CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORSOVAPRIMARIA MUNICIPIULUI ORSOVA

JUDETUL MEHEDINTI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A MUNICIPIULUI ORSOVA2007 - 2013

1

CUPRINS

Introducere – Prezentarea datelor..……………………………………..……..…....…..…...…pag. 3

I.1Prezentare generală/istoric……………………………………………..…....……...…pag. 3

I.2 Aspecte relevante ale contextului socio – economic………….…….....…..…pag. 4

I.3 Potentialul turistic…………………………………………….…………………..…....….pag.10

I. 4 Înfrăţiri, parteneriate………………..……….…………………………………..….…..pag.15

Analiza SWOT…………………………………………………………….…………………….….....……pag.16

Planificarea strategica în baza analizei SWOT…………………………………….……...…….pag.17

Prioritatea 1: cresterea competitivitatii economice in sectorul privat…………pag.18

Prioritatea 2: modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii locale……………..…pag.20

Prioritatea 3: dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural istorice………………….………..….………pag.25

Actori implicati în procesul de dezvoltare locala………………………….…………….………pag.29

Anexa: Glosar - DEFINIREA TERMENILOR………………………………….….…………………pag.31

2

Etapa I- Prezentarea datelor

I.1 Prezentare generală/istoric

       Municipiul Orşova este situat in partea de sud-vest a Romaniei. Situată in sud-vestul ţării – acolo unde Dunărea, după ce scapă din Strânsoarea Cazanelor, se pregăteşte pentru a ataca ultima stavilă, aceea a Porţilor de Fier, Orşova – pe lângă farmecul locurilor si existenţa mijloacelor de trai – constituia şi o poartă obligatorie de trecere în această parte de lume.

De asemenea, municipiul Orsova se afla in partea de vest a judetului Mehedinti, la confluenta râului Cerna cu Dunărea, pe locul fortăreţei antice Dierna. Este port la Dunăre, locul de intretaiere a cailor de circulatie rutiere DE70 cu DN57, statie de cale ferata pe magistrala Bucuresti – Timisoara. Orsova este situata la 25 km de municipiul Drobeta Turnu Severin, resedinta judetului Mehedinti si se invecineaza la est cu comuna Ilovita (jud. Mehedinti), la sud cu Dunarea si, dincolo de ea, cu comuna Tekija (Serbia), la vest cu comuna Eselnita (jud. Mehedinti), iar la nord cu comuna Toplet (jud. Caras Severin).

Istoria Orsovei coboara in timp pana in preistorie, o mare înflorire cunoscand-o asezarea in perioada romană, sub numele de Dierna. In acea perioada (sec.II-V d.Hr.) localitatea s-a dezvoltat ca port la Dunăre, punct vamal, staţie rutieră la întretăierea a două drumuri principale ale provinciei (spre Tibiscus şi, în continuare, spre întreaga provincie dacică, celălalt de-a lungul Dunării, spre Drobeta şi Sucidava), centru meşteşugăresc şi comercial, dar şi religios (de altfel, două plăcuţe de aur cu inscripţii gnostice, descoperite aici, atestă prezenţa la Dierna a unor paleocreştini). Sub împăratul Septimius Severus oraşul e ridicat la rangul de municipiu. Apoi, în secolul al IV-lea, Dierna devine un însemnat port la Dunăre, aici construindu-se un castru ce a fiinţat până în secolul al VI-lea, sub Iustinian.

Orşova a fost o cetate însemnată la Dunăre şi în perioada pătrunderii otomane spre Europa, fiind puternic întărită de Iancu de Hunedoara şi căzând sub stăpânire turceasă abia în 1524. În secolul al XVIII-lea zona devine teatrul războaielor austro-turce, Orşova fiind stăpânită, alternativ, de cele două imperii.

După 1730, când austriecii au construit fortificaţia din insula Ada Kaleh, aici au sosit primii etnici germani, constructori; tot atunci s-a construit aici prima mănăstire catolică cu călugări.

3

În secolul al XIX-lea a avut loc dezvoltarea modernă a Orşovei. La aceasta au contribuit, pe de o parte, noile căi de comunicaţie, dezvoltarea navigaţiei cu aburi pe Dunăre – prin Agenţia austriacă prioritar – Orşova devenind port de însemnătate, mai cu seamă după lucrările de regularizare a şenalului navigabil.

Existenţa vechiului oraş a fost curmată de construirea barajului de la Porţile de Fier, el fiind strămutat, intre anii 1966 si 1974, cu 3 km spre nord, cuprinzând o parte din vatra fostului sat Jupalnic, si cu 15 m mai sus, adica de la 56m la 71m altitudine absolută. Noul oras a reunit, alaturi de vechea Orsova si satele Jupalnic, Tufari si Coramnic.

Noua Orşovă este dispusă în amfiteatru pe malul vestic al golfului Cerna, intre 70 si 200m altitudine absolută, pe conurile de dejectie ale văilor Ţurlui, Ijnic si Cernei. Fostele terase nu mai pot fi recunoscute pe teren datorită lucrărilor de excavare, nivelare si a construcţiilor ce s-au efectuat in vatra oraşului.

Denumire istorica: Rusava

I.2 Aspecte relevante ale contextului socio – economic LocalizareSituată în judeţul Mehedinţi (inclus administrativ în Regiunea de

dezvoltare Sud – Vest Oltenia) – acces la drumuri naţionale/europeneArie Administrativă: 5763,7 ha Arie Intravilan: 533,5 haSuprafaţa fondului forestier este de 2940 ha

4

(sursa: Google earth) Municipiul Orşova este situat în partea de Sud-Vest a României, la

confluenţa râului Cerna cu Dunărea, într-una dintre cele mai reprezentative unităţi depresionare ale Defileului Porţile de Fier. În prezent municipiul Orşova reprezintă cel de-al doilea centru urban important din arealul Porţile de Fier.

Infrastructura existentăDotările tehnico – edilitare şi de infrastructură generală existente sunt:

Reţeaua de alimentare cu apă lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile – 36310 ml;sursele de alimentare –izvor subteran;numărul de utilizatori:

persoane fizice –9460; persoane juridice – 189;

Reţeaua de canalizare lungimea simplă a reţelei de canalizare - 28 kmnumăr utilizatori:– persoane fizice – 8000;– persoane juridice - 189.

Reţea de alimentare cu energie electrică - da

Gestiunea deşeurilor menajere Servicii de Colectare:Operatori Serviciu de Salubritate: 1

5

– număr utilizatori:- persoane fizice – 9800- persoane juridice – 192

Cantitate anuală de deşeuri generată la scara localităţii (tone): 9097;Cantitate anuală de deşeuri colectată estimată (tone): 429 tone/ luna;Cantitate deşeuri echivalent locuitor (kg/loc./an; kg/zi)): 0,85 kg/loc/zi;Practici valorificare / recuperare: (dacă există) - nuTaxă / tarif de colectare şi transport deşeuri (cuantum): - 1,54 lei/pers/luna; 25,27 lei/mc/ agent economic;Frecvenţă colectare: blocuri + agenţi: zilnic; zona case: la 2 zile;Spaţiu de depozitare existent:– Loc special : există Autorizat: NU– Locuri neamenajate NU

Cadru Instituţional:

Reţeaua rutieră locală lungimea totală a străzilor 24,25 km, dintre care modernizate 24,25 km;

Număr de unităţi sanitare : --Spitalul Municipal Orşova - are un număr de 153 de angajaţi din care medici – 21, alt personal medical superior – 2, personal sanitar mediu – 68, personal sanitar auxiliar – 33, personal administrativ – 29.

-- policlinici, în sector public: 1;-- farmacii, în sector privat: 3;-- puncte farmaceutice, în sector privat - -- cabinete medicale, în sector privat: 6;-- cabinete stomatologice, în sector privat: 5 ;-- laborator de tehnică dentară, în sector privat (cele incluse în cabinetele stomatologice) Învăţământul, cultura şi arta:

Număr de unităţi învăţământ:-- grădiniţe: 5-- şcoli de învăţământ primar şi gimnazial: 2 şi anume Şcoala cu clasele I–VIII „Pamfil Seicaru” Orşova (35 de cadre didactice) şi Şcoala cu Clasele I-VIII „Petru Dumitriu” Orşova (32 de cadre didactice)

-- licee: 2 şi anume Liceul Teoretic „Traian Lalescu” Orşova (37 de cadre didactice + 7 profesori de la Cluburile Sportive) şi Grupul Şcolar Industrial de Marina Orşova (72 de cadre didactice)

Număr de unităţi culturale:– Casă de Cultură: da– Cămin Cultural – nu– Biblioteca –da– cinematograf –da, dar este dezafactat

-- cluburi (copii, tineret, etc.): Clubul CopiilorUnitati sportive:

6

– Clubul Sportiv„Traian Lalescu”, cu sectia de canotaj – 4 profesori si sectia caiac-canoe – 3 profesori, Baza Nautică Nord Caiac – Canoe – 3 profesori,

- Clubul Sportiv „Dierna” de Taekwando, - Asociatia Sportiva „Dunarea” Orsova cu sectie de

fotbal.

Total Populaţie: 14278 locuitori, din care 6964 bărbaţi şi 7314 femei,

Structura populaţiei ocupateDistribuţia populaţiei ocupate pe sectoare de activitate

Indicator Număr persoane

Pondere (%)

Total salariaţi, din care (pe domenii de activitate)

4696

- agricultură -- industrie (mici întreprinzători) 647- construcţii 416- comerţ 182

7- transporturi, depozitare, poştă,

comunicaţii70

- servicii 260- administraţie publică 600- învăţământ şi cultură 590- sănătate şi asistenţă socială 266- turism 20

Mehedinţi este unul din judeţele cu cel mai înalt nivel al ratei de şomaj şi anume 8,6 % ceea mai ridică rată după judeţul Vaslui. Rata naţională înregistrată la 31 octombrie 2007 era d 4,1 % (sursa Agenţia Naţională pentru ocuparea forţei de muncă). În Orşova rata şomajului este sub media judeţeană fiind de aproximativ 5.5 %, însă există o structură a forţei de muncă foarte concentrată, Şantierul Naval Orşova angajând aproximativ 90 % din forţa de muncă.

EconomieLa ora actuala, principala ramura economica este cea industriala.

Ramurile prezente sunt:- construcţia şi reparaţia de nave; - construcţia de maşini şi prelucrarea metalelor;- industria textilă;

Număr de unităţi comerciale: 400

Unităţile economice semnificative de pe raza municipiului Orşova, sunt următoarele:

7

ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA este situat în zona industrială pe malul stâng al golfului Cerna şi este cea mai mare unitate economică din municipiul Orşova, cunoscând o evoluţie spectaculoasă după anul 1991 când s-a schimbat forma de organizare şi denumirea. Unitatea număra 738 de salariaţi ( a crescut faţă de anul 2006, când erau 710).

Este o societate 100%, pe acţiuni, acţionarii principali fiind S.I.F. Transilvania – 50%,SIF Oltenia – 12,12 % şi alţi acţionari 37,89 %. Capitalul social este de 21643150 LEI. Cifra de afaceri este de 80 de milioane LEI anual. Cele două mari activităţi ale şantierului sunt: construcţia de nave, care sunt destinate în totalitate exportului şi reprezintă 98% din activitatea societăţii şi reparaţia de nave pentru piaţa internă şi externă. Clienţii sunt din Olanda, Germania, Belgia şi Austria.

Suprafaţa terenului ocupat de societate este de cca. 7,50 ha, societatea beneficiind de o linie de garare CF în staţia Orşova.

În cadrul societăţii, nu sunt semnalaţi factori poluanţi.

S.C. MECANICA S.A. ORŞOVA, cu capital privat 100%, 86 salariaţi (143 de salariaţi în 2006), are sediul în b-dul Porţile de Fier nr.14, profilul său fiind construcţii şi reparaţii material rulant. Suprafaţa terenului ocupat de incintă este de cca. 2,50 ha. Materia primă şi produsele finite se transportă atât rutier cât şi pe CF.

Noxele eliminate în urma proceselor tehnologice sunt mult inferioare limitelor admisibile.S.C CAZANELE S.A., cu sediul pe b-dul Portile de Fier, nr26, a fost o unitate economica

importanta pentru municipiul Orsova, cu capital privat 100%. A trecut printr-o perioada de reorganizare, au fost reabilitate cladirile, o parte a acestora fiind inchiriate pentru deschiderea unui supermarket „Penny” si a unei farmacii cu program non-stop. S-au purtat negocieri pentru continuarea activitatii care au facut-o cunoscuta: confectii textile, producerea de tesaturi textile din bumbac si combinatii. Ca amplasament, se afla in zona centrala a municipiului, ocupand o suprafata de cca 2,90 ha, nefiind semnalati factori poluanti care sa depaseasca limitele admise.

SECŢIA DE DRUMURI NAŢIONALE ORŞOVA, parte componenta a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, are în administrare şi întreţinere un total de 385,00 km de drumuri naţionale şi anume: DN 6, DN 67D, DN 57, DN 57 B, DN 57 A.

Activitatea acestei unităţi este structurata pe 5 direcţii: refacerea unor drumuri afectate de calamitaţi, consolidarea unor porţiuni de drum aferente DN 6, DN 57, şi DN 67D, întreţinerea reţelei de drumuri naţionale – servicii pregătitoare pentru întreţinerea şi repararea drumurilor, întreţinerea curenta şi periodica şi reparaţii curente la reţeaua de drumuri naţionale; lucrări de investiţii şi reparaţii capitale a reţelei de drumuri naţionale ce vizează consolidarea unor porţiuni de drum aferente DN 57, proiectare pentru lucrări de investiţii şi reparaţii capitale .

S.C. MERIDIAN CC S.R.L., cu capital 100% privat şi 127 salariaţi (150 în 2006) , dispune de un hotel cu 50 de locuri de cazare, un complex comercial, un magazin, doua depozite en-gros în Orşova; 3 depozite en-gros şi doua magazine în Drobeta Turnu Severin; doua depozite en-gros în Targu-Jiu; un depozit en-gros în Timişoara; exploatează şi cariera de ardezie din comuna Podeni. Societatea are ca obiect de activitate comerţ cu ridicata şi amânuntul a ţigărilor, cafelei, băuturilor alcoolice şi nealcoolice, produselor alimentare şi nealimentare; distribuţia produselor enumerate mai sus; activitate hoteliera şi servicii turistice proprii şi prin agenţii de turism naţionale şi internaţionale; exploatarea, prelucrarea şi comercializarea ardeziei. Societatea dispune de mijloace de transport proprii, are suprafeţe suficiente pentru depozitarea şi comercializarea tuturor produselor.

S.C. MANEA S.R.L. - turism şi alimentaţie publica, cu 60 de angajaţi.8

S.C. EXPLOATARE PORTUARĂ DROBETA S.A. – cu capital privat, avand peste 200 de salariaţi. Are ca obiect de activitate manipulări mărfuri în porturile de pe sectorul Dunării, intre km 795 şi km 1049, respective: Orşova, Calafat, Cetate, Gruia, Tisovita, Drencova, Moldova Nouă, expedierea mărfurilor, extragerea de produse balastiere din Dunăre, repararea, întreţinerea şi asistenta tehnica la utilajele portuare, administrarea şi închirierea terţilor a clădirilor portuare, diverse prestări. Portul are în dotare următoarele clădiri şi construcţii speciale: gara fluvială (navogară) – 660 mp; gara fluvială (administrativ) – 862 mp; gara fluvială (braserie) – 250 mp; magazie de mărfuri generale – 1 572 mp; clădire exploatare (birouri) – 410 mp; atelier reparaţii utilaje – 154 mp; drumuri de acces – 5300 mp; rampă spălare –104 mp; platforme pentru depozitare mărfuri – 25 000 mp. Portul dispune şi de următoarele utilităţi şi facilităţi: lungime cheu portuar –500 ml – 5 dane de cale ferată cu acces direct - 4 linii; energie electrică; apă curentă; vamă; registru naval; punct control trecere frontieră; agenţie de transport naval; căpitănie; comisionar în vamă.

S.C. CAPITANIA PORTULUI, cu un număr de 9 angajaţi, are ca obiect de activitate supravegherea şi controlul navigaţiei civile, de la Baziaş la Porţile de Fier I. Are în subordine oficiul Moldova Noua.

COMPANIA NATIONALĂ ADMINISTRAŢIA PORTURILOR FLUVIALE GIURGIU SA – PUNCT DE LUCRU ORŞOVA – cu un număr de 7 salariaţi, are ca obiect de activitate centralizarea şi evidenţierea navelor ce intra şi ies din Portul Orşova, precum şi cele care tranzitează, transmiţând zilnic situaţia la Ministerul Transporturilor. Din acest an, aceasta instituţie beneficiază de un sediu modern, acesta funcţionând şi ca terminal de pasageri.

S.C. FLORICOLA S.A., cu capital privat 100% şi 180 angajaţi, are ca obiect de activitate transportul de mărfuri, construcţii, turism, salubritate, pescuit sportiv, comercializarea peştelui, întreţinerea spatiilor verzi, serviciul de alimentare cu apa şi canalizare.

SUPERMARKET S.C. SPAR S.R.L. – 75 angajaţi, a fost dat în folosinţă în data de 25.10.2007; are o suprafaţă de magazin de peste 1800 mp, la care se adaugă parcarea. Firma SPAR fiind un concern olandez, având cea mai mare reţea de supermarketuri din lume, acestea fiind întinse pe 4 continente, cu o cifra de afaceri în anul 2006 de peste 27 miliarde euro. Investiţia s-a ridicat la suma totala de 2,2 milioane euro, fiind cea mai mare investiţie realizata în municipiul Orşova.

S.C. TAKATA PETRI ROMÂNIA S.R.L. Arad – cu punct de lucru la Orşova – secţie de cusut şi lipit volane din piele, cu 80 de angajaţi.

S.C. NEW AVENTS S.R.L. Arad – punct de lucru Orşova – centru civic, cu 37 de angajaţi şi obiect de activitate confecţii textile pentru export.

S.C. TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA S.A. – Tr. Severin – punct de lucru la Orşova, cu 33 angajaţi şi obiect de activitate transport public local, interurban, internaţional şi transport cu taxiuri.

STAŢIA CFR ORŞOVA are ca obiect de activitate transport marfă şi călători, încărcări şi descărcări marfă, revizii.

S.C. CEZ DISTRIBUTIE S.A. – intervenţii, deranjamente, contori de energie electrica – 10 angajaţi şi S.C. CEZ SERVICII S.A. – relaţii cu publicul – 2 angajaţi

9

OFICIUL POŞTAL - 16 salariaţi, având ca obiect de activitate prestarea serviciilor de distribuire presă şi corespondenţă, achitare mandate poştale pensii, alocaţii de stat şi şomaj.

OCOLUL SILVIC – coordonează activitatea de întreţinere, refacere şi paza a fondului forestier din bazinul Orşova, precum şi din bazinele Eşelnita, Dubova şi Sviniţa.

În municipiul Orşova există următoarele instituţii de cultură:Casa de cultură cu amplasamentul în zona centrală a municipiului, are un local specific cu

o sală de spectacole cu capacitate de 250 locuri, 7 săli în care îşi desfăşoară activitatea diversele cursuri de croitorie, coafură, contabilitate, dactilografie, ospătari, limbi străine, dansuri, muzică.

Cinematograful cu amplasamentul în zona centrală are o capacitate de 361 locuri.Clubul copiilor elevi – str. Decebal nr.11 are un local specific cu 6 săli de clasă. Cercurile

care funcţionează sunt: electronică, navo-modele, creaţie confecţii, balet, muzică instrumentală, grafică, teatru, cenaclu literar, carting.

Biblioteca municipală – funcţionează în localul Centrului de integrare sociala a copiilor cu cerinţe speciale şi dificultăţi majore de învăţare, fondul de carte existent fiind de cca. 30.000 volume. Alte instituţii:

Judecătoria Orşova, având sediul în clădirea Primăriei municipiului Orşova, la parterul clădirii, are15 angajaţi, din care 3 sunt judecători,

Administraţia Finanţelor Publice Orşova, are 23 de salariaţi, Sectorul Politiei de Frontiera Orşova – cuprinde Orşova şi Eşelnita, Şcoala de Perfecţionare a cadrelor Politiei de Frontiera,

I.3 POTENTIALUL TURISTIC

Potenţialul turistic al municipiului cat si cel zonal este remarcabil, cuprinzând atât resurse naturale cat şi cultural istorice. Municipiul Orşova poate avea ca principală sursa de venit, activitate, turismul, fiind o destinatie atractiva atât pentru turiştii în tranzit cat şi pentru cei care participa la programul de vizitare a obiectivelor din zona. Pentru turismul de circulaţie, zona Porţile de Fier are o poziţie privilegiata faţă de alte zone turistice, fiind situata între principalele puncte de intrare în ţară dinspre vestul Europei.……………………………………………………………     În acelaşi timp, Orşova atrage atenţia şi prin infrastructura urbană originală, care îi conferă un aspect de amfiteatru, a cărui bază o reprezintă apele îngemănate ale Dunării şi râului Cerna…………     Faţă de capitala judeţului Mehedinţi, Drobeta Turnu Severin , municipiul Orşova se află la distanţă de 25 km, iar faţă de capitala ţării, municipiul Bucureşti la 366 km. Distanţa dintre Orşova şi cele mai apropiate oraşe ale ţării este de: 138 km - Craiova;127 km - Lugoj; 120 km - Reşiţa; 192 km – Timişoara (sursa: http://www.infocenterorsova.go.ro/orsova.html).

10

O valoare deosebita a oraşului atât din punct de vedere spiritual, arhitectural şi turistic este Mânăstirea Sfânta Ana, ctitorie din 1924 a cunoscutului ziarist Pamfil Şeicaru. Mânăstirea Sfânta Ana a fost construită între anii 1936 şi 1939. Mânăstirea reprezintă atât un vestigiu religios, arhitectural cât şi un vestigiu al naturii, imaginea panoramică a golfului până sus la Cazane, Valea Cernei, Insula Ada-Kaleh aflata însă sub apele fluviului reprezintă doar câteva repere ce demonstrează unicitatea acestui loc. Manastirea Sfanta Ana detine o infrastructura impresionanta pentru turismul religios atat prin serviciile de cazare oferite cat si prin precizia cu care ofera turistilor posibilitatea de a se integra activitatii de zi cu zi a manastirii.

Mânăstirea Vodiţa, cea mai veche mânăstire atestată din România, a fost întemeiata între 1370 şi 1372 pe teritoriul comunei Varciorova, la aproximativ 500 m distanta de Dunăre, în apropierea frontierei dintre imperiul Austro-ungar şi Tara Românească. Astăzi se mai văd ruinele bisericii mânăstirii, lângă care s-a construit în 1995 o biserică de lemn şi un popas turistic. Importanţa mânăstirii a fost deosebită, deoarece se încerca stoparea expansiunii bisericii catolice şi să se întărească autoritatea bisericii ortodoxe.

De fapt, întemeietorul acestui lăcaş este un călugăr grec sau greco-sârb, venit în Tara Românească pe la 1359 şi care, după întemeierea acestei mânăstiri, cu sprijinul voievozilor Radu I şi Dan I a întemeiat Mânăstirea Tismana (1377-1378).

11

Mânăstirea Mraconia

    Pe şoseaua Orşova – Moldova-Nouă, în Valea Mraconiei din apropierea comunei Ogradena Veche, este situată o veche mânăstire, numita "Mraconia". Vechiul lăcaş "stă" ascuns într-un loc pitoresc în faţa fostului drum al lui Traian de pe malul sârbesc, unde se afla "tabula Traiana". În apropiere sunt "Cazanele", cea mai frumoasă şi fermecătoare porţiune a Dunării....De-a lungul anilor mânăstirea a fost cunoscută sub diferite denumiri : mânăstirea din Valea Dunării, mânăstirea din Valea Mraconia, mânăstirea de la Ogradena-Veche, mânăstirea de la Orşova.

Catedrala Catolica Orşova

12

 Se afla în zona centrala a municipiului, în imediata vecinătate a „Pieţii 1800”, având o poziţie dominantă, care permite observarea ei din mai multe unghiuri. A fost construita între anii 1972-1976, după planurile arhitectului Horst Fackelmann, ca urmare a strămutării Orşovei vechi pe actualul sau amplasament. Este o construcţie din beton finisat prin cofraje şi lemn, având forma de cruce din orice punct ar fi privita. Friza de tablouri reprezentând „Drumul Golgotei” a fost pictata de Gabriel Popa în maniera moderna. Dispune de o orga electronica, dar şi de orga mecanica veche, la acestea fiind acompaniat serviciul religios, dar susţinându-se şi concerte. (sursa: http://www.ct-orsova.go.ro/manbis.htm şi http://www.crestinortodox.ro/ultimele-stiri/Manastirea_Sfanta_Ana-22-17535.html )

Spaţii Cazare Turistică: hotel „Meridian” cu o capacitate de 50 de locuri, hotel « Dierna », hostel « Manea" Mânăstirea „Sfânta Ana” – dispune de 50 de locuri de cazare, pe perioada anotimpului călduros, Staţiunea Geografica - dispune de 100 de locuri de cazare, cu cantina cu 30 de locuri, putând funcţiona în 3 schimburi; pe Clisura Dunării se afla pensiunea „Steaua Dunării”, cu posibilitatea cazării a 20 de persoane, iar în mediul rural sunt 38 de pensiuni agroturistice: Dubova – 8 pensiuni, Eşelnita – 10 pensiuni, Ponoarele – 8 pensiuni, Podeni – 11 pensiuni, Bala – 1 pensiune.

Potenţialul turistic al Orşovei este cu atat mai important cu cat aceasta zona poate deveni un caz de buna practica, la nivel national pentru turismul specific/de nisa (sportiv, turism religios, speologic, cultural-istoric, ecoturismul, menţionând câteva).

1.3. i) Eco-turismul

Pacul Natural Porţile de fier

Declarat Parc Naţional în 1997, aici se regasesc 14 rezervaţii ştiinţifice cu protecţie integrală, aflate de-a lungul Defileului Dunării şi Porţilor de Fier, până la Schela Cladovei. Această zonă deosebit de complexă este în bună parte pregătită pentru a intra în circuitul de valori cultural-turistice al Europei. La Drobeta Tr. Severin, Orşova, Berzeasca şi Moldova Nouă s-au format Centre de Informare ale Parcului, dotate cu expoziţii, material documentar, urmând ca în cadrul acestor structuri să se deruleze programe de ocrotire şi studiere a habitatelor din acest spaţiu carpato-dunărean........................................ (sursa http://www.ccm.ro/ghid/frumusetile.htm)

1.3.ii) Turism sportiv : - excursii cu nave de diferite capacitati;- posibilitati de agrement cu ambarcatiuni specifice (ambarcatiuni cu vele, cu vasle etc.);- schi nautic etc.;

13

- cicloturism;- alte forme de turism sportiv.I.3.iii) Turismul cultural-istoric

- Tabula Traiana (pe malul drept al Dunarii, 10km vest de Orsova),- capul regelui Decebal sculptat in stanca, la Mraconia,- cetatea Trikule (48 km la vest de Orsova),- aqvaductul ramas pe Valea Saracova (3 km nord de Orsova), din

„Canalul Cernei” (sec. al XVIII-lea).

Oraşul antic Dierna şi cetatea medievala a Orsovei, ca si fostul oras modern, se afla astăzi sub apele lacului de acumulare „Porţile de Fier I”. I.3.iiii) Turism cultural religios, vezi capitolul Potenţial Turistic

I.3.iiiii)Turism speologic/geografic

Orşova este destinaţia principală pentru cercetări geografice din Podişul Mehedinţi. La Orşova exista Centrul de cercetare a mediului  şi de efectuare a studiilor de impact- Staţiunea Geografică a Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti (cu un laborator pentru realizarea aplicatiilor practice).

Defileul Dunării (sau Clisura) se situeaza între Moldova Nouă şi Gura Văii, partea cea mai pitorească constituind-o „Cazanele Dunării”, situate pe raza localităţilor Eşelniţa şi Dubova. „Cazanele” sunt împărţite – venind dinspre Orşova – în Cazanele Mici (pe raza localităţii Eşelniţa), în mijlocul acestora deschizându-se pitoreasca vale a Mraconiei, dominată de bustul săpat în stâncă al regelui dac Decebal şi Cazanele Mari, dincolo de Golful Dubovei, dominate de Înălţimile Ciucarului Mare.

Cazanele Dunării

La confluenţa cu pârâul Plavisevita Dunărea intră în cel de-al treilea sector de îngustare, Cazanele Mari, înconjurate de Ciucarului Mare (316 m) şi Veliki Strbac (768 m). Pereţii Cazanelor Mari au înălţimi de peste 200 m, iar lăţimea medie a albiei este de 150 m. În pereţii Ciucarului Mare se regăsesc mai multe intrări de peşteră, dintre care doua sunt foarte cunoscute, Gura Ponicovei şi Veterani.

Peştera Ponicova

14

Peştera Veterani

Peştera Veterani este cunoscuta din timpuri străvechi, fiind consacrata de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis. În acest areal al Cazanelor Mari se dezvolta o flora diversificata, cu elemente central şi est-europene, dar şi elemente submediteraneene, endemisme şi relicte iubitoare de căldură şi uscăciune, dintre cele care au supravieţuit epocii glaciare. Se remarca o serie de arbuşti, precum liliacul, cărpiniţa, arţarul bănăţean, mojdreanul, scumpia, dar şi numeroase alte varietăţi de stânjenei, campanule, lalele şi ferigi, ce si-au găsit adăpost în stâncăriile neospitaliere ale defileului.

Peştera Topolniţa, localitatea Cireşu una dintre cele mai mari şi interesante peşterii din România cu peste 11 km exploataţi.

I. 4 Înfrăţiri, parteneriate

Orsova, este situata in zona transfrontaliera, avand astfel avantajul al dezvoltarii relatiilor transfrontalierii prin accesarea fondurilor destinate dezvoltarii actiunilor comune cu impact transfrontalier, atat pentru statele membre europene (Romania-Bulgaria la nivel judetean) cat si pentru liniile destinate cooperarii cu state non-membre (Serbia), cu atat mai mult cu cat teritoriul Romaniei reprezinta teritoriu la granita cu non state membre.

Municipiul Orsova este infratit cu Alibunar şi Golubac si are incheiat un Acord de colaborare cu Kladovo.

15

ETAPA II Analiza SWOT

PUNCTE FORTEDorinţa administraţiei publice locale de a angrena un proces susţinut de modernizare şi investii (prin proiecte europene, atragerea de investiţii, promovarea zonei)Nod foarte important pentru infrastructura de transport (naval- Dunărea) şi rutier (E70)Atracţie pentru cercetări speologice, geologiceOrşova face parte din Parcul Naţional Porţile de Fier- sit protejat Natura sit 2000, al doilea oraş ca mărime al acestui ParcReţeaua de drumuri orăşene în totalitate refăcută Un sector ONG puternic şi activInfrastructura de comunicaţii şi internet prezentaAtracţie turistica (turism speologic, arheologic, turism sportiv, agro-turism, turism religios)

PUNCTE SLABELipsa unui sistem de termoficareDeşi activitatea principala a oraşului, cat şi nivelul de trai sunt dependente de industrie aceasta nu se evidenţiază ca un sector economic competitiv şi solid, chiar dimpotrivă. Slaba dezvoltare a infrastructurii turisticeOportunitati de angajare foarte limitate Nivelul de trai scăzut al populaţieiDependenţa veniturilor populaţiei din Santierul Naval OrşovaSlaba infrastructura navală- necesită îmbunătăţiri majore portul din OrşovaExistenta unei pieţi a forţei de muncă dominante şi inflexibile; Santierul Naval Orşova angajează în proporţie de 90% forţa de munca disponibilă, rata şomajului fiind astfel ameninţată din mare să devina mai mareNu exista un sector reprezentativ al IMM-urilor care să fie stimulate în a angaja forţa locala de muncaDeşi turismul este un potenţial imens al oraşului doar 20 de persoane sunt angajate în acest domeniu

Lipsa unor masuri strategice pentru prevenirea alunecărilor de teren, eroziunilor pot pune în pericol economia locala (dezvoltarea turismului, plasarea sediilor de business etc.).Pericolul asupra mediului pe care îl prezintă lipsa unei gropi (ecologice) de deşeuri.

OPORTUNITATIPrezenţa investiţiilor străine (Şantierul Naval Orşova - 20% investiţii olandeze fiind una din cele mai semnificative investiţii străine din regiune)Potenţial turistic imens - turism speologic, turism religios

AMENINTARIMigrarea populaţiei către alte zone urbane din judeţ, regiune.Intrarea pe piaţa locală a unor lanţuri comerciale internaţionale pot pune în pericolul specificul tradiţional al zonei (tradiţie culinară, produse tradiţionale

16

Fluviul Dunărea reprezintă un potenţial fantastic pentru dezvoltarea atât a industriei cat şi a turismuluiZona Transfrontalieră – România –Serbia, un potenţial imens pentru atragerea de fonduri structurale, fonduri europene transfrontaliere, investiţii turistice

specifice)Creşterea disparităţii intre regiunile de dezvoltare

ETAPA III Planificarea strategica în baza analizei SWOT

Având o economie de piaţa încă aflata în etapa de maturizare atât la nivel naţional cât şi local se recomanda strategii de dezvoltare care să maximizeze oportunităţile oferite- Strategii orientate spre dezvoltare si strategii ofensive. Astfel obiectivele de dezvoltare stabilite ca prioritare pentru etapa 2008-2013 pentru Municipiul Orşova vizează oportunităţile identificate în cadrul analizei SWOT şi cum se pot materializa aceasta prin avantajul oferit de Punctele tari şi neutralizarea Punctelor Slabe.

Strategii:

1. SO strength/opportunities Puncte forte/oportunităţi: strategii care pleacă de la existenta punctelor forte pentru materializarea unei oportunităţi

2. WO- weaknesses/opportunity Puncte slabe/oportunităţi- o astfel de strategie are rolul unui plan de contingenta care evidenţiază mijloacele de neutralizare a punctelor slabe astfel încât să se beneficieze de oportunităţile existente

17

Oportunităţi

Puncte slabe

Ameninţări

Puncte forte

Strategie ofensivă

Strategie defensivă

Strategie orientată spre dezvoltare

Strategie diversificată

PRIORITATEA OPERAŢIONALĂ 1: CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE IN SECTORUL PRIVAT

Diagrama SO de dezvoltare

FINANTARE:

POS Creşterea competitivităţii economice

Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţieAxa Prioritara 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica şi inovarea pentru competitivitateAxa Prioritara 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public

PORAxa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local (Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale regionale / locale pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor)

Rezultate/impactCreşterea locurilor de munca/oportunităţilor de angajare/creşterea productivităţii munciiCreşterea cifrei de afaceri a întreprinderilor care au beneficiat de sprijin financiar

Dorinţa administraţiei publice locale de a angrena un proces susţinut de modernizare şi investii

Prezenţa investiţiilor străine (Şantierul Naval Orşova - 20% investiţii olandeze fiind una din cele mai semnificative investiţii străine din regiune

18

Creşterea competitivităţii IMM-urilor existente pe piaţa locala

Măsura 1.1 Sprijin pentru investiţii de capital în sectorul privat, dezvoltarea IMM-urilor în regiunea, creşterea competitivităţii economiei locale

Operaţiuni indicative:o Investiţii în instalaţii, echipamente, utilaje, maşini, aparatura, etc.;o Sprijinirea întreprinderilor prin:o Achiziţionarea de echipamente şi tehnologii moderne pentru activităţi de

producţie, servicii (cu excepţia celor ce nu sunt finanţabile pe FEDR), construcţii;

o Achiziţionare sisteme IT (echipamente şi soft);o Relocalizarea în structuri de afaceri;o Extindere /Reabilitare/amenajare spatii de producţie;o Activităţi specifice de dezvoltare.

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara:Întreprinderile mici şi mijlociiÎntreprinderile mari deja existente, precum şi cele nou create.

Indicatori de performantaNr. de mari întreprinderi care beneficiază de sprijin-proiecte depuseNr. de IMM-uri care beneficiază de sprijin financiar-proiecte depuse

Măsura 1.2. Sprijin pentru dezvoltarea asistentei pentru reţelele de întreprinderi şi asociaţiile profesionale, marketing local în vederea încurajării exportului

Operaţiuni indicative:

Susţinerea implementării şi certificării sistemelor de management al calităţii şi mediu

Sprijin pentru accesul pe noi pieţe.Servicii de consultanta furnizata IMM-urilor pentru îmbunătăţirea

sistemelor de management (servicii logistice pentru promovarea produselor şi serviciilor şi identificarea furnizorilor/clienţilor externi, website-uri, acces la reţele de afaceri)

Susţinerea participării la târguri şi expoziţii internaţionale şi sprijinirea misiunilor economice

Consultanta pentru elaborarea proiectelor/planurilor de afaceri, activităţi de diseminare, informare

IMM-urile vor fi sprijinite pentru dezvoltarea produselor/serviciilor şi strategiilor de firma, consultanta generala pentru cooperare şi investiţii comune, consultanţă investiţională şi financiara, activităţi de marketing şi promovare, managementul resurselor umane, tehnologii moderne, IT şi e-business, drepturi de proprietate intelectuala şi inovare, şi asistenta manageriala în devotarea IMM-urilor

Sprijin pentru înfiinţarea şi dezvoltarea asociaţiilor profesionale, a reţelelor de IMM-uri

Sprijin pentru organizarea de conferinţe şi târguri

19

Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în cadrul lanţurilor de furnizori şi clusterelor

Sprijin pentru procesul de concentrare, atât pe orizontala cat şi pe verticala,

Campanii de promovare/conştientizare la nivelul întreprinderilor, privind structurile moderne de infrastructura de afaceri tip cluster, incubator, centru de afaceri etc.

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara:Întreprinderile micro, micii şi medii în proprietate privata şi antreprenorii.Asociaţiile profesionale şi reţelele de întreprinderi.Organizaţiile non-profit, inclusiv pentru dezvoltarea sectorului turistic.

INDICATORI de performantaNumăr de întreprinderi care beneficiază de consultantaNumăr şi volum fonduri de capital de risc şi de pornire care beneficiază de sprijin financiarNumăr. şi volum fonduri de garantare care beneficiază de sprijin financiarNumăr planuri de leasing asistateNumăr de unitatea economice care primesc sprijin financiar

PRIORITATEA OPERATIONALA 2: MODERNIZAREA şi DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LOCALE

POS MediuAxa Prioritara 1 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apa şi apa uzataAxa prioritara 3 Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în localităţile cele mai afectate de poluare

POS Creşterea competitivităţii economiceAxa Prioritara 1: Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţieAxa Prioritara 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi publicAxa prioritară 4 – creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice

PORAxa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile – potenţiali poli de creştere (30% din bugetul alocat POR)

Axa Prioritara 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale (20,35% din bugetul alocat POR)

Axa Prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR)

Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local (17% din bugetul alocat POR)

Axa 5: Dezvoltarea durabila a turismului regional şi local (15% din bugetul alocat POR)

20

Programele de vecinătate România-Serbia

Strategia locala : Îmbunătăţirea competitivităţii sistemelor regionale prin reducerea deficitului infrastructurii locale

DIAGRAMA WO

Măsura 2.1 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport, inclusiv ceea transfrontaliera

Operaţiuni indicativeo Modernizarea şi completarea legăturilor rutiere pe teritoriul localităţiio Reabilitarea găriio Reabilitarea tunelurilor şi podurio Implementarea de proiecte de facilitare a transferului modal pentru

marfa, în principal de la rutier la feroviar/rutier sau pe apa/rutiero Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţeneo Reabilitarea şi modernizarea port

INDICATORI DE PERFORMANTA

Lipsa unui sistem de termoficareDeşi activitatea principală a oraşului, cât şi nivelul de trai sunt dependente de industrie aceasta nu se evidenţiază ca un sector economic competitiv şi solid, chiar dimpotrivă

Pericolul asupra mediului pe care îl prezintă lipsa unei gropi (ecologice) de deşeuri.

Un potenţial imens pentru atragerea de fonduri structurale, fonduri europene cat şi cele destinate zonelor transfrontaliere

21

Km şosele construite/modernizateModernizare PortReţea termoficare-număr beneficiari finali

Beneficiar eligibili: Administraţia Publică Locală

Măsura 2.2: Îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice, industriale, comerciale, de agricultura şi meşteşugăreşti

Diagrama SO pentru măsura. 2.2

Operaţiuni indicative

o Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi a altor infrastructuri de afaceri

Sprijin instituţional pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de administrare din incubatoare, centre de afaceri, inclusiv investiţii hard şi soft (ex. consolidări de clădiri, înnoire şi modernizare, achiziţionarea de echipamente), schimb de bune practici, susţinerea activităţilor de „mentoring şi coaching”, transfer de know-how, seminarii, workshop-uri etc.

Susţinerea integrării şi dezvoltării capacitaţii competitive a IMM-urilor în cadrul structurilor de afaceri, prin investiţii iniţiale în întreprinderi noi şi asigurarea pregătirii de scurta durata pentru întreprinderile găzduite în aceste structuri

Un potenţial imens pentru atragerea de fonduri structurale, fonduri europene cat şi cele destinate zonelor transfrontaliere

22

Un sector ONG puternic şi activInfrastructura de comunicaţii şi internet prezentaAtracţie turistica (turism speologic, arheologic, turism sportiv, agro-turism, turism religios)Existenta infrastructurii de cercetare(staţiunea de cercetare Orşova)

o Parcuri tehnologice/ cercetare/ turism construcţia/reabilitarea/extinderea clădirilor numai pentru activităţi

de producţie şi servicii reabilitarea/extinderea sistemului de drumuri din interiorul

locaţiilor, precum şi a drumurilor de acces construirea/extinderea infrastructurii de utilităţi publice

(canalizare, gaze, electricitate, cablare, reţea broadband) demolarea/dezafectarea clădirilor activităţi de promovare Asigurarea tehnologiei alternative de producere a energiei Utilizarea unor noi tehnologii în domeniul turismului (energie, IT&C,

construcţii, bio-food)

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: Administraţia publică,Universităţi, Sectorul privat, ONG-uri

INDICATORI DE PERFOMANŢĂ:Structuri de sprijinirea afacerilor create/dezvoltateAfaceri incubateInvestiţii în structurile de sprijinire a afacerilor (ME)Servicii asigurate sprijinirii microîntreprinderilor

Măsura 2.3 Îmbunătăţirea serviciilor publice adresate populaţiei (servicii cu caracter social) Operaţiuni indicative:

o Reabilitarea, modernizarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale rezidenţiale.

Reabilitarea/modernizarea/extinderea clădirilor centrelor sociale

Reabilitarea/modernizarea/extinderea clădirilor pentru înfiinţarea de noi centre sociale;

Reabilitarea/modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale centrelor sociale;

Crearea/modernizarea facilităţilor de acces pentru persoane cu dizabilităţi;

Dotarea cu echipamente adaptate nevoilor beneficiarilor de servicii oferite de centrele sociale, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilităţi.

o Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale preuniversitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea clădirilor (toate tipurile de infrastructură pentru învăţământul obligatoriu,

23

Construirea, extinderea, consolidarea, reabilitarea, modernizarea clădirilor Campusurilor pentru Învăţământ Profesional şi Tehnic;

Dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătirea profesională, echipamente IT;

Reabilitarea, consolidarea, modernizarea, extinderea clădirilor Centrelor de Formare Profesională Continuă;

Modernizarea utilităţilor, inclusiv crearea de facilităţi speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru toate tipurile de infrastructură educaţională.

o Imbunatatirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii serviciilor sociale

dotarea Centrului special pentru copiii cu cerinte speciale si dificultati majore de invatare, centru infiintat in 2005 printr-un proiect Phare CES 2001 imbunatatirea cat si extinderea serviciilor sociale oferite prin

intermediul cantinei sociale existente si in oras

Beneficiari eligibili: Autoritatea publica privata,Furnizori acreditaţi servicii sociale,Instituţii acreditate ca şi furnizori de Formare Profesionala

Indicatori de succes: Număr scoli renovate,

Centre de formare profesionala retehnologizate, Centre servicii sociale renovate

Măsura 2.4 Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, moşteniri culturale şi istorice, sport şi activităţi recreative, parcări, zone pietonale, parcuri)

Diagrama WO

24

Operaţiuni indicativeo Finalizarea si/sau renovarea clădirilor abandonate (si pregătirea lor

pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale)o Restaurarea clădirilor de importanta istorica şi culturalao Dezvoltarea si/sau reabilitarea infrastructurii şi utilităţilor publice urbane,

refacerea spatiilor publice şi a diferitelor tipuri de infrastructurii urbane (pavaje, trotuare, iluminat public etc.)

o Construirea de piste pentru bicicliştio Renovarea locuinţelor:o Renovarea clădirilor rezidenţiale colective (exceptând ariile din interiorul

locuinţelor), incluzând:o Înnoirea parţilor structurale principale ale clădirilor, acoperiş, faţadă,

casa scărilor,o Coridoarele interioare şi exterioare, intrările şi exterioarele acestora, lifto Instalaţiile tehnice ale clădirilor (reţeaua de distribuţie a apei şi

canalizare, instalaţiile electrice, instalaţiile contra incendiilor, sistemul de ventilaţie, sistemul de colectare a gunoiului, etc.)

o Acţiuni de eficientizare energetica incluzând renovarea sistemului de încălzire şi a izolaţiei, centralelor termice, reţelelor de distribuţie a căldurii şi promovarea surselor de energie regenerabila

o Renovarea şi schimbarea folosinţei clădirilor existente pentru asigurarea de locuinţe sociale

o Achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la servicii publice (Punct de Access Public)

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: Administraţia publica locala, Societăţi comerciale,Alte persoane juridice acreditate în condiţiile legii

INDICATORI DE SUCCESS:Nr. de proiecte de regenerare urbana finanţate

Un potenţial imens pentru atragerea de fonduri structurale, fonduri europene cat şi cele destinate zonelor transfrontaliere

Lipsa unor masuri strategice pentru prevenirea alunecărilor de teren, eroziunilor pot pune în pericol economia locala (dezvoltarea turismului, plasarea sediilor de business etc.).

25

Clădiri publice renovate/ reabilitate (m2)Străzi orăşeneşti construite/ reabilitate /modernizate inclusiv trotuare şi piste pentru biciclişti (km)Reţea de tramvai/troleibuz extinsa/reabilitata (km)Nr. de locuinţe reabilitate/modernizateSpatii verzi create/reabilitate (m2)

PRIORITATEA REGIONALA 3: DEZVOLTAREA TURISMULUI ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI A MOŞTENIRII CULTURAL-ISTORICE

POR

Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila a turismului regional şi local (15% din bugetul alocat POR)

Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii turistice; îmbunătăţirea calităţii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turişti.  

POS MEDIU

Axa prioritară 4 – “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”;II.4.1 Domeniu major de intervenţie – Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000.

Secundar:POS CCE

Axa 1 - UN SISTEM DE PRODUCŢIE INOVATIV ŞI ECOEFICIENTDomeniul de intervenţie Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM-urilor; c) Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare.

Diagrama WO

26

Măsura 3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism

Operaţiuni indicativeo Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural, precum şi

crearea/modernizarea infrastructurilor conexeo Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor de

patrimoniu;o Restaurarea, protecţia şi conservarea picturilor interioare, frescelor,

picturilor murale exterioare;o Refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale şi carosabile) către

obiectivele reabilitate, în interiorul zonei de protecţie a acestora;o Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior, a

iluminatului de siguranţa precum şi a celui decorativ;o Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;o Amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului reabilitat;o Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea

condiţiilor de climatizare, siguranţa la foc, antiefracţie);o Instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea necesarului de apa şi

pentru evacuarea apelor pluviale şi menajere;o Dotări interioare pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural

mobil şi imobilo Amenajarea zonelor de protecţie prin delimitarea şi împrejmuirea

obiectivelor de patrimoniuo Construcţia utilităţilor anexe (parcaj, grup sanitar, reclame şi

indicatoare);o Amenajarea / marcarea de trasee turistice / itinerarii culturale la

obiectivele reabilitate.o Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabila a resurselor naturale cu potenţial turistico Dezvoltarea reţelelor de captare şi /sau transport a izvoarelor minerale şi

saline cu potenţial terapeutic (ape minerale, lacuri şi nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor);

Potenţial turistic imens- turism speologic, turism religiosFluviul Dunărea reprezintă un potenţial fantastic pentru dezvoltarea atât a industriei cat şi a turismuluiZona Transfrontalieră - România-Serbia, un potenţial imens pentru atragerea de fonduri structurale, fonduri europene transfrontaliere, investiţii turistice

Deşi turismul este un potenţial imens al oraşului doar 20 de persoane sunt angajate în acest domeniu

Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice

27

o Amenajarea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din staţiunile balneo - climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice;

o Amenajarea obiectivelor turistice naturale pentru activităţi turistice (formaţiuni geologice, peşteri, saline, mine, vulcani noroioşi, lacuri) prin: instalaţii de iluminat, încălzire, ventilaţie; asigurarea accesului în condiţii de securitate pentru turist; amenajare grupuri sanitare;

o Refacerea şi amenajarea cailor de acces la principalele obiective turistice naturale

o Amenajarea şi dotarea platformelor de campare, inclusiv utilităţile specifice (grupuri sanitare, apa curenta, iluminat etc.);

o Marcarea traseelor montane;o Amplasarea de panouri informative;o Refacerea şi amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a

traseelor pentru cura de teren, a spatiilor de recreere şi popas, a facilităţilor de utilizare a izvoarelor minerale;

o Refacerea parcurilor balneare, parcuri – gradina.o Amenajarea falezelor;o Reabilitarea/ extinderea / modernizarea/dotarea structurilor de cazare cu

utilităţile conexe, precum şi a facilităţilor de recreereo Modernizare structuri de cazare: renovare, reabilitare, extindere,

amenajare (interior şi faţadă, grupuri sanitare, camere / spatii pentru persoane cu handicap locomotor), izolare fonica, extindere spatii de cazare, modernizare sistem de utilităţi, amenajare parcare / garaje, iluminat exterior ;

o Dotare structuri de cazare cu echipamente specifice (inclusiv echipamente ecologice pentru alimentare cu energie electrica, spălătorie), ascensor

o Amenajare piscine, ştranduri, bazine de kinetoterapie, patinoare;o Terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, echitaţie;o Transport feroviar (tip funicular) de interes turistic pe cale ferata cu

ecartament îngust, în zone de deal şi de munte,o Amenajarea de porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe

lacuri de agrement;o Amenajarea de piste pentru cicloturism;o Amenajări specifice sporturilor nautice; caiac canoeo Amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: Autorităţi ale administraţiei publice locale, Societăţi comerciale, Persoane juridice care nu sunt agenţi economici,ONG-uri

Indicatori de successClădiri de patrimoniu reabilitate, pe tipuri: naţional /UNESCO/ cultural urban localProiecte integrate de investiţii în valorificarea patrimoniului natural cu potenţial turisticProiecte integrate de reabilitare staţiuni turisticeSuprafaţa amenajată a patrimoniului natural

28

Proiecte de investiţii realizatePensiuni reamenajate/construiteCircuite turistice reamenajate la standarde internaţionaleWebsite promovare/eturism

Măsura 3.2 Creşterea atractivităţii turismului, dezvoltarea marketing-ului local (meşteşuguri, turism tradiţional)

Operaţiuni indicativeInvestiţii pentru crearea centrelor de promovare şi informare turistica:

realizarea de construcţii, achiziţionare de echipamente şi de IT software pentru realizarea unui sistem unitar cu informaţii turistice şi statistice cu acces public prin Internet

Introducerea unor noi elemente de promovare, diversificarea materialelor promoţionale generale şi diseminarea instrumentelor promoţionale prin evenimente naţionale şi internaţionale

Promovarea produselor turistice şi a activităţilor de marketing specifice menite să dezvolte şi să consolideze turismul intern

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara:Administraţia publica locală, Agenţi economici, ONG-uri activând în domeniul turismului

Indicatori de succes:Nr. activităţi promoţionale pt. promovarea brandului turistic la nivel internaţionalNr. activităţi promoţionale pt. promovarea produselor turistice la nivel naţionalWebsite promovare/eturism

29

ETAPA IV ACTORI IMPLICATI în PROCESUL DE DEZVOLTARE LOCALA

1. ONG-uriNr. crit

Instituţia Persoana de contact

 1.  Forumul Democrat German Orşova

 Dumitrescu Barbara

 2.  Asociaţia “Femina” Vladut Aurel 3.  Forumul Ceh din Banat  Pospisil Iana 4.  Fundaţia Culturală

Dunărea Donau C-tin Juan Petroi

  2. Actori comerciali privaţi cu un rol important în cadrul dezvoltării locale

 3. Instituţii şcolareNr. crit

Instituţia Persoana de contact

 1.  Şcoala Generala cu clasele I-VIII “Pamfil

 Director Megan Janeta

Nr. crit

Instituţia Persoana de contact

 1.  Şantierul Naval Orşova  Badoiu Constantin 2.  S.C. Mecania S.A.

Orşova Marisescu Ion

3. Secţia Drumuri Naţionale Orşova

Cunicel Ion

4. S.C. Meridian CC S.R.L. Cican Adrian5. S.C. Manea S.R.L. Manea Ion6. S.C. Exploatare Portuara

Drobeta S.A.Urdareanu Nicolae

7. S.C. Căpitănia Portului S.A.

Amza Ion

8. Compania Naţională Administraţia Porturilor Fluviale Giurgiu

Patasanu Dumitru

9. Supermarket S.C. SPAAR SRL

Secara Horia, Oprea Adelina

10.

S.C. TAKATA PETRI SRL ARAD – punct de lucru Orşova

11.

S.C. NEW AVENTS SRL ARAD – punct de lucru Orşova

Grigore Laurenţiu

12.

Ocolul Silvic Pitiga Petre

30

Şeicaru” 2.  Şcoala Generala cu

clasele I-VIII nr.2 Director Tita Rodica

 3.  Liceul Teoretic “Traian Lalescu”

 Director Isac Sorin

 4.  Grup Şcolar Industrial de Marina Orşova

 Director Patasanu Petre

5. Şcoala de Arte şi Meserii Patasanu Petre 6. Clubul copiilor elevi Director Patasanu Lucia 7.  Universitatea “Vasile

Goldiş” Arad – secţia Orşova

Cernea Florin

8. Clubul Sportiv Sud (complex sportiv naţional)

Golici Horia

9. Baza Nautica Nord Caiac-Canoe

Zabet Benjamin

10.

Grădiniţe (in număr de 5)

Selaru Melania

 4. Instituţii publice/private care deservesc populaţia Nr. crit

Instituţia Persoana de contact

 1.  Primăria Municipiului Orşova

 Primar Constantin Negulescu

 2.  Administraţia Finanţelor Publice Orşova

 Dir. Dragan Ion

 3.  Judecătoria Orşova  Birau Monica 4. Spitalul Municipal

OrşovaDir. Vadastreanu Lucian

 5.  Serviciul Public de Asistenta Sociala

 Dir. Popan Emanuela

6. Serviciul Public de Stare Civila şi Evidenta Populaţiei

Insp. asist. Sarariu Lavinia

 7.  Biblioteca municipala  Pasoi Serban Sever 8. S.C. Floricola S.A.

(serviciile publice de: alimentare cu apa şi canalizare, salubrizare, spatii verzi)

Dir. Popescu Constantin

9. S.C. CEZ DISTRIBUTIE S.A.

Dir. Trailoiu Ioan

10.

S.C. TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA S.A. – Tr. Severin – punct de lucru la Orşova

Bologa Tanase

11.

Oficiul poştal cons. Raescu Dorin

31

12.

Banca Comercială Română – suc. Orşova

Visca Ionela

13.

Banca Română de Dezvoltare – suc. Orşova

Preda Toma

14.

Banca Comercială Carpatica

Oprescu Petre

15.

Raiffeisen Bank Cojocaru Ana

16.

Cooperativa de Credit “Dunărea”

Cricitoiu Dumitru

 5. Alţi actori participanţi în procesul de dezvoltare comunitară (social-economic-cultural)Nr. crit

Instituţia Persoana de contact

 1.  Parcul Natural „Porţile de Fier”, punct de lucru Orşova

 Jiplea Marian

Anexa: Glosar- DEFINIREA TERMENILOR

DEZVOLTAREA COMUNITARAPrin dezvoltarea comunitară vom înţelege evoluţia planificată a tuturor aspectelor importante la nivelul unei comunităţi (economic, social, mediu, cultural), evoluţie în care pot fi consemnate acţiuni colective, situaţii în care membrii unei comunitari acţionează împreună pentru rezolvarea unor probleme comune.” (Ioan Hosu, “Elaborarea strategiilor de dezvoltare durabila la nivel local” 2002)

PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE Propunerea unei serii de iniţiative privind dezvoltarea locală, complexitatea lui depinzând de Grupul de Dezvoltare Comunitară. Condiţiile unui Plan Local de Dezvoltare necesare utilizării sale ca şi instrument propriu zis de dezvoltare :1. bine planificat şi realist2. proiectat pe termen mediu-lung (4-5 ani)3. să reprezinte interesele comunităţii în ansamblul sau (IMM-uri, scoli, ONG-uri, cetăţeni)4. să ţină cont de resursele disponibile ale comunităţii (natural, financiar, uman)“Principalul rezultat al proceselor de dezvoltare comunitara trebuie sa-l constituie creşterea standardului de viata pentru membrii comunităţii.” (Ioan Hosu, “Elaborarea strategiilor de dezvoltare durabila la nivel local” 2002)

Realizarea planului de dezvoltare comunitara implica: colectare date/informaţii, evaluarea stării de fapt, formularea ipotezelor de dezvoltare (in baza analizei SWOT stabilirea obiectivelor de dezvoltare.

Grupul de Dezvoltare Comunitara

32

Un grup compus din membrii comunităţii, asigurându-se reprezentarea tuturor intereselor existente intr-o comunitate şi implicate în procesul de dezvoltare (reprezentanţii sectorului privat, reprezentanţii administraţiei publice locale, inspectoratul şcolar/scoli, reprezentanţi ai ONG-urilor etc.). “Admiţând faptul ca la nivelul unei comunităţi există întotdeauna interese diferite la nivel de grup, eforturile planificate de dezvoltare a comunităţii încearcă să reducă competiţia excesivă la nivel local, în încercarea de înlocuire a competiţiei cu diferite forme de cooperare bazate pe interese comune”

Rolul acestui Grup este de identificare a PRIORITATILOR DE DEZVOLTARE pe termen mediu-lung. În cadrul grupului pot avea loc întâlniri tip focus-grup pe diferite tematici cheie, strict legate de obiectivele de dezvoltare, cum ar fi (susţinerea dezvoltării IMM-urilor, impactul asupra mediului, asigurarea infrastructurii vitale unui oraş şi protejarea mediului, dezvoltarea turismului/agroturismului/ecoturismului).

Resursele necesare dezvoltării comunitare

Este nevoie de 3 tipuri de resurse: resurse financiare, resurse naturale şi nu în ultimul rând resurse umane

Resursele umaneEste foarte important să ţinem cont de aspectul eterogen (comunităţi

izolate, populaţie rarefiată sau condensate, populaţie în migrare, populaţie matură sau tânără etc. Importante pentru această categorie sunt următoarele activităţi: atragerea populaţiei în actul decizional, să participe la procesul de dezvoltare comunitară, de asemeni să se asigure formarea şi dezvoltarea resurselor umane în plan profesional în funcţie de poziţia deţinută, în acest fel evitându-se migrarea către comunităţi mai mari sau către urban. Trebuie înţeles ca aceasta este resursa cea mai mare pe care o deţine o comunitate, nu cea financiara şi economica ambele dependente de cea umana.

În această categorie includem: educaţie, formare profesională, sănătate, drepturile cetăţeneşti, drepturile omului, legislaţia muncii, relaţia cetăţean-autoritate.

Resursele financiareResursele financiara nu se refera exclusiv la banii deţinuţi de comunitate ci

mai ales la capacitatea de a atrage fonduri, în mod deosebit extra-bugetare. Acest obiectiv implică capacitatea administraţiei publice locale(cu toţi actorii implicaţi) de a imita comportamentul unui actor economic pe o piaţă internă care îl pune faţă în faţă cu presiunea forţelor concurenţiale.

Astfel, succesul iniţiativelor de dezvoltare comunitară vor consta în atragerea fondurilor necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite prin strategia de dezvoltare comunitară (economice, sociale, culturale).

Exemple de astfel de resurse: taxe şi impozite locale, alocaţii şi subvenţii guvernamentale, împrumuturi guvernamentale şi bancare, investiţii, fonduri nerambursabile, măsuri de stimulare a investiţiilor în comunitate, PPP.

Resurse naturale

33

Pământ, apă, resurse naturale, vegetaţie, fauna, dar şi legislaţie, politici locale de protejare a mediului înconjurător - un aspect foarte important fiind promovarea şi utilizarea unor metode alternative în domenii ca energie, agricultură etc.

Planificarea dezvoltării comunitareEtapele de planificare vor viza analiza şi diagnosticarea localităţii

Etapa adunării datelor este foarte importantă, fiind necesare atât date adunate direct de la beneficiarul iniţiativei de dezvoltare cat şi utilizarea anuarelor statistice şi a altor surse oficiale privind indicatorii social-economici ai localităţii/regiunii, având în atenţie subiecte ca: populaţie, forţa de muncă, structura economică - sectoare economice şi contribuţia lor la îmbunătăţirea nivelului de trai al comunităţii; caracteristicile fizico-geografice, infrastructura, regiunea şi structura ei.

Etapa este urmată de realizarea analizei SWOT (cele ce ţin de comunitate ca şi problematici interne şi anume avantaje-puncte tari, dezavantaje-puncte slabe, şi cele ce ţin de contextul general oportunităţi şi pericole pentru comunitate. Pe baza diagramei se pot stabili strategii defensive sau ofensive, multi-laterale sau focalizate pe un segment/interes anume.

Analiza SWOT ajuta la evaluarea stării de fapt, vitală prioritizării obiectivelor de dezvoltare

In baza analizei SWOT se vor putea formula ipotezele de dezvoltare, cat şi scopurile fixate pe termen scurt, mediu, lung. Astfel odată înaintată planificarea de dezvoltare (obiectivele de dezvoltare/masuri/acţiuni/proiecte) către autorităţile regionale şi centrale se vor putea prefigura marile direcţii de dezvoltare ale comunităţii şi astfel să convingă asupra sustenabilităţii lor.

Urmează ca şi etapa selectarea obiectivelor atât generale cat şi cele specifice, va urma cuantificarea lor prin (masuri, activităţi şi rezultate) astfel încât să se realizeze un scenariu prioritar-care va ataca evident obiectivul realizabil în ceea mai mare măsură. Exemple de obiective: infrastructura, turism, promovarea unor resurse alternative-energie alternativa şi “enviromental friendly” , şi evident creşterea nivelului de trai.

Pentru fiecare Obiectiv Strategic se va realiza un „road map” care va conţine: actori implicaţi în urmărirea îndeplinirii acelui obiectiv, resursele necesare, propunerea unor proiecte care să susţină activităţile, masurile necesare atingerii acelui Obiectiv strategic.

Exemplu Obiectivul strategic C are drept ţintă promovarea utilizării resurselor alternative- energie alternativă astfel fisa acestui obiectiv va conţine toate măsurile şi resursele necesare captării energiei eoliene sau solare, actorii implicaţi (marii consumatori de energie, reprezentanţii AP) iar un posibil proiect va propune o formula matriciala pentru realizarea unei infrastructuri eoliene daca zona permite sau utilizarea energiei solare-celule fotovoltaice etc.

Parteneriate locale

34

Acest aspect este foarte importat în planificarea dezvoltării locale. Actorii implicaţi trebuie în egala măsură să fie şi interesaţi în participare cât şi responsabilizaţi.

Din partea autorităţii locale, actorii implicaţi pot fi: structura de leadership (lideri locali), persoane sau organizaţii care facilitează procesele de dezvoltare locala-inclusiv grupuri de interes

Parteneriatele strategice sunt esenţiale atingerii obiectivelor propuse Ca un astfel de parteneriat să atingă un grad înalt de rentabilitate trebuie

să fie formal, să aibă un cadru bine determinat atât temporal, relaţional şi evident partenerii să îşi asume îndeplinirea unor obiective comune.

Autoritatea locala trebuie să participe activ atât la elaborarea cat şi la implementarea iniţiativelor de dezvoltare locala, insa alături de parteneri (ONG-uri, grupuri de iniţiativă, firme private)

Exemple de astfel de iniţiative: responsabilizarea cetăţenilor faţă de problemele comunităţii; creşterea capacităţii de planificare şi organizaţionale foarte importante pentru viitorul rol al autorităţii locale în realizarea planurilor strategice şi operaţionale care vor fi redactate la nivel regional/ naţional şi apoi transmise către Comisia Europeană, urmând a fi cadrul de distribuire a fondurilor structurale

Toate iniţiativele vor ataca lipsurile, problemele social-economice amintite în etapa de diagnosticare şi realizare a analizei SWOT

Analiza SWOT .. ......................................................................................................Analiza Swot reprezintă unul din cele mai utile instrumente de auditare a unei mediu (social, economic, organizaţional). Diagrama Strengh (Puncte Forte), Weaknesses (Puncte Slabe), Opportunities (Oportunitatea), Threats (Ameninţări) are rolul de a reda informaţiile esenţiale pentru realizarea unei strategii a unei planificări.

35

Aceasta strategie a fost elaborata de firmaS.C. CG & GC IT SA

b-dul Tudor Vladimirescu, nr.111Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinti

36