DECIZIA Nr. 32 din 29.07.2013 COMISIA CONSILIULUI … · nespecializate, cu vanzare predominanta de...

1

DECIZIA

Nr. 32 din 29.07.2013

privind concentrarea economica realizata

prin dobandirea controlului unic de catre Auchan Romania SA asupra S.C. real,-

Hypermarket Romania SRL

COMISIA CONSILIULUI CONCURENŢEI

În baza:

1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742

din 16 august 2005, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea

concurenţei);

2. Decretului nr.700/27.04.2009 privind numirea Preşedintelui Consiliului Concurenţei,

publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

3. Decretului nr.701/27.04.2009 privind numirea unui Vicepreşedinte al Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

4. Decretului nr.703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

5. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.113/14.02.2012, cu modificările ulterioare;

6. Regulamentului privind concentrările economice, publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 553 bis/05.08.2010, cu modificările şi completările ulterioare;

2

7. Instrucţiunilor privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată,

funcţionare deplină şi cifră de afaceri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

553 bis/05.08.2010;

8. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 553 bis/05.08.2010;

9. Instructiunilor date în aplicarea prevederilor art. 32 din Legea concurenţei nr. 21/1996,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la calculul taxei de autorizare a

concentrărilor economice, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.

591/20.08.2010, cu modificările şi completările ulterioare;

10. Notificării concentrării economice înregistrate la Consiliul Concurenţei cu nr. RS-

10/18.03.2013 şi documentelor din dosarul cauzei;

11. Angajamentului formulat de SC Auchan Romania SA in baza art. 46 alin. (2) lit. b) din

Legea concurentei nr. 21/1996, inaintat prin adresa SCA Gide Loyrette Nouel-Leroy si Asociatii,

inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RG 9724/25.07.2013,

12. Notei Direcţiei Bunuri de Consum nr. CC/DBC/1265/27.06.2013 privind analiza

concentrării economice notificate;

13. Ordinului Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 426/29.07.2013 privind desemnarea

Comisiei Consiliului Concurentei;

şi luând în considerare următoarele:

1) La data de 18.03.2013, SC AUCHAN ROMANIA SA („Auchan”) a înaintat formularul de

notificare a concentrării economice realizate prin dobândirea controlului unic asupra S.C. real,-

Hypermarket România SRL ("Real"), în urma achiziţionării tuturor părtilor sociale aparţinand

acesteia. Notificarea a devenit efectivă la data de 12.06.2013.

I. PĂRŢILE IMPLICATE

2) Auchan Romania SA – achizitorul, este controlat de catre Auchanhiper SA, membra a

grupului Auchan. Auchan Romania SA este o persoana juridica romana, cu sediul social in

Bucuresti1 si are ca obiect principal de activitate: „Comertul cu amanuntul in magazine

nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun” - cod CAEN

4711. Grupul Auchan activeaza pe teritoriul Romaniei prin:

3) Auchan Import Export Roumanie SRL, persoana juridica romana, cu sediul social in

Bucureşti, are ca obiect principal de activitate „Intermedieri in comertul cu produse alimentare,

bauturi si tutun” - cod CAEN 4617. Auchan Import Export Roumanie SRL efectuează achiziţii

din afara României pentru societatea mamă Auchan Romania.

1 str. Barbu Stefanescu Delavrancea, Nr. 13, parter, Sector 1, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/2731/2005

CUI RO 17233051

3

4) Immochan Imobiliare SRL, persoana juridica romana, cu sediul social în Bucureşti, are ca

obiect principal de activitate „Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare

predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun” - cod CAEN 4711. Această societate se

ocupă de proiectele de dezvoltare ale Grupului Auchan în România şi, în special, de aspectele

imobiliare ale acestora. De asemenea, din luna decembrie 2012, a început activitatea de

închiriere de spaţii comerciale - această activitate priveşte în prezent numai spaţiile comerciale

legate de magazinul Auchan din Bucureşti Crângaşi.

5) Oney Finances SRL, persoana juridica romana, cu sediul social în Bucureşti, are ca obiect

principal de activitate “Alte intermedieri financiare” - cod CAEN 6499. Această societate

desfăşoară activităţi de intermediere financiară şi, în special, de intermediere a vânzării de

carduri si de credite pentru clientii magazinelor Auchan sau ai altor magazine.

6) Societatea achizitionata2 este real,- Hypermarket Romania SRL

3, persoana juridica romana ce

are ca obiect principal de activitate Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare

predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun- cod CAEN 4711.

II. DESCRIEREA OPERATIUNII DE CONCENTRARE ECONOMICA

7) La data de 30 noiembrie 2012, grupul Auchan– in calitate de cumparator - si Metro

Cash&Carry Romania SRL – in calitate de vanzator - au semnat contractul de vanzare-

cumparare a tuturor partilor sociale (“Contractul”) apartinand societatilor Real din Romania,

Polonia, Rusia si Ucraina.

8) Tranzactiile care privesc Romania si Polonia au fost notificate Comisiei Europene in data de

31.01.20134, in baza Regulamentului (CE) nr. 139/2004 ("Regulamentul CE"). La data de 31

ianuarie 2013, partile au solicitat trimiterea cazului catre autoritatile poloneza si romana de

concurenta, in conformitate cu art. 4 (4) din Regulamentul CE, intrucat achizitionarea Real

Polonia si Real Romania, desi de dimensiune comunitara, era susceptibilă de a avea un impact

potential asupra concurentei pe unele piete ale comercializării cu amănuntul de bunuri de

consum curent din Polonia si România, care prezintă toate caracteristicile unor piete distincte.

9) In baza articolului 4 alin.(4) din Regulamentul CE, Comisia Europeana a emis decizia de

realocare5, prin care tranzactiile mentionate au fost partial transferate spre analiza si solutionare

Consiliului Concurentei din Romania si autoritatii competente din Polonia. CE a considerat ca

aceasta concentrare economica poate afecta concurenta pe piata comercializarii produselor

alimentare din Romania, respectiv Polonia, piete care prezinta, in fiecare caz in parte, toate

caracteristicile unor piete distincte si care nu constituie o parte semnificativa a pietei comune.

Prin urmare, operatiunea de concentrare economica notificata a fost analizata conform legislatiei

nationale din Romania, respectiv Polonia.

10) Dobandirea controlului de catre Auchan Romania SA asupra societatii real,-Hypermarket

Romania SRL constituie o concentrare economica, in sensul art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea

concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (“lege”).

2 Sediul social: Bucuresti, Sector 3, B-dul Theodor Pallady nr. 51N, Cladirea C1, Corp A, et. 1 inregistrata la Registrul Comertului

sub nr. J40/17398/18.09.2007, CUI RO 17294806. 3 Sediul social: Bucuresti, Sector 3, B-dul Theodor Pallady nr. 51N, Cladirea C1, Corp A, et. 1 inregistrata la Registrul Comertului

sub nr. J40/17398/18.09.2007, CUI RO 17294806. 4 sub numarul COMP/M.6822

5 Decizie nr. 6822/07.03.2013

4

III. DIMENSIUNEA OPERATIUNII DE CONCENTRARE ECONOMICA

11) Cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati in operatiunea de concentrare

economica, in anul 2011, a depasit primul prag prevazut la art. 14 din lege si exista doi agenti

economici implicati in operatiune care realizeaza pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra

de afaceri ce depaseste cel de-al doilea prag prevazut la art. 14 din lege. Ca atare, operatiunea

trebuia notificata Consiliului Concurentei, in vederea analizei din perspectiva compatibilitatii cu

un mediu concurential normal pe piata romaneasca.

IV. PIATA RELEVANTA

Piata relevanta a produsului

12) În România, Auchan îşi desfăşoară în prezent activitatea prin 11 Hypermarketuri, având două

proiecte în dezvoltare (in Brasov si in Bucuresti). Hypermarketurile Auchan ofera o gama larga

de produse alimentare, aceasta incluzand branduri nationale, produse regionale, produse marca

proprie Auchan, precum si linii de discount.

13) Magazinele de tip Hypermarket reprezinta un tip de magazin apartinand comertului modern,

cu o suprafata mai mare de 2500 mp, respectiv formatul cu rentabilitatea cea mai mare6, apreciat

ca fiind un element esential pentru nivelul de competitivitate al oricarui grup de distributie, atat

in relatiile distribuitor/consumatori, cat si in relatiile distribuitor/furnizori.

14) Hypermarketurile ofera o gama larga de produse alimentare (produse proaspete, băuturi,

băcănie uscată, delicatese, produse perisabile vândute în regim de autoservire etc.) si

nealimentare (aparatură electrică si electrocasnică, produse de uz casnic si textile etc.). In

general, pe langa activitatea principala, de comert cu amanuntul al bunurilor de consum curent, o

portiune din suprafata unui magazin de tip Hypermarket este subinchiriata altor societati de tip

retailer, care comercializeaza, in general, in spatiile inchiriate, alimente gata preparate, bunuri de

folosinta indelungata, confectii etc.

15) Singura societate din grupul Auchan care activeaza, in acest moment, pe piata de retail

alimentar din Romania este Auchan Romania SA. In incinta magazinelor Auchan se regasesc si

alte magazine specializate. In Romania, Auchan este prezent, in general, la marginea oraselor

mari (cu peste 60.000 de locuitori).

16) Avand in vedere aceste considerente, partile considera ca magazinele Auchan se incadreaza

in categoria marilor retaileri ce distribuie o gama complexa de produse.

17) Real face parte din Grupul Metro, un grup prezent în mai multe tări în sectorul comertului cu

amănuntul si cu ridicata. Activitatea Grupului Metro include comertul cu ridicata în regim de

autoservire, Hypermarketuri, magazine de electronice, magazine universale si comert online.

Real Romania desfăşoară activităţi pe piaţa comertului cu amănuntul de bunuri de consum curent

în România, prin 24 de Hypermarketuri.

18) In ceea ce priveste comertul cu amanuntul (sau en-detail) prin magazine, in jurisprudenta

comunitara se face distinctie intre comertul cu produse de consum curent preponderent

6Decizia CE in cazul COMP/M.1684 Carrefour/Promodes.

5

alimentare si comertul cu amanuntul de produse nealimentare.

19) De asemenea, din punct de vedere al efectelor asupra concurentei din sectorul comertului cu

bunuri de consum curent, predominant alimentare, analiza are in vedere doua piete ale

produsului: pe de o parte, piata din amonte, a aprovizionarii, unde retailerii actioneaza ca si

cumparatori in relatia cu producatorii, si, pe de alta parte, piata din aval, a comercializarii cu

amanuntul, unde retailerii actioneaza ca furnizori pentru consumatorii finali.

Piata comercializarii cu amanuntul de produse preponderent alimentare de consum curent

20) In cadrul comertului cu amanuntul de produse preponderent alimentare de consum curent, se

pot identifica forme diferite de comercializare, respectiv: comertul traditional, in cadrul caruia

consumatorul beneficiaza, in general, de asistenta unui vanzator, si comertul modern (cu

autoservire pentru majoritatea produselor).

21) Totodata, in functie de suprafata ocupata de magazin si de gama sortimentala oferita, se poate

retine urmatoarea diferentiere:

(i) magazine de proximitate (cu suprafata mai mica de 400 mp) – care comercializeaza o

gama restransa de produse;

(ii) supermarketuri (cu suprafata intre 400 si 2500 mp) – acestea comercializeaza o gama

mai larga, atat ca tipuri de produse, cat si ca numar de referinte oferite din fiecare tip,

corespunzand unor necesitati de achizitie relativ importante si diversificate;

(iii) Hypermarketuri (cu suprafata de peste 2500 mp) – reprezinta formatul cu

rentabilitatea cea mai mare7, apreciat ca fiind un element esential pentru nivelul de

competitivitate al oricarui grup de distributie;

(iv) discounteri - aceste magazine prezinta trasaturi specifice, in principal referitoare la

nivelul mai avantajos al preturilor, modul de ambalare si prezentare ale produselor -

mai apropiat de comertul en-gros, gama restransa de produse si preponderenta

marcilor proprii ale distribuitorilor.8

(v) cash and carry (suprafete mari, de peste 5000 mp) - accesul in magazin este permis

doar cu legitimatie, care este acordata exclusiv persoanelor juridice si persoanelor

fizice autorizate (conform Legii nr. 650/2002). In general, acest tip de magazin se

adreseaza clientilor revanzatori, respectiv clienti de tip HoReCa (hotel, restaurant,

catering) sau altor societati comerciale si doar reprezentantii acestora pot achizitiona

produse de la formatele tip cash&carry.

22) Magazinele Real (cu o suprafata de comercializare cuprinsa intre 5000 si 10000 mp) intra in

categoria magazinelor de tip Hypermarket si functioneaza preponderent in regim de autoservire.

Auchan intra in categoria Hypermarketurilor (cu o suprafata de comercializare cuprinsa intre

5000 si 12000 mp). Conform informatiilor transmise de parti in notificare, magazinele Real vor

fi modernizate si reconfigurate după autorizarea operaţiunii de către Consiliul Concurenţei.

23) In opinia partilor implicate, piata relevanta a produsului este piata comertului cu amanuntul a

bunurilor de consum curent, care cuprinde canale moderne de distibutie, care pot include, pe

langa supermarketuri, Hypermarketuri si discounteri, si alte tipuri de magazine, cum ar fi

magazinele de proximitate. In conformitate cu sustinerile partilor, în cazul pietei de comert cu

amănuntul din România, este putin probabil ca pietele agroalimentare, chioscurile, vânzătorii

stradali si benzinăriile să intre în aceeasi piată relevantă cu Hypermarketurile, supermarketurile

7 Decizia CE in cazul COMP/M.1684 Carrefour/Promodes.

8 Decizia CE in cazul COMP/M. 991 Promodes/Casino

6

si discounterii.

24) Conform partilor notificatoare, pentru a reflecta în mod complet realitatea cotidiană din

România, o definitie a pietei relevante ar trebui să includă Hypermarketurile, supermarketurile si

discounterii, precum si magazinele de proximitate. Alaturarea celor doua forme de comert se

datoreaza faptului ca formatele de tip traditional continua sa joace un rol esential pentru

consumatorii romani.

25) Partile implicate sustin ca o definire a pietei relevante care sa cuprinda doar comertul modern

nu ar reflecta intrutotul realitatile vietii cotidiene din Romania. Partile implicate sunt, de

asemenea, de parere ca magazinele de tip discounter concureaza in mod direct, indiferent de

trasaturile specifice ale acestora, cu marii retaileri/distribuitori.

26) Partile sustin neincluderea in piata relevanta a formatelor cash&carry desi aceste formate de

magazine concureaza intr-o oarecare masura cu formatele de comert modern incluse in piata

relevanta. Formatele cash&carry furnizeaza produsele in sistem en-gros si nu se adreseaza

tuturor consumatorilor, in principal deoarece clientela tinta a acestora este reprezentata de clienti

profesionisti.

27) In opinia părţii notificatoare, deşi nevoile consumatorilor pot varia în funcţie de criterii

precum vârsta, profesia, nivelul de venituri etc, toate categoriile de produse care intră în

componenţa "coşului zilnic de produse" pot fi regăsite în orice tip de magazin care vinde cu

amănuntul bunuri de consum curent (chiar dacă mărcile produselor pot fi diferite).

Pozitia Consiliului Concurentei:

28) In ceea ce priveste includerea/neincluderea comertului traditional in piata relevanta, in

practica Consiliului Concurentei s-a considerat ca, desi exista diferente intre tipurile de puncte de

vanzare existente pe piata, in special intre cele de mai mici dimensiuni (de proximitate) si cele de

tip hiper/supermarket, comertul traditional poate fi considerat ca facand parte din piata relevanta.

S-a avut in vedere si faptul ca, la nivelul tarii, consumatorii romani aloca o parte majoritara din

resursele banesti (aproximativ 37%9) pentru achizitionarea de bunuri de consum curent prin

intermediul acestui tip de comert.

29) Consiliul Concurentei considera ca evaluarile pietei de retail, din punct de vedere

concurential, trebuie realizate cu grija si trebuie sa tina cont de specificul fiecarui caz analizat. In

orasele mai mici, cu unul sau doua supermarketuri nou intrate, ar fi impropriu de separat pietele

in sensul eliminarii in totalitate a comertului traditional, in conditiile in care acesta are

capacitatea de a raspunde, cel putin pentru o anumita perioada de timp, unor potentiale cresteri

de preturi ale comertului modern, recuperandu-si astfel clientii. La chestionarele Consiliului

Concurentei in cadrul investigatiei sectoriale pe piata comertului cu amanuntul, majoritatea

magazinelor chestionate au afirmat ca intre comertul prin marile magazine si cel prin micile

magazine se manifesta concurenta.

30) Mai mult, Comisia Europeana a constatat10

, in urma analizei realizate de aceasta, ca piata

comertului cu amanuntul de produse de consum curent din Romania poate include, pe langa

9Conform informatiilor aflate in posesia Consiliului Concurentei, avand ca sursa studiul GFK Consumer panel Romania-Structura

comertului in Romania 2011 pe informatii colectate in perioada ianuarie – decembrie 2011. Pentru anul 2012 exista date doar pentru primele 6 luni ale anului. Daca sunt luate in considerare doar magazinele alimentare, ponderea acestora in total piata la nivel national se ridica la 37%, valoare apropiata de cea a comertului modern (47% inclusiv discounteri si 39% doar hiper/supermarketuri). 10

Vezi decizia de realocare a concentrarii economice Lidl/Plus din data de 28.6.2010, nr. COMP/M.5790, pct.13.

7

super/Hypermarketuri si discounteri, si alte tipuri de magazine, cum ar fi magazinele de

cartier/proximitate. Cu toate acestea, se sustine in cadrul deciziei CE, este putin probabil ca

pietele agroalimentare, chioscurile, vanzatorii stradali si benzinariile sa intre in aceeasi piata

relevanta.

31) Referitor la includerea in piata relevanta a discounterilor, in practica autoritatii de

concurenta, dar si la nivel european, nu au fost identificate motive deosebite pentru o separare a

acestui tip de comert de celelalte formate existente in piata relevanta.

32) Din raspunsurile la chestionarele transmise de Consiliul Concurentei actorilor activi pe piata

de retail, in cazul Lidl/Plus11

, a rezultat ca majoritatea acestora indica discounterii ca fiind in

concurenta cu celelalte forme de comert. Elementele indicate de acestia au fost, in principal,

faptul ca discounterii practica acelasi tip de comert – nespecializat, se adreseaza acelorasi clienti

si au, in general, aceeasi gama de produse, care satisfac aceleasi categorii de nevoi.

33) Comisia Europeana a constatat12

, in urma analizei realizate de aceasta, ca piata comertului cu

amanuntul de produse de consum curent din Romania include super/Hypermarketurile si

discounterii si alte tipuri de magazine, cum ar fi magazinele de proximitate.

34) Formatul cash & carry se adreseaza teoretic doar revanzatorilor, consumatorii finali nefacand

parte din clientii-tinta ai acestor lanturi de magazine. Consiliul Concurentei considera ca acest tip

de magazine se diferentiaza de celelalte formate prin urmatoarele:

- accesul persoanelor fizice in magazin este permis doar cu legitimatie, care este acordata doar

persoanelor juridice si persoanelor fizice autorizate (conform Legii nr. 650/2002);

- fiecare dintre grupurile care activeaza prin intermediul formatelor cash&carry are o divizie

separata (alt format de magazin si alta denumire) ce se adreseaza consumatorilor finali

(exemplificare: grupul Rewe a detinut pana in anul 2009 magazinele Selgros pe domeniul

cash&carry13

si magazinele Billa, divizia Penny Market si XXL pe domeniul retail);

- comerciantii en-detail de produse preponderent alimentare, chestionati de Consiliul

Concurentei, au pareri impartite atunci cand este analizata concurenta resimtita de acestia din

partea formatelor cash&carry;

- la nivelul anului 2011, din valoarea totala a vanzarilor de bunuri de larg consum, doar 1% se

realiza prin intermediul magazinelor cash & carry.

35) Jurisprudenta comunitara in materie sustine neincluderea magazinelor cash&carry in piata

relevanta, considerandu-se ca acestea nu sunt in concurenta directa cu magazinele ce activeaza in

zona comertului cu amanuntul (hiper/supermarketuri si discounteri).

36) In considerarea acestor elemente, in cazul notificarii prezente, magazinele alimentare de

proximitate si discounterii vor fi luati in considerare la analiza pietei relevante, iar magazinele tip

cash&carry vor fi tratate ca apartinand unei piete distincte si, prin urmare, nu vor fi incluse in

piata relevanta.

37) In ceea ce priveste gama de produse comercializata in retelele de retail, in jurisprudenta

comunitara in materie14

se arata ca, desi Hypermarketurile ofera in general o gama de produse

nealimentare mai larga decat supermarketurile sau discounterii, aceste tipuri de magazine sunt

considerate a fi in concurenta directa, pe aceeasi piata relevanta a produsului. Asadar,

11

Analiza realizata la sfarsitul anului 2010. 12

Vezi decizia de realocare a concentrarii economice Lidl/Plus din data de 28.6.2010, nr. COMP/M.5790, pct.13. 13

Cand acestea au trecut in proprietatea grupului TransGourmet. 14

Decizia CE in cazul COMP/M.3905 din 22.12.2005 Tesco/Carrefour.

8

Hypermarketurile par sa concureze cu toata gama de produse, si nu doar in masura in care vand

produse care sunt oferite si de supermarketuri si discounteri. De asemenea, analiza de piata

efectuata de Consiliul Concurentei in cazul altor concentrari economice pe aceasta piata a

confirmat faptul ca diferitele formate de magazine concureaza intre ele ca atare, si nu in functie

de gama sortimentala.

38) In concluzie, piata relevanta a produsului in acest caz este piata comertului cu amanuntul de

produse alimentare si nealimentare de consum curent prin magazine tip hiper/supermarketuri,

discounteri si alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate).

Dimensiunea geografica a pietei comercializarii cu amanuntul de produse de consum curent

39) Din punct de vedere geografic, pietele afectate, in sectorul comercializarii cu amanuntul de

produse predominant alimentare, sunt piete locale, in cadrul carora se exploateaza puncte de

vanzare si care sunt usor accesibile consumatorilor. Luand in considerare timpul necesar

deplasarii pana la magazin, se pot defini zonele de captare ale fiecarui magazin. Zona de captare

reprezinta aria din jurul magazinului, de unde acesta isi va atrage majoritatea clientilor.

40) Pentru a delimita zonele concurentiale omogene, un prim parametru utilizat este trasarea unui

cerc cu raza corespunzatoare unei distante pe care consumatorii o pot parcurge in maxim 3015

de

minute cu autoturismul (in functie de mai multi factori, precum: marimea si preferintele

gospodariilor, nivelul veniturilor, accesibilitatea magazinelor, marimea magazinelor, reteaua de

transport). Zona poate fi extinsa, de la caz la caz, atunci cand exista suprapuneri circulare

importante16

ale mai multor zone locale diferite, suprapuneri care determina un efect de

omogenitate in ceea ce priveste conditiile de concurenta, in special la nivel urban, tinand cont de

densitatea punctelor de vanzare si de densitatea populatiei.

41) Din jurisprudenta europeana17

reiese faptul ca, de obicei, consumatorii sunt dispusi sa aloce

deplasarii catre magazinul frecventat cel mai des un timp mediu de maxim 30 de minute. S-a

constatat, de asemenea, ca in zonele rurale consumatorii sunt dispusi sa se deplaseze pe distante

mai mari decat cei din mediul urban pentru a se aproviziona.

42) Pentru definirea pietei geografice, partile au argumentat in notificare ca, in cazul Romaniei,

pietele locale trebuie considerate relevante pentru cazul de fata, in conformitate cu practica

Consiliului Concurentei si a Comisiei Europene.

43) In practica18

Consiliului Concurentei din sectorul de retail preponderent alimentar, piata

geografica a fost definita la nivel local, delimitata la maxim 30 de minute in jurul magazinelor

achizitionate, in functie de disponibilitatea consumatorilor de a se deplasa pentru a-si face

achizitiile de bunuri de larg consum. S-a concluzionat, de asemenea, că în zonele rurale clienţii

sunt dispusi să se deplaseze pe distante mai mari pentru a se aproviziona decât cei din mediul

urban.

44) Astfel, zonele de captare au fost determinate luând în considerare o rază corespunzătoare

distantei pe care consumatorii o pot parcurge în maximum 30 de minute cu autoturismul (în

15

M.1085-Promodes/Catteau, M.1221-Rewe/Meinl 16

Deciziile CE in cazurile COMP/M.1221-Rewe/Meinl, COMP/M.1684-Carrefour/Promodes, COMP/M1086 –Promodes / S21 /

Gruppo GS; 17

Cazurile IV/M.108 Promodes/Catteau, COMP/M.1221 Rewe/Meinl, COMP/M.1684 Carrefour/Promodes, COMP/M. 3905

Tesco/Carrefour, COMP/M. 4096 Carrefour/Hyparlo ; 18

Decizia nr.27/2007 Profi /Albinuta, Decizia nr.3/2008 – Carrefour – Artima, Decizia nr. 2/2010 Polish Gamma Group /Profi

9

functie de mai multi factori, precum: mărimea si preferintele gospodăriilor, nivelul veniturilor,

accesibilitatea magazinelor, mărimea magazinelor, reteaua de transporturi)19

.

45) Mai mult, in urma analizei realizate pe piata de retail din Romania20

, Comisia Europeana a

constatat ca piata geografica este locala. Decizia s-a bazat pe raspunsurile primite din piata,

majoritatea respondentilor mentionand ca distanta parcursa de consumatori pentru a ajunge la un

magazin de retail este de maxim 30 de minute de mers cu masina. Aceste aspecte au rezultat si in

urma studiului comandat de Consiliul Concurentei la nivel de retail in anul 200821

. Studiul

realizat la nivelul consumatorilor romani arata ca, pentru a ajunge la magazinul frecventat in

mod obisnuit de acestia, peste 80% dintre consumatorii finali au nevoie de maxim 30 de minute.

46) Cu exceptia orasului Bucuresti, localitatile în care există suprapuneri ale activitatilor părtilor

implicate sunt acoperite în totalitate de raza de 30 de minute de mers cu autoturismul. Mai mult,

în cazul acestor oraşe, in raza de captare sunt cuprinse şi localităţile apropiate.

47) Prin urmare, în cazul provinciei, pentru definirea pietei geografice sunt luate în considerare

orasele în care sunt situate magazinele tintă, precum si localităţile apropiate incluse în raza de

captare de 30 de minute de mers cu autoturismul. O menţiune specială trebuie făcută pentru zona

Timişoara, unde se află două magazine ţintă, ceea ce ar rezulta în două pieţe geografice. Cu toate

acestea, suprapunerea zonelor de captare a clientelei duce la concluzia că piaţa geografică ar

trebui definită ca fiind întreg oraşul Timişoara, inclusiv zonele învecinate ale oraşului acoperite

de ambele izocrone. În orice caz, oraşul Timişoara este acoperit de ambele izocrone şi numai

localităţile învecinate (unde densitatea comercială este în mod considerabil mai mică) diferă. În

consecinţă, impactul definiţiilor alternative ale pieţei (raza aferentă mersului cu autoturismul

timp de 30 de minute sau întreaga zonă acoperită de ambele izocrone) asupra analizei

concurenţiale este neglijabil.

48) In opinia partilor notificatoare, pentru Bucureşti, deşi razele aferente mersului cu

autoturismul timp de 30 de minute în jurul fiecărui magazin Real nu acoperă întregul oraş,

suprapunerea zonelor de captare a clientelei şi existenţa lanţurilor de substituţie duc la concluzia

că întregul oraş Bucureşti ar trebui considerat ca fiind o piaţă geografică. Totuşi, pentru

informarea Consiliului Concurenţei, partea notificatoare a prezentat şi datele cu privire la

structura pieţei pentru o piaţă geografică mai restrânsă în Bucureşti, cuprinsă într-o rază aferentă

mersului cu autoturismul timp de 30, 20 si, respectiv, 10 minute, plecand din magazinele

achizitionate.

49) In practica Consiliului Concurentei, desi exista cazuri in care analiza a fost efectuata in

conditii restrictive, respectiv prin delimitarea zonelor de captare pe o raza de 10 minute de mers

cu autoturismul din fiecare magazin achizitionat, pietele relevante geografice au fost definite pe

o distanta de maximum 30 de minute de mers cu autoturismul. În cazul de faţă, in conditii

restrictive de analiza, respectiv pe piete geografice delimitate de o raza de 10 minute de mers cu

autoturismul din fiecare magazin achizitionat, există o singură zonă în care activităţile părţilor se

suprapun: zona de captare a magazinului Real Pallady din Bucureşti.

50) Avand in vedere:

1. existenta unei singure zone de suprapunere a activitatilor partilor implicate pe o piata

geografica delimitata la o distanta de 10 minute de mers cu autoturismul in jurul magazinului

19

Decizia nr. 27/2007 Profi/Albinuta, Decizia nr. 3/2008-Carrefour-Artima, Decizia nr. 2/2010 Polish Gamma Group / Profi; 20

in cazul concentrarii Lidl/Plus, analiza realizata la sfarsitul anului 2010. 21

http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Sondaj_18432ro.pdf;

http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Sondaj_18432ro.pdf

10

achizitionat,

2. chiar si in cazul acestei singure zone de suprapunere, pentru a fi luata in considerare clientela

relevanta a magazinului Real, studiile22

arata ca zona de captare ar trebui definita ca o arie de 20

de minute de mers cu autoturismul in jurul magazinului. Prin urmare, daca s-ar avea in vedere o

arie de captare de 10 minute de mers cu autoturismul in jurul magazinelor Real din Bucuresti, o

parte importanta a clientelei acestor magazine nu ar fi luata in considerare. În plus, Real

Bucureşti Pallady se află într-o zonă periferică a Bucureştiului, ceea ce înseamnă că magazinul

deserveşte clienţi si din afara Bucureştiului, care nu întâmpină condiţii de trafic urban.

3. lipsa suprapunerilor in celelalte zone delimitate la o distanta de 10 minute de mers cu

autoturismul,

rezulta ca, si in cazul de fata, daca piata relevanta geografica s-ar defini ca o zona de captare de

10 minute de mers cu autoturismul, impactul concurential ar fi ignorat, cel putin in ceea ce

priveste zonele in care nu exista suprapunere. Mai mult, chiar si in cazul zonei cu suprapunere, o

parte importanta a clientelei ar fi ignorata (33% din clienti sau 57% din gospodarii).

51) In concluzie, piata geografica luata in considerare, pentru acest caz, va fi o zona geografica

de maxim 20 de minute de mers cu autoturismul pana la magazinele Real din Bucuresti si o arie

geografica de maxim 30 de minute de mers cu autoturismul pana la magazinele Real din alte

localitati.

Piata aprovizionarii cu bunuri de consum curent

52) Piata aprovizionarii cuprinde comercializarea de bunuri de consum curent de catre

producatori catre distribuitorii en-gros, detailisti sau alti beneficiari (cafenele, hoteluri,

restaurante etc.). Piata poate fi divizata pe familii sau grupe de produse: produse de larg consum,

produse proaspete traditionale, diverse produse de uz gospodaresc, electrocasnice si textile23

.

Aceste grupe de produse includ, la randul lor, mai multe subgrupe (de ex. grupa produselor de

larg consum include: bauturi, produse de curatat, parfumerie/igiena, bacanie uscata etc).

53) Segmentarea pietei se bazeaza pe faptul ca producatorii furnizeaza, in general, un singur

produs sau o categorie de produse, luand in considerare, in acelasi timp, si flexibilitatea scazuta a

acestora in a-si schimba domeniul de activitate (de ex. un producator de lactate nu are

posibilitatea de a fabrica, intr-un timp scurt si fara investitii substantiale, produse textile).

54) În scopul prezentei notificări, partea notificatoare furnizează informaţii cu privire la piaţa de

aprovizionare pe baza listei de 23 de categorii care a fost utilizată de Comisia Europeană în

anumite decizii ale acesteia24

.

55) Avand in vedere ca, indiferent de modalitatea de definire a acesteia, pe total achizitii sau pe

categorii de produse, operatiunea notificata nu conduce la ingrijorari de natura concurentiala,

definitia exacta a pietei aprovizionarii in acest caz poate fi lasata deschisa.

Dimensiunea geografica a pietei aprovizionarii cu produse de consum curent

56) Avand in vedere faptul ca, in general, produsele sunt achizitionate de la producatorii

22

Partile au pus la dispozitia Consiliului Concurentei studiile efectuate, in anul 2011, la casele de marcat din magazinele Real din municipiul Bucuresti, pentru a identifica distanta pe care clientii Real sunt dispusi sa o parcurga pentru a face cumparaturi din aceste magazine. Estimarile au la baza un sondaj de evaluare a provenientei geografice a clientilor si a gradului lor de satisfactie, realizat de o companie independenta in luna noiembrie a anului 2011. 23

Decizia CE in cazul COMP/M. 4096 Carrefour/Hyparlo. 24

Decizia M.3464 Kesko/ICA/JV din data de 15 noiembrie 2004; Decizia M.5112 REWE/Plus Discount din data de 3 iulie 2008.

11

nationali, de la importatorii nationali sau filialele romanesti ale unor companii multinationale si

faptul ca produsele importate suporta modificari in ceea ce priveste ambalaj/etichetare,

dimensiunea pietei aprovizionarii este, de principiu, nationala. Aceasta definitie este in

concordanta cu sustinerile partilor implicate, cu practica anterioara a Consiliului Concurentei si a

Comisiei Europene.

Alte activitati ale partilor

57) Pe langa cifra de afaceri obtinuta din vanzarea marfurilor, fiecare dintre partile implicate

inregistreaza venituri din prestari servicii de publicitate si logistice, activitati care sunt legate de

fapt de principala activitate a comertului cu amanuntul, neconstituind astfel o piata relevanta

distincta.

58) In ceea ce priveste serviciile de inchiriere si subinchiriere de spatii si cele de vanzari deseuri

reziduale, avand in vedere faptul ca ponderea acestor venituri este una nesemnificativa in cifra de

afaceri a partilor implicate, o analiza din punct de vedere concurential a acestor piete nu se

justifica. In ceea ce priveste serviciile de intermediere de servicii financiare, aceasta activitate

este desfasurata doar de catre Oney Finances SRL din grupul Auchan, Real nefiind activa pe

aceasta piata.

59) In concluzie, in cazul de fata, pietele relevante luate in considerare sunt:

- comertul cu amanuntul de produse alimentare si nealimentare de consum curent prin

magazine tip hiper/supermarketuri, discounteri si alte magazine similare (de cartier/de

proximitate) delimitate pe o distanta de maxim 30 de minute de mers cu masina in jurul

magazinelor Real din provincie si, respectiv, de maxim 20 de minute de mers cu masina

in jurul magazinelor Real din Bucuresti;

- piata aprovizionarii cu bunuri de consum curent la nivel national;

- piata inchirierii de spatii in zonele in care sunt localizate magazinele partilor implicate;

- piata vanzarilor de deseuri reziduale la nivel national.

Puncte de vedere ale concurentilor Auchan referitoare la operatiunea notificata

60) Consiliul Concurentei a solicitat punctul de vedere al concurentilor partilor implicate in

prezenta operatiune si a primit observatii din partea Carrefour, Kaufland si Cora, precum si din

partea a doua persoane fizice, cu privire la posibilele efecte ale operatiunii de concentrare

economica.

61) Astfel, retailerii concurenti sustin:

- in concordanta cu conceptul de “concurenti apropiati”, discounterii nu sunt concurenti apropiati

Hypermarketurilor, datorita strategiei si formatului de vanzare diferite, suprafetei de vanzare

reduse, produselor limitate;

- in anumite zone sau orase exista riscul important de a se crea sau consolida pozitii dominante in

favoarea Auchan;

- exista riscul de aparitie a unei conduite de actiune coordonata pe piata, chiar in lipsa unui acord

expres de cooperare;

- pe piata aprovizionarii, dispunand de resurse financiare semnificative, Auchan va putea exercita

o presiune considerabila asupra producatorilor si furnizorilor;

- exista, din punctul de vedere al barierelor la intrarea pe piata, premisele unor ingrijorari

deosebite in legatura cu concentrarea notificata.

12

V. ANALIZA EFECTELOR OPERATIUNII ASUPRA MEDIULUI CONCURENTIAL

62) Operatiunea de concentrare economica trebuie analizata din perspectiva pietei comertului cu

amanuntul la nivel local si a pietei nationale a aprovizionarii cu produse alimentare si

nealimentare de consum curent.

Piata comertului cu amanuntul cu produse de consum curent prin magazine nespecializate

63) In conformitate cu informatiile transmise de parti25

, la acest moment, Auchan isi desfasoara

activitatea prin 11 magazine de tip Hypermarket deschise si are 2 proiecte in dezvoltare in

Brasov si in Bucuresti. Real, pe de alta parte, comercializeaza produse de consum curent prin

intermediul a 24 de magazine de tip Hypermarket, dintre care 20 urmeaza a fi preluate de catre

Auchan si are in proiect deschiderea unui magazin in Bucuresti.

64) In urma analizei, s-a constatat ca activitatile partilor se suprapun pe un numar de 9 piete

relevante, din care 3 piete relevante in Bucuresti.

65) Identificarea zonelor de captare in care cele doua parti implicate detin magazine s-a facut

prin calcularea numarului de gospodarii aflate in interiorul unei arii geografice delimitata in jurul

magazinelor achizitionate si codarea strazilor cu vitezele medii pentru fiecare oras in parte.

Reteaua de strazi din Romania a fost clasificata in 5 clase, dupa functionalitatea strazilor, cu 7

clase de viteza in functie de limitele admise pe fiecare categorie de drum (dupa functionalitate si

unitatea teritoriala in care se incadreaza, intravilan/extravilan). Utilizand aceasta clasificare,

fiecarei clase de strazi i s-au atribuit viteze medii de deplasare. Au fost adaugate apoi diverse

restrictii temporale pe anumite categorii de drumuri, in cazul unor lucrari de lunga durata pe

acele strazi.

Analiza cotelor de piata inregistrate de parti

66) Analiza prezentata in cele ce urmeaza s-a realizat in conditiile cele mai restrictive de definire

a pietei relevante, respectiv:

- analiza s-a realizat atat cu includerea comertului traditional in piata relevanta, cat si fara

includerea acestuia;

- in ceea ce priveste comertul traditional, acesta nu a fost integrat in totalitate , fiind luate

in calcul doar magazinele alimentare – conform studiului de piata realizat de GFK;

- in ceea ce priveste luarea in calcul in definitia pietei doar a comertului modern, Consiliul

Concurentei a solicitat informatii de la principalii actori de pe piata comertului cu

amanuntul modern, astfel ca exista situatii in care, desi pe pietele in discutie pot fi

prezenti si alti actori ce pot fi inclusi in categoria comertului modern, acestia nu au putut

fi contactati. In situatia in care ar fi disponibile si s-ar lua in calcul si vanzarile prin

intermediul celorlalte supermarketuri, cotele de piata ale agentilor economici implicati in

operatiunea de concentrare economica s-ar diminua;

- vanzarile prin intermediul magazinelor de tip cash&carry nu au fost luate in considerare.

67) Asa cum a fost descris mai sus, in Romania, structura aprovizionarii in sectorul de retail este

caracterizata si dominata de comertul traditional. Aprovizionarea consumatorilor finali cu

produse alimentare prin intermediul magazinelor de comert traditional reprezinta in mod autentic

o alternativa la sursele de aprovizionare, in special in zonele in care actorii comertului modern nu

au reusit sa deschida magazine sau prezenta acestora este inca minora. Astfel, la nivel national,

25Prin raspunsul partilor inregistrat cu nr. RG 5817/18.08.2010.

13

ponderea valorica a comertului traditional in total piata este de 52% (din care magazine

alimentare 36%), iar cea a comertului modern este de 48%.

68) Pentru zona Bucuresti, statisticile realizate de companii independente de cercetare de piata

releva faptul ca ponderea comertului traditional este una mai mica decat media pe tara,

magazinele alimentare mici inregistrand in comertul din Bucuresti o pondere de cca. [...], fata de

[...], inregistrata la nivel national26

. Obiceiurile de cumparare difera in functie de marimea

orasului si de puterea de cumparare a cetatenilor, in Bucuresti inregistrandu-se cel mai mare

apetit pentru cumparaturi in comertul modern. Prin urmare, cotele de piata pentru Bucuresti au

fost calculate doar in functie de magazinele apartinand comertului modern, in timp ce pentru

restul zonelor a fost luat in considerare si o parte a comertului traditional (magazinele

alimentare), datorita ponderii importante pe care acesta inca o detine.

69) In Bucuresti, in conditii restrictive de analiza, prin luarea in considerare doar a comertului

modern, activitatile partilor se suprapun in 3 zone geografice, cotele de piata cumulate situandu-

se intre [...]%. In ceea ce priveste celelalte 6 piete relevante pe care activitatile partilor se

suprapun, situate in provincie, entitatea rezultata in urma operatiunii ar urma sa detina cote de

piata situate intre [...]%.

70) Pe aceste 9 piete relevante cotele de piata cumulate depasesc pragul de 15%, nivel de la care

pietele sunt considerate afectate de o concentrare economica orizontala.

71) Consiliul Concurentei a realizat o proiectie a cotelor de piata care vor fi inregistrate de parti

in perioada post concentrare, respectiv 2013-2014. Pentru aceasta, au fost luate in calcul

magazinele care vor intra pe piata in aceasta perioada, asa cum a rezultat din raspunsurile certe

ale retailerilor concurenti activi pe aceste piete.

72) Au fost luate in calcul eficientele (cifra de afaceri inregistrata pe metru patrat) inregistrate de

magazinele din zonele afectate de concentrarea economica in anul 2012, care au fost apoi

aplicate la suprafata totala de vanzare aferenta perioadei 2013-201427

. In acest fel, s-a calculat o

cifra de afaceri preconizata sa fie inregistrata de fiecare retailer in perioada 2013-2014. Datorita

faptului ca au fost luate in calcul si magazinele nou deschise in anul 2012, pentru retelele care au

deschis magazine pe pietele geografice in acest an, rezultatele eficientei pe metru patrat sunt mai

scazute decat realitatea, datorita faptului ca magazinele nou deschise nu genereaza inca cifra de

afaceri la maximul de potential. Aceasta contrabalanseaza insa faptul ca magazinele care vor fi

deschise in perioada urmatoare nu vor atinge maximul de eficienta in perioada imediat urmatoare

deschiderii.

73) Atat pentru pietele relevante din tara, cat si pentru cele din Bucuresti, a fost realizat un al 2 -

lea set de proiectii, luand in considerare faptul ca magazinele deschise in anul 2012 nu si-au atins

potentialul de eficienta (cifra de afaceri pe metru patrat) in acelasi an. S-a considerat ca acestea

vor atinge aceeasi eficienta ca si media lantului de magazine din care fac parte. S-a postulat, de

asemenea, ca cifrele de afaceri ale magazinelor deschise in anul 2012 vor ramane constante si in

perioada urmatoare.

74) In atare situatie, mentinand constante cifrele de afaceri obtinute de magazine in anul 2012 si

pentru perioada urmatoare, piata totala rezultata ar trebui sa fie mai redusa decat in realitate, ceea

ce conduce la cote de piata mai mari decat cele care s-ar fi obtinut in conditii normale.

26

Studiu Gfk Consumer panel Romania 2012, bazat pe date din perioada ianuarie-august 2012; 27

Calculata din raspunsurile retailerilor cu privire la intentiile de extindere.

14

Elemente luate in considerare in analiza concentrarilor economice orizontale:

75) Există două moduri principale în care concentrările orizontale pot crea obstacole

semnificative în calea concurenţei efective, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii

dominante:

(a) prin eliminarea constrângerilor concurenţiale importante asupra uneia sau mai multor

întreprinderi, care, astfel, ar deţine o putere de piaţă mai mare, fără a recurge la un comportament

coordonat (efecte necoordonate);

(b) prin modificarea naturii concurenţei, astfel încât întreprinderile care anterior nu îș i

coordonau conduita în prezent sunt mai susceptibile să se coordoneze ș i să crească preţurile sau

aduc în orice alt fel prejudicii concurenţei efective. O concentrare poate, de asemenea, să

faciliteze coordonarea, făcând-o mai stabilă sau mai eficientă pentru acele întreprinderi care se

coordonau, anterior concentrării (efecte coordonate).

Efecte necoordonate:

76) Cotele de piata ofera doar primele indicii asupra structurii pietei. Comisia Europeana

interpreteaza cotele de piata si din punct de vedere al conditiilor probabile de piata, de exemplu

atunci cand piata are un pronuntat caracter dinamic si in cazul in care structura pietei este

instabila datorita inovatiei sau cresterii. Din jurisprudenta europeana28

reiese faptul ca, in situatia

in care exista dovezi clare ca o anumita pozitie pe piata este una temporara, ce va fi rapid erodata

datorita unei mari probabilitati de intrare a altor concurenti pe piata, atunci respectiva

concentrare economica trebuie declarata compatibila cu piata comuna. De asemenea, tot la nivel

comunitar29

s-a statuat ca, in cazul in care cota de piata cumulata a partilor implicate nu

depaseste 25%, respectiva concentrare nu ameninta sa creeze obstacole in calea concurentei

efective si poate fi prezumata a fi compatibila cu piata comuna.

77) In scopul masurarii gradului de concentrare pe o anumita piata, atat Comisia Europeana, cat

si Consiliul Concurentei aplica Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI). In timp ce nivelul absolut

al HHI poate oferi un indiciu initial despre presiunea concurentiala pe piata in cauza dupa

operatiunea de concentrare, variatia HHI (cunoscuta sub numele de «delta») constituie un

indicator util al modificarii gradului de concentrare a pietei, generat in mod direct de catre

concentrare. In Orientarile privind evaluarea concentrarilor orizontale in temeiul Regulamentului

CE privind controlul concentrarilor economice intre intreprinderi se precizeaza ca este putin

probabil sa se identifice de catre Comisie probleme de concurenta orizontale in cazul unei

concentrari cu un IHH cuprins intre 1.000 si 2.000 la incheierea concentrarii si cu o valoare delta

sub 250 sau in cazul unui IHH peste 2.000 la incheierea operatiunii si o valoare delta sub 150.

78) Părţile la operaţiune sunt concurenţi apropiaţi? Concentrarea înlătură o importantă forţă

concurenţială? Un alt element luat in considerare in analiza concentrarilor orizontale la nivel

comunitar este masura in care activitatile partilor le pozitioneaza pe acestea ca fiind concurenti

apropiati. O concentrare intre doi furnizori care ofera produse pe care o categorie importanta de

consumatori le considera prima si a doua optiune poate determina o majorare semnificativa a

preturilor. Mai mult, se precizeaza in Orientarile CE, este mai putin probabil ca o concentrare sa

28

M 477 Mercedes – Benz/ Kassbohrer [1995], OJ L 211/1, M 774 Saint Gobain/ Wacker – Chemie/ NOM [1997] OJ L 247/1. 29 Vezi Orientarile CE privind evaluarea concentrarilor economice pe orizontala (2004/C 31/03) – in continuare “orientari CE”.

15

creeze obstacole in calea concurentei, in special prin crearea unei pozitii dominante, in cazul in

care exista un grad ridicat de substituibilitate intre produsele partilor si cele oferite de concurentii

acestora.

79) Clienţii au posibilităţi limitate de a schimba furnizorul? Entitatea rezultată în urma

concentrării este capabilă să împiedice expansiunea concurenţilor? Conform Orientarilor CE, in

masura in care exista putini furnizori alternativi partilor la concentrare, iar costurile de schimbare

sunt semnificative, clientii sunt vulnerabili la majorarile de preturi. Cu toate acestea, in cazul in

care conditiile pietei sunt de asa natura incat firmele concurente au o capacitate satisfacatoare,

considerand profitabila extinderea suficienta a ofertei, este putin probabil sa se stabileasca ca

operatiunea de concentrare va crea sau consolida o pozitie dominanta sau va crea obstacole in

calea concurentei efective.

80) Reteaua de distributie a partilor comparativ cu a altor concurenti. Se analizeaza puterea

retelei de distributie a partilor in comparatie cu cea a concurentilor apropiati si

profitabilitatea/eficienta acesteia.

81) Bariere la intrarea pe piata. O parte importanta a analizei puterii de piata este luarea in

considerare a barierelor la intrare sau expansiune pe care le-ar putea intampina concurentii

potentiali. Acolo unde se poate demonstra, pe baza istoricului pietei, ca exista intrari de

concurenti sau expansiuni ale celor existenti deja, Comisia Europeana nu considera ca exista

bariere importante la intrarea pe respectiva piata.

82) In aceste conditii de analiza, au rezultat urmatoarele elemente cu privire la pietele relevante

unde activitatile partilor se suprapun:

Piata geografica Constanta

83) Partile cumuleaza o cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de

Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Auchan detine o cota de piata in

anul 2012 de [...]%. In Constanta exista 2 magazine Real, din care Auchan achizitioneaza doar

unul, cel de al doilea Hypermarket fiind exclus din tranzactie (acesta inregistreaza o cota de

[...]%).

84) Cota de piata combinata a partilor la concentrare se situeaza sub [...]%, in scadere pe

perioada 2013-2014 pana la [...]%. Trebuie subliniat ca pozitia de piata detinuta de Real in

perioada analizata s-a restrans de la an la an. Cota de piata apartinand entitatii rezultate nu

depaseste 25%, prag la care CE considera ca operatiunea nu ameninta sa distorsioneze

semnificativ concurenta.

85) Concurentii apropiati ai entitatii nou-create sunt Carrefour, cu o cota de [...]% si grupul

Schwarz30

(Kaufland si Lidl), cu o cota de [...]%. Piata este una deschisa, avand in vedere

intrarile pe aceasta piata in perioada analizata: 1 Hypermarket Cora, 2 supermarketuri Billa si un

magazin Lidl. Acestia detin cote de piata comparabile cu cea preconizata sa fie inregistrata de

partile implicate dupa concentrare.

86) Valorile HHI post concentrare si delta HHI indica o probabilitate scazuta in aparitia unor

probleme de concurenta pe aceasta piata.

30

Kaufland+Lidl;

16

87) In cazul proiectiei care ia in calcul magazinele deschise in 2012 si maximizarea eficientei

acestora, cota combinata a partilor ar urma sa scada la [...]%, in timp ce cota Carrefour ar creste

pana la [...]%, iar a grupului Schwarz la [...]%.

88) In cazul de fata, produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent,

preponderent alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora,

care au fost considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se realizeaza prin preluarea

concurentului nr. [...] de pe piata de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata. Cu

toate acestea, piata din Constanta include mai multi concurenti puternici, care pot reactiona la o

eventuala decizie de crestere a preturilor a entitatii rezultate in urma operatiunii. Astfel, pe piata

activeaza Cora, care a intrat in anul 2011 si care acapareaza o parte importanta din piata,

ajungand in perioada urmatoare, 2013-2014, la o cota proiectata de [...]%, Carrefour, care ar

inregistra o cota de [...]%, precum şi grupul Schwarz, care ar detine o cota de [...]%.

89) In speta, costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere

sunt reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de

alimente; in zona activeaza concurenti puternici si au avut loc intrari de noi concurenti.

90) Pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca

potentialul de cota de piata. Astfel, in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de muncipiul

Constanta si imprejurimi, s-au deschis: 5 supermarketuri Carrefour, 1 supermarket Billa, 1

supermarket Mega Image, 1 Lidl si 1 Hypermarket Kaufland (pentru care cotele de piata au fost

calculate pe baza proiectiilor descrise mai sus).

Piata geografica Cluj


Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cota de piata detinuta de Auchan

in anul 2012 a fost de [...]%. Cotele de piata inregistrate de parti, in scadere in perioada analizata

si situate sub 25%, arata ca operatiunea nu ameninţă să creeze obstacole în calea concurenţei

efective.

92) Concurentii apropiati ai entitatii nou-create sunt grupul Schwarz, cu o cota de [...]%,

Carrefour, cu [...]% si Cora, cu [...]%, in anul 2012. Alti concurenti sunt: Profi, Penny, Billa.

93) Valorile HHI post concentrare si delta HHI indica o probabilitate scazuta in aparitia unor

probleme de concurenta pe aceasta piata.

94) Se preconizeaza o usoara erodare a cotelor in perioada 2013-2014, cota combinata a partilor

scazand la [...]%, in timp ce grupul Schwarz ar inregistra o cota de [...]%, Carrefour de [...]%, iar

Cora de [...]%. In cazul proiectiei care ia in calcul magazinele deschise in 2012 si maximizarea

eficientei acestora, cota combinata a partilor ar urma sa scada la[...]%, in perioada 2013-2014, in

timp ce cota grupului Schwarz ar creste pana la [...]%.

95) Produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent, preponderent

alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora, care au fost

considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se realizeaza prin preluarea concurentului

nr.[...] de pe piata de catre concurentul nr.[...], in functie de cotele de piata valorice. Cu toate

acestea, piata din Cluj include mai multi concurenti puternici, care pot reactiona la o eventuala

decizie de crestere a preturilor a entitatii rezultate in urma operatiunii. Concurentii apropiati ai

17

entitatii nou-create sunt grupul Schwarz, cu o cota de [...]%, Carrefour, cu [...]% si Cora, cu

[...]%, in anul 2012.

96) In speta, costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere

sunt reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de

alimente; in zona activeaza concurenti puternici si au avut loc intrari de noi concurenti.



Cluj si imprejurimi, s-au deschis 2 magazine Lidl, 1 supermarket Billa, 2 supermarketuri Profi si

4 magazine Oncos.

Piata geografica Pitesti

98) Partile cumuleaza o cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de Real

si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata inregistrate de parti sunt

in scadere in perioada 2013-2014.

99) Concurentii apropiati ai entitatii nou create sunt grupul Schwarz, cu o cota de [...]% si

Carrefour, cu [...]%, in anul 2012. Acestia detin cote de piata comparabile cu cea preconizata sa

fie inregistrata de partile implicate dupa concentrare, ceea ce le va permite sa reactioneze la

eventuale cresteri de preturi ale partilor implicate. Alti concurenti activi pe piata sunt: Billa,

Penny, Mega Image.

100) Valorile HHI post concentrare si delta HHI indica un grad de concentrare moderat pe

aceasta piata.

101) Se preconizeaza o usoara erodare a cotelor in perioada 2013-2014, cota combinata a partilor

scazand la [...]%, in timp ce grupul Schwarz ar inregistra o cota de [...]%, iar Carrefour, una de

[...]%.



considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se realizeaza prin preluarea concurentului nr.

[...] de pe piata de catre concurentul nr.[...], in functie de cotele de piata. Cu toate acestea, piata

include mai multi concurenti puternici, care pot reactiona la o eventuala decizie de crestere a

preturilor a entitatii rezultate in urma operatiunii.

103) Costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere sunt

reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de alimente;

in zona activeaza concurenti puternici si au avut loc intrari de noi concurenti. Concurentii

apropiati ai entitatii nou create sunt grupul Schwarz si Carrefour.



Pitesti si imprejurimi s-au deschis 3 magazine Profi si 1 supermarket Carrefour. Piata este una

deschisa, urmatoarele magazine urmand sa intre pe piata: 1 magazin Billa, un magazin Carrefour

si un magazin Lidl.

18

Piata geografica Timisoara

105) Partile cumuleaza, in anul 2012, o cota de piata de [...]%, iar cota de piata inregistrata de

Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cota de piata inregistrata de parti

este in scadere in perioada analizata, inclusiv in cazul proiectiilor realizate pentru perioada 2013-

2014.

106) Dintre concurentii apropiati ai entitatii nou-create poate fi mentionat grupul Schwarz, cu o

cota de [...]%. Acesta detine cote de piata comparabile cu cea preconizata sa fie inregistrata de

partile implicate dupa concentrare, ceea ce ii va permite sa reactioneze la eventuale cresteri de

preturi ale partilor implicate. Alti concurenti activi pe piata sunt: Rewe (Penny+ Billa), Profi,

Almira, Novatim, Carrefour – Super.


aceasta piata.

108) Se preconizeaza o erodare a cotelor in perioada 2013-2014, cota combinata a partilor

scazand pe perioada 2013-2014 la [...]%, in timp ce grupul Schwarz ar inregistra o cota de [...]%,

iar grupul Rewe [...]%. In cazul proiectiei care ia in calcul doar maximizarea eficientei

magazinelor deschise in 2012, cota combinata ar urma sa scada la [...]%, in timp ce cota grupului

Schwarz ar creste la [...]%. Alti concurenti in zona sunt: Rewe (Penny+ Billa), Profi, Almira,

Novatim, Carrefour – Super.




[...] de pe piata de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata. Piata include mai multi

concurenti, care pot reactiona la o eventuala decizie de crestere a preturilor a entitatii rezultate in

urma operatiunii.



in zona activeaza concurenti puternici si au avut loc intrari de noi concurenti. Concurentul

apropiat al entitatii nou create este grupul Schwarz, iar alti concurenti activi in zona sunt: Rewe

(Penny+ Billa), Profi, Almira, Novatim, Carrefour – Super.


potentialul de cota de piata. Astfel, doar in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de

muncipiul Timisoara si imprejurimi, s-au deschis 3 magazine Lidl si 1 supermarket Profi.

Conform proiectiei care ia in calcul doar maximizarea eficientei magazinelor deschise in 2012,

Lidl si Kaufland ar ajunge sa detina o cota similara cu cea a entitatii rezultate. Piata este una

deschisa, urmatoarele magazine urmand sa se deschida, in 2012-2013, pe piata relevanta: 3

magazine Billa si 1 magazin Penny XXL.

Piata geografica Cotroceni - Bucuresti

112) Calcularea cotelor de piata in zona Cotroceni din Bucuresti s-a bazat doar pe comertul

modern, in analiza nefiind luata in calcul valoarea comertului traditional. Partile cumuleaza o

cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de Real si preluata de Auchan

19

in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata inregistrate de entitatea rezultata scad in

perioada analizata, de la [...]% in 2010 pana la [...]% in 2013-2014.

113) Pe aceeasi piata mai activeaza concurenti puternici: Mega Image, Cora, Carrefour.

Concurentii apropiati ai entitatii nou-create sunt: Mega Image, cu o cota de [...]%, Cora, cu o

cota de [...]% şi Carrefour, cu o cota de [...]%.


aceasta piata.

115) Proiectia realizata in functie de deschiderile de magazine anuntate arata o scadere a cotei de

piata apartinand partilor implicate, pana la [...]%, in timp ce cota de piata a Mega Image ar

ajunge [...]%, iar Carrefour ar creste la [...]%. Conform proiectiei nr. 2, in ipoteza in care toate

magazinele din zona vor atinge media de eficienta a retelelor din care fac parte, cota combinata a

partilor ar putea ajunge in perioada 2013-2014 sa urce pana la valoarea de [...]%, datorita in

principal deschiderii magazinului Auchan City din Crangasi in anul 2012 si captarea de catre

acesta a unei cote de piata. In cazul acestei proiectii, cota de piata a Mega Image ar creste pana la

[...]%.



considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se deruleaza prin cumpararea competitorului

nr.[...] de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata calculate de Consiliul

Concurentei. Pe aceeasi piata mai activeaza concurenti puternici: Mega Image, Cora, Carrefour,

Schwarz.



in zona activeaza concurenti reali ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti.


potentialul de cota de piata. Astfel, doar in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de zona

Cotroceni, s-au deschis 62 de magazine Mega Image, 4 magazine Lidl, 7 magazine Cristim, 4

magazine Carrefour, 1 Penny, 2 Profi, 2 Billa si 1 Auchan. Totodata, concurentii care

intentioneaza sa deschida magazine in zona in urmatorii doi ani sunt: Carrefour, Kaufland (2),

Mega Image (4), Mega Image Shop&Go (18), Billa (4), Lidl (3).

119) Piata geografica Pallady - Bucuresti


Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata inregistrate de

entitatea rezultata in urma operatiunii scad pe toata perioada analizata, de la [...]% in 2010 pana

la [...]% in 2012 si [...]% in 2013-2014.

121) Concurentii apropiati ai entitatii nou create sunt Cora, cu o cota de [...]% si Mega Image, cu

o cota de [...]%. Pe aceeasi piata mai activeaza: Kaufland (intrat in 2012), Lidl, Carrefour, Billa,

Profi, Cristim.

20

122) Valorile HHI post concentrare si delta HHI ar indica un grad de concentrare ridicat pe

aceasta piata. Cu toate acestea, proiectiile realizate pe perioada urmatoare arata un grad de

concentrare moderat.

123) Conform proiectiilor, cota de piata cumulata a partilor scade in perioada 2013-2014.

Proiectia realizata in functie de deschiderile de magazine anuntate in urmatorii doi ani arata o

scadere a cotei de piata apartinand partilor implicate pana la [...]%, iar concurentii apropiati

inregistreaza urmatoarele cote: Cora [...]%, Mega Image [...]%, Carrefour [...]%. In ipoteza in

care toate magazinele din zona vor atinge media de eficienta a retelelor din care fac parte, cota

combinata a partilor ar putea cobori, in perioada 2013-2014, pana la valoarea de [...]%, datorita

in principal deschiderilor importante de pe parcursul anului 2012, respectiv Kaufland, Lidl si

Mega Image. Cotele concurentilor din zona se modifica si acestea, respectiv: Cora ar avea o cota

de [...]%, Mega Image, ar detine o cota de [...]%, Schwarz ccu o cota de [...]%.




nr. [...] de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata calculate de Consiliul

Concurentei. Pe aceeasi piata mai activeaza concurenti puternici, precum: Kaufland (intrat in

2012), Lidl, Mega Image, Cora, Carrefour, Billa. Unii dintre acestia au intrat recent pe piata –

Kaufland la sfarsitul anului 2011, astfel ca nu au atins maximul de eficienta, altii intentioneaza sa

se extinda.



in zona activeaza concurenti reali ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti.


potentialul de cota de piata. Astfel, in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de zona

Bucuresti-Pallady, s-au deschis 2 magazine Carrefour, 5 magazine Cristim, 1 Kaufland, 1 Lidl,

12 magazine Mega Image si 2 magazine Billa. Totodata, concurentii care intentioneaza sa

deschida (deschideri cu grad ridicat de realizare) magazine in aceeasi arie de captare a

magazinului Real Pallady, in perioada 2013-2014, sunt: Carrefour, Kaufland, Mega Image (2),

Mega Image Shope& Go (4).

Piata geografica Vitan – Bucuresti


Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...] %. Cotele inregistrate de parti sunt in

scadere de la an la an pe toata perioada analizata, ajungand pana la o cota de sub 25% ca urmare

a proiectiilor realizate pe perioada urmatoare operatiunii.

128) Concurentii apropiati ai entitatii nou create sunt Mega Image cu o cota de [...]%, Cora, cu o

cota de [...]% si Carrefour, cu o cota de [...]%, Schwarz, cu o cota de [...]%.


aceasta piata.

130) Conform proiectiilor, cota de piata cumulata a partilor implicate scade in perioada 2013-

2014 pana sub pragul de 25%, prag sub care, la nivel european, se considera ca operatiunea nu

21

ridica probleme concurentiale. Proiectia realizata in functie de deschiderile de magazine anuntate

in urmatorii doi ani arata o scadere a cotei de piata apartinand partilor implicate pana la [...]%,

iar concurentii apropiati inregistreaza urmatoarele cote: Mega Image [...]%, Carrefour [...]%,

Cora [...]%, Schwarz [...]%. In ipoteza in care toate magazinele din zona vor atinge media de

eficienta a retelelor din care fac parte, cota combinata a partilor ar putea cobori, in perioada

2013-2014, pana la un nivel de [...]%, concurentii importanti inregistrand urmatoarele cote de

piata: Mega Image [...]%, Carrefour [...]%, Cora [...]%, Schwarz [...]%.




nr. [...] de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata calculate de Consiliul

Concurentei.



in zona activeaza concurenti reali ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti. Pe

aceeasi piata mai activeaza concurenti puternici: Kaufland, Lidl, Mega Image, Cora, Carrefour,

Billa. Unii dintre acestia au intrat recent pe piata, altii intentioneaza sa se extinda.


potentialul de cota de piata. Astfel, doar in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de zona

Vitan, s-au deschis 4 supermarketuri Carrefour, 7 magazine Cristim, 1 magazin Kaufland, 4

magazine Lidl, 36 de magazine Mega Image, 1 Penny, 1 Profi şi 2 magazine Billa.Conform

proiectiilor, in ipoteza in care toate magazinele din zona vor atinge media de eficienta a retelelor

din care fac parte, cota combinata a partilor ar putea cobori, in perioada 2013-2014, pana la

valoarea de [...]%, datorita in principal deschiderilor importante din 2012, respectiv Kaufland,

Lidl, Carrefour si Mega Image.Totodata, concurentii care intentioneaza sa deschida magazine

(deschideri cu grad ridicat de certitudine) in aceeasi arie de captare a magazinului Real Vitan

sunt: Carrefour (2), Kaufland, Mega Image (4), Shop&Go (11), Billa (2).

Piata geografica Craiova


Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata apartinand Real

sunt in scadere in perioada analizata, dar cele ale entitatii rezultate oscileaza de la [...]% in 2010

la [...]% in 2011 si [...]% in 2012.

135) Concurentul apropiat al entitatii nou create este grupul Schwarz (Lidl si Kaufland), cu o

cota de [...]% in anul 2012. Pe piata sunt prezente si alte magazine intrate in anul 2012, respectiv:

Lidl, Profi si Grupul Rewe (Penny si Billa).

136) Valorile HHI post concentrare si delta HHI sunt: HHI [...], delta [...].

137) Se preconizeaza o usoara erodare a cotelor de piata apartinand partilor implicate, in

perioada 2013-2014, in cazul proiectiei care ia in calcul deschiderile de magazine, cota

combinata a partilor scazand la [...]%, in timp ce grupul Schwarz ar inregistra o cota de [...]% si

grupul Rewe o cota de aprox. [...]%. In cazul proiectiei care ia in calcul maximizarea eficientei

magazinelor deschise in 2012, cota combinata a partilor implicate ar urma sa creasca la [...]%, in

timp ce cota grupului Schwarz ar fi de [...]%.

22




[...] de pe piata de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata. [...].

139) Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de alimente; in zona activeaza concurenti

apropiati ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti. Concurentul apropiat al

entitatii nou create este grupul Schwarz, iar pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in

anul 2012, care nu au atins inca potentialul de cota de piata.

140) In anul 2012, pe piata geografica reprezentata de muncipiul Craiova si imprejurimi, s-au

deschis 1 magazin Lidl si 1 magazin Profi. In zona nu sunt prezenti marii jucatori pe segmentul

de hypermarketuri, respectiv Carrefour si Cora, care sunt in negocieri pentru deschiderea unor

magazine. In conditiile restrictive de analiza, acestea nu au fost luate in calcul in realizarea

proiectiilor, datorita incertitudinii deschiderilor.

Piata geografica Targu Mures


Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata apartinand Auchan

si Real sunt in scadere in perioada analizata (de la [...]% in 2010 la [...]% in anul 2012).

142) Concurentii entitatii nou-create sunt grupul Schwarz, cu o cota de [...]% si Darina, cu o

cota de [...]%. Pe piata sunt prezente magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca

potentialul de cota de piata. Alti concurenti activi in zona sunt: Carrefour supermarket, Profi,

grupul Rewe (Billa si Penny).

143) Valorile HHI post concentrare si delta HHI sunt: HHI [...], delta [...].

144) In cazul proiectiei care ia in calcul maximizarea eficientei magazinelor deschise in anul

2012, cota combinata a partilor ar urma sa creasca la [...]%, in timp ce cota grupului Schwarz ar

creste la [...]%.




[...] de pe piata de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata, [...].



in zona activeaza concurenti apropiati ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti.

Concurentul apropiat al entitatii nou create este grupul Schwarz, iar pe piata mai activeaza

grupul Rewe, Profi, Carrefour.

Efecte coordonate:

147) Pe unele pieţe, structura este de aș a natură încât întreprinderile consideră drept posibil,

raţional din punct de vedere economic ș i, în consecinţă, preferabil, să adopte o conduită

susţinută de acţiune pe piaţă, cu scopul de a vinde la preţuri ridicate.

23

148) În general, cu cât mediul economic este mai puţin complex ș i mai stabil, cu atât mai uș or

întreprinderile vor ajunge la un acord comun cu privire la condiţiile de coordonare. De exemplu,

este mai simplă coordonarea câtorva participanţi decât cea a mai multora. De asemenea, este mai

simplă coordonarea preţului unui singur produs omogen decât cea a sute de preţuri pe o piaţă cu

multe produse diferenţiate. În mod similar, este mai simplă coordonarea unui preţ în cazul în care

condiţiile de cerere ș i ofertă sunt relativ constante decât în cazul în care acestea se află în

continuă schimbare. În acest context, cererea foarte instabilă, creș terea internă semnificativă a

unor întreprinderi pe piaţă sau intrarea frecventă a unor noi întreprinderi pot indica faptul că

situaţia actuală nu este suficient de stabilă pentru a fi probabilă coordonarea.

149) Comisia Europeana examineaza, in primul rand, posibilitatea indeplinirii conditiilor de

coordonare si, in al doilea rand, probabilitatea durabilitatii coordonarii. Pentru analiza

durabilitatii coordonarii sunt necesare trei conditii :

- capacitatea intreprinderilor care se coordoneaza de a monitoriza, la un nivel satisfacator,

respectarea conditiilor coordonarii ;

- mecanism de descurajare plauzibil, care poate fi activat in caz de abateri;

- reactiile tertilor – concurenti existenti sau potentiali – care nu participa la coordonare, dar

si clienti, care nu trebuie sa pericliteze rezultatele coordonarii.

I. Posibilitatea indeplinirii conditiilor de coordonare

150) Dificultatea cuantificării efectelor coordonate este unul din motivele pentru care analiza

acestora este, în principal, una calitativă31

. Se efectuează o analiză detaliată a pieţei, care are la

bază, de obicei, factorii care facilitează coordonarea între participanţii de pe piaţă ș i se

demonstrează in ce masura o coordonare între firmele din această industrie este foarte probabilă.

In atare conditii, daca factorii luati in considerare nu sunt identificati, coordonarea este putin

probabila.

Barierele la intrarea pe piata nu sunt semnificative

151) Intrarea frecventa de concurenti pe piata poate indica faptul ca situatia actuala nu este

suficient de stabila pentru a fi probabila coordonarea.

152) Cota de piata a comertului traditional in sectorul de retail alimentar din Romania este de

aprox. 50%, in timp ce cota de piata a retelelor de retail moderne se ridica la 50%. In zonele

urbane, cota de piata apartinand comertului modern ajunge la maximum [...]% (in Bucuresti), in

timp ce in zonele rurale comertul modern ocupa cel mult [...]%32

.

153) Dezvoltarea din prezent a pietei arata o crestere a comertului modern in detrimentul celui

traditional. Partile estimeaza ca aceasta tendinta va continua si in viitor, datorita faptului ca si in

31

Pentru analiza efectelor coordonate a fost preluata abordarea recomandată de Natalia Fabra şi Massimo Motta (2013) şi utilizată de Comisie în astfel de cazuri. Astfel, au fost analizati indicatori structurali, caracteristici ale cererii si ofertei.

32Sursa: GfK Consumer Tracking, Romanian Retail 2012.

24

cazul altor tari vecine - Polonia, Cehia si Ungaria – s-a intalnit o dezvoltare asemanatoare in

ultimii 10 ani.

154) Nu exista bariere semnificative care sa influenteze intrarea pe piata relevanta din Romania,

ci dimpotriva, aceasta piata se caracterizeaza printr-un grad ridicat de deschidere, influentat de

mai multi factori. Cererea populatiei pentru comertul modern este mare, iar dezvoltarea acestei

piete este, de asemenea, sustinuta din punct de vedere economic. Conditiile de intrare pe piata

sunt foarte asemanatoare cu cele intalnite in Polonia, Cehia si Ungaria, tinand cont mai ales de

ritmul de dezvoltare a acestor state; astfel, partile sustin ca pe piata din Romania vor avea loc noi

intrari, asa cum s-a intamplat si in Polonia, Cehia sau Ungaria. Obtinerea anumitor autorizatii de

deschidere/implantare magazin este inerenta oricarei activitati de constructii cladiri si nu

constituie o bariera la intrare.

155) Faptul ca barierele la intrarea pe aceasta piata nu sunt semnificative este probat si de

extinderile concurentilor deja activi pe aceasta piata, extinderi care au loc an de an.

156) Consiliul Concurentei a intrebat concurentii activi pe pietele afectate despre deschiderile de

magazine pentru care au intreprins deja anumite actiuni pentru implantarea unui magazin.

Raspunsurile arata deschideri multiple.

Transparenta pietei

157) Transparenta pietei este cu atat mai ridicata cu cat numarul participantilor activi este mai

mic. Pietele trebuie sa fie suficient de transparente pentru a permite coordonarea si monitorizarea

abaterilor. Gradul de transparenta depinde adesea si de modul in care au loc operatiunile pe

respectiva piata. De exemplu, nivelul de transparenta poate fi scazut daca operatiunile dintre

cumparatori si vanzatori sunt negociate pe baza bilaterala.

158) Piata de retail alimentar este una specifica, respectiv retailerii comercializeaza produsele in

magazine nespecializate. Totodata, aproape toti comerciantii mari emit reviste de promovare a

produselor de pe rafturile magazinelor. Ca atare, in acest sector exista o transparenta a preturilor

(de raft) si a gamei de produse. Cu toate acestea, vanzarea la raft este in stransa legatura cu

achizitia de la furnizori a produselor alimentare. Relatiile cu furnizorii sunt unele bilaterale,

contractele fiind negociate intre fiecare furnizor si fiecare retea de magazine. Ca atare, conditiile

comerciale obtinute de la furnizori, de care depinde stabilirea preturilor la raft, sunt

confidentiale, ceea ce indica un grad de transparenta redus in ceea ce priveste partea de

aprovizionare. Pe partea de vanzare la raft, trebuie luat in considerare ca actorii activi pe aceasta

piata comercializeaza mii de produse (pana la [...]in cazul Auchan), ceea ce ingreuneaza o

posibila coordonare.

159) Cererea de produse alimentare a scăzut între anii 2009-2011, iar incepand cu anul 2012 a

inregistrat o usoara crestere. Totodata, se preconizează că cererea va creşte in perioada

urmatoare. O cerere instabila nu permite coordonarea, odata ce conditiile de pe piata se schimba.

Concurentii trebuie sa se adapteze cerintelor consumatorilor in primul rand, ceea ce ar intarzia

sau ar periclita coordonarea.

160) Mai mult, cererea se modifica, cel putin pe anumite produse. Conform unor studii de piata,

clientii s-au reorientat spre produse mai ieftine sau pe achizitia strictului necesar (57% dintre

consumatori cumpara lucruri esentiale si au renuntat la a cumpara alte produse – studiul Nielsen

- Shopper trends 2012). Schimbarea preferintelor consumatorilor in aceasta perioada se poate

25

datora si scaderii puterii de cumparare datorate crizei economice. Pe de alta parte, reorientarea

consumatorilor spre produse esentiale poate indica faptul ca cel putin anumite grupe de produse

alimentare sunt foarte sensibile la modificarile preturilor.

161) Oferta de produse este in continua schimbare, in fiecare an anuntandu-se deschideri de

magazine pe fiecare dintre pietele analizate. Totodata, gama de produse se modifica in mod

constant, cel putin pe anumite categorii de produse.

Pietele analizate in prezenta concentrare economica nu sunt inca stabile/mature.

162) Cu cat pietele sunt mai stabile cu atat coordonarea este mai facila, conditiile comerciale

fiind aceleasi. Factori ca instabilitatea cererii sau cresterea interna a companiilor impiedica

coordonarea.

163) Sectorul de retail din Romania este, cel putin la acest moment, un sector dinamic. Firmele

active pe aceasta piata isi extind prezenta prin deschiderea de noi magazine in fiecare an, prin

care intra pe anumite piete locale sau isi extind reteaua pe aceeasi piata.

164) Dacă luăm în considerare numărul actual de magazine, precum si densitatea suprafetelor de

vânzare, se poate observa o diferentă semnificativă între pietele din vestul si estul Europei.

Pentru a ilustra acest fapt, partile au oferit un studiu AC Nielsen privind pietele din Romania, cu

privire la suprafata magazinelor dintr-o anumita zona geografica. Pe baza acestui studiu,

Consiliul Concurentei a calculat suprafata medie de vanzare pe cap de locuitor, folosind ca baza

recensamantul din 2011, si a comparat-o cu cea din Vestul Europei33

.

165) Studiul releva faptul ca, în România, există încă un potential mare de dezvoltare a pietei.

Astfel, în aproape toate pietele locale din România suprafata de vânzare per cap de locuitor este

mai mică de 0.50 m². Acestea variaza intre 0.25mp/cap de locuitor in Bucuresti şi 0.45mp/cap de

locuitor in Pitesti.

166) Conform studiului, in Romania, media suprafetei de vanzare pe cap de locuitor a fost de

0.56mp, spre deosebire de alte piete invecinate, ca Polonia, unde se inregistrau 0.94mp/loc, sau

Ungaria, cu 0.93mp/loc. In tarile din Europa de Vest, suprafata medie de vanzare pe cap de

locuitor se situeaza peste 1mp.

167) Cotele de piata inregistrate de companiile de pe piata de retail nu indica o simetrie a

acestora. Totodata, reteaua de distributie a partilor comparativ cu cea a altor concurenti si

eficienta vanzarilor releva faptul ca actorii de pe piata nu sunt similari. Coordonarea ar fi fost

mai probabila in cazul unor companii relativ simetrice in termeni de costuri, cote de piata.

168) Auchan detine 11 magazine tip Hypermarket si achizitioneaza alte 20 de magazine tip

Hypermarket. Pe pietele analizate, concurentii partilor sunt: grupul Schwarz, cu 236 de magazine

(Kaufland cu 81 de Hypermarketuri si Lidl cu 155 de magazine de tip discount), Rewe, cu 213

magazine (Penny cu 142 de magazine de tip discounter, Billa cu 71 de magazine tip

supermarket), Profi (153 de supermarketuri), Carrefour (25 de Hypermarketuri si 72 de

supermarketuri).

33

Studiu Gfk aflat in posesia Consiliului Concurentei, care ofera comparatii dintre suprafetele medii de vanzare pe cap de locuitor in diferite state din Europa, realizat in anul 2008.

26

169) Totodata, in comparatie cu concurentii, Auchan si Real se pozitioneaza la jumatatea

clasamentului atunci cand se analizeaza cifra de afaceri pe metru patrat.

170) Produsele comercializate de magazine sunt in principal produse alimentare. Acestea se

diferentiaza atat prin intermediul marcilor, cat si prin caracteristicile produsului. Diferentierea

produselor sau existenta a mii de preturi ingreuneaza o posibila coordonare a firmelor active pe

aceasta piata. Pe de alta parte, complexitatea coordonarii poate fi redusa prin stabilirea unor

norme de determinare a preturilor.

171) Companiile sunt prezente si pe piata din amonte în calitate de competitori, piata de pe care

acestea isi achizitioneaza produsele alimentare. Cu toate acestea, la nivelul din amonte aceste

retele de magazine intampina concurenta unor actori importanti – cash&carry, distribuitori en-

gross, restaurante, hoteluri etc. Ca atare, coordonarea din aval nu este facilitata de prezenta

companiilor in calitate de competitori si pe alta piata.

172) In ceea ce priveste Real – societatea achizitionata, o analiza a preturilor practicate de

aceasta nu indica faptul ca ar prezenta caracteristicile unei companii ce practica strategii de pret

agresive si independente, preturile acesteia nefiind cele mai mici de pe piata – deci achizitia

analizata nu apare ca o eliminare a unei companii de tip maverick de pe piata.

173) Nu exista legături structurale intre companiile active pe piata si nici acorduri de cooperare

sau alte acorduri contractuale care sa faciliteze coordonarea acestora.

174) Concluzie: Analizand factorii care ar putea facilita coordonarea între participanţii de pe

piaţă asupra conditiilor comerciale, se poate afirma că o coordonare este putin probabilă.

II. Sustenabilitatea/durabiltatea coordonării comportamentului - se analizeaza in ce masura

sustenabilitatea coordonarii în industrie este foarte probabilă.

175) În acest scop, Comisia sau autoritatea de concurenţă responsabila demonstrează că:

(i) piaţa este foarte transparentă la nivelul furnizorilor, astfel încât permite o monitorizare

eficientă a eventualelor abateri;

(ii) există un mecanism de descurajare credibil care poate fi activat in caz de constatare a

abaterilor

ș i

(iii) este improbabil ca outsider-ii să constituie un obstacol pentru o creș tere a preţurilor (în

sensul că există bariere importante la intrarea în industrie sau bariere care ar împiedica rivalii

mai mici să-şi extindă afacerile cu succes).

Piata nu este transparenta la nivelul furnizorilor

176) Contractele de furnizare produse alimentare sunt unele bilaterale si contin clauze de

confidentialitate. In mod normal, conditiile primite de un retailer de la un anumit furnizor nu sunt

cunoscute de alti concurenti ai retailerului. Gradul de transparenta este cu atat mai redus cu cat

relatiile dintre cumparatori si vanzatori pe o anumita piata sunt negociate in mod confidential.

Intreprinderile active pe aceasta piata pot face deductii in legatura cu conditiile obtinute de un

concurent de la furnizori. Cu toate acestea, pe o piata destul de instabila este destul de dificil sa

se stabileasca carui fapt se datoreaza o eventuala scadere a vanzarilor. In mod similar, daca

cererea sau conditiile de cost fluctueaza, este dificil de estimat daca un concurent se abate de la

conditiile de coordonare sau scade pretul pentru ca se asteapta ca ceilalti de pe piata sa il urmeze.

27

177) Coordonarea este durabila doar in cazul in care consecintele abaterii sunt destul de grave.

Nu exista bariere importante la intrarea pe piata. In fiecare an se anunta deschideri de magazine

sau extinderile celor deja prezenti pe aceste piete.

178) Consiliul Concurentei a intrebat actorii activi pe pietele afectate despre deschiderile de

magazine pentru care au intreprins deja anumite actiuni pentru implantarea unui magazin, iar

deschiderile sunt multiple. Astfel, intrarile pot constitui obstacole pentru sustinerea unei

coordonari.

179) Concluzie: desi s-a demonstrat ca o coordonare intre actorii de pe pietele analizate este

putin probabila, chiar si in situatia in care ar exista posibilitatea unei coordonari, aceasta nu ar fi

sustenabila.

Cresteri in eficienta

180) La evaluarea globala a unei concentrari economice, Comisia Europeana analizeaza

argumentele determinate de cresterile de eficienta si poate stabili ca nu exista niciun motiv

pentru declararea concentrarii incompatibila cu piata comuna. Cresterile de eficienta trebuie sa

fie in beneficiul consumatorilor, specifice concentrarii si verificabile. Economiile de costuri de

distributie pot oferi entitatii motivatia de a practica preturi mai mici in urma concentrarii.

Avantaje pentru consumatori. Analiza preturilor practicate de partile implicate

181) Partile au sustinut in notificare faptul ca Auchan practica preturi mai mici decat Real, iar

preluarea Real ar conduce la reducerea preturilor la raft pentru consumatorii actuali ai Real.

Partilor li s-au solicitat informatii privind economii de costuri totale pe care acestea estimează că

le vor obţine în urma concentrării economice, avand in vedere fiecare magazin apartinand

entitatii rezultate situat in cadrul pietelor relevante afectate in urma concentrarii economice.

182) Cele mai importante avantaje care se aşteaptă să rezulte din prezenta concentrare sunt

legate de aplicarea modelului său economic la magazinele Real preluate. Societatea ţintă a

înregistrat pierderi importante din operarea magazinelor care fac obiectul concentrării. Auchan

urmăreşte eficientizarea activităţii acestora prin aplicarea politicii proprii. Astfel, modelul

Auchan presupune o proporţie mai mică a cheltuielilor de funcţionare prin raportare la cifra de

afaceri. De exemplu, procentul total al costurilor operaţionale prin raportare la veniturile din

vânzarea de mărfuri a fost pentru Auchan de [...]% şi pentru Real de [...]% în 2012. Acest fapt va

permite Auchan să propună consumatorilor preţuri mai competitive şi să atragă astfel o clientelă

mai numeroasă pentru magazinele preluate.

183) Pe de altă parte, Auchan doreşte să integreze aspectele pozitive ale sistemului de

funcţionare actual al Real Romania. De exemplu, sistemul logistic al Real Romania este unul

performant. Acesta va permite Auchan să asigure difuzarea produselor proaspete româneşti dintr-

o anumită zonă, pe care anterior le putea obţine doar pe plan local, către întreaga reţea. De

asemenea, acest sistem logistic va constitui un element important în dezvoltarea de către Auchan

a conceptului său de marcă proprie aplicat unor produse fabricate în ţară.

28

184) Totodata, partilor li s-a solicitat sa prezinte o situatie a preturilor medii de raft lunare

practicate de Real si Auchan, pentru cele mai vandute produse din anumite categorii de produse

comercializate, pe ultimele 3 luni ale anului 2012. Concluzia a fost ca preţurile Auchan sunt mai

mici în [...]% din cazuri.

185) Conform partilor, politica de preţuri a Auchan este diferită de cea a Real şi a altor mari

lanţuri de magazine. O astfel de deosebire este dată de faptul că, conceptul Auchan presupune

aplicarea de preţuri mici pentru toate produsele - [...] de produse. Alte lanţuri de magazine,

inclusiv Real, practică preţuri mici la produsele cele mai vândute, compensând cu preţuri mai

mari la restul de [...] de produse. De aceea, comparaţia nu este reprezentativă pentru diferenţele

de preţ dintre Real şi Auchan, acesta din urmă aplicând preţuri mai mici la multe alte produse

decât cele cuprinse în comparaţie. Prin urmare, dacă ar fi comparate mai multe preţuri,

comparaţia ar arăta un procent mult mai important de produse pentru care preţurile Auchan sunt

mai mici.

186) In final, se poate observa că Real Romania practică preţuri competitive cu precădere în

categoria "fructe şi legume". Partea notificatoare consideră că aceasta se datorează în special

punctului forte al Real Romania în materie de logistică. De exemplu, Auchan Romania poate

obţine preţuri de achiziţie foarte competitive pentru produse proaspete în anumite părţi ale ţării,

dar din cauza deficienţelor de logistică, nu poate difuza aceste produse în întreaga sa reţea şi

poate vinde aceste produse doar în zona de unde le-a achiziţionat. Întrucât Auchan Romania

intenţionează să preia sistemul logistic al Real Romania, se aşteaptă să poată distribui astfel de

produse la preţuri competitive către toate cele 31 de magazine.

Analiza efectelor pe piata din amonte - piata aprovizionarii

187) In sectorul comertului cu amanuntul exista o stransa inter-dependenta intre piata

comercializarii si piata aprovizionarii, deoarece pozitia unui magazin pe piata comercializarii

determina volumele de marfuri achizitionate de la furnizori. Cu cat sunt mai mari volumele de

produse achizitionate, cu atat mai mare este puterea de negociere a magazinului in relatia cu

furnizorii sai. In ceea ce priveste piata aprovizionarii, o operatiune de concentrare economica

intre doi retaileri antreneaza riscul inchiderii pietei de desfacere pentru furnizorii societatii

achizitionate si riscul inchiderii pietei de aprovizionare pentru ceilalti concurenti ai partilor

implicate.

188) Ca urmare a operatiunii de concentrare economica, partile implicate au oferit cote de piata

estimate sub [...]% indiferent de categoria analizata.

189) In ceea ce priveste comparatia intre achizitiile partilor si achizitiile altor agenti economici

prezenti pe piata, precum si comparatia intre achizitiile pe categorii de produse realizate de

actorii comertului modern, in cauza s-a efectuat o analiza care a inclus, pe langa partile

implicate, si achizitiile efectuate de aproximativ 22 comercianti (hiper/supermarketuri si

cash&carry). Chiar in aceste conditii restrictive de analiza, in care nu a fost luata in calcul

valoarea achizitiilor efectuate de catre toti agentii economici activi pe piata, precum cei din

HoReCa si alti distribuitori en-gross, analiza a demonstrat ca entitatea rezultata in urma

concentrarii economice va intampina presiunea altor concurenti prezenti pe aceasta piata.

29

190) Concret, in functie de valoarea totala a achizitiilor de produse alimentare, pe aceste piete

definite in conditii restrictive de analiza, Auchan ar detine o cota de piata de [...]%, din care

achizitiile Real ar reprezenta aproximativ [...]%, comparativ cu Kaufland si Lidl, care ar detine o

cota de [...]%, Metro, care ar detine o cota de [...]% si Carrefour, cu [...]%. Pe celelalte categorii

analizate, Auchan este concurat in principal de grupul Schwarz, Carrefour, Metro si grupul

Rewe, acestia putand reactiona la o posibila actiune a entitatii rezultate.

191) Avand in vedere ca piata achizitiilor poate fi segmentata pe grupe de produse, in functie de

oferta producatorilor, luand in considerare datele disponibile pentru cele 22

hiper/supermarketuri, a fost realizata o analiza pe mai multe categorii de produse, care acopereau

o cota importanta in achizitiile partilor implicate. In acest sens, au fost comparate achizitiile

valorice ale partilor pe fiecare dintre aceste grupe de produse cu achizitiile celorlalte

hiper/supermarketuri.

192) Avand in vedere cota de piata detinuta de Real pe categoriile de produse identificate si

preluata de Auchan, care nu depaseste [...]% pe niciuna dintre categoriile analizate, cota de piata

cumulata a partilor implicate in operatiunea de concentrare economica notificata, care nu

depaseste [...]%, indiferent de categoria analizata, precum si cotele de piata inregistrate de

concurenti, rezulta ca, in urma operatiunii notificate, operatiunea notificata nu are efecte negative

asupra accesului concurentilor partilor implicate la piata de aprovizionare.

VI. RESTRICTIONARI AUXILIARE

193) Formularul de notificare face referire la o clauza a Contractului de vanzare – cumparare,

considerata de parti ca fiind restrictionare direct legata si necesara implementarii operatiunii.

194) In masura in care restrictionarile sunt direct legate si necesare implementarii concentrarii

economice, acestora li se aplica Regulamentul privind concentrarile economice. Pentru

restrictionarile care nu pot fi considerate direct legate si necesare punerii in aplicare a unei

concentrari economice, art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare, respectiv art. 101 si 102 din Tratatul privind

Functionarea Uniunii Europene raman potential aplicabile.

195) Prezenta decizie acopera restrictionarile direct legate si necesare implementarii concentrarii

economice notificate in masura in care acestea nu exced Regulamentului privind concentrarile

economice si Instructiunilor privind restrictionarile direct legate si necesare punerii in aplicare a

concentrarilor economice.

VII. ANGAJAMENTE ASUMATE DE INTREPRINDERILE IMPLICATE (Anexa nr.1, parte

integranta din prezenta Decizie)

196) In vederea inlaturarii oricaror probleme de concurenta pe pietele analizate, Auchan

Romania SA a transmis, la data de 25.07.2013, angajamente, in conformitate cu prevederile art.

46 alin.(2) lit.b) din Legea concurentei nr.21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

197) Descrierea angajamentelor asumate

Angajamentele comportamentale asumate pe piata comercializarii bunurilor de consum curent

preponderent alimentare in Craiova si Targu Mures

30

Angajamentele transmise de parti constau in:

- Auchan România se va abţine de la deschiderea sau achiziţionarea de noi magazine

pentru comercializarea bunurilor de consum curent în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş pe

o perioadă de cinci ani de la data autorizării Concentrării. În fiecare an în cursul acestei

perioade, până la data de 31 ianuarie, Auchan România va transmite Consiliului

Concurenţei situaţia cotelor de piaţă din aceste două oraşe aferente anului precedent.

Această obligaţie de raportare se va menţine prin urmare până la data de 31 ianuarie

2018.

- Auchan România se obligă ca, după realizarea Concentrării, pe o perioadă care expiră la

finalul anului 2015, preţurile medii de vânzare pe care le va practica în magazinele din

Craiova şi Târgu-Mureş să nu depăşească cu mai mult de 5% preţul mediu de vânzare

aferent tuturor celorlalte magazine ale Auchan România. În acest scop, Auchan România

va prezenta Consiliului Concurenţei, până la data de 31 ianuarie a anilor 2014, 2015 şi

2016, o comparaţie de preţuri aferentă anului precedent.

- Auchan România va limita aplicarea geografică a clauzei de non-concurenţă prevăzute în

Articolul 11.5 a) din Contractul de vânzare-cumpărare, cu privire la România, la oraşele

în care sunt situate magazinele Real România cuprinse în obiectul tranzacţiei.

Analiza angajamentelor asumate de intreprinderile implicate

198) Angajamentele propuse a fi asumate in zonele Craiova si Targu Mures reprezinta

angajamente comportamentale. Astfel, cota de piata apartinand partilor implicate pe cele doua

piete – Craiova si Targu Mures - nu va creste ca urmare a dezvoltarii lantului de magazine, ci

doar pe baza de eficienta, ceea ce ar trebui sa fie in favoarea consumatorilor finali.

199) Totodata, angajamentul ca preturile nu vor creste cu mai mult de 5% fata de preturile

celorlalte magazine ale lantului este in masura sa asigure ca o eventuala crestere a preturilor in

cele 2 zone se datoreaza factorilor externi si nu eventualei pozitii detinute de noua entitate pe

aceste piete, celelalte magazine, in raport cu care se realizeaza comparatia, fiind prezente pe

piete relevante pe care activitatile partilor nu se suprapun.

200) Respectarea acestor angajamente va putea fi verificată de catre Consiliul Concurentei

prin intermediul unui raport anual.

VII. CONCLUZII

201) Dobandirea controlului unic de catre Auchan asupra Real cade sub incidenta Legii

concurentei nr.21/1996, incadrandu-se in prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) referitoare la

realizarea unei concentrari economice si in prevederile art.14 referitoare la pragul cifrei de

afaceri;

202) Operatiunea notificata are loc pe piata comertului cu amanuntul de produse alimentare si

nealimentare de consum curent prin magazine tip hiper/supermarketuri, discounteri si alte

magazine similare. Prin inglobarea Real, Auchan va adauga 20 de Hypermarketuri la reteaua

acestuia de 11 magazine tip Hypermarket.

203) Operatiunea de concentrare economica analizata conduce la suprapuneri pe orizontala in

ceea ce priveste activitatile de comert cu amanuntul de produse de consum curent ale grupului

31

Auchan si ale societatilor Real pe 9 piete relevante locale (din care 3 in Bucuresti), definite la o

distanta 20 si, respectiv, 30 de minute de mers cu autoturismul in jurul magazinelor achizitionate.

204) Cota de piata insumata a partilor implicate pe pietele relevante nu depaseste [...]%. In

Bucuresti, cotele de piata au fost calculate doar pe baza comertului modern, iar cotele cumulate

se incadreaza in intervalul [...]%. In ceea ce priveste pietele relevante din provincie, la calculul

cotelor a fost luata in considerare si o parte din comertul traditional – magazinele alimentare. Pe

pietele relevante din provincie (6 piete) cotele cumulate ale partilor se incadreaza in intervalul

[...]%. Prin intermediul operatiunii notificate, grupul achizitor preia o cota de piata a Real situata

in intervalul [...]%. In aceste zone, sunt prezente marile lanturi de comert modern: Carrefour,

Cora, Kaufland, Billa, Penny, Lidl, dar si actori ai comertului traditional.

205) Au fost realizate proiectii ale cotelor de piata pentru perioada 2013-2014, in 2 ipoteze,

respectiv cu luarea in considerare sau nu a deschiderilor de magazine anuntate de concurenti ca

avand un grad de certitudine ridicat. Pe baza acestor proiectii, se poate afirma ca nivelul cotelor

de piata apartinand partilor implicate se va reduce, urmand trendul de scadere de pe toata

perioada analizata.

206) HHI arata un grad de concentrare redus sau moderat pe pietele afectate. Pe o singura piata,

Pallady din Bucuresti, valoarea acestuia indica o piata concentrata, care insa pe proiectii se

modifica, HHI indicand o piata moderat concentrata. Cu toate acestea, pe pietele analizate au

avut loc deschideri de noi magazine si se anunta deschideri si in perioada urmatoare.

207) Din cele 9 piete afectate, pe patru dintre acestea cota de piata apartinand partilor scade sub

25% in perioada analizata sau in proiectii, prag sub care la nivel european se considera ca nu sunt

probleme de natura concurentiala. Pe celelalte 5 piete, partile inregistreaza cote peste 25%.

208) Angajamentele asumate de Auchan Romania SA, in vederea obtinerii unei decizii de

autorizare din partea Consiliului Concurentei, constau in: (i) nedeschiderea de noi magazine pe

aceste 2 piete relevante in urmatorii 5 ani si (ii) faptul ca preturile de vanzare catre consumator,

in magazinele din Craiova si Targu-Mures comparativ cu alte magazine Auchan din alte zone, nu

vor creste cu mai mult de 5%, pe o perioada de 3 ani de la autorizarea concentrarii. Operatiunea

de concentrare economica notificata nu va conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea

semnificativa a concurentei pe niciuna din pietele relevante identificate.

209) Pe piata aprovizionarii, operatiunea notificata nu ridica probleme concurentiale in ceea ce

priveste o crestere substantiala a puterii de negociere a partilor implicate in relatia acestora cu

furnizorii de produse si nu conduce la efecte negative asupra accesului concurentilor partilor

implicate la piata de aprovizionare.

210) Realizarea operatiunii de concentrare economica notificate, nu ridica obstacole

semnificative in calea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia, in

special ca urmare a crearii sau consolidarii unei pozitii dominante.

32

CONDITII SI OBLIGATII

211) In conformitate cu prevederile art. 46 alin (2) lit.b) din lege, precum si cu prevederile art.21

alin (1) lit.b) coroborate cu prevederile art.24 alin.(2) din Regulamentul privind concentrarile

economice, in decizia pe care o va emite, autoritatea de concurenta poate stabili conditii si

obligatii de natura sa asigure respectarea de catre partile implicate a angajamentelor pe care si

le-au asumat.

212) Angajamentele asumate de parti constituie conditii atasate prezentei decizii, restul cerintelor

prevazute in celelalte Sectiuni ale angajamentelor constituind obligatii ale partilor.

213) Realizarea operatiunii de concentrare economica nu ridica obstacole semnificative in calea

concurentei efective, in special ca urmare a crearii sau consolidarii unei pozitii dominante pe

pietele relevante identificate.

214) In aceste conditii, ca urmare a analizei dosarului nr. RS/10/18.03.2013 privind concentrarea

economica realizata prin dobandirea controlului de catre Auchan SA asupra real,- Hypermarket

Romania SRL se constata ca, desi operatiunea cade sub incidenta Legii concurentei nr.21/1996,

republicata, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurential

normal.

În temeiul art. 20 (4) lit. b) si al art.26 alin. (1) lit.d) din Legea concurenţei nr.21/1996,

republicată, cu modificările ș i completările ulterioare ș i ale art.59 alin.(1) lit.b) din

Regulamentul de organizare, funcţionare ș i procedură al Consiliului Concurenţei

DECIDE

Art. 1. In temeiul dispozitiilor art. 46 alin. (2) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se emite prezenta decizie de neobiectiune

privind concentrarea economica realizata prin dobandirea controlului unic de catre Auchan

Romania SA asupra S.C. real,- Hypermarket Romania SRL, cu conditia respectarii

angajamentelor propuse de SC Auchan Romania SA si acceptate de Consiliul Concurentei

(Anexa nr.1).

Art.2. Conform prevederilor art. 51 alin. (1) lit. e) din Legea concurentei nr. 21/1996,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, neindeplinirea unei obligatii, a unei

conditii sau a unei masuri impuse printr-o decizie a Consiliului Concurentei, constituie

contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totala realizata

in anul financiar anterior sanctionarii. Potrivit art. 54 alin. (1) lit. d) din Legea concurentei nr.

21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Concurentei poate

obliga, prin decizie, intreprinderile sau asociatiile de intreprinderi la plata unor amenzi

cominatorii in suma de pana la 5% din cifra de afaceri zilnica medie din anul financiar anterior

sanctionarii, pentru a le determina sa respecte conditiile si/sau obligatiile impuse printr-o decizie

luata potrivit art. 46 alin. 2 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile

si completarile ulterioare.

33

Art.3. Auchan Romania SA este obligata, conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea

concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sa plateasca taxa

de autorizare a concentrarii economice notificate.

Art.4. Taxa de autorizare, calculata conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea concurenţei

nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Instrucţiunilor date de

Consiliul Concurenţei în aplicarea art. 32 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, în funcţie de cifrele de afaceri comunicate prin

imputernicit, cu adresa din data de 17.06.2013, inregistrata cu nr. RG-8007/17.06.2013, este de

[...]lei.

Art.5. Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira in termen de maxim 30 (treizeci) de zile

de la data comunicarii prezentei Decizii, de catre Auchan Romania SA, la bugetul de stat, cu

ordin de plata tip trezorerie, cu mentiunea: “Taxa pentru autorizarea concentrarii economice

conform Legii concurentei nr. 21/1996”. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat

Consiliului Concurentei.

Art.6. Decizia Consiliului Concurentei poate fi contestata, conform prevederilor art. 471 din

Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen

de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios - Administrativ.

Art.7. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data comunicarii ei.

Art.8. Secretariatul General si Directia Bunuri de Consum din cadrul Consiliului Concurentei vor

urmari aducerea la indeplinire a prezentei Decizii.

Art.9. Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurentei va transmite aceasta Decizie la:

Auchan Romania SA

Prin imputernicit:

[...].

Bogdan M. Chiriţoiu

Preşedinte

Otilian Neagoe Dan Ionescu

Vicepreşedinte Consilier de Concurenţă

34

ANEXA NR. 1

FORMULAR

PENTRU PROPUNEREA DE ANGAJAMENTE

ÎN MATERIA CONCENTRĂRILOR ECONOMICE34

Concentrarea Economică

Auchan România / Real România

GIDE LOYRETTE NOUEL

LEROY ŞI ASOCIAŢII SCA

Strada Maior Şonţu nr. 10-12

Sector 1 - Bucureşti

România

Data: 25 iulie 2013

34

În conformitate cu Instrucţiunile privind angajamentele în materia concentrărilor economice, puse în aplicare

prin Ordinul Consiliului Concurenţei nr. 688/2010, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1 din 3 ianuarie

2011.

35

SECŢIUNEA 1

Descrierea angajamentului

1. Furnizaţi informaţii detaliate despre:

a) obiectul angajamentelor propuse;

Consiliul Concurenţei a exprimat preocupări cu privire la impactul concentrării Auchan Romania

SA / real,- Hypermarket Romania SRL, notificată la Consiliul Concurenţei sub numărul RS-

10/18.03.2013 ("Concentrarea"), cu privire la pieţele de comercializare a bunurilor de consum

curent în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş.

De aceea, deşi nu consideră că Concentrarea ridică îngrijorări de concurenţă, Auchan România

propune următoarele două angajamente referitoare la aceste două oraşe, pentru a răspunde

preocupărilor exprimate de către Consiliu.

În plus, Auchan România va modifica aplicarea clauzei de non-concurenţă prevăzută în

Contractul de vânzare-cumpărare din data de 30 noiembrie 2012, în conformitate cu poziţia

exprimată de Consiliul Concurenţei în scrisoarea sa din data de 1 aprilie 2013.

a1. Angajamentul nr. 1

Auchan România se va abţine de la deschiderea sau achiziţionarea de noi magazine pentru

comercializarea bunurilor de consum curent în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş pe o perioadă de

cinci ani de la data autorizării Concentrării.

În fiecare an în cursul acestei perioade, până la data de 31 ianuarie, Auchan România va

transmite Consiliului Concurenţei situaţia cotelor de piaţă din aceste două oraşe aferente anului

precedent. Această obligaţie de raportare se va menţine prin urmare până la data de 31 ianuarie

2018.

a.2. Angajamentul nr. 2

Auchan România se obligă ca, după realizarea Concentrării, pe o perioadă care expiră la finalul

anului 2015, preţurile medii de vânzare pe care le va practica în magazinele din Craiova şi

Târgu-Mureş să nu depăşească cu mai mult de 5% preţul mediu de vânzare aferent tuturor

celorlalte magazine ale Auchan România.

În acest scop, Auchan România va prezenta Consiliului Concurenţei, până la data de 31 ianuarie

a anilor 2014, 2015 şi 2016, o comparaţie de preţuri aferentă anului precedent stabilită după

următoarea metodologie:

[confidential]

Pe durata termenelor menţionate mai sus, în scopul asigurării respectării de către Auchan a

obligaţiilor asumate prin aceste Angajamente, Auchan va raporta Consiliului Concurentei orice

date rezonabile solicitate de acesta pentru a face dovada respectării Angajamentelor descrise mai

sus. În plus, Auchan va răspunde oricăror solicitări de informaţii din partea Consiliului

36

Concurenţei cu privire la Angajamentele asumate în termenul comunicat de această autoritate.

Termenul de răspuns nu va putea fi însă mai mic de 15 (cincisprezece) zile lucrătoare de la

primirea/înregistrarea de către Auchan a solicitării din partea Consiliului Concurentei.

a.3 Angajamentul nr. 3 (clauza de non-concurenţă)

Auchan România declară că va limita aplicarea geografică a clauzei de non-concurenţă prevăzute

în Articolul 11.5 a) din Contractul de vânzare-cumpărare, cu privire la România, la oraşele în

care sunt situate magazinele Real România cuprinse în obiectul tranzacţiei.

b) condiţiile de punere în aplicare a acestora. În cazul în care angajamentele

propuse constau în cesionarea unei activităţi, secţiunea 4 cuprinde informaţiile

specifice necesare.

Nu este cazul.

SECŢIUNEA 2

Caracterul adecvat în scopul eliminării problemelor de concurenţă

2. Furnizaţi informaţii care să demonstreze caracterul adecvat al angajamentelor

propuse în scopul eliminării obstacolelor semnificative în calea concurenţei efective, care

au fost identificate de către Consiliul Concurenţei.

2.1 În ceea ce priveşte angajamentul indicat la punctul 1 a.1 de mai sus

Primul din angajamentele propuse de către Auchan România va avea ca efect limitarea creşterii

prezenţei pe piaţă a Auchan România în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş pe o perioadă de cinci

ani de la data autorizării Concentrării.

Această limitare este importantă, întrucât în acest moment cota de piaţă post-concentrare a

Auchan România nu depăşeşte [...]% pe aceste pieţe iar structura acestor pieţe, cu un număr mare

de concurenţi, în condiţiile lipsei de bariere la intrare, arată că poziţia Auchan România poate fi

redusă în orice moment de către concurenţii săi.

Într-adevăr, dacă numărul de magazine al Auchan România din aceste oraşe nu va creşte, în

următorii cinci ani, peste numărul atins ca urmare a prezentei concentrări, trebuie avut în vedere

că unii din concurenţii săi deţin deja un număr mai mare de magazine şi chiar şi o singură

investiţie mai importantă a unui concurent pe aceste pieţe ar fi suficientă pentru a coborî cota de

piaţă a noii entităţi la un nivel situat mult sub [...]%.

Transmiterea datelor de piaţă anuale de către Auchan România în tot acest interval de timp de

cinci ani va permite verificarea de către Consiliul Concurenţei a oportunităţii menţinerii acestui

angajament.

2.1 În ceea ce priveşte angajamentul indicat la punctul 1 a.2 de mai sus

Una din preocupările Consiliului Concurenţei legate de cotele de piaţă post-concentrare ale

Auchan România în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş constă în faptul că Auchan România ar avea

37

posibilitatea să crească preţurile de vânzare către consumatori la un nivel superior preţurilor pe

care le-ar practica în condiţii de concurenţă mai intensă.

Pentru a elimina această preocupare a Consiliului Concurenţei, Auchan România propune ca,

pentru o perioadă care expiră la finalul anului 2015, să menţină preţurile medii din aceste două

oraşe, unde cotele sale de piaţă sunt mai mari, la un nivel care să nu depăşească cu mai mult de

5% preţurile medii pe care la practică în celelalte oraşe în care este prezent şi în care prezenţa sa

va fi scăzută chiar şi după concentrare.

Acest mecanism va asigura ca Auchan România să acţioneze pe pieţele din Craiova şi din Târgu-

Mureş în acelaşi mod în care va acţiona pe pieţele în care concurenţii săi sunt mai puternici. Prin

urmare, Auchan România nu va avea posibilitatea să se folosească de poziţia sa mai importantă

din Craiova şi din Târgu-Mureş pentru a creşte preţurile sale de vânzare peste un nivel

concurenţial.

Astfel, acest angajament răspunde direct şi în mod adecvat preocupării exprimate de către

Consiliu.

De asemenea, respectarea acestui angajament este uşor de monitorizat de către Consiliul

Concurenţei prin raportările anuale pe care le propune Auchan România. În plus, în cazul în care

Consiliul Concurenţei va solicita acest lucru în mod punctual, comparaţiile de preţuri vor putea fi

certificate de către un auditor independent.

SECŢIUNEA 3

Rezumatul angajamentelor

3. Furnizaţi un rezumat neconfidenţial al angajamentelor propuse, precum şi motivul

pentru care, în opinia părţilor, acestea sunt adecvate pentru a elimina orice obstacole

semnificative în calea concurenţei efective. Consiliul Concurenţei poate folosi acest rezumat

pentru a consulta terţii cu privire la angajamentele propuse.

Nu este aplicabil.

SECŢIUNEA 4

Informaţii privind activitatea destinată cesionării

4. În cazul în care angajamentele propuse constau în cesionarea unei activităţi,

furnizaţi următoarele informaţii şi documente.

Informaţii generale privind activitatea destinată cesionării

Furnizaţi informaţiile următoare cu privire la funcţionarea curentă a activităţii vizate

pentru cesionare şi la schimbările deja planificate pentru viitor:

38

4.1. Descrieţi activitatea care va fi cesionată, inclusiv entităţile care aparţin acesteia,

sediul legal şi administrativ al acestora, alte amplasamente pentru producţie sau prestarea

de servicii, structura organizaţională globală şi orice alte informaţii relevante privind

structura administrativă a activităţii ce urmează a fi cesionată.

4.2. Specificaţi dacă există obstacole juridice pentru transferul activităţii destinate

cesionării sau al activelor, inclusiv drepturi deţinute de terţi şi autorizaţii necesare, şi

descrieţi aceste obstacole.

4.3. Enumeraţi şi descrieţi bunurile produse ori serviciile prestate, în special

caracteristicile lor tehnice şi de altă natură, mărcile implicate, cifra de afaceri generată de

fiecare dintre aceste produse sau servicii (în ultimii 3 ani), precum şi orice inovaţii sau

produse noi ori servicii planificate.

4.4. Descrieţi nivelul la care sunt exercitate funcţiile esenţiale ale activităţilor destinate

cesionării, în cazul în care acestea nu sunt operate la nivelul activităţilor de cesionat în

cauză, inclusiv funcţiile de cercetare şi dezvoltare, producţie, marketing şi vânzări,

logistică, relaţii cu clienţii, relaţii cu furnizorii, sisteme informatice etc. Descrierea ar trebui

să cuprindă rolul jucat de celelalte niveluri, relaţiile cu activităţile destinate cesionării şi

resursele funcţiei respective, cum ar fi personal, active, resurse financiare etc.

4.5. Descrieţi detaliat legăturile dintre activitatea destinată cesionării şi alte

întreprinderi controlate de părţile care efectuează notificarea, indiferent de sensul

legăturii, cum ar fi:

- furnizare, producţie, distribuţie, servicii sau alte contracte;

- active corporale sau necorporale comune;

- personal comun sau detaşat;

- sisteme informatice sau de altă natură folosite în comun;

- clienţi comuni.

4.6. Descrieţi în termeni generali toate activele corporale şi necorporale relevante care

sunt utilizate şi/sau deţinute de activitatea destinată cesionării, incluzând, în toate cazurile,

drepturile de proprietate intelectuală şi mărcile.

4.7. Furnizaţi o organigramă precizând numărul persoanelor care lucrează în prezent în

fiecare dintre funcţiile activităţii destinate cesionării şi o listă a angajaţilor care sunt

indispensabili pentru funcţionarea activităţii destinate cesionării, descriind funcţiile

acestora.

4.8. Descrieţi clienţii activităţii destinate cesionării, furnizând o listă a acestora şi cifra

de afaceri totală generată de activităţile destinate cesionării, desfăşurate cu fiecare dintre

aceşti clienţi (în ultimii 3 ani şi ca procentaj din totalul cifrei de afaceri a activităţii

destinate cesionării).

4.9. Precizaţi datele financiare pentru activitatea destinată cesionării, inclusiv cifra de

afaceri realizată în ultimii 3 ani, precum şi o previziune pentru următorii 3 ani.

4.10. Identificaţi şi descrieţi orice schimbări care au intervenit în ultimii 3 ani în

organizarea activităţii destinate cesionării sau în cadrul legăturilor cu alte întreprinderi

controlate de părţile care efectuează notificarea.

39

4.11. Identificaţi şi descrieţi orice schimbări planificate pentru următorii 3 ani în

organizarea activităţilor destinate cesionării sau în cadrul legăturilor cu alte întreprinderi

controlate de părţile care efectuează notificarea.

Informaţii generale privind activitatea destinată cesionării conform descrierii din

angajamente

4.12. Descrieţi orice domenii în care activitatea destinată cesionării, astfel cum a fost

specificată în angajamente, diferă de natura şi domeniul de aplicare a activităţilor realizate

în prezent.

Achiziţionarea de către un cumpărător adecvat

4.13. Explicaţi motivele pentru care, în opinia părţilor, activitatea va fi achiziţionată de

către un cumpărător adecvat în intervalul de timp propus în angajamentele oferite.

Nu este aplicabil.

Bucureşti, 25 iulie 2013

Pentru Auchan România,

_______________________

Eleonora Udroiu

Avocat

DECIZIA Nr. 32 din 29.07.2013 COMISIA CONSILIULUI … · nespecializate, cu vanzare predominanta de...

Documents

Transcript of DECIZIA Nr. 32 din 29.07.2013 COMISIA CONSILIULUI … · nespecializate, cu vanzare predominanta de...