ELABORARE METODICAPENTRU STUDENŢII FACULTATEA MEDICINĂ GENERALĂ

TEMA :DERMATITA DE STAZĂ

ELABORAT DE D. Ş. M., CONFERENŢIAR LA CATEDRA DERMATOVENEROLOGIE

V. GOGU

ARGUMENTAREA

Manifestările cutanate datorate insuficienţei venoase cronice (IVC) sunt în continuă creştere reprezentând 15 – 20 % din totalul bolnavilor internaţi în clinicele dermatologice. Dacă la aceasta adăugăm spitalizările îndelungate şi internările repetate ale acestor bolnavi, putem spune că dermatita de stază, cu toate aspectele morfo – clinice pe care le îmbracă, constituie o importantă problemă de medicină socială Din aceste considerente acest capitol este inclus în programul de studii la disciplina dermatovenerologie şi este necesar ca studenţii facultăţilor de medicină să cunoască acest compartiment.

SCOPUL DIDACTIC

I. STUDENTUL TREBUIE SĂ CUNOASCĂ

STADIILE EVOLUTIVE ADERMATITEI DE STAZĂ

FACTORII CARE INTERVIN ÎN APARIŢIA DERMATITEI DE STAZĂ

EXAMENUL PARACLINIC

PRINCIPIILE DE TRATAMENT

MECANISMELE ETIOPATOGENICE A

DERMATITEI DE STAZĂ

PRINCIPIILE DE PROFILAXIE

MANIFESTĂRILE CLINICE A DERMATITEI DE STAZĂ

DEFINIŢIA

DERMATITEI DE STAZĂ

II. STUDENTUL TREBUIE SĂ POSEDE

1. Metodica corectă şi calităţi deontologice mature pentru a stabili:a) motivele internăriib) antecedente personale şi heredo-colaterale c) istoricul maladiei

2. Cunoştinţe suficiente în următoarele compartimente: a) propedeutica bolilor interne - pentru a efectua minuţios examenul general al bolnavuluib) semiologia cutanată - pentru a efectua calitativ examenul local al pacientuluic) examene de laborator şi alte explorărid) farmacologia clinică - pentru prescrierea unui tratament individual corect atât general cât

şi cel topic

3. Deprinderi practice:a) evaluarea testului de vitropresiune pentru a aprecia geneza erupţiilor maculare şi caracterul

edemuluib) efectuarea probei Trendelenburg- Brodiec) efectuarea probei Perthesd) prescrierea reţetelor

4. Gândire clinică, bazată pe cunoştinţe teoretice şi practice ce permite stabilirea şi argumentarea diagnosticului clinic cu prescrierea ulterioară a tratamentului adecvat

III. CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ SE REFERĂ LA URMĂTOARELE CAPITOLE STUDIATE:

1. Anatomia, fiziologia, histologia şi biochimia pielii2. Semiologia bolilor cutanate3. Principiile de tratament în dermatologie4. Colagenoze5. Vasculite alergice6. Dermatoze alergice

IV. LITERATURA

1. A. Colţoiu. Dermatovenerologie. Bucureşti 1993.2. Dan Forsea ş.a. Compendiu de dermatologie şi venerologie. Bucureşti 1996.3. N. Maier. Patologie cutanată. Cluj. 1999.4. Gh. Muşet Cursurile de dermatovenerologie.

1. DEFINIŢIEPrin dermatita de stază se subânţelege totalitatea modificărilor cutanate, localizate la nivelul membrelor inferioare, determinate de insuficienţa venoasă cronică.

2. EPIDEMIOLOGIEApar la vârstă mai înaintată. Distribuţie egală la ambele sexe

3. MOTIVELE INTERNĂRIIPierdere de substanţă pe gambe, edeme şi eritem, plăci de aspect eczematiform (sau nu), plăci ocre

sau pigmentare, pachete varicoase, leziuni atrofice, lipodermatoscleroza.

4. ANTECEDENTE PERSONALE şi HEREDO-COLATERALECazuri similare de insuficienţă venoasă în familie. La femei se pot accentua fenomenele de insuficienţă venoasă cu ocazia sarcinilor.

5. FACTORII CARE INTERVIN ÎN APARIŢIA DERMATITEI DE STAZĂ

FACTORI DETERMINANŢI

ORTOSTATIZMUL PRELUNGIT, ÎN SPECIAL LA PERSOANELE

CU ANUMITE PROFESIUNI

VARICELE HIDROSTATICE

SECHELE DE FLEBITĂ

PROFUNDĂ

BOLILE CARDIO-VASCULARE CUM AR FI INSUFICIENŢA CARDIACĂ, HIPERTENSIUNEA

ARTERIALĂ, ARTERIOSCLEROZA, TULBURĂRILE DE RITM CARDIAC

BOLILE ENDOCRINE CA OBEZITATEA, HIPERTIROIDIA, INSUFICIENŢA ESTROGENICĂ

BOLILE METABOLICE (ÎN SPECIAL DIABETUL)

BOLILE DIGESTIVE, MAI ALES INSUFICIENŢA HEPATICĂ

AFECŢIUNILE PULMONARE ÎN SPECIAL INSUFICIENŢA CRONICĂ RESPIRATORIE

AFECŢIUNILE APARATULUI OSTEO-ARTICULAR AŞA CA REUMATISME

ANCILOZANTE, PICIORUL PLAT, SECHELE DE FRACTURĂ

VÂRSTA ÎNNAINTATĂ

FACTORI FAVORIZANŢI

DISPLAZIILE CONGENITALE

VENOASE

6. MECANISME ETIOPATOGENICE A DERMATITEI DE STAZĂ

7. MANIFESTĂRILE CLINICE AL DERMATITEI DE STAZĂ

STAZA VENOASĂ BLOCAREA CIRCULAŢIEI

STAGNAREA PLASMEI ÎN SPAŢIUL

PERICAPILAR

SCĂDEREA VOLUMULUI PLASMATIC ÎN CAPILAREAGLUTINAREA ELEMENTELOR

SANGUINE

BLOCAREA CIRCULAŢIEI

ANOXIE LOCALĂ CU PERMEABILITATE CAPILARĂ CRESCUTĂ

PURPURA

EDEMUL VENOS SAU FLEBEDEMUL

TRECEREA HEMATIILOR ÎN

SPAŢIUL PERICAPILAR CU SPARGERE ULTERIOARĂ

ELIBEREAREA HEMOGLOBINEI CARE

SE TRANSFORMĂ ÎN HEMOSIDERINĂ

DERMATITA PIGMENTARĂ ŞI

PURPURICĂ

PROTEINELE SE ACUMULEAZĂ ÎN

EXCES ŞI DETERMINĂ O REACŢIE

FIBROBLASTICĂ

FIBROBLAŞTII ÎN EXCES SECRETĂ COLAGEN ÎN CANTITATE MARE

DIFUZIA PLASMEI ŞI A PROTEINELOR

PLASMATICE ÎN SPAŢIUL PERICAPILAR

DERMO - HIPODERMITA

SCLERODERMIFORMĂ

ELIBEREAREA SUBSTANŢELOR

BIOLOGIC ACTIVE (HISTAMINA,

SEROTONINA Ş. A.)

INFLAMAŢIE ŞI REACŢII DE TIP

EXEMATOS

DERMO - EPIDERMITA ECZEMATIFORMĂ

SUPRAINFECŢIILE TEGUMENTARE

SATGNAREA SÂNGELUI LA NIVELUL VENELOR

LEZIUNI ALE PERETELUI VENOS

ULCERUL CRONIC VARICOS

TROMBOFLEBITAVARICOASĂ

SUPRAINFECŢIILE TEGUMENTARE

SCĂDEREA ECHIPAMENTU - LUI ENZIMATIC CELULAR, DIMINUAREA ACTIVITĂŢII CITOPLASMATICE PÂNĂ LA DISPARIŢIA CAPACITĂŢII DE REPRODUCERE A CELULE - LOR

SUSPENDAREA CIRCULAŢIEI ŞI

DEPOLIMERIZAREA SUBSTANŢEI

FUNDAMENTALE TRAUMATISME MINORE

CREŞTERA PRESIUNEII INTERCAPILARE

8. DIAGNOSTICUL DERMATITEI DE STAZĂ

EDEMUL VENOS (FLEBEDEMUL)

DERMATITA PIGMENTARĂ ŞI

PURPURICĂ(DERMATITA OCRĂ)

DERMO - HIPODERMITA SCLERODERMIFORMĂ

(DERMOSCLEROZA)

DERMO - EPIDERMITA ECZEMATIFORMĂ

(ECZEMA VARICOASĂ)

TROMBOFLEBITAVARICOASĂ

ULCERUL CRONIC VARICOS

LA INCEPUT UN EDEM ALB, MOALE, NEDUREROS, NEINFLAMATOR, TRANZITORIU ŞI CARE LASĂ GODEU, IAR CU TIMPUL DEVINE PERMANENT ŞI NU MAI LASĂ GODEU (CONSTITUIE PRIMA MANIFESTARE CARE PRECEDE UNEORI CU ANI DE ZILE INSTALAREA LEZIUNILOR CUTANATE)

PETE PIGMENTARE ŞI PURPURICE, CE NU DISPAR LA PRESIUNE ŞI AU CULOARE ROŞIE SAU GALBEN - BRUNĂ. SUNT DE DIFERITE DIMENSIUNI ŞI NU SE ÎNSOŢESC DE SEMNE SUBIECTIVE. O DATĂ INSTALATE, PERSISTĂ VREME ÎNDELUNGATĂ CHIAR DUPĂ ÎNLĂTURAREA VARICELOR (POATE CONSTITUI PRIMA MANIFESTARE A ICV)

INFILTRAŢIE ELASTICĂ (ÎN STADIUL INIŢIAL) CE CAPĂTĂ CU TIMPUL UN CARACTER SCLEROS, DUR. ÎN STADIUL INIŢIAL, PE FONDUL UNUI EDEM CRONIC, ÎNCEP SĂSE FORMEZE PLĂCI ŞI NODOZITĂŢI INFILTRATIVE, DUREROASE, ACOPERITE DE UN TEGUMENT ROŞU ŞI CALD. CU TIMPUL LEZIUNEA IA ASPECT DE PLACĂ, DEVINE DURĂ, SCLEROASĂ, ADERĂ DE TEGUMENT, FORMÂND UN BLOC DE CONSISTENŢĂ LEMNOASĂ. ÎN STADIILE TARDIVE PLACA DEVINE ATROFIATĂ ŞI HIPERPIGMENTATĂ

DE OBICEI SE ASOCIAZĂ CU FLEBEDEMUL ŞI CA REGULĂ ÎMBRACĂ TOATE ASPECTELE EVOLUTIVE ALE ECZEMEI (ERITEM, MICROVEZICULE, ZEMUIRE, PUŢURI SEROASE, CRUSTE, SCUAME). SE ÎNSOŢEŞTE DESEORI DE UN PRURIT VIOLENT, CHINUITOR, BOLNAVII PRODUCÂNDU-ŞI PRIN SCĂRPINAT IMPORTANTE LEZIUNI CARE CONSTITUIE PUNCTUL DE PLECARE A UNUI ULCER VARICOS

UN CORDON DUR, INFLAMATOR, DUREROS, UŞOR TUMEFIAT, CU TEMPERATURĂ LOCALĂ CRESCUTĂ, SITUAT PE TRAIECTUL UNUI PACHET VARICOS. ÎN JURUL CORDONULUI SE OBSERVĂ UNEORI O REACŢIE ERITEMATO - EDEMATOASĂ A TEGUMENTULUI. NU LASĂ SECHELE

DEFECT CU PIERDERE DE ŢESUT CUTANAT CE EVOLUEAZĂ FĂRĂ TENDINŢĂ LA VINDECARE SPONTANĂ. CONSTITUIE CEA MAI FRECVENTĂ ŞI CEA MAI GRAVĂ COMPLICAŢIE CUTANATĂ PRODUSĂ DE STAZA VENOASĂ. ULCERELE VARICOASE POT FI DESTUL DE PROFUNDE, AJUNGÂND CHIAR PÂNĂ LA OASE ŞI AU CELE MAI VARIATE FORME CLINICE

DIAGNOSTICUL

PROBELE CLINICE

FLEBOGRAFIA IZOTOPICĂ

FLEBOMANOMETRIA

BOLNAVULUI CULCAT I SE APLICĂ UN GAROU LA RĂDĂCINA MEMBRULUI, DUPĂ CARE ESTE RIDICAT ÎN POZIŢIE VERTICALĂ. DACĂ DUPĂ CÂTEVA MINUTE VENELE ÎNCEP SĂ SE UMPLE DE JOS ÎN SUS, ÎNSEAMNĂ CĂ LA ACEST NIVEL SUNT PERFORANTE INSUFICIENTE, PRIN CARE SÂNGELE DIN SISTEMUL PROFUND REFLUIAZĂ ÎN CEL SUPERFICIAL

OSCILOMETRIA MEMBRELOR INFERIOARE

PROBELE PARACLINICE

BOLNAVULUI, AFLAT ÎN POZIŢIE VERTICALĂ ŞI CU VARICELE DILATATE, I SE APLICĂ UN GAROU SUB GENUNCHI ŞI ESTE PUS SĂ MEARGĂ CU PAS ÎNTINS, TIMP DE 5 MINUTE. DACĂ VARICELE DISPAR ÎNSEAMNĂ CĂ VENELE PROFUNDE ŞI PERFORANTELE SUNT BUNE ŞI EXISTĂ O INSUFICIENŢĂ SUPERFICIALĂ. DACĂ VARICELE SE ACCENTUEAZĂ ŞI APAR DURERI, SE INSTALEAZĂ INSUFICIENŢA PROFUNDĂ ŞI APERFORANTELOR

ULTARSONOGRAFIA DOPPLER

RADIOGRAFIA ZONEI ULCERATE

FOTOPLETISMOGRAFIA

PROBA PERTHES

PROBATRENDELENBU

RG- BRODIE

9. TRATAMENTUL MANIFESTĂRILOR A IVC ŞI DERMATITEI DE STAZĂ

TRATAMENTUL INSUFICIENŢEI

VENOASE

ANTIAGREGANTE (DEXTRAN-40)

PREPARATE DIURETICE

FLEBOTONICE (MAI ALES ÎN CAZ

DE EDEM)

TRATAMENTUL LEZIUNILOR CUTANATE

VAZODILATANTE

ANTIINFLAMATOARE

NESTEROIDE

TRATAMENT LOCAL(MEDICAMENTOS ŞI

LASER-TERAPIE)

ANTIBIOTICE

TRATAMENT CHIRURGICAL PRIN

AUTOGREFE DE PIELE

SCLEROTERAPIA

FIBRINOLITICEFLEBOTONICE (VENORUTONUL, DOXIUMUL)

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

CLINOSTATISMULPRELUNGIT

PRESOTERAPIA (PRIN COMPRESIE EXTERNĂ

ASUPRA VENELOR VARICOASE, ÎMPIEDICĂ STAZA

ŞI EDEMUL)