Liberalism si democratie Norberto BobbioNorberto Bobbio apartine familiei politice si intelectuale a stangii democratice europene interbelice sicalitatea luide baza ce reiese dinoperele saleeste consecventPt liberalism, diferentele sociale si economice nu sunt un rau in sine, ci semnul unei unei societati carefunctioneaza, al unei activitati economice sanatoasePotrivit lui Bobbio, libertatea si egalitatea sunt, fiecare in parte, valorile centralale liberalismului, si respectiv, democratiei. Liberalismul este mai degraba o linie majora a gandirii politice, in timp ce democratia este o metoda deguvernare. Liberalismul are in vedere ingradirea puterii in scopul promovarii individului, iar democratia promoveaza individual prin largirea accesului laputere.Privite istoric, lib. si dem. Sunt procese antitetice: lib isi propune ca tinta limitarea drastica a domeniuluide exercitiual puterii, in schimbdemocratia vizeaza permanenta extindere a acestui domeniu, pana la complete sa se suprapunere cu scoietatea.Si lib si dem. Au ca punct de plecare o conceptie individualista asupra societatii, cu singura, dar complicata deosebire ca nu concep individul inacelasi mod.De regula, lib. valorizeaza individul sub specia libertatii si a singularitatii destinului, pe cand democratia isi reprezinta individual sub specia egalitatii si a destinului solidar.In acceptia sa cea mai comuna, prin liberalism se intelege o conceptie despre stat, conform careia statul are puteri si functii limitate; ca atare el se opune statului absolute.Prin democratie, se intelege una din numeroasele forme de guvernare, si anume aceea in care puterea se afla nu in mainile unuia sau ale catorva, ci in mainile tuturor, sau mai bine zis, ale majoritatii; ca atare, ea se opune formelor autocratice de guvernare, camonarhia sau oligarhia.Antiteza dintre lib sidemocratieEste vorba pe de o parte de exigenta de a limita puterea, iar pe de alta parte, deexigent e a o imparti. Anticii scria Benjamin Constant urmareau o impartirea puterii sociale intre toti cetatenii. Astanumeau ei libertate. Modernii urmaresc securitatea posesiunilor private; ei numesc libertate garantiile acordate prin intermediul unor institutii, acestor posesiuni privatePremisa filosofica esentiala a statului liberal o constituie doctrina drepturiloromului, care afirma ca omul, toti oamenii fara discriminare, au in mod natural,anumite drepturi fundamentale, ca dr la viata, la libertate, la siguranta, la fericire, dr pe care statul treb sa le respecte si sa le garanteze impotriva oricareiposibile incalcari din partea alctuiva.Dreptul natural, ca doctrina conform careia exista legi care nu sunt datorate vointei umane, si care, preced formarea oricarui grup socialLocke, unu dintre parintii liberalismului modern, pleaca de la starea de natura descrisa ca o starede libertate perfecta side egalitate guvernata deo lege denatura, care ii invata pe toti oamenii care vor sa o consulte ca, fiind toti egali si independenti, nimeni nu treb sa dauneze vietii, sanatatii, libertatii sau bunuriloraltoraDpdv istoric, statul liberal apare printr-o eroziune continua si progresiva aputerii absolute a regelui si in perioadele istorice de criza mai acuta, printr-o ruptura revolutionara.Dpdv rational, statul liberal este explciat ca rezultat al unui accordintre inidvizi care sunt liberi in starea initiala si care convin la stabilirea obligatiilor strict necesare pt o convietuire stabile si pasnicaAfirmarea dr naturale si contractualismul sunt stranslegateFara individualism, nu exista liberalismLiberalismul este o doctrina a statului limitat, fie in privinta puterii, fie inprivinta functiilor salePt a desemna primul caz, Notiunea curenta folosita este statul de drept, iar pt adesemna cel de-al doilea caz estestat minimalLib. concepe statul atat ca statde drept cat si ca statminimalStatul liberal se afirma in lupta impotriva statului absolut, in apararea statuluide drept si imp statuluimaximal, in apararea statului minimalDin statul de drept fac parte toate acele mecanisme constitutionale care impiedica exercitiul aritrar si ilegitim al puterii si impieidca sau descurajeaza abuzul acesteia sau exercitiul sau illegal: controlul puterii executive de catreputerea legislative sau controlul guvernului de catre parlament, o autonomie relativa a tuturor formelor si nivelurilor guvernarii locale fata de guvernarea centralaDpdv al individului, din care se pune pb liberalismului, statul e vazut ca un rau necesar: fiind un rau, chiar daca necesar, statul treb sa intervina cat mai putinposibil in sfera de actiune a indivizilor.Si la Kant si la Smith, doctrina limitelor, indatoririlor statului se bazeaza peprimatul libertatii individului fata de puterea suverana si, in consecinta, pe subordonarea sarcinilor suveranului, drepturilor sauintereselor individuluiTema libertatii individuale ca unic obiectiv al statului si cea a statului ca mijloc si nu ca scop in sineLib., ca teorie a statului, este modern, in vreme ce democratia, ca forma de guvernare este antica; dem.Este definita ca guvernare a celor multi, a majoritatii sau a celor saraci, oguvernare a poporului.In sensul lor larg, cand se extind la sfera economica, lib si egalitatea sunt valorianititetice, in sensul ca nu se poate actualiza pe deplin una dintre ele, faralimitarea sensibila a celeilalte: o societate liberala si de liber schimb esteinevitabil inegalitara; tot astfel, o societate egalitara este in mod inevitabilneliberala.Conceptia liberala este individualista, conflictuala si pluralista, in timp ceconceptia egalitara este totalizanta, armonioasasi monistaPt liberal, principalul obiectiv este expansiunea personalitatii individuale, chiardaca dezvoltarea personalitatii mai bogate si inzestrate se poate face indtreimentul dezvoltarii personalitatii mai sarace si mai putin inzestrate; ptegalitar, princ obiectiv este dezv comunitatii in ansamblul ei, chiar cu pretulreducerii sferei de libertate aparticularilorSg forma de egalitate care este compatibila cu libertatea este egalitatea inlibertate: ceea ce inseamna ca oricine treb sa se bucure de o libertatecompatibila cu lib celuilalt si sa poate face tot cea ce nu lezeaza egala libertatea celorlalti. Aceasta forma de egalitate a inspirat 2 principii fundamentale careau fost enuntate in norme constitutionale: egalitatea in fata legii si egalitatea in drepturiLiberalismul si democratia sunt destinate sa nu se intalneascaLib este compatibil cu dem, dar democratia poate fi cons ca o dezv naturala astatului liberal, insa doar daca ea nu este privita din perspec idealului sauegalitar, ci din perspec formulei sale politice,care este suveranitatea popularaS-a ajuns la o asemenea interdependenta intre cele doua, incat, daca la inceputs-au putut forma state liberale care nu erau democratice, astazi, nu ar mai puteafi concepute state liberale nedemocratice, si nici state democratice, care sa nufie si liberale. Astazi, metoda democratic este necesara pt pastrarea drfundamentale ale persoanei, care stau la baza statului liberal.Pastrarea acetsordrepturi este necesara pt ofunctionare corecta a metodei democratice.Idealurile liberale si metoda democratic s-au intrepatruns in asa masuraInevolutia lor incat, astazi, numai statele care au luat fiinta prin revolutiiliberalesunt democratice si numai statele democratice protejeaza dr omului; toatestatele autoritare din lume sunt deopotriva antiliberale si antidemocraticeLegatura reciproca dintre liberalism si democratie eszte posibila deoareceambele au acelasi punct e plecare: individualIntreaga istorie a gandirii politice este dominate de o mare dihotomie:organicism si individualism(atomism). Cu aproximatie, organicismul este antic,iar individualismul modernIn vreme ce organicismul cons statul ca un imens copr alc din part icecontribuie, fiecare dupa propria destinatie impreuna cu toate celelalte la viataintregului, fara sa atribuie totusi nicio autonomie indivizilor particulari ;individualismul cons statul ca un ansamblu de indivizi si ca un rez al activitatiilor si al raporturilor pe care le stabilesc intre ei.Principiul constitutive aloragnicismului a fost formulta o data pt totdeauna de Aristotel, in primele pagini ale PoliticiiPt a gasi o teorie individualista complete, este nevoie sa ajungempana la Hobbes, care porneste de la ipoteza unei stari de natura in care existanumai indivizi separate unii de altii de pasiunile si intersele lor contradictorii siconstransi sa se reuneasca de comuna cord intr-o societate politica pt a evitadsitrugerea reciprocaAtat individualismul liberal cat si cel democratic iau nastere in opzitie cudiferitele forme de organicism, prin intermediul a 2 procede diferite: prinperimarea totalitatii si prin dizolvarea interna a unitatii globale compacte.De-a lungul sec al XIX, procesul de liberalizare si cel de democratizare aucontinuat sa se dezvolte cand impreuna, cand separate, dupa cum extindereasufragiului era cons o integrare necesara a statului liberal sau un obstacol incalea dezvoltarii lui, o crestere sau o diminuare a libertatii.Raportul dintre liberalism si democratie poate fi:a.Lib si idem sunt compatibile si deci compozabile, in sensul ca poate existaun stat liberal si democratic fara a se exclude, insa in acest fel un stat liberalsi nedemocratic sau un stat democratic si neoliberal rap de posibilitateb.Lib si democratia sunt opuse, in sensul ca dem dusa pana la consecintelesale extreme sfarseste prin adistruge statul liberal rap de imposibilitatec.Lib s idem sut legate in mod necesar, in sensul ca numai dem este in masurasa realizeze pe deplin idealurile liberale si numai statul liberal poate ficonditiia actualizarii democratiei rap denecesitate

Tirania majoritatiiCele doua aripi ale liberalismului European, cea conservatoare si cea radicalsunt f bine reprezentate de 2 autori liberali majori din sec trecut, si anume:Alexis de Toqueville si John Stuart Mill. In ciuda diferentelor de traditie,cultura si temperament, opera lor repr intrutotul ceea ce era comun in cele 2traditii princ ale gandirii liberale europene, cea engleza sic ea franceza Toqueville a fost mai degraba liberal si nu democrat. Era ferm convins ca libreligioasa si morala, mai mult decat cea economica, repr baza oricarei vieticivile. Toata viata a fost muncit de intrebarea daca va putea supravietuilibertatea in societatatea dmocratica si cum?In limbajul lui Toqueville,democratie inseamna pe de o parte acea forma de guvernare in care totiparticipa la lucrul public si care e contrariu aristocratiei sip e de alta parte,societatea care se inspira din idelaul de egalitate si care va sfarsi prin a inghitisocietatile traditionale fondate pe o ordine ierarhica de neschimbat.Amenintarea la adresa democratiei ca forma de guvernare etse pt Toqueville cade altfel si pt Mill tirania majoritatii: pericolul ca democratia sa evolueze ca oactualizare progresiva a idealului egalitar este nivelarea, care conduce ladespotism. Privind democratia ca pe o exaltare a valorii de egalitate, poilice sisociale,Toqueville se dovedeste a fi adesea un autor liberal si nu unuldemocrat. El aseaza libindividului inaintea egalitatii sociale avand convingereaca poparele democratice nu traiesc pt egalitate, astfel incat, chiar daca voregalitate in libertate, ele vor vrea, atunci cand nu o pot obtine pe aceasta siegalitatea in sclavie.Tirania majoritatii este un principiu care acorda mai multa importanta forteinumarului decat individualitatii particulare. mai multi oameni la un loc suntmai luminati si mai intelepti decat unul singur, numarul prevaland asupracalitatii. Pt un liberal ca Toqueville, puterea este mereu nefasta. Pb politica prinexcelenta este cea relative nu atat la cine detine puterea, cat la modul in careeste controlata si limitat aceasta. Cand se acorda unei puteri oarecare, indif ca este vb de un rege sau un popor,de o democratie sau de o aristocratie, dr si posibilitatea de a face orice =germenele tiraniei Toqueville simtea totala nepotrivire intre idealul liberal, pt care ceea ceconteaza este independeta persoane in sfera morala si sentimental si idealulegalitar, care vrea o societate compusa din indivizi asemanatori in privintaaspiratiilor, a gusturilor, a nevoilor si aconditiilor Spre deosebire de Toqueville, Millera si liberal si democrat: el cons democratiaca o edzvoltare fireascasi consecventa a principiilor liberale. Mill este un utilitarist declarat si convins; Mill intelegea fericirea ca placer, caabsenta a durerii.De altfel, utilitarismul este preocupat nu de utilitateaindividului separata de cea a altor indivizi, ce deutilitate sociala La fel ca si Toqueville, Mill se temea de tirania majoritatii si o cons unul dintrepericolele de care societatea treb sa se pazeasca Cea mai buna forma de guvernare este democratia reprezentativa careconstituie urmarea naturala a unui stat care vrea sa asigure cetatenilor sailibertatea maxima\Cea mai buna guvernare libera este cea in care toti participa la beneficiullibertatii. Unul dintre remediile ce pot fi aduse tiraniie majoritatii este ca laalegeri sa participe si clasele populare. Participarea la vot are o mare putereeducative In afara de cei care dau faliment, si de debitorii periculosi, Mill ii exclude de ledreptul de vot pe analfabeti si pecersetori. Mill este favorabil votului feminine. Femeile au mai marenevoie de vot decat barbatii, intrucat, fiind mai slabe dpdvfizic, ele depind pt protectia lor de societate si de legeAl doilea remediu impotriva tiraniie majoritatii consta pt Mill intr-o schimbarea sistemului electoral, adica in trecerea de la sistemul majoritar la sistproportional.Incepand cu cea de-a doua jumatate a sec trecut, a avut loc intrarea pe scenapoliticaa miscarii muncitoresti, cares-a inspirat tot mai mult dindoctrinelesocialiste, opuse celor liberale, fara a refuzain schimb metoda democratic.Exista un criteriu distinctive constant si determinant care separa doctrinasocialista de toate celelalte: critica proprietatii private ca sursa princ ainegalitatii dintre oameni si eliminarea ei totala sau partial ca proiect alsocietatii viitoare.In vreme ce raportul dintre liberalism si socialism a fost unul de opozitie neta,rap dintre socialism si democratie a fost mai degraba, inca de la inceput, unulde complementaritate, asa cum fusese pana atunci rap dintre democratie siliberalism.Socialismul cons ca incompatibil cu liberalismul, nu era deloc incompatibil cudemocratia.Pt a intari leg de compatibilitate dintre socialism si democratie, aufost avansate 2 teze: s-a afirmat ca procesul de democratizare ar fi produsconstituirea unei societati socialiste, bazate pe transf institutiie proprietatii si pecolectivizarea princ mijloace de productie; in al doilea rand s-a avansat ideea canumai odata cu constituirea soc socialiste s-ar fi consolidat si largit participareapolitica siar fi devenit posibilarealizarea pe deplin ademocratiei.Pe bazaacestor 2 teze, rel indisolubila dintre democratie si socialism a fost infatisatadin perspec princ curenteale socialismului ca o conditie necesara a constituiriisoc socialiste, iar din perspec curentelor democratice ca o conditie a dezvdemocratiei insesi. In favoarea superioritatii democratiei socialiste fata de cea liberala exista maimulteargumente:in vremece democratia liberala s-a nascut cademocratiereprezentativa, democratia socialista va fi o democratie directa , farareprezentanti.In plus, in vreme ce in democratia liberal dr poporului de aparticipa direct sau indirect la deciziile politice nu este insotit de o distribuiremai echitabila a puterii economice, in democratia socialista aceasta distribuiremai echitabila devine unul dintre primele obiective ale schimbarii regimului economic, realizand idealul ultimo al democratiei care este deplina egalitateintre oameni.Faptul ca miscari politice atat de diferite, precum cea liberala sic ea socialistaau imbratisat idealul democratic, democratia este un fel de numitor comun altuturor regimurilor care s-au dezvoltat in tari mai avansate dpdv economic sipolitic. Nu trebuie totusi sa credem ca notiunea de democratie a ramas aceeasiin trecerea de la democratia liberalala cea sociala.Dem sociala pretinde ca e superioara in rap cu cea liberal, fiindca a inseratpropria declaratie de drepturi, dr sociale, care se adauga dr de libertate; fata dedemocratia socialista, in schimb, ea estenumai o prima faza.Aparitia si raspandirea doctrinelor si miscarilor socialiste ca si alianta acestoracu partidele democratice au redeschis conflictul istoric dintre liberalism sidemocratie.Prin neoliberalism se intelege astazi in rpimul rand o dcotrina economica,consecventa, liberalismul politici fiind doar o modalitate de actualizare aacestuia, nu mereu necesara.Diferenta dintre cele 2 princiopii devine mai clara daca ne imaginam cui li seopun ele: democratia seopune guvernarii autoritare, iar lib.totalitarismului.Nucleul liberalismului classic: o teorie a limitelor puterilor statului, derivate dinpresupunerea drepturilor sau intereselor individului, precedente formarii puteriipolitice, dintre care nu poate lipsi drla propr individuala.Lib. este doctrina statului minimal. Spre deosebire de anarhisti, pt care statuleste raul absolute si deci treb eliminate, liberalii cred ca statul este tot un rau,dar unul necesar si de aceea el treb conservat intre anumite limite pe cai posibilrestranse. 3autori liberali: Pierre Manent, Karl, Popper, Ludwig von Misess Pierre Manent vedea in democratie un sistem care nu mai are absolute niciunconcurent ideologic credibil . Devenita unica, democratia pare a pierde chiarcalitatea de regim in masura in careacesta presupune multiplicitatea. Dem este un mijloc prin care se incerca evitarea cu orice prt atiranieiLudwig von Misses: dem si piata auin comun alegerea. Dar, in vreme cealegerea democratic este un rara, desfasurata la interval precise determinate,alegerea consumatorului este cotidiana, orientata de preferinte si gusturiimposibil de reglementat. Dem este schita imperfecta a alegerii zilnice.Dem nu mai este regim politic,ci religie; dem nu este regim politic, ci mijloc de a evita violenta; dem nu esteregim politic, ci incarnarea imperfecta a pietei.Dem. este o religie (Manent), un banal mijloc (Popper), o anticipare a pieteilibere (Misses). Solutia conservatoare afirma ca democratia ajunsa religie a unei vointe slabe,care se vrea pe sine se incoroneaza cu un discurs de tip istoric care treb saevoce evolutia intelectuala a regimului numit democratie. Solutia social-democrata sustine ca dem. secreta un discurs in care este conditionata derecunoasterea erorii proiectului utopic. Sol libertariana vede in dem. acel popasintermediary al unei vointe tari a carei forta deplina s-a manifestat abia in piataliberaStanga a fost intotdeauna progresista, a crezut in perfectibilitatea omului si asocietatii, in timp ce dreapta a fost mai sceptica si a pus accentual pe ordine,a acceptat inegalitatilesi nu a redus gandirea politica la rationalismulexclusivist; pe plan economic, stanga a sustinut interesele muncitorilor si apreconizat interventia statului in mecanismul pietei, in timp ce dreapta aincurajat initiativa particulara si dezvoltarea economiei de piata.De la o vremeinsa, stanga politicaainceput sa se combine cu dreapta economica, iar dreaptapolitica a acceptat principii din arsenalul stangii economice.O def a democratiei: forma de guvernamant constituita din reguli care permitrezolvarea conflictelor sociale fara a fi nevoie sase faca apel la violenta. Distinctia stanga-dreapta se bazeaza pe distinctia intre sacru si profane, stangainclinand de regula spreateism.