1. - Codul Civil, COD Nr. 1107 din  06.06.2002, Publicat : 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86     art Nr : 661,HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 204 din  28.03.1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor), Publicat : 27.04.1995 în Monitorul Oficial Nr. 23     art Nr : 191.HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 854  din  28.07.2006 cu privire la Regulamentultransporturilor auto  de călători şi bagaje, Publicat : 08.08.2006 în Monitorul Oficial Nr. 124-125     art Nr : 910.

2. Definiție legală -  Prin contract de depozit o parte (depozitar) se obligă să păstreze bunul mobil, predat de cealaltă parte (deponent), o perioadă determinată sau nedeterminată şi să-l restituie la cerere.(art. 1086 Cod Civil) Definiție doctrinară -Depozitul este un contract prin care o persoana - deponent sau depunator - incredinteaza un lucru altei persoane - depozitar - care se obliga sa il pastreze pe o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la termenul convenit (chiar inainte de scadenta) la cererea deponentului

3. Novații – Codul Civil în vigoare, spre deosebire de cel din 1964, nu conține reglementări referitoare la contractul de dpeozit necesar.4. Comparația cu alte legislații – Codul Civil RM spre deosebire de codurile civile ale majoritatea statelor cu system de drept continental, cum ar fi România, Rusia etc. nu conține reglementări privind contractul de deposit necesar. Depozitul necesar este cunoscut încă din dreptul roman sub termenul de depositum miserabile.

5. Atât în plan legislativ, cât și în plan practic, există mai multe probleme cu care se confruntă instanțele de judecată la examinarea cauzelor legate de contractul de depozit. Astfel, printre cele mai elocvente probleme în domeniul contractului de depozit, putem menționa- 1. forma contractului de împrumut, dat fiind faptul că Codul Civil nu conține reguli exprese privind forma contractului de depozit, deci urmează a fi aplicate normele privind contractile, în general. 2. o altă problemă, strâns legată cu prima menționată este demonstrarea sau probarea încheierii contractului și valorii acestuia. 3. Momentul încheierii contractului și predarea bunului. După cum se știe, în cazul contractelor reale nu se pune problema refuzului de a preda sau a primi bunul la păstrare pentru că predarea/primirea lui constituie o condiție necesară pentru încheierea contractului. Altfel stau lucrurile în cazul contractelșor consensuale, unde predarea bunului nu e o condiție necesară, ci un act de executare a obligațiilor contractuale. Astfel, contractul de deposit se va considera încheiat din momentul când părțile au conevnit asupra clauzelor esențiale ale contractului, predarea bunului fiind doar un act de executare a acestuia.4. Care este obiectul contractului de depozit, pot animalele fi obiect al acestui contract?6. Există mai multe aspecte discutabile,contradicții și critici în ceea ce privește contractul de deposit și acestea se referă, în principal la forma contractului, prezumția gratuității contractului de depozit, momentul încheierii contractului de depozit, subiecții contractului de depozit, dacă contractul este oneros, modul de calcul și de plată a acesteia etc. 7. 8. 9. 10. Iată de ce sunt propuse următoarele propuneri care capătă contur de tendințe în aplicarea legislației cu privire la depozit:

De regulă, contractul de depozitse consideră încheiat din momentul transmiterii bunului la păstrare şi prin urmare este un contract real. Însă după cum rezultă din conţinutul art. 1087 Cod civil ( refuzul de a preda sau de a primi bunul ), contractul de depozit este şi un contract

1

consensual, deoarece în cazul contractelor reale nu se pune problema de a preda sau primi bunul la păstrare pentru că predarea / primirea bunurilor la păstrare constituie o condiţie necesară pentru încheierea contractului. Dacă bunul n-a fost predat, contractul se consideră neîncheiat. Astfel stau lucrurile în cazul contractelor consensuale, unde predarea bunului nu este o condiţie necesară pentru încheierea contractului, ci un act de executare a obligaţiunilor contractuale.

Depozitul poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Depozitul gratuit este un contract unilateral, întrucît dă naştere la obligaţii numai pentru depozitar. Depozitul gratuit rămîne un contract unilateral chiar dacă – ulterior încheierii – se nasc anumite obligaţii şi pentru deponent datorită unui fapt posterior şi accidental, care nu derivă din voinţa comună a părţilor ( de exemplu, prejdiciu cauzat depozitarului prin viciile bunului depozitat ) ci dintr-o cauză extracontractuală ( delict ) aceste obligaţii nefiind interdependente cu obligaţiile depozitarului. În practică apar probleme referitor la persoana depozitarului, dacă bunurile se predau către salariatul întreprinderii, instituţiei, organizaţiei firmei fără întocmirea documentelor respective, contrar regulilor stabilite. În aşa caz depozitar se consideră nu persoana juridică, dar acel salariat care şi-a asumat obligaţiile respective. Persoana indicată şi poartă răspundere pentru consecinţele survenite faţă de deponent.

Obiect al contractului de depozit pot fi orice bunuri mobile corporale. Pot forma obiectul contractului şi creanţele ( bunuri incorporale ) constatate printr-un titlu la purtător, asimilate bunurilor mobile corporale. Întrucît depozitarul este obligat să restituie bunul depozitat, obiectul contractului trebuie să fie individual determinat. Nu pot fi obiect al contractului, de depozit animalele, deoarece în aşa cazuri pot fi încheiate contracte de prestări de servicii. Animalele de regulă se dau la întreţinere sau folosinţă.

11,12, 13.Cum am menționat și anterior, Codul Civil nu conține toate reglementările în material contractului de depozit, iată de ce, foarte des se recurge la aplicarea prevederilor părții generale a Codului civil, cum ar fi următoarele exemple: Contractul de depozit are un caracter consensul, deci pentru determinarea momentului încheierii acestuia, aplicăm prevederile din partea generală a Codului civil privind contractele consesnuale. Contractul de depozit este un contract sinalagmatic, ambele părți obligîndu-se corelativ și reciproc, ca și celorlalte contracte sinalagmatice, contractului de împrumut i se vor aplica ăn mod corelativ prevederile art. 704-711 Cod Civil. Codul civil nu conţine prevederi speciale cu privire la forma contractului de depozit, urmînd a fi aplicate prevederile generale cu privire la forma convenţiei ( art. 208-210 Cod civil).

2