DEPRESIUNEA NIªCOVULUI

Studiu geomorfologic

2

Planºele menþionate în carte se regãsesc pe CD-ul ataºat la sfârºitulcãrþii

3

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti, 2014

DEPRESIUNEA NIªCOVULUI

Studiu geomorfologic

GABRIELA TAULESCU

4

Colecþia PÃMÂNTUL - CASA NOASTRÃ

Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Ameluþa ViºanCoperta: Angelica Mãlãescu

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.) ºi inclusã de ConsiliulNaþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoriaediturilor de prestigiu recunoscut.

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate, nicio parte din aceastã lucrare nu poatefi copiatã fãrã acordul Editurii Universitare

Copyright © 2014Editura UniversitarãEditor: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: redactia@editurauniversitara.ro

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 CARTEcomenzi@editurauniversitara.roO.P. 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiTAULESCU, GABRIELA Depresiunea Niºcovului : studiu geomorfologic /Gabriela Taulescu. - Bucureºti : Editura Universitarã, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-28-0124-3

911.3(498 Depresiunea Niºcovului)

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062801243

Referenþi ºtiinþifici: C.S.I. dr. Lucian BadeaProf. dr. Ion ZãvoianuProf. dr. Alexandru Nedelea

5

CUPRINS

PREFAÞÃ ............................................................................................. 7INTRODUCERE .................................................................................. 9ISTORICUL CERCETÃRILOR ........................................................ 13

Capitolul 1POZIÞIA GEOGRAFICÃ ªI LIMITELE ......................................... 16

Capitolul 2GEOLOGIA ªI EVOLUÞIA PALEO - GEOMORFOLOGICÃ .... 232.1. Elemente stratigrafice ...................................................................... 242.2. Elemente structural-tectonice .......................................................... 272.3. Evoluþia paleo-geomorfologicã ....................................................... 29

Capitolul 3CARACTERISTICI MORFOMETRICE ªI MORFOGRAFICE .. 333.1. Analiza morfometricã ...................................................................... 33

3.1.1. Hipsometria ......................................................................... 333.1.2. Adâncimea fragmentãrii (energia reliefului) ....................... 353.1.3. Densitatea fragmentãrii ....................................................... 373.1.4. Geodeclivitatea .................................................................... 393.1.5. Expoziþia versanþilor ............................................................ 413.1.6. Curbura ................................................................................ 433.1.7. Ierarhizarea reþelei de vãi .................................................... 453.1.8. Modelele morfometrice ale bazinului .................................. 46

3.2. Analiza morfograficã ....................................................................... 543.2.1. Interfluviile .......................................................................... 543.2.2. Vãile .................................................................................... 56

Capitolul 4TIPURI GENETICE DE RELIEF ..................................................... 63

6

4.1. Relieful Structural ............................................................................ 634.2. Relieful petrografic ......................................................................... 674.3. Glacisurile ....................................................................................... 714.4. Suprafeþe ºi nivele de eroziune ....................................................... 724.5. Terasele ........................................................................................... 744.6. Lunca ºi albia minorã ...................................................................... 83

Capitolul 5MODELAREA ACTUALÃ A RELIEFU LUI .................................. 905.1. Factorii care influenþeazã modelarea actualã ................................... 90

5.1.1. Factori geologici .................................................................. 905.1.2. Factori climatici ................................................................... 945.1.3. Factori hidrologici ............................................................... 1085.1.4. Factori pedogeografici ......................................................... 1135.1.5. Vegetaþia – rol protector ...................................................... 1175.1.6. Factorul antropic .................................................................. 121

5.2. Procese de modelare ºi formele rezultate ........................................ 1275.2.1. Procese gravitaþionale de versant ........................................ 1275.2.2. Procese hidrodinamice de versant ....................................... 1375.2.3. Procese de albie ................................................................... 1505.2.4. Estimarea eroziunii solului .................................................. 1555.2.5. Susceptibilitatea versanþilor la procese gravitaþionale ........ 160

Capitolul 6IMPACTUL ACTIVITÃÞILOR ANTROPICE ASUPRARELIEFULUI ....................................................................................... 162

Capitolul 7REGIONAREA GEOMORFOLOGICÃ ........................................... 171

Capitolul 8CONCLUZII ªI PROPUNERI PENTRU O FOLOSINÞÃDURABILÃ A FORMELOR DE RELIEF DIN DEPRESIUNEANIªCOV ................................................................................................. 179

BIBLIOGRAFIE .................................................................................. 183

7

PREFAÞÃ

Lucrarea de faþã reprezintã una dintre tezele de doctorat, coordonate desubsemnatul, cu obiective geografice din bazinul hidrografic al Buzãului. Toateaceastea se încadreazã, mai mult sau mai puþin, unei idei anume, cã dezvoltareadurabilã a oricãrei regiuni (unitãþi) trebuie sã porneascã de la câteva aspectegeografice specifice. În cazul Buzãului este vorba de poziþia specificã delegãturã între Depresiunea Braºovului (inclusiv Transilvania) cu teritoriulextracarpatic, respectiv cãtre Dunãre ºi Marea Neagrã (Gr. Posea, 1982).Totodatã, acest bazin hidrografic mai are ºi un alt specific general, acela cãîncadreazã cel mai complex sector subcarpatic al României (Curbura),determinând, în lungul sãu dar ºi lateral (prin afluenþi), un numãr mare dedepresiuni subcarpatice tipice.

Depresiunea Niºcovului reprezintã unul dintre aceste tipuri, iar specificulsãu geografic (dominant geomorfologic) se impune a fi cunoscut ºi luat înconsiderare într-o viziune de dezvoltare durabilã, în cadrul unei viitoareregionãri teritoriale a României. Subliniem însã, cã viitoarea regionareteritorialã a României, pentru a fi durabilã, trebuie sã fie, în mod obligatoriu,o regionare ºtiinþificã, documentatã de specialiºti în geografie ºi economie, ºinumai dupã aceea aprobatã de politicieni (Gr. Posea, 2014).

Se poate spune, deci, cã specificul geografic al depresiunii Niºcovuluieste prima idee în care se încadreazã publicarea acestei teze de doctorat,deoarece dezvoltarea durabilã viitoare trebuie sã aibã la bazã studiul geografical acesteia, pornindu-se de la harta reliefului. Ori, lucrarea de faþã reprezintãtocmai o astfel de bazã geograficã, pentru tot bazinul Niºcovului, ca modellocal de dezvoltare durabilã în cadrul arealelor carpato-subcarpatice aleCurburii.

În amãnunt, lucrarea prezintã principalele elemente ale reliefului local,specificul acestora ºi legãtura, diversificatã în timp, între formele de relief ºiprocesele geomorfologice, dar ºi faþã de celelalte elemente de mediu (geologie,hidrografie, climã, pedologie, activitãþi umane etc.). Totodatã, teza, fiind olucrare de doctorat, analizeazã separat ºi aprofundat fiecare element de relief

8

ºi rolul acestuia în cadrul unic al depresiunii. Spre exemplu, autoarea descrie,numai la modul necesar, principalele caracteristici geologice care influenþeazãrelieful, dar merge la amãnunte interesante despre lunci, terase, glacisuri,versanþi, precum ºi despre procesele geomorfologice naturale ºi declanºate deom etc. Toate acestea au fost cartografiate separat ºi în detaliu, apoi reuniteîntr-o hartã generalã geomorfologicã. Aceastã hartã poate fi cititã ºi însuºitãcu uºurinþã de oricine doreºte sã cunoascã aceastã deosebitã ºi tipicã depresiunesubcarpaticã.

Pentru publicul larg, importantã este structura generalã geograficã aacestei depresiuni. Numai de la aceastã structurã se poate contura o viziuneviitoare de dezvoltare durabilã, încadratã însã în trepte regionale tot maisuperioare, mergându-se pânã la cadrul întregului bazin hidrografic al Buzãului,dar ºi al României, ºi chiar, cu o anume remarcã, de specific european.

Menþionãm, totodatã, ºi multiplele precizãri asupra trecutului istoric alacestei depresiuni ºi al unor obiective turistice specifice. Amintim, în treacãt,mânãstirile, unele biserici vechi, tabãra de elevi ºi peisajul acesteia, vestitatabãrã de sculpturã de lângã Mânãstirea Ciolanu º.a. Dar, mai amintim noi, ºi„Drumul doamnei Neaga”, precum ºi impresiile domnitorului Carol I despreaceastã depresiune, înainte de a vedea „Sfinxul de Bucegi” ºi de a deveni„Regele de la Sinaia”.

Dacã citim, cu oarecare atenþie, aceastã carte, reþinem ºi metodeleamãnunþite de cercetare ºi studiu, dar observãm ºi un stil didactic de nivelsuperior, care evidenþiazã, cu mai multã claritate, specificul fiecãrui capitol ºial lucrãrii în ansamblu. Deci, s-o citim!

Bucureºti, 2014 Prof. Dr. docent H.C. Grigore Posea

9

INTRODUCERE

Regiunea subcarpaticã a reprezentat nu numai un spaþiu pericarpaticoriginal mai nou creat aflat la exteriorul Carpaþilor Orientali ºi Meridionalidar ºi unul de îndelungatã ºi densã populare, cãruia geografii i-au acordat oatenþie deosebitã, încã de la începuturile cercetãrii sale. Acest spaþiu de submunte a reprezentat pentru aproape toþi geografii, indiferent de generaþie ºiprofil, o atracþie ºi în acelaºi timp o proba de virtuozitate geograficã. Aceasta,pentru cã în cea mai mare parte peisajul subcarpatic nu pare a fi nici montan,sau dacã ne oprim la culmi cel mult niºte masive muntoase periferice, nicideluros, decât dacã le asociem vãilor ºi depresiunilor care-i fragmenteazã. Îndecursul secolului trecut au existat un numãr mare de geografi care s-auconsacrat acestei unitãþi geografice ºi au elaborat un însemnat numãr de tezede doctorat, publicând numeroase volume ºi articole referitoare la spaþiulsubcarpatic. Studiile nu s-au oprit însã aici ºi chiar din primul deceniu al acestuisecol tânãra generaþie de geografi deja a elaborat ºi susþinut cinci noi teze dedoctorat având ca obiect de studiu acest spaþiu geografic.

Începutul cercetãrilor mele geomorfologice asupra Depresiunii Niºcovuluidateazã din perioada perfecþionãrii mele prin studii masterale când, lapropunerea Prof.univ.dr. Nicolae Popescu, am abordat acest subiect ca temãde dizertaþie. A urmat apoi sub aceeaºi îndrumare o continuã preocupare pentrudiversificarea cercetãrilor în vederea elaborãrii unei teze de doctorat al cãreisubiect sã se înscrie printre studiile de geomorfologie regionalã ale Subcarpaþilorde la Curburã.

Prezenta lucrare are ca scop principal înþelegerea ºi explicarea corelaþiilordintre caracteristicile geomorfologice ale bazinului hidrografic al Niºcovului,procesele de modelare actualã ºi impactul acestora asupra modului de utilizareal terenului care sã poatã deveni un argument în elaborarea programelor dedezvoltare durabilã regionalã ºi localã. Astfel am pornit de la premisa cã înmod firesc între acestea existã o strânsã dependenþã, pe baza cãreia pot fievaluate tendinþele recente ºi actuale de evoluþie morfodinamicã, în vedereareducerii sau stopãrii proceselor de degradare a terenurilor.

10

Urmãrind aceastã consideraþie am acordat o atenþie sporitã analizei încare primeazã raporturile dintre tipologia formelor de relief, definite sub aspectmorfologic ºi morfometric, procesele de modelare asociate, cu accent peprocesele actuale, modul de utilizare al terenurilor ºi influenþele acestuia asuprareliefului în Depresiunea Niºcovului. De asemenea au fost elaborate evaluãricantitative ºi calitative prin care s-au evidenþiat ponderea diferitelor tipuri desuprafeþe din cadrul bazinului ºi parametrii definitorii ai potenþialuluimorfodinamic al reliefului. Pentru aceasta pe lângã investigaþiile repetate înteritoriu am folosit o serie de metode analitice de cabinet, în mod deosebitpentru prezentarea parametrilor morfometrici. De asemenea s-a apelat larelaþionarea acestor elemente cu particularitãþile geologice ºi pedologice alesubstratului, dar ºi cu o evaluare a tendinþelor actuale a proceselor geomorfo-logice actuale, în corelaþie cu schimbãrile modului de utilizare a terenurilor,ca factor de risc geomorfologic.

Un sprijin deosebit în definirea caracterelor geomorfologice l-am avut înnumeroasele surse bibliografice care se referã direct sau parþial la aceastãregiune. Confruntarea lor pe teren ºi observaþiile de teren mi-au permisidentificarea unor elemente geomorfologice majore referitoare îndeosebi larelieful fluviatil ºi la procesele geomorfologice actuale, condiþionate deoscilaþiile nivelului de bazã, ce au avut loc în aria de confluenþã a Niºcovuluicu Buzãul. Iatã de ce Culoarul Buzãului, alcãtuit dintr-o alternanþã de îngustãriimpuse de traversarea axelor anticlinale ºi lãrgiri în care s-au format depresiunialungite pe axele sinclinale, ne-a obligat sã extindem cercetãrile noastre asupraîntregului bazin morfohidrografic al Niºcovului depãºind cadrul strict aldepresiunii. Astfel prezentul studiu a inclus atât aria de joncþiune a teraselorNiºcovului cu cele ale Buzãului, cât ºi conul de dejecþie al Niºcovului în raportcu care a evoluat întreaga depresiune. Practic atât culmile subcarpatice limitrofeDepresiunii Niºcov – culmea Istriþei ºi culmea Lapoº-Ciolanu – precum ºidepresiunea propriu-zisã s-au conturat în acelaºi timp ºi din aceleaºi cauze cucele ce au definit Culoarul Buzãului. În toatã evoluþia sa Niºcovul a resimþit înbazinul sãu toate pulsaþiile pe care le-a suferit Buzãul. În acest sens amintimaici cã suprafeþele de nivelare din cuprinsul depresiunii se racordeazã cu nivelulinferior ºi cu cel intermediar subcarpatic. De asemenea încadrarea perfectã ateraselor vãii Niºcovului în sistemul general de terase al vãii Buzãului ºi aafluenþilor lui permite racordarea morfogeneticã a acestora pe întregul bazinhidrografic. Faptul cã la obârºia Niºcovului apar dovezi ale continuitãþiiculoarului depresionar la vest printr-o succesiune de bazinete este interpretatãca resturi ale unei suprafeþe de acumulare lacustrã provenite din transgresiuneadin Cuaternarul Mediu ce a pãtruns aici tot prin Culoarul Buzãului.

11

Doresc sã-i mulþumesc în mod deosebit domnului Prof.univ.dr.doc. HCGrigore POSEA, coordonatorul meu la aceastã lucrare, care a acordat unpermanent sprijin ºi ajutor în elucidarea diverselor probleme teoretice ºi practiceapãrute în analiza specificitãþii geomorfologice a zonei studiate.

Mulþumesc de asemenea colegilor geografi din Catedra deGeomorfologie-Pedologie a Facultãþii de Geografie din Universitatea Bucureºtipentru sprijinul ºi buna colaborare dovedite atât în perioada investigaþiilor câtºi în utilizarea unor tehnici GIS pentru elaborarea materialului cartografic.

Totodatã aduc profundul meu omagiu regretatului Prof. univ. dr. NicolaePOPESCU, sub a cãrui îndrumare ºtiinþificã a demarat acest studiuîncurajându-mã în cercetãrile de teren ºi în elaborarea primelor referate.

Gabriela Taulescu

12

13

ISTORICUL CERCETÃRILOR

Datoritã necesitãþii cunoaºterii structurii geologice în scopul exploatãriiresurselor minerale, primele studii asupra zonei subcarpatice în general, aufost elaborate de cãtre geologi (I.P. Ionescu Argetoaia, 1918, D.M. Preda 1917,H. Grozescu, 1918, M.G. Filipescu, 1942, T. Joja, 1946, I. Athanasiu, 1945etc.).

W. Teisseyre (1907) într-un studiu consacrat faunelor de moluºte neogenedin România descrie printre altele si noi specii de unionide meoþiene ºi daciene,unele dintre acestea provenind din regiunea vãii Niºcovului. De menþionat cãW.Teisseyre atribuie dacianului ºi depozitele pe care le considerãm astãzi devârstã romanianã.

În studiul referitor la stratigrafia ºi paleontologia miocenului superior ºipliocenului din Muntenia, K-Krejci-Graf ºi W.Wenz (1931) fac referiri si launele situaþii întâlnite pe valea Niºcovului. Separând etajul romanian,K. Krejci-Graf (1932) considerã cã romanianul superior de pe Valea Seacã - lanord de satul Vadu Sãpat, poate fi echivalat cu stratele superioare cu paludinedin Slovenia.

În 1926 în lucrarea „Structura geologicã a regiunii subcarpatice din parteade sud a judeþului Buzãu”, Otto Protescu descrie formaþiunile geologice careaparþin seriilor miocene ºi pliocene ºi care se gãsesc încãlecate de brecia sãrii, laconfluenþa vãii Niºcovului cu Valea Unghiului ºi a Vãii Tisãului cu ValeaGrecului.

O. Bolgiu (1954) descrie genul Teisseyreomya. Materialul paleontologicºi pe care s-a bazat propunerea acestui gen provine din regiunea vãii Niºcovului.

Dacã la început abundau informaþiile litologice ºi paleontologice, ulteriors-a aprofundat cunoaºterea evoluþiei tectonice a acestei trepte de relief ºi s-auridicat ºi primele probleme de naturã geograficã, mai importante fiind celelegate de fizionomia formelor de relief ºi de evoluþia acestora.

Cercetarea geograficã din primele decenii ale secolului XX a condus laelaborarea unor lucrãri cu caracter general (David M. 1931, Nordon A.1933,Mateescu ªt. 1930, Popp N.1936, 1965, Rãdulescu N.Al., V. Mihãilescu 1936,1945).

14

Morfologia este prima care a atras atenþia cercetãtorilor ºi prin urmare afost cel mai mult studiatã, urmãrindu-se în mod special raportul reliefului custructura geologicã, forme de relief, analiza teraselor ºi a nivelelor de eroziune,evoluþia reliefului ºi a reþelei hidrografice, procesele de modelare. În lucrareaintitulatã „România - Geografie Fizicã” (1936), V. Mihãilescu face primaprezentare geomorfologicã a Subcarpaþilor, în general, ºi cu referiri lasubdiviziunile lor pe anumite sectoare, încadrând Dealurile Buzãului înSubcarpaþii Munteniei.

Dupã anul 1955 numãrul lucrãrilor geografice a crescut extrem de repede,ele fiind legate pe de-o parte de cercetãrile realizate de mulþi geografi care auavut ca subiect de tezã de doctorat anumite unitãþi subcarpatice iar pe de altãparte de rezolvarea unor programe de cercetare ale diverselor instituþiieconomice.

Începând cu deceniul ºase al secolului trecut, lucrãrile de geomorfologieprolifereazã permiþând cunoaºterea evoluþiei reliefului subcarpatic(N. Grumãzescu 1973, Gr. Posea 1971, 1973), a unitãþilor de relief (N. Popp,1939, L. Badea, 1963, Tr. Naum, 1961, Dida Popescu, 1970, 1971), a proceselorde modelare actualã (Madleine Alexandru 1964, D. Bãlteanu 1971, 1974, Gr.Posea 1969, 1971, M. Ielenicz 1979, 1980, N. Popescu 1981, s.a.).

În anul 1964, L. Badea ºi Gh. Niculescu în lucrarea „Harta morfo-structuralã a Subcarpaþilor dintre Slãnicul Buzãului ºi Cricovul Sãrat”caracterizeazã formele structurale ºi evidenþiazã adaptarea morfologiei lacondiþiile geologice. Astfel cele trei zone morfostructurale analizate sedeosebesc ºi din punct de vedere geomorfologic.

Dida Popescu (1970) în „Observaþii geomorfologice asupra teraselor dinSubcarpaþii cuprinºi între valea Buzãului ºi Valea Slãnicului de Buzãu”semnaleazã terasa a V-a a Buzãului, care apare sub formã de umeri pe valeaNiºcovului precum ºi terasa a IV-a si pe care le considerã de vârsta cuaternarã.În „Observaþii geomorfologice în Depresiunea Niºcovuluì”(1971) Dida Popescuprezintã particularitãþile geomorfologice ale depresiunii ºi etapele de evoluþieale acesteia: una de modelare a zonelor interfluviale ºi o altã etapã de modela-re a depresiunii propriu-zise sau cuaternarã. De asemenea Dida Popescu înarticolul „Degradãri de teren în Subcarpaþii Buzãului”, face o evaluare a indicilorcantitativi ºi a proceselor geomorfologice actuale, stabilind pentru SubcarpaþiiBuzãului sectoare cu indici de degradare deosebiþi.

În anul 1979, L. Badea ºi colaboratorii sãi au publicat articolul „Urmeleunei transgresiuni din cuaternarul mediu în Subcarpaþii dintre Buzãu si Cricov”,afirmând cã resturile de trepte de nivelare (350–380 m) de pe ambii versanþi aidepresiunii au o poziþie perifericã ariei ocupate de depozitele lacustre, ceea cear corespunde cu suprafaþa de oscilaþie a marginilor lacului pleistocen mediu

15

în sectorul dintre Buzãu ºi Cricov ºi de modelare în aceste condiþii. O dovadãa ritmicitãþii modelãrii de ansamblu o constituie fragmentele de terase.

În 1984, Gr. Posea ºi L. Badea au elaborat ºi publicat harta „Unitãþile derelief (Regionarea geomorfologicã), pentru întregul teritoriu al României; înaceastã hartã, Subcarpaþii Buzãlui sunt divizaþi în: Dealurile Niºcovului,Dealurile Priporului, între Cricov ºi Buzãu ºi Dealurile Dâlma - Blidiºel, întreBuzãu ºi Slãnic.

Lucrãrile referitoare la potenþialul climatic au avut atât caracter general(Clima R.S.R., Monografia geograficã a României, Atlasul Climatologic), darºi local de exemplu „Studiul climatic” elaborat de Octavia Bogdan ºi colab.,în 1974, pentru Subcarpaþii dintre Teleajãn ºi Slãnic. I. Munteanu ºicolaboratorii, elaboreazã în anul 1972 prima hartã a solurilor SubcarpaþilorBuzãului la scara 1: 100.000.

Primele date ºtiinþifice asupra înveliºului biotic al Subcarpaþilor Buzãuluiaparþin lui D. Brândzã (1883) ºi D. Grecescu (1898) care au fost completaþiulterior de C.C. Georgescu (1954), I. ªerbãnescu (1963), EvdochiaPuºcaru-Soroceanu ºi colab. (1963), I. Morariu, Todor I. (1966), R. Cãlinescu(1966), Ana Popova-Cucu, Cristina Muicã, Drugescu C. (1976), I. Zaharia(1999), C. Ciocârlan (2000).

Vegetaþia Subcarpaþilor Buzãului a fost menþionatã în lucrãri cu caractergeneral (P. Enculescu 1924, 1938, N. Doniþã ºi colab., 1976).

Caracteristicile Subcarpaþilor Buzãului sunt redate în unele lucrãri desintezã regionalã (V. Tufescu 1966, V. Mihãilescu 1966, Valeria Velcea, Al.Savu, 1982, Ielenicz M. et all., 2003), în Monografia Geograficã a României,vol. I; Geografia României, voi. I ºi II; monografiile geografice ale judeþelorPrahova ºi Buzãu precum ºi în lucrãri de sintezã elaborate de cercetãtori de laInstitutul de Geografie din Bucureºti: „Cercetãri geografice asupra mediuluiînconjurãtor în judeþul Buzãu (1986)”, „Potenþialul mediului din Subcarpaþiijudeþului Buzãu” (1989).

În anul 2008, apare postum, sub îngrijirea colegilor Lucian Badea ºiªerban Dragomirescu din Institutul de Geografie al Academiei Române,lucrarea „Subcarpaþii dintre Prahova ºi Buzãu. Studiu geomorfologic sintetic”,avându-l ca autor pe Gh. Niculescu, în care sunt reunite într-un studiu degeomorfologie regionalã toate preocupãrile autorului pentru un studiu unitar,monografic, ale acestui spaþiu subcarpatic.

16

Capitolul 1

POZIÞIA GEOGRAFICÃ ªI LIMITELE

Depresiunea Niºcov situatã în bazinul omonim se aflã localizatã înSubcarpaþii Curburii în partea central-sudicã a Subcarpaþilor Buzãului avândurmãtoarele coordonate geografice ale punctelor extreme:

Fig. 1.1. Poziþia geograficã a Depresiunii Niºcov.

• Extremitatea nordicã este situatã în Piscul Roºu fiind marcatã de paralelade 45°15’39" latitudine nordicã ºi de meridianul de 26°38’45" longitudineesticã;

17

• Extremitatea sudicã se aflã în apropierea bazinului de recepþie al pârâuluiValea Unghiului marcatã de paralela de 45°06’18" latitudine nordicã ºi demeridianul 26°24’54" longitudine esticã, în dreptul bisericii din localitateaMarginea Pãdurii;

• Extremitatea vesticã a bazinului Niºcovului este situatã în apropiereavârfului Plaiul Lung la 45°06’50" latitudine nordicã ºi 26°23’25" longitudineesticã;

• Extremitatea esticã, situatã la confluenþa Niºcovului cu Buzãul se aflãla 45°11’42" latitudine nordicã ºi la 26°45’30" longitudine esticã.

Astfel bazinul se extinde între punctele extreme nord-sud pe aproximativ14,40 km, iar de la est la vest pe aproximativ 30,0 km, având o suprafaþã deaproximativ 208,8 km2, iar lungimea totalã a pârâului Niºcov fiind de 41,51 km.

Vintilã Mihãilescu în lucrarea „Dealurile ºi Câmpiile României” (1966)localizeazã Depresiunea Niºcovului ca o unitate de relief situatã în SubcarpaþiiBuzãului1 ºi Cricovului Sãrat, situaþi la est de râul Teleajen al cãror peisajdiferã de cel din vest datoritã evoluþiei morfologice. Depresiunea Niºcovuluise remarcã printr-o vale cu terase frumos dezvoltate, longitudinal, de-a lungulpârâului cu acelaºi nume, „care se deschide ca o gurã de pâlnie”2 în valeaBuzãului. Morfologic bazinul Niºcovului se suprapune pe trei forme de reliefdominante: Dealurile Lapoº - Ciolanu în treimea nordicã, Depresiunea Niºcovîn partea centralã ºi Dealurile Istriþei în treimea sudicã.

Din punct de vedere geologic bazinul aparþine zonei externe cutate aSubcarpaþilor, în apropierea avantfosei ce se suprapune pe marginea nordicã aplatformei Moesice.

Biopedoclimatic bazinul aparþine climatului temperat-continental moderatde dealuri cu temperaturi medii anuale cuprinse între 8°-10° ºi precipitaþiimedii anuale cuprinse între 600-800 mm, fiind situat în etajul nemoral cecuprinde în aceastã zonã douã subetaje: cel de gorun/stejar ºi cel al fagului.

Hidrografic pârâul Niºcov este afluent pe dreapta al Buzãului cu careconflueazã în apropiere de limita Subcarpaþilor cu Câmpia Românã ºi cu careprezintã un curs aproape paralel pe direcþie SV-NE: Limitele bazinuluimorfohidrografic Niºcov sunt date de cumpãna de ape ce îl separã spre nordde ceilalþi afluenþi ai Buzãului, iar spre sud de afluenþii Prahovei ºi Ialomiþeirespectiv Cricovul Sãrat ºi Sãrata.

1 Mihãilescu, V. în lucrarea „Dealurile ºi Câmpiile României” (1966) a folositdenumirea de Subcarpaþii Buzãului descriind unitãþile de relief situate la est de Teleajence se diferenþiazã de cele din vest datoritã evoluþiei morfologice ce a avut loc în bazinulcu acelaºi nume.

2 Aceastã precizare a determinat extinderea arealului studiat ºi în Culoarul Buzãului.

18

Fig.1.2. Aºezarea Depresiunii Niºcov – imagine LAND-SAT

19

Interfluviul stâng (Fig. 1.4 ºi Fig. 1.5.), pornind de la confluenþaNiºcovului cu Buzãul, urmeazã lunca ºi terasele Buzãului pânã în dreptullocalitãþii Cârlomãneºti pe o direcþie SE-NV, pãstrând aceeaºi direcþiegeneralã,interfluviul intrã în zona deluroasã (Dealurile Lapoº - Ciolanu),traversând Pãdurea Solniþa, Plaiul Hodob, Pãºunea „La Patru Canapele” pânãîn Piscul Roºu, din acest punct direcþia generalã a interfluviului, deºi prezintãnumeroase sinuozitãþi, se axeazã pe un aliniament general NE-SV pânã învârful Fântâna Hoþilor (753,4 m).

Din Piscul Roºu pânã la Fântâna Hoþilor interfluviul urmãreºte urmã-toarele repere: Vârful Cerbului (539,6 m), Plaiul Socilor, Vârful Cetãþuia(631,2 m), Vârful Brad (661,7 m), Poiana Braºovului ºi Piscul Dracului.

Din vârful Fântâna Hoþilor interfluviul are o direcþie N-S prin vârful Lapoº,localitatea Pietricica pânã în vârful Glod (427,9 m) de unde se reia direcþiaNE-SV a interfluviului prin Plaiul Lupoaia, Vârful Mireº (441,7 m), PlaiulLung, situat în apropiere de obârºia Niºcovului ºi care reprezintã cel mai vesticpunct al bazinului.

Interfluviul drept (Fig. 1.6.), care îºi are punctul de pornire în vârfulPlaiul Lung (525,4 m) prezintã trei segmente cu tot atâtea direcþii generale:

Fig.1.3. Subunitãþile de relief ale Subcarpaþilor Buzãului(dupã Geografia României, vol.IV)

20

Fig

.1.4

., F

ig.1

.5. P

rofil

e lo

ngitu

dina

le d

e in

terf

luvi

u –

inte

rflu

viul

stâ

ng a

l Niº

covu

lui.