DEPRESIAO mogtenim sau nu?

Sylvie TENENBAUM

Traducere: Alex.VLAD

NICULESCU

Descrierea CIP este disponibilila Biblioteca Nagonali a RomXniei

o Editions Albin Michel - Paris 2016

Titlu original DCpression. Et si ga venait de nos anc€tres?

par Sylvie Tenenbaum

@ Xditura NICULESCU, 2018Bd. Regiei 6D,060204 - Bucueqti, RomaniaTelefon: 02 1 312 97 82; Fu: 021 312 97 83

E-mail: editura@niculescu.roInternet w.niculescu.ro

Comenzi online: w.niculescu.roComenzi e-mail vmztri@niculescu.roComenzi telefonice:0724 505 385,021 312 97 82

Redactor: Carmen-Isabela Vasile

Tehnoredactor: Dragof DumitrescuCoperta: Carmen Lucaci

,,,,, lililllll,,,,,g-o*H!

ISBN 978-606-38-0 r 77-8

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestsi cedi nu poate fi reproduse sau transmisa sub nicio fomagi prin niciun mijloc, electronic sau memnic, inclusiv prin folocopiere, inregistrare sau prin ori@ sistem destocare Si accesare a datelor, f;ri permisiunea Editurii NICULESCU.Orice nerespectare a acestor prevederi @nduce in mod automat la raspunderea penata fat6 de legilenationale 9i intemationale privind proprietatea intetectuali.

Edltura NICULESCU este partener 9i distribuitoroficial OXFORD UNI.RSIITY PRESS in Rom6nia.E-mall: o)ftd@dfl lsdr,loj lnt€ih€t- www.o6rd-nlculescu.n

CUPRINS

" lntroducere .

PARTEA I

iru ruutocul DEpREstEl

Capitolul 1

Si cunoagtem mai bine depresia. . .

Capitolul2

Diferitele forme ale depresiei . . .

Capitolul3

Cauzele depresiei

Capitolul4Tratarea depresiei

PARTEA A II-A

NU PUTEM SA NUTRANSMITEM

Capitolul5

Ce este transmiterea transgenerationali? . . .

Capitolul6

O mogtenire psihicA care poate face riu.

11

15

31

55

62

77

89

CapitolulTEfecteletransmiteriitransgeneralionale .....112

CapitolulSDepresiile datorate mogtenirii genealogice.... .... 134

PARTEA A III-A

TERAPIA TRANSGENERATIONALA

Capitolul9Terapia transgeneralionali, pentru a iegi, in sf6rgit,dindepresie.... ......145

Capitolul 10

Un instrumentprefios:sociogenograma. .... "l49

Capitolul 11

Terapia transgenerafionali ......187

Concluzie. .......223Bibliogrofie ......227

Undesepotcautainformalii? ..;....235Muffumiri. .......237

Mdmicii 1., fi.e-i ldrkna u;oard!Tuturor rudelor mele decedate, odihneascd-se tn pace.

Urma;ilor mei: sd Ie fie viala plind gi liberd!

CAPITOLUL 1

Si cunoa;tem mai bine depresia

De ce e;ti a;a de trist, sufletul meu? $i de ce mdtulburi?

(Psalmii lui David, XLII,6-12)

Ce este depresia? ,,O tristele vitali, care se caracterizeaz|prin nostalgie gi remugcare fali de trecut, dezgustul fafi de

prezent, angoasa fali de viitor, autoblamarea gi anestezia afec-

tivii' (Daniel Widlocher)Etimologic, termenul vine din cuv6ntul latin depressio, care

inseamni,,infundare'1 El nu descrie tristefea sau starea de aba-

tere care - in mod normal - fac parte din viala cotidiand, ci oadevirati boali psihicfl. Nu existi una, ci mai multe depresii,

dintre care unele sunt datorate unor cauze fiziologice. Depre-

sia este in acelagi timp un simptom (lucrurile de care se plAnge

pacientul) gi un sindrom (asocierea simptomelor care formeazd

tabloul clinic al unei boli): dacd depresia este o incercare teri-bili pentru bolnag ea este foarte greu de triit gi pentru antura-jul siu.

Depresia nu trebuie si fie confundati cu ,,deprimared', unfel de,,explozie de griji'l de stare de riu trecitoare (care nuface viafa uqoar[, dar nu dureazd, mult, in general), nici cu

stresul, termen atit de des folosit, a cdrui definitie si-a schimbat

sA cUNoASTEM MAr BrNE DEPRESTA

sensul: de la sindrom de adaptare generalizat (SAG), la oschimbare, chiar fericitd, el a ajuns sinonim cu tulburarea, custarea de rdu.

Cdteva cifre

Depresia afecteazd mai mult de trei milioane de persoane inFranfa. Aceasta este patologia mintall cea mai rdspdnditi, cuprecizarea c5. ,,o persoani din zece poate prezenta un episoddepresiv in cursul viefiir." Dacd reprezinti a doua afectiune

ca frecvenli din lume, conform OMS (Organizafia Mondialia Sln[t6!ii), ea atinge 60/o din populalia lirilor occidentale2."in formele sale cele mai grave, ea duce la sinucidere: opt sute

patru mii de sinucideri in lume in 2012, conform aceleiagi

surse, ceea ce inseamnl o persoani la patruzeci de secunde:

,,15o/o dintre deprimali d,ecedeazd, prin sinucidereJ' Pe planmondial, depresia atinge in mod inegal femeile (20%) 9i bnr-balii (10%). in Europa, rata sinuciderii (l2,3la 100 000) este

mai ridicatl decdt media mondiali. 35 000 de persoane igipierd astfel viala in fiecare an. [ . . .] Dupi OMS, pini in anul2020, depresia va deveni a doua caazd de invaliditate din lume,

dupl bolile cardiovasculare3." Pe alt plan, cel financiar, ,,depre-sia costi tot atdt c1t bolile coronariene 9i aproape jumitate dincostul tuturor cancerelor (costuri directe si indirecte: sinuci-deri, absenteism etc.)4."

1 La Lettre d'information [Scrisoarea de Informare], Inserm, nr. 20,decembrie 2012.

2 Institutul Creierului gi al Miduvii Coloanei vertebrale, Systdme nerveuxet pathologies [Sistem nervos gi patologii],2014.

3 La Lettre d'information,lnserm, ibid.a Monique Brdmond gi Alain G6rard, Vrais diprimds. Fausses ddpressions

[Adevdrali deprima{i. False depresii], Editura Flammarion, 1998, p. 61.

16 DEPREStA. O MOSTENtM SAU NU? sA cuNoASTEM MAr BrNE DEPRESTA 17

Depresia in psihanalizd

Foarte devreme, in ansamblul operei sale, Sigmund Freud

rrcluce o teorie nou[, bazatl.pe existenla inconEtientului. Aceastd

notiune exista deja sub alte nume, dar nimeni inainte de Freud

nu o formulase astfel. Pentru el, bolile mintale isi au sursa inlirr{ele incongtiente. El caracterizeaze etapele depresive dupd

trei criterii:

- durerea;

- o stimi de sine sau o imagine de sine foarte proasti;

- o mare diminuare a capacitilii de a pistra relalia cu per-

soanele iubite, de a-gi exprima sentimentele.

Dupi Sacha Nacht gi Paul-Claude Racamier, depresia ,,este

o stare patologic[ de suferinli psihicd conqtienti qi de culpabi-litate, insolitd de o reducere sensibili a valorilor personale gi

tlc o micqorare a activitilii psihomotrice 9i organice, care nu potli atribuite unei deficienle realel." Pentru psihanalizi, depresia

cste legati de o pierdere, termen general, cici poate fi vorbatlcspre pierderea imaginii de sine sau de un doliu. in acest caz,

tristefea se poate transforma in uri fali de obiectul pierdut (o

lrcrsoanl, dar qi o iluzie, un loc etc.) care nu mai este aici, urdcilre se va intoarce asupra sa. ,,Jinem in mdnd cheia tablouluiclinic - spunea Freud - cand recunoa$tem cd reprogurile de sine

sunt reproguri contra unui obiect al dragostei, care s-au intorsrlc la acesta spre eul propriu. (Ceci) identific6ndu,se cu obiectul

lrierdut, pacientul pastreazh la urma urmei amintirea obiec-

tului; el o pistreazi ca pe o fantomd ascunse, el se transformi

t Citali de Chantal Poulain, Ddpression et Psychiatrie [Depresie ;i psihia-lrlc/, site-ul sdu, 3 octombrie 2010.

in monument memoriall", termenul ,,obiect" fiind inleles intr-un

sens simbolic. Problema narcisismului este fundamentali indepresie, ca gi legiturile dintre diferitele componente, care

sunt eul ideal (narcisic), idealul eului (modelul parental) 9i

supraeul (cu autoritate implacabili) gi, deci, culpabilitate.

Franqoise, 53 de ani: ,,Resimt din adolescenld un mare sentiment

de culpabilitate, in permanenld. Nu ;tiu de ce sunt vinovatd. Poate

pentru cd n-am fost doritd? Pentru cd nu sunt la tndlfime? Nu pot

niciodatd sd fiu naturald, spontand; imi compun frazele tn minte

inainte de a vorbi pentru a nu-l supdra sau indurera pe celdlalt,

pentru a nu spune prostii. Md devalorizez constant ;i simt o mare

spaimd chnd trebuie sd vorbesc in public. $i totu;i asta este meseria

mea! Md simt singurd, de;i am un soil. A; f vrut sd am mdcar un

copil, dar solul meu nu a vrut. La 42 de ani am crezut cd eram

insdrcinatd, dar era o sarcindfalsd: solul meu afost u$urat, iar mie

mi-a trebuit mult timp sd-mi revin... De chnd era copil, fratelemeu a fost un adevdrat mic virtuos al viorii; era foarte inzestrat ;ipopular. Toatd lumea il admira. Mama imi spunea cd erqm un

copil dificil. Ea era nervoasd, nerdbddtoare ;i md poreclise ,,Catas-

trofo". . . (Jitasem. . . imi amintesc cd md durea mereu burta ;i spa-

tele. ii admiram pe oamenii puternici. Mama mai spunea: ,,Profitd

de viafd, fiica mea, nu face copii, este prea grea viala apoi!"

A izbucnit tn lacrimi cdnd i-am spus cd eram tnsd.rcinatd! De

zece ani dorm foarte rdu, din ce tn ce mai rdu, sunt mereu gata sd

md prdbu;esc, a;a sunt de obositd... Am impresia cd mi-am tnchis

toate emoliile nu;tiu unde, nici de ce. Simt un mare vid in mine,

sunt neinsemnqtd. N-am senza[ia cd trdiesc, viala mea nu are sens."

Pentru psihanalizi, nu existd un tablou clinic special al de-

presiei, spre deosebire de newozi. Depresia este calificati drept

1 ,,Deuil et m6lancolie" [,,Doliu gi melancolie"], in Mdtapsychologie,

Gallimard, 1971.

DEPRESTA. O MOSTENTM SAU NU? 19

tulburare psihici dureroasi datorati unei pierderi. Este vorba

clespre o abordare foarte diferiti de cea a psihiatriei.

Depresia in psihiatrie

in 1977, psihiatrul Henri Ey definea astfel depresia: ,,Este

vorba despre un proces psihologic extrem de complex [...].l.a tulburirile de umoare se adauga alte dou[ fenomene: inhi-bitia (un fel de frdnare sau de incetinire a proceselor psihicelle ideafiei, care reduce cdmpul congtiinfei gi interesele, ilI'ace pe subiect s[ se inchidi in sine insugi Ei il impinge s6-icvite pe ceilalli gi relaliile cu celdlalt) si durerea morali. [...]llolnal'ul are impresia cd merge inapoi in raport cu timpul [...],cir se invdrte in sens invers celui al Terrei gi ci timpul fugepentru el in mod atroce1." Termenul de depresie este utilizatl}ecvent in mod gregit pentru a desemna o deprimare. ,,Actual-rrrente, soarele negru al depresiei caracterizate este subexpus,inelul deprimirii care-l inconjoard este supraexpus2." Inten-sitatea gi durata sunt criteriile care trebuie luate in conside-rare cAnd se vorbegte despre una sau despre cealaltd, dupi( um o spunea deja Hipocrate. in Face aux tdnibres fin falate nebrelor], William Styron oferi o descriere perfecti a depre-s i ei:,,Tristefe fir6, vlag6, amorteali, apatie, fragilitate bizari,t'oufuzie, neputinfi, incoeren{i anarhici, niuceali posaci,rlcgenerescenfi, luptd extenuanti, dezastre instinctuale, epui-zare perpetui, dezgust falI de sine insugi, senzafie apropiatirlcgi diferiti de durerea autentic[, senzafii malefice, infrico96-toare si diabolicd stare de riu, feroce interioritate a suferinfei,

I Henri Ey gi Paul Bernard, Manuel de psychiatrie [Manual de Psihia-tritr/, Elsevier Masson, 2010.

2 Monique Br6mond gi Alain G6rard, op. cit.,p. 180.

.,4 cUNoASTEM MAt BtNE DEpREStA

gi tratamente costisitoare gi inutile. Dac[ ideea de pornirea fost bund, autorii au fost repede deplEili de influenla celorcare le furnizau fondurile (nigte sume fabuloase) necesare

producerii acestui catalog, care - de-a lungul anilor - s-a

dezumanizat si s-a complicat excesiv. Ceea ce explicl titlularticolului citat mai sus: ,,DSM-V manualul care te face

nebun?"in paralel, in anii 1950, unii cecetitori au atribuit depresia

unui dezechilibru al neurotransmilitorilor cerebrali (mole-

cule chimice care transmit influxul nervos de Ia un neuron laaltul). in 1980, a fost descris ,,episodul depresiv major'l admis

de CIM-10, care - rafindnd criteriile - vorbegte despre un

,,episod depresiv ugor pini la sever" in funclie de intensitatea

simptomelor. in mod general, noile descrieri sunt utilizate de

citre toli profesionigtii sinltI{ii mintale, in ciuda cdtorva dife-renle intre punctele de vedere gi a contradic{iilor evidente.

Trebuie sd subliniem c[ ceea ce se numegte ,,abordarea princriterii'l care este obiectul clasificirilor din DSM-uri, ,,duce la

crearea unui numir din ce in ce mai mare de subcategorii de

diagnosticare, ficdnd mai artificiale limitele adeviratei bolidepresiveli'

in ultimele DSM-uri, depresiile sunt clasate printre tulbu-ririle umorale qi tulburirile ciclotimice (adici evolulia cu timpula alternan{ei repetate a stirilor maniacale gi depresive).

A pune un diagnostic de depresie nu este intotdeauna ugor,

intr-atdt sunt de numeroase simptomele gi atdt de importantleste variabilitatea interindividuali. Cdci este vorba adesea

despre o suferinfi despre care nu se vorbegte, care este ascunsd.

Cu cAt o persoani se simte mai riu, mai tristi gi extrem de

t Monique Br6mond gi Alain G6rard, op. cit., p. 30.

DEPREStA. O MOSTENTM SAU NU? \A CUNOASTEM MAI BINE DEPRESIA

obositl, cu atit mai pulin igi exprimi suferinfele: ea nu se

plAnge 9i agteaptd, uneori prea mult timp, ca durerea sa si ajungicu adevdrat insuportabili, inainte si meargi la consultaqie.

I)acientul depresiv nu gtie intotdeauna ci este bolnav, el poatesi nu admitl decdt cu reticenfi patologia sa, ceci ii este rugine

rle ea. Daci existd teste (numai cele propuse de profesioniqti,psihiatri sau psihologi, au o valoare reali), nimic nu inlocuieqte

cxaminarea clinici fbcuti de o persoani competenti (psihia-

tru, psiholog sau psihoterapeut) qi a cdrei etici respecti aceastil'razd, care face parte din angajamentul lui Hipocrate: Primumnon nocere (Mai inthi sd nu faci rdu). Ca pentru toate bolile,irceasti etape este indispensabili, clci riscul suicidar al acestei

patologii depresive este foarte important. Jin6nd cont, de

altfel, de faptul ci markerii biologici fie nu existi, fie n-au fostincl gisifi in mod sigur.

,,Depresir,'ul este bltrin inainte de a ajunge la virsta bitrA-rrcfii. El are de trei ori mai multe tulburdri digestive, geni-

lnl-urinare gi cardiovasculare, de doui ori mai multe cancere,

lroli endocrine gi osteo-articularel etcl' Patologllle fizice legate

tlc depresie se inmullesc gi acelagi autor adaugd ci,,deprima{iicare au intre doudzeci gi doulzeci gi noui de ani au tot at6tea

probleme de sinitate ca cei care nu sunt deprimali gi au intrepirtruzeci gi cinci gi cincizeci gi noui de ani, femeile depresive

situate intre patruzeci gi cinci gi cincizeci gi noui de ani au unnivel de slnitate echivalent cu cel al unei persoane de peste

optzeci de ani."

' Alain Ehrenberg, La Fatigue dbtre soi. Ddpression et soci4td [Oboseala

'lt a f tu insuli. Depresia gi societatal, Editura Odile facob, 2000, p. 187.

Personalitif ile depresive

Personalitatea este compusi din elementele emofionale,

pulsionale qi cognitive ale unui individ. Fiecare este unici, infunclie de nenumirate combinalii posibile ale tuturor acestor

factori. Astfel, personalitilile numite patologice pr ezintd p ar -

ticulariti{i care, fbrd a face parte din categoria simptomelorpsihice, se deosebesc printr-un mod de a fi gi de a acliona con-

siderat ca situAndu-se in afara normalitilii - aceasti no{iune

variind mult de-a lungul secolelor. Personalitilile patologice

nu sunt bolnave mintal. in personalitatea numiti ,,psihaste-

nici', ,,activitilile psihice, fizice gi emolionale sunt parazitate

de ezitiri. [...] Slaba adaptare la mediul afectiv gi socioprofe-

sional gi suferinla care rezultd din ea conduc la incercarea de

a ugura aceast[ suferinli prin medicamentel]' Aceste trata-

mente nu sunt adaptate, cici sunt ineficace. in mod evident,

persoanele care au o personalitate psihastenici, ,,structuraldepresive'] sunt mai inclinate si sufere intr-o zi o depresie.

Dar in starea prezentd, ele sunt doar mai sensibile gi mai

vulnerabile. Poate exista o scidere semnificativi a dispozilieipsihice, o tristele reali, o mare dozd de pesimism - chiar

o reali durere morali, flri a fi justificat si se vorbeasci despre

depresie.

Simptomele depresiei

De ce se plange pacientul? Chiar daci descrierile depresiei

au variat de-a lungul timpului, ele pistreazi aceastl notiune de

durere morali, descrisi de Hipocrate. Pentru DSM-IV sindro-

mul depresiv asociazi, in forma sa tipici, mai multe elemente.

1 Op. cit., p.43.

DEPRESIA. O MOSTENIM SAU NU? sA cuNoASTEM MAt BtNE DEPRESTA

O umoare (timie) depresivi. Subiectul spune ci este depri-mat, trist, fbrl speranfd: expresia fe]ei sale, sunetul vocii gi ati-tudinea sa o confirmi.

O triire dificili, dureroasi, a viefii sale cotidiene, cu mani-festdrile unei viefi psihice greu de suportat. Gdndirea, siricitd,nu este preocupati decdt de suferinfele sale.

Anhedonia - disparilia experienlelor de bucurie gi de pld-cere. Nimic din ce ii fhcea plicere inainte de depresie nu il maiatrage.

Abulia: deoarece nu-l mai intereseazi nimic, pacientul nuse mai simte capabil si aleagd, si ia decizii: el este demotivat.

GAnduri cu tonalitate pesimisti. Nu mai rdmAne decAt o

parte mici de speranfi, care-l va aduce la un medic sau la unpsiholog, pentru a fi ajutat. Cici viziunea sa despre viald este

sumbri, ca gi despre propria sa via!6: ,,Nul(e), inutil(d)'l aces-

tea sunt calificativele cel mai des auzite. Aqa se exprim[ cel maifrecvent devalorizarea de sine, pierderea foarte semnificativin stimei de sine. Autocritica este aproape constantd, agravatdde senza{ia de a fi nedemn gi de a nu merita decit respingereacle citre ceilalf. ,,Cercul se inchide" foarte bine intre pierdereastimei de sine gi culpabilitate.

O intensitate a suferinfei psihice care merge de la simplatristefe la adevirata durere sau deznidejde morali. Pericolulsuicidarpoate deveni important dac6 ideile negre devin din ce

in ce mai obsedante.

Scrisoarea Odilei, in vdrstd de 42 de ani (farmacistd): ,,Astdzi este

S drb dto area Mo ;ilor : crizanteme, morminte. Ango ase. Suferinld.Prea multd treabd, prea multe ore. Sd dai explica{ii, sd te justificipentru toate, tot timpul. Serviciu, clienfi, colegi, administralie. Sd

te doard toate, sd suferi cu capul;i cu corpul, sd n-ai posibilitateasd scrii. Sd crezi cd nu egti iubitd. Nu mai vreau sd demonstrez,