CAPITOLUL II. DEFRIAREA N ROMNIARomnia era recunoscut din cele mai vechi timpuri pentru pdurile sale, dar acest lucru tinte s devin un mit. In anul 2011, supravaa pdurile reprezinta doar 29% din teritoriul rii. Media european fiind de 41%.Romnia se situeaz pe locul 13 n Europa n ceea ce privete suprafeele mpdurite. Suprafaa mpdurit a rii este de 26%, sub media european cu 2,6 procente. Bulgaria are 32,5% suprafaa acoperit cu paduri.

Fr pduri sntoase i bogate, planeta nu poate susine viaa. Pn acum, 80% din pdurile lumii au fost degradate sau distruse. Greenpeace deruleaz, la nivel mondial, o campanie pentru oprirea defririlor pn n 2020 pentru a proteja ce a mai rmas din aceste ecosisteme extraordinare. Pdurile au, pe lng importana economic, un rol esenial n meninerea caracteristicilor climei. La nivel global, defriarea pdurilor este una dintre cauzele principale ale fenomenului de schimbare climatic. n Romnia, pdurile acoper aproximativ 29% din suprafaa rii, fa de media Uniunii Europene, care este de peste 40%1. Aproximativ 51,9% dintre suprafeele forestiere se afl n zone montane, iar restul, n zone de deal i de cmpie.Speciile de arbori sunt rspndite, n principal, n funcie de formele de relief i etaje toclimatice. Din punct de vedere al structurii pe specii3, pdurile cuprind urmtoarele specii principale: fag (32%), molid (23%), stejar (17%), brad (5%), diverse specii de esen tare (5%), alte specii de esen moale (15%) i alte rinoase (2%). Din pcate, fenomenul tierilor ilegale de pdure este foarte rspndit n lume i n Romnia. Greenpeace a realizat o investigaie pe aceast tem pentru a documenta situaia i a inventaria numrul de cazuri de tieri ilegale, din perioada 2009-2011, aate n evidena autoritilor responsabileRomnia are 6.515.000 hectare de pdure. Dintre acestea,3.339.000, aparin statului romn, 2.079.000 sunt n proprietatea persoaneleor fizice i juridice, 1.024.000 milioane de hectare sunt proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale i 73 de mii de hectare sunt proprietate privat a unitilor administrativ-teritoriale.51% din fondul forestier se afl n proprietate public i este administrat n principal de Regia Naional a Pdurilor Romsilva - iar 49% este proprietate privat fiind n cea mai mare parte administrat de structurile silvice private.Pn la sfritul anului 2010 au fost autorizate i reautorizate (potrivit O.M. 904/2010) 463 de structuri de administrare silvic din care 325 de ocoale din structura Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva i 138 de ocoale silvice private.n Romnia fenomenul despduririlor este foarte rspndit, mai ales n judeele din zona montan, iar autoritile au responsabilitatea de a gestiona i monitoriza interveniile forestiere. De asemenea, n cazul n care au loc tieri ilegale de arbori, este responsabilitatea autoritilor s efectueze controale i s aplice sanciunile necesare iar unde este cazul, s ntocmeasc dosare penale. Potrivit actualului Cod silvic aprobat n martie 2008 i actualizat n 2010, gestionarea pdurilor se afl n responsabilitatea Ministerului Mediului i Pdurilor, care are, la rndul su, mai multe instituii n subordine, i anume: Regia Naional a Pdurilor - Romsilva, Inspectoratele Teritoriale pentru Regim Silvic i Vntoare, Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice, Garda Naional de Mediu, Agenia Naional pentru Protecia Mediului.(vezi figura 1).

Exemple de zone afectate de defriri masive i ilegaleJudeul Vaslui

Defrisarea padurilor private din judetul Vaslui continua in forta. Numai in cursul anului trecut, inspectorii silvici au constatat pagube de 5.019 mc de lemn. Bilantul jafului din ultimii 20 de ani este catastrofal, valoarea furturilor inventariate trecand de 20 de miliarde lei vechi. La fel va fi si de acum inainte, cu atat mai mult cu cat, in prezent, pentru circa 9.000 de hectare de fond forestier privat nu este asigurat serviciul de paza.Padurile private continua sa fie defrisate fara mila de hotii de lemn. Pagubele constatate de catre Inspectia Silvica si de Vanatoare (ISV) Vaslui in 2011 in padurile retrocedate sunt imense. A fost sustras ilegal un volum de 5.019 mc lemn, cu o valoare de peste 900.000 lei. Nici agentii economici care sustin activitati in domeniu nu au un comportament mai decent. Dupa verificarea a 57 de societati care au depozite de lemne, au fost confiscati 118,04 mc lemn, in valoare de 7.487 lei. Pe segmentul circulat iei materialului lemnos, inspectorii de la ISV Vaslui au confiscat 17,8 mc, fiind descoperita si taierea fara marca a 93 de arbori, cu un volum de 526,6 mc. In urma controalelor privind respectarea raportarilor date in programul integrat de urmarire a circulatiei masei lemnoase, 135 de societati au fost sanctionate cu amenzi in valoare de 37.500 lei. La nivelul judetului Vaslui, suprafata de fond forestier retrocedata fostilor proprietari este de 24.498 hectare (ha). Din aceasta suprafata, 8.339 ha au fost retrocedate prin aplicarea Legii 18/1991, 4.562 ha prin aplicarea Legii 1/2000 si 11.597 ha prin aplicarea Legii 247/2005. Avand in vedere ca pe raza judetului isi desfasoara activitatea inca doua structuri silvice, Ocolul Silvic Bisericesc Iasi si Ocolul Silvic Tulnici, care impreuna administreaza circa 4.800 ha de padure, rezulta ca in cazul a circa 9.000 ha nu este asigurat serviciul de paza.Padurile private, hacuiteDin anul 1991 si pana in prezent, sute de hectare cu vegetatie forestiera de pe teritoriul judetului Vaslui au disparut fara urma. Hotii de lemn s-au orientat spre padurile particulare, retrocedate fostilor proprietari. Lasate fara paza, trupuri intregi de padure au fost taiate. Nu mai putin de 1.500 ha de padure au fost afectate de furturi si sustrageri ilegale de arbori, la care au participat atat persoanele certate cu legea, cat si proprietarii de drept. In multe zone ale judetului, densitatea copacilor s-a redus dramatic, de la 100 de arbori/ha, la maxim 5 arbori/ha. Astfel, un volum impresionat de material lemnos, intre 5.500 si 6.500 mc, a fost preluat fara respectare normelor legale, valoarea pagubelor inventariate fiind de peste 20 miliarde lei vechi.

Judeul Harghita

Taierile ilegale in padurile harghitene au crescut anul trecut cu 278% fata de anul 2005.

Cele mai 'fierbinti' zone din Harghita, unde infractionalitatea silvica atinge cote maxime, sunt Vlahita, Gheorgheni si Lunca de Jos. In aceste zone, padurarii nu mai pot stapani situatia, nu de putine ori fiind agresati de hoti, fapt care ii determina sa demisioneze pe capete.

Suprafetele de padure defrisate necontrolat si preponderent ilegal, incepand din 1990, trebuie sa fie replantate cu puieti in termen de doi ani de la taiere. Obligatia revine proprietarilor de terenuri impadurite, conform OUG nr.139/2005, dar care a intrat in vigoare abia la inceputul acestui an. Conform actului normativ, in situatia in care un proprietar nu face lucrari de reimpadurire este pasibil de amenzi cuprinse intre 1.000 si 5.000 lei. Foarte multi nu vor sa plateasca cheltuielile de reimpadurire, pe motiv ca nu sunt rentabile. In atare situatie, obligatia revine Regiei Nationale a Padurilor, care va face aceste demersuri cu fonduri de la bugetul de stat.

3.000 de hectare, defrisate in 16 aniIn judetul Harghita, situatia terenurilor defrisate este dezastruoasa: 3.000 de hectare au fost arse in ultimii 16 ani. Majoritatea suprafetelor distruse se afla in proprietate privata, insa nu exista inca o evidenta clara a persoanelor fizice care detin padurea si care se sustrag, astfel, obligatiilor legale. Suprafetele defrisate ilegal se afla in posesia a nu mai putin de 29.300 de persoane fizice, din care doar un procent nesemnificativ a incheiat contracte de administrare a padurilor cu ocoalele silvice autorizate. Din cauza acestui haos administrativ nu au putut fi urmarite nici lucrarile de reimpadurire, obligatorii conform legislatiei in vigoare.

Potrivit directorului Directiei Silvice Harghita, Catalin Mutica, avand in vedere ca in acest an se impaduresc doar circa 16 ha (2% din cele 3.000 hectare distruse), rezulta ca in acest ritm suprafata defrisata va putea fi reimpadurita intr-o perioada de peste 100 de ani.

Specialistii declara ca urmarea, vizibila deja, a defrisarilor necontrolate se regaseste in clima neobisnuit de calda pentru judetul apreciat drept 'polul frigului' din Romania si ca tot ele sunt responsabile de inundatiile si de alunecarile de teren fara precedent, petrecute in ultimii ani.Prima cercetare a habitatelor forestiere de interes comunitar realizata de specialistii de la Facultatea de Silvicultura din Brasov arata ca in Romania sunt sase tipuri de paduri puse in pericol de activitatile umane. Specialistii au constatat ca speciile aflate pe cale de disparitie sunt cele de stejar pufos, arin alb si arin negru.Printre factorii de stres care ameninta padurea, cei mai importanti sunt: faramitarea proprietatii, lipsa limitarii speciilor in teren, intelenirea solului, viituriile si impaduririle cu alte specii decat cele aflate in teren. 'Am constatat ca cele mai reduse si fragmentate ca suprafata sunt padurile de stejari pufosi, din Transilvania, care cresc pe niste versanti foarte abrupti.E foarte important ca suprafetele pe care se intinde acest tip de arbore sa nu fie reduse', spune Tudor Stancioiu, unul dintre coordonatorii studiului. In opinia acestuia, in cazul in care intr-un habitat cu anumite specii de arbori au loc impaduriri cu alte specii, atunci padurea respectiva se schimba, ceea ce reprezinta un pericol des intalnit in Romania.Crestereasuprafeteloragricolereducepadurile.Ariniialbisinegrisuntaltespeciiaflateinpericol.Celedinzonelemontanesuntafectatedeviituri.Inschimb,speciiledearinicarecrescinluncilejoasede lacampiesidealsuntpericlitatedincauzacasuntsituateinimediataapropierealocalitatilor.'Inacestcaz,problemaecamultedintrelocuinteleoameniloraufostconstruiteinapropiereapadurilor',spuneTudorStancioiu.Stejarii,ulmiisifrasiniidinpadurilecrescuteinluncisuntpericlitateinspecial dincauzaregularizariiraurilorsiaindiguirilor,darsiaextinderiisuprafeteloragricole.Exploatareaturbeipuneinpericolmolidul.Silvicultoriicare aucontribuitlacercetarearatacaosituatieaparteo auturbariile(paduriledemolidsipinsilvestru) din Moldova de Nord,MuntiiApusenisiMuntiiParang.'Acestesuprafetesuntamenintatedincauzaexploatariiturbei, adrenarilorcare au loc,precumsidincauzaexploatarilorforestiere',maispunesilvicultorul.Specialistiispuncastejariisicarpeniidinpaduriledacice(carecrescinlunci)suntamenintateinspecial deconstructiiledinapropierealor.Chiardacaastfeldepadurisuntraspanditepesuprafeteintinse,sipracticnusuntamenintatecudisparitia,ecosistemelepecare leformeazasunttotusipuseinpericoldelocalizarealorinimediataapropiereaasezarilorumane.Autorii studiului mai spun ca factorii de stres ai padurilor mai sunt influentati si de o informare insuficienta a proprietarilor si a publicului cu privire la importanta Retelei Natura 2000. De asemenea, padurile mai sunt puse in pericol si de pasunatul si trecerea animalelor domestice prin habitat, precum si de arderea vegetatiei de pe terenurile din vecinatatea padurilor.Padurile si schimbarile climaticeReferitor la schimbarile climatice, padurea trebuie privita ca un factor stabilizator, prin productia enorma de oxigen, capacitatea de asimilare a dioxidului de carbon si stocare a carbonului in biomasa forestiera si in humus.Ca depozite globale importate de carbon, padurile joaca un rol fundamental in influentarea climei Pamantului. Plantele si solurile din paduri ocupa un rol important in ciclul global al carbolnului prin retinerea dioxidului de carbon in fotosinteza si eliberearea lui prin respiratie. Desi retinerea de carbon prin fotosinteza descreste la un moment dat pe masura ce copacii imbatranesc, padurile mature continua sa retina carbonul in biomasa lor.Anual, pe glob, covorul vegetal (paduri, culture agricole, ierburi) produce peste 23 miliarde de tone oxigen, peste 60% din acestea fiind produs de paduri. In tara noastra, covorul vegetal produce 40 milioanetone de oxigen anual. In zilele calduroase, un hectar de padure elimina 180 200 kg oxigen si consuma 220 280 kg dioxid de carbon. Un hectar de padure intr-o perioada de vegetatie produce in medie 5,6 16,8 t oxigen si asimileaza 5,4 15,3 t dioxid de carbon.