua TEN-T vor deservi în mod

preponderent acestor scopuri. Vor fi neglijate

relaţiile de cooperare inter-regionala în domeniile

cultural, turistic sau în cel al protecţiei mediului.

Turism

internaţional

Politici bazate pe

ofertă - sectorul

turismului dezvoltat,

sectoare urbane în

declin

Deşi în TERITORIU se dezvoltă un turism eficient,

acesta nu poate asigura eficienţa tuturor sectoarelor

urbane. Cu alte cuvinte, chiar dacă sectorul turistic

este foarte dezvoltat şi reuşeşte să crească profiturile

menţinând un nivel ridicat al serviciilor şi atracţiilor

turistice, acesta nu garantează că celelalte sectoare

vor avea aceleaşi rezultate. Este posibil chiar să

apară un impact negativ cauzat de preţurile ridicate

şi creşterea costurilor datorate unei intense activităţi

turistice, expunând din nou turismul economiei

structural instabile, ce contribuie la crearea unui cerc

vicios.

Dezvoltarea tehnologică şi reindustrializarea devin principalele priorităţi politice. Într-un

context în care competitivitatea reprezintă pilonul politicii comunitare, cooperarea teritorială în

regiunea Dunării şi reţeaua TEN-T vor deservi în mod preponderent acestor scopuri. Vor fi

neglijate relaţiile de cooperare inter-regionala în domeniile cultural, turistic sau în cel al

protecţiei mediului. Poziţionarea teritoriului va fi o politică de dezvoltăre a polilor de

competitivitate în domeniul industriei constructoare de maşini şi industriei energetice.

Industrializarea conduce la politici ineficiente în domeniul eficienţei energetice.

Construcţia europeană / Politica regională europeană

Politica comunitară dominată doar de coeziune

În mod global, la scara continentului se creează un

echilibru teritorial şi se instaurează integrarea socială.

Reţelele europene de transport se dezvoltă, reuşind să

creeze accesibilitate către regiunile periferice

europene. În contextul actual, TERITORIUL este mai

puţin penalizat de această ipoteză în comparaţie cu

ipoteza 4. Aceste două ipoteze sunt ipoteze propuse

de programul INERREG III ESPON 3.2 iniţiat în mai,

2007. În această ipoteză, cea mai probabilă

poziţionare a Teritoriului se va face în domeniul

turismului diversificat şi extins pe toate sezoanele. În

cadrul acestei poziţionări un element important îl va

reprezenta marketarea teritoriului bazată pe

produsele tradiţionale locale promovate ca brand

local şi suport pentru animarea teritoriului.

227

Economie în perspectiva unei societăţi informatizate

O legătură nedefinită: un impact moderat al TIC în domeniul dezvoltării durabile

Reţelele sunt dezvoltate şi ajung la maturitate în toate

regiunile ţării. Astfel, ele nu constituie un factor de

diferenţiere sau un element de atractivitate al

teritoriului. Dezvoltarea reţelelor, multiplicarea

instrumentelor de comunicare la distanţă, nu

revoluţionează modele de organizare ale muncii,

maniera de viaţă şi mai general, relaţiile sociale.

Produsele TIC se dovedesc a fi scumpe, atât în ceea ce

priveşte producţia cât şi în ceea ce priveşte utilizarea

lor (consumul energetic).

Diversitate culturală

Respectul diversităţii culturale a întărit coeziunea socială

UNESCO, în Declaraţia despre diversitatea culturală ,

afirmă că domeniul cultural reprezentat în toată

diversitatea sa, asigură o interacţiune între oameni,

pace, coeziune socială, dorinţa de a trăi împreună.

Mişcarea de înţelegere şi de clarificare a drepturilor

culturale îşi continuă activitatea, noi forme de metisaj

sunt încurajate prin ajutoare concertate în cadrul

politicilor urbane. Respectul diversităţii culturale

asigură o funcţiune socială completă şi recunoscută.

Politica energetică

Colectivităţile locale în centrul acţiunii

Se face tot mai resimţită necesitatea de a uni forţele

locale şi regionale în domeniul eficienţei energetice,

dat fiind că guvernanţa pe mai multe niveluri

constituie un instrument adecvat pentru a spori

eficienţa acţiunilor menite să combată schimbările

climatice. Se promovează astfel tot mai mult

implicarea regiunilor în Pactul primarilor. Măsurile

propuse vor avea ca obiectiv mobilizarea opiniei

publice, a decidenţilor politici şi a agenţilor de pe

piaţă şi transformarea pieţei interne a energiei, astfel

încât cetăţenii din Uniunea Europeană (UE) să

beneficieze de infrastructuri (inclusiv clădiri), de

produse (aparate şi maşini), de procedee şi de servicii

energetice care să ofere cea mai bună eficienţă

energetică din lume. Autorităţile locale şi regionale

împart responsabilitatea cu autorităţile naţionale, iar

angajamentul UE va fi realizabil cu participarea

directă a părţilor interesate la nivel local.

228

TEN-T şi Strategia Dunării

Strategia Dunării - instrument pentru promovarea culturii şi turismului

Cooperarea teritorială îşi va face resimţite efectele cu

precădere în ceea ce priveşte coeziunea. Comunităţile

locale implicate vor conlucra în vederea promovării

culturii şi turismului, a contactului direct între

oameni. Reţelele europene de transport se dezvoltă,

reuşind să creeze accesibilitate către regiunile

periferice europene.

Turism internaţional

Politici bazate pe cerere - fragmentare în zone turistice şi zone rezidenţiale

Se adoptă un mod de abordare pe termen scurt, care

se axează numai pe fluxurile de vizitatori şi se iau în

considerare în mod tipic măsurile bazate pe cerere.

Obiectivul acestora este de a reduce stresul creat prin

turism şi de a diminua aglomeraţia, cu intervenţii

asupra volumului şi cu impact asupra fluxurilor.

Acest mod de abordare constituie o primă reacţie

naturală la creşterea importanţei turismului de masă

în zonele istorice, în ultimele decenii. Zone întregi din

oraşe au cedat dezvoltării turismului, în timp ce altele

au devenit zone rezidenţiale. Instrumente mai uşoare

cum ar fi taxele turistice, restricţiile de parcare şi alte

motivări au fost implementate. Ele au condus la

rezultate ambigue. Pe ansamblu, aceste politici vor

avea un succes limitat.

În mod global, la scara continentului se creează un echilibru teritorial şi se instaurează

integrarea socială. Poziţionarea teritoriului se va face în domeniul turismului diversificat şi

extins pe toate sectoarele. Promovarea culturii şi turismului va deveni pilonul dezvoltării

teritoriului. Reţelele europene de transport se dezvoltă, reuşind să creeze accesibilitate către

regiunile periferice europene. Dezvoltarea reţelelor, multiplicarea instrumentelor de

comunicare la distanţă, nu revoluţionează modele de organizare ale muncii, maniera de viaţă

şi mai general, relaţiile sociale.

Microscenarii teritoriale

OMUL

Scenariul pesimismului local

Scăderea populaţiei are loc în special ca urmare a fluxurilor migratoare negative dar şi a îmbătrânirii populaţiei, consfinţind o lipsă de atractivitate a TERITORIULUI cu excepţia perioadei sezonului estival. Dificultăţile economice majore vor influenţa spre o ruptură a indicatorului spor natural, datorită unei crize de încredere în viitor. / Modelul global şi al instituţiilor internaţionale

229

se impun în faţa creativităţilor locale. Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi-identice la nivel mondial, ajungând să se banalizeze. Nu mai este nimic particular de arătat sau experimentat în TERITORIU. / TERITORIUL evoluează spre o societate din ce în ce mai individualistă şi duală: pe de o parte cu salariaţi cu o stabilitate a veniturilor încă mici dar peste media naţională şi pe de altă parte, salariaţi cu contracte sezoniere sau pe durată determinată. O parte a populaţiei, mică dar în creştere, îşi găseşte din ce în ce mai greu un loc de muncă. Cultura muncii dispare pentru această parte a populaţiei. / Continuă tendinţa de scădere a populaţiei şcolare, ceea ce va conduce la scăderea calităţii învăţământului.

Scenariul realismului local (reactiv)

Având în vedere tendinţele de creştere a speranţei de viaţă şi scădere a sporului natural, în special îmbătrânirea populaţiei, nevoile în materie de servicii pentru această categorie vor fi în creştere într-o manieră importantă (asistenţa de zi, asistenţa medicală şi eventual plasament instituţionalizat). De asemenea, în acest context, resursele locale pot constitui un atu într-o specializare suport, atât pentru populaţia locală cât şi pentru turism specific/servicii specializate pentru nerezidenţi. / TERITORIUL nu a reuşit să creeze o dinamică globală care să se dezvolte armonios în domeniile patrimoniului, creaţiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a focalizat în Drobeta-Turnu Severin pe infrastructură şi resursele de turism. Aceasta atrage artişti, expoziţii, vizitatori, industrii culturale, susţinute de fonduri internaţionale, europene şi ale colectivităţii locale. Restul TERITORIULUI rămâne centrat doar pe valorificarea patrimoniului şi pe activităţi de creaţii culturale de anvergură modestă. / După modelul scandinav, raportul pe piaţa muncii în TERITORIU, se dezvoltă armonizat între diferitele ramuri de activitate. Ramură agricola este predominantă. Constatăm o pondere mică a abordării individualiste în raport de piaţă de muncă, în timp ce implicit capacitatea de negociere se întăreşte. Sprijinul pentru pregătirea profesională şi pe tot parcursul vieţii, este din ce în ce mai eficient şi adaptat la nevoile pieţei de muncă ţintind în special soluţii pentru populaţiile marginalizate, în special cele cu pregătire precară. / Se va menţine aceeaşi inadecvare a corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, lucru care va conduce la un interes scăzut pentru sistemul local de învăţământ.

Scenariul de vis

Implantarea de noi activităţi stau la originea soldurilor migratoare pozitive prin “noi sosiţi” adesea cu studii superioare. O politică activă în domeniul parcurilor industriale de-a lungul Dunării ca şi o politică în domeniul turismului care să conducă la o activitate

230

continuă, pot constitui elemente care să favorizeze soldul migrator în sens pozitiv. Creşterea economică sustenabila poate schimba şi încrederea în viitor, influenţând astfel şi o nouă relansare a indicatorului, spor natural. / În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament al sectorului privat în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate culturală bazată pe industriile culturale, bogăţia patrimoniului şi artele spectacolului în toate formele lor. TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalităţii şi poate exploata toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local, intracomunitar şi internaţional. / Întreprinderile crează condiţii de muncă şi modalităţi contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul scade şi mai mult şi devine rezidual. Funcţiunea publică ocupă o pondere din ce în cemai mare în cadrul populaţiei active, ca urmare a creşterii competenţelor prin descentralizare, în special în ceea ce priveşte funcţiunile publice ale TERITORIULUI. / Autorităţile locale iniţiază un parteneriat cu economia locală în cadrul căruia oferta de învăţământ se corelează cu piaţa muncii. Apar clustere şi filiere locale.

CADRUL DE VIAŢĂ

Drobeta Turnu Severin - model cultural axat pe gestionarea crizei

Modelul global şi al instituţiilor internaţionale se impun în faţa creativităţilor locale. Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi identice la nivel mondial, ajungând să se banalizeze. Nu mai este nimic particular de arătat sau experimentat în TERITORIU. /Se impun reduceri drastice ale cheltuielilor publice în cadrul unor planuri/contracte de management (pe criterii de calitate şi eficienţă) care se impun în scopul evoluţiei serviciilor oferite/prestate. Această situaţie se fundamentează pe managementul resurselor umane foarte strict şi pe măsuri ce pot conduce la reajustări drastice în domeniul ofertei. /Schimbările climatice şi accelerarea efectelor sale asupra mediului se vor simţi şi vor constitui principalul factor de ruptură. Acest scenariu ia în considerare ipoteza unei evaluări greşite a condiţiilor climatice viitoare şi unei cunoaşteri imprecise a sectoarelor de activitate cele mai sensibile la schimbările climatice. În absenţa unei capacităţi de reacţie, impactul schimbărilor climatice sunt vizibile, pierderile acceptate şi măsurile de adaptare tardive sunt considerate prea costisitoare pentru a fi puse în aplicare în comparaţie cu prejudiciile aduse. /Conjunctura economică europeană generală (în particular cea românească), nu au condus la o relansare economică importantă. Este o perioadă de stagnare cu creşteri

231

sau descreşteri minore, anuale. Interesul particular prevalează interesului general prin lipsa unei politici concertate la nivel european, deciziile vizând angajarea pentru funcţionalitatea efectivă a reţelei TEN-T nefiind luate. Se instaurează o politică de reducere a mobilităţii. TERITORIUL este marginalizat prelevând caracteristică de extremitate a lui. /Proiectele TERITORIULUI sunt bine structurate pe hârtie cu sprijinul actorilor locali şi zonali, dar nu sunt implementate datorită unor deficienţe în capacitatea financiară. Acestea au apărut ca urmare a lipsei unor instrumente care să susţină dezvoltarea economică şi datorită creşterii nivelului fiscal obligatoriu. TERITORIUL pierde din competitivitatea internaţională şi deficienţele locale nu sunt remediate. Dezechilibrele teritoriale se reduc într-o primă fază înainte de a se agrava şi mai mult în continuare. Strategia teritorială are efecte minore fiind de factură dirijistă.

Drobeta Turnu Severin - model cultural autarhic

TERITORIUL nu a reuşit să creeze o dinamică globală care să se dezvolte armonios în domeniile patrimoniului, creaţiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a focalizat în Drobeta-Turnu Severin pe infrastructură şi resursele de turism. Aceasta atrage artişti, expoziţii, vizitatori, industrii culturale, susţinute de fonduri internaţionale, europene şi ale colectivităţii locale. Restul TERITORIULUI rămâne centrat doar pe valorificarea patrimoniului şi pe activităţi de creaţii culturale de anvergură modestă. /În contextul creşterii cheltuielilor publice, această ipoteză se caracterizează printr-o evoluţie puternică a nevoilor colectivităţilor (formare, sănătate, mediu, etc). Asistăm la apariţia unor noi servicii locale necesitând management public. Acesta poate lua diverse forme (delegare de serviciu public, concesiune, etc). Această ipoteză are ca premisă descentralizarea puternică şi creşterea rolului parteneriatului public privat. Acest parteneriat este mobilizat pentru finanţarea investiţiilor, conducând la punerea sub semnul întrebării a noţiunii de bun public. Probabil această noţiune este înlocuită tot mai des de funcţiune de interes public. /Mai presus decât problema disponibilităţii rezervelor, este concentrarea acestora în câteva zone geografice. Acest lucru este valabil atât pentru petrol cât şi pentru gaz, ambele punând probleme deosebite în privinţa estimării preţurilor în viitor. România în schimb, se confruntă cu un excedent, exportul depăşind 10% din cantitatea produsă. Poziţia Teritoriului îl poate impune ca pol de excelenţă pentru tranzitul excedentului energiei electrice spre zonele din sud vestul ţării. /În ciuda presiunii opiniilor locale, proiectele feroviare şi fluviale ajung să fie favorizate printr-o voinţă politică puternică în cadrul unui discurs ce vizează protecţia

232

globală a mediului. Transporturile colective urbane sunt încurajate iar utilizarea autoturismului este penalizată. Pe distanţă lungă, maximizarea fluxurilor de preţ îşi găsesc soluţia în transportul pe cale ferată sau apă, reţeaua europeană ajungând să se finalizeze după lungi discuţii, în special în domeniul finanţării ei. Efortul public în domeniul transporturilor colective urbane şi intraurbane/metropolitan, nu conduce la un rezultat pe măsura lui, creând nemulţumiri. /Polii de excelenţă se dezvoltă ca o prioritate pentru toate colectivităţile locale ale TERITORIULUI (Drobeta Turnu Severin, zonele portuare, zonele turistice). În zonele mai puţin dezvoltate/fragile practic nu se mai investeşte în dezvoltarea economică şi/sau dezvoltarea infrastructurii. Fractura teritorială şi socială creşte. Câteva zone profită în detrimentul celorlalte în care declinul economic se accentuează. Politicile şi strategiile pentru teritoriile de proiect sunt abandonate de către iniţiatori.

Drobeta Turnu Severin - teritoriu de proiect motor multiculturalitate

În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament al sectorului privat în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate culturală bazată pe industriile culturale, bogăţia patrimoniului şi artele spectacolului în toate formele lor. TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalităţii şi poate exploata toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local, intracomunitar şi internaţional. /Are loc o reducere limitată a cheltuielilor publice dar care antrenează evoluţia pozitivă a dimensiunii calitative a serviciului prin implementare unor indicatori de eficienţă. Aceşti indicatori sunt fundamentaţi pe gradul de satisfacţie al utilizatorilor. Este foarte posibil ca o parte importantă a serviciilor să evolueze către externalizare, situaţie care conduce în materie de resurse umane, spre o funcţionare a sectorului public bazată pe inginerie şi gestiune a sectorului în detrimentul unei funcţionări bazate pe prestarea/executarea serviciului. În consecinţă apare o evoluţie spre mobilitate în detrimentul locului de muncă garantat. /Societatea, ştiinţa şi tehnologia ca factori cheie strâns legaţi între ei, conduc către o relaţie simbiotică şi benefică a acestor factori. Se proiectează o situaţie ideală în care ştiinţele şi tehnologiile s-au dezvoltat într-un mod inteligent pentru a garanta dezvoltarea durabilă la toate nivelurile. Mediul şi biodiversitatea în general sunt luate în calcul permanent în momentul luării deciziilor, în special datorită faptului că ele au un impact asupra viitorului. Se impune un Pact Teritorial Extins la nivelul întregului areal severinean printr-o politică specială orientată spre biodiversitate şi crearea unui continuum al protecţiei biodiversităţii (realizarea unor coridoare ecologice).

233

/O prioritate deosebită este acordată investiţiilor în infrastructura de transport şi în special cercetării, inclusiv în ceea ce priveşte energiile alternative la petrol, conducând la reducerea poluării şi a emisiilor CO2. Este instaurată o guvernanță de calitate pentru optimizarea acţiunii publice şi private în domeniul transportului interurban şi urban. Schimburile se dezvoltă şi permit crearea de noi bogăţii, conducând la redresarea situaţiei economice şi sociale şi la repoziţionarea TERITORIULUI ca un nod cheie al politicilor europene în dezvoltarea durabilă (reţeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pentru 2050). Datorită acestora, TERITORIUL se poziţionează ca o zonă europeană de creştere economică susţinută. /Administraţiile publice asigură o egalizare economică şi socială a teritoriilor. Polii de excelenţă sunt încurajaţi. TERITORIUL se adaptează la transformările continue şi anticipatoare ale structurilor economice. Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente şi fondate pe principiul subsidiarităţii ascendente, plecând de la realităţile TERITORIULUI şi actorii din teren. Nivelul regional şi/sau naţional nu impun constrângeri strategice în dezvoltare. Echipamentele colective şi serviciile realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipând nevoile viitoare. Solidaritatea teritorială şi dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.

ORGANIZAREA TERITORIULUI

Drobeta Turnu severin - enclavă sub control administrativ public local

Guvernanţa locală nu s-a coagulat în TERITORIU. Actorii locali, inclusiv societatea civilă nu au iniţiative comune. Competenţele actorilor instituţionali şi fiscalitatea sunt neclare şi imprecise. Administrarea TERITORIULUI este divizată la nivelul teritorial, necoagulându-se nici o iniţiativă intercomunitară eficientă. Eficientă. Reforma fiscală este mereu anunţată dar nu este niciodată pusă în practică. Nu există o strategie fiscală a TERITORIULUI. Apariţia democraţiei participative informale impusă de la nivel comunitar, antrenează confuzie în societatea civilă organizată. Nu se structurează nici o iniţiativă teritorială. /Plafoane legale în domeniul construcţiilor sunt neactualizate şi practic blochează iniţiativele. Din acest motiv, dezvoltările sunt inabordabile pentru domeniul funciar. Nu sunt realizate alte PATZ-uri adaptate potenţialităţilor teritoriale. Discursul asupra densificării urbane şi regruparea funcţiunilor nu se realizează în fapt. Proiectele/propunerile de parcuri industriale care ar putea valoriza intercomunalitatea în zona metropolitană Drobeta Turnu Severin rămân la stadiul de proiecte. În lipsa unui calendar de animare la

234

nivelul teritoriului, turismul rămâne doar o potenţialitate şi o speranţă neîmplinită. /Conjunctura economică europeană generală în particular cea românească, nu au condus la o relansare economică importantă. Este o perioadă de stagnare cu creşteri sau descreşteri minore, anuale. Interesul particular prevalează interesului general prin lipsa unei politici concertate la nivel european Deciziile vizând funcţionalitatea efectivă a reţelei TEN-T nu sunt luate. Se instaurează o politică de reducere a mobilităţii. TERITORIUL este marginalizat prelevând caracteristică de extremitate a lui. /Deciziile publice sunt luate a priori şi sunt în consecinţă deconectate de la realităţile economice ale TERITORIULUI. Se face abstracţie de principiul subsidiarităţii. Dereglementarea de până acum este înlocuită cu o planificare rigidă, constrângătoare. Confuzia intervenţiilor creează o slabă eficientă a obligaţiilor în domeniul taxelor şi fiscalităţii, care sunt la un nivel înalt. Conflictele în domeniul utilizării terenurilor se intensifică (rezidenţială, utilizare economică, echipamente publice, spaţii naturale, etc).

Dezvoltare concurenţială a teritoriului

Veniturile bugetare sunt recentralizate şi apoi redistribuite către nivelurile judeţene. Nivelul regional rămâne un nivel formal statistic. Nivelul judeţean se impune net în organizarea deconcentrată a statului. Societatea civilă organizată începe să se structureze asumându-şi un rol de control şi mediere. /În diverse zone (cartiere) sunt realizate intervenţii permiţând crearea unei identităţi puternice locale şi un sentiment de apartenenţă al locuitorilor. Coerentă de ansamblu al celor patru funcţiuni urbane se realizează în perimetre restrânse sau sunt integrate în special imperativele impuse de necesitatea fluidizării schimburilor. Calitatea vieţii, serviciile de proximitate şi mixtitatea funcţiunilor sunt susţinute printr-un efort important al autorităţii publice. O viziune de ansamblu este absenţa. Există un risc pe termen mediu de izolare pentru unele zone (cartiere) sau aglomerări, care conduc la dezvoltarea TERITORIULUI în mai multe viteze şi crearea unor disparităţi importante. /În ciuda presiunii opiniilor locale, proiectele feroviare şi fluviale ajung să fie favorizate printr-o voinţă politică puternică în cadrul unui discurs ce vizează protecţia globală a mediului. Transporturile colective urbane sunt încurajate iar utilizarea autoturismului este penalizată. Pe distanţă lungă, maximizarea fluxurilor de preţ îşi găsesc soluţia în transportul pe cale ferată sau apă, reţeaua europeană ajungând îşi găsesc soluţia în transportul pe cale ferată sau apă, reţeaua europeană ajungând să se finalizeze după lungi discuţii, în special în domeniul finanţării ei. Efortul public în domeniul transporturilor colective urbane şi intraurbane/metropolitan, nu conduce la un rezultat pe măsura lui, creând nemulţumiri. /Reglementarea în cadrul acestei pieţe este

235

deficitară. Anticipăm puţin, în special în domeniul marilor proiecte şi constatăm o atitudine de indecizie în politica la nivel strategic. Sunt inexistente practic instrumentele de tip companii publice de investiţii sau parteneriat public privat. Sistemul fiscal continuă să fie inadaptat existând puţine facilităţi pentru domeniu. Procedurile lungi şi greoaie paralizează deciziile de investiţii. Administraţiile publice în principiu responsabile în domeniu, sunt în fapt fără capacitate reală de acţiune şi în consecinţă au o slabă viziune globală.

Drobeta Turnu Severin - pol al aglomerării metropolitane

Se realizează descentralizarea reală. Regiunile se poziţionează ca principale instrumente ale dezvoltării teritoriale consfinţind o Europă a regiunilor. Regiunile dezvoltă strategii în complementaritate cu teritoriile sale, structurând teritorii de proiect de tip ITI, CLLD, GAL, Agenţii de Dezvoltare Intercomunitare. Este fondată o fiscalitate teritorială, pe strategii fiscale teritoriale, în care sunt definite instrumente şi mecanisme pentru dezvoltarea TERITORIULUI. Guvernanța este distribuită între colectivităţile teritoriale în cadrul unei conferinţe a consiliilor locale, din care fac parte reprezentanţi ai societăţii civile organizate. Statul joacă doar un rol regulator. Regiunea are un rol de coordonare decisivă în cadrul căruia teritorii de proiect devin motoarele dezvoltării. /Organizarea teritoriului se face ierarhizat între diferitele niveluri de conurbaţie/mare aglomerare, oraşe mici şi localităţile rurale. Fiecare dintre aceste niveluri regrupează cele patru funcţiuni, fiind creată o fluiditate a schimburilor interne şi externe. Restructurări ale oraşelor mici şi mijlocii care conduc la crearea unor spaţii publice, zone de comerţ de proximitate şi echipamente culturale atractive sunt realizate într-o logică de proiecte locale. Aceste proiecte locale sunt corelate coerent între ele prin articularea instrumentelor de amenajare a teritoriului precum PUG-uri şi scheme de coeziune teritorială de tip PATZ. Locuri de muncă în proximitatea centrelor sunt restructurate şi/sau create după compatibilitatea cu funcţiunile de rezidenţă şi recreere. Potenţialitatea de evoluţie este protejată în cadrul acestor unităţi urbane prin crearea unor zone cu posibilitate de afectare imediată. Aceste unităţi permit limitarea migraţiilor alternative. /O prioritate deosebită este acordată investiţiilor în infrastructura de transport şi în special cercetării, inclusiv în ceea ce priveşte energiile alternative la petrol, conducând la reducerea poluării şi a emisiilor CO2. Este instaurată o guvernanță de calitate pentru optimizarea acţiunii publice şi private în domeniul transportului interurban şi urban. Schimburile se dezvoltă şi permit crearea de noi bogăţii, conducând la redresarea situaţiei economice şi sociale şi la repoziţionarea TERITORIULUI ca un nod cheie al politicilor europene în dezvoltarea durabilă (reţeaua TEN-T,

236

Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pt 2050). Datorită acestora, TERITORIUL se poziţionează ca o zonă europeană de creştere economică susţinută. /Se crează un observator teritorial pentru fundamentarea strategiilor în domeniu. O politică strategică pe termen lung, integrează factorii importanţi, conducând la instaurarea unei predictibilităţi în acţiunea politică locală. Reactivitatea este posibilă prin decizii rapide care arată o bună capacitate de adaptare. TERITORIUL îşi exercită competenţele în domeniul amenajării TERITORIULUI în şpriţul unei coerenţe de ansamblu şi de respect al principiului subsidiarităţii. Politicile în domeniu, sunt coordonate cu reglementările urbanistice. Procedurile sunt articulate, simplificate şi predictibile. Coerenţa este asigurată între localităţi şi intercomunitar, în baza schemelor de coeziune a TERITORIULUI respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal. Se instaurează o cooperare între actorii tuturor nivelurilor: Stat, Regiune, Intercomunalitate, Colectivităţi locale.

ECONOMIE

Dezastru economic

Politica europeană în domeniul cercetării şi inovării nu produce efecte în TERITORIU. Nici polul de creştere Drobeta Turnu Severin nu reuşeşte să susţină vreunul din domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI astfel încât să devină pol de competitivitate şi să creeze o dinamică economică în TERITORIU. Politicile publice intervin doar ca politici de reacţie într-o logică concurenţială acerbă, fără să antreneze dimensiunea colectivă. Politicile publice se concentrează în continuare pe sprijinul punctual al unor iniţiative. Întreprinderile competitive se regrupează în afara zonelor vizate de politici pentru polii de dezvoltare, datorită constrângerilor administrative importante. /Activităţile industriale se închid sau delocalizează ca urmare a unei pierderi de competitivitate. Niciun sector de vârf cu caracter industrial nu este concurenţial la nivel mondial şi terţiarul productiv se delocalizează către zonele de producţie. Îmbătrânirea populaţiei antrenează o dezvoltare importantă a serviciilor de proximitate cu caracter rezidenţial, creând totuşi un număr limitat de locuri de muncă. /Calitatea ofertei scade şi ea urmând spirala cerere-ofertă în scădere. Turismul zonei scade iar contribuţia sa în PIB-ul local se diminuează drastic. Neadaptarea infrastructurii la noile realităţi o fac improprie utilizării pentru alte tipuri de turism în restul anului. Populaţia ocupată în turism migrează agravând trendul demografic negativ. /După modelul celorlalte sectoare (telecomunicaţii, energie, transporturi), cercetarea face obiectul unei decizii politice de dereglementare. Ea este considerată ca un bun economic banalizat, supus concurenţei şi normelor de piaţă. Institutele de cercetare devin operatori economici

237

în domeniul cercetării, într-o piaţă a cercetării total deschisă. Organizarea în domeniul cercetării, se calchează pe cea a întreprinderilor economice. În această mişcare de consolidare a unei pieţe concurenţiale ascuţite, laboratoarele din TERITORIU, devin simpli subcontractori pentru marile companii din domeniu, sau dispar. Şi în domeniul cercetării are loc fenomenul de out-sourcing. /TERITORIUL evoluează spre o societate din ce în ce mai individualistă şi duală: pe de o parte cu salariaţi cu o stabilitate a veniturilor încă mici dar peste media naţională şi pe de altă parte, salariaţi cu contracte sezoniere sau pe durată determinată. O parte a populaţiei, mică dar în creştere, îşi găseşte din ce în ce mai greu un loc de muncă. Cultura muncii dispare pentru această parte a populaţiei.

Menţinerea unui echilibru pe muchie de cuţit

Se impune o singură locomotivă a dezvoltării. Acesta este polul de creştere, Zona Metropolitană Drobeta Turnu Severin. Polul continuă activitatea neconcertata, dar decide să sprijine doar unul din domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI. Acest domeniu începe să capete o poziţie pe plan internaţional dar nu antrenează un efect semnificativ la nivelul TERITORIULUI. Disparităţile teritoriale se accentuează. Cercetarea capătă importanţă în TERITORIU, dar are un impact limitat, având un rol doar de prestator de servicii şi nu de iniţiator al inovării. / Într-un context internaţional nesigur, costul materiilor prime şi incertitudinile politice, problemele de calitate şi de securitate a mediului, precum şi fenomenul de dezindustrializare, cunosc o încetinire netă. În sens invers, anumite activităţi sunt relocalizate în zonele special create pentru parcuri industriale, atrăgând serviciile terţiare productive asociate. Acest fenomen este influenţat de importanţa în creştere a activităţii portuare în cadrul reţelei TEN-T, precum şi de politicile stimulatoare în domeniul fiscal pentru mărfurile tranzitate în special prin port. În plus, o politică activă în domeniul recalificărilor pe piaţa muncii susţinută de administraţiile locale, favorizează această tendinţă. / Turismul se dezvoltă limitat bazându-se pe potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi: grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea cu defileul său, diversitatea reliefului din zona muntoasă, elementele floristice şi faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi artă, unele unice prin valoarea şi ineditul lor. Poziţionarea doar pe turismul în conexiune cu Dunărea fără o gamă variată de servicii turistice la nivel judeţean conduce la un turism sezonier. / Împreună cu sectorul financiar, cercetarea reprezintă domeniul de activitate în care procesul globalizării este cel mai important. Mondializarea competenţelor şi cunoştinţelor se

238

întăreşte. Ea contribuie la creşterea mobilităţii cercetătorilor pe plan internaţional, concentrarea laboratoarelor şi integrarea în reţelele internaţionale federate conduse de echipe lider. Cercetarea se polarizează în jurul câtorva mari centre internaţionale. TERITORIUL nu reuşeşte să capete importanţă în niciunul din domeniile de competenţă, centrul de gravitate în cercetare se deplasează către est. / După modelul scandinav, raportul pe piaţa muncii în TERITORIU, se dezvoltă armonizat între diferitele ramuri de activitate. Ramura agricolă este predominantă. Constatăm o pondere mică a abordării individualiste în raport de piaţă de muncă, în timp ce implicit capacitatea de negociere se întăreşte. Sprijinul pentru pregătirea profesională şi pe tot parcursul vieţii, este din ce în ce mai eficient şi adaptat la nevoile pieţei de muncă ţintind în special soluţii pentru populaţiile marginalizate, în special cele cu pregătire precară.

Creştere armonioasă prin valorizarea resurselor locale

În jurul activităţilor importante ale TERITORIULUI, ca spre exemplu Nuclearelectrica, Portul Drobeta Turnu Severin împreună cu portul Orşova se crează adevărate legături de cluster, cu o ţesătură de IMM-uri inovatoare. Cercetarea începe să aibă o activitate cuplată cu domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI, susţinută de politica în domeniul cercetării şi inovării din Uniunea Europenă. Se impune modelul polilor de competitivitate. Majoritatea iniţiativelor sunt reuşite, iar IMM-urile profită de dinamică creată. Cel puţin unul din poli capătă dimensiune europeană, poate chiar mondială. /Un sector leader la întretăierea între producţia de energie hidro, cercetarea în domeniul schimbărilor climatice, eficienţei energetice şi transporturilor durabile, antrenează ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei în general. Acest sector, prin vigoarea şi competitivitatea sa, capătă importanţă la nivel european şi mondial. Sectorul influenţează şi imaginea industriilor tradiţionale şi produselor la export, creând o marcă locală. Sectorul terţiar, în special terţiarul productiv se întăreşte prin această imagine de calitate. /În cadrul unei filiere agroalimentare – servicii de turism, turismul devine motorul economiei locale. Turismul contribuie decisiv la redefinirea brandurilor locale pe care reuşeşte să le promoveze, creându-le notorietate europeană/mondială. Pe lângă turismul estival fluvial şi/sau montan se dezvoltă un turism de descoperire gastro-oenologic. Împreună cu acestea devin tot mai importante turismul cultural, ecoturismul. Un program de animare a teritoriului cu un calendar de festivaluri crează noua ofertă de turism a teritoriului: Anotimpurile Severinului. /Europa cercetării, mult timp fragmentată, reuşeşte să facă funcţional spaţiul european al cercetării. Regrupări orizontale sunt operate în juriul obiectivelor şi mijloacelor puse în comun. După numeroase disfuncţionalităţi instituţionale şi în construcţia europeană, Uniunea Europeană

239

găseşte în cercetare un simbol puternic de consolidare a integrării. Se instaurează un paşaport al educaţiei şi cercetării pentru studenţi, doctoranzi, cercetători, favorizând mobilitatea între universităţi şi laboratoare de cercetare europeană. În stadiul în care “benchmark” -ul este European, TERITORIUL reuşeşte să creeze o marcă locală în materie de cercetare. TERITORIUL devine o zonă motrice în materie de cercetare la nivel naţional şi est comunitar. /Întreprinderile creează condiţii de muncă şi modalităţi contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul scade şi mai mult şi devine rezidual. Funcţiunea publică ocupă o pondere din ce în ce mai mare în cadrul populaţiei active, ca urmare a creşterii competenţelor prin descentralizare, în special în ceea ce priveşte funcţiunile publice ale TERITORIULUI.

5.5 Interviuri monografice - reajustare

Obiectivele cercetării sunt legate de imaginea şi atractivitatea teritoriului. S-au

urmărit identificarea grupurilor ţintă ale acţiunii locale, ofertele adecvate fiecărui

grup ţintă, identificarea alianţelor şi parteneriatelor pentru o poziţionare strategică.

În cadrul cercetării monografice, s-a avut în vedere reajustarea interviurilor

monografice realizate în anul 2014. Metoda observaţiei directe va orienta procesul de

planificare strategică în ceea ce priveşte poziţionarea teritoriului.

Protocolul de interviu s-a realizat pe baza următoarelor teme / întrebări:

1. Care este simbolul cel mai reprezentativ al oraşului?

2. Ce aţi asocia imaginii oraşului?

3. Care este principala calitate a severineanului?

4. Ce valoare /resursă a oraşului aţi promova?

5. Care este personalitatea cea mai reprezentativă din trecutul oraşului?

6. Care este cel mai cunoscut/popular severinean contemporan?

7. Care este/sunt locul/locurile de întâlnire/cele mai animate din oraş (parc,

zona pietonală, zonă comercială, alt tip de arteră, etc.) ?

8. Indicaţi cel puţin un loc, o acţiune, o activitate pe care să o întreprindeţi în

oraşul dumneavoastră într-o zi liberă şi care să vă facă plăcere?

9. Indicaţi locuri, poveşti, monumente, produse specifice pe care le-aţi

prezenta unor oaspeţi care vizitează oraşul dumneavoastră.

10. Ce tip de eveniment puteţi asocia cel mai bine unei poziţionări identitare

oraşului dumneavoastră?

S-au enumerat următoarele:

evenimente sportive (organizare campionat european/mondial, judo, etc);

evenimente culturale (festival/teatru,muzică,literatură, etc.);

240

evenimente expoziţionale/târg (arte vizuale, slow food, expoziţie universală,

etc.);

capitala culturală (naţională, regională);

imagine (oraş grădină/înflorit).

Dată: 05.03.2015

Sector investiţii

S-a investit mult în infrastructura rutieră, drumuri şi parcări. Au fost vizaţi

doar locuitorii. Nu sunt prevăzute în viitorul apropiat investiţii în parcări pentru

turişti în zona monumentelor restaurate. În ultimii ani, 30% din bugetul de investiţii

a fost alocat modernizării școlilor.

La problema accesului blocat la Dunăre, este evocată existenţa unui studiu

pentru mutarea căii ferate în zona de nord a oraşului. Proiectul pare blocat în

prezent de investiţia finanţată din fonduri europene în construcţia unei noi

gări/centru comercial (centrul comercial este neutilizat).

La problema unui centru de logistică care să preia mărfurile zonale/regionale

pentru piaţa oraşului sau eventual export, se menţionează existenţa unui studiu de

fezabilitate.

Financiar buget, taxe şi impozite

Gradul de îndatorare a fost redus drastic în ultimii ani. Datoria a fost

contractată pe termen lung (20 ani de la CEC). Există un grad rezonabil de colectare

(85%). În ciuda investiţiilor masive realizate în ultimii ani prin subvenţii europene,

bugetul nu a reuşit decât să se menţină valoric. Declinul economic şi sistemul

bugetar al finanţelor publice creează disfuncţii importante. Nu există o bază de date

în corelare cu raportările agenţilor economice la ANAF. Transferul cotelor defalcate

se face semestriale fără o previzionare lunară a încasărilor. Companiile mari sunt

delocate către ANAF central. S-a evocat posibilitatea creării schemelor de ajutor local

cu facilităţi în domeniul pregătirii profesionale/calificări, locuinţelor, scutiri de taxe

şi impozite aferente investiţiilor (clădiri/infrastructură). Este important faptul că

există spaţiul de îndatorare care să susţină finanţarea unor proiecte majore. Există o

reticenţă în utilizarea creditelor pentru investiţii datorită percepției negative a

costului finanţării. Departamentul are legături parteneriale cu actori locali pentru

susţinerea unor evenimente (culturale, meeting aviatic, etc.).

Agenţia de protecţie a mediului

Raportul de mediu pe anul 2014 va fi realizat şi făcut public după luna iulie a

anului curent, 2015. Nu există probleme majore în domeniul apă, canal chiar dacă în

anumite zone infrastructura apă şi canal a fost realizată de locuitori şi costul

racordării la sistemul local a fost suportat de aceştia. Infrastructura de salubritate nu

este performantă, dar poate fi considerată rezonabil conformă. Datorită

dezindustrializării, practic, nu mai există companii cu planuri de conformare. În

241

domeniul ariilor protejate, sunt în curs de realizare planuri de management. S-au

realizat material de promovare Nu există un proiect de creare a unei reţele zonale

care să propună valorificare acestor resurse teritoriale şi marketarea lor.

Dată: 06.03.2015

Departamentul cultural

Activitatea este centrată în prezent pe evenimente minore, fără un impact care

să creeze notorietate. Cele mai importante evenimente în prezent sunt Zilele

Severinului şi Toamna Severinului, dar abordarea este una clar autarhică şi nu

creează o animare reală a teritoriului în ideea de a atrage vizitatori. Principalul

spaţiu utilizat este Castelul de Apă, restaurat din fonduri europene. Acesta este

utilizat ca spaţiu expoziţional şi loc de desfăşurare a acţiunilor cenaclului local.

Există puţine materiale de promovare ale teritoriului. Există o publicaţie a cenaclului

local. Este menţionat ca eveniment important pentru o eventuală poziţionare faptul

că regele Carol I a venit în România pe Dunăre şi a pus piciorul pentru prima dată

pe teritoriul ţării în Drobeta Turnu Severin. Din acest motiv a fost şi încă există o

legătură a teritoriului cu regalitatea ca instituţie fondatoare a României moderne.

Este singurul sector în care există o opţiune pentru un eveniment de poziţionare:

festivalul culturilor dunărene.

Arhitect şef

Dereglementarea şi aplicarea fără discernământ şi abuziv a legilor retrocedării

şi amenajării teritoriului au creat şi creează probleme/disfuncţionalităţi deosebite

teritoriului. Dreptul de reglementare în domeniul de amenajare a teritoriului nu este

luat în considerare de justiţie, deciziile acesteia putând fi considerate ca îndreptate

împotriva interesului public. Au fost impuse penalizări şi daune importante. Părţi

importante din terenul aferent aerodromului au fost retrocedate. Terenuri

aparţinând domeniul public au fost parcelate şi valorificate. Administraţia publică

nu dispune de infrastructură rutieră, de conexiune importantă care să o

repoziţioneze ca nod regional important: calea ferată blochează accesul la Dunăre şi

nu mai prezintă o opţiune de transport; portul nu a putut fi preluat; aerodromul a

fost parcelat şi retrocedat; infrastructura rutieră naţională este de importanţă

secundară şi nu sunt prevăzute schimbări majore în viitor. În ceea ce priveşte

percepţia descreşterii demografice şi a dezindustrializării, departamentul

menţionează următoarele: localitatea nu a avut o tradiţie industrială; industrializarea

a fost forţată în perioada comunismului; excepţii sunt industria lemnului (în prezent

desfiinţată) şi construcţiile navale; populaţia de echilibru (anterior industrializării)

era de 50.000-60.000 locuitori. Se propune un plan de achiziţii de terenuri care să

creeze posibilitatea de remodelare economică. Există posibilitatea creării unei

peninsule pe Dunăre care să devină suportul pentru o zonă de agrement, inclusiv

242

port de agrement. Există posibilitatea unui parteneriat pentru dezvoltare

aerodromului privat din comună Balota. Ţinta este un aerodrom la nivel de zboruri

charter de 30-40 pasageri. Există posibilitatea reconsiderării oportunităţii proiectului

de modificarea traseului căii ferate prin nordul oraşului.

1. Care este simbolul cel mai reprezentativ al oraşului?

Au fost menţionate: Palatul Culturii, Turnul, Podul

2. Ce aţi asocia imaginii oraşului?

Fără să existe o înţelegere a poziţiilor de marketing şi al mesajului, au fost

menţionate Dunărea, Turnul, Podul şi Carol I

3. Care este principala calitate a severineanului?

Au fost menţionate în special ospitalitatea, dar şi firea deschisă.

4. Ce valoare /resursă a oraşului aţi promova?

Fără să existe o înţelegere a poziţiilor de marketing şi al mesajului, au fost

menţionate: Turnul şi Podul

5. Care este personalitatea cea mai reprezentativă din trecutul oraşului?

Au fost menţionaţi Theodor Costescu şi Odobleja

6. Care este cel mai cunoscut/popular severinean contemporan?

Au fost menţionaţi: primarul oraşului, artistul plastic Popa Popa`s şi Moise Guran

7. Care este/sunt locul/locurile de întâlnire/cele mai animate din oraş (parc,

zona pietonală, zonă comercială, alt tip de arteră, etc.) ?

Au fost menţionate Pădurea Crihală şi Crişan

8. Indicaţi cel puţin un loc, o acţiune, o activitate pe care să o întreprindeţi în

oraşul dumneavoastră într-o zi liberă şi care să vă facă plăcere?

Nimic specific pentru viaţa oraşului care să creeze legături.

9. Indicaţi locuri, poveşti, monumente, produse specifice pe care le-aţi

prezenta unor oaspeţi care vizitează oraşul dumneavoastră.

Nimic specific care să fie prezentat turiştilor. Nu sunt cunoscute în prezent produse

specifice. Este o singură menţionare a cafenelei Ada Kaleh şi a produselor unui

producător turc: bragă, rahat, îngheţată

10. Ce tip de eveniment puteţi asocia cel mai bine unei poziţionări identitare

oraşului dumneavoastră?

243

S-au enumerat următoarele:

evenimente sportive (organizare campionat european, mondial, judo, etc);

evenimente culturale (festival/teatru,muzică,literatură, etc.);

evenimente expoziţionale/târg (arte vizuale, slow food, expoziţie universală,

etc.);

capitala culturală (naţională, regională);

imagine (oraş grădină/înflorit).

Nu sunt vizate evenimente specifice de poziţionare. Este evaluată totuşi,

posibilitatea unui festival de teatru ţinând cont de simbolistica Palatului Cultural

Theodor Costescu. De asemene, a fost menţionată posibilitatea realizării unui festival

al culturilor ţărilor dunărene.

5.6 Alegerea strategică

5.6.1 Procesul consultativ

Analiza morfologică / explorarea viitorurilor posibile s-a desfăşurat în cadrul

grupurilor de lucru şi a urmat mai multe etape:

- trecerea de la ipoteze de evoluţie a teritoriului la ipoteze de construcţie a

teritoriului

- alegerea dintre viitorurile posibile a unui viitor de dorit, care va constitui

fundamentul acţiunii publice

- formalizarea înlănţuirii între viitorul dorit şi prezent pentru definirea mizelor

majore legate de această evoluţie

- elaborarea orientărilor şi proiectelor strategice

- alegerile strategice urmate de luarea deciziilor care să conducă la acţiune

- evaluarea demersului

Grupurile de lucru au fost organizate şi animate în perioada 12-13.03.2015, întâlnirile

având loc la sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin.

Grup de lucru mediu privat

Dorinţa de participare/implicare a mediului privat este redusă. Antreprenoriatul

local se bazează pe ipoteza în care demografia va cunoaşte în continuare o

descreştere mai mult sau mai puţin accentuată, urmând însă ca la un moment dat să

se atingă un prag minim, dincolo de care nu se va coborî. Situaţia nu ar putea fi

caracterizată însă ca un viitor catastrofal din punct de vedere demografic.

244

Dinamica demografică este influenţată şi va urma îndeaproape cursul evoluţiei

economice a zonei. Astfel, după lichidarea unuia din cei mai mari angajatori la nivel

local - ROMAG (cu diviziile PROD şi TERMO), care va atrage după sine un şold

migrator demografic negativ, va urma o perioadă de stabilizare atât economică, cât

şi demografică, concomitent cu un proces de relativ de îmbătrânire a populaţiei.

Scenariul economic ales este cel al menţinerii unui echilibru pe muchie de cuţit, iar în

ceea ce priveşte organizarea teritorială, se optează pentru dezvoltarea municipiului

Drobeta Turnu Severin ca pol al unei aglomerări metropolitane.

Grup de lucru sector public

Din punct de vedere demografic, administraţia publică locală şi reprezentanţii

instituţiilor publice au în vedere pentru viitor o scădere, determinată de migraţia

forţei de muncă în ţară şi mai ales în afara ţării, precum şi de migraţia tinerilor către

marile centre universitare.

În ceea ce priveşte evoluţia economică, pentru viitor se impune o locomotivă a

dezvoltării. Aceasta este polul de creştere, Zona Metropolitană Drobeta Turnu

Severin. Turismul este privit ca o componentă importantă a sectorului economic, dar

nu dispune de resurse suficiente şi nu poate genera efecte care să îl plaseze ca unic

motor de dezvoltare viitoare. Sectorul de servicii trebuie să fie dublat de o orientare

către regenerarea industrială. Este avută în vedere cu precădere industria uşoară, cu

o componentă importantă în ceea ce priveşte industria agroalimentară, de

valorificare a resurselor zonelor rurale din proximitate. Îmbunătăţirea accesibilităţii

în zonă, prin valorificarea poziţionării la Dunăre şi investiţii viitoare într-un parc

industrial sunt menţionate că opţiuni.

Din punct de vedere al guvernanței locale, se urmăreşte crearea unui teritoriu de

proiect şi a bazelor unui pact teritorial cu mediul privat şi societatea civilă.

Grup de lucru cultură, ONG, educaţie, servicii sociale

Descreşterea demografică determinată de nivelul de trai scăzut, lipsa locurilor de

muncă şi restructurarea economică masivă este scenariul imaginat. În perspectiva

demersurilor actuale, se crede în apariţia unui pol unic de creativitate şi atractivitate

culturală în teritoriu. Istoria deosebită a aşezării, puterea de renaştere de care a dat

dovadă de-a lungul timpului, precum şi resursele culturale deosebite pot constitui

premisele unui nou început pentru Drobeta Turnu Severin, care să îi confere

identitate şi să propulseze oraşul să îşi recapete locul de capitală culturală regională.

Poziţionarea doar pe turismul datorat Dunării fără o gamă variată de servicii

turistice la nivel judeţean ar putea conduce la un turism sezonier, astfel încât

245

SCENARIUL ALES:

SCENARIUL PRAGMATIC AL REALISMULUI LOCAL

dezvoltarea este privită într-un context regional, reunind eforturile tuturor factorilor

de răspundere: administraţie publică, instituţii de cultură, mediu privat şi societate

civilă.

Turismul poate fi ales ca pilon al dezvoltării, dar numai în contextul valorificării şi

valorizării tuturor resurselor de care dispune regiunea.

5.6.2 Scenariul compus - alegerea

Reprezintă câte o alegere / opţiune pe fiecare temă - global, european, om, cadrul de

viaţă, organizarea teritoriului şi economie, dar a fost ajustat cu opţiuni ale grupurilor

de lucru.

SCENARIU DE CONTEXT

GLOBAL - ECHILIBRU INSTABIL ȘI INCERT

Lumea intră într-o logică multipolară în care echilibrul este instabil şi incert,

mereu pe muchie de cuţit. Ezitările şi disputele intracomunitare în armonizarea şi

adoptarea deciziilor în Uniunea Europeană favorizează tendinţa de creştere a

ponderii ţărilor în curs de dezvoltare în detrimentul său şi al aliatului tradiţional

SUA. Cei doi, UE şi SUA, nu reuşesc să definitiveze cadrul acordului de liber schimb

acutizându-le problemele şi periclitându-le poziţiile. În ceea ce priveşte resursele

naturale şi accesul la aceste resurse se instaurează inacţiunea şi lipsa de reglementare

care conduc la tensiuni ciclice. Se reuşeşte totuşi o reglementare globală pe probleme

de mediu şi schimbări climatice. Măsurile au fost luate târziu iar dezastrele cauzate

de schimbările climatice au făcut ca parte tot mai mare a populaţiei mondiale să fie

tot mai expusa. Crizele bancare, financiare şi cambiare capătă un caracter intermitent

la perioade tot mai mici, permanentizând instabilitate şi nesiguranţă. Finanţele devin

bolnavul cronic al economiei. Incertitudinea se resimte peste tot, crizele sunt tot mai

globale şi neprevăzute făcând reglementarea imposibilă. Schimbarea paradigmei

economico - financiare se amână mereu.

EUROPEAN-COMPETITIVITATE ŞI COEZIUNE

Construcția europeană promovează o politică armonioasă între

competitivitate și coeziune. Se creează un cadru propice pentru implementarea unor

investiții pe termen scurt și mediu, având ca rezultat reducerea costurilor sociale pe

termen lung. Sunt stimulate ramuri de excelență locală, utilizându-se progresul din

246

domeniul IT. În domeniul cultural se va miza în continuare pe multiculturalism. În

acest context, industriile culturale vor fi parte activă a dezvoltării economice.

Dezvoltarea viitoare este una durabilă focusată pe obiectivele Strategiei Europa 2020:

politica energetică comunitară, competitivitatea economică contextualizată de

cooperarea teritorială implicând aspectele de coeziune. Contextul global și

încetineala decizională fragilizează poziția UE dând mai degrabă impresia de ezitare

și lipsă de coerență.

SCENARIU TERITORIAL

OMUL

Între SCENARIUL PESIMISMULUI LOCAL, SCENARIUL REALISMULUI

LOCAL și SCENARIU DE VIS a fost ales:

SCENARIUL REALISMULUI LOCAL

După o descreștere dramatică populația ajunge la un nivel stabil de 70.000

locuitori. Nivelul se datorează atât diminuării în mod treptat a migrației cât și

evidentelor tendințe de creștere a speranței de viață. Aceste cauze dublate de o

scădere a sporului natural conduc la un fenomen de îmbătrânire a populației.

Nevoile în materie de servicii pentru această categorie a populației depășesc oferta

privată și capacitatea de reacție publică (asistență de zi, asistență medicală și eventual

plasament instituționalizat). În acest context, resursele locale constituie atuul

specializării suport, pentru populația locală și pentru turism specific/servicii

specializate pentru non-rezidenți. / Orașul cu TERITORIUL auto-structurat nu

reușește să creeze o dinamică globală care să valorifice de o manieră semnificativă

patrimoniul și oportunitățile conexe în sectoarele creației și industriilor culturale.

Dezvoltarea este focalizată în Drobeta-Turnu Severin, creând o presiune pe oraş.

Investițiile semnificative se realizează în infrastructură. În mod conex sunt realizate

investiții și în resursele valorificabile prin turism. Orașul are politici care vizează să

rețină artiștii locali și să atragă artiști de renume, dar impactul este relativ. Principala

cauză este inconsecvența în domeniul animării teritoriului bazată doar pe

oportunitățile date de finanțările internaționale (UNESCO, ONU, Banca Mondială,

etc.) și europene şi mai puțin pe efortul local. Marile rezultate sunt încă așteptate.

Restul TERITORIULUI polarizat rămâne centrat pe valorificarea patrimoniului

natural și imaterial. Activitățile de creație culturală rămân de anvergură modestă. /

Sectoarele agro-alimentar și cele conexe lui devin predominante în ceea ce privește

ponderea ocupării forței de muncă. Se menține o pondere mică a abordării

individualiste pe piața de muncă. Sprijinul pentru pregătirea profesională continuă

pe tot parcursul vieții este instituționalizat la nivelul teritoriului. Mecanismele în

acest domeniu vizează preponderent populațiile marginalizate și cele cu slabă

247

pregătire și condiții de viață precare. / Inadecvarea corelării sistemului de

învățământ local cu piața muncii se menține. În aceste condiții nivelul pentru

sistemul local de învățământ rămâne scăzut.

CADRUL DE VIAŢĂ

Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT

PE GESTIONAREA CRIZEI, DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL

AUTARHIC și DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE

MULTICULTURALITATE a fost ales scenariul

DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE

MULTICULTURALITATE

În cadrul unui PACT LOCAL fondat pe politici publice active angajamentul

sectorului privat este decisiv în construcția unei realități culturale bazată pe industrii

creative. Sectorul privat reușește o animare vizibilă a patrimoniului. Artele

spectacolului în toate formele construiesc un peisaj cultural semnificativ. Impactul

rămâne însă limitat deoarece produsele și comunicarea se focusează pe vârsta a treia.

Orașul cu TERITORIUL polarizat își reclădește multiculturalitatea pe nostalgia

identitară de început de secol XX când orașul era unul din primele centre economice

ale țării și o metropolă culturală situată în fața Craiovei. / Are loc o limitare a

cheltuielilor publice. Prin implementare unor indicatori de eficiență. Decizia

antrenează o evoluție pozitivă a dimensiunii calitative a serviciului. Indicatorii

vizează gradul de satisfacție al utilizatorilor. O parte importanta a serviciilor sunt

externalizare. Funcționarea sectorului public se bazează pe inginerie și gestiune în

detrimentul unei funcționări bazate pe prestarea și executarea serviciului. Mobilitate

în detrimentul locului de muncă garantat devine opțiunea principală. / Societatea

civilă, educația, știința și tehnologia ca factori cheie strâns care acționează conex,

creează o relație simbiotică benefică lor dar și societății locale în general. Științele și

tehnologiile s-au dezvoltat într-un mod inteligent asigurând premisele dezvoltării

durabile în teritoriu. Calitatea mediului în general și menținerea biodiversității în

special au devenit principalele criterii pentru luarea deciziilor. Este evaluat

permanent impactul asupra viitorului. Pactul Teritorial Extins s-a impus la nivelul

întregului areal severinean. Au aderat zone extinse din Banatul Severinului (Caraș

Severin). Politică orientată spre biodiversitate și crearea unui continuum al protecției

biodiversității (realizarea unor coridoare ecologice) favorizează turismul ecologic

valorificând patrimoniul natural de excepție. / Investițiile în infrastructura de

transport favorizează cercetarea inovativă. Temele principale sunt soluțiile transport

multi-modal și energiile alternative la petrol. Sunt monitorizate emisiile CO2 și

248

poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța concertează acțiunile

administrației publice și mediului privat în domeniul transportului interurban și

urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi bogății. Orașul și

TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor europene în

dezvoltarea durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pt

2050). Economia locală este în restructurare căutând o nouă dinamică. Orașul și

TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing. Aglomerarea

metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o zonă

europeană de creștere economică susținută. / Administrația publică locală

intercomunitară asigură o egalizare economică și socială a teritoriilor. Apare primul

Pol de excelență. Este încurajată multiplicarea experienței. TERITORIUL și-a creat

mecanismele financiare adaptate la transformările continue ale structurilor

economice publice, private și public-private.. Echipamentele colective și serviciile

realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipând nevoile viitoare. Dezvoltarea

locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente. Plecând de la realitățile

TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente.

Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare dar

nici nu își concertează acțiunea cu nivelul local. Dezvoltarea locală este exclusiv

susținută de efortul local. Efectele sunt moderate. Solidaritatea teritorială și

dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.

ORGANIZARE TERITORIALA

Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - ENCLAVĂ SUB

CONTROLUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, DEZVOLTARE

CONCUREȚIALĂ CU TERITORIUL POLARIZAT și DROBETA TURNU SEVERIN -

POL AL AGLOMERĂRII a fost ales scenariul

DROBETA TURNU SEVERIN - POL AL AGLOMERĂRII

Descentralizarea locală este funcțională la nivel național. Regiunile sunt

poziționate ca principale instrumente ale dezvoltării teritoriale consfințind Europa

Regiunilor. Regiunile au strategii de dezvoltare în complementaritate cu teritoriile

componente. În cadrul regiunilor funcționează teritorii de proiect de tip ITI, CLLD,

GAL. Managementul lor este asigurat de Agenții de Dezvoltare Intercomunitare.

Este fondată o fiscalitate teritorială. Aceasta se bazează pe strategii fiscale locale

care folosesc instrumente și mecanisme pentru susținerea și modelarea dezvoltării

TERITORIULUI. Atributele guvernării locale în domeniul dezvoltării economice a

TERITORIULUI sunt distribuite între structuri organizate pe principiul guvernanței

locale din care fac parte reprezentanți ai administrației publice, mediului privat și

societății civile organizate. Statul joacă un rol regulator. Regiunea are un rol de

249

coordonare macro-economică a politicilor comunitare. Teritorii de proiect devin

motoarele dezvoltării. / Organizarea teritoriului se face ierarhizat între diferitele

niveluri: conurbație, mare aglomerare, orașe mici și localitățile rurale. Este susţinută

o fluiditate a schimburilor interne și externe ale teritoriilor. Restructurările orașelor

mici și mijlocii conduc la crearea unor spații publice, zone de comerț de proximitate

și echipamente culturale atractive. Amenajarea este realizată într-o logică a

proiectelor locale. Aceste proiecte locale sunt corelate între ele prin articularea

instrumentelor de amenajare a teritoriului precum PUG-uri și scheme de coeziune

teritorială de tip PATZ. Nivelurile regional și național sunt lipsite de o viziune

concertată a amenajării teritoriului. Piața locurilor de muncă din proximitatea

centrelor este restructurată după compatibilitatea cu funcțiunile de rezidență și

recreere. TERITORIUL acționează pentru construcția unor instrumente care să o

protejeze pe viitor de schimbări defavorabile ale mediului extern pe care nu le poate

influența. Principalul instrument al rezilienței teritoriale este Fondul Funciar pentru

Dezvoltare Locală. Acesta deține zone de spațiu funciar cu posibilitate de afectare

imediată. Aceste unități permit limitarea migrațiilor alternative dar nu reprezintă

încă soluții viabile pentru contracararea fenomenului de îmbătrânire a populației. /

Investițiile în infrastructura de transport favorizează cercetarea inovativă. Temele

principale sunt soluțiile transport multimodal și energiile alternative la petrol. Sunt

monitorizate emisiile CO2 și poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța

concertează acțiunile administrației publice și mediului privat în domeniul

transportului interurban și urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi

bogății. Orașul și TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor

europene în dezvoltarea durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul

Factor 5 pentru 2050). Economia locală este în restructurare căutând o nouă

dinamică. Orașul și TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing.

Aglomerarea metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o

zonă europeană de creștere economică susținută. / Plecând de la realitățile

TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente.

Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare dar

nici nu își concertează acțiunea cu nivelul local. Dezvoltarea locală fiind exclusiv

susținută de efortul local efectele sunt moderate. Solidaritatea teritorială și

dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”. Observator Teritorial

produce documentațiile și studiile fundamentării strategiei teritoriale și strategiilor

sale sectoriale. Acțiunea strategică pe termen lung, integrează evoluțiile factorilor

relevanți pentru dezvoltarea teritorială puse la dispoziție de Observatorul Teritorial.

Teritoriul devine predictibil și își construiește atractivitatea. Sunt realizate modele de

dezvoltare. Reactivitatea este posibilă prin decizii rapide care arată o bună capacitate

de adaptare. Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente.

250

ECONOMIE

Între scenariile CREȘTEREA ARMONIOASĂ PRIN VALORIZAREA

RESURSELOR LOCALE, ECHILBRU PE MUCHIE DE CUȚIT și DEZASTRUL

ECONOMIC a fost ales scenariul

ECHILBRU PE MUCHIE DE CUȚIT

Polul de creștere Aglomerarea Metropolitană Drobeta Turnu Severin se

impune ca locomotivă a dezvoltării zonale. Deși reușește să obțină angajamentul

sectorului privat în cadrul PACTULUI LOCAL acesta funcționează limitat în

domeniul cultural. Cu toate acestea, chiar acționând numai în domeniul culturii

creează coeziune și reclădește mândria locală prin Moneda Locală Complementară -

PANDUR-ul. Doar industriile creative și conexe sunt beneficiarele acțiunii

concertate. Administrația Publică nu extinde abordarea concertată și decide să

sprijine concentrarea unui pol de excelență al TERITORIULUI. Deși începe să capete

importanță în euroregiunea transfrontalieră. Polul nu antrenează un efect

semnificativ la nivelul TERITORIULUI. Disparitățile teritoriale interne se

accentuează. Cercetarea începe să capete o oarecare importanță în TERITORIU. Are

însă un impact limitat, având doar un rol de prestator de servicii și nu de inițiator al

inovării. / Contextul internațional este nesigur: costul materiilor prime este

imprevizibil, incertitudinile politice se extind, problemele de calitate și de securitate

a mediului devin greu de controlat. Fenomenul de dezindustrializare a

TERITORIULUI cunoaște o oarecare încetinire. Unele activități sunt relocalizate în

zonele special create pentru parcuri industriale. Reducându-și semnificativ costurile

aceste activități se salvează. Stimulate de noile instrumente de sprijin create acestea

se dezvoltă relativ. Atrăgând servicii terțiare asociate acestea creează un lanț

productiv de tip cluster, eficientizând procesul. Fenomenul este influențat pozitiv

atât de importanța în creştere a activității portuare și feroviare în cadrul rețelei TEN-

T cât și de politicile stimulatoare în domeniul fiscal pentru mărfurile tranzitate prin

Centrul Logistic Regional. Politica activă concertată a administrației publice locale și

AJOFM în domeniul recalificărilor pe piața muncii favorizează competitivitatea

polului de excelență din parcul industrial. Incubatorul incluzând un accelerator de

afaceri are o eficiență limitată. Fără servicii suport eficiente, puține start-up - uri

ajung în al treilea an de existență, pentru a putea fi sprijinite prin acceleratorul de

afaceri. Fondul de Investiții în Sprijinul Dezvoltării Economiei Locale și Fondul

Economic Local de Garantare Antreprenorială acționează rareori concertat iar

rezultatele sunt modeste. / Turismul se bazează pe potenţialul turistic natural al

judeţului Mehedinţi: grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea în zona defileului,

diversitatea reliefului din zona muntoasă, elementele floristice şi faunistice deosebite

înscrise în rezervaţii ştiinţifice. Turismului natural i se adaugă o ofertă care cuprinde

251

un pachet de circuite patrimoniale: o serie de monumente istorice de arhitectură şi

artă. Deși unele sunt unice prin valoarea şi ineditul lor acestea sunt valorificate sub

posibilități. Ezitările, lipsa unui calendar de evenimente importante precum și o

gamă redusă de servicii turistice la nivel județean conduc la un turism sezonier. /

TERITORIUL nu reușește să capete importanță în niciunul din domeniile de

competență inovatoare. / Sectoarele agro-alimentar și cele conexe lui devin

predominante în ceea ce privește ponderea ocupării forței de muncă. Se menține o

pondere mică a abordării individualiste pe piața de muncă. Sprijinul pentru

pregătirea profesională continuă pe tot parcursul vieții este instituționalizat la

nivelul teritoriului. Mecanismele în acest domeniu vizează preponderent populațiile

marginalizate și cele cu slabă pregătire și condiții de viață precare.

CONTEXT GLOBAL ÎN ECHILIBRU INSTABIL ȘI INCERT

CONTEXT EUROPEAN ACȚIUNE POLITICĂ ÎNTRE

COMPETITIVITATE ŞI COEZIUNE

OMUL SEVERINEAN - CĂUTĂRI: FRICĂ, SPERANȚE, PRAGMATISM,

RECLĂDIREA IDENTITĂȚII

CADRUL DE VIAȚĂ ORAȘ COSMOPOLIT MODELUL

MULTICULTURAL RENĂSCUT

ORGANIZAREA TERITORIALĂ POZIȚIONEAZĂ DROBETA TURNU

SEVERIN CA POL AL UNEI AGLOMERĂRI DE IMPORTANȚĂ ZONALĂ

ECONOMIA RELANSATĂ STĂ ÎNTR-UN ECHILBRU PE MUCHIE DE

CUȚIT

5.7 Scenariul de viziune

În procesul de construcție a microscenariilor sunt evaluate evoluțiile posibile

ale teritoriului care vor determina alegerea scenariului. În procesul de alegere a

scenariului de dezvoltare sunt exprimate opțiuni care conduc atât la alegerea

propriu-zisă cât și la enunțarea VIZIUNII. Deoarece în cazul scenariului ales au fost

introduse opțiuni care îl nuanțează vizibil față de viziune am optat pentru

construcția unui scenariu alternativă pe care l-am numit SCENARIU DE VIZIUNE.

Valorificând resursele și energiile locale, acest scenariu realizează o mai bună

articulare cu viziunea.

Ceea ce diferă în scenariul de viziune faţă de scenariul ales, sunt micro-

scenariile OMUL şi ECONOMIE. În cadrul scenariului ales alegerile s-au făcut sub

252

impactul pesimismului şi lipsei de speranţă, în contrast cu aşteptările definite în

VIZIUNE.

OMUL

Între SCENARIUL PESIMISMULUI LOCAL, SCENARIUL REALISMULUI

LOCAL și SCENARIU DE VIS a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul:

SCENARIUL DE VIS

Implantarea de noi activităţi în industriile inovatoare şi creative stau la

originea soldului migrator pozitiv. “Noi sosiţi” sunt majoritar cadre cu studii

superioare. Politica activă în domeniul parcurilor industriale devenite clustere sau

poli de competitivitate precum şi politica în domeniul turismului pe tot parcursul

anului sunt elementele care au favorizat soldul migrator pozitiv. S-a ajuns la o

populaţie în zona metropolitană de cca. 275.000 de locuitori, din care 150.000 de

locuitori în Drobeta Turnu Severin. Creşterea economică sustenabilă. a creat un

sentiment de încredere în viitor. Sporul natural are o contribuţie semnificativă la

creşterea demografică. / În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament

al sectorului privat în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate

culturală bazată pe industriile culturale. Acestea valorifică bogăţia patrimoniului şi

artele spectacolului în toate formele lor. TERITORIUL redevine un teritoriu al

multiculturalităţii şi valorifică toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la

nivel local, intracomunitar şi internaţional. Drobeta Turnu Severin redevine Capitală

Culturală a Olteniei, adevărată metropolă regională. / Întreprinderile creează

condiţii de muncă şi modalităţi contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor.

Şomajul devine rezidual. Ca urmare a creşterii competenţelor prin descentralizare, în

special în ceea ce priveşte funcţiunile publice ale TERITORIULUI, populaţia ocupată

în sectorul public creşte, dar rămâne într-o proporție corecta faţă de populaţia activă.

/ Parteneriatul autorităţilor locale, societăţii civile şi economiei locale conduc la

adaptarea ofertei de învăţământ cu piaţa muncii. Apar clustere şi filiere locale

sprijinite de proiecte de cercetare din noul centru universitar.

CADRUL DE VIATA

Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT

PE GESTIONAREA CRIZEI, DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL

AUTARHIC și DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE

MULTICULTURALITATE a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul:

DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE

MULTICULTURALITATE

253

În cadrul unui PACT LOCAL fondat pe politici publice active angajamentul

sectorului privat este decisiv în construcția unei realități culturale bazată pe industrii

creative. Sectorul privat reușește animarea patrimoniului. Artele spectacolului în

toate formele construiesc un peisaj cultural devenit punct de atracție regional.

Impactul este puternic prin Strategia de marketing care propune Brandul Ținutul

Severinului. Orașul cu TERITORIUL polarizat își reclădește multiculturalitatea pe

identitatea de început de secol XX când orașul era unul din primele centre economice

ale țării și o metropolă culturală situată în fața Craiovei. / Are loc o eficientizare a

cheltuielilor publice. Prin implementarea indicatorilor de eficiență financiara decizia

antrenează o evoluție pozitivă a dimensiunii calitative a serviciului. Indicatorii

vizează gradul de satisfacție al utilizatorilor. O parte importanta a serviciilor sunt

externalizate, sprijinind economia locala. Funcționarea sectorului public se bazează

pe inginerie și gestiune în detrimentul unei funcționări bazate pe prestarea și

executarea serviciului. Mobilitate în detrimentul locului de muncă garantat devine

opțiunea principală. / Societatea civilă, educația, știința și tehnologia ca factori cheie

care acționează conex, creează o relație simbiotică benefică lor dar și societății locale

în general. Științele și tehnologiile s-au dezvoltat într-un mod inteligent asigurând

premisele dezvoltării durabile în teritoriu. Calitatea mediului în general și

menținerea biodiversității în special au devenit principalele criterii pentru luarea

deciziilor. Este evaluat permanent impactul asupra viitorului. Pactul Teritorial

Extins s-a impus la nivelul întregului areal severinean. Au aderat zone extinse din

Banatul Severinului (Caraș Severin). Politică orientată spre biodiversitate și crearea

unui continuum al protecției biodiversității (realizarea unor coridoare ecologice)

favorizează turismul ecologic valorificând patrimoniul natural de excepție. /

Investițiile în infrastructura de transport favorizează cercetarea inovativă. Temele

principale sunt soluțiile transport multimodal și energiile alternative la petrol. Sunt

monitorizate emisiile CO2 și poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța

concertează acțiunile administrației publice și mediului privat în domeniul

transportului interurban și urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi

bogății. Orașul și TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor

europene în dezvoltarea durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul

Factor 5 pentru 2050). Economia locală este restructurata şi are o buna dinamică.

Orașul și TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing.

Aglomerarea metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o

zonă europeană de creștere economică susținută. / Administrația publică locală

intercomunitară asigură o egalizare economică și socială a teritoriilor. Apare primul

Pol de excelență. Este încurajată multiplicarea experienței. TERITORIUL și-a creat

mecanismele financiare adaptate la transformările continue ale structurilor

economice publice, private și public-private.. Echipamentele colective și serviciile

254

realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipând nevoile viitoare. Dezvoltarea

locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente. Plecând de la realitățile

TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente.

Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare şi

reușesc să își concerteze acțiunea cu nivelul local. Solidaritatea teritorială și

dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.

ORGANIZARE TERITORIALA

Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - ENCLAVĂ SUB

CONTROLUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, DEZVOLTARE

CONCUREȚIALĂ CU TERITORIUL POLARIZAT și DROBETA TURNU SEVERIN -

POL AL AGLOMERĂRII a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul

DROBETA TURNU SEVERIN - POL AL AGLOMERĂRII

Descentralizarea locală este funcțională la nivel național. Regiunile sunt

poziționate ca principale instrumente ale dezvoltării teritoriale consfințind Europa

Regiunilor. Regiunile au strategii de dezvoltare în complementaritate cu teritoriile

componente. În cadrul regiunilor funcționează teritorii de proiect de tip ITI, CLLD,

GAL. Managementul lor este asigurat de Agenții de Dezvoltare Intercomunitare.

Este fondată o fiscalitate teritorială. Aceasta se bazează pe strategii fiscale locale

care folosesc instrumente și mecanisme pentru susținerea și modelarea dezvoltării

TERITORIULUI. Atributele guvernării locale în domeniul dezvoltării economice a

TERITORIULUI sunt distribuite între structuri organizate pe principiul guvernanței

locale din care fac parte reprezentanți ai administrației publice, mediului privat și

societății civile organizate. Statul joacă un rol regulator. Regiunea are un rol de

coordonare macro-economică a politicilor comunitare. Teritorii de proiect devin

motoarele dezvoltării. / Organizarea teritoriului se face ierarhizat între diferitele

niveluri: conurbație, mare aglomerare, orașe mici și localitățile rurale. Este stimulată

o fluiditate a schimburilor interne și externe ale teritoriilor. Restructurările orașelor

mici și mijlocii conduc la crearea unor spații publice, zone de comerț de proximitate

și echipamente culturale atractive. Amenajarea este realizată într-o logică a

proiectelor locale. Aceste proiecte locale sunt corelate între ele prin articularea

instrumentelor de amenajare a teritoriului precum PUG-uri și scheme de coeziune

teritorială de tip PATZ. Nivelurile regional și național capătă o viziune concertată a

amenajării teritoriului. Piața locurilor de muncă din proximitatea centrelor este

restructurată după compatibilitatea cu funcțiunile de rezidență și recreere.

TERITORIUL acționează pentru construcția unor instrumente care să o protejeze pe

viitor de schimbări defavorabile ale mediului extern pe care nu le poate influența.

Principalul instrument al rezilienței teritoriale este Fondul Funciar pentru

255

Dezvoltare Locală. Acesta deține zone de spațiu funciar cu posibilitate de afectare

imediată. Aceste unități permit limitarea migrațiilor alternative şi reprezintă o soluție

viabila pentru contracararea fenomenului de îmbătrânire a populației, în special prin

atragerea unui flux migrator. Acesta da un nou suflu. / Investițiile în infrastructura

de transport favorizează cercetarea inovativă. Temele principale sunt soluțiile

transport multimodal și energiile alternative la petrol. Sunt monitorizate emisiile

CO2 și poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța concertează acțiunile

administrației publice și mediului privat în domeniul transportului interurban și

urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi bogății. Orașul și

TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor europene în

dezvoltarea durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5

pentru 2050). Economia locală s-a restructurat şi are o buna dinamică. Orașul și

TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing. Aglomerarea

metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o zonă

europeană de creștere economică susținută. / Plecând de la realitățile

TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente.

Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare şi își

concertează acțiunea cu nivelul local. Solidaritatea teritorială și dezvoltarea locală se

întrepătrund într-o logică “win-win”. Observator Teritorial produce documentațiile

și studiile fundamentării strategiei teritoriale și strategiilor sale sectoriale. Acțiunea

strategică pe termen lung, integrează evoluțiile factorilor relevanți pentru

dezvoltarea teritorială puse la dispoziție de Observatorul Teritorial. Teritoriul devine

predictibil și are un grad sporit de atractivitate. Sunt realizate modele de dezvoltare.

Reactivitatea este posibilă prin decizii rapide care arată o bună capacitate de

adaptare. Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente.

ECONOMIE

Între scenariile CREȘTEREA ARMONIOASĂ PRIN VALORIZAREA

RESURSELOR LOCALE, ECHILBRU PE MUCHIE DE CUȚIT și DEZASTRUL

ECONOMIC a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul

CREȘTEREA ARMONIOASĂ PRIN VALORIZAREA RESURSELOR

LOCALE

În jurul activităţilor importante ale TERITORIULUI, ca spre exemplu

Nuclearelectrica (salvată prin susţinerea concertată locală şi statală), Portul Drobeta

Turnu Severin împreună cu portul Orşova se creează adevărate legături de poli de

competitivitate, cu o ţesătură de IMM-uri inovatoare. Cercetarea începe să aibă o

activitate cuplată cu domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI, susţinută de

politica în domeniul cercetării şi inovării la nivelul Uniunii Europene. Se impune

256

modelul polilor de competitivitate. Majoritatea iniţiativelor sunt reuşite, iar IMM-

urile profită de dinamica nou creată. Cel puţin unul din poli capătă dimensiune

europeană, poate chiar mondială. /Un sector lider la întretăierea între producţia de

energie hidro, cercetarea în domeniul schimbărilor climatice, eficienţei energetice şi

transporturilor durabile, antrenează ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei

în general. Acest sector, prin vigoarea şi competitivitatea sa, capătă importanţă la

nivel european şi mondial. El este susţinut de Polul de competitivitate în inovarea

financiară. Sectorul influenţează şi imaginea industriilor tradiţionale şi produsele lor

la export, creând o marcă locală. Sectorul terţiar, în special terţiarul productiv se

întăreşte prin această imagine de calitate. /În cadrul unei filiere agroalimentare –

servicii de turism, turismul devine motorul economiei locale. Apare Centrul Agro-

logistic Oltenia, care devine pilonul filierei agroalimentare. Turismul contribuie

decisiv la redefinirea brandurilor locale pe care reuşeşte să le promoveze, creându-le

notorietate europeană/mondială. Pe lângă turismul estival fluvial şi/sau montan se

dezvoltă un turism de descoperire gastro-oenologică. Împreună cu acestea devin tot

mai importante turismul cultural, ecoturismul. Un program de animare a teritoriului

cu un calendar de festivaluri creează noua ofertă de turism a teritoriului:

Anotimpurile Severinului. /Europa cercetării, mult timp fragmentată, reuşeşte să

facă funcţional spaţiul european al cercetării. Regrupări orizontale sunt operate în

jurul obiectivelor şi mijloacelor puse în comun. După numeroase disfuncţionalităţi

instituţionale şi în construcţia europeană, Uniunea Europeană găseşte în cercetare un

simbol puternic de consolidare a integrării. Se instaurează un paşaport al educaţiei şi

cercetării pentru studenţi, doctoranzi, cercetători, favorizând mobilitatea între

universităţi şi laboratoare de cercetare europeană. În stadiul în care “benchmark” -ul

este European, TERITORIUL reuşeşte să creeze o marcă locală în materie de

cercetare. TERITORIUL devine o zonă motrice în materie de cercetare la nivel

naţional şi est comunitar. /Întreprinderile creează condiţii de muncă şi modalităţi

contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul devine rezidual. Ca

urmare a creşterii competenţelor prin descentralizare, în special în ceea ce priveşte

funcţiunile publice ale TERITORIULUI, locurile de muncă în funcţiile publice cresc.

Acestea ocupă doar o pondere redusă în cadrul populaţiei active. TERITORIUL

devine Metropolă Regională care susţine creşterea zonală, model european de bune

practici.

5.8 Pârghii

Având în vedere existența celor doua scenarii am definit patru pârghii care pot

fi folosite în cazul necesității repoziționării și trecerii de pe un scenariu pe altul. Cele

patru pârghii sunt: guvernanță, activități, organizare teritorială și coeziune socială.

257

Axele și intervențiile au fost structurate pe premisele scenariului ales dar țintind

realizarea viziunii. În aceste condiții este posibil ca în implementarea strategiei să fie

create condiții de trecere la scenariul de viziune.

Guvernanță

Condițiile de schimbare a scenariului pot fi extinderea teritoriului, creșterea

importantă a populației și/sau restructurarea economiei locale. În acest caz

arhitectura instituțională poate fi modificată în primul rând în sensul cooptării în

Consiliul Teritorial a unor actori semnificativi ai teritoriului extins. Probabil că în

acest caz instituțiile de gestionare a instrumentelor financiare vor avea prezențe

micro-zonale și mecanisme adaptate de funcționare. În cazul creșterii populației care

implicit va modifica și structura economiei locale vor fi create noi instituții în

domeniul economiei sociale și al reconversiei profesionale.

Activități

În special în cazul creșterii importante a populației dublate de pierderea

fundamentului industrial și terțializarea economiei locale vor fi create instrumente

de restructurare a acesteia din urmă. Parteneriatul cu AJOFM va reuși să sprijine

restructurarea forței de muncă adaptând-o altor activități. Cu implicare

instituțională, forța de muncă restructurată va fi dirijată către activități susținute de

comenzi publice. Întreprinderile create vor fi sprijinite în incubatoare de afaceri

speciale. Vor fi privilegiate forme ale economiei sociale ca formă de reziliență

teritorială.

Organizare teritorială

În cazul unei extinderi a teritoriului vor fi create și/sau adaptate instrumente

de amenajare a teritoriului (PATZ, Plan de mobilitate metropolitană, etc). În cazul

unei creșteri masive a populației în Drobeta Turnu Severin la un nivel ce va depăși

nivelul maxim atins în trecut se va acționa în redefinirea zonării teritoriului urmând

a fi regândită echiparea teritoriului.

Coeziunea socială

În cazul creșterii masive a populației și a extinderii teritoriului pot apărea

unele noi disparități și se pot accentua cele existente deja. Reacția trebuie să vizeze

crearea unor instrumente de protecție socială în special în subvenții pentru transport

(dez-enclavizare) și utilități (condiții de subzistență civilizată). Acest tip de

intervenție poate fi dublată de un sprijin dat formelor de economie socială și

solidară, dar și de o politică extinsă în domeniul construcției de locuințe sociale.

258

5.9 Strategia - document de politici publice

În opinia lui Alberto Magnaghi, transpunerea în acţiune locală a unui

scenariu strategic comportă în ceea ce priveşte patrimoniul teritorial două căi diferite

şi independente, dar complementare: proiectul teritorial şi strategia teritorială.

Scenariul strategic se fondează pe definirea şi interpretarea unui viitor deschis

pe care să-l construieşti conştient, conform dorinţelor şi aşteptărilor teritoriului.

Proiectul teritorial se defineşte ca procesul de elaborare coerentă a unei imagini de

transformare pe termen lung care uneşte punctele de vedere diferite, considerând

contradicţiile şi conflictele ca punctele tari care creează / structurează complexitatea

teritoriului. Acest element nu reprezintă un document operaţional, normativ sau

care să constrângă. El oferă o orientare şi un cadru raţional general acţiunilor

specifice care se intenţionează să se aplice. Proiectul teritorial strategic este în mod

esenţial un document cultural, un instrument de comunicare şi de confruntare

constructivă la nivel social. Acesta trebuie să permită identificarea, selecţionarea şi

valorizarea actorilor politici, economici şi culturali, care sunt deţinătorii energiilor

novatoare în scopul creării organismelor publice care să favorizeze transformarea.

Proiectul reprezintă scenariul la care trebuie să facă referinţă acţiunile punctuale şi

proiectele specifice. El trebuie neîncetat reformulat pe tot parcursul transformării.

În concluzie, departe de a fi doar un proiect teritorial, acest document cultural

este şi un instrument tehnic în măsura în care el permite transformării ecologice a

teritoriului să se focalizeze asupra imaginii viitoare.

Diferenţiindu-se de proiectul teritorial, strategia teritorială (planul strategic)

are ca obiect construcţia şi managementul ansamblului de relaţii între actorii care

sunt în măsură să conceapă proiectul teritorial şi să procedeze la realizarea lui.

Scenariul definit de strategia teritorială se situează într-un plan de nivel de meta-

proiect şi vizează crearea condiţiilor de realizare a proiectului teritorial şi a fiecăruia

dintre diversele obiective programatice. Planul strategic construieşte un sistem de

comunicare între decidenţi la care trebuie să aibă acces actorii care nu stăpânesc

limbajul domeniului proiectării strategice. Strategia teritorială este pluridisciplinară,

oferind o imagine dinamică şi un ansamblu de reguli aplicabile sistemelor

productive şi acţiunilor sectoriale.1

Din perspectiva analizei ciclului de politici publice, cu menţiunea că prima

etapă a ipotezelor de evoluţie a teritoriului se face în baza agendei publice, cele 3

elemente fundamentale ale prospectării strategice sunt: ANTICIPAREA (Cartea

albastră), ASUMAREA (Cartea galbenă), ACŢIUNEA (Cartea verde):

1 Alberto Magnaghi, Le Projet Local

259

Cartea albastră furnizează o viziune globală asupra trecutului, prezentului şi

viitorului teritoriului şi implică elemente de diagnostic şi are vocaţie monografică.

Cartea galbenă reuneşte propunerile de acţiune locală elaborate pentru

pregătirea schimbărilor globale, anticipate în cartea albastră (pre-activitate) şi pentru

a permite construcţia proiectelor locale (pro-activitate). Aceasta este realizată de

actorii locali prin demersul de prospectare strategică teritorială.

Cartea verde propune un plan strategic global, fiecare orientare strategică,

fiecare obiectiv, corespunzând unei provocări clar identificate şi fiind asociată la

acţiuni şi viceversa. Aceasta este o sinteză a cărţii albastre şi a cărţii galbene şi are

vocaţie strategică şi angajează aleşii locali.

Pentru România, procesul de transformări din sectorul public trebuie să

capete noi dimensiuni. Astfel, acesta trebuie să răspundă noilor schimbări din

economia mondială, al crizei actuale, dar în egală măsură şi noilor cerinţe ale

procesului de planificare strategică în structurile Uniunii Europene. Reforma

statului implică modificări de substanţă ale componentelor sale majore, atât la

nivelul administraţiei publice centrale, cât şi al administraţiei publice locale în

general, o viziune pe termen lung cu privire la managementul cheltuielilor publice,

dar şi al modului cum este asumat procesul de implementare a politicilor publice.

Administraţia publică trebuie să-şi întărească continuu capacitatea de ameliorare a

rezultatelor, să încorporeze schimbarea şi îmbunătățirea permanentă în viziunea şi

modul său de lucru. Unul dintre punctele-cheie ale acestei provocări îl constituie

întărirea mecanismelor de formulare, implementare şi evaluare a politicilor publice.2

Adoptarea HG 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind

procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel

central, a introdus în administraţia românească, cel puţin la nivel formal, pentru

prima dată, conceptul de politică publică.

Ulterior, HG 870/2006, privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea

sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul

administraţiei publice centrale, propune trei tipuri de documente publice:

Strategia

Planul

Propunerea de politici publice.

2 Marius Constantin Profiroiu, Cuvant inainte, Manual de Politici Publice, Institutul pentru Politici Publice

Bucuresti

260

În sensul aceluiaşi act normativ, strategia este definită ca fiind “un document

de politici publice pe termen mediu şi lung care defineşte, în principiu, politică cu

privire la un anumit domeniu de politici publice în care se impune luarea unor

decizii privind o gamă largă de aspecte. Strategia este elaborată în vederea

formulării unei noi politici publice în domeniul respectiv, precum şi în cazul în care

politicile publice actuale necesită o îmbunătăţire semnificativă”.

Conceptul de politică publică

Definiţia cea mai simplă este probabil cea dată de Thomas Dye, după care

politicile publice sunt „tot ceea ce o administraţie decidă să facă sau nu”. În opinia

lui Jenkins, politicile publice sunt „un set de decizii intercorelate luate de un actor

politic sau de un grup de actori în ceea ce priveşte selectarea scopurilor şi mijloacele

de atingere a lor într-o anumită situaţie în care aceste decizii ar trebui să fie, în

principiu, în puterea de a le aduce la împlinire a acelor actori”. Dintr-un alt punct de

vedere o politică publică este o reţea de decizii legate între ele privind alegerea

obiectivelor, a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii

specifice (Miroiu, 2001).

Aşa cum arată Hogwood şi Gunn3, în mod obişnuit termenul “politică

publică” este folosit în mai multe sensuri:

1. Politicile ca etichete ale unor domenii de activitate - apare în contextul

afirmaţiilor de natură generală privind politicile economice, politicile sociale sau

de politică extern ale unui guvern.

2. Politicile ca expresie a scopului general sau a stării de fapt dorite - Într-un

document al unui partid politic, sau în cel al unui guvern, termenul “politică” e

folosit pentru a indica scopul general (sau finalitatea) unei activităţi.

3. Politicile ca propuneri specifice - unele acţiuni specifice pe care organizaţiile

politice (grupuri de interese, partide, guvernul însuşi) ar dori să le vadă realizate.

4. Politicile ca decizii - politica unei autorități de a sprijini un anumit sector

economic.

5. Politicile ca autorizare oficială - atunci când o anumită legislaţie în domeniu a

intrat în vigoare, politica a fost deja implementată.

6. Politicile ca programe - avem o politică a unei autorități publice atunci când

aceasta are sau aplică un anumit program.

7. Politicile ca produse - politicile sunt văzute ca ceea ce guvernul oferă, spre

deosebire de ceea ce a promis sau a autorizat prin intermediul legislaţiei.

3 B.W. Hogwood, L.A. Gunn, Policy Analysis for the Real World

261

8. Politicile ca rezultate - abordarea politicilor din perspectiva rezultatelor acestora

ne poate ajuta să evaluăm dacă scopul declarat al acelei politici este reflectat în

ceea ce se obţine efectiv în urma implementării politicii.

9. Politicile ca teorii sau modele - toate politicile au la baza presupoziţii cu privire

la relaţiile de tip cauză-efect sau corelaţiile considerate ca fiind semnificative

dintre anumite fenomene (sociale, politice, economice etc.), iar modul în care

aceste presupoziţii sunt transpuse în politici ţine de anumite modele teoretice

cunoscute.

10. Politicile ca procese - o politică apare atunci ca exprimând întreaga mişcare de

schimbare într-un anumit domeniu: politica de restructurare a sectorului minier;

sau politica de reformă a educaţiei etc.

Politicile publice şi elaborarea acestora trebuie sa reprezinte o abordare

orientată către:

a) conceperea şi elaborarea de soluţii pentru problemele societăţii: politica

publică nu se mărgineşte la a cerceta aceste probleme, ci are rolul expres de a emite

soluţii şi cadrul în care acestea urmează a fi aplicate;

b) înaintarea unor argumente bazate pe valori asumate (value-driven): Ca şi

chirurgia, procesul de înfăptuire a politicilor publice şi oferirea de alternative

politice sunt exerciţii care ţin de aptitudini, şi nu judecăm performanţa după

cantitatea de informaţii stocată în mintea celui care acţionează sau după volumul

planificării formale. În schimb, judecăm după criterii precum o bună planificare în

timp şi după atenţia pentru detalii; după capacitatea de a recunoaşte limitele

posibilităţilor, de a utiliza limitările în mod creativ şi de a învăţa din greşeli; după

abilitatea de a nu arăta ce trebuie făcut, ci de a convinge oamenii de a face ceea ce

ştiu că trebuie făcut .4

Problema unei politici publice este indisolubil legată de natura bunurilor şi

de caracteristicile acestora. Deoarece oferta, respectiv cererea pentru aceste bunuri se

întâlnesc pe o piaţă liberă, care nu funcţionează însă perfect, o primă funcţie a

politicii publice este tocmai aceea de a corecta imperfecţiunile acestei pieţe libere.

Acțiunea publică trebuie deci să intervină pentru a atenua aceste disfuncţionalităţi şi

a reduce inechităţile până în punctul în care acestea pot fi suportate de către

ansamblul cetăţenilor. Ca urmare, misiunea autorităţilor publice poate fi definită

plecând de la analiza disfuncţionalităţilor pieţei şi de la cercetarea echităţii în ceea ce

priveşte repartiţia bunăstării. În al doilea rând, politica publică are rolul de a

promova valorile general acceptate social (libertate, egalitate, bunăstare), iar

4 Majone Giandomenico, Evidence, argument and persuasion in the policy process

262

responsabilitatea statului este aceea de a elabora şi implementa acele politici publice

care să potenţeze şi să impună aceste valori în societate.5

Politicile publice sunt realizate de către subsisteme administrative , alcătuite

din actori care se confruntă cu o problemă publică. Termenul de actor include atât

actori din sfera socialului, cât şi actori din structurile de stat, unii fiind mai mult

implicaţi în procesul administrativ, în timp ce alţii sunt simpli spectatori.6

Howlett şi Ramesh împart actorii politici în următoarele cinci categorii:

oficialii aleşi (pot fi, la rândul lor, divizaţi în două categorii – membri ai executivului

şi ai legislativului – rolul acestora din urmă fiind însă mult mai redus), oficialii

numiţi în funcţie (funcţionarii), grupurile de interese, grupurile de cercetători şi

mass-media. Primele două categorii aparţin statului, iar celelalte trei, societăţii.

Ciclul politicilor publice

Procesul de înfăptuire a unei politici publice urmăreşte în mod consecvent

acelaşi model, indiferent de natura şi domeniul în care urmează a fi implementată

respectiva politică. În literatura de specialitate, acest model de construcţie este

cunoscut sub denumirea de ciclul politicii publice . Secvenţialitatea etapelor acestui

ciclu (modelul stadial) este utilă din perspectiva înţelegerii procedurilor de elaborare

şi de implementare a politicii publice, dar întregul mecanism trebuie internalizat ca

un proces continuu, care odată ce atinge etapa finală, intră de fapt într-o nouă fază,

în care se reia întreg ciclul.

5 Institutul de Politici Publice Bucuresti, Manual de Politici Publice

6 M. Howlett, M. Ramesh, Studiul politicilor publice: Cicluri şi subsisteme ale politicilor

263

Concret, ciclul politicilor publice reprezintă în fapt un proces logic deductiv,

unde actorul decizional urmăreşte un parcurs etapizat pentru a găsi soluţia la o

problemă reală din societate

În acest model, stabilirea agendei priveşte procesul prin care problemele ajung

în atenţia publicului şi a instituţiilor guvernamentale; formularea politicilor priveşte

procesul prin care sunt definite, evaluate, acceptate sau respinse politici alternative

de soluţionare a unei probleme aflate pe agendă; luarea deciziilor este procesul prin

care instituţiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluţionarea

unei probleme; implementarea este procesul prin care instituţiile guvernamentale

aplică politica, fac trecerea de la decizie la practică; iar evaluarea este procesul prin

care rezultatele politicilor sunt monitorizate şi evaluate, rezultatele sale putând

consta în reconceptualizarea problemei şi a soluţiilor propuse.

1. Definirea problemelor şi înscrierea pe agendă

Nu orice problemă poate ajunge să primească o soluţie printr-o măsură de

politică publică, tocmai de aceea procesul de stabilire a agendei este unul selectiv, în

care diverşi actori instituţionali încearcă să aducă problemele în atenţia

guvernanţilor. Putem spune, deci, că există mai multe feluri de agende:

agenda publică, însumând toate problemele percepute de membrii

unei comunităţi;

agenda instituțională, cumulând toate problemele pe care factorii

decizionali îşi propun să le rezolve într-un anumit interval de timp;

Stabilirea

agendei

Evaluarea

politicilor Formula

rea

politicil

or

Implement

area

politicilor

Luarea

deciziilor

264

agenda media, care acţionează ca un facilitator între agenda publică şi

cea instituţională, însă uneori poate avansa propriile priorităţi.

În viziunea lui Cobb, Ross şi Ross, există patru faze principale ale procesului

de stabilire a agendei, pe măsură ce problemele trec din agenda sistemică, în agenda

instituţională: problemele sunt mai întâi iniţiate, sunt specificate apoi soluţiile lor,

sunt dezvoltate argumente în sprijinul problemelor propuse, şi dacă au succes,

problema intră în agenda instituţională.

2. Luarea deciziei

În general se consideră că un proces decizional reuneşte activităţi şi actori în

jurul a două faze principale: faza de formulare şi cea de legitimizare (Jones, 1970).

Formularea desemnează activitatea prin care o cerere sau o problemă înscrisă

pe agenda guvernamentală se transformă în alternative pentru acţiune, în soluţii.

Formularea poate să se împartă, la rândul său, în două sub-etape: cea a analizei şi

cea a selecţiei:

Analiza defineşte o activitate de investigare a problemei, de căutare a

opţiunilor şi alternativelor. Consecinţele, avantajele şi inconvenientele,

efectele induse şi efectele urmărite sunt anticipate şi explicate. Se pune

întrebarea de a şti dacă trebuie să se acţioneze sau nu şi care ar fi rezultatele

acţiunii sau lipsei de acţiune.

Selecţia reprezintă, în esenţă, procesul de reducere a opţiunilor la o singură

alegere. Această fază este însoţită de tensiuni care ţin de divergenţe normative

şi utilitariste. Ea poate fi momentul în cursul căruia se exprimă şi se

soluţionează conflicte, faptele sau analiza nefiind neutre în ochii actorilor

implicaţi, în orice caz, nu mai neutre decât scopurile. Promovarea politică

însoţeşte de aproape selectarea unei alternative. Atunci când avem de-a face

cu mai multe soluţii pentru aceeaşi problemă, iar decidentul este pus în

postura de a alege una dintre ele, aceste variante pot fi, la rândul lor,

„cântărite” folosind diverse metode cantitative şi calitative.

Legitimizarea este un element central într-un sistem politic, implică autoritate,

aprobare, obligaţie, susţinere. O modalitate de a măsura legitimitatea este de a

analiza sprijinul disponibil pentru autoritate şi pentru ceea ce face acesta.

3. Implementarea politicilor publice

Odată ce s-a obţinut acordul tuturor factorilor decizionali asupra variantei

optime de soluţionare a problemei, aceasta trebuie făcută cunoscută tuturor celor

implicaţi, pentru a se stimula crearea unei legitimităţi asupra soluţiei. Diagrama de

265

mai jos prezintă simplificat un model al procesului de implementare a unei politici

publice [Van Meter; Van Horn, 1975], urmărind în acelaşi timp circuitele decizionale,

dar şi factorii exogeni care determină performanţa unei politici.

În literatura de specialitate se vorbeşte despre existenţa a patru modele

teoretice de implementare a politicilor publice:

1. Modelul autoritar – care pune accentul pe instrumente precum instrucţiuni

şi ordine ale conducerii, planificare, control, ierarhie şi responsabilitate;

2. Modelul participativ – se referă mai mult la instrumente indirecte de

control, cum ar fi stabilirea obiectivelor, spontaneitate, training, adaptare, negociere,

cooperare şi încredere, ca metode şi condiţii de urmat în cadrul implementării;

3. Modelul de coaliţie a actorilor – rezultă din presupunerea existenţei unei

pluralităţi de actori care participă la actualizarea unei anumite politici şi care

comunică între ei, negociază, fac compromisuri, şi care în acelaşi timp împărtăşesc

acelaşi set comun de valori şi care se străduiesc să îndeplinească aceleaşi obiective.

4. Modelul de învăţare continuă – în care cei care legiferează politica, în

încercarea de a atinge în mod gradual soluţia optimă, optimizează structura

obiectivelor lor şi tehnicile utilizate pentru atingerea acestora.

4. Monitorizarea şi evaluarea politicilor publice

Monitorizarea şi evaluarea sunt două tipuri de acţiuni ce se derulează

simultan cu implementarea politicii publice. Practic, monitorizarea asigură

266

corespondenţa obiectivelor stabilite cu acţiunile propuse spre implementare, iar

evaluarea cuantifică rezultatele obţinute în urma implementării şi furnizează bazele

următorului ciclu de politici publice – după cum se poate vedea din modelul

circular, o problemă poate fi repusă oricând pe agendă, într-o altă formă, în funcţie

de evoluţia politicii publice iniţiale. Monitorizarea şi evaluarea privesc atât

mijloacele folosite în procesul de implementare, cât şi rezultatele ca atare. În această

etapă se măsoară atât eficienţa (maximizarea rezultatelor – outputs în raport cu

resursele investite – inputs), cât şi eficacitatea politicii publice (raportul dintre

obiectivul rezultatelor obţinute şi obiectivul ce trebuia atins).

Evaluarea poate îndeplini cinci funcţii principale , ea fiind:

un instrument al deciziei publice

un instrument de gestiune economică

un instrument de management

un mijloc de comunicare şi de legitimare a acţiunii publice

un mijloc de formare, de schimbare a politicilor

Monitorizarea evidenţiază:

Modificări instituţionale survenite în urma implementării politicii;

Modificări ale situaţiei grupurilor-ţintă vizate;

Situaţia costurilor implementării la un moment dat;

Respectarea termenelor prevăzute în planul de acţiune;

Întârzieri/dificultăţi în realizarea activităţilor şi motivaţia acestora.

Evaluarea evidenţiază:

Măsura în care rezultatele implementării corespund cu cele stabilite iniţial;

Raportul dintre costuri şi rezultate;

Impactul asupra grupurilor-ţintă.

În procesul de evaluare, agentul care realizează evaluarea foloseşte indicatori

de performanţă . Aceşti indicatori se află în strânsă relaţie cu obiectivele politicii şi

contribuie la măsurarea realizării acestora şi pot fi clasificaţi în mai multe categorii:

indicatori de rezultate şi de impact: sunt cei care pun în evidenţă volumul

produselor şi serviciilor furnizate de către autorităţile publice şi efectele

obţinute în urma acestora.

indicatori de eficacitate: reprezintă acea categorie de indicatori care conţin

informaţii asupra gradului în care obiectivele politicii sau ale programului

guvernamental au fost realizate.

267

indicatori de activitate, de proces: se utilizează pentru substituirea indicatorilor

de eficacitate deoarece sunt mai uşor de calculat.

indicatori de eficienţă: sunt necesari pentru a pune în corelaţie rezultatele

obţinute (output-urile) cu volumul de resurse consumate în acest scop.

Tipul de criterii

Întrebarea Exemple

Eficacitatea S-a obţinut un rezultat valoros? Unităţi din bunurile sau din serviciul oferit prin aplicarea politicii respective

Eficienţa Cât de mare a fost efortul necesar pentru a obţine acel rezultat?

Costul unitar Beneficii nete Raportul cost/beneficiu

Adecvarea În ce măsură obţinerea acelui rezultat rezolvă problema care a dus la formularea acelei politici publice?

Costuri Eficienţă

Echitatea Sunt costurile şi beneficiile distribuite echitabil între diferitele grupuri din societate?

Criteriul Pareto Criteriul lui Rawls

Senzitivitatea Satisfac rezultatele aplicării acelei politici nevoile, preferinţele sau valorile diferitelor grupuri?

Consistenţa cu opiniile cetăţenilor

Corectitudinea Sunt rezultatele dorite şi valoroase? Politicile publice trebuie să fie atât eficiente cât şi echitabile

Un exemplu de model al politicilor care nu este stadial e cel al cutiei negre,

propus de Easton (1965). În acest model procesul politicilor este studiat în

interrelaţiile dintre mediul în care se desfăşoară acesta: Easton ia în discuţie

influenţele (inputurile) venite pe diverse canale (partide, mass-media, grupuri de

interese); procesele din interiorul sistemului politic; convertirea acestor inputuri în

rezultate.

268

Instrumentele politicilor sunt mijloacele sau resursele pe care guvernarea le

are la dispoziţie pentru a implementa politicile publice.

O clasificare detaliată e realizată de Howlett şi Ramesh (1995: cap. 4). Criteriul

după care instrumentele folosite în implementarea politicilor publice pot fi clasificate

este acela al nivelului de intervenţie a statului. În cazul în care aceasta este redusă,

instrumentele au un caracter voluntar; pe măsură ce intervenţia statului este mai

ridicată, instrumentele au un caracter mai coercitiv.

Instrumente voluntare (intervenţie scăzută a APL)

familia şi comunitatea

organizaţiile voluntare

Piaţa locala

Instrumente mixte (intervenţie medie a APL) vizează crearea unei concertări în domeniul acțiuni publice în scopul creării unui pact teritorial intre părțile interesate

informare şi consiliere în cadrul unor incubatoare, filiere

Subsidiile - instrumente financiare şi mecanisme de sprijin

licitaţiile şi drepturile de proprietate - concesiune, achiziții durabile şi responsabile

Sistem de taxe locale armonizate

Instrumente obligatorii (intervenţie neflexibila a APL)

Reglementările stricte ale amenajării teritoriale legate de zonare și activități

întreprinderile publice; servicii publice strict prin crearea propriilor companii

Mediul intern

societăţii

(sistemul

ecologic; sistemul

biologic; sistemul

social)

Mediul extern societăţii (sistemul politic internaţional; sistemul ecologic internaţional; sistemul social ternaţional)

I N

F L U E N T E

Solicitări

Sprijin

Sistemul politic Feedback de informaţii Producerea rezultatelor Feedback de informaţii

R E Z U L T A T E

A

U

T

O

R

I

T

Ă

Ţ

I

269

furnizarea directă - parteneriat cu nivelul statal pentru producători strategici

Bressers şi O'Toole (1998) propun o analiză amănunţită a procesului de

selectare a instrumentelor:

Interrelaţionare ridicată

Interrelaţionare scăzută

Coeziune ridicată

Instrumentele selectate se caracterizează prin:

apel scăzut la normativitate (reglementări); proporţionalitate; alocarea de resurse suplimentare

grupurilor ţintă; libertatea grupurilor vizate de a opta

pentru sau împotriva aplicării unui instrument;

aranjamente bilaterale sau multilaterale; implementarea de către decidenţi sau de

către organizaţii care depind de ei.

Instrumentele selectate se caracterizează prin:

apel scăzut la normativitate (reglementări); proporţionalitate (dar mai scăzută decât în

cazul în care interrelaţionarea e ridicată); alocarea de resurse suplimentare

grupurilor ţintă; libertate ridicată a grupurilor vizate de a

opta pentru sau împotriva aplicării unui instrument;

absenţa aranjamentelor bilaterale; implementarea de către decidenţi sau

organizaţii intermediare.

Coeziune slabă

Instrumentele selectate se caracterizează prin:

apel ridicat la normativitate (reglementări); proporţionalitate (dacă instrumentele sunt

aplicate individual); grupurilor vizate li se retrag unele resurse; absenţa libertăţii grupurilor vizate de a

opta pentru sau împotriva unui instrument;

multe acorduri bi- sau multilaterale;

implementare de către decidenţi sau de către organizaţii care depind de ei.

Instrumentele selectate se caracterizează prin:

apel ridicat la normativitate (reglementări); lipsă de proporţionalitate; retragerea resurselor de la grupurile vizate; libertate limitată a grupurilor vizate de a

opta pentru sau împotriva unui instrument;

absenţa aranjamentelor multilaterale; implementare caracterizată prin implicarea

şi a altor actori decât decidenţii şi organizaţii strâns legate de ei.

Construcţia strategică a fost realizată într-o opţiune de instrumente mixte,

într-o coeziune ridicată. În cazul coeziunii ridicate, probabil că în prima parte a

implementării vor prevala instrumente de coeziune ridicată în context de inter-

relaţionare scăzut, urmărindu-se ulterior inter-relaționarea ridicată.

CONCLUZIE CAPITOLUL 5

Scenariul ales - SCENARIU PRAGMATIC AL REALISMULUI LOCAL a

impus crearea unui scenariu alternativă - scenariul de viziune, ceea ce a condus la

definirea unor pârghii de repoziţionare în cazul eventualei schimbări de scenariu:

guvernanţa teritorială, activităţi, organizarea teritorială şi coeziunea socială.

Nu există exerciţiu de politici publice, nivelul participativ fiind practic

inexistent până la acest demers, cu excepţia consultărilor obligatorii în cadrul

proiectelor.

270

În conformitate cu legea nr. 52/2003 republicată în 2013 privind transparenţa

decizională în administraţia publică, în perioada 26 mai – 12 iunie 2015 a avut loc

procedura de consultare publică a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a

Municipiului Drobeta Turnu Severin 2014 -2020 – Orizont 2030. Procedura a

început printr-o conferinţă de presă în 26 mai, data la care comunicatul de presa şi

Strategia au fost postate pe site-ul Primăriei Drobeta Turnu Severin. În perioada

de consultare Strategia a fost vizionată de 429 vizitatori din care 213 de vizitatori

unici.

În data de 9 iunie 2015 a avut loc o dezbatere publică pe tema Strategiei de

Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin 2014 -2020 – Orizont

2030.

271

Drobeta Turnu Severin 2030 - polul severinean de atractivitate

al Olteniei, cu o economie locală funcţională, principalul centru

dunărean românesc de logistică în reţeaua TEN-T şi noua -

veche Capitală Culturală a Olteniei, aleasă Capitală Culturală

Europeană pentru 2033.

CAPITOLUL 6- MISIUNE. VIZIUNE. OBIECTIVE

6.1 Misiune

Drobeta Turnu Severin asigură rezilienţa teritoriului prin redefinire şi inovare

permanentă şi promovează valorile europene, în centrul cărora se află diversitatea,

multiculturalismul, protecţia valorilor identitare severinene, spiritul civic şi

cetăţenesc.

6.2 Viziune

6.3 Valori

Promovarea specificităţii: valorificarea resurselor locale

Flexibilitate: capacitatea de a răspunde rapid la semnale

Eficientă: utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii impactului

maxim

Răspundere publică: în centrul acţiunii stă interesul public

Solidaritate: coeziune socială şi comunitate de interese şi obiective

Dezvoltare durabilă: asigurarea unui echilibru între aspectele socio-

economice şi cele ale cadrului natural

Echitate: distribuire unitară a oportunităţilor şi asumarea unor obligaţii

reciproce

Diversitate: spaţiu cosmopolit ca sursă de bogăţie

Pasiune: entuziasm pentru succes, pentru tradiţii şi pentru cetăţeni

Inovare: reînnoire în toate domeniile, de la produse la procese

Excelenţă: rezultate calitative maxime

Respect: acţiune cu integritate şi respect pentru comunitate

272

6.4 Ţinte

Ţintele au fost definite ca rezultate finale ce vor fi atinse în urma perioadei de

planificare propuse, cu scopul de a îndeplini obiectivele. Urmărind cel mai direct

mod şi cele mai eficace mijloace de atingere a obiectivelor, au fost formulate

următoarele ţinte:

• Drobeta Turnu Severin - tărâmul atractivității teritoriale și al solidarității

contractuale echitabile

• Rezilienţă prin economie locală funcţională

• Principalul centrul de logistică românesc pe Dunăre

• Noua veche Capitală Culturală a Olteniei cu o candidatură validată de

Capitală Culturală Europeană în 2033

6.5 Obiective

Obiectiv general

În 2030 municipiul Drobeta Turnu Severin va avea un nivel de trai care să îl

plaseze ca regiune dezvoltată, cu un PIB de minim 90% din media PIB-ului Uniunii

Europene

Obiective strategice

OS1 - Crearea, conservarea /protejarea fondului patrimonial natural,

material şi imaterial prin management ştiinţific ghidat, precum şi responsabilizarea

comunităţii locale în valorizarea acestuia, ţintindu-se un IDUL care să plaseze oraşul

în primele 20 din România

Ceea ce a rămas neatins de declin sunt resursele patrimoniale. Ele reprezintă,

de asemenea, principalul capital local pentru relansarea economică.

OS2 - Rezilienţă locală prin restructurarea şi relansarea unei economii locale,

valorificând avantajele comparative ale zonei care să susţină extinderea şi

îmbunătăţirea serviciilor publice şi să asigure un grad acceptabil de ocupare a forţei

de muncă

Teritoriul a fost puternic lovit de criză economică financiară, lucru care a avut

un impact important asupra dinamicii demografice. În aceste condiţii, principala

ţinta este crearea unei rezilienţe locale.

273

OS3 - Coeziune socială prin crearea unei identităţi comune şi a unor

alterative economice bazate pe solidaritate, care să conducă la reducerea populaţiei

expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale

Comunitatea severineană este caracterizată de pesimism. Singura speranţă

este salvarea din exterior.

Se impune promovarea economiei sociale ca alternativă de dezvoltare

economică bazată pe principii de solidaritate.

OS4 - Instituirea unor mecanisme de implementare şi a unei arhitecturi

instituţionale care să asigure creşterea veniturilor bugetului local şi ale cifrei de

afaceri la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin

Strategia de dezvoltare trebuie transformată, din document, în politică

publică activă de amenajare şi dezvoltare teritorială, ceea ce face necesară crearea

unei arhitecturi instituţionale şi instituirea unor mecanisme cu rol în promovare,

monitorizarea implementării Pactului Teritorial creat, iniţierea de ajustări atunci

când situaţia o impune, emiterea şi adoptarea de politici de concertare şi coerentă

strategică şi, nu în ultimul rând, sprijinirea antreprenoriatului local.

În urma procedurii de consultare publică incluzând dezbaterea făcută nu au

apărut opinii care să modifice misiunea, viziunea, valorile şi obiectivele strategice.

Misiunea, viziunea, valorile şi obiectivele conduc la o abordare concertată.

Pentru atingerea viziunii Drobeta Turnu Severin 2030 - polul severinean de

atractivitate al Olteniei, cu o economie locală funcţională, principalul centru

dunărean românesc de logistică în reţeaua TEN-T şi noua - veche Capitală

Culturală a Olteniei, aleasă Capitală Culturală Europeană pentru 2033 vom adera

cu toții la Pactul pentru Severinul Nostru.

„Trăim într-un oraş foarte tânăr. Suntem primii nepoţi şi primii

strănepoţi ai celor care au croit frumosul Severin cu faţa la Dunăre. Suntem

ceea ce iubim” (Ileana Roman)

274

275

CAPITOLUL 7- AXE. INTERVENŢII. ACŢIUNI. DIRECŢII. MĂSURI

Strategia urmăreşte prin viziunea sa o poziţionare în competiţia dintre

teritorii. Atingerea viziunii se realizează prin acţiunile propuse de strategie care

devine un instrument de comunicare în scopul obţinerii poziţiei. Poziţia conduce

demersul către o strategie de marketing pe nou structurată piaţă a teritoriilor. Fiind

vorba de o piaţă, trebuie să ţinem cont de elementele ce o definesc: existenţa unei

cereri şi oferte ca răspuns.

Fiecare teritoriu este definit de :

Caracteristici personale: memorie şi identitate

Caracteristici relaţionale: economice, culturale, etnice

Un proiect: în special începând cu 2014 - 2020 UE vorbeşte de teritorii ca

“teritorii de proiect” (foştii poli, zonele metropolitane, PIDU, la care se

adăugă adevăratele teritorii de proiect ITI şi CLLD)

Construcţia teritoriului, realizarea viziunii şi deci poziţionarea se realizează

plecând de la caracteristici personale, prin modelarea caracteristicilor relaţionale în

scopul structurării unui proiect care la rândul său se poate constitui într-o redefinire

identitară declanşatoare (reluarea ciclului). În concluzie, cele trei elemente esenţiale

ale acţiunii strategice sunt:

IDENTITATE: de definit, de promovat, de valorizat, de apărat, de

redefinit (în sensul unei evoluţii)

ACTORI: de pus în dialog, de mobilizat, de pus în parteneriat, de

valorizat, de ATRAS

PROIECTE: de structurat, de poziţionat, de manageriat, de promovat, de

atras.

În acest fel oraşul ca teritoriu devine prin produsele sale (produsele oraşului)

un ansamblu omogen, coerent şi atractiv, adică un oraş - produs.

Marketingul teritorial francez (L. Texier şi J. P. Valla) vorbeşte de produsele

oraşului pentru a desemna diferitele elemente ale ofertei tehnice în materie de situri

de implantare pentru întreprinderi. Dar proiecte de importanţă majoră de tipul

Euralille (Lille) sau Antigone (Montpellier), distincţia dintre produsele oraşului şi

oraşul produs devine imposibilă: teritoriile sunt în fapt produse ale oraşului ca părţi

ale unui tot care nu se reduce doar la oferta pe care o reprezintă, ci în acelaşi timp

caracterul simbolic le asimilează conceptual oraşului produs.

276

În cadrul dezbaterii publice privind Strategia de Dezvoltare Durabilă a

Municipiului Drobeta Turnu Severin 2014 -2020 – Orizont 2030 au fost aduse în

discuţie 8 propuneri astfel:

- Două propuneri au vizat extinderea infrastructurii urbane de bază în

cartierele Serpentina Roşiori şi ANL

- Trei propuneri au vizat infrastructura de turism, cultură, educaţie şi sport,

amenajarea unei zone faleză la Dunăre, infrastructura pentru sporturi de

performanţă şi susţinerea activităţii sportive de performanţă, realizarea

proiectului de port turistic prin preluarea parţială a infrastructurii portului

actual. Propunerile din acest domeniu au vizat transformarea turismului

în ramura prioritară a Strategiei.

- În mod conex cu propunerile de mai sus, s-a adus de asemeni în discuţie

oportunitatea polurilor de competitivitate, sănătate şi financiar

- O altă propunere a vizat sectorul de eficienţă energetică, sugerându-se

realizarea unei centrale având ca sursă de materie primă biomasa

- Ultima propunere a vizat indicatorul ratei de ocupare a forţei de muncă,

sugerându-se creşterea nivelului acestui indicator

277

Proiectele Euralille şi Antigone ilustrează perfect tipul de mari programe

urbane ca mod de acţiune pentru oraşe. Ele sunt semnele unei reînnoiri ale unui oraş

în mişcare care îşi schimbă înfăţișarea pentru că “orice influențează MATERIALUL

capătă o forţă simbolică”7 şi reciproc anumite teritorii pot să dea sens schimbărilor şi

reînnoirilor mai mult decât altele: zonele industriale, zonele portuare, infrastructura

feroviară.

Proiectele teritoriale integrează următoarele componente:

Un eveniment declanşator: criza (economică, socială), o oportunitate,

(găzduirea unui eveniment sportiv sau cultural, construcţia unei

infrastructuri de acces deosebite - gara TGV, port, aeroport) sau o ameninţare

O ambiţie sau o voinţă politică puternică: este cazul în Franţa a marilor

personalităţi Georges Freche (Montpellier), Pierre Mauroy (Lille) sau Michel

Noir, Raymond Barre (Lyon) care au contribuit la proiectele far care au

transformat oraşele lor

Un simbolism puternic: proiectul trebuie să aibă o putere de simbol

importantă, care să sugereze ambiţia geografică a unui teritoriu - capitală,

metropolă, euro-metropolă. Este cazul Euralille în nord (Lille) - metropolă în

centrul Europei de Nord, Marseille - metropolă euro-mediteraneană, dar cel

mai semnificativ model îl reprezintă Birmingham sau “Proiectul urban în

serviciul reînnoirii oraşului post-industrial”. Proiectul de regenerare urbană

Birmingham trebuie înţeles în conceptul larg, cel puţin european şi nord-

american de redinamizare, a oraşelor industriale în era postindustrială.

Aceste proiecte recurg la trei pârghii asociate: urbanism, cultură, comerţ,

intervenind prioritar în vechile zone industriale, zone portuare şi/sau centrele

istorice ale oraşelor. În acest context, proiectele emblematice (monumente

arhitectonice simbolice - land marks) şi cultură au ca misiune să dea oraşului o

identitate nouă, sugerând modernitate. Responsabilii politicilor publice şi

conducătorii oraşelor concep o identitate a oraşului, asigurând promovarea ei, în

special prin proiecte urbane port-drapel (flagship developments) în scopul de a atrage

în teritoriu fluxuri de capital şi fluxuri de turism.

7 M. Rosenberg

AXA 1 - Relansare dinamică strategică prin proiecte far

278

Începând cu anii ’80 Birmingham s-a angajat în renovarea urbană. Obiectivul

era clar: transformarea unui oraş organizat în jurul bunurilor şi produselor într-un

oraş în care economia se fundamenta pe comerţ şi schimb de idei.

Cel de-al doilea oraş al Marii Britanii, cu peste 1 milion de locuitori, a

cunoscut un violent declin industrial începând cu anii ’70, când în peisajul economic

erau mărci importante precum Catburry, Rover, Jaguar, Austin (uzina istorică

deschisă în 1905), Dunlop (altă uzină istorică - 1910). Pierderile au fost inimaginabile.

În perioada 1971 -1984 în special 1980-1982, s-au pierdut peste 90.000 locuri de

muncă (proporţie de 30%). Declinul a continuat şi până în 1987 locurile de muncă

pierdute au ajuns la 149.000, cu aproape un loc din două pierdute. În plus, în 2005

încă 6.000 de locuri au fost suprimate de către Rover.

Unde este astăzi Birmingham? Oraşul a devenit a doua destinaţie în materie

de shopping după Londra (la începutul perioadei de renovare urbană era pe locul

13). Astăzi Birmingham-ul primeşte 22 milioane vizitatori pe an. Noul centrul

comercial a fost finalizat în 2003, are 110.000 metri pătraţi şi 10.000 de locuri de

muncă. 100.000 de locuri de muncă au fost create în sectorul financiar şi sectorul

serviciilor; a devenit primul pol după Londra şi unul dintre primele poluri europene

în materie de congrese. Royal Bank of Scotland a creat numai ea 3500 de locuri de

muncă în Brindley Place. Existau 250.000 de locuri industriale şi 250.000 de locuri în

sectorul terţiar în 1981. Astăzi au fost create sau păstrate 475.000 de locuri de muncă,

din care 390.000 în servicii. Această reconversie urbană a terţiarului a permis o

încetinire iremediabilă a eroziunii ocupării industriale.

Reputat ca cel mai urât oraş din Anglia, un oraş sacrificat modernităţii, în

special datoriră Inner Ring Road, o autostradă de centură din 1971, care avea 52 de

pasaje subterane necesare pentru traversare, Birmingham era considerat oraşul celor

mai multe non-locuri (locuri în care conexiunea umană este imposibilă) care

reprezentau produse ale unei alegeri catastrofale în amenajarea teritoriului. Din acest

motiv, demolarea Autostrăzii Inner Ring Road a reprezentat primul act simbolic

puternic al reconstrucţiei, costul acestuia fiind de 30 milioane de euro. Acest lucru a

permis eliberarea unei suprafeţe funciare în centrul oraşului de la 80 ha la 800 de ha.

Spaţiul funciar eliberat a fost cedat investitorilor.

Ca şi alte oraşe ameninţate de dezindustrializare, precum Bilbao şi Genova,

de exemplu, Birmingham a ales să angajeze cu prioritate o strategie de transformare

urbană, care a schimbat imaginea sa şi a redat încredere locuitorilor. Modelele sale

sunt oraşele nord - americane Boston şi Baltimore, oraşe pentru care centrele

comerciale novatoare implantate în centrul vechi în zona siturilor vechilor zone

industriale sau portuare şi implicarea sectorului privat au reprezentat rolul-cheie.

Cele trei idei directoare au fost formalizate astfel:

279

reechiparea zonei centrale pentru turism de afaceri de înaltă calitate (Centrul

de Congrese Internaţional ICC în 1991, Concert Hall, Stadionul Arena) şi

înfrumuseţarea zonei (renovarea canalelor, parcursuri pietonale şi elemente

de artă stradală);

crearea unui pol comercial de prim plan: Centrul Comercial Bullring (1996) -

el a jucat rolul de motor în proiectul de schimbare a imaginii oraşului şi a fost

ridicat pe locul al pieţei publice centrale, care data de 800 de ani;

relansarea locuirii pentru a face loc revenirii în centru şi populaţiilor mediilor

înalte prin proiecte far, precum Symphony Court, unde au fost create 143 de

apartamente de lux pe malul canalului, în proximitatea Bridley Place. În

perioada ’80-’90 au fost renovate peste 20.000 locuinţe între 15% şi 20% din

suprafaţa construită a fost rezervată locuinţelor sociale în scopul creării

diversităţii.

Centru Internațional de Congrese Birmingham

Sursă http://www.theicc.co.uk

Birmingham Concert Hall

Sursă www.travellerspoint.com

280

Buuring Centru Comercial

Sursă http://visitbirmingham.com

Brindley Place

Sursă http://en.wikipedia.org/wiki/Brindleyplac

Symphony Court

Sursă http://webarchive.nationalarchives.gov.uk

281

În perioada ’70-’85, Drobeta Turnu Severin a cunoscut un proces de puternică

industrializare forţată; în oraş au apărut mari unităţi industriale, iar populaţia

oraşului s-a dublat, ajungând la 120.000 de locuitori. Lipsa de performanţă şi

tehnologiile învechite au făcut ca unităţile industriale din oraş să devină

necompetitive. Dezindustrializarea a început lent, accentuându-se în ultimii ani.

Declinul demografic este şi el unul important. Deşi a fost creat ca centru urban

modern bazat pe conectivitatea şi importanţa sa ca nod comercial, politica autarhică

comunistă i-au anulat aceste atribute.

În Drobeta Turnu Severin, accesibilitatea slabă este în prezent principala

problemă care împiedică oraşul în dezvoltare: pe de o parte în valorificarea

resurselor culturale şi dezvoltarea atractivităţii turistice, iar pe de altă parte în

relansarea economică drept centru logistic dunărean. Din acest motiv, probabil ca

proiectele far ale vechiului - noului Drobeta Turnu Severin trebuie să reconstruiască

o accesibilitate pentru turism, dar şi o bună conectivitate pentru relansarea activităţii

care a reprezentat scop al creării şi recreării sale.

Identificată şi în Drobeta Turnu Severin ca o principală problemă, lipsa

fondului funciar pentru marile proiecte, poate fi rezolvată prin crearea unei

companii de proiect în domeniul amenajării strategice a teritoriului, după modelul

francez Etablissement Public Foncier Local - EPFL. În cadrul juridic românesc pot fi

invocate Legea administraţiei publice locale şi Legea Finanţelor publice locale şi pot

fi percepute taxe speciale pentru echipare. Probabil că una din ţinte ar trebui să fie

zonele industriale dezafectate, în special cele de pe malul Dunării, dar şi orice alte

suprafeţe susceptibile pentru ulterioare dezvoltări de proiecte locale.

A treia problemă pentru structurarea unui mare proiect de revigorare urbană

o reprezintă zonele de cartiere apărute în perioada comunismului, dar şi clădirile

care au agresat zona centrului istoric. Crearea unui cadru care să reglementeze

centru vechi istoric reprezintă o condiţie esenţială pentru recrearea aerului vieţii

Severinului; la acesta s-ar putea adăuga crearea unor muzee urbane de tip Muzeul

Urban Tony - Garnier din Lyon, Fresques de Quebecois sau clădirile pictate în

Angouleme în tema benzi desenate - zona de nişă a oraşului. În acest proiect vor fi

mobilizate forţele creatoare locale şi chiar cetăţenii în ideea identificării unor

materiale susceptibile să fie redate în imagini şi care să reprezinte spiritul oraşului.

282

INTERVENŢIA 1.1 ASIGURAREA CONECTIVITĂŢII

Fresques Quebecois

Sursă www.capitale.gouv.qc.ca

Parcurs clădiri pictate Angouleme

Sursă http://www.angouleme-tourisme.com

Intervenţia urmăreşte valorificarea poziţiei TEN-T a municipiului Drobeta

Turnu Severin. În domeniul Infrastructurii de Transport, noua politică europeană în

domeniu prevede realizarea unei reţele europene integrate la nivelul tuturor statelor

membre, pentru a promova creşterea economică şi competitivitatea. Această reţea va

face legătura între vest şi est şi va înlocui reţeaua actuală de căi de transport cu o

construcţie autentică europeană. Dezvoltarea acestei reţele este prevăzută a se

realiza corelat, pe două paliere: o reţea centrală (core network), formată din cele mai

importante rute şi noduri de transport ce va constitui elementul central

infrastructurii de transport în cadrul pieţei unice a Europei, având termen de

finalizare anul 2030 şi o reţea extinsă/globală (comprehensive network) care va

susţine reţeaua centrală, având termen de finalizare 2050.

În România, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1315/2013

privind liniile directoare pentru dezvoltarea Reţelei Trans-Europene de Transport,

TEN-T centrală cu orizont de realizare 2030 include următoarele obiective de interes

pentru municipiul Drobeta Turnu Severin:

Sectorul navigabil al Dunării până la Sulina şi prin canalele Dunăre-Marea

Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari până la Constanţa, incluzând porturile

Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanţa;

283

Liniile de cale ferată Arad – Timişoara – Dr. Turnu Severin – Craiova –

Bucureşti;

Căile de transport rutier: Timişoara – Lugoj – Drobeta Turnu Severin - Calafat

– Craiova – Bucureşti;

Porturile Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi

Constanţa.

În acest context, oraşul trebuie să urmărească cu prioritate valorificarea

oportunităţilor şi realizarea următoarelor proiecte pentru soluţionarea problemei

accesibilităţii:

Acţiunea 1.1.1 Crearea companiei portuare locale Drobeta Turnu Severin

Această direcţie vizează preluarea portului actual sau construirea unui port nou,

care să aparţină administraţiei publice locale şi care să poată fi pus astfel în sprijinul

dezvoltării economiei locale.

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Construcţia unui port turistic în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin în administrare locală

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectivul 1: Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.(OS 1.2)

Obiectiv general 2: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive (O2.2).

Obiectivul 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane. (OS 3.2 şi OS 3.4)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, ecologice şi competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: III.Infrastructura

SUERD, TEEN-T Coridorul VII

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Teritoriul îşi doreşte restructurarea economică mizând pe turism. În prezent accesibilitatea este una redusă care poate fi îmbunătăţită prin crearea unui port turistic. În plus portul turistic poate fi utilizat şi pentru crearea unor trasee fluviale de mobilitate cu localităţile Simian, Orşova şi

284

restul localităţilor din clisură. Crearea unei infrastructuri adaptate nevoilor de dezvoltare a oraşului.

Obiectivele și activitățile proiectului

Extinderea infrastructurii turistice şi/sau de transport fluvial. Dezvoltarea unei zone urbane funcţionale printr-o intervenţie integrată teritorială. Studiu fezabilitate – Proiectare tehnică Execuţie

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

10 Milioane EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi

Durata de implementare orientativă

36 luni

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.

Acţiunea 1.1.2 Crearea companiei aeronautice locale Drobeta Turnu

Severin

Construit în perioada interbelică, aerodromul a fost închis datorită

retrocedărilor inexplicabile ale unor terenuri. Se va urmări realizarea în

parteneriat public - privat a unui aerodrom pentru aparate de zbor uşoare.

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Construcţia unui aerodrom pentru curse charter în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Comuna Balota, Judeţul Mehedinţi

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectivul 1: Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.(OS 1.2)

Obiectivul 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane. (OS 3.2 şi OS 3.4)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 3. Creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

285

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: III.Infrastructura

SUERD

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Teritoriul îşi doreşte restructurarea economică mizând pe turism. În prezent accesibilitatea este una redusă care poate fi îmbunătăţită prin crearea unui aerodrom pentru curse charter cu avioane uşoare. Crearea unei infrastructuri adaptate nevoilor de dezvoltare a oraşului. Oraşul a avut aerodrom însă a fost distrus datorită retrocedărilor.

Obiectivele și activitățile proiectului

Extinderea infrastructurii aeroportuare. Dezvoltarea unei zone urbane funcţionale printr-o intervenţie integrată teritorială. Studiu fezabilitate – Proiectare tehnică Execuţie

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

70 Milioane EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi

Durata de implementare orientativă 36 luni

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.

Actiunea 1.1.3 Crearea companiei feroviare locale Drobeta Turnu Severin

Infrastructura feroviară împiedică legătură cu Dunărea și accesul în port, iar

transportul feroviar este de slabă calitate. Se vor face demersuri în contextul

reglementărilor privind instituirea spaţiului feroviar unic european pentru

punerea în execuţie a studiului de fezabilitate existent (relocarea căii ferate pe

un amplasament nou, în nordul oraşului).

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Trecere în subteran sau construirea unui traseu ocolitor al liniilor de cale ferată în Municipiul Drobeta-Turnu Severin

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Traseul CF actual în sudul oraşului – şi /sau traseu în extremitatea nordică a oraşului la limita intravilanului.

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectivul 1: Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.(OS 1.1 şi OS 1.2)

Obiectivul 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane. (OS 3.1 şi OS 3.4)

286

Obiectivul 4: Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (OS 4.1)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: III.Infrastructura

SUERD - TEEN-T(Coridorul IV)

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Principala problemă a teritoriului este amplasamentul actual al infrastructurii căi ferate care împiedică accesibilitatea dinspre oraş la principala resursă: Dunărea. Crearea unei infrastructuri adaptate nevoilor de dezvoltare a oraşului. Proiectul va permite regenerarea capitalului natural din zona dunăreană a oraşului.

Obiectivele și activitățile proiectului

Gestionarea eficientă a fluxurilor de oameni şi mărfuri. Regenerarea capitalului natural. Crearea unui nod logistic regional Studiu fezabilitate – Proiectare tehnică Execuţie

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

50-80 Milioane EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin CFR Infrastructura Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 36 luni Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020

BEI POR Proiecte majore 2014-2020

Actiunea 1.1.4 Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor

Direcţia va urmări atingerea obiectivelor de creştere inteligentă, durabilă şi

favorabilă incluziunii şi realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale.

Sunt propuse măsuri ca Infrastructură şi conectivitate TIC mai bune în

instituţiile publice şi Realizarea unei reţele broadband şi instalare hot-spot-

uri de internet Wi-Fi în oraşul - concept Drobeta Turnu Severin Smart City.

287

INTERVENŢIA 1.2 POZIŢIONARE STRATEGICĂ

Printre criteriile care determină decizia de implantare într-un teritoriu a unei

întreprinderi, îl reprezintă disponibilitatea funciară și costul elementelor

determinante. Proiectele în cadrul acestei măsuri vor urmări:

Acţiunea 1.2.1 Fond funciar pentru crearea spaţiului de dezvoltare

strategică

Sunt propuse următoarele măsuri:

Crearea unei companii de proiect în domeniul amenajării strategice a

teritoriului

Realizarea de Investiții în oportunități funciare pentru amenajările viitoare.

Pârghii juridice în domeniu, de tipul drept de preemțiune urbană

(expropriere) în vederea realizării operațiilor de amenajare teritorială și/sau a

rezervei de fond funciar strategică.

Pârghii financiare și fiscale legate de fiscalități în domeniul urbanismului

Acţiunea 1.2.2 Organizarea teritoriului achiziţionat

Sunt propuse următoarele măsuri:

Managementul rezervelor de fond funciar constituite.

Acțiuni ce vizează descurajarea logicii speculative în domeniul funciar în

scopul menținerii la un nivel abordabil al prețurilor terenurilor în spații

strategice.

Garantarea coerenței și calității proiectelor de amenajare a teritoriului, inclusiv

planificarea și comunicarea documentelor de urbanism (PUG, PUZ, PATZ,

Plan de Mobilitate)

Acţiunea 1.2.3 Echiparea specială a teritoriului

Având în vedere situaţia deosebită în domeniul serviciului de termoficare, un

proiect strategic de importanţă vitală îl reprezintă refacerea serviciului şi

infrastructurii sistemului de termoficare în parametri de eficienţă energetică şi

dezvoltare durabilă.

Construcţia unei centrale termice locale

Constituirea unui serviciu local de distribuţie a energiei termice

288

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Construcţia unei centrale termice în Municipiul Drobeta-Turnu Severin şi crearea unui sistem eficient de termoficare

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive.(OS 2.1)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; - Cogenerare

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

3. atingerea obiectivului „20/20/20" (sau 30/20/20, în cazul respectării anumitor condiţii) în domeniul schimbărilor climatice şi al energiei; Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: III.Infrastructura

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Datorită dificultăţilor economice, CET aparţinând RAAN îşi încetează activitatea. 90% din gospodăriile din localitate sunt aprovizionate cu apă/ căldură prin intermediul sistemului centralizat. Crearea unei infrastructuri adaptate nevoilor de dezvoltare a oraşului. Crearea unui sistem de termoficare eficient.

Obiectivele și activitățile proiectului

Asigurarea unei sistem de termoficare eficient. Reducerea emisiilor de CO2. Proiectare tehnică Execuţie

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

70-80 Milioane EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 12 luni

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional Proiecte Majore 2014– 2020 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI

289

INTERVENŢIA 1.3 CADRUL DE VIAŢĂ ŞI ORGANIZAREA TERITORIULUI

Știm că experiența turiștilor este amplificată de cadrul urban în care este

trăită. Se va urmări cu prioritate dezvoltarea și menținerea criteriilor de excelență în

amenajare urbană, pentru fiecare proiect de investiții.

Acţiunea 1.3.1 Plan Urbanistic Zonal - Centru Istoric

Sunt propuse următoarele măsuri:

Crearea unei carte pentru revizuirea PUG-ului bazat pe un PUZ Centru Istoric

care să reclădească ambianța identitară

Proiect realizarea unui traseu pietonal între Centrul Istoric și fluviul Dunărea

Definirea unui set de reguli pentru evenimente care se derulează în spațiul

public (afișaj, semnalizare, chioșcuri, terase temporare)

Acţiunea 1.3.2 Extinderea şi modernizarea infrastructurii existente

Dezvoltare şi echipare urbană prin continuarea investiţiilor în următoarele

tipuri de infrastructură:

Infrastructură rutieră

Infrastructură educaţională, socială şi de sănătate

Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului

de canalizare

Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

Mobilitate durabilă locală şi micro-zonala

Servicii publice eficiente energetic (iluminat, producţia şi distribuţia de agent

termic pentru sistemul de încălzire centralizată)

Eficienţa energetică a patrimoniului construit

Având în vedere solicitările din dezbaterea publică, în cadrul acestei acţiuni

extinderea infrastructurii urbane de bază va fi finalizată prin instrumente de

tip dezvoltare plasată sub responsabilitatea locală. Vor vizate zonele izolate

şi/sau nefuncţionale din infrastructura de bază. O intervenţie prioritară o

reprezintă cartierul Serpentina Roşiori. În cadrul aceluiaşi tip de intervenţie

va fi inclus şi proiectul de realizare a unei centrale cu materie primă biomasă.

290

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Înfiinţarea unui CLLD la nivelul Microregiunii Ţinutul Severinului (valorificare zonei clisură)•

Subproiecte:

a) Reabilitarea infrastructurii educaţionale din Municipiul Drobeta Turnu Severin•

b) Înființarea unui sistem Agro-Logistic Oltenia şi a unei pieţe de gros în Municipiul Drobeta Turnu Severin•

c) Parc industrial Drobeta Turnu Severin•

d) Cluster informatic Drobeta Turnu Severin•

e) Creare reţea broadband şi instalare hotspot de internet wifi în oraş – concept Drobeta Turnu Severin - SmartCity

f) Înfiinţarea unui Centru de atestare şi formare în meserii montane În Municipiul Drobeta Turnu Severin

g) Reabilitarea infrastructurii rutiere în cartierele: Schela, Dudaşul Schelei, Gura Văii, Banoviţa din Municipiul Drobeta Turnu Severin

h) Creare zonă de agrement în parcul Aluniş din Municipiul Drobeta Turnu Severin

i) Cartierul spectacolelor

j) Creare sistem de bike-sharing şi piste ciclabile.

k) Reţea de centre de recepţie turistică şi infrastructură turistică de tipul „Albergo difuso”- ca bază de vizitare pentru ariile naturale din teritoriu (80% din teritoriu reprezintă arii naturale protejate)

l) Crearea bazei turistice Schela Cladovei şi clasarea bazei ca stațiune turistica

m) Crearea unor instrumente financiare la nivelul CLLD

n) Crearea unei companii de investiții funciare pentru modelarea atractivității economice

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Judeţului Mehedinţi:

Municipiul Drobeta Turnu Severin Oraşul Orşova Comuna Simian Comuna Işalniţa Comuna Dubova Comuna Svinita Comuna Ilovita Comuna Ciresu Comuna Malovat Comuna Breznita-Ocol Comuna Izvoru Barzii

Zonă urbană, zonă rurală, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

291

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (OS 2.2)

Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane.(OS 3.2)

Obiectiv general 4: Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (OS 4.1)

Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.(OS 5.1)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: Provocări: I. Competitivitatea II. Oamenii şi societatea III. Infrastructura IV. Resursele V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Zona a suferit un declin economic şi demografic puternic, ocupând astăzi penultimul loc în IDUL. În Municipiu există cartiere foarte sărace cu o infrastructură precară (Schela, Dudaşul Schelei, Gura Văii, Banoviţa din Municipiul Drobeta Turnu Severin). Teritoriul deţine un patrimoniu natural deosebit (clisură) şi 80% din teritoriu reprezintă arii naturale protejate. Teritoriul a reprezentat un important centru educaţional şi cultural în perioada interbelică. Se doreşte dezvoltarea unui proiect în care resursele locale să fie valorificate într-o economie locală eficientă suport pentru pilonul principal al dezvoltării turismului. 70% din zonă este de tip montană, slab populată, însă deosebit de atractivă. Proiectul răspunde nevoilor complexe ale zonei.

Obiectivele și activitățile proiectului

Creşterea accesibilităţii/ conectivităţii la nivelul teritoriului; crearea unei zone urbane funcţionale; Protejarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului natural; crearea unor structuri de guvernanţă şi cooperare între structurile administraţiilor locale. Proiectare, reabilitare infrastructura rutieră, reabilitare infrastructura educaţională, crearea unui sistem agro-logistic, construirea unei pieţe de gros, crearea unui centru de atestare şi formare în meserii montane, crearea unor instrumente financiare de sprijin pentru economia locală.

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

120 Milioane EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Primărie Orsova Primărie Simian Primărie Iesalnita Primărie Dubova Primărie Svinita Primărie Ilovita

292

Primărie Ciresu Primărie Malovat Primărie Breznita-Ocol Primărie Izvoru Barzii

Durata de implementare orientativă 84 luni

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2014– 2020

Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014 - 2020.

Program Transfrontalier România Bulgaria

Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Infrastructura de distribuție a apei potabile şi sistemul de canalizare sunt intr-o stare de uzura medie. În opinia locuitorilor municipiului Drobeta Turnu Severin, tarifele serviciilor de apa şi canalizare sunt mari şi foarte mari, datorita pierderilor din sistem. O alta problema importanta o reprezintă poluarea fluviului Dunărea, cauzata de deversarea directa a apelor menajere uzate din orașul Drobeta Turnu Severin şi a poluanților în râul Topolnița.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul general al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa şi canalizare în județul Mehedinți” reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare şi tratare a apei şi a sistemului de colectare şi epurare a apei uzate în județul Mehedinți în scopul

293

conformării cu obligațiile privind calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele POS Mediu: Conservarea, protejarea și îmbunătățirea mediului; Protejarea sănătății umane; Utilizarea prudenta și raționala a resurselor naturale; Promovarea masurilor la nivel International în vederea administrării chestiunilor de mediu la nivel regional şi internațional. Execuție lucrări la sectorul de alimentare cu apa şi la sectorul de apa uzata

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

Proiect 10.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 36 de luni

Surse de finanțare posibile POS MEDIU 2014-2020, Programele C.N.I., Proiecte majore C.E., Surse proprii

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Îmbunătățirea managementului deșeurilor în municipiul Drobeta Turnu Severin

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

În prezent, municipiul Drobeta Turnu Severin întâmpina dificultăți în colectarea și depozitarea deșeurilor menajere şi stradale din lipsa unui depozit controlat de capacitate mare. O alta problema importanta este legata de depozitarea ilegala şi de nevoia de a introduce colectarea selectiva. Rezolvarea depinde de conștientizarea şi participarea publicului şi de capacitatea instituționala a serviciilor urbane.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul proiectului îl reprezintă dezvoltarea şi aplicarea unei strategii de îmbunătăţire a managementului deșeurilor şi asigurarea contribuţiei

294

populaţiei la perfecţionarea managementului deşeurilor. Elaborarea şi adoptarea Planului de Acţiune pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor Înfiinţarea Centrului de Informare pentru Deşeuri Urbane Asigurarea cadrului instituţional al participării publice pentru întreg sistemul de management a deşeurilor urbane Îmbunătăţirea managementului organizaţional în cadrul Serviciului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi publice din cadrul Primăriei Drobeta Turnu Severin Educaţia în şcoală şi educaţia publicului pentru managementul deşeurilor

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

5.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 24 de luni

Surse de finanțare posibile POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România – Serbia; Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei; Programul Transnaţional.

Actiunea 1.3.3 Crearea Muzeului „Povestea Severinului”

Sunt propuse următoarele măsuri:

Crearea Companiei culturale Muzeul Povestea Severinului

Proiect de remodelare și revigorare urbană – Muzeul “Povestea Severinului”

conform modelului Muzeul urban Tony Garnier din Lyon. Muzeul poate fi

realizat prin comandă publică de către artiștii locali.

295

AXA 2 - Restructurare economică strategică

Ideea unei întoarceri a oraşelor pe prima scenă politică este incontestabilă în

prezent. În Europa, mai multe ţări (Danemarca, Suedia, Olanda, Finlanda etc.) au

început cu reducerea numărului de localităţi pentru a le da responsabilităţi sporite,

în special în domeniul acţiunii dezvoltării locale. Marea Britanie a votat în 2011 un

Localism Act, atribuind puteri crescute primarilor şi principalelor aglomeraţii, iar

Frântă a acordat în 2013 un statut particular metropolelor şi aglomerărilor. De altfel,

Strategia Franţa 2040 vizează redesenarea ţării pe principiul aglomerărilor şi

bazinelor de muncă. Conceptul urmăreşte crearea economiilor locale funcţionale

(principalul criteriu - asigurarea produselor agroalimentare la nivel local). În Statele

Unite ale Americii tema revenirii oraşelor ca principali actori ai dezvoltării

economice a devenit subiectul celor mai importanţi economişti şi eseişti: Bruce Katz

“The Metroplitan Revolution”, Benjamin Barber “If Mayors Ruled the World”,

Edward Glaeser “Triumph of the City”. Aceştia se alătură curentelor mai vechi, în

special din Franţa, Jean Haentjens “Oraşele în ajutorul statului - Leş Villes au

Secours de l’Etat”, Raphael Souchier “Made în Local”, dar şi românul Ovidiu

Hurduzeu “Economia libertăţii” şi “A treia forţă” (acesta trăieşte în Canada).

În Europa, practic, se reface modelul oraşelor - stat europene care au

funcţionat în sec. XII - XVI şi, anterior, în Grecia Antică.

Celebra formulă a preşedintelui Georges Pompidou “trebuie să adaptăm

oraşul la realitatea automobilului” a rezumat practica politică dominantă pe durata a

peste 50 de ani. Aceasta considera organizarea teritorială şi urbană ca o variabilă de

ajustare, în care cuvântul de ordine era adaptarea cadrului urban la noile imperative:

economie industrială, logistică rutieră, marea distribuţie, culminând cu

mondializarea schimburilor. Trebuiau adaptate vechile oraşe europene la o

modernitate în care S.U.A. dădeau exemplul triumfal. Administrarea teritoriului era

invitată să urmeze perioada celor Treizeci de Ani Glorioşi, în care puterile locale nu

aveau nimic altceva decât să pună în practică deciziile politice ale statelor. Factorul

urban era de o importanţă majoră, care la începutul anilor ’80 defineau perioadă că o

eră nouă care se deschide fondată pe noţiunile mondializare, inteligenţa numerică.

Pionierii erei numerice credeau în sfârşitul oraşelor, închipuind un oraş planetar,

compus dintr-o planetă de oraşe legate între ele prin reţele inteligente. Oraşul de

beton organizat ca o maşină de locuit era asociat erei industriale, a devenit însă

repede un factor de crize şi stres, agravate de apariţia primilor militanţi ecologişti

din Colorado S.U.A. sau Larzac în Franţa. Au apărut din acest moment marile

296

dificultăţi; mai toate oraşele europene s-au confruntat cu situaţii critice cauzate de

de-localizare, care a condus la o dezindustrializare a oraşelor, poluare, sărăcirea

populaţiilor din zonele centrale, declin dramatic demografic.

Începând cu anii 1980, Barcelona este unul din pionierii renovării urbane, care

a fost vizibilă în 1992, cu ocazia Jocurilor Olimpice. Primarii principalelor metropole

europene au început să facă un adevărat pelerinaj în Barcelona, după care au urmat

acelaşi alte oraşe - Copenhaga, Malmo, Vancouver, Bilbao, Amsterdam, care la

rândul lor au inspirat strategii ale următorului val, reprezentat de Lyon, Hamburg,

Nantes, Bordeaux, Helsinki, Montreal sau Lisabona. Din acest moment a fost

acreditată progresiv ideea că organizarea urbană poate deveni principala pârghie a

politicilor publice, care să schimbe cu rezultate pozitive: dinamica economică,

atractivitatea rezidenţială, calitatea mediului, încrederea politică acordată primarilor.

Începând cu anul 2000, cele mai importante companii multinaţionale ale

planetei precum Siemens, IBM, CISCO, Schneider Electric, General Motors, au

început să se intereseze de oraşe şi să acorde o atenţie deosebită ingineriei urbane. În

2008, IBM a identificat oraşele ca fiind “sinteza integralităţii problemelor

umanităţii”. În 2010, General Motors declara inversând cuvintele lui Georges

Pompidou “automobilul a modelat oraşul timp de un secol, de acum va fi invers”. În

acelaşi an 2010, a devenit o realitate faptul că populaţia urbană a depăşit nivelul de

50% din totalul populaţiei mondiale şi că se îndreaptă în mod accelerat către 70%.

Această realitate în cadrul căreia palierele economic, social, ecologic şi

geopolitic conduc la definirea următoarelor realităţi care devin provocări:

Economia mondializată şi terțializată are în mod spontan tendinţa să se

polarizeze în oraşe

Competiţia economică se joacă între regiuni urbane pe criterii din domeniul

politicilor locale: accesibilitate, creativitate, atractivitate rezidenţială şi

costurile urbane

Oraşele se află în prima linie în gestionarea fracturilor sociale provocate de

mondializare

Conduita oraşelor în tranziţia energetică devine esenţială

Urbanizarea a 3 mld de oameni în plus până în 2050 va pune probleme

sociale, sanitare şi geopolitice considerabile

Marjele de manevră ale statelor au fost drastic reduse de crizele economice şi

financiare, pârghiile aflate la dispoziţia puterilor locale au crescut puternic,

cel puţin în unele ţări din Europa.

Definiţia în noul context al oraşului este: un teritoriu urbanizat este definit pe

de o parte ca un animat de către un oraş - centru, şi care include comunele care

trăiesc în sfera sa de influenţă şi de o societate (politică - economică - asociativă şi

culturală), ataşată acestui teritoriu şi împărtăşind cu el aceeaşi ambiţie.

297

Noua formulă impusă în special la nivel european pentru perioada 2014 -

2020 este să regândim economia la nivelul teritoriului, ca o economie localizată şi

non-delocalizabilă. Aceasta înseamnă că organizarea urbană şi teritorială trebuie

considerată ca o variabilă majoră a competitivităţii ţărilor şi nu ca o variabilă de

ajustare. Acest lucru a căpătat o importanţă şi mai mare după ultima poziţie

exprimată plin de curaj de către Olivier Blanchard, economist şef al FMI, care

recunoaşte ca “modelele macroeconomice ale FMI au subestimat efectele negative

ale politicilor de austeritate şi într-un mod mai general macroeconomia nu poate

permite nimic mai mult decât o foarte lentă întoarcere la o creştere durabilă, dar

slabă”.

Conceptele de metropolizare, economie rezidenţială, costuri urbane,

economie localizată, sunt pe punctul să schimbe credinţele şi noţiunile fundamentale

macroeconomice. Noţiunea de economie naţională devine din ce în ce mai lipsită de

pertinentă, ea rămânând cu un atribut simbolic deoarece efectiv ea nu va mai fi decât

un agregat statistic al economiilor regionale şi metropolitane care vor trăi fiecare

propria viaţă în legătură cu economia globalizată. “Oraşele de toate taliile au înţeles

deja că nu mai au nimic de aşteptat de la nivelul macroeconomic şi că singura lor

şansă este să îşi ia în mâini propriul destin.”8 Drept urmare, politica oraşelor vizează

întărirea legăturilor cu reţelele mondiale vizând să beneficieze tendinţele dinamicii

de polarizare. Astfel, oraşele investesc în:

poli de competitivitate/clustere pentru dezvoltarea competenţelor proprii;

lucrează pentru creşterea atractivităţii rezidenţiale, creativităţii şi viaţa

culturală;

gestionează costurile urbane

acompaniază diverse forme de economii localizate sau în curs de dezvoltare

prin incubatoare (văzut şi gestionat în Franţa ca un eventual cluster în

formare) şi acceleratoare

O divizare a rolurilor implicită începe să se instaureze între stat şi oraşe. Rolul

primului se conturează în primul rând în utilizarea pârghiilor pentru evitarea

recesiunilor, în acord şi/sau acorduri cu un cadru instituţional supranaţional, dublat

de rolul de susţinere a cererii. Oraşele capătă un rol în căutarea mijloacelor de

creştere, inventând formule economice inovate prin combinarea deschiderii

internaţionale, creativităţii şi valorizării atuurilor locale. În concluzie, statele susţin

cererea, în timp ce polii de competitivitate structuraţi în oraşe reinventează oferta

economică.

8 Jean Haentjens, Orasele in ajutorul statului

298

Un bun exemplu este politica metropolitană şi rolul sistemului feroviar

regional în dezvoltarea locală în Elveţia. Datorită, în parte, reţelei feroviare, Elveţia a

reuşit să articuleze o deschidere a economiei sale către lume cu o foarte puternică

specificitate economică creată de o reţea de oraşe mici şi medii.

Ideea de regândire a economiei plecând de la teritorii conduce politica locală

la întrebări şi soluţii privind accesibilitatea în general, dar în special legăturile

feroviare, urbanism, locuire, ecologie, cultură. Aceste teme aveau un loc restrâns în

conceptele macroeconomice clasice. Noul concept inversează punctul de vedere care

propune crearea în primul rând a bogăţiei, după care aceasta să fie repartizată

teritoriilor de nivelul central. Din acest motiv nouă provocare devine

MODUL ÎN CARE TERITORIILE ŞI ORAŞELE SE ORGANIZEAZĂ

ŞI

SE CONECTEAZĂ DETERMINĂ CAPACITATEA UNEI NAŢIUNI

DE A CREA BOGĂŢIE

Acest nou tip de politică a condus la refondarea legăturilor locale: 60% dintre

francezi au încredere în primarul lor şi numai 20% în partidele politice naţionale.

Dar astăzi pe primul loc pentru administrarea politică a schimbării în oraşe sunt

S.U.A. Aici administrarea oraşelor funcţionează pe principiul managementului

colaborativ şi lateral. După criza din 2008 oraşele americane şi-au luat hotărât

destinul în mâini, demonstrând reactivitatea lor. Spre exemplu în New York, oraş

care a suferit puternic de criza financiară, nu a trebuit decât un an municipalităţii

pentru a-şi defini împreună cu principalii parteneri o nouă strategie economică

fondată pe tehnologia aplicată (applied science) şi economie verde. Apoi, în mai

puţin de doi ani au creat în parteneriat cu universităţile bine clasate mondial

(Cornwell, Columbia şi Technion) trei noi campusuri dedicate applied science. Din

acestea, unul este specializat pe ştiinţele urbane.

Sistemul polilor de competitivitate este un sistem creat în Franţa de către

DATAR (Delegation a l’Amenagement du Territoire et Atractivite Regionale).

Adaptând modelul clusterului american, Franţa şi-a redefinit politica industrială în

2004 şi a definit polii de competitivitate prin legea Finanţelor în 2005: regruparea

într-un teritoriu de întreprinderi, instituţii de învăţământ superior şi organisme de

cercetare publice sau private care au vocaţia să lucreze în sinergie pentru a realiza

proiecte de dezvoltare economică inovatoare. Modelul a fost preluat în această formă

de Uniunea Europeană şi în perioada 2007 - 2013 a fost finanţat şi în România prin

POS CCE - Axa 1 3 1 Poli de competitivitate titulatura modelului francez.

În iulie 2014 în Franţa existau 71 de poli de competitivitate recunoscuţi. Ei au

apărut în urma selecţiei succesive. Astfel în 2005 în cadrul primei selecţii din 105

299

dosare prezentate au fost aprobate 66 de dosare. 6 dintre acestea au primit fonduri

suplimentare datorită vocaţiei mondiale, primind un buget de 1,5 mld euro. În 2010

cei 71 de poli existenţi s-au divizat în 3 categorii: 7 poli mondiali, 11 poli cu vocaţie

de a se mondializa şi 53 de poli naţionali. Ansamblul regrupează 9000 de cercetători,

lucrând în mai mult de 1000 de proiecte finanţate colaborativ. Peste 1 mld de euro au

fost investiţi din fonduri publice în perioada 2005 - 2008 din suma de 1,5 mld

prevăzută. 50% din resurse au fost concentrate pe cei 7 poli mondiali. În 2008 statul

francez a auditat activitatea polilor prin cabinetele CMI şi Boston Consulting Group

(BCG) ceea ce a condus la clasarea în trei categorii din punct de vedere al

performanţelor:

39 de poli care şi-au atins obiectivele politicii de pol competitiv

19 care şi-au atins parţial obiectivele şi care au fost notificate că trebuie să îşi

amelioreze anumite aspecte ale acţiunii

13 poli care au fost notificaţi să se restructureze profund sub sancţiunea

pierderii etichetei de poli.

Printre reproşurile acestui ultim grup figurează: lipsa de implicare a IMM în

cadrul polului, o deschidere insuficientă către internaţional şi o lipsă de claritate a

strategiei.

După prima fază încheiată în 2010, când au fost acceptaţi 6 noi poli dedicaţi toţi

eco-tehnologiilor, a urmat o fază a doua numită Pol 2.0, care are următoarele 3

priorităţi:

1 Întărirea animării şi a gestionării strategice a polilor prin “contracte de

performanţă”

2 Dezvoltarea de proiecte structurante de tip “platforme inovative”

3 Dezvoltarea eco-sistemelor inovative de creştere ale întreprinderilor din poli,

mobilizând finanţări private şi întărind sinergiile teritoriale.

Practic în prezent s-a trecut la o fază a treia 2014 - 2018, în care guvernanța

partenerială între stat şi colectivităţile locale întăreşte rolul componentei locale.

Această a treia fază vizează concentrarea acţiunii polilor către produse şi servicii care

să crească impactul economic al polilor sprijinindu-se pe doi piloni, efectul economic

al proiectelor de cercetare şi sprijin pentru creşterea IMM-urilor locale.

Noţiunea de pol de competitivitate finanţat de programele POR, POC, H2020

se susţine şi susţine noţiunea largă de sistem productiv local sau sistem local de

producţie caracterizat de trei noţiuni dinamice interne:

Zone spaţiale bine delimitate, care pot fi naturale, politice, culturale, sociale

În interiorul acestora activitatea priveşte una sau mai multe industrii conexe

Activitatea economică trebuie să nu depindă semnificativ de nivelul

circumstanţelor externe (materii prime, activitate economică etc).

300

Mecanismele distinctive pentru crearea unui sistem productiv local care poate

structura un pol sunt:

Un capital uman netransferabil în domeniul CD (deosebit de important

pentru crearea start-up-urilor)

Capital uman non transferabil în producţie (esenţialmente identificabil în

sistemele productive locale artizanale)

Externalităţi în domeniul cunoaşterii (privesc capacitatea firmelor de a

întreţine relaţii de parteneriat)

Dependenţa mutuală şi sinergii între întreprinderi

Sprijin pentru acumularea locală de capital

O opinie publică favorabilă.

Cea mai puternică regiune din punct de vedere al inovării, care dă

principalele modele, este regiunea Ile de France, unde se află 8 poli din cei 71

existenţi. Dintre aceştia, 3 sunt consideraţi poli de competitivitate mondială (Finance

Innovation, System@tique şi Medicen), 3 sunt poli cu vocaţie mondială şi unul de

competitivitate naţională.

Relevante pentru opţiunile exprimate în cadrul prezentului demers în

Drobeta Turnu Severin sunt polii de competitivitate Medicen şi Finance Innovation

din Ile de France. Polul Medicen este un pol a cărui tematică este biotehnologia şi

sănătatea. Domeniile sale de activitate sunt 3 mari axe de cercetare dezvoltare:

medicina translaţională, instrumente biologice pentru uzul industriei şi produselor

terapeutice şi bioinformatica. Cele mai importante 3 domenii terapeutice sunt

oncologia, boli neuro-degenerative senzoriale şi psihiatrice şi bolile infecţioase. Polul

cuprinde 200 de membri, dintre care 15 întreprinderi de talie medie şi mari (Servier,

Siemens Medical Solutions France, Fix France), 140 de IMM, cele mai importante

centre de formare în domeniu (Curie, Pasteur, Ecole Polytechnique etc.), cel mai

mare spital universitar din Europa AP-HP (Assistance Publique - Hopitaux de Paris).

În cadrul Polului sunt 10.500 de angajaţi, reprezintă 50% din potenţialul de cercetare

francez al sectorului Ştiinţele Vieţii, 50% din întreprinderile franceze de

biotehnologie, cel mai mare domeniu de cercetare clinică (22.000 paturi), locul I în

Europa şi locul 5 în lume în domeniul CD, mai multe centre de excelenţă cuprinzând

mai multe parcuri pentru întreprinderile în domeniul biotehnologiei (Biocitech,

Cancer Campus, Geopol®, BioParis, Biotech, Sante). Are susţinerea regională pentru

crearea a 4 noi centre de excelenţă care combină expertiza medicilor, oamenilor de

ştiinţă şi mediului industrial. Printre proiectele far sunt: IRIMI - un sistem de

imagistică medicală robotizată pentru intervenţiile chirurgicale minim invazive -

reprezintă un sistem mobil care permite ghidarea intervenţiilor chirurgicale pentru

tratarea unor boli precum cancer (tumori şi metastaze ale ficatului, creierului şi

oaselor), boli neurologice (anevrism) sau cardiovasculare (implantarea protezelor

301

valvulare); MINIARA - softuri inovante pentru tratarea eficientă a cancerului şi

maladiilor neurologice - este un soft de imagistică medicală utilizat în medicina

nucleară pentru tratarea cancerului, Parkinson, Alzheimer, epilepsie şi pentru

controlul calităţii radioterapiei.

Polul de competitivitate MEDICEN - Platforma DOSEO specializare oncologie

Sursă http://www-list.cea.fr

302

Polul de competitivitate FINANCE INNOVATION

Sursă www.finance-innovation.org

303

INTERVENTIA 2.1 INFRASTRUCTURĂ PENTRU RESTRUCTURARE ŞI

ATRAGERE DE INVESTIŢII

Finance Innovation este și el printre cei 7 poli mondiali francezi. Obiectivele

polului sunt:

- să facă din Paris o platformă de informare financiară europeană,

- favorizarea finanţării IMM-urilor şi inovării,

- sprijin pentru întărirea polului de cercetare şi inovare financiară,

- crearea la Paris a unui pol european de formare în domeniul finanţelor,

- creşterea rolului sectorului financiar în inovarea socială.

Federaţia Bancară Franceză a anunţat deja că doreşte să finanţeze 5 proiecte

de cercetare pentru bănci din domeniul investiţii şi pieţei. Politica europeană 2014 -

2020 consideră instrumentele financiare inovatoare ca un mijloc de stimulare a

economiei în general, a economiei locale în special. Din acest motiv, acestea sunt

definite în Regulamentul Comisiei Europene nr. 1303/2013. În cadrul polilor de

competitivitate, incubatorul reprezintă un instrument important din politica locală

de sprijin. Principiul de funcţionare are la bază un parteneriat cu una-două firme

importante din domeniu, susceptibile să ghideze dezvoltarea companiilor incubate şi

eventual să poată da comenzi. Spre exemplu, GDF Suez pentru incubatorul “Energie

durabilă în oraş” sau Credite Agricole şi Microsoft pentru Polul de competitivitate

Finance Innovation.

Plecând de la opţiunile exprimate, considerăm că Drobeta Turnu Severin se

poate poziţiona în cele două domenii menţionate: pol medical şi pol de inovare

financiară. Pot fi încercate şi variantele: de pol energetic şi / sau pol logistic.

Acţiunea 2.1.1 Logistica

Logistica reprezintă poziţionarea care îşi are suport în istoria şi tradiţiile

locului - colonia din perioada romană şi oraşul de negoţ din perioada

Severinului modern. Uniunea Europeană şi-a gândit un sistem de tip reţea

pentru transport - sistemul TEN-T (Trans European Network Transport),

care urmăreşte eficientizarea din punct de vedere energetic şi al emisiilor de

noxe pentru deplasarea fluxurilor de mărfuri. În cadrul acestuia, axa

principală este Dunărea, pe traseul căreia devin puncte strategice centrele de

logistică teritoriale. În conexiune cu intervenţia de asigurare a conectivităţii

din Axa 1, principala acţiune va fi realizarea Parcului de Logistică Drobeta

Turnu Severin.

304

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Construirea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 1: Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.(OS 1.1)

Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane.(OS 3.1)

Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.(OS 5.3)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: Provocări: I. Competitivitatea III. Infrastructura SUERD TEN T, Coridorul IV – Coridorul VII

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Oraşul a fost creat ca centru de schimburi comerciale, fiind principalul punct de acces al mărfurilor occidentale în spaţiul românesc şi principalul punct de export al produselor din întreaga Oltenie. În prezent oraşul se află pe două din principalele coridoare europene şi poate valorifica acest potenţial prin crearea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin. Oraşul poate deveni un centru de logistică de importanţă regională, putând concentra fluxul de produse în ambele sensuri ale regiunii S-V Oltenia.

Obiectivele și activitățile proiectului

Gestionarea eficientă a fluxurilor de mărfuri. Crearea unui nod logistic regional. Poziţia oraşului ca pol internaţional de logistică în reţeaua urbană europeană. Studiu de fezabilitate, Proiectare tehnică Execuţie

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

100 Milioane EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi Portul Drobeta Turnu Severin CFR Infrastructură Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă

48 luni

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI

305

Acţiunea 2.1.2 Parc industrial

Având în vedere tendinţa naturală de restructurare a economiei locale şi

pentru protecţia şi sprijinul activităţilor industriale încă prezente, va fi creat

un parc industrial. Această acţiune este conexă cu Acţiunea Fond funciar

pentru crearea spaţiului de dezvoltare strategică din Intervenţia Poziţionare

Strategică din cadrul Axei 1.

Acţiunea 2.1.3 Poli de competitivitate / Clustere

Acţiunile vor prelua bunele practici ale experienţei franceze.

Plecând de la opţiunile exprimate, considerăm că Drobeta Turnu Severin se

poate poziţiona în următoarele două domenii:

Pol de competitivitate domeniul medical

Pol de competitivitate Inovare Financiară

În cadrul dezbaterii publice s-a pus în discuţie, însă fără argumente,

oportunitatea celor doi poli de competitivitate. Resursele (forţa calificată de

muncă importantă în domeniul medical, master în domeniul financiar),

precum şi tradiţia, infirmă susţinerea. Argumentele în susţinerea celor doi

poli de competitivitate sunt:

Argumente:

Pentru Polul medical principalele argumente: sunt Spitalul Judeţean

reprezintă principalul angajator al judeţului Mehedinţi; în cadrul Spitalului

Judeţean există principalul nucleu de forţă de muncă înalt calificată din oraş şi

din judeţ; numărul mare de paturi, important pentru studiile clinice;

importanţa regională; legătura simbolică a teritoriului de tehnologie nucleară,

ceea ce ar crea o bună poziţionare în domeniul radiologiei; tradiţie (personal),

poziţie care îi poate conferi importanţă regională şi transfrontalieră, vizând

zonele din apropiere (sârbă şi bulgară).

Pentru Polul de inovare financiară printre argumente ar fi: tradiţie în

domeniul financiar bancar (I.G. Bibicescu şi Constantin Rădulescu Motru) şi

domeniul IT (Ştefan Odobleja - precursor al IT). Intervenţiile din cadrul

Strategiei Fiscale includ crearea şi utilizarea instrumentelor financiare

inovative propuse de UE: moneda electronică, fond de investiţii, fond de

garantare. Aceste intervenţii pot crea prioritate naţională. De altfel, în judeţ, în

comuna Şişeşti, pare să fi fost realizată prima experienţă incipientă de

monedă complementară. Administraţia publică locală a creat un centru de

colectare şi prelucrare deşeuri plastice, unde acestea sunt preluate contra cost

de la populaţie şi sunt transformate pentru valorificare. Cei ce predau

306

INTERVENŢIA 2.2 INFRASTRUCTURA DE SPRIJIN A IMM

deşeurile primesc un bon valoric de 0,80 lei/kg. Cu acesta pot fi plătite taxe şi

impozite locale. Tradiţia în domeniul bancar poate constitui o bună premisă

de creare a unui Pol de inovare financiară. Obiectivele acestuia ar putea fi:

să facă din Drobeta Turnu Severin o platformă de informare financiară

regională

favorizarea finanţării IMM-urilor şi inovării

sprijin pentru întărirea polului de cercetare şi inovare financiară

crearea în Drobeta Turnu Severin a unui pol european de formare în

domeniul financiar

creşterea rolului sectorului financiar în inovarea socială.

Poate fi cuplată cu constituirea Polilor de competitivitate, după experienţa

franceză. Se va urmări asistarea în două faze:

Acţiunea 2.2.1 Incubatoare de afaceri

Acţiune de creare a unui incubator, în care sunt vizate start-up-uri şi activităţi

micro şi mici, repoziţionate în domeniile de activitate de interes local

Acţiunea 2.2.2 Acceleratoare de afaceri

Acţiune de creare de acceleratoare de afaceri pentru activităţile care având o

perspectivă bună de dezvoltare, cu impact teritorial relevant, vor fi sprijinite

fie pentru intrarea în polii de competitivitate, fie pentru crearea de reţele

inovative.

307

AXA 3 - Coeziune socială

Colectivităţile se găsesc de mult timp în prima linie pentru a face faţă

dezindustrializării, pauperizării anumitor cartiere sau primirii unor populaţii

fragilizate. Oraşele au fost întotdeauna locuri de excludere, în acelaşi timp cu locuri

de integrare. Ele au creat în acelaşi timp mizerie şi bogăţie, ca şi vehiculul social de

trecere de la o stare la alta. Oraşele contemporane de la mici aglomerări la metropole

concentrează marile probleme sociale: sărăcie, insecuritate, delincventă. Ceea ce a

apărut nou este agravarea fracturilor sociale prin fracturi spaţiale. Barierele fizice

cum sunt lipsa marilor infrastructuri de transport (autostrăzi, bulevarde de centură,

căi ferate) constituie un prim factor de separare. Marcajul social ataşat formelor de

arhitectură de tipul mari ansambluri de locuire colectivă (inclusiv fostele şi actualele

locuinţe sociale), reprezintă un alt factor important al separării. Dificultăţile de acces

la mobilitate şi de transport întăresc izolarea cartierelor mărginaşe. Dar bariera

spaţială cea mai puternică este creată de diferenţa de preţ între cartierele atractive şi

cele declasate. Aceste diferenţe de atractivitate din punct de vedere al valorii sunt

dublate de caracterul hipersecurizat pentru cele scumpe, la cele total insecurizate

pentru cele sărace. Segregarea spaţială vine deci să reducă puterea de integrare care

constituie încă de la originea ei principală calitate socială a oraşelor. Localizarea

devine o provocare socială de primă importanţă care le determină pe celelalte.

Problema de fond rămâne prăpastia care se adânceşte între punctele de pe

glob conectate la economia mondială şi cele care nu sunt conectate fiind definite de

economiştii anglo-saxoni ca zone înalte şi zone joase. Zonele înalte concentrează

bogăţie şi competenţe, dar inconvenientul indus de polarizare care îl reprezintă

preţul imobiliar ridicat. Zonele joase găzduiesc populaţiile cel mai prost plătite şi

cele mai slab calificate sau mai nou având calificări care nu mai corespund cererii de

pe piaţa muncii restructurate.

Una din pârghiile capabile să contracareze fenomenul de centrifugare socială

este dezvoltarea activităţilor localizate sau non-delocalizabile, dând o şansă tuturor

teritoriilor şi oferind locuri de muncă accesibile persoanelor de toate calificările.

Noţiunea de economie localizată sau non-delocalizabilă a devenit în ultimii ani

centru de focalizare al intervenţiilor în dezvoltarea teritorială. Aceste acţiuni au un

308

spectru larg de activităţi, de la turism urban la agricultura de proximitate şi

reinserţie şi incluzând producţia localizată de energie şi/sau economia socială şi

solidară. Acest spectru de activităţi este abordat prin concepte inovatoare de tip

economie circulară, economie colaborativă şi economie de proximitate. În prezent

acest tip de economie reprezintă deja în Franţa peste 20% din PIB, reprezentând

sectorul cu cel mai mare ritm de creştere.

Un important motor al acestui sistem de economii îl reprezintă ceea ce se

cheamă economie locală para-publica. Cele mai uzuale forme sunt locuinţele sociale,

transportul urban şi în general toate serviciile facturate (cultură, sport, imobiliar,

formare) de întreprinderi semi-publice, care depind de colectivităţi. În ultimul timp,

însă, cele mai importante reprezintă crearea pieţelor în domeniul eficienţei

energetice şi producţiei de energie regenerabilă, în care cele două modele sunt

Danemarca şi Regiunea Milano. În Danemarca colectivităţile locale au creat

întreprinderi de producție de energie regenerabilă, în care prin lege au acordat 20%

din participare populaţiei locale. Ţinta acestor companii este independentă

energetică a fiecărei localităţi, dublată de o producţie excedentară care să mărească

veniturile. În modelul Regiunii Milano, au fost realizate proiecte de eficienţă

energetică a clădirilor colective din cartierele mărginaşe defavorizate, creându-se o

piaţă pentru lucrările de acest tip şi pentru micii producători de materiale (ex. De tip

termopan). Pentru realizarea lucrărilor au fost create incubatoare şi acceleratoare de

afaceri locale care în parteneriat cu Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă locale au

calificat/recalificat persoanele aflate în şomaj din zonă. Atribuirea contractelor a fost

făcută pe loturi mici, care să le facă accesibile micilor companii create şi neatractive

pentru marile companii. Modelul este promovat de Comisia Europeană şi B.E.I.

Un alt element important îl reprezintă crearea filierelor agroalimentare

localizate şi non-delocalizabile, conexe cu turismul cultural şi urban. Principalele

tipuri de intervenţii sunt grădinile de legume sau pomicultură, inclusiv sere, în

zonele limitrofe extravilane, după modele franceze Jardins Familiaux sau Jardins de

Cocagne. Ambele vizează ajutor pentru persoanele cu venituri mici, familii tinere cu

mulţi copii sau, în ceea ce priveşte Jardins de Cocagne, grădini de reinserţie socială şi

profesională a persoanelor în dificultate. Ambele sprijină crearea unor mijloace,

venituri minime de subzistenţă persoanelor în nevoie. Se ţinteşte reinserţia prin

activitate economică, acompanierea socială şi profesională, lupta împotriva

excluziunii, promovarea agriculturii biologice pentru o bună protecţie a mediului,

economia socială, legăturile sociale şi spiritul cetăţenesc. Acestea au o componentă

de reţea şi schimb de experienţă. Terenurile sunt puse la dispoziţie de către primărie,

urmărindu-se eventualitatea fie a preluării producţiei pentru utilizarea în instituţii

publice, inclusiv cantine sociale, fie sprijin pentru crearea unui alt tip de economie

solidară, circuitele scurte de tip francez (circuits courts). Ele reprezintă modul de

309

INTERVENŢIA 3.1 FILIERE LOCALE DE EXCELENŢĂ

valorificare cât mai aproape de producător, administraţia publică locală creează

mărcile locale, spre exemplu Saveurs Paris Ile de France, care reprezintă produse

agricole realizate de producători care protejează mediul; sau Ici - produse gătite

local.

Legătura cu turismul urban este de sprijin, prin campania de tipul “Consumăm

produse locale”. La nivelul Franţei acest tip de campanie este susţinută de Guvernul

Francez sub deviza “Manger local partout en France”. În fapt, această deviză

reprezintă unul din punctele esenţiale ale Strategiei Franţei 2040 în care s-a urmărit

decuparea teritoriului în zone de asociaţii intercomunitare, care îşi pot produce

nevoia de alimente locale. Mărcile locale includ şi forme de găzduire şi /sau

alimentaţie publică împreună sau separat în forme tradiţionale ca formă de

activitate de subzistenţă, dar şi de includere a turistului în ambientul local

Filierele locale vizează în special domeniul agro-alimentar, căutând atât

producţia pentru autoconsumul zonal, cât şi crearea brandurilor locale. Acţiunile

principale vor fi canalizate spre crearea filierelor agroalimentare localizate şi non-

delocalizabile, conexe cu turismul cultural şi urban:

Crearea Centrului Agro-logistic Oltenia şi a unei pieţe de gros

Agricultura de proximitate - Centura Verde

Crearea unui FLAG care să furnizeze peşte pentru restaurantele locale

Acţiune care vizează recrearea cadrului istoric şi al unor produse tradiţionale,

din care menţionăm că posibile proiecte Braserie Austriacă (reprezintă un

punct de producţie şi consum de bere artizanală în centrele urbane,

principalul producător de astfel instalaţii / mini-fabrici este Austria), puncte

de producere şi desfacere dulciuri (austriece, turceşti etc.), mini-unităţi de

producţie şi desfacere artizanală a produselor de panificaţie şi patiserie

(produse greceşti, evreieşti, turceşti).

310

INTERVENŢIA 3.2 EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

Sectorul poate fi dezvoltat în cadrul axei în special în formă de economie

socială şi solidară şi formele de auto-antreprenoriat şi micro-antreprenoriat. Astfel, o

acţiune poate fi producţia de energie termică din surse regenerabile în abordarea

economiei sociale (sprijin pentru reciclarea apelor uzate pentru producţia de energie

termică în construcţiile colective şi/sau surse solare). O altă acţiune posibilă este

crearea micilor companii şi a unităţilor auto-antreprenoriale fiscal prin finanţare

solidară Crow Funding.

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea inventarului de baza al emisiilor CO2

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 5

Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială (OS 5.2.)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Prin implementarea proiectului, municipiul Drobeta Turnu Severin îşi propune reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020, contribuind la obiectivele Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, reducerea consumului primar de energie

Prin acest document se urmăreşte poziţionarea municipiului ca şi teritoriu al măsurilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice şi al dezvoltării durabile fundamentate pe valorile identitare şi tradiţionale.

Inventarul de bază al emisiilor CO2 va permite identificarea principalelor surse de CO2

pe teritoriul municipal şi astfel va folosi la stabilirea

311

acţiunilor adecvate.

Inventarul emisiilor este foarte important pentru cunoașterea realității privind poluarea, analiza datelor disponibile, înțelegerea semnificaţiei acestora şi menţinerea nivelului de motivare al factorilor de decizie, permiţându-le acestora să vadă rodul eforturilor lor. În conformitate cu principiile prevăzute în Convenţia primarilor, fiecare semnatar este responsabil de realizarea unui inventar de baza al emisiilor CO2 precum şi de emisiile care apar ca urmare a consumului de energie pe teritoriul său.

Obiectivele și activitățile proiectului

Municipiul Drobeta Turnu Severin își propune să realizeze un inventar de bază al emisiilor CO2. Cea mai importantă condiție prealabilă stabilirii planului de acțiune privind energia durabilă este inventarul de bază al emisiilor.

Prin Inventarul emisiilor de bază (Baseline Emission Inventory - BEI) se vor cuantifica următoarele emisii generate ca urmare a consumului de energie pe teritoriul localităţi:

1. Emisiile directe ca urmare a arderii de combustibil în teritoriu în următoarele sectoare: clădiri, echipamente/instalaţii transport.

2. Emisii indirecte legate de producerea de energie (electrică, energie termică, răcire) considerate indirect prin factori de emisii (pentru consumul de energie pentru încălzire, energie electrica şi răcire)

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

200.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 12 luni

Surse de finanțare posibile BEI ELENA POR 2014-2020

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Reabilitarea termica a clădirilor colective, publice şi private, din municipiul Drobeta Turnu Severin

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Muncipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.3)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării

312

și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Municipiul Drobeta Turnu Severin este puternic marcat de influenta a doua mari cicluri de transformare urbana. Specific perioadei anilor ‘50-‘80 ai sec. XX, primul ciclu s-a caracterizat prin expansiunea accelerata a zonelor de locuit cu o eficienta energetica slaba în intravilan, ca urmare a dezvoltării economice generale a oraşului, dar a avut un impact negativ în planul design-ului urban, al habitatului şi al mediului ambiant. Cel de al doilea ciclu s-a declanşat după anii ‘90 ai sec. XX şi se caracterizează prin proliferarea haotica a construcţiilor individuale, în contextul lipsei unei strategii de dezvoltare urbană şi a unui plan integrat de considerare a zonei.

Reabilitarea termică a clădirilor de locuit constituie acţiune de interes public în scopul reducerii consumurilor energetice la consumatorii finali, cu efect direct în reducerea costurilor cu încălzirea şi prepararea apei calde de consum şi indirect în reducerea consumului de combustibil convenţional şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Obiectivele și activitățile proiectului

Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice şi private din municipiul Drobeta Turnu Severin Activităţile proiectului a) Expertiza tehnică şi auditul energetic al clădirii; b) Decizia de intervenţie şi obţinerea certificatului de urbanism; c) Proiectarea lucrărilor de reabilitare termică şi obţinerea autorizaţiei de construire; d) Antecontractul pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică; e) Finanţarea executării lucrărilor de reabilitare termică; f) Contractarea şi decontarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii; g) Recepţia lucrărilor de reabilitare termică.

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

45.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin Diverşi proprietari clădiri private şi publice

Durata de implementare orientativă 84 luni

Surse de finanțare posibile BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020

313

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea de mini-centrale fotovoltaice pe clădirile colective publice şi private din municipiul Drobeta Turnu Severin

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1, O.S 2.3)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Sistemele fotovoltaice sunt destinate producerii energiei electrice casnice şi industriale prin conversia luminii (energiei solare) în energie electrica. Sistemele fotovoltaice pot fi utilizate ca sisteme autonome pentru alimentarea cu energie electrica a unor consumatori aflaţi la distanta mare de sistemul naţional de alimentare cu energie electrica sau conectaţi la SEN. În scopul încadrării în prevederile UE de a promova dezvoltarea durabilă prin gestionarea durabilă a resurselor naturale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii (Legea 13/2008 art. 10a), politica UE instituie obligativitatea acţiunilor solidare a statelor membre (Legea 13/2008 art. 177a, al. 1, pct.c) pentru dezvoltarea de noi surse de energie şi energii regenerabile. Statul român a promovat prin Legea 13 - 2007 şi prin HG 1892 / 2004 stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

Obiectivele și activitățile proiectului

Acest proiect urmăreşte în mod direct reducerea consumurilor energetic din surse fosile, neregenerabile, şi are impact indirect asupra calităţii vieţii la nivelul municipiului Drobeta Turnu-Severin prin reducerea volumului de noxe.

Studiu de fezabilitate

Proiectare tehnică

Execuţie

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

Proiect pilot 10.000.000 euro

314

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin Diverşi proprietari clădiri private şi publice

Durata de implementare orientativă 18 luni

Surse de finanțare posibile BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1, O.S. 2.3)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Justificarea proiectului pleacă de la necesitatea schimbării corpurilor de iluminat stradal existente cu corpuri de iluminat ecologice cu consum redus (Cele mai scumpe servicii de iluminat public din tara la nivelul anului 2011 se înregistrează în municipiile Drobeta Turnu Severin, respective 56 lei/locuitor) dar şi necesitatea reducerii costurilor cu energia.

Acest proiect răspunde la nevoile specifice, prin realizarea de investiții referitoare la: înlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată,

315

durată mare de viață și asigurarea confortului corespunzător, inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice – stâlpi, rețele, etc.; achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public; extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane.

Obiectivele și activitățile proiectului

Acest proiect are în vedere reducerea consumului de energie electrica cu efect de impactare atât asupra reducerii costurilor susţinute cu energia electrica atât la nivelul iluminatului stradal cât şi al iluminatului clădirilor publice la nivelul municipiului Drobeta Turnu-Severin.

Studiu de fezabilitate

Proiectare tehnică

Execuţie

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

6.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 12 luni

Surse de finanțare posibile ELENA POR 2014-2020

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea strategiei în domeniul transportului public şi proiect privind dotarea sistemului de transport public urban de calatori cu mijloace de transport care sa conducă la reducerea consumului de carburant şi reducerea cantităţilor de noxe produse

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1, O.S. 2.3)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

316

I. Competitivitatea

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

La nivelul anului curent, parcul auto se afla intr-un stadiu fizic mediu. Este justificata înlocuirea mijloacelor de transport care utilizează combustibili fosili cu mijloace de transport hibride (autobuze hibride) care conduc la nivelurile de performanta prezente la o reducere a consumurilor de carburanţi şi implicit la reducerea volumului de noxe produs intre 30-40%. O evaluare exhaustiva atât prin prisma eficientei energetice (reducerea costurilor privind carburanţii şi reducerea volumului de noxe) cât şi prin prisma asigurării mobilităţii în timp real (reducerea blocajelor de trafic pe arterele aglomerate) cu efect economic în creşterea implicită a productivităţii, ar impune luarea în calcul pe principalele două direcţii de trafic din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Obiectivele și activitățile proiectului

Acest domeniu prioritar are în vedere reducerea consumului de carburanţi cu efect de impactare atât asupra reducerii costurilor susţinute de compania locală de transport (şi implicit a reducerii presiunii asupra bugetului local) cât şi asupra creşterii calităţii vieţii prin reducerea volumului de noxe produse la nivelul municipiului Drobeta Turnu-Severin. Studiu de fezabilitate

Proiectare tehnică

Execuţie

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

Proiect pilot 5.000.000 euro.

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 12 luni Surse de finanțare posibile ELENA

POR 2014-2020

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea unui sistem de management al traficului rutier şi a unor investiţii conexe acestuia pentru reducerea şi evitarea blocajelor în trafic, cu efect de reducere a consumului de carburanţi şi a volumului de noxe produs

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de

317

calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1, O.S. 2.3)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Acest proiect are în vedere reducerea consumului de carburanţi cu efect de impactare atât asupra reducerii costurilor susţinute de compania locală de transport (şi implicit a reducerii presiunii asupra bugetului local) cât şi asupra creşterii calităţii vieţii prin reducerea volumului de noxe produse la nivelul municipiului Drobeta Turnu-Severin.

Obiectivele și activitățile proiectului

Un proiect de trafic control va avea în vedere două componente : Un sistem de trafic control standard, care presupune instalare de senzori de monitorizare a traficului în principalele intersecţii semaforizare, dispecerat central de coordonare, soft-uri specializate, care să coordoneze pe principiul « stop&go » traficul rutier, combinat cu elaborarea unui sistem GIS bazat pe datele de trafic diurne multianuale, care să stabilească sensurile unice alternative. Construirea unei infrastructuri stradale care să presupună înlocuirea principalelor sensuri giratorii aferente arterelor cu circulaţie intensă cu treceri de nivel (subterane sau supraterane) cu scopul evitării blocajelor de trafic în intersecţiile cu trafic intens.

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

43.000.000 euro.

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 24 luni

Surse de finanțare posibile ELENA POR 2014-2020

318

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Crearea parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatice

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

În prezent, municipiul Drobeta Turnu Severin întâmpină dificultăţi în colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere şi stradale din lipsa unui depozit controlat de capacitate mare. O altă problemă importantă este legată de depozitarea ilegală şi de nevoia de a introduce colectarea selectivă. Rezolvarea depinde de conştientizarea şi participarea publicului şi de capacitatea instituţională a serviciilor urbane.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul proiectului îl reprezintă dezvoltarea şi aplicarea unei strategii de îmbunătăţire a managementului deşeurilor şi asigurarea contribuţiei populaţiei la perfecţionarea managementului deşeurilor. Elaborarea şi adoptarea Planului de Acţiune pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor Înfiinţarea Centrului de Informare pentru Deşeuri Urbane Asigurarea cadrului instituţional al participării publice pentru întreg sistemul de management a deşeurilor urbane Îmbunătăţirea managementului organizaţional în cadrul Serviciului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi publice din cadrul Primăriei Drobeta Turnu Severin Educaţia în şcoală şi educaţia publicului pentru managementul deşeurilor

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

5.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 2016-2023

Surse de finanțare posibile POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România – Serbia; Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei; Programul Transnaţional.

319

AXA 4 - Turism

Turismul reprezintă un domeniu cu cea mai importantă progresie, chiar şi în

ultima perioadă de criză economico - financiară. Nu poate fi imaginată o susţinere şi

dezvoltare a sectorului fără un marketing teritorial. Cel mai important element al

marketingului teritorial din ultimii 10 ani se referă la apariţia şi dezvoltarea noilor

destinaţii turistice în care principalul mesaj de comunicare este identitatea în sensul

de identitate culturală locală. Chiar şi elementele patrimoniului natural sunt

valorificate în cadrul legăturilor culturale cu locul. Din acest motiv, acţiunea în

domeniul cultural devine esenţială. Acest lucru a fost dezvoltat în Strategia Socio -

Culturală.

Cultură a devenit instrumentul unei strategii, din ce în ce mai explicite, de

comunicare. Conceptul european de metropolizare a orașelor (din țări precum

Franța, Italia, Austria, Germania, Anglia) pleacă de la politica culturală și se susține

pe ea. În special în cadrul Uniunii Europene a cărei politică este centrată pe

multiculturalism, Institutele Culturale naționale reprezintă principalele instrumente

de comunicare, intracomunicare. Printre cele mai active Institute Culturale în

România sunt: Institutul Cultural Francez, Institutul Cultural Austriac, British,

Institutul Goethe, Institutul Cultural Ceh, etc. Primind noi și multiple virtuți, cultura

devine un instrument de atragere de capitaluri, de ieșire din criză și de relansare

demografică. Indispensabilă pentru teritoriile urbane în ascesiune, cultura este

folosită, în mod implicit, în slujba dezvoltării economice a orașelor. În ciuda ultimei

crize economice de la sfârșitul anilor 2000, cultură a rămas o valoare sigură pentru

investițiile publice, poate singura valoare pentru acestea. Atractivitatea și impactul

economic al festivalurilor nu par să fi fost influențate de criză.

În studiul asupra impactului a 19 festivaluri din regiunea Languedoc-

Roussillon, Emmanuel Negrier (specialist în politici culturale la Universitatea

Montpellier) arată că aceste festivaluri au adus 34,2 milioane de euro din venituri

directe și indirecte. 1 euro investit public a generat 7 euro în medie pentru economia

locală. Franța avea în anul 2012 peste 400 de festivaluri cu vizibilitate și notorietate

relevante. Impactul lor este unul de excepție economică. Spre exemplu, un oraș ca

Aurillac își vede populația de 15.000 de locuitori crescând la 350.000 de locuitori în

timpul festivalului său internațional de teatru de stradă.

320

La ora actuală în Franța, cheltuielile publice în domeniul culturii reprezintă

aproximativ 14 miliarde de euro. Din această sumă Statul Francez contribuie cu

aproximativ 7,5 miliarde euro, iar colectivitățile locale cu aproximativ 6,5 miliarde de

euro. Franța primește anual 80 de milioane de turiști, din care mai mult de o treime

au un motiv cultural. Una din vocaţiile marketingului teritorial este aceea de a reda

încredere în viitor și a renaște mândria identitară. Identitatea este fundamental

culturală. Ea este cea care te diferențiază în competiția cu alte teritorii.

Creația contemporană sub toate formele ei (festivaluri și spectacole de stradă,

arhitectură și amenajare locală) mobilizează creatorii cei mai importanți.

Atractivitatea se conjugă din ce în ce mai mult și la prezent nu numai la trecut

(patrimoniu) antrenând și orașe al căror patrimoniu nu se ridică la nivelul marilor

orașe. Această confruntare, între trecut și prezent, devine o constantă care redă viața

memoriei locurilor reactivându-le prin creatori contemporani și proiectele lor

inovatoare.

Orașul cultural este un oraș al evenimentelor. Concurența între orașe nu este

doar una economică, ea implică și un anumit nivel al realității de a trăi ridicată la

rang de artă în Franța - “Art de vivre”. Acest stil de viață local este promovat

segmentului clasei creative, pentru care acest element are o importanță deosebită.

Creația contemporană poate fi mobilizată și pe teritoriul localităților de talie

modestă. În Franța, în acest domeniu, de fapt talia nu mai contează. Principalele

atuuri sunt imaginația și mobilizarea actorilor locali.

Sunt aduse în discuție realizările orașelor medii și mici, ca spre exemplu:

Aurillac

Sursă: www.aurillac.net

Alte exemple de orașe medii și mici cu realizări relevante:

Calais

Guingamp

321

Vienne (oraș de circa 10.000 de locuitori în apropiere de Lyon - festival de

jazz)

Sursă: www.theguardian.com

Avignon (cel mai important festival de teatru din lume).

Sursă: www.avignon-et-provence.com

Cognac (oraș de circa 12.000 de locuitori - festival de blues)

Încercând să-și obțină o mai bună vizibilitate, orașele sunt într-o concurență

din ce în ce mai puternică în materie de atragere a talentelor în dorința de a-și defini

domenii de excelență. Cultura reprezintă principalul pilon la atractivității. Ea

322

produce atât mândrie locală, cât și vizibilitate exterioară. Din acest motiv, o bună

politică în domeniul cultural trebuie să reconcilieze aspectele endogene și exogene

ale unui teritoriu.

De peste 30 de ani, motivația dominantă a orașelor care investeau în cultură

era aceea de a căuta un statut cultural care să le dea vizibilitate pe scena

internațională. O metropolă trebuia să aibă un muzeu sau o opera demnă de rangul

său și exprimând modernitatea sa. Acest obiectiv local, de obicei proiectat de un star

al arhitecturii, este capabil să impună o marcă și o identitate.

În anul 1977 au fost inaugurate Opera din Sydney şi Centre Pompidou din

Paris, ca repere amplasate între apă și pod. Amândouă au lansat această modă

care a fost preluată în toate capitalele planetei și apoi în orașele mai mici.

În anul 1987, Bilbao a demonstrat cu muzeul său, Guggenheim, că un

echipament cultural bine gândit și integrat poate să schimbe destinul unui

oraș. După 15 ani de la inaugurare, muzeul este bine integrat în operațiunea

de reînnoire urbană și contribuie într-un mod semnificativ în lansarea

economică. În afară de activitatea turistică pe care o generează, muzeul a

permis modernizarea imaginii de oraș în declin făcându-l atractiv pentru

activități terțiare cu o importanță valoare adăugată.

Guggenheim

Reper plasat

între apă și

pod

Sursă: www.hostalarias.es

Într-un alt registru Liverpool și-a creat propriul exemplu dezvoltând un

parcurs urban care pune în valoare locurile deja mitice frecventate de Beatles.

Investițiile culturale au servit drept punct de sprijin pentru turismul urban

care a cunoscut o puternică dezvoltare la nivel mondial ajungând în ultimele două

decenii la un ritm de creștere de aproximativ 4-5% pe an. În Franța, turismul urban

are același volum cu turismul de litoral, rural și alpin (aproximativ 3% din PIB-ul

său), cu diferența că el generează 70% din cheltuielile turiștilor străini în Franța. În

Canada, orașul Quebec estimează volumul economic al turismului cultural la 5% din

PIB-ul său.

323

INTERVENŢIA 4.1 RESURSE

Capacitatea activității culturale de a atrage “clasa creativă” considerată ca

forță motrice a dinamicii economice, a trezit interesul decidenților locali. În Franța,

Ministerul Culturii recunoaște că “excepția culturală franceză” nu ar putea să

supraviețuiască mondializării decât sprijinindu-se pe colectivitățile locale care au

devenit actori de prim rang. Orașele franceze cheltuiesc în valoare absolută aproape

echivalentul sumei cheltuite de stat pentru cultură. Statul francez (cel mai implicat

stat în politici culturale) alocă pentru cultură 1% din bugetul său. În schimb, orașe

precum Geneva, Liverpool, Bruxelles, Luxemburg, Lyon sau Montreal alocă în

prezent 10% pentru cultură din buget. În Romania, Sibiul alocă și în prezent peste

20% din buget, iar rezultatele se vad: Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană în

anul 2007 și a rămas un reper cultural european.

Mult timp, rolul de prim plan al culturii în mondializare a fost subestimat.

Astăzi nimeni nu îl mai contestă, în primul rând pentru că activitățile culturale

constituie o piață imensă care, spre exemplu în Europa este de ordinul a 8% din

cheltuielile gospodăriilor.

Strategia Drobeta Turnu Severin în domeniul cultural şi turistic, pe lângă

atragerea turiștilor, are drept obiectiv să propună propriul “Art de vivre”, un stil de

viață specific care reprezintă identitatea sa. Neprețuita comoară la care visăm stă

îngropată aici.

REÎNVIIND TRECUTUL NE CLĂDIM VIITORUL.

Fluxurile de turişti sunt atrase într-un loc sau altul de promovarea eficientă a

resurselor.

Acţiunea 4.1.1 Cultura

Principalul segment turistic al Franţei ca destinaţie turistică îl reprezintă

cultura. Experienţa ei poate fi preluată. Acţiunile principalele vizează

turismul patrimonial - valorificarea patrimoniului material, turismul de

eveniment şi animare teritorială - patrimoniul imaterial şi, ca o nouă

specificitate a arealului european, diversitatea culturală şi multiculturalitate,

aceasta având o tradiţie în arealul metropolitan Drobeta Turnu Severin.

324

Direcţia 4.1.1.1 Patrimoniul material

Sunt propuse măsuri care vizează valorizarea patrimoniului material al

oraşului:

Evaluarea potenţialului turistic al patrimoniului material şi identificarea

nişelor de dezvoltare posibile

Clasarea resurselor locale

Crearea Agenţiei Locale a Fondului Monumentelor

Managementul integrat al monumentelor

Completarea circuitelor culturale tradiţionale cu noi circuite în colaborare cu

organisme specializate.

Evaluarea nevoilor de semnalizare a aşezămintelor culturale şi a traseelor

turistice

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Conservarea şi valorificarea patrimoniului construit

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (O.S. 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

În municipiul Drobeta Turnu Severin exista numeroase monumente istorice de importanta naţională, mare parte dintre ele necesitând investiţii în ceea ce priveşte restaurarea acestora. Investiţiile culturale sunt legate de obiectivele strategice locale, vizând întărirea identităţii inclusiv dezvoltările infrastructurale legate de polii de dezvoltare care îmbunătăţesc şi şansele de dezvoltare ale împrejurimilor. În vederea atingerii scopului urmărit trebuie exploatate posibilităţile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie locala, în vederea

325

reducerii decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă.

Obiectivele și activitățile proiectului

Clasarea resurselor locale Crearea Agenţiei Locale a Fondului Monumentelor Managementul integrat monumentelor Identificare şi clasare patrimoniu imaterial (multiculturalism) ca forma de animare a patrimoniului construit Strategie de marketing - Drobeta Turnu Severin - vechea noua capitala culturala a Olteniei

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

4.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi

Durata de implementare orientativă 2016-2023

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Reabilitarea şi punerea în valoare a centrului urban vechi în Drobeta Turnu Severin•

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane.(OS 3.4)

Obiectiv general 4: Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială.(OS 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Prioritatea tematică 3. Creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: Provocări: I. Competitivitatea IV. Resursele

SUERD

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Teritoriul îşi doreşte restructurarea economică mizând pe turism. Drobeta Turnu Severin este un oraş cu un patrimoniu construit deosebit care ar putea fi valorificat printr-o strategie de turism. Oraşul îşi propune să candideze pentru capitală culturală Europeană cu

326

ocazia sărbătorii a 200 ani de la atestare. În prezent Drobeta Turnu Severin susţine candidatura Craiovei participând împreună la proiectul Craiova Capitală cultural Europeană.

Obiectivele și activitățile proiectului

Reabilitarea patrimoniului construit în scopul conservării identităţii locale. Studiu de fezabilitate Proiectare tehnică Execuţie, Strategie de turism, Animare teritorială

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

20 Milioane EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 36 luni

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (O.S. 4.1, O.S. 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Investiţiile culturale sunt legate de obiectivele strategice locale, vizând întărirea identităţii inclusiv dezvoltările infrastructurale legate de polii de dezvoltare care îmbunătăţesc şi şansele de dezvoltare ale împrejurimilor. În vederea atingerii scopului urmărit trebuie exploatate posibilităţile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie locala, în vederea reducerii decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul proiectului îl reprezintă remodelarea şi revigorarea urbana a municipiului Drobeta Turnu Severin. Crearea Muzeului “Povestea Severinului” după modelul urban Tony Garnier din Lyon

327

Crearea unui fond de achiziţii pentru dezvoltarea patrimoniului Muzeului de artă (crearea secţiunii artă contemporană în cadrul căruia să aibă un loc aparte Stefan Popa Popas, crearea unei secţiuni colecţii personale severinene). Proiect realizare a unei săli polivalente pentru spectacole şi evenimente sportive. Proiect Realizarea muzeului natural al Dunării care să includă cel mai mare acvariu din România. Proiect realizarea unui traseu pietonal între centrul istoric şi fluviu.

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

15.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi

Durata de implementare orientativă 2016-2023

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

Direcţia 4.1.1.2 Patrimoniul imaterial

Identificare şi clasare patrimoniu imaterial (multiculturalism) ca formă de

animare a patrimoniului construit

Identificarea noilor produse culturale de interes turistic

Identificarea potenţialului de circuite legate de expoziţii şi evenimente

culturale şi corelarea lor cu evenimente în legătură cu produse locale

tradiţionale

Evaluare şi sprijin pentru dinamizarea vieţii culturale actuale

Susţinerea unui calendar de evenimente şi festivaluri

Direcţia 4.1.1.3 Diversitate culturală, multiculturalitate şi areal metropolitan

Crearea unui parc cu destinaţie animare culturală, cartierul spectacolelor

(parc de agrement care va fi creat în spiritul multicultural al oraşului Drobeta

Turnu Severin: va cuprinde pe principiul Disneyland din Paris, zone tematice:

Ada Kaleh, cartier grecesc, cartier armenesc, cartier evreiesc, cartier austriac,

mahalaua nemţească, cartier maghiar, cartier ceh, cartier sârbesc, cartier

romanesc, cartier oltenesc)

Identificarea şi valorificarea potenţialului cultural şi turistic al arealului

severinean.

Dezvoltarea de instrumente de planificare care să asigure poziţionarea şi

integrarea în oferta turistică severineană a arealului metropolitan

328

Acţiunea 4.1.2 Natura

Brandul de ţară al României este “Exploraţi Grădina Carpaţilor”, care

poziţionează ţara noastră pentru ecoturism şi natură. În cadrul acţiunii sunt

vizate cele trei componente importante: ariile protejate, Dunărea şi apele

termale, care vor deveni direcţii de dezvoltare.

Direcţia 4.1.2.1 Arii protejate

Principalele măsuri:

Extinderea ariilor protejate şi crearea unei reţele la nivel microzonal

Managementul ariilor protejate, crearea unui management integrat

Plan de marketing pentru resursele ariilor protejate (marca “Made

în Reţeaua de Arii Protejate Ţinutul Severinului”)

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Managementul eficient al ariilor naturale protejate

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială (O.S. 4.1)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

II. Oamenii şi societatea

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Proiectul va urmări creşterea gradului de valorificare economică în sens durabil a resurselor naturale ca element important al dezvoltării economice durabile a regiunii. Astfel, fundamentul economic va fi

329

promovarea şi comercializarea produselor specifice/tradiţionale teritoriului, prin marca generală „produs în aria naturală protejată din ...Drobeta Turnu Severin”, şi sub-mărcile „produs în zona ariei protejate”. Comunitatea va deveni suport pentru infrastructura de vizitare şi pol de dezvoltare pentru activităţile specifice din zonă (exploatare lemn şi extracţii-cariere pentru materiale construcţii tradiţionale, prelucrare produse lemn, comercializare produse locale, etc ; produse, tradiţii şi meşteşuguri ce pot constitui un fundament pentru o marcă „produs în aria naturală protejată din ...Drobeta Turnu Severin”. Obiectivele creării acestui spaţiu natural vizează aspecte precum păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi meseriilor actuale ca parte a culturii tradiţionale locale.

Obiectivele și activitățile proiectului

Extinderea ariilor protejate şi crearea unei reţele la nivel microzonal Managementul ariilor protejate, crearea unui management integrat Crearea unui brand al resurselor din ariile naturale protejate locale Realizarea unei strategii de marketing pentru brand-ul resurselor din ariile naturale protejate locale Susţinere pentru o economie locală care să valorifice resursele din ariile naturale protejate locale Crearea filierelor locale de excelenta

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

10.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 2016-2023

Surse de finanțare posibile BEI

Direcţia 4.1.2.2 Dunărea

Principalele măsuri:

Realizarea Muzeului Natural al Dunării care să includă cel mai mare acvariu

din România

Crearea unui eveniment în domeniul design-ului urban al zonelor riverane

Dunării

Dezvoltarea turismului de croazieră

Direcţia 4.1.2.3 Ape termale

Principalele măsuri:

Modernizarea şi extinderea bazei turistice de la Schela Cladovei

Clasarea bazei turistice de la Schela Cladovei ca staţiune şi includerea acesteia

în circuitul de turism balnear

Acţiunea 4.1.3 Infrastructură specifică

Principalele măsuri:

Proiect de construire a unei săli polivalente pentru spectacole şi evenimente

sportive

330

INTERVENŢIA 4.2 POZIŢIONARE

Soluţie tehnică pentru un echipament care să creeze varianta acoperită a

stadionului municipal

Realizarea infrastructurii suport pentru recrearea cadrului istoric şi al unor

produse tradiţionale (conexiune cu Axa 3, Intervenţia 3.1)

Având în vedere solicitările din cadrul dezbaterii publice, în cadrul acestei

acţiuni va fi extinsă infrastructura pentru sportul de performanţă. În acelaşi

timp vor fi create instrumente de susţinere a sportului de performanţă local.

După realizarea proiectului de port turistic local, va fi realizată o zonă de

faleză în arealul portului turistic.

Pentru a căpăta forţă, mesajul teritoriului către piaţa de turism va fi asociat

unei poziţionări preferabil multiple până la transformarea uneia din posibilităţi în

poziţionarea far.

Acţiunea 4.2.1 Festivaluri far

Turismul local nu dispune de un sprijin instituțional care să conducă la

identificarea unor produse și promovarea lor. Un prim pas îl poate constitui

crearea unei agenții locale pentru turism care să acționeze în direcția definirii

unui brand local, adică a unei mărci de identificare. Propunem două opțiuni

care se pot constitui în evenimente far și pot susține un brand local. Ambele

pot fi conectate la Dunăre.

Orașul poate să aderare la Asociația LUCI inițiată de Lyon în anul 1999

(Urban Community Internaţional)

Amsterdam a creat din 2012 Amsterdam Light Festival cu tema “A Bright

City”.

Ultimul sosit în cadrul Asociației LUCI este Municipiul București. Într-o

primă poziționare, capitala României a organizat cu suportul asociației în

perioada 22 - 26 aprilie 2015 – “City under Microscope în Bucharest, România”.

În cadrul programului au avut loc printre alte prezentări: “Bucharest Strategy

2035 – creating a sustainable city” (Strategia București 2035 - clădim un oraș

sustenabil) development model “Art de vivre” și “Bucharest strategic lighting

plan – towards an innovative and smart lighting system” (Un plan strategic

de iluminare în București - un sistem inovativ și inteligent de iluminare)

331

Poziționarea prin aderare la Asociaţia LUCI conduce la definirea unei strategii

în domeniul iluminării de atmosferă și animare teritorială. Asociația LUCI a

fost fondată de orașul Lyon și numără în anul 2014, 69 de membrii printre

care: Amsterdam, Copenhaga, Geneva, Hamburg, Paris, Shanghai, Osaka,

Nanjing etc. Poziționarea poate fi pusă în conexiune și cu teritorialitatea

Lyonului brăzdat de fluviul Rhonne.

A doua poziţionare poate viza rădăcinile austriece ale oraşului modern.

Acesta a apărut în prima parte a secolului al XIX- lea ca punte comercială cu

Imperiul Austro-Ungar. În cadrul unui parteneriat cu Viena, orașul își poate

crea un calendar de baluri și evenimente de tipul celor vieneze. La început

acestea pot fi incluse în calendarul vienez incluzând croaziere pe Dunăre. Ca

partener în susținerea proiectului poate fi luat Institutul Cultural Austriac

căruia îi poate fi propus un parteneriat de animare oferindu-se un spațiu în

restauratul Palat Cultural Theodor Costescu. Ulterior cu sprijinul institutului

poate fi propus chiar și un festival al valsului. Orașul este locul pe unde a

intrat în România Carol I – fondatorul României Moderne. Unul din cele mai

populare valsuri este Valurile Dunării compus de Iosif Iovanovici. Alte

compoziții semnificative ale acestuia sunt Marșul Carol I, valsul Carmen

Sylva, etc.

Acţiunea 4.2.2 Turneu sportiv

Plecând de la bunele performanţe ale judo-ului mehedinţean o posibilă

poziţionare poate fi organizarea unui turneu sportiv de judo care să devină

un brand emblematic al oraşului - turneu din categoria premium cu sportivi

de valoare din ţară şi străinătate.

Există de asemenea o bună tradiţie a sportului de masă în Drobeta Turnu

Severin - deschidere a unui parteneriat public privat de sprijinire a

fenomenului sportiv severinean şi instituire a unui program de susţinere a

performanţei poate crea poziţionarea, respectiv imaginea de oraş capitală

sportivă a zonei.

Acţiunea 4.2.3 Iniţiativa locală

Acţiunea poate viza poziţionări specifice ale cadrului sau în scopul refondării

unor elemente tradiţionale. Direcţiile principale sunt clasarea centrului istoric

ca patrimoniu UNESCO, organizarea unui eveniment de anvergură şi

candidatura pentru Capitala Culturală Europeană 2033.

Direcţia 4.2.3.1 Clasare UNESCO

332

Plecând de la fondarea de tip utopic (recrearea oraşului după modelul cetăţii

romane), se propun următoarele măsuri:

Grup de lucru permanent pentru valorizarea și promovarea Centrului Istoric

Studiu concept de restaurare a Centrului Istoric

Documentație pentru clasarea Centrului Istoric ca patrimoniu UNESCO

Direcţia 4.2.3.2 Poziţionare prin evenimente

Printre tradiţiile Severinului, un element istoric identitar îl reprezintă Parcul

Rozelor, care poziţiona oraşul Severin ca un Oraş al Trandafirilor. Plecând de

la această tradiţie, oraşul poate realiza un eveniment de tip Oraş Înflorit, după

modelul francez şi clasarea oraşului ca primă astfel de comunitate, “Severin –

Oraşul trandafirilor”. Parteneri: Asociaţia Municipiilor din România,

Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România, ADR

Sud Vest Oltenia.

Directia 4.2.3.3 Capitala Culturală Europeană 2033

Drobeta Turnu Severin era considerată Capitală Culturală a Olteniei în prima

parte a sec XX. Plecând de la această imagine, oraşul poate propune crearea

unui eveniment de tip Capitală Culturală Regională şi/sau naţională şi poate

fi iniţiatorul, propunându-se ca prima comunitate de acest gen. Acest

eveniment poate prefigura intenţia oraşului de a-şi propune în 2027

candidatura la Capitală Culturală Europeană în 2033, la serbarea

bicentenarului, şi de a o avea validată în 2030.

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Relansarea economiei locale prin turism

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială.. (O.S. 4.1, O.S. 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;

Prioritatea tematică 5. Reducerea cu 20 de milioane a numărului cetăţenilor europeni ameninţaţi de sărăcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a

333

numărului de persoane cu risc de sărăcie).

Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Zona a suferit un declin economic şi demografic puternic, ocupând astăzi penultimul loc în IDUL. Teritoriul deţine un patrimoniu natural deosebit (clisură) şi 80% din teritoriu reprezintă arii naturale protejate. Teritoriul a reprezentat un important centru educaţional şi cultural în perioada interbelică. Se doreşte dezvoltarea unui proiect în care resursele locale să fie valorificate într-o economie locală eficientă suport pentru pilonul principal al dezvoltării turismului. 70% din zonă este de tip montană, slab populată, însă deosebit de atractivă. Proiectul răspunde nevoilor complexe ale zonei. Pe plan economic, turismul se dovedeşte a fi un factor al progresului economic, cu largi implicaţii asupra dezvoltării întregii societăţi. Prin faptul că acţionează în direcţia introducerii în circuitul economic, (intern şi internaţional) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atracţie, turismul se constituie într-un factor dinamizator al sistemului economic şi social, într-un mijloc de diversificare a structurilor economice, într-un factor de optimizare, a structurii economiei locale.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul proiectului îl reprezintă protejarea şi valorificarea durabilă a resurselor locale, contribuind la creşterea economica a zonei şi crearea de noi locuri de muncă. Studii şi analize privind oportunitatea dezvoltării locale prin turism

- Documentaţie pentru Clasarea centrului istoric ca patrimoniu UNESCO.

- Crearea unei strategii Luminile Severinului - proiect pilot „Sclipirile Dunării”

- Identificarea şi valorificarea potentialului cultural şi turistic al arealului severinean.

- Analiza monografică privind identificarea diverselor elemente culturale semnificative din areal (istoric, patrimonial, arhitectural, artistic) care contribuie la creşterea potenţialul turistic local. Stabilire criterii

- Proiect realizare Plan Urbanistic General bazat pe un Plan Urbanistic Zonal - centru istoric care sa reclădească ambianţa identitară.

Turism bazat pe valorizarea resurselor Marketing şi animare teritorială Calendar de evenimente:

- Festival de muzică bizantină Theodora - Proiect pilot festival de weekend– “Vacanţă în Severin pentru

334

INTERVENŢIA 4.3 OFERTA

turişti şi vacanţă acasă pentru localnici” - Festival de artă multimedia - Iniţiere eveniment Capitala culturală europeană de nivel regional

şi naţional

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

6.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 2016-2023 Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

Turistul poate fi atras în cazul existenţei unei oferte variate, care să îi dea o

experienţă unică şi senzaţia de participare la modul de viaţă local (spiritul locului -

Art de Vivre). Intervenția vizează: acţiuni de tip animarea culturală a teritoriului, în

care principalele direcţii susţin poziţionarea drept Capitală Culturală. O altă acţiune

reprezintă susţinerea ofertelor de nişă de tip tururi şi circuite. Direcţiile principale

sunt city break, decouverte (descoperire) a tradiţiilor locale, explorarea în domeniul

speologic, turism tematic.

Acţiunea 4.3.1 Animarea culturală a teritoriului

Direcţia 4.3.1.1 Capitală Culturală a Olteniei

Principalele măsuri:

Lumina, element semnificativ al imaginii oraşului Drobeta Turnu Severin

Crearea titlului de ambasador cultural al Drobetei Turnu Severin

Crearea burselor de rezidenţă artistică în Drobeta Turnu Severin

Pact al actorilor culturali în realizarea unei programări integrate a ofertei

culturale.

Promovarea site-ului de turism al oraşului către agenţii de turism

Crearea Agenţiei locale pentru cultură şi turism

Crearea unui canal de comunicare web

Deschiderea dialogului concret între mediul cultural şi cel al turismului

Dezvoltarea competenţelor în turism a actorilor din mediul cultural

335

Monitorizare a impactului ofertei asupra grupului ţintă şi a

comportamentului lor

Deschiderea dialogului concret între mediul cultural şi cel al turismului

Strategie de marketing - Drobeta Turnu Severin - vechea noua capitală

culturală a Olteniei

Acţiunea 4.3.2 Tururi, circuite

Direcţia 4.3.2.1 Turism de tip City Break

Judeţul Mehedinţi este un spaţiu favorabil pentru dezvoltarea acestui tip de

turism. În majoritatea localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier se

desfăşoară anual manifestări tradiţionale legate de evenimente religioase sau

ale vieţii satului. Aceste evenimente turistice sunt relativ noi, introduse după

2000, fiind organizate în parteneriat de consiliile locale, Centrul Cultural

Mehedinţi şi numeroase ONG-uri mehedinţene.

Direcţia 4.3.2.2 Turism de tip “decouverte”

Podgoriile constituie, un important obiectiv turistic al județului Mehedinți.

Aici turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere şi îmbuteliere

a vinurilor, a degusta produsul finit. Judeţul Mehedinţi este binecunoscut

prin podgoriile Plaiurile Drincei, Severin (Cabernet Sauvignon), Corcova

(Muscat Otonel), Podgoria Dacilor (Riesling Italian), Vânju Mare, Oreviţa.

Mâncăruri tradiționale sunt oferite atât în restaurantele cu specific din zonele

urbane precum Drobeta Turnu-Severin, Orșova, cât în special în cadrul

pensiunilor turistice construite în zonele unde se practică agroturismul şi

ecoturismul: Bala, Eșelnița, Dubova, etc. Agroturismul şi ecoturismul -

Podişul Mehedinţi reprezintă una din zonele ţării în care aceste tipuri de

turism se pot practica şi dezvolta. Astfel, există numeroase sate în care încă se

mai păstrează vii tradiţiile, cultura şi sărbătorile populare (situl etnografic din

satul Balta, Prejna, Dâlbociţa, Ansamblul de mori de apă de la Ponoarele etc.).

De asemenea, în Podişul Mehedinţi există numeroase pensiuni turistice şi

agroturistice în care turiştii se pot bucura de produse ecologice şi pot

beneficia de cazare în case tradiţionale, putând lua parte, opţional, la

activităţile gospodăriei (în localităţile Ponoarele, Isverna, Iloviţa, Baloteşti,

Godeanu). Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiţionale care au loc

anual şi care, datorită faptului că devin tot mai cunoscute, atrag mai mulţi

turişti cu fiecare an (Sărbătoarea liliacului la Nadanova, Festivalul ,,Munte,

munte, brad frumos” – Baia de Aramă, Festivalul Naţional de Folclor şi

336

Meşteşuguri Populare ,,Pe fir de baladă” – Titerleşti, Festivalul ,,Plaiul

Cloşani” – Bala, Sărbătoarea liliacului de la Ponoare).

Direcţia 4.3.2.2 Turism de explorare

În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului natural prin turismul ştiinţific,

se detaşează o formă particulară a acestuia, turismul speologic, respectiv

explorarea şi studiul complex al peşterilor. Acest tip de turism se remarcă în

ultimul timp ca un turism specific, de nişă, în cadrul căruia turiștii trebuie să

aibă un echipament adecvat, precum şi să fie însoţiţi de ghizi specializaţi. În

prezent există pasionaţi acreditaţi şi custozi ai peşterilor din zonă (Topolnița,

etc.), membri ai Asociaţiei de Turism Montan şi Ecologie SPEO-ALPIN

Mehedinţi, etc. Cu toate că turismul speologic a luat amploare în ultimul timp

şi a devenit tot mai popular în rândul turiştilor, el rămâne totuşi un turism

specializat, practicat în mare măsură de cercetători în scopuri ştiinţifice. Din

punct de vedere al reliefului endocarstic (formele carstice prezente în

interiorul pământului unde apele râurilor au săpat adevărate castele

subterane), acesta este la fel de impresionant, fiind reprezentat de numeroase

peşteri şi avene, dintre care cele mai importante sunt: Peştera de la Zăton,

Peştera Bulba, Peştera Topolniţa, Peştera lui Epuran, Peştera Gramei, Peştera

de la Isverna, Peştera de la Ponoare, Avenul din Cornetul Băii, Avenul de sub

Godeanu.

Direcţia 4.3.2.3 Turism tematic

Principalele tipuri:

Turism de afaceri, congrese şi reuniuni

Turism de descoperire a unui produs

Turism balnear, medical şi de wellness

Turism sportiv şi de vânătoare

Turism monahal

337

AXA 5 - Arhitectura instituţională şi mecanisme

Succesul unei strategii este dat de crearea unor mecanisme care să faciliteze

realizarea Pactului Teritorial şi să ajute la atingerea ţintelor şi viziunii. Elementele

esenţiale ale mecanismelor vizează instrumentele propuse prin Strategia Fiscală.

Administrația publică locală este cea care asigură, în numele colectivității

dezvoltarea pe toate planurile, a comunității și teritoriului său. Evoluția tot mai

rapidă a tehnologiilor impune modernizarea și extinderea infrastructurii teritoriilor,

la un nivel care să le țină conectate la provocările globalizării și să asigure un nivel

de trai adecvat comunității. Pentru a face față acestor provocări, administrația

publică locală trebuie sa pună problema modalităților de creștere a resurselor sale

financiare. După modul de acces și colectare a resurselor, acestea sunt:

- Venituri directe (sunt colectate direct: impozite pe terenuri, clădiri, mijloace

auto, taxe hoteliere, taxe pentru spectacole, taxe pentru autorizarea

construcțiilor, precum şi altele de acest tip)

- Venituri indirecte (sunt colectate indirect: cote defalcate din veniturile

realizate din activitățile economice locale)

Raportul dintre ele este de 10-35% venituri directe, față de 65-90% venituri

indirecte (în cazul Drobeta Turnu Severin 2015 este de 26% directe față de 74%

indirecte).

Veniturile directe sunt în general plafonate de spațiul local și clasificările lui,

eventualele creșteri, realizându-se fie prin creșterea taxelor, fie prin recalificarea

spațiilor (treceri în intravilan, zonări ale intravilanului). Spre exemplu, în ultimii 3

ani, 2012-2014 (2013 este ultimul an publicat pe site-ul MDRAP), în Drobeta Turnu

Severin, valoarea veniturilor directe a fost cvasi nemodificată, fiind prevăzută pentru

anul 2015 o creștere de circa 4%. Veniturile directe și indirecte, ca elemente intensive,

aparținând atractivității teritoriului, pot face obiectul unei strategii care să conducă la

dezvoltarea economiei locale, conducând la creșterea implicita a cotelor defalcate și

pe cale de consecință, a veniturilor bugetare totale. Din acest motiv, politicile

franceze pot fi preluate în acest domeniu și la noi (instrumentele utilizate) prin

intermediul politicilor comunitare. În mod concret, este vorba de acțiunile strategice

pentru stimularea și dezvoltarea economiei locale.

338

Principalele elemente ale unei strategii fiscale sunt: creșterea investițiilor

publice în conexiune cu prioritizarea lor, după impactul lor, stimularea mediului de

afaceri local pentru utilizarea forței de muncă locale și creșterea cifrei de afaceri

locale (PIB-ul local), elemente de coeziune și solidaritate locală și instrumente

inovative de implementare a strategiei. Ca o confirmare a tendințelor și a noilor

provocări la nivelul UE, guvernul României a elaborat o Strategie Fiscal-Bugetară

pentru perioada 2014-2016. Obiectivele specifice pentru 2014 sunt:

1. Continuarea consolidării fiscale prin reducerea deficitului ESA de la 2,6%

din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în 2014, respectiv a deficitului cash de la 2,5%

din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în 2014. Aceste ţinte includ o ajustare pentru

investiţii de 0,2% din PIB faţă de Strategia Fiscal-Bugetară 2013-2015, în

scopul creării unui spaţiu fiscal pentru stimularea investiţiilor.

2. Stimularea creşterii economice prin:

- Creşterea investiţiilor publice, în special creşterea cofinanţării pentru

absorbţia fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale.

- Creşterea finanţării programelor de investiții la nivelul autorităţilor

locale, de la 14,6 miliarde lei în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014,

respectiv o creştere de 26%. Potrivit Tratatului de aderare la Uniunea

Europeană, România s-a angajat ca până în anul 2015 pentru sistemele de

alimentare cu apă şi până în anul 2018 pentru sisteme de canalizare şi staţii

de epurare să asigure localităţilor din România conformarea la legislaţia

din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă

uzată, în caz contrar putând fi declanşată procedura de infringement.

- Direcţionarea creşterilor salariale în sectorul bugetar către tinerii

absolvenţi din sănătate şi educaţie care rămân în sistem (medici rezidenţi;

profesori debutanţi în învăţământul preuniversitar; preparatori şi lectori în

învăţământul universitar), pentru a facilita investiţia în sănătate şi

educaţie;

- Stimularea mediului de afaceri prin schemele de garanţii de stat şi

ajutoare de stat, în special prin noua schemă de garanţii pentru IMM-uri

în cuantum de 2 miliarde lei;

- Sprijinirea producătorilor agricoli prin alocarea de la bugetul de stat

prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a sumei de

2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei subvenţii pentru sprijinirea

producătorilor agricoli şi 0,6 miliarde lei, reprezentând plăţi naţionale

directe complementare în sectorul vegetal.

3. Prioritizarea investiţiilor publice, prin:

- Aprobarea şi publicarea listei investiţiilor publice prioritare (din rândul

investiţiilor semnificative, peste 100 milioane lei). Această listă facilitează

atât finalizarea investiţiilor respective, prin concentrarea finanţărilor către

339

INTERVENŢIA 5.1 MECANISME DE IMPLEMENTARE

investiţiile selectate, cât şi creşterea transparenţei în decizia de alocare a

cheltuielilor de investiţii, precum şi în monitorizarea implementării

acestora;

- Introducerea obligativităţii raportării lunare a stadiului fizic de execuţie, în

unităţi de măsură, pentru creşterea calităţii analizei execuţiei bugetare;

4. Asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile de populaţie cu venituri

reduse prin:

- indexarea pensiilor cu 3,75%;

- creşterea salariului minim cu 12,5%;

- creşterea venitului minim garantat cu 4,5%.

5. Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management al datoriei

publice

Sublinierile indică acțiuni aplicabile la nivelul Administrațiilor Publice Locale.

Obiectivul 4 poate fi reformulat în sensul coeziunii teritoriale și economiei sociale și

solidare, elemente prioritare ale acțiunii europene 2014-2020.

Acţiunea 5.1.1 Previziune, echilibrare şi spaţiu financiar de acţiune publică

Un element deosebit de important al acțiunii locale este managementul

eficient al resurselor. Acest lucru privește două aspecte. Pe de o parte este

vorba fie de crearea unei baze de date pentru previziune și modelare fiscală,

cât și, fie accesul la baza de date ANAF referitoare la colectarea taxelor și

impozitelor în teritoriu, fie de instituționalizarea informării lunare a

administraţiei publice locale privind obligațiile de plată și colectarea taxelor și

impozitelor subiecților locali. Un element important este spațiul financiar de

acțiune publică, reprezentând capacitatea de îndatorare pentru echilibrarea

bugetului și/sau finanțarea investițiilor. Având în vedere normele naționale

privind serviciul datoriei publice locale, precum și ratingul și condițiile de

finanțare națională/locală, va fi calculat pe o perioadă de 20 de ani. În

conformitate cu prevederile Codului Fiscal în domeniul taxelor și impozitelor

locale, precum și cu prevederile legii 273/2006 privind finanțele publice

locale, dar și legii 215/2001 a administrației publice locale, acțiunile ce sunt

finanțate din bugetele locale se stabilesc pe bază de programe în scopul

finanțării unor activități/obiective/proiecte. Astfel, alocării unor resurse

pentru dezvoltare economică, vor trebui să li se atribuie indicatori așa cum

340

rezultă din analize cost-beneficiu pentru proiecte făcând parte din strategia în

domeniul investițiilor. În cadrul intervenției se propun următoarele direcții:

Direcția 5.1.1.1 Crearea sistemului informatic cu baze de date al economiei locale şi

spaţiului fiscal local

Măsuri:

Cadastru informatizat local

Crearea sistemului GIS la nivelul proprietăților

Crearea sistemului informatic de baze date privind economia locală (cifră de

afaceri, domenii, vizitatori/turiști, înnoptări, etc.)

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Sistem informatic de cadastru general la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin•

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.(OS 5.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: Provocări: V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Legislaţia în domeniul retrocedărilor a creat probleme deosebite (pierderea terenului aerodromului). Oraşul se află într-un proces de restructurare economică în care este necesară existenţa unui sistem de evidenţă şi inventariere a bunurilor imobile. De asemenea, oraşul îşi doreşte crearea unei baze de date în cadrul căreia să poată gestiona rolurile fiscale ale proprietăţilor, în scopul unei eficiente modelări bugetare.

Obiectivele și activitățile proiectului

Proiectul creează un instrument de planificare spaţială consolidând capacitatea Direcţiei de Taxe şi Impozite precum şi celei Financiare de gestionare şi planificare pentru teritoriu. Studiu de fezabilitate, Proiectare tehnică Achiziţie soft şi hard, implementare sistem

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

400,000 EURO

341

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI)

Durata de implementare orientativă 12 luni Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020

Programul Operaţional Regional 2014– 2020

Direcţia 5.1.1.2 Execuţie bugetară, colectare şi echilibrare

Măsuri:

Sistem informatic care să preia informările lunare privind obligațiile de plata

și colectarea taxelor și impozitelor subiecților locali. Sistemul va oferi

informații privitoare la informații lunare, previziuni de încasări semestriale, a

cotelor defalcate, asigurând o bună planificare a utilizării resurselor și

evitarea creării de arierate.

Contractarea unei linii de credit pentru pre-finanțarea execuției bugetare

eficiente utilizând informațiile din proiectul “Crearea sistemului informatic de

baze date privind economia locală (cifră de afaceri, domenii, vizitatori/turiști,

înnoptări, etc.)”

Crearea registrului electronic al spațiului financiar de acțiune publică

Acţiunea 5.1.2 Solidaritate şi coeziune locală

Principala problemă a unui teritoriu puternic afectat de criza economică

(proces masiv de dezindustrializare și terțializare care a condus la o scădere

demografică dramatică, datorată emigrării, în special în căutarea unor locuri

de muncă) devine sentimentul de lipsă de speranță și abandon dublate de o

diminuare dramatică a spiritului de solidaritate și coeziune locală.

Direcţia 5.1.2.1 Refondarea spiritului de acţiune locală

Măsuri:

Crearea sistemului informatic de acţiune participativă (acesta va înregistra

propunerile de proiecte la iniţiativa comunităţii şi va prioritiza investiţiile în

funcție de opțiunile cetățenilor)

Crearea grupului local de iniţiativă şi acţiune participativă

Crearea proiectului pilot „Buget Participativ 2016-2017” pentru 10% din

programul de investiţii local

342

Direcţia 5.1.2.2 Achiziţii durabile/verzi, responsabile şi solidare

Măsuri:

Redactarea şi aprobarea (consultare locală, Consiliul Local, Consiliul

Concurentei) Cartei achiziţiilor publice durabile/verzi, responsabile și

solidare în Drobeta Turnu Severin (principalele prevederi ale Cartei vor viza

instituirea unor reguli pentru atribuirea locală a contractelor de lucrări şi

servicii stabilind criterii care să nu contravină normelor europene privind

piaţa, instituirea amprentei CO2 asupra achiziţiilor publice, achiziţia grupată

pentru produsele şi serviciile necesare primăriei şi ordonatorilor

secundari/terţiari subordonaţi, crearea unei monede locale şi includerea ei în

sistemul de plata pentru achiziţiile publice locale

Crearea unei monede electronice locale în cadrul unui parteneriat pentru

economia locală

Crearea unei centrale de achiziţii publice

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Crearea unei monede electronice locale în cadrul unui parteneriat pentru economia locală

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială (OS 5.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Strategia Europa 2020

Prioritatea tematică 2. creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 1. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o Europă slăbită de criza economică;

Iniţiativa emblematică 3. O Uniune a inovării;

Acordului de Parteneriat 2014-2020

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: I. Competitivitatea, III.Infrastructura (infrastructura TIC ca mijloc de îmbunătățire a eficienței și eficacității guvernării în contextul provocării

343

privind administrația și guvernarea), V. Administratie şi Guvernare

Strategia Națională privind Agenda Națională a României

Domeniul de acțiune 1 - e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică,

Cloud Computing, Open Data, Big Data și Media Sociale – creșterea eficienței

și reducerea costurilor din sectorul public din România prin

modernizarea administrației (O 1.5. Îmbunătățirea mediului de afaceri; O

1.6. Îmbunătățirea guvernanței la punerea în aplicare a serviciilor publice

informatizate)

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Problemele cu care se confrunta teritoriul sunt: bugetul local în

descreștere, lipsa investitorilor, lipsa de sprijin pentru mediul privat, lipsa

mecanismelor de sprijin antreprenorial și modelare fiscală. Prin derularea

activităţilor proiectului se creează instrumentul de tip monedă electronică

la nivel local, pentru sprijinirea şi întărirea mediului economic local, care

în prezent se află pe o pantă descendentă.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiective

Stimularea investiţiilor şi creşterea veniturilor la bugetul local.

Activităţi

Realizare studiu de piaţă pentru dimensionarea volumului

Acord parteneriat

Regulament privind organizarea şi derularea tranzacţiilor

Componente Software (cumpărare, instalare)

Componente Hardware (cumpărare, instalare)

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

300.000 EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 2015,2016-2023

Surse de finanțare posibile BEI

344

Acţiunea 5.1.3 Mecanisme de modelare fiscală prin sprijin direct/indirect

Acest tip de intervenţii vizează capacitatea de management bazat pe

obiective. Intervenţiile de sprijin vizează în mod direct sau indirect rezultate

care să conducă la revigorarea economiei locale şi implicit la creşterea cifrei

de afaceri locale (PIB-ul local) şi a veniturilor bugetare. Intervenţiile de acest

tip sunt puţin utilizate în România (câteva scheme de ajutor de stat, zonările

în cadrul PUG-urilor, câteva incubatoare care s-au dovedit nefuncţionale).

Direcţia 5.1.3.1 Sprijin direct

Măsuri:

Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis în domeniul micii industrii,

industriei artizanale şi turismului

Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis pentru crearea de locuri de

muncă

Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis pentru investiţii

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Sprijin direct acordat agenţilor economici locali

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 5

Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială. (O.S. 5.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

II. Oameni şi societate

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Ca urmare a primirii ajutorului, beneficiarul - agentul economic ar trebui să desfăşoare activităţi pe care nu le-ar desfăşura deloc în absenţa ajutorului sau pe care le-ar desfăşura numai parţial sau în mod diferit.

345

Obiectivul este de a se evita acordarea de ajutor de stat pentru o activitate pe care întreprinderea în cauză ar desfăşura-o oricum, chiar şi în absenţa ajutorului, în aceeaşi măsură Suma şi intensitatea ajutorului trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru ca activitatea să aibă loc. În mod normal, ajutorul este considerat proporţional dacă sunt respectate intensităţile maxime de ajutor stabilite de legislaţie.

Obiectivele și activitățile proiectului

Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis în domeniul micii industrii, industriei artizanale şi turismului Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis pentru crearea de locuri de muncă Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis pentru investiţii

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

3.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 2015,2016-2023

Surse de finanțare posibile Bugetul local

Direcţia 5.1.3.2 Mecanisme pentru managementul ofertei funciare locale

Măsuri:

Crearea fondului ofertei funciare în sprijinul implantării şi/sau dezvoltării

întreprinderilor

Crearea şi aprobarea unui plan de acţiune pentru descurajarea logicii

speculative în domeniul funciar

Realizarea PUZ-ului centrului istoric

Realizarea PATZ – Ţinutul Severinului

Direcţia 5.1.3.3 Mecanisme de susţinere a economiei locale

Măsuri:

Crearea Agenţiei de Dezvoltare Locală, care să asigure consultanţă pentru

implantare în teritoriu

Marketing teritorial prin crearea unui brand şi a standardelor de produse

locale precum şi susţinerea creării unor filiere locale

Realizarea unei scheme de sprijin pentru participarea companiilor locale la

saloane-târguri

Crearea unui incubator/pepinieră/hotel de întreprinderi şi a regulamentului

mecanismelor de susţinere în cadrul lor

Crearea unui Fond de Investiții pentru susținerea economiei locale

Crearea unui Fond de Garantare pentru susținerea economiei locale

Sprijin logistic pentru crearea unei rețele de crowfunding solidar local

346

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Mecanisme de susţinere a economiei locale

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 5

Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială. (O.S. 5.1, O.S. 5.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

II. Oameni şi societate

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

În pofida multiplelor probleme (crizele financiare, ecologice şi sociale, delocalizări, bulversări tehnologice, epuizarea resurselor naturale şi materiilor prime) modelul de dezvoltare economică rămâne cel mai adesea fondat pe trei faze: a extrage, a utiliza/consuma şi a arunca, model insuficient sau slab conectat la nevoile actorilor teritoriului şi locuitorilor. Dezvoltarea durabilă oferă condiţiile pentru gândirea diferită a economiei, crearea de noi modele, definirea şi evaluarea unor strategii care să permită organizarea mai bună a activităţilor economice şi reducerea vulnerabilităţii teritoriului. Una din căile de explorare pentru definirea unei economii teritoriale durabile consistă în special în evaluarea şi valorizarea în spiritul responsabil a tuturor bogăţiilor teritoriului (resurse naturale, cunoştinţe, know-how-uri, competenţe). Se poate schiţa astfel un sistem de activităţi economice, articulat pe o largă diversitate de filiere de valorificare a resurselor teritoriului susţinute de specificităţile acestuia. Acest sistem de activităţi poate şi trebuie să fie construit şi îmbogăţit pe ansamblul actorilor săi şi regiunilor învecinate, răspunzând obiectivelor dezvoltării durabile. Acest sistem de activităţi poate fi susţinut prin crearea de instrumente şi mecanisme de susţinere economică zonală.

Obiectivele și activitățile proiectului

Crearea unui incubator/pepinieră/hotel de întreprinderi şi a regulamentului mecanismelor de susţinere în cadrul lor Crearea unui Fond de Investiții pentru susținerea economiei locale Crearea unui Fond de Garantare pentru susținerea economiei locale

347

INTERVENŢIA 5.2 ARHITECTURĂ INSTITUŢIONALĂ

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

120.000.000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 2015,2016-2023

Surse de finanțare posibile BEI

BERD

Implementarea axelor strategice într-o ţară/teritoriu/instituţie în care nu

există o experienţă şi tradiţie în domeniu, necesită crearea unui cadru instituţional de

management.

Acţiunea 5.2.1 Crearea funcţiunii de management în domeniul fiscalităţii

strategice, vizează crearea cadrului general de implementare

Măsuri:

Crearea Consiliului Local pentru Previziune, Echilibrare şi Modelare Fiscală

Crearea sistemului informatic integrat al bugetului şi strategiei fiscale locale

Acţiunea 5.2.2 Crearea structurii instituţionale pentru acţiune fiscală

Măsuri:

Crearea unui departament pentru iniţiative şi management al acţiunilor

solidarităţii şi coeziunii locale

Crearea unui departament pentru mecanisme de modelare fiscală şi sprijin al

economiei locale

Acţiunea 5.2.3 Logistică pentru implementare

Măsuri:

Crearea observatorului teritorial

348

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Crearea observatorului teritorial şi a sistemului informatic integrat

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 2: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive

Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane (OS 3.4)

Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială (OS 5.1,OS 5.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Strategia Europa 2020

Prioritatea tematică 1. creştere economică inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

Prioritatea tematică 2. creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Prioritatea tematică 3. creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.

Iniţiativa emblematică 1. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o Europă slăbită de criza economică;

Iniţiativa emblematică 3. O Uniune a inovării;

Acordului de Parteneriat 2014-2020

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: I. Competitivitatea, III.Infrastructura (infrastructura TIC ca mijloc de îmbunătățire a eficienței și eficacității guvernării în contextul provocării privind administrația și guvernarea), V. Administratie şi Guvernare

Strategia Națională privind Agenda Națională a României

Domeniul de acțiune 1 - e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică,

Cloud Computing, Open Data, Big Data și Media Sociale – creșterea eficienței

și reducerea costurilor din sectorul public din România prin

349

modernizarea administrației (O 1.1. Creșterea transparenței actelor

administrației publice prin informatizarea serviciilor publice; O 1.4.

Administrații publice eficiente și scăderea costurilor de administrare

publică; O 1.5. Îmbunătățirea mediului de afaceri; O 1.6. Îmbunătățirea

guvernanței la punerea în aplicare a serviciilor publice informatizate)

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Problemele cu care se confruntă teritoriul sunt: bugetul local în

descreștere, nu se pot previziona în bugetul local veniturile din cotele

defalcate din impozitul pe venit, lipsa investitorilor, lipsa terenurilor

(datorită faptului că nu există un registru informatizat al situaţiei

existente), lipsa de sprijin al mediului privat, lipsa mecanismelor de

sprijin antreprenorial și modelare fiscală. Prin activităţile proiectului se

oferă posibilitatea identificării terenurilor şi al proprietăţilor, cunoaşterii

situaţiei economice locale la nivel local (date care nu sunt disponibile la

nivel local - nici în baza de date a Institutului Naţional de Statistică),

planificării bugetului multianual, prioritizarea pe viitor a investiţiilor la

propunerea comunităţii.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiective

Crearea unui sistem informatic integrat în vederea îmbunătăţirii spaţiului fiscal local

Activităţi

Cadastru informatizat local

Crearea sistemului GIS la nivelul proprietăților

Crearea sistemului informatic de baze date privind economia locală (cifră de afaceri, domenii, vizitatori/turiști, înnoptări, etc.)

Sistem informatic care să preia informările lunare privind obligațiile de plata și colectarea taxelor și impozitelor subiecților locali. Sistemul va oferi informații privitoare la informații lunare, previziuni de încasări semestriale, a cotelor defalcate, asigurând o bună planificare a utilizării resurselor și evitarea creării de arierate.

Crearea registrului electronic al spațiului financiar de acțiune publică

Crearea sistemului informatic de acţiune participativă (acesta va înregistra propunerile de proiecte la iniţiativa comunităţii şi va prioritiza investiţiile în funcție de opțiunile cetățenilor)

Crearea sistemului informatic integrat al bugetului şi strategiei fiscale

locale

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

3 Milioane EURO

350

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă 2016-2023

Surse de finanțare posibile BEI

Modul concret de funcționare al modelelor de excelență existente în FRANȚA

Structurile instituționale de tipul celor din Regulamentul 1303 au fost realizate

în Franța încă din perioada 1960-1980.

Unul din modelele relevante ar putea fi cel din PAYS DE BEAUJOLAIS (în

traducere, ȚINUTUL BEAUJOLAIS).

Situl din imaginea de mai jos prezintă modelul online de funcționare al

teritoriului de proiect, PAYS DE BEAUJOLAIS (Ținutul BEAUJOLAI), al cărui

slogan este poziționat în banda superioară: “Vivre autrement” (Trăim diferit) - pe

fondul imaginilor resurselor locale (reprezentând ruralitatea). Pagina de deschidere

prezentată are în partea stângă secțiunea “paysbeaujolais TV”, televiziune locală unde

sunt prezentate videoclip-uri/reportaje grupate pe cele 3 teme: „Découvrir le Pays

Beaujolais” (descoperim Ținutul Beaujolais – ghid în folosul turiștilor), „Créer en Pays

Beaujolais” (întreprinderi în ținutul Beaujolais) și „Vivre en Beaujolais” (trăiește în

Ținutul Beaujolais). Secția „Découvrir le Pays Beaujolais” (descoperim Ținutul

Beaujolais) are 2 subsecții: puncte de atractivitate gastronomică și ghid al

patrimoniului. Secția „Créer en Pays Beaujolais” (întreprinderi în Ținutul Beaujolais)

are 2 subsecții: “creează-ți sau dezvoltă-ti întreprinderea în ținutul tău” cu puncte de

excelență/filiere și subsecția “Vino să te instalezi în ținutul Beaujolais”, care conține

studii teritoriale. Secția „Vivre en Beaujolais” (trăiește în Ținutul Beaujolais) are 2

subsecții: Viața citadină rurală, festivă și culturală și Ateliere, acțiuni de prospectare

teritorială. În partea inferioară a paginii, situl are o secțiune Agendă, o secțiune Hartă

interactivă, Demers de clasare a patrimoniului UNESCO, a ținutului sub denumirea de

Geopark în Beaujolais, Informații practice și Previziuni meteo.

351

Sursa: http://www.pays-beaujolais.com/france/INDEX/index/Accueil.html

După cum se observă, actorii din Ținutul Beaujolais („Les Acteurs du Pays”)

sunt 5 A.D.I.-uri, 132 de localități, un organism („SYNDICAT MIXTE”) cu o

componenta de tip GAL (au și GAL-uri), o structură pentru ocuparea forței de

munca și 6 bazine (structuri pentru irigare).

Sursa: http://www.pays-beaujolais.com/france/ORGANISME/page/Les-Acteurs-du-Pays.html

352

ȚINUTUL (Le Pays Beaujolais) are o puternică solidaritate între 5 ADI-uri,

înglobând 132 localități (prezentate în harta de mai jos). După cum se observă, o

localitate din sud-estul teritoriului (în alb) deși face parte din ținut, nu a dorit să fie

membră a proiectului.

Sursa: http://www.pays-beaujolais.com/france/DT1166515188/page/Les-Intercommunalites.html#CCBPD

353

Instituțional, asocierea denumită SYNDICAT MIXTE, reunește 5 ADI-uri

cuprinzând 132 comune (din 2014, prin reorganizare teritorială, sunt 136 localități)

cu peste 210.000 locuitori. Ca instrumente de management al dezvoltării locale,

sindicatul mixt utilizează:

- un SCOT (similar PATZ în România - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal;

există, spre exemplu, un PATZ Tara Hațegului); este un instrument de planificare a

amenajării teritoriului

- un Contract de Dezvoltare Durabilă (instrument tipic francez: în eventualitatea

unei adaptări în Romania, acesta ar reprezenta un acord între ADR Oltenia și

inițiativa locală pentru definirea unei strategii a ȚINUTULUI și un acord de

implementare pe axe)

- instituție a guvernanței locale, CONSEIL LOCAL DE DEVELOPPEMENT

(CONSILIU LOCAL DE DEZVOLTARE), formată din actori locali asemănătoare ca

mod de funcționare cu un GAL; Consiliul Local de Dezvoltare este responsabil cu

implementarea strategiei (contract de dezvoltare durabilă); acest consiliu poate crea

arhitectura instituțională necesară pentru a sprijini implementarea strategiei și

instituții care să gestioneze și să implementeze instrumente financiare, strategii

fiscale, stimulente, etc.

- experiențe inovative în cadrul LEADER (axa 4 FEADR-GAL-uri)

Sursa: http://www.pays-beaujolais.com/france/DT1263823528/page/Le-Syndicat-Mixte-du-Beaujolais.html

354

Exemplificăm cu portalul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară,

“Communauté de Communes Saône-Beaujolais". Acest ADI a fost creat la 1

ianuarie 2014 prin fuziunea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Communautés

de Communes de la région de Beaujeu (CCRB), cu Asociația de Dezvoltare

Intercomunitară Beaujolais Val de Saône (CCBVS) și comuna Cenves. Comunitatea

creată reprezintă o realitate umană, teritorială și geografică.

Sursa: http://www.ccsb-saonebeaujolais.fr/

355

Asociații de Dezvoltare Intercomunitară în Franța

Situl Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Communaute de communes

Beauolais Val de Saone are următoarele secții, respectiv domenii de interes ale vieții

locale: Dezvoltare economică, Amenajarea teritoriului, Sindicatul mixt Beaujolais,

Mediu, Sport/Timp liber, Cultură/Turism, Achiziții publice, Ofertă de locuri de

muncă.

Sursa: http://www.cc-beaujolaisvaldesaone.fr/index.php/la-communaute-de-communes

356

Dintre secțiile existente pe situl Asociației de Dezvoltare Intercomunitară

Communaute de communes Beauolais Val de Saone, secția Cultură/Turism are

următoarele 6 subsecții: Taxă de sejur, Școala de muzică Francis POPY, Mediatecă,

Comisia de cultură, Oficiul de turism și Bibliotecă.

Sursa: http://www.cc-beaujolaisvaldesaone.fr/index.php/la-communaute-de

communes/culturetourisme?layout=default

357

Pentru aprofundare și detaliere, prezentăm situl Asociației de Dezvoltare

Intercomunitară Comunitatea de Comune – Regiunea Beaujeu. Secțiile prezentate mai jos

sunt: Teritoriul, Informații generale, Economie, Informații practice.

Sursa: http://www.cc-regionbeaujeu.fr/accueil.php3

Secțiunea informații generale cuprinde secțiile Mesajul președintelui, Prezentare

generală, Competențe și statut, Organigramă, Consiliul asociației, Buget, Acțiuni și proiecte.

Traducerea mesajului președintelui:

“Societatea noastră trăiește într-o perioadă tumultuoasă, ținutul “Nostru”

nefiind ferit. De mult timp auzim vorbindu-se de criză, dar astăzi trebuie să privim realitatea

în față și să înțelegem că trăim o adevărată mutație. Cine poate spune ce ne poate rezerva ziua

de mâine. Finanțările „toxice” și banii virtuali atacă bazele economiei reale. Ce este de făcut

în acest context? Să ne dăm bătuți și să renunțăm sau să credem în valorile noastre, să

credem în podgoriile noastre, avansând cu orice preț în ciuda tendințelor incerte.

Acestei situații delicate, i se adaugă o mare schimbare: localitățile, asociațiile

intercomunitare, județele trebuie să facă obiectul unei vaste reforme. Vom mai avea

aleși de proximitate? Vom fi înglobați într-un vast spațiu urban? Știu cei care decid, că

frumoasele peisaje rurale nu rezistă decât în condițiile unei organizări teritoriale adecvate?

Aici, ca pretutindeni, locuitorii trebuie să poată să trăiască din rezultatele muncii lor…

358

În acest context, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Regiunea Beaujeu

trebuie să-și păstreze prudența, rămânând alături de preocupările locuitorilor. Aleșii

dumneavoastră trebuie să continue să întărească legăturile între localități, pentru a

îmbunătăți serviciile publice și a asigura o dezvoltare armonioasă. Dar, a fi prudent înseamnă

să fii conștient că există resurse limitate în raport cu resursele colectivităților vecine, cu o mai

bună dezvoltare antreprenorială și care în consecință pot percepe taxe mai mari!”

Sursa: http://www.cc-regionbeaujeu.fr/rubrique.php3?id_rubrique=102

Secțiunea Bugete a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Comunitatea de

Comune – Regiunea Beaujeu cuprinde bugetele din perioada 2007-2013. Bugetul din

anul 2007, există în 5 variante.

359

Sursa: http://www.cc-regionbeaujeu.fr/rubrique.php3?id_rubrique=108

Secțiunea Acțiuni și proiecte cuprinde următoarele intervenții: Comisia finanțe

(Proiecte majore 2012, Venituri, Sedii), Comisia mediu-lucrări (salubritate pentru

deșeuri menajere), Comisia infrastructură rutieră, eroziune şi energie hidro (Lupta

contra eroziunii, amenajări hidrologice și Infrastructură rutieră), Comisia Economie

(Spațiu intercomunal de activități), Comisia turism (Circuite în Beaujolais, Mari

trofee Cicloturistice, Oficiul de turism și rețeaua infoturism, Schemă de dezvoltare

turistică, Izvoare în Beaujolais, Taxă de sejur, Vizită audio-ghidată în Beaujeu și

Traseul Verde în Beaujolais).

360

Sursa: http://www.cc-regionbeaujeu.fr/rubrique.php3?id_rubrique=109

În ceea ce privește instrumentele financiare (de tipul fonduri de investiții sau

garantare), considerăm că modelul cel mai apropiat de realitățile teritoriului îl

reprezintă CERVIA.

Cervia este un sistem instituțional din regiunea ILE DE FRANCE (Ile de

France este pentru Paris, așa cum în România, este echivalent ILFOV pentru

București). Situl instituției cuprinde secțiile “Qui sommes nous?” (Informații generale),

„Filières agricoles et alimentaires” (filiere agricole şi alimentare), „Le Cervia vous

accompagne” (Cervia vă însoțește și vă susține), Actualités (Actualități), Presse

(Articole). Secțiunea „Cervia vă însoțește și vă susține” cuprinde tipurile de

acompaniere și sprijin: Ajutoare regionale, Sprijinul întreprinderilor din regiune

(Calitate și securitate sanitară a alimentelor, Securitate alimentară, Alimentație

sănătoasă, Calitate nutritivă, Inovare alimentară, dezvoltare agroalimentară

durabilă, Nutriție și sănătate), Zile de informare, Monitorizare a evoluției tehnologice

361

și legislative, Definirea normelor regionale, Parteneriate științifice, Concurs regional

de inovare alimentară, Saloane profesionale în domeniul alimentar.

Sursa: http://www.saveursparisidf.com/site-professionnel/le-cervia-vous-accompagne/appui-aux-

entreprises-franciliennes/

Incubatoarele din PARIS reprezintă instrumentul cel mai important pentru

sprijinul și dezvoltarea afacerilor pariziene. Pentru exemplificare, am ales

incubatorul tehnologiilor Sociale și Solidare “SOCIAL GOOD LAB”. Social Good Lab

este un incubator de tehnologii cu impact social, având drept parteneri Paris&Co și

„Ghișeul de inovare”. Obiectivul său este de a favoriza crearea și dezvoltarea

serviciilor inovative, rezultând din tehnologii care permit răspunsul la probleme

sociale și de mediu. Enumerăm câteva exemple de proiecte: Tehnologii favorizând

inserția și autonomia persoanelor cu handicap și care ameliorează accesibilitatea,

Tehnologii care favorizează dezvoltarea de servicii inovative ludice, permițând

stimularea cognitivă și senzorială a celor afectați de autism, maladii

neurodegenerative, Produse și aparate legate de energia solară sau permițând

purificarea apei, Tehnologii în domeniul aplicațiilor mobile care permit colectarea de

donații, Aplicații pentru difuzarea informațiilor privitoare la un consum responsabil.

362

Incubatorul are în vedere următoarele teme: Finanțe alternative și responsabile,

Economia verde, Accesibilitate, silver economy (noile tehnologii pentru vârsta a 3-a),

Consum și distribuție responsabilă (circuite scurte, circuite alternative, reciclare),

Economie circulară și Economie colaborativă. Ghișeul de inovare se sprijină pe

expertiza grupului SOS, lider european în antreprenoriatul social și care are

misiunea de a lupta contra tuturor formelor de excluziune. Acesta propune mentori

și experți care să însoțească întreprinderilor selecționate pe baza evaluării și

valorizării impactului social. De partea sa, Paris&Co Incubateurs aduce un ansamblu

de servicii și sprijin pentru întreprinderile inovative.

Sursa: http://incubateurs.parisregionlab.com/programme/5296

Mai există și alte instrumente, precum noua lege pentru economia socială și

solidară în Franța, prin care, în mod expres, se urmărește recunoașterea rolului

monedelor complementare (crearea unei dimensiuni sociale pentru moneda

electronică emisă de autorități publice):

Obiectivul principal al legii pentru economia socială și solidară este întărirea

politicilor de dezvoltare locală și durabilă. Se urmărește creșterea cu 24% a locurilor

de muncă private, comparativ cu 2001 și creșterea cu 600.000 până în 2020 a celor

implicați în economia socială și solidară. Legea susține dinamicele locale ale

economiei sociale, creatoare de activități și locuri de muncă non-delocalizabile prin

recunoașterea polilor teritoriali de cooperare economică care asociază administrația

publică actorilor economiei sociale și IMM-urile locale, Extinderea mărcii (schimb

echitabil – moneda locală).

363

Sursa: http://www.economie.gouv.fr/decret-fixant-le-seuil-du-schema-d-achats-socialement-responsables

364

CAPITOLUL 8- PLAN DE ACŢIUNI

În ceea ce privește gradul de realizare a proiectelor propuse în cadrul

Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2009 – 2015, se constată nerealizarea a mai mult de

jumătate din proiectele propuse (56,25%). Proiectele realizate în aceeaşi perioadă

reprezintă puţin peste 20% (21,30 %), aproximativ în aceeaşi proporţie ca cele parţial

realizate (23,45 %). Rezultă o capacitate mediu - scăzută de structurare şi

implementare a politicilor publice (44,75% proiecte realizate sau în curs de realizare).

Sectoarele deficitare au fost susţinerea economiei locale (Axa Dezvoltarea

competitivităţii economice cu 0 proiecte realizate din 11, urmată de Dezvoltarea

comunitară cu 2 proiecte din 10, precum şi de Dezvoltarea turismului, cu 5 proiecte – 1

realizat şi 4 în curs de realizare). Din totalul de 64 de proiecte propuse pe perioada

2009 – 2015, au fost realizate 13 proiecte, iar în curs de realizare sunt 15 proiecte (36

proiecte nerealizate).

Realizat Realizat parțial Nerealizat Total

DEZVOLTAREA TURISMULUI 1 4 9 14

DEZVOLTAREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE 0 0 11 11

DEZVOLTARE URBANĂ 8 6 7 21

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE 2 5 1 8

DEZVOLTARE COMUNITARĂ 2 0 8 10

TOTAL 13 15 36 64

Grad realizare % 21,30 23,45 56,25

În Planul de acţiuni pe termen scurt au fost incluse 24 de fişe de proiect (23 de

proiecte şi un macro-proiect care cuprinde 14 proiecte), în total 37 de proiecte. Planul

de acţiuni vizează un orizont de 4 ani. În comparaţie cu perioada anterioară de 7 ani

(2009 – 2015), noul plan îşi propune un număr de 37 de proiecte strategice, care

reprezintă o creştere de peste 30% faţă de capacitatea de implementare demonstrată

(28 de proiecte realizate / în curs de realizare).

365

Proiectele din cadrul Planului de acţiuni au fost clasate după tipul de

document strategic, respectiv

Drobeta Turnu Severin “Strategia de dezvoltare a Municipiului pe perioada

2014-2020” - Orizont 2030

Strategia fiscală,

Strategia energetică,

Aspecte socio-culturale şi în domeniul educaţiei,

Aspecte de protecţie a mediului.

Au fost privilegiate acţiunile care vizează sprijinul dezvoltării economiei

locale (Axa 5 şi Strategia fiscală), dezvoltare comunitară (Axa 3) şi cele în domeniul

turismului (Axa 4 şi Aspecte socio-culturale şi în domeniul educaţiei). De asemenea,

s-a acordat o atenţie deosebită proiectelor mari de infrastructură, care pot relansa

economia locală şi transmite un mesaj puternic în teritoriu, vector al schimbării stării

de spirit. În plus, acest plan strategic de acţiuni este completat de planurile de

acţiuni ale celor 4 strategii sectoriale.

În cadrul planului de acţiuni, fiecărui proiect i-a fost atribuit un grad de

prioritate, de la 1 la 3, urmărindu-se impactul şi forţa de atragere / multiplicare a

resurselor.

366

Nr crt

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

Strategia de dezvoltare Drobeta Turnu Severin

1 Trecere în subteran sau construirea unui traseu ocolitor al liniilor de cale ferată în Municipiul Drobeta-Turnu Severin

80,000,000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI POR Proiecte majore 2014-2020

2 36 de luni

2 Construcţia unui aerodrom pentru curse charter în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin

70,000,000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.

3 36 de luni

3 Construcţia unui port turistic în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin în administrare locală

10,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.

1 36 de luni

4 Construcţia unei centrale termice în Municipiul Drobeta-Turnu Severin şi crearea unui sistem eficient de termoficare

80,000,000 Programul Operaţional Regional Proiecte Majore 2014– 2020 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI

1 12 luni

5 Reabilitarea şi punerea în valoare a centrului urban vechi în Drobeta Turnu Severin•

20,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020

2 36 de luni

6 Construirea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin

100,000,000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI

3 48 de luni

367

Nr crt

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

7 Sistem informatic de cadastru general la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin•

400,000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 Programul Operaţional Regional 2014– 2020

3 12 luni

8 Înfiinţarea unui CLLD la nivelul Microregiunii Ţinutul Severinului (valorificare zonei clisură)• - macro proiect care cuprinde 14 proiecte prioritare

120,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2014– 2020 Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014 - 2020 Program Transfrontalier România Bulgaria Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

2 84 de luni

9 Relansarea economiei locale prin turism 6,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

3 2016-2023

10 Conservarea şi valorificarea patrimoniului construit

4,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020

1 2016-2023

Total 490,400,000

Strategia fiscala

368

Nr crt

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

11 Sprijin direct acordat agenților economici locali

3,000,000 Bugetul local 1 2016-2023

12 Mecanisme de susţinere a economiei locale

120,000,000 BEI BERD

1 2016-2023

13 Crearea unei monede electronice locale în cadrul unui parteneriat pentru economia locală

300,000 BEI 1 2016-2023

14 Crearea observatorului teritorial şi a sistemului informatic integrat

3,000,000 BEI 2 2016-2023

Total 126,300,000

Aspecte socio-culturale şi în domeniul educaţiei

15 Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora

15,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020

3 2016-2023

Total 15,000,000

Strategia Energetica

16 Realizarea inventarului de bază al emisiilor de CO2

200,000 BEI ELENA POR 2014-2020

2 12 luni

369

Nr crt

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

17 Reabilitarea termica a clădirilor colective, publice şi private, din municipiul Drobeta Turnu Severin

45,000,000 BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020

2 2016-2023

18 Realizarea de mini-centrale fotovoltaice pe clădirile colective publice şi private din municipiul Drobeta Turnu Severin

10,000,000 BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020

3 18 luni

19 Realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin

6,000,000 ELENA POR 2014-2020

3 12 luni

20 Realizarea strategiei în domeniul transportului public şi proiect privind dotarea sistemului de transport public urban de calatori cu mijloace de transport care sa conducă la reducerea consumului de carburant şi reducerea cantităților de noxe produse

5,000,000 ELENA POR 2014-2020

3 12 luni

370

Nr crt

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

21 Realizarea unui sistem de management al traficului rutier şi a unor investiții conexe acestuia pentru reducerea şi evitarea blocajelor în trafic, cu efect de reducere a consumului de carburanți şi a volumului de noxe produs

43,000,000 ELENA POR 2014-2020

3 24 luni

Total 109,200,000

Aspecte de protecție a mediului.

22 Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare

10,000,000 POS MEDIU 2014-2020, Programele C.N.I., Proiecte majore C.E., Surse proprii

36 de luni

23 Îmbunătățirea managementului deșeurilor în municipiul Drobeta Turnu Severin

5,000,000 POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România – Serbia; Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei; Programul Transnaţional.

1 24 de luni

24 Managementul eficient al ariilor naturale protejate

10,000,000 BEI 3 2016-2023

25 Crearea de parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatice

2,000,000 LIFE (2014-2020) Horizon 2020 BEI

2 24 de luni

Total 27,000,000 3

Total general 767,900,000

371

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

Construcţia unui port turistic în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin în administrare locală

10.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.

1 36 de luni

Construcţia unei centrale termice în Municipiul Drobeta-Turnu Severin şi crearea unui sistem eficient de termoficare

80.000.000 Programul Operaţional Regional Proiecte Majore 2014– 2020 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI

1 12 luni

Conservarea şi valorificarea patrimoniului construit

4.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020

1 2016-2023

Sprijin direct acordat agenților economici locali

3.000.000 Bugetul local 1 2016-2023

Mecanisme de susţinere a economiei locale

120.000.000 BEI BERD

1 2016-2023

Crearea unei monede electronice locale în cadrul unui parteneriat pentru economia locală

300.000 BEI 1 2016-2023

372

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

Îmbunătățirea managementului deșeurilor în municipiul Drobeta Turnu Severin

5.000.000 POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România – Serbia; Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei; Programul Transnaţional.

1 24 de luni

Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare

10.000.000 POS MEDIU 2014-2020, Programele C.N.I., Proiecte majore C.E., Surse proprii

1 36 de luni

Total 232.300.000

Trecere în subteran sau construirea unui traseu ocolitor al liniilor de cale ferată în Municipiul Drobeta-Turnu Severin

80.000.000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI POR Proiecte majore 2014-2020

2 36 de luni

Reabilitarea şi punerea în valoare a centrului urban vechi în Drobeta Turnu Severin•

20.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020

2 36 de luni

373

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

Înfiinţarea unui CLLD la nivelul Microregiunii Ţinutul Severinului (valorificare zonei clisură)• - macro proiect care cuprinde 14 proiecte prioritare

120.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2014– 2020 Programului Operational Capital Uman (POCU) 2014 - 2020. Program Transfrontalier România Bulgaria Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

2 84 de luni

Crearea observatorului teritorial şi a sistemului informatic integrat

3.000.000 BEI 2 2016-2023

Realizarea inventarului de baza al emisiilor de CO2

200.000 BEI ELENA POR 2014-2020

2 12 luni

Reabilitarea termica a clădirilor colective, publice şi private, din municipiul Drobeta Turnu Severin

45.000.000 BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020

2 2016-2023

Crearea parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatice

2.000.000 LIFE (2014-2020) Horizon 2020 BEI

2 24 de luni

Total 270.200.000

374

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

Construcţia unui aerodrom pentru curse charter în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin

70.000.000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.

3 36 de luni

Construirea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin

100.000.000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI

3 48 de luni

Sistem informatic de cadastru general la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin•

400.000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 Programul Operaţional Regional 2014– 2020

3 12 luni

Relansarea economiei locale prin turism 6.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

3 2016-2023

Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora

15.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020

3 2016-2023

Realizarea de mini-centrale fotovoltaice pe clădirile colective publice şi private din municipiul Drobeta Turnu Severin

10.000.000 BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020

3 18 luni

375

Titlu Valoare - Euro

Finanțare Grad de prioritate

Perioada

Realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin

6.000.000 ELENA POR 2014-2020

3 12 luni

Realizarea strategiei în domeniul transportului public şi proiect privind dotarea sistemului de transport public urban de calatori cu mijloace de transport care sa conducă la reducerea consumului de carburant şi reducerea cantităților de noxe produse

5.000.000 ELENA POR 2014-2020

3 12 luni

Realizarea unui sistem de management al traficului rutier şi a unor investiții conexe acestuia pentru reducerea şi evitarea blocajelor în trafic, cu efect de reducere a consumului de carburanți şi a volumului de noxe produs

43.000.000 ELENA POR 2014-2020

3 24 luni

Managementul eficient al ariilor naturale protejate

10.000.000 BEI 3 2016-2023

Total 265.400.000

Total general 767.900.000

376

PARTEA a III-a

MONITORIZARE ŞI

IMPLEMENTA

377

CAPITOLUL 9 - MONITORIZARE - CICLUL DE REAJUSTARE ŞI INDICATORI

Un document de planificare pe termen mediu şi lung are valoare şi îşi atinge

scopul programatic pentru dezvoltarea localității în condiţia adaptabilității lui la

modificările şi evoluţiile societăţii. O strategie de dezvoltare este un document viu

care trebuie analizat şi readaptat periodic, periodicitatea fiind stabilită de factorii

decizionali la nivel local, în funcţie de ritmul transformărilor majore ale societăţii.

Managementul strategiei fiscale va fi realizată pe bază de obiective şi

indicatori.

Principalii indicatori de performanta urmăriți sunt creșterea veniturilor la

bugetul local, creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) a municipiului Drobeta Turnu

Severin, creșterea ratei de ocupare a forței de munca şi reducerea consumului de

energie termica.

În cadrul dezbaterii publice s-a sugerat un nivel mai mare pentru indicatorul

creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, raportat la anul de referinţă 2013.

Forţa de muncă activă (grupa de vârstă 15-65 de ani) este de 86.612, numărul

mediu de salariaţi este 26.397, rezultând astfel o rată de ocupare a forţei de muncă

de 30.48%. Datele au fost obţinute de pe site-ul INSSE.

În aceste condiţii indicatorii avuţi în vedere sunt de 30% pentru anul 2030 şi

15% pentru anul 2023. În valori absolute aceasta înseamnă 4.000 noi locuri de

muncă până în anul 2023 şi 8.000 noi locuri de munca până în anul 2030.

Valorile pe care aceste ținte le vor atinge la finalul anului 2030 sunt:

- Creșterea veniturilor la bugetul local cu minim 20%;

- Creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) municipiului Drobeta Turnu Severin cu

minim 20%;

- Creșterea ratei de ocupare a forței de munca cu minim 30%;

- Reducerea consumului de energie termica cu minim 35%.

Valorile pe care aceste ținte le vor atinge la finalul anului 2023 sunt:

- Creșterea veniturilor la bugetul local cu minim 10%;

- Creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) municipiului Drobeta Turnu Severin cu

minim 10%;

- Creșterea ratei de ocupare a forței de munca cu minim 15%;

378

Reducerea consumului de energie termica cu minim 25%.

În calculul îndeplinirii ţintei: „creşterea cuantumului veniturilor bugetului

local” va fi exclus impactul creșterii datorat majorărilor de impozite şi taxe dispuse

prin acte normative (cod fiscal, H.G.-uri, H.C.L.-uri, etc.)

La aceștia se adaugă indicatori de performanță sectoriali:

- Creşterea spaţiului financiar de acţiune publică

- Creşterea numărului întreprinderi

- Creşterea de noi locuri de muncă

- Masă monetara locala (minim 20% din programul de investiţii)

- Număr de companii locale care acceptă moneda locală

- Reducerea consumurilor de energie

- Reducerea șomajului

- Reducerea numărului de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei

- Creșterea numărului de turiști

- Creșterea numărului de înnoptări

Pentru implementarea proiectelor strategice, în special cele din Strategia

fiscala, privitoare la mecanisme de susținere şi instrumente financiare, se va opta

pentru un acord cadru de tip contract de performanta. Indicatorii de performanţă

vor fi: impactul asupra creșterii veniturilor bugetare, impactul asupra cifrei de

afaceri locale (PIB local), impactul asupra gradului de ocupare a forței de munca şi

eventual alți indicatori sectoriali relevanți (de tip număr turiști, reducerea

consumurilor energetice etc.). Valorile ţintă de atins pentru anul 2019 vor reprezenta

elementele esenţiale ale ofertei/ contractului de performanţă, respective ale

criteriilor alegerii ofertei.

Abordarea de acest tip se impune ținând cont atât de complexitatea

proiectelor strategice, cat şi de condiționalitatea acestor proiecte în realizarea țintelor

strategice. Complexitatea proiectelor strategice necesita un spectru larg de specialiști,

în domenii ca de exemplu modelare financiara, economie socială și solidară etc.

Considerăm că acordul cadru se poate constitui în același timp și într-o preluare de

bune practici și formare pentru viitoarea arhitectura instituțională, în primii ei ani de

funcționare.

Reajustarea strategiei va fi realizată periodic. Prima reajustare în funcţie de

atingerea indicatorilor pentru perioada 2016-2017 va fi realizată în 2018. Va fi urmată

de 2 ajustări la cate 3 ani (2018-2020, 2021-2023). Reajustarea va fi realizată utilizând

sistemul integrat creat care va monitoriza parametrii dezvoltării locale şi se va

379

sprijini pe acţiunea participativă (cercetare cantitativă, focus-grup, interviuri

monografice, încheiate cu reajustare şi validare prin consultare publică).

Cadrul instituţional al abordării

Plecând de la abordarea Strategiei EUROPA 2020 împreună cu mecanismele

de implementare dezvoltate în Regulamente şi preluând creativ şi adaptat

teritoriului nostru experienţa franceză, ne propunem crearea unei arhitecturi

instituţionale de tip GUVERNANŢĂ LOCALĂ A TERITORIULUI.

După lărgirea Uniunii Europene (2004-2007), temele politice privitoare la

creştere şi creare de bogăţie economică în UE rămân o temă importantă, dar tema

principală devine, prin politica de coeziune a UE, repartizarea în teritoriu şi

egalitatea de acces a cetăţenilor la valorile nou create. Astfel, politica de coeziune, în

special prin programul Regio, o adevărată politica de amenajare a teritoriului, capătă

în special pentru regiunile de coeziune un caracter prioritar. La nivelul României,

prin Regio (axa 1), sunt creaţi poli de creştere care vor deveni promotori ai

dezvoltării regiunilor. În regiunea Sud-Vest Drobeta Turnu Severin a acţionat în

mod integrat prin PIDU.

Prezentul demers reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea spaţială a

teritoriului, continuând experienţa Planului Integrat de Dezvoltare Urbană şi având

ca promotor construcţia instituţională la nivelul teritoriului, căreia i s-au alăturat atât

actori economici, cât şi actori ai societăţii civile.

Comitetul de Iniţiativă Ţinutul Severin prin Drobeta Turnu Severin (va fi

utilizat modelul de asumare cu o pondere majoritară utilizat la crearea SECOM)

va face demersurile necesare pentru crearea unei arhitecturi instituţionale care va

cuprinde un Consiliu de Dezvoltare Locală/Teritorială, o Agenţie de Dezvoltare

Locală/Teritorială, o Agenţie de Susţinere Antreprenorială Locală, o Agenţie

pentru Finanţe şi Fiscalitate în Teritoriu, o Agenţie pentru Promovarea

Teritoriului şi Cooperare Transfrontalieră şi o Agenție-Autoritate de Audit Intern.

Consiliul de Dezvoltare Teritorială va fi instituţia cu atribuţii de tip strategic.

În fapt, acesta se va crea în etapa de elaborare a strategiei iniţiale şi va fi implicat în

elaborarea ei. Consiliul va avea un departament de monitorizare a implementării

strategiei, care va redacta rapoarte trimestriale cu stadiul implementării, semnalând

eventualele abateri/probleme apărute. Consiliul va iniţia periodic, ori de câte ori

este nevoie, ajustări ale strategiei.

380

Strategiile vor avea Planuri de dezvoltare pe câte 7 ani. Cu 2 ani înainte de

încheierea perioadei de planificare de 7 ani, Consiliul va iniţia un demers

programatic pentru perioada de planificare următoare.

Va elabora un Plan Teritorial de Dezvoltare pentru Formare profesională şi

Orientare a Formării profesionale pe tot parcursul vieţii.

De asemenea, Consiliul va implica personalităţi locale în vederea creării unei

structuri/demers de tip think tank pentru dezvoltarea teritoriului.

Agenţia de Dezvoltare Locală/Teritorială va fi o instituţie de tipul agenţiilor

de dezvoltare regionale actuale. Agenţia va fi o instituţie ce va avea atribuţii de

implementare a Contractului de Plan Stat - Teritoriu/Pact de Dezvoltare Teritorială.

Contractul de Plan Stat - Teritoriu trebuie să plece de la abordarea Strategiei de

Dezvoltare Teritorială a României 2030 (anexa 10), respectiv:

În analiza STRUCTURILOR POTENȚIALE ȘI EXISTENTE (URBAN-RURAL),

Drobeta Turnu Severin reprezintă o Zonă Metropolitană cu Potențial Regional. Zona

este inclusă în Zona Montană. Orașul are un Indice al Dezvoltării Umane Locale în

categoria 1,09 - 1,46, care reprezintă nivelul cel mai scăzut. Proiectele pe care nivelul

național le propune sunt pentru Zona Metropolitană a Drobeta Turnu Severin sunt:

cele aferente zonelor urbane (figura 54), zonelor montane (figura 58) și zonelor

transfrontaliere (figura 59).

Agenţia va fi responsabilă de implementarea proiectelor realizate în cadrul

următoarelor secţiuni ale Contractului/Pactului:

- Pentru finanţările din fonduri europene: Programele Operaţionale, axele acestora,

intensitatea finanţării şi sumele angajate de părţi precum şi Obiectivele şi Indicatorii

corespunzători

- Investiţiile de interes naţional cu finanţări integral de la Bugetul de Stat şi

Investiţiile de interes naţional co-finanțate de la Bugetul de Stat

Agenţia va avea şi un departament pentru politici de concertare şi coerenţă

strategică. Aceasta va sprijini instituţional activitatea GAL-urilor şi FLAG-urilor.

Agenţia de Susţinere Antreprenorială Locală va fi o instituţie de sprijin al

dezvoltării antreprenoriale locale. Agenţia va crea şi administra mecanisme de

sprijin antreprenorial: un Fond de Garantare Antreprenorială Teritorială pentru

IMM-uri, un Fond de Investiţii pentru Dezvoltare Antreprenorială Teritorială,

Fondul de Emitere şi Gestionare de monedă electronică (Legea 127/2011, art.1 lit.

e) ca monedă locală complementară şi/sau activitate de compensare, orice alte forme

381

de sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului local. Agenţia va fi abilitată să

negocieze cu BEI şi BERD condiţiile şi nivelul de finanţare iniţial al Fondurilor.

Agenţia pentru Finanţe şi Fiscalitate în Teritoriu va fi instituţia care va

gestiona Strategia fiscală la nivelul teritoriului. Agenţia va defini liniile unei politici

unitare la nivelul teritoriului. Principiile de ghidare pentru definirea acesteia vor fi:

- sprijin pentru polii de competitivitate şi polii de excelenţă rurală

- sprijin pentru Zone de Amenajare Concertată, Zone libere şi Parcuri Industriale

- scheme de ajutor de stat la nivel local

- schema de gestionare monedă electronică (Legea 127/2011, art.1 lit. e) ca monedă

locală complementară şi/sau activitate de compensare.

Agenţia va elabora un Buget Intracomunitar de Coeziune şi va institui un

sistem şi criterii pentru redistribuire de coeziune şi solidaritate teritorială.

Agenţia pentru Promovarea Teritoriului şi Cooperare Transfrontalieră va fi

instituţia responsabilă cu definirea şi promovarea unei Strategii de marketing a

teritoriului. Agenţia va crea şi defini un brand local şi îl va promova. Agenţia va

clasa patrimoniul teritoriului, atât cel natural cât şi cel antropic, precum şi cel

imaterial. Agenţia va iniţia un demers de cooperare transfontralieră cu Serbia şi

Bulgaria.

Agenția-Autoritatea de Audit Intern va fi instituţia de monitorizare şi control

al implementării acquis-ului european şi de certificare a legalităţii activităţii

instituţiilor teritoriale comunitare.

ANEXE

Anexa 1 – Proiecte 2009-2015

Anexa 2 – Arborele problemelor

Anexa 3 – Context global

Anexa 4 – Context european

Anexa 5 – Omul

Anexa 6 – Cadrul de viata

Anexa 7 – Organizare teritoriu

Anexa 8 – Economie

Anexa 9 - Cadrul institutional al abordarii

Anexa 1

Evaluarea stadiului proiectelor propuse in Strategia de Dezvoltare Durabila a Municipiului

Drobeta Turnu Severin 2009 - 2015

PRIORITATEA MASURA PROIECT STADIU

DEZVOLTAREA TURISMULUI

Promovarea imaginii turistice a municipiului Drobeta Turnu

Severin

1. Realizarea unei campanii sustinute de promovare la nivel national si international

Realizat partial. Actiuni fara impact major

2. Incadrarea obiectivelor turistice ale municipiului in ofertele turistice judetene si in campaniile de promovare ale judetului

Realizat

3. Afirmarea rolului de centru turistic al judetului prin promovarea avantajelor oferite pentru activitatea turistica

Realizat partial. Actiuni fara impact major

Constituirea unui sistem eficient de informare turistica

1. Sistem de orientare turistica in municipiul Drobeta Turnu Severin - amplasarea de harti turistice, semnalizarea eficienta a obiectivelor turistice

Nerealizat

2. Amplasarea de info - chioscuri in punctele cele mai frecventate de turisti

Realizat partial

Valorificarea superioara a potentialului turistic al Dunarii

1. Promovarea functiei turistice a portului Drobeta Turnu Severin prin campanii de marketing adecvate

Nerealizat

2. Amenajarea in scop turistic a falezei Dunarii

Nerealizat

3. Amenajarea in scop turistic a insulelor Simian si Golu

Nerealizat

Modernizarea obiectivelor naturale si de agrement

1. Modernizarea si extinderea bazei turistice de la Schela Cladivei

Nerealizat

2. Modernizarea si extinderea zonelor de agrement Alunis si Padurea Crihala

Realizat partial - amenajarea Padurii Crihala

3. Modernizarea si mobilarea parcurilor 4. Retele de conectare wireless la

internet in spatiile publice ale municipiului

Nerealizat

Dezvoltarea turismului de evenimente

1. Organizarea de evenimente cu impact regional /national / international

Nerealizat

2. Lobby pentru organizarea in Drobeta Turnu Severin a unor evenimente consacrate la nivel national si international

Nerealizat

DEZVOLTAREA COMPETITIVITATII

ECONOMICE

Imbunatatirea comunicarii intre mediul de afaceri si

sectorul public si sustinerea parteneriatelor de tip public -

privat

1. Organizarea periodica de consultari publice intre autoritatile locale si mediul privat

Nerealizat

2. Promovarea si sustinerea parteneriatelor public - private

Nerealizat

Atragerea si stimularea investitiilor

1. Analiza si promovarea oportunitatilor de investitii in municipiu si in zonele din imediata

Nerealizat

apropiere

2. Acordarea de facilitati, conform legilor in vigoare, pentru investitiile realizate pe teritoriul municipiului

HCL 111/31.05.2013 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat; nu au existat solicitanti

Sprijinirea dezvoltarii transportului inter-modal

1. Identificarea posibilitatilor de dezvoltare a transportului inter - modal

Nerealizat

2. Promovarea posibilitatilor de utilizare a facilitatilor existente

Nerealizat

3. Adaptarea si dezvoltarea infrastructurii de transport actuale pentru practicarea transportului inter - modal

Nerealizat

Sprijinirea mediului de afaceri local

1. Centru incubator de afaceri pentru IMM-uri

Nerealizat

2. Parc tehnolgic Nerealizat 3. Centru expozitional Nerealizat 4. Infiintarea unui Institut Municipal de

Formare Turistica Nerealizat

DEZVOLTARE URBANA

Promovarea unei arhitecturi urbane contemporane in

concordanta cu identitatea urbanistica a municipiului

Drobeta Turnu Severin

1. Reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Drobeta Turnu Severin

Realizat

2. Respectarea stricta a prevederilor PUG. Identificarea situatiilor neconforme si solutionarea problemelor

Realizat

Continuarea si finalizarea 1. Reabilitarea si extinderea retelei de distrbutie a apei potabile si a

Realizat partial

lucrarilor de modernizare si extindere a retelelor de utilitati

publice

sistemului public de canalizare

2. Reabilitarea si extinderea retelei de termoficare si a punctelor termice

Nerealizar

Reabilitarea si extinderea infrastructurii rutiere

1. Reabilitarea strazilor orasenesti Finalizat 2. Crearea de spatii de parcare Realizat partial 3. Modernizarea sistemului de

semaforizare actual Nerealizat

4. Amenajarea spatiilor si refugiilor pentru transportul in comun

Realizat

Gestionarea creativa a patrimoniului cultural

1. Dezvoltarea peisajelor urbane culturale

Nerealizat

2. Reabilitarea peisajelor urbane degradate prin metode creative care sa promoveze valoarea culturala a orasului

Nerealizat

3. Reabilitarea Cetatii Severinului in scopul valorificarii turistice si culturale a acestui obiectiv

Finalizat

4. Reabilitarea complexului Muzeului Regiunii Portilor de Fier si valorificarea lui ca produs turistic

In curs de implementare

5. Extinderea arealului pietonal din centrul istoric al orasului si valorificarea sa din punct de vedere cultural

Realizat

Protectia si imbunatatirea mediului

1. Campanii de promovare a racordarii locuintelor la sistemul public de termoficare

Realizat

2. Sistem ecologic de iluminat public - surse alternative de energie si lampi ecologice

3. Sistem de producere a energiei alternative pentru alimentarea sediului Primariei municipiului Drobeta Turnu Severin

Nerealizat

4. Imbunatatirea managementului deseurilor in municipiul Drobeta Turnu Severin

Realizat

5. Igienizarea panzelor de apa si a malurilor cursurilor de apa care traverseaza municipiul

Realizat partial

6. Amenajarea spatiilor verzi din municipiul Drobeta Turnu Severin

Realizat partial

7. Continuarea programului de reabilitare termica a cladirilor

Realizat partial

8. Achizitionarea de autovehicule ecologice pentru transportul public in comun al municipiului

Nerealizat

DEZVOLTAREA CAPACITATII

ADMINISTRATIVE

Eficientizarea si imbunatatirea serviciilor oferite cetatenilor de

catre Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin

1. Analiza sistemului actual de furnizare a serviciilor publice

Realizat

2. Implementarea unui program informatic pentru eficientizarea activitatii Primariei Drobeta Turnu Severin

Realizat partial

3. Imbunatatirea capacitatilor profesionale ale functionarilor publici ai Primariei municipiului Drobeta Turnu Severin

Realizat partial

4. Implementarea sistemelor de management la nivelul Primariei municipiului Drobeta Turnu Severin

Finalizat

Promovarea implicarii publice in solutionarea problemelor

1. Consultari publice periodice pentru identificarea problemelor locale si a

Realizat partial. Actiuni in situatiile

locale si promovarea “apropierii de cetateni”

posibilitatilor concrete de rezolvare a acestora

impuse de lege

2. Centre de informare publica si birouri unice in localitatile componente ale municipiului

Realizat partial

Adoptarea modelelor de buna practica

1. Schimburi de experienta cu autoritatile locale din Romania si / sau din Uniunea Europeana in scopul imbunatatirii capacitatii administrative

Realizat partial

2. Dezvoltarea de parteneriat tip “infratire” cu orase - port asemanatoare

Nerealizat

DEZVOLTARE COMUNITARA

Sprijinirea serviciilor de sanatate publica

1. Dotarea si modernizarea spitalelor din municipiu si modernizarea ambulatoriilor

Nerealizat

Sprijinirea serviciilor de invatamant si educatie non -

formala

1. Protocol de colaborarea intre Primarie, mediul de afaceri si institutiile de invatamant preuniversitar profesional si tehnic si superior pe domenii specifice

Nerealizat

2. Realizarea unui studiu al pietei muncii locale care sa evidentieze cerintele vis-à-vis de oferta de munca si specializarile acesteia

Nerealizat

3. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii scolare si dotarea cu echipamente didactice si IT

Realizat

Sprijinirea serviciilor de asistenta sociala

1. Centru de zi pentru copii proveniţi din familii cu probleme sociale

Nerealizat

2. Centru pentru persoane vârstnice Nerealizat Sprijinirea activităţilor 1. Includerea muzeelor în oferta Realizat

culturale turistică a municipiului

2. Înfiinţarea unei trupe de teatru Nerealizat

3. Lobby pentru organizarea unor evenimente culturale de impact regional şi naţional în Drobeta Turnu Severin

Nerealizat

Sprijinirea dezvoltării sectorului non-profit

1. Program de finanţare nerambursabilă a proiectelor organizaţiilor non-guvernamentale şi culturale din municipiul Drobeta

Turnu Severin

Nerealizat

NIVEL DE TRAI FOARTE SCAZUT

DECLIN

ECONOMIC

Inexistenta posibilitatii de

relocare a activitatii din zona

industriala de pe malul Dunarii

Lipsa mediu privat

Lipsa locurilor de munca

Lipsa calendar animare

teritoriu

Lipsa unui sector turistic

Lipsa noilor investitii

Activitatea industrial de

traditie neperformanta

nerestructurata

Mediu privat slab dezvoltat

Lipsa structuri agrement city break

Lipsa stimulente mediu privat

Lipsa terenuri economie

industriala

Regres economic sector

industrial

Nivel somaj ridicat

Valoare mica exporturi

Migratia fortei de munca

Anexa 2

Indicele dezvoltării umane

(IDU) PENULTIMUL LOC

Cultura sector neatractiv

Servicii publice de baza de

slaba calitate

Educatie neadaptata

cerintelor

Mediul de locuit si cadrul

de viata: dezvoltare

durabila

Amenajare teritoriu

deficitar

Serviciu termoficare ineficient

Lipsa alimentare cu gaze

Agricultura de subzistenta

Transport urban deficitar

Nivel salarial scazut

Infrastructura necorespunzatoare

Activitate societate civila slaba

Infrastructura necorespunzatoare

Lipsa centre cercetare

Lipsa parteneriat cu APL si sector economic

Eficienta energetica slaba cladiri de locuit

Lipsa structuri de agrement

Lipsa piste ciclabile

Dispunerea caii ferate

Zone industrial dezafectate

Structuri economice supradimensionate pe maulul Dunarii

Lipsa legaturii zona centrala - faleza

Fundaturi in infrastructura rutiera

CONTEXT GLOBAL

Anexa 3

Variabila Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4 Ipoteza 5

Geopolitica

O lume unipolara in jurul

Statelor Unite ale Americii,

singura mare putere

O lume multipolara

reglementata de catre un

leadership occidental

O lume multipolara intr-un

echilibru instabil si incert

O lume compusa din state

bazate pe o politica

autarhica conducand la o

lume/realitate

radicalizata, extrema

Tendinte la nivel

mondial in dezvoltarea

economica

Continuarea cresterii

ponderii tarilor in curs de

dezvoltare in detrimentul

Europei

O continuare a cresterii

ponderii tarilor in curs de

dezvoltare care sprijina

ansamblul economiei

mondiale

O situatie de criza

mondiala si o intoarcere la

protectionism

O criza a cresterii in tarile

in curs de dezvoltare

Impact major al

concluzionarii TTPI

Resurse naturale proprii

si acces la resurse

Inactiunea si lipsa de

reglementare

O intoarcere la

protectionism si autarhie

O crestere a

responsabilitatii la nivel

mondial

Mediu

O

reglementare/organizare

globala

Solutia individuala: fiecare

pentru sine

Scenariul unui tip de

adaptare moderata

Majoritatea tarilor unite

pentru o politica globala

de protectie a mediului

Sectorul financiar

international, criza

financiara mondiala /

europeana si zona euro

O reglementare monetara

si financiara stricta; o

arhitectura administrata

inflexibil cu norme de

comportament si norme

de structura intarite

Un mix regasit intre

disciplina si flexibilitate? O

arhitectura mai supla, o

administrare a sistemului

bazat pe coduri de buna

conduita si stimulente

Primatul finantelor: un

model depasit. Un nou

sistem de masura al

valorilor activelor

imateriale si al

performantei

plasamentelor. Modelul

pietei financiare, un model

depasit

Crize bancare, finaciare si

cambiare periodice.

Finantele, bolnavul cronic

al economiei.

Incertitudinea se resimte

peste tot, crizele sunt

periodice iar

reglementarea este

absenta

Populatia mondiala

Spre un nou echilibru in

cautarea unei solidaritati

nord-sud

Un proces de imbatranire

a populatiei care

fragilizeaza atat Nordul cat

si Sudul

Riscuri climatice: o

populatie mondiala tot

mai expusa

CONTEXT EUROPEAN Anexa 4

Variabila Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4 Ipoteza 5

Constructia europeana /

Politica regionala

europeana

Lipsa vointei politice de a

actiona: continuitate fara

perspectiva de progres

Politica armonioasa intre

competitivitate si coeziune

Europa fragmentata intr-o

ordine dispersata

Politica comunitara

dominata doar de

competitivitate

Politica comunitara

dominata doar de

coeziune

Economie in perspectiva

unei societati

informatizate

Un cerc virtuos:

interoperabilitate,

interactiune si integrare

sociala

O legatura periculoasa:

uniformizarea

comportamentelor,

fractura in domeniul IT si

degradare a legaturilor

sociale

O legatura nedefinita: un

impact moderat al TIC in

domeniul dezvoltarii

durabile

O legatura ambivalenta cu

dezvoltarea durabila:

slabirea exigentelor in

domeniul normelor

structurale si intarirea

exigentelor in domeniul

normelor de

comportament

Diversitate culturala

Diversitatea culturala a

disparut lasand actiune

libera pietei mondiale si

monopolurilor

Reusesc sa-si protejeze

productiile lor nationale si

sa pastreze echilibrul si

diversitatea lor culturala in

interiorul frontierelor lor

Respectul diversitatii

culturale a intarit

coeziunea sociala

O piata reglementata

Politica energeticaColectivitatile locale in

centrul actiunii

Energia curata si clima se

vor deprecia pana in 2050

Efortul economic major si

necorelarea masurilor

conduc la esec

O crestere a

responsabilitatii la nivelul

Uniunii Europene

TEN-T si Strategia

Dunarii

Lipsa vointei politice -

Dispersarea

macroregiunilor UE

(Regiunea Dunarii si

Regiunea Marii Baltice)

Dunarea si coridoarele

TEN-T - pilon al dezvoltarii

Strategia Dunarii -

instrument pentru

imbunatatirea

conectivitatii si

intermodalitatii

Strategia Dunarii -

instrument pentru

promovarea culturii si

turismului

Turism international Declin al turismului

Politici bazate pe cerere -

fragmentare in zone

turistice si zone

rezidentiale

Politici bazate pe oferta -

sectorul turismului

dezvoltat, sectoare urbane

in declin

Aglomerarea culturala -

model sinergic al

dezvoltarii turismului

• OMUL Anexa 5

Variabile/ Ipoteze Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4

DEMOGRAFIE

Usoara scadere demografica, si o relativa imbatranire a populatiei

Continuarea tendintelor demografice actuale in contextul unei politici reactive fara masuri proactive in domeniu

Cresterea atractivitatii care va influenta un sold migrator considerabil pozitiv

CULTURA, CREATIVITATE, AGREMENT

Disparitia creativitatii si

atractivitatii culturale in regiune

Cresterea exploziva a

atractivitatii culturale in TERITORIU

Aparitia unui pol unic de

creativitate si atractivitate culturala in TERITORIU

PIATA MUNCII

Piata muncii individualista

si duala. pe de o parte cu salariati cu o stabilitate a veniturilor inca mici dar peste media nationala si pe

de alta parte, salariati cu contracte sezoniere sau pe durata determinata

Piata muncii armonizata –

Ramura agricola este predominanta. Constatam o pondere mica a abordarii individualiste in raport de

piata de munca, in tmp ce implicit capacitatea de negociere se intareste.

Sfarsitul modelului salariat

dominant. Proportie salariati tinde sa diminueze. Derteritorializare: loc

implementare inteprinderi nu mai este prioritar.

Sedentaritate a parcursului

profesional. Modalitati contractuale fidelizare salariati. Somaj scazut. Functionari publici pondere

mare. Anteprenoriat social pentru servicii publice. Armonizare viata profesionala cu viata privata.

EDUCATIE Scaderea populatiei scolare Mentinerea unui grad scazut de interes al absolventilor in invatamantul primar si gimnazial, postliceal si universitar

Cresterea graduala a interesului absolventilor de liceu si orientarea spre invatamantul tehnic si vocational concomitent cu mentinerea interesului spre invatamantul universitar

MICROSCENARIU

SCENARIUL PESIMISMULUI LOCAL

SCENARIUL REALISMULUI LOCAL

SCENARIU DE VIS SCENARIU IMPROBABIL

• CADRUL DE VIATA Anexa 6

Variabile/ Ipoteze Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4

OFERTA DE SERVICII PUBLICE

O abordare financiara a eficientei cheltuielilor bugetare in cadrul unui proces de descentralizare

Un nou model pentru serviciul public. Reducere limitata a cheltuielilor publice dar care antreneaza evolutia pozitiva a dimensiunii calitative a serviciului prin implementare unor indicatori de eficienta

Nivel de prestare/venituri din domeniul privat aplicat serviciilor publice. Reduceri drastice ale cheltuielilor publice in cadrul unor planuri/contracte de management (pe criterii de calitate si eficienta)

Recunoasterea unor noi nevoi necesitand un management public. Evolutie puternica a nevoilor colectivitatilor (formare, sanatate, mediu, etc). Asistam la aparitia unor noi servicii locale necesitand management public.

CULTURA, CREATIVITATE, AGREMENT

Disparitia creativitatii si atractivitatii culturale in regiune

Cresterea exploziva a atractivitatii culturale in TERITORIU

Aparitia unui pol unic de creativitate si atractivitate culturala in TERITORIU

CALITATEA MEDIULUI

Soc climatic neanticipat -Dezastre naturale -Scaderea productiei agroalimentare

Vulnerabilitatea resurselor energetice europene=factor de ruptura. Pozitia teritoriului ca pol de excelenta in tranzitul excedentului energiei electrice spre Serbia

Politici active in domeniul ambiental. Eficienta energetica si energie regenerabila – filiera motor al dezvoltare Conventia primarilor - PAED

TRANSPORTUL SI INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Regularizarea cererii de transport intr-un context de crestere economica incetinita si lipsa unei politici clare in domeniul amenajarii infrastructurilor

Privilegierea modurilor de transport alternative celui rutier cu alocarea unor resurse bugetare constante

Vointa puternica si coerenta in

materie de oferta de transport

anticipand interesul general pe

termen lung

DISPARITATI TERITORIALE

Declin economic al TERITORIULUI: criza atinge cea mai mare parte a TERITORIULUI in lipsa unei politici de solidaritate

Dezechilibu accentuat

cauzand o pronuntare a

disparitatilor intre

localitatile dezvoltate si cele

nedezvoltate

Un echilibru dinamic intr-o logica “win-win”

MICROSCENARIU

Drobeta Turnu Severin - model cultural axat pe gestionarea crizei

Drobeta Turnu Severin - model cultural autarhic

Drobeta Turnu Severin - teritoriu de proiect - motor multiculturalitate

SCENARIU IMPROBABIL

• ORGANIZARE TERITORIU Anexa 7

Variabile/ Ipoteze Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4 Ipoteza 5

URBANISM SI AMENAJARE TERITORIALA

Fragmentarea functiunilor urbane dublate de politici funciare inadaptate

Un urbanism functional si de proiect la scara microzonala sau aglomeratie

Un urbanism multipolar ierarhizat

TRANSPORTUL SI INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Regularizarea cererii de

transport intr-un context de crestere economica incetinita si lipsa unei politici clare in domeniul

amenajarii infrastructurilor

Privilegierea

modurilor de transport alternative celui rutier cu alocarea unor resurse

bugetare constante

Vointa puternica si

coerenta in materie de

oferta de transport

anticipand interesul

general pe termen lung

PIATA IMOBILIARA

Continuarea tendintei in domeniul politicii funciare si de amenajare a TERITORIULUI de cvasi-dereglementare

Vointa actorilor publici de control strict al pietei, fara dialog si concertare generand conflicte si fiind putin eficienta

Reglementare in spiritual cooperarii concertate intre utilizatori

GUVERNANTA TERITORIALA

Status quo al competitiei intre colectivitatile locale. Guvernanta locala nu s-a coagulat in TERITORIU. Actorii locali, inclusiv societatea civila nu au initiative comune.

Societatea civila, organizata sau nu institutional, se impune

Reierarhizarea si recentralizarea financiara

Teritoriile de proiect intr-un cadru regional european se impun

MICROSCENARIU

Drobeta Turnu Severin - enclava sub control administrativ public local

Dezvoltare concurentiala a teritoriului

Drobeta Turnu Severin - pol al aglomerarii metrpolitane

SCENARIU IMPROBABIL

• ECONOMIE Anexa 8

Variabile/ Ipoteze Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4

Evolutia tesaturii economice a zonei

O continuare a dezindustrializarii si chiar reducere a sectorului tertiar productiv

O incetinire a dezindustrializarii si delocalizarii si o relocalizare in TERITORIU a anumitor activitati

O crestere influentata de un sector cheie, competitivitate intarita pentru sectoarele traditionale si un efect puternic de antrenare pentru activitatile tertiare

Dinamica inevstitiilor si filiere de excelenta

Cativa poli de excelenta ai teritoriului devin poli de competitivitate

Doar polul de crestere sustine dezvoltarea si tesatura economica a TERITORIULUI si devine un pol de

competitivitate intr-unul din domeniile de excelenta ale TERITORIULUI

Modelul European al polilor este un esec. Niciun domeniu de excelenta al TERITORIULUI nu reuseste

sa devina pol de competitivitate

TURISM

Turismul devine motorul economic al zonei

Turismul ramane ceea ce este,

adica o ramura sezoniera

bazata pe atractivitatea

datorata Dunarii

Declin al turismului ca

urmare a eroziunii malurilor

si efectelor schimbarilor

climatice

Cercetare inovare progres

Diluare si recul al cercetarii in TERITORIU, intr-un context de mondializare

Europa cercetarii: de la Atlantic la Ural

O dereglementare salbatica a pietei cercetarii

Piata muncii Piata muncii individualista si duala. Pe de o parte cu salariati cu o stabilitate a veniturilor inca mici dar peste media nationala si pe

de alta parte, salariati cu contracte sezoniere sau pe durata determinata

Piata muncii armonizata – Ramura agricola este predominanta. Constatam o pondere mica a abordarii individualiste in raport de

piata de munca, in tmp ce implicit capacitatea de negociere se intareste.

Sfarsitul modelului salariat dominant. Proportie salariati tinde sa diminueze. Deteritorializare: loc implementare inteprinderi nu

mai este prioritar.

Sedentaritate a parcursului profesional. Modalitati contractuale fidelizare salariati. Somaj scazut. Functionari publici pondere

mare. Anteprenoriat social pentru servicii publice. Armonizare viata profesionala cu viata privata.

MICROSCENARIU

Crestere armonioasa prin valorizarea resurselor locale

Mentinerea unui echilibru pe muchie de cutit

Dezastru economic SCENARIU IMPROBABIL

ANEXA 9

Figura 34. Zona montană conform Convenţiei Carpaţilor, cu includerea Munţiilor Măcinului și alte

adaptări (Sursa: Studiile de fundamentare SDTR)

Figura 47 – Valori ale Indexului de Dezvoltare Teritorială pentru mediul urban

Figura 58. Proiecte propuse pentru zonele montane - exemple

Figura 54 Proiecte propuse pentru zonele urbane - exemple

Figura 59. Proiecte propuse pentru zonele transfrontaliere - exemple