FUNDATIA ECOLOGICA GREEN BRASOV

dependenta si sevrajul

Roman (Florea) Elena Iuliana AMF II B

BRASOV 2011

Dependenta a fost, este si va fi una din cele mai importante probleme ale societatii noastre, societate in care adevaratele teluri tind sa fie uitate. Unora se pare ca ne pasa de acest feomen tragic, insa unii ne lovim zi de zi de aceasta problema si nu pare sa ne pese. Unii dintre noi privim acest fenomen din punct de vedere psihologic, de unde si dezinteresul fata de cei pusi in situatia respectiva. Din timpuri stravechi, omul a folosit diferite substante pentru a-si altera propria stare de constiinta pentru a stimula sau relaxa, pentru a-si induce somnul sau pentru a-l preveni, pentru a-si intensifica perceptiile obisnuite sau pentru a-si produce halucinatii. Substantele care afecteaza comportamentul, constiinta si dispozitia psihica sunt denumite psihoactive. Acestea includ nu numai drogurile cum sunt heroina si marijuana, tranchilizantele, stimulentele si alte substante bine cunoscute precum tutunul, alcoolul si cafeaua. La prima vedere, dependenta pare sa fie una din multele forme de devianta ce caracterizeaza cultura si societatea noastra. Daca examinam acest fenomen cu atentie, mai ales din punct de vedere psihologic, se dovedeste mult mai complex decat o simpla devianta. Din anul 1950 a inceput utilizarea pe scara larga a tranchilizatoarelor in tratamentul bolilor mintale si a problemenor emotionale. Aparitia 1960 a contraceptivelor orale a contribuit deasemenea la schimbarea atitudinii omului fata de droguri. In anii 60 si 70 americanii au explorat noi stiluri de viata, in urma inlesnirii furnizate de transport si de extinderea pietelor de munca. Odata cu cresterea timpului liber, oamenii au cautat noi senzatii, iar consumul drogurilor a capatat un scop recreativ. Dependenta medicamentoasa este starea de intoxicatie cronica caracterizata prin necesitatea imperioasa de a folosi unele substante medicamentoase toxice. Aceasta stare patologica prezinta patru categorii de fenomene: dependenta psihica dependenta fizica toleranta psihotoxicitatea

Dependenta fizica, denumita si adictie, se caracterizeaza prin toleranta (lucru care inseamna ca la consum continu individul trebuie sa ia din ce in ce mai mult drog pentru a avea acelasi efect) si prin simptomul de intrerupere (daca folosirea drogului este intrerupta, persoana prezinta reactii fizice si psihologice neplacute). Dependenta psihologica se refera la nevoia care se dezvolta prin invatare. Persoanele care folosesc in mod obisnuit un drog pentru a reduce simptomele anexioase, pot deveni dependente de drogul respectiv, chiar daca nu dezvolta nevoie fizica. De exemplu, fumatorii de marijuana nu par sa dezvolte toleranta fata de drog, acestia avand simptome minime de sevraj. Totusi, un individ care invata sa consume marijuana, atunci cand este pus in fata unor situatii stresante, va renunta cu greu la acest obicei. Consumul anumitor droguri, precum alcoolul, duce de la dependenta psihologica la dependenta fizica, din ce in ce mai mut, pe masura ce substanta este consumata. Sedativele sunt niste substante ce includ tranchilizante minore si duc la scaderea activitatii SNC. Aproape fiecare societate primitiva consuma alcool. In cantitati mici, se pare ca alcoolul sporeste energia individului, il face sa se simta plin de viata si sociabil. In reallitate

este un sedativ al SNC, nu un stimulant. Acesta favorizeaza sociabilitatea, calmeaza tensiunile. elibereaza inhibitiile. Opiul si derivatii sai sunt niste droguri care diminueaza sensibilitatea fizica si capacitatea de a raspunde la stimuli, prin inhibarea SNC. De obicei aceste droguri sunt numite si narcotice. Opiaceele sunt folosite in medicina pentru proprietatile lor analgezice, insa datorita capacitatii lor de a altera dispozitia psihica si de a reduce anxietatea, au condus la raspandirea consumului ilegal. Cel mai utilizat drog ilegal este heroina. Heroina poate fi injectata, fumata sau inhalata. La inceput, drogul produce o senzatie de bine. Consumatorii experimentati relateaza o stare deosebita de agitatie. Spre deosebire de alcool, consumatorul de heroina poate da raspunsuri ingenioase testelor de inteligenta, are reactii adecvate la testele de agilitate si rareori devine agresiv. Heroina provoaca schimbari dispozitiei psihice. In orice caz, heroina este extrem de adictiva; chiar si pe o perioada scurta aceasta poate provoca dependenta fizica. O data ce consumatorii incep sa-si injecteze heroina in vene, sunt necesare doze din ce in ce mai mari pentru a produce starea optima, iar discomfortul fizic al intreruperii devine extrem de intens. De aici apare si motivatia de a continua folosirea drogului, din nevoia de a evita durerea sau discomfortul. Vatamarile provocate de consumul de heroina sunt multe. Moartea provocata prin supradoza este o posibilitate constanta. Consumul de heroina este in general asociat cu deteriorarea serioasa a vietii personale si sociale. Deoarece mentinerea acestui viciu este extrem de costisitoare, consumatorul se implica adesea in activitati ilegale. Metadona este o alta substanta cunoscuta. Este cea mai cunoscuta substanta de agonism cu care se trateaza dependentii de heroina. Creeza si ea dependenta fizica, dar produce mai putine dereglari psihice si mai putine efecte de deapreciere fizica. Cand se administreaza in cantitati mici pe cale orala, suprima dorinta de a consuma heroina si previne simptomele de intrerupere. Amfetaminele, spre deosebire de sedative si opiacee, sunt substante psihotrope care stimuleaza vigilenta. Amfetaminele sunt stimulente puternice, efectele imediate ale acestora sunt atenuarea senzatiei de oboseala si monotonie. Activitatile fizice care cer un efort marit, par mult mai usoare atunci cand sunt consumate amfetaminele. Deasemenea, amfetaminele au efect alterant al starii psihice. Marea majoritate a medicamentelor pentru tinerea sub control a greutatii contin amfetamina. Toleranta se dezvolta deasemena rapid si in cazul acestui drog, individul avand nevoie de doze tot mai mari pentru a obtine efectul dorit. Atunci cand toleranta se dezvolta pana in punctul in care dozele orale nu mai sunt eficiente, multi consumatori recurg la injectarea intravenoasa a amfetaminelor. Dozele puternice intravenoase produc imediat o experienta placuta, experienta urmata insa de iritabilitate si discomfort. Cel care foloseste intens amfetamine poate cauta eliberare de acest discomfort prin revenirea la consumul de alcool sau heroina. Folosirea amfetaminei pe o perioada mai indelungata poate duce la deteriorarea drastica a sanatatii fizice si mentale. Simptomele sunt asemanatoare celor cu schizofrenie acuta. Aceste simptome includ iluziile paranoide si halucinatiile, lucruri ce pot duce la violenta deprovocata. Sevrajul este un sindrom de abstinen, manifestat printr-o puternica suferinta fizica si psihica, specifica perioadei de incetare, de catre persoana aflata in aceasta stare, a consumului de substante care i-au indus starea de dependenta. Sevrajul reprezint raspunsul organismului la absenta drogului cu care este obisnuit. Natura simptomelor si intensitatea acestora depinde

de drogul consumat, putandu-se materializa prin tremuraturi, dureri musculare si articulare, simptome specifice gripei.

Se cunosc mai multe tipuri de sevraj: Sevrajul alcoolic, denumit si sevraj etilic sau sevraj etanolic, se manifesta la persoane care sufer de alcoolism si inceteaza ori reduc consumul de alcool, dup 10-15 ani de excese. In 3-6 ore de la oprirea consumului, apar tremuraturi ale mainilor, limbii si ochilor, greata si voma, slabiciune, tahicardie, transpiratie abundenta, tensiune crescuta, stari de anxietate, irascibilitate sau deprimare, hipotensiune artostatica. Spre deosebire de sevrajul la droguri (heroina, cocaina), sevrajul la alcool pune viata in pericol. Fara tratament, 20% din pacienti evolueaza spre deces. Sevrajul tabacic, denumit si sevraj nicotinic, se instaleaza la intreruperea fumatului. Cand incearc sa renunte la fumat, dependentul trece prin diferite stari, fizice si psihice: accese de furie, iritabilitate, slaba capacitate de concentrare, depresie, frustrare, cresterea apetitului sau insomnie. In unele cazuri, sevrajul se poate manifesta si prin diaree sau constipatie. Simptomele fizice ale sevrajului nicotinic incep cu durerile de cap. Pentru ca nicotina este vasoconstrictoare, lipsa acesteia produce dilatatia vaselor de sange de la nivelul sistemului nervos central. Aceasta vasodilatatie de la nivelul creierului provoaca dureri de cap care pot dura doar cateva zile. Aceeasi dilatatie a vaselor de sange este cauza unor ameteli scurte, in jur de o secunda, care trec dupa cateva zile de la renuntarea la fumat dar care si pot speria persoana ce incearc sa se lase de fumat. Dependenta psihica apare la fumatorii care nu au depasit niciodata un pachet de tigri pe zi. De la acest numar in sus si cu vechime mai mare de 10 ani se considera ca respectivul fumator este si dependent fizic. Sevrajul nicotinic este calificat de medici drept o boala. Sevrajul cofeinic, apare la oprirea brusca a ingestiei de cofeina (din cafea) si se asociaza cu cefalee (durere de cap), vertij (ameteala), slabiciune marcata, incapacitate de concentrare, scaderea randamentului fizic si intelectual, efecte care sunt de scurta durata (cateva zile) si de intensitate mica spre moderata. Cafeina nu creeaza fenomene de sevraj atat de severe sau daunatoare precum sevrajul la droguri sau alcool. Sevrajul la tranchilizante. Dupa 24 de ore fara drog, pot aparea simptome precum anxietatea si agitatia. Sevrajul va dura intre doua si opt zile, cauzand pierderea apetitului, greata, voma, crampe abdominale, cresterea frecventei cardiace si transpiratii excesive. Alte simptome severe ale sevrajului sunt delirul, convulsiile si uneori moartea. Sevrajul la opiacee apare atunci cand consumatorul dependent renunta la dozele lui obisnuite de stupefiante. Daca dependenta este puternica, sevrajul se poate manifesta in forme foarte violente. Senzatiile pe care consumatorii le experimenteaza atunci cand sunt in sevraj, sunt exact opusul acelora pe care le simt cand sunt sub efectul opiaceelor. In timpul sevrajului, la consumatorul de opiacee pot aparea anxietate, iritabilitate, lacrimare abundenta, secreii nazale abundente, tremur muscular, senzatia de "piele de gaina". Un caz special de sevraj la opioide este observat la nou-nascutii pasiv dependenti din mame ce abuzeaza de droguri in timpul sarcinii. Anumite niveluri de dependenta se dezvolta la 50-90% din copiii din mame dependente de heroin. Copiii nascuti din mame care se drogheaza sunt si ei dependenti de drog si intra in sevraj la cateva ore dupa ce vin pe lume in lipsa administrarii drogului, fapt care le poate pune in pericol viata. Sevrajul etanolic poate fi clasificat in patru categorii, in functie de severitatea simptomelor si momentul aparitiei lor:

1. Sevrajul etanolic minor (tremor) care apare n 6-12 ore de la ultima bautura si care se manifesta prin tremor, anxietate, greturi, varsaturi si insomnie. 2. Sevrajul etanolic major (halucinatii) care apare in 10-72 ore de la ultima bautura si care se manifesta prin halucinatii tactile, auditive si vizuale, tremor al intregului corp, varsaturi, diaforeza si hipertensiune. Prezenta halucinatiilor este un factor predictor de aparitie a Delirium tremens. 3. Convulsiile care apar in 6-48 ore la pacienti care in mod normal nu au convulsii, prezinta EEG normal si care se caracterizeaza prin crize tonico-clonice generalizate cu perioada postictus scurta. Aproximativ 40% din pacientii cu sevraj etanolic au crize izolate, doar 3% din pacienti evoleaza spre status epilepticus. Circa 33% din pacientii cu sevraj si convulsii evoleaza spre Delirium tremens.

4. Delirium tremens (DT) este cea mai severa complicatie a sevrajului etanolic si se manifesta n general la 48-96 ore de la intreruperea consumului de alcool. Majoritatea semnelor clinice care apar n DT sunt similare celor din sevrajul necomplicat, dar difera ca severitate: tremor, instabilitate vegetativa agitatie psihomotorie, stare confuzionala, halucinatii, febra.