DECEMBRIE 2014 - experttehniciasi.ro EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA (CET-R) Buletin documentar...

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA (CET-R)

Editat de CET–R

DECEMBRIE 2014

COPYRIGHT 2014, CET-R – Certificat de înregistrare a mărcii nr. 128020/09.04.2013 Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisă reproducerea integrală sau parţială a acestei publicaţii periodice, prin mijloace scrise sau electronice, fără aprobarea conducerii Corpului Experţilor Tehnici din România.


Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 127 - decembrie 2014

Cu prilejul sărbătorilor de Craciun şi a Noului An 2015,

conducerea CET-R vă doreşte multă sănătate, succes în activitate, împlinirea tuturor dorinţelor şi tradiţionalul “La mulţi ani” !

SÅRBÅTORI FERICITE !


CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA

LA MULTI ANI ! 2015



Decembrie 2014 Colectiv redacţie:

ing. Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie

tehnoredactare : ing. Dobra Mariana

Pag:

Info CET-R – evenimente în trim. IV 2014 la care au participat şi delegaţi ai CET-R:

- Al XIII-lea Simpozion naţional de căi ferate (30.10.2014)

- A şaptea ediţie a Conferinţei “ Ziua Profesiilor Liberale din România“ (05.11.2014)

- Cea de a doua ediție a Workshop-ului cu tema: "Cercetare și expertiză

inginerească", organizat de Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) –

Sucursala Constanța și INCDPM – Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare

Marină “Grigore Antipa” (INCDM) în colaborare cu Societatea Experților Tehnici

Extrajudiciari și Consultanți (SETEC) și Asociaţia Corpul Experţilor Tehnici din

Romȃnia (CET-R), care a avut loc la Constanţa în data de 28.11.2014

- Ediţia a XII-a a Galei premiilor UNSICAR (18.12.2014)

Info CET-R organizatoric :

- Reorganizarea Filialei Vaslui a CET-R (15.11.2014)

- Şedinta extraordinara a Filialei București a CET-R, în vederea alegerii unui

Birou Executiv mai dinamic (19.11.2014)

Frauda în asigurările imobiliare a construcţiilor afectate de dezastre (cutremur,

alunecări de teren, inundaţii), în vederea obţinerii de către asigurat a unor foloase

necuvenite Autor: ing. expert judiciar Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie

Exemplu de analiză la faţa locului, interpretare tehnică şi concluzii în Raportul de

expertiză tehnică extrajudiciară, avȃnd obiectiv identificarea imobilului după istoric,

amplasat la aceeaşi adresă

Autor: ing.expert judiciar Iliescu Lucian Constantin

Exemplu de analiză a cauzelor care au condus la prăbuşirea unui coş de fum înalt de

la punct termic amplasat în Cernavodă

Autor: ing.expert judiciar Iliescu Lucian Constantin

INDICII DE ACTUALIZARE A PREȚULUI

clădirilor şi construcţiilor speciale la data de 30.06.2014 (pe trim. II 2014)

INDICII DE ACTUALIZARE A PREȚULUI

clădirilor şi construcţiilor speciale la data de 30.09.2014 (pe trim. III 2014)

1

15

17

87

94

108

112



INFO CET-R – EVENIMENTE ÎN TRIM. IV 2014 LA CARE AU PARTICIPAT ŞI DELEGAȚI AI CET-R

I. În data de 30.10.2014, a avut loc al XIII-lea Simpozion naţional de căi ferate, organizat de un inimos colectiv de organizare al UTCB-Facultatea

de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri şi Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” ,din care amintim prof.dr.ing. Mihai Dicu -Decanul Facultăţii şi

prof.dr.ing. George Stoicescu-Preşedintele comitetului de organizare, ocazie cu care specialişti cu titlul de excelenţă au prezentat 28 de referate

ştiinţifice în legătura cu dezvoltarea în perspectivă a lucrărilor de infrastructuri terestre pentru căi ferate, tehnologii moderne în execuţia lucrărilor de

CF, în scopul sporirii vitezei de circulaţie la calea ferată şi metrou.

Prezentăm mai jos referatele de sinteză ale Simpozionului şi valorosul colectiv de ingineri, care le-au prezentat.

1



În cea de-a doua zi a Simpozionului, 31.10.2014, cadre didactice, ingineri cu titlu de

excelenţă, participanţi cu referate ştiinţifice în prima zi a Simpozionului şi studenţi, viitori ingineri,

au fost invitaţi să facă o vizită în subteranul Bucureştiului, respectiv pe tronsoanele de execuţie a

Magistralei 5 de metrou, între puţul de lansare a scutului "Răzoare" şi până aproape de punctul

terminus "Râul Doamnei". Cu aceasta ocazie, ȋn subteran, la orizontul de lucru cu adâncimea de

cca -16 m, inginerul Mihai Divlan, responsabil tehnic cu execuţia, cu state vechi ȋn execuţia

lucrărilor de infrastructură subterană pentru tuneluri de metrou, lotul 1.1, ȋn asocierea ASTALDI –

FCC-Delta ACM 93 - AB Construct, a prezentat tehnologii de ultimă generaţie pentru execuţia

tunelurilor pentru metrou, cu utilajul (denumit generic scut) TBM-EPB Sfânta Varvara, în lucru pe

acest tronson şi Sfȃnta Filofteia, care lucrează la un alt punct de lucru.

Nu avem suficient spaţiu editorial pentru a descrie "minunile tehnologice din subteran",

care realizează şi 15 m/zi de tunel executat pe tronsonul ȋn lungime de 6,4 km, ȋntre staţia

Eroilor 2 şi Râul Doamnei.

Câteva date despre modernul utilaj complex de executare a tunelului sunt :

- diametru scut = 6,7 m

- lungimea convoiului de lucru = cca 100 m

Restul poveştii din subteran este ilustrată ȋn cele ce urmează.

Foto 1: Lecţia practică a început la punctul de lucru "Favorit", avȃndu-l ca lector şef pe D-

ul ing. Mihai Divlan, secondat de prof. dr. ing. Anton Chirică şi prof.dr.ing. George Stoicescu,

înconjuraţi de actuali şi viitori ingineri specialişti în tuneluri şi căi ferate. Desigur, pentru

lungul periplu din subteran nu putea lipsi ora de instruire de protecţia muncii specifică lucrului

în subteran.

2



Foto 3: Prezentarea infrastructurii viitoarei statii de metrou "Favorit", din cuprinsul

Magistralei 5. In prim plan. de la stanga la dreapta : prof.dr.ing. George Stoicescu, ing. Puticiu

Virgil Alexiu Dimitrie-presedintele Corpului Expertilor Tehnici din Romania si ing. Mihai

Divlan-responsabil tehnic cu executia.

3

Foto 2: D-ul ing. Mihai Divlan, dand ultimele

indicatii de protectie a muncii, inainte de

coborarea in subteran.



Foto 5: Daca nu am fi specialisti, convoiul de lucru de ultima generatie, pentru realizat

tuneluri, lung de 100 m, da impresia ca am fi undeva intr-un episod din "Star Trek". Acest

utilaj sapa cu scutul in noroaie si lasa in urma farmacie.

4

Foto 4: Convoiul utilajului "scut Sfanta

Varvara", dupa ce a mai sfredelit subteranul

Drumului Taberei si a mai incheiat o etapa de

interstatii-tunel, aflat in revizie curenta, inainte de

o noua etapa de munca "pe nerasuflate".



Foto 6: Scutul propriu-zis, cu diametrul de 6,7 m, botezat si "cartita", la transferul dintr-un

tronson de tunel executat spre atacarea unui nou tronson de tunel.

Foto 7: Detaliu al "micutului sfredel" al maruntaielor pamantului.

5



Foto 8: In subteran soarele saluta inceperea unui nou episod tehnologic in bezna. In plan

apropiat, se contureaza structura de rezistenta pe niveluri, a unei noi statii de metrou.

Foto 9: ... pentru ca tot am pomenit in Foto 5 de farmacie. Intr-adevar, totul se petrece

dupa retete numite proiect de executie, iar in urma utilajului este curat ca intr-o farmacie,

bineinteles la alte dimensiuni, rezultat al exigentelor de calitate.

6



II. Desfăşurarea lucrărilor celei de a şaptea ediţii a Conferinţei “ Ziua Profesiilor

Liberale din România “

La data de 5 noiembrie 2014 a avut loc la Sala Panoramic a Hotelului Marshal Garden din

Bucureşti cea de a şaptea ediţie a Conferinţei “ Ziua Profesiilor Liberale din România “.

Tema Conferinţei s–a referit la “Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a

economiei româneşti”, iar dezbaterea a evidenţiat rolul deosebit de important pe care

profesioniştii liberali îl au în toate sferele activităţii economice şi sociale contribuind, în mare

măsură, prin serviciile furnizate, la dezvoltarea economiei, precum şi la realizarea binelui

public.

Scopul Conferinţei a fost acela de a stimula unificarea sectorului socio – economic al

profesiilor liberale a cărui specificitate şi importanţă au fost recunoscute de către Parlamentul

European prin mai multe rezoluţii începând cu anul 2003, precum şi creşterea vizibilităţii şi

solidarităţii acestora, ceea ce le permite să se exprime ca o voce comună şi puternică la nivelul

societăţii româneşti.

Evenimentul şi–a propus să evidenţieze preocuparea permanentă a profesioniştilor liberali

de a furniza servicii de înaltă calitate şi expertiză, care să asigure o cît mai bună protecţie

beneficiarilor acestor servicii – clienţii, pacienţii şi consumatorii, necesitatea ca autorităţile

statului să creeze un cadru juridic adecvat, care să le asigure profesiilor liberale o dezvoltare

economică , faptul că profesioniştii liberali sunt întreprinzători care muncesc mult şi îşi asumă

riscuri enorme, că profesiile liberale reprezintă un factor de creştere economică într–o perioadă

de criză şi că în activitatea lor profesioniştii liberali se confruntă cu numeroase dificultăţi.

Evenimentul a fost mediatizat în patru cotidiene centrale („Ziarul Financiar”, „Jurnalul

Naţional”, „Adevărul”, “Evenimentul Zilei”), ocazie cu care a fost adresat un mesaj al UPLR,

adresat candidaţilor finalişti la Preşedinţia României, de a-şi exprima opinia în raport cu

statutul profesiilor liberale.

La eveniment au participat reprezentanţi ai asociaţiilor de profesii liberale, printre care si 7

reprezentanţi ai Asociaţiei CET-R, reprezentanţi ai unor autorităţi publice, instituţii şi

organizaţii reprezentative pe plan naţional.

În deschiderea lucrărilor Conferinţei: EMILIAN RADU – Preşedintele Uniunii Profesiilor

Liberale din România, BOGDAN – MARIUS CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului

Concurenţei, VARUJAN VOSGANIAN – Senator, membru al Comisiei pentru Cultură şi

Media din Senatul României, DANIEL FLOREA – deputat, membru al Comisiei Juridice, de

Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor, Parlamentul României, ALIN LUCIAN

ANTOCHI – Secretar de Stat la Ministerul Justiţiei şi VERGINIA VEDINAŞ – Consilier de

Conturi la Curtea de Conturi a României.

În cadrul Conferinţei au fost prezentate de către Prof. univ. dr. ION ANGHEL, Preşedinte

de Onoare al UPLR, un număr de trei mesaje transmise participanţilor la eveniment de către

Av. ERIC THIRY – Preşedintele Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale UMPL şi Preşedinte

al Uniunii Naţionale a Profesiilor Liberale şi Intelectuale din Belgia –UNPLIB, MARKO

CURAVIC – Şeful Unităţii Antreprenoriat şi Economie Socială din cadrul Direcţiei Generale

pentru Întreprinderi şi Industrie a Comisiei Europene şi Dr. JACQUES REIGNAULT –

Preşedintele Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS.

Din prezidiul primei secţiuni a Conferinţei naţionale a UPLR au făcut parte (de la stânga la

dreapta): ALIN LUCIAN ANTOCHI – Secretar de Stat la Ministerul Justiţiei, VARUJAN

VOSGANIAN – Senator, membru al Comisiei pentru Cultură şi Media din Senatul României,

7



EMILIAN RADU – Preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale din România, MARIUS

CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei, BOGDAN –DANIEL FLOREA –

deputat, membru al Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor,

Parlamentul României.

În deschiderea Conferinţei naţionale a UPLR au rostit alocuţiuni următorii:

Emilian Radu - Preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale din România

8



Bogdan–Daniel Florea – deputat, membru al Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi a

Camerei Deputaţilor, Parlamentul României

Alin Lucian Antochi – Secretar de Stat la Ministerul Justiţiei

9



La lucrările Conferinţei naţionale a UPLR au participat delegaţii celor 14 asociaţii

profesionale.

În planul ȋntâi: delegaţi ai autorităţilor de Stat; ȋn planul doi: delegaţi membri în Biroul

Executiv al CET-R.

10



III. În data de 28.11.2014, la Constanţa, a avut loc a doua ediție a Workshop-ului cu tema:

"Cercetare și expertiză inginerească", organizat de Asociația Generală a Inginerilor din

România (AGIR) – Sucursala Constanța și INCDPM – Institutul Național de Cercetare –

Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” (INCDM) în colaborare cu Societatea Experților

Tehnici Extrajudiciari și Consultanți (SETEC) și Asociaţia Corpul Experţilor Tehnici din

Romȃnia (CET-R)

11



Workshop “Cercetare și expertiză inginerească la CONSTANŢA” – ediția a doua –

28.11.2014

Acest workshop a fost organizat de Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR)

– Sucursala Constanța și INCDPM – Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină

“Grigore Antipa” (INCDM) în colaborare cu Societatea Experților Tehnici Extrajudiciari și

Consultanți (SETEC) și Asociaţia Corpul Experţilor Tehnici din Romȃnia (CET-R).

Au participat instituții de prestigiu din cercetarea și inovarea românească printre care

instituții de învățământ superior cu renume (Academia Navală “Mircea cel Bătrân“,

Universitatea Maritimă Constanța, Universitatea “Ovidius“ din Constanța, Universitatea de

Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași), institute de cercetare cu tradiție (Institutul

Național de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” și Institutul Național de

Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie – București), precum și instituții importante în

domeniul expertizei și consultanței din domeniul ingineriei (Societatea Experților Tehnici

Extrajudiciari și Consultanți și Corpul Experţilor Tehnici din Romȃnia).

În plen s-au abordat, prin cele 20 de lucrări prezentate, trei domenii de bază: cercetare

teoretică, cercetare aplicativă și expertiză tehnică.

Fiind o întâlnire interdisciplinară, participanții au evidenţiat, în prezenterile lor,

problemele de interes comun (modul de abordare, noutățile soluţiei, greutăţi/dificultăți

întâmpinate, avantaje, rezultate etc). Rezumatul lucrărilor prezentate și câteva date despre

autori vor fi publicate în Broşura ; lucrările în detaliu vor fi publicate în BULETINUL AGIR.

Cum era de așteptat, cele mai multe lucrări s-au referit la domeniul marin și maritim, dar și

la alte domenii: IT, construcții, textile, transporturi, aviație etc. care au fost consistent

prezentate.

Este de remarcat și faptul că la această ediție a fost prezentată o invenție brevetată,

realizată de domnul ing. Miron Procop. A fost un schimb de experiență interesant, între un

cercetător privat și cercetători care lucrează în instituții specializate.

Ca o concluzie a acestui Workshop, este faptul că se pot face colaborări între participanți

pentru extinderea și în alte domenii a soluțiilor prezentate.

12

http://agir-constanta.ro/wp-content/uploads/2014/11/Brosura.pdf



S-a propus ca, cercetătorii să realizeze o rețea națională online prin care să-și poată face

cunoscute aspirațiile/propunerile adresate autorităţilor de Stat competente. Modelul propus

este “Voice of the Researchers” (http://voice.euraxess.org/ ), aplicat la nivel UE. Această

propunere este bine venită având în vedere că se așteaptă restructurări semnificative în

domeniul politic și economic. Ea ar putea fi extinsă pentru toate categoriile de specialiști care

pot contribui la dezvoltarea ROMÂNIEI.

O provocare importantă, pentru viitor, este și apelarea, de către cercetători, la facilitățile

puse la dispoziție de expertiza tehnică și economică în vederea realizării unor oferte atractive

și viabile.

Un moment inedit, de divertisment,a fost asigurat de D-ul Ing. Dan Norea, membru al

Cercului “Clubul Inginerilor Epigramiști” – AGIR, prin prezentarea unor epigrame dedicate

ingineriei și inginerilor.

Participanții au apreciat faptul că obiectivul declarat al Workshop-ului, de a asigura o

platformă comună prin care cercetătorii și experții din domeniul ingineriei să își poată

prezenta realizări importante/semnificative, a fost atins cu succes. În consecință, ne pregătim

pentru o nouă ediție.

Trebuie precizat faptul că Workshop-ul a beneficiat din plin de gradul înalt de

profesionalism al participaților. Acest lucru ne obligă ca la ediția viitoare, programată pe data

de 27.11.2015, să venim cu îmbunătăţiri și noutăți organizatorice, pe măsura așteptărilor celor

interesați de acest Workshop.

Ing. Nicolae Fildan

Președinte AGIR – Filiala Constanţa

13



IV. În data de 18.12.2014, UNSICAR a organizat cea de a XII-a ediţie a Galei

premiilor UNSICAR, la care au participat parteneri principali ai unor societăţi de asigurare

şi invitaţi, reprezentanţi ai unor asociaţii:

- ASF - Calin Rangu, Silviu Udroiu, Ioana Popescu, Ina Lorincz, Anabella Ruse

- UNSAR - Florentina Almajanu

- CET-R - ing. expert judiciar Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie

- Sorin Mierlea – Presedinte Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si

Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – InfoCons

- RAR - Eugen Lupescu

- UGIR( Uniunea Generala a Industriasilor din Romania)- Dan Manea

- ALB - Antoaneta Curteanu

- BAAR - Ovidiu Vadean

- Asociatia Nationala a Detectivilor din Romania – A.N.D.R.- Maria Bumbaru

14



INFO CET-R ORGANIZATORIC

I. Reorganizarea Filialei Vaslui a CET-R (15.11.2014)

In Adunarea Generala ordinara a Consiliului National al Corpului Expertilor Tehnici

din Romania din data de 16.05.2014 s-a hotarat ca membrilor Biroului Executiv al Consiliului

National al CET-R sa le fie arondate Filialele CET-R care nu mai sunt active, din cauza

neimplicarii presedintelui acestora, in vederea organizarii Adunarii generale de alegeri a noului

presedinte si a Biroului Executiv al Filialei.

In sedinta ordinara a Biroului Executiv al Consiliului National al CET-R, care s-a

desfasurat in data de 19.09.2014 la Tulcea, urmare a initiativei D-lui presedinte al Filialei

CET Tulcea, ing. expert Hritcu Florin, avand ca punct principal al ordinii de zi reactivarea

activitatii unor Filiale CET-R, abandonate prin nerespectarea prevederilor statutare, de catre

presedintii acestora, in detrimentul membrilor experti din aceste Filiale, s-a hotarat arondarea

Filialelor a caror activitate a fost abandonata de catre presedinti si Biroul director al acestora,

in vederea reorganizarii, astfel:

- D-ul ing. Vintilescu Iulian si D-ul ing. Puticiu Virgil Alexiu: Filialele Vaslui, Brasov

- D-ul ing. Puticiu Virgil Alexiu: Filialele Bucuresti, Arad, Timisoara

- D-ul prof.as.dr.arh. Zoran Teodor: Filiala Caras-Severin

- D-ul ing. Papuc Vasile: Filialele Bistrita-Nasaud, Covasna si Harghita

- D-ul ing. Rotaru Nicu: Filiala Prahova

- D-ul ing. Pascal Mircea: Filialele Valcea si Gorj

- D-ul prof.ing. Nistor Neculai: Filiala Vrancea

D-ul ing. Vintilescu Iulian, vicepresedintele Biroului Executiv al Consiliului

National al CET-R, a reprezentat Asociatia CET-R, conform prevederilor art. 24 b) din

Statutul CET-R/2012 si a coordonat desfasurarea Adunarii generale de alegeri a

conducerii Filialei CET-R Vaslui, care a avut loc in data de 15.11.2014, fiind reactivata

activitatea Filialei Vaslui a CET-R (care are 20 de membri cotizanti), avand presedinte

pe D-ul ing. Croitoru Valeriu, vicepresedinte pe D-ul ing. Melinte Sorin.

15



II. Şedinta extraordinara a Filialei București a CET-R, în vederea alegerii unui

Birou Executiv mai dinamic (19.11.2014)

In cadrul sedintei ordinare a Biroului Executiv al Consiliului National al CET-R, care s-a

desfasurat in orasul Tulcea, in data de 19.09.2014, la punctul 2 al ordinii de zi "Masuri pentru

trim. IV an 2014", s-a votat, in unanimitate, organizarea, in regim de urgenta, a unei Adunari

generale locale la sediul unor Filiale CET-R, inclusiv a Filialei CET Bucuresti, in cadrul

careia nu functioneaza nici macar Biroul Executiv, care, de peste 3 ani, nu se mai implica si

nu desfasoara activitati in cadrul Asociatiei CET-R. D-ul Presedintele al CET-R, ing. Puticiu

Virgil Alexiu Dimitrie, a fost desemnat pentru a coordona si a fi observator al alegerilor pentru

Filiala Bucuresti a CET-R.

Adunarea Generala a Filialei Bucuresti a CET-R, la care au fost convocati membrii

activi, cotizanti ai CET-R, a avut loc in data de 19.11.2014 si s-a desfasurat in sala de sedinte

a AGIR din Bucuresti, Bd. Dacia, nr.26, et.1, incepand cu ora 13.00.

Din cei 84 membri ai Filialei convocati prin e-mail si prin anunt la 2 ziare („Anuntul

telefonic” si „Ring”) au fost prezenti 14, din care, din fostul Birou Executiv, doar 3membri, restul

fiind membri participanti. Constatandu-se ca sedinta a fost nestatutara ca si cvorum, aceasta a fost

reluata, conform art. 22 b) din Statutul CET-R, la ora 14.00.

La punctul III al ordinii de zi, cu unanimitate de voturi, a fost aprobata noua

componenta a Biroului Executiv al Filialei Bucuresti a CET-R, astfel:

1. Prof.as.dr.arh. Zoran Teodor: presedinte

2. Ing. Vereanu Valeriu: vicepresedinte

3. Ec. Manolache Stefania: secretar

4. Ing. Cartianu Sever-Artemon: membru

5. Ing. Christea Robert George: membru

6. Ing. Stroe Mircea Vasile: membru

7. Ing. Stan Florentina: membru

Dupa alegeri, Presedintele CET-R a cerut mult mai multa implicare din partea

presedintelui fost si actual al Filialei Bucuresti a CET-R in activitatile curente comune, ale

carui dinamizator ar trebui sa fie Filiala Bucuresti a CET-R.

In subsidiar, Presedintele CET-R nu a exclus posibilitatea mutarii centrului de greutate

organizatoric si logistic al centralului CET-R catre alta Filiala, care a dovedit implicare si

sprijin acordat Presedintelui CET-R, urmand ca Filiala Bucuresti a CET-R sa-si reorganizeze

propria activitate la un sediu propriu, pe care sa-l administreze.

16



Expertiza tehnică extrajudiciară/judiciară pentru constatarea stării fizice a

unei construcţii afectată de dezastre (cutremur, alunecări de

teren, inundaţii) şi evaluare în vederea dezdăunării, după caz.

Tentativa de fraudare de către unii asiguraţi, prin declaraţii false în

înscrisurile privind imobilul asigurat, în scopul obţinerii de

foloase necuvenite

Autor: ing. expert Puticiu Virgil Alexiu Dimitrie

Instituție/Companie: Asociaţia Corpul Experţilor Tehnici din Romȃnia (CET-R)

Baza legală:

- Legea nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor-

cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, Norma ASF nr. 7/2013, forma şi clauzele

cuprinse în Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor

- Noul Cod Penal actualizat 2013-Legea 286/2009

- Legea locuinţei nr.114/1996 actualizată 2011, publicată în Monitorul Oficial nr.

393 din 31.12.1997

- Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

- Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii

- STAS 3684/1971 privind încadrarea construcţiilor după zonarea seismică

- Dr. ing. Sebastian Tologea „Accidente şi avarii în construcţii - probleme privind

patologia şi terapeutica construcţiilor”, Editura Tehnică 1978

- Normativ pentru calculul construcţiilor la încărcări seismice-Normativ P100/2011

- Catalog de reevaluare nr.124, Fişa 4A „Evaluarea clădirilor de locuit individuale cu

pereţi din paiantă, chirpici, vălătuci, pământ bătut sau barne”, Editura Matrix Rom

- Normativ P135/1999 Anexa 4, subgrupa de construcţii 1.6.1.b pentru calculul valorii

rămase, în funcţie de uzura acestora; art.1.5, art.1.8 alin.3

- Revista „Valoarea”, publicată lunar de ANEVAR – Evaluarea pentru garantarea

împrumutului (creditului ipotecar)–Ediţia a IV-a Mortgage Lending Value

- Buletin documentar „Expertiza tehnică” nr. 126/iulie 2014, editat de CET-R,

FRAUDA ÎN ASIGURĂRILE AUTO, autor: ing. expert Constantin Dorin

17



Prezenta lucrare ȋşi propune să prezinte metodologia de abordare a expertizării

unor construcţii avariate sau pretinse a fi avariate de acţiunile extraordinare

excepţionale, care au ca efect uzuri fizice accidentale produse de calamităţi

(cutremure, inundaţii catastrofale, explozii, incendii, uragane, alunecări de teren) şi

care se adaugă uzurii fizice normale, ȋn condiţii normale de funcţionare ale

construcţiilor de locuit, conform prevederilor art. 1.5, art. 1.8 alin. 3 din Normativ

P135/1999, Anexa 4.

Rolul expertului ȋn aceste speţe este de a constata dacă starea fizică a

construcţiei la data expertizei se datorează uzurii ȋn timp, ȋn condiţii de exploatare

normală sau, ȋn unele cazuri, asiguratul profită de conjunctura (producerea unor

calamităţi ȋn zonă) şi pune starea fizică datorată neglijenţei şi neȋntreţinerii periodice a

construcţiei (de multe ori, abandonată) pe seama calamităţilor; aceste stări de fapte

declarate ȋn fals se regăsesc ȋn declaraţia asiguratului sau urmare a unor constatări

neprofesionist ȋntocmite de către inspectorul de daune, care a fost sau nu la construcţia

cu destinaţia de locuinţă.

Asemenea speţe se ȋntâlnesc, ȋn general, ȋn mediul rural, la construcţii joase, cu

diverse alcătuiri constructive, neconforme cu cele mai elementare norme de proiectare,

inclusiv la acţiunile seismice, aflate ȋn stare satisfăcătoare, pentru care asiguratul, ȋn

tentativa de fraudare, asigură locuinţa premeditat, cu puţin timp ȋnainte de a declara

evenimentul, care “a produs avarierea construcţiei”.

Constatarea adevăratelor cauze care au produs avarii la alcătuirea constructivă

(substructura, anvelopa şi altele) presupune, din partea expertului specialist ȋn

construcţii, cunoştinţe aprofundate de proiectare, ȋn special privind alcătuirea

constructivă şi comportarea ȋn timp a construcţiilor, cunoştinţe de tehnologii ȋn

execuţia construcţiilor, pentru ca, abordând diagnoza şi terapeutica construcţiilor, să

se poată pronunţa cu profesionalism şi obiectivitate la obiectivele expertizei.

18



ÎNŞELĂCIUNEA ŞI CRIMINALITATEA

La nivel internaţional, frauda în asigurări (cu precadere la bunurile asigurate cu valori

mari, intre care si constructii) este o problemă de actualitate şi foarte răspândită, care

influenţează negativ profitul tuturor companiilor de asigurări.

Este evident faptul că gravitatea fraudei depinde în mod direct de situaţia socio-

economica la nivel local; mediile socio-economice, legislaţia şi organizarea asigurărilor au

toate impact asupra fraudei.

Pentru a dezvolta subiectul „frauda in asigurarea imobiliara obligatorie” este necesar a

defini terminologia definita in Norma ASF nr. 7/2013 - forma si clauzele cuprinse in

contractul de asigurare obligatorie a locuintelor, Cap. I art. 2:

„1.1. eveniment asigurat - riscul acoperit prin polita de asigurare obligatorie impotriva

dezastrelor naturale, denumita in continuare PAD, care apare sau incepe sa se manifeste in

timpul perioadei de asigurare si care are ca efect producerea de daune pentru care se naste

dreptul la despagubire;

1.2. dauna - prejudiciu material provocat locuintei in urma producerii unui risc acoperit

de PAD;

1.3. despagubire cuvenita - suma pe care Poolul de Asigurare impotriva Dezastrelor

Naturale, denumit in continuare PAID, o datoreaza beneficiarului PAD pentru daunele care au

avut loc in urma producerii riscurilor asigurate;

1.4. asigurator autorizat - societate de asigurare autorizata sa practice riscuri de

catastrofa, in conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si

supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

1.5. administrator - persoana ori autoritatea desemnata, in conditiile legii, sa

administreze constructiile cu destinatia de locuinte aflate in proprietatea statului ori a

unitatilor administrativ-teritoriale;

1.6. contractant/asigurat - persoana fizica sau juridica cu interes asigurabil asupra

locuintei care face obiectul PAD, respectiv: proprietarul, administratorul, locatorul locuintei,

imputernicitul ori reprezentantul legal al acestora, dupa caz, care la incheierea contractului

obligatoriu de asigurare a locuintei cu PAID pentru acoperirea riscurilor prevazute la art. 2 lit.

b) din Legea nr. 260/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se obliga

fata de PAID sa plateasca prima de asigurare obligatorie;

1.7. beneficiar PAD - persoana fizica sau juridica, desemnata de proprietar si

mentionata in PAD, indreptatita sa primeasca despagubirea pentru pagubele provocate

locuintei asigurate in urma producerii unui risc acoperit, conform art. 18 alin. (2) din Legea

nr. 260/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

1.8. certificat de asigurare - document care atesta existenta unei polite de asigurare

obligatorie PAD pentru locuinta respectiva, eliberat impreuna cu polita PAD”.

Frauda functionează în detrimentul poziţiei pe piaţa financiară şi de marketing a

asiguratorilor.

Frauda si dimensiunile acesteia au urmatoarele influente:

- creşte costurile, indemnizaţiile şi cererile de operare/administrare;

- le penalizează eficienţa şi eficacitatea prin distragerea atenţiei de la resursele

economice la activităţile de zi cu zi;

- creează probleme tehnice la nivel managerial şi creşte prima de asigurare;

- afectează negativ relaţia cu clientul – actual şi potenţial – stricând imaginea şi reputaţia

companiei dintre asigurat (actual sau potenţial) şi compania de asigurări;

19



- impune reguli stricte de subscriere şi selecţie a riscului care pot fi observate mai ales

de către vânzători şi personalul companiei, influenţându-le astfel vânzarea produsului, care

pot avea consecinţe directe în procesul de vânzare;

- nu îi mai motivează pe inspectorii de daune, daca aceştia nu cred că departamentul

specializat al companiei poate rezolva frauda. Aceasta se poate transforma într-o atitudine de

genul ,,mie de ce mi-ar păsa” şi în final poate afecta performanţa profesională a acestora.

Pe scurt: frauda creşte costurile daunelor. Creşterea costurilor daunelor duce la

creşterea primelor de asigurare, care la randul ei duce la pierderea competitivităţii (cotei de

piaţă) asiguratorului pe piaţa asigurărilor. În final, cel care are de suferit este asiguratul pentru

că este obligat să plătească prime de asigurări mai mari pentru compensarea pierderilor.

O simplă abordare a rezolvării fraudei nu este destul de eficientă. Pentru că problema

este răspândită atât de mult, o politică generală şi o strategie anti-fraudă trebuie dezvoltate,

care nu numai să supravegheze înţelegerile celor care se ocupă de daune, dar să şi dezvolte o

cultură anti-fraudă în întreaga companie. Deoarece fenomenul este foarte răspândit, o politică

generală şi o strategie anti-fraudă trebuie susţinută nu doar în ceea ce priveşte înţelegerea

activităţii celor ce se ocupă de instrumentarea daunelor, ci mai ales în dezvoltarea unei culturi

anti-fraudă în întreaga companie.

Este totodată foarte important ca piaţa asigurărilor să dezvolte o abordare globală pentru

a asigura combaterea şi inteligenţa fraudei, o filozofie anti-fraudă, printr-o colaborare strânsă

cu Poliţia, Parchetul şi organele competente ale Statului, pentru a preveni problema.

Infracţiunile pe plan internaţional precum şi globalizarea proceselor infracţionale au dus

la nevoia creării de reţele nu numai atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Pentru a participa la acest proces şi pentru a reduce expunerea la fraudă trebuie să se:

- dezvolte o strategie managerială pentru fraudă;

- aloce un număr de membri specialisti in domeniu, pentru a se ocupa de frauda în

asigurări;

- creeze o structură completă de specialişti si experti;

- dezvolte relaţiile cu alte companii de pe piaţa naţională pe această temă pentru a

aborda problema;

- dezvolte relaţii puternice şi de schimb de informaţii privind politica anti–fraudă între

societăţile de asigurare;

- producă o strânsă comunicare în interiorul societăţilor de asigurare folosind internetul,

newslettere şi procedurile de ordin intern.

O bună strategie managerială împotriva fraudei va permite companiilor de asigurare să

identifice daunele în scurt timp, fapt care va conduce la o inţelegere rapidă a fenomenului.

Totodată se va transmite un mesaj clar comunităţii privind seriozitatea de care compania

dă dovadă în împiedicarea răspândirii fraudei.

FRAUDA ÎN ASIGURĂRI – DEFINIŢIE

Există numerose definiţii pentru fraudă. Frauda în asigurări înseamnă de fapt

înşelarea/trişarea deliberată cu scopul de a obţine foloase necuvenite şi, implicit, de a

provoca pierderi financiare asiguratorului.

Frauda se poate împărţi în:

Frauda directă:

20



- activitatea prin care se urmăreşte obţinerea ilegală a unor drepturi necuvenite în baza

poliţei de asigurare prin falsificarea faptelor reale; aceasta înainte sau după ce contractul de

asigurare a fost încheiat

Frauda indirectă:

- activitatea criminală direcţionată către deţinătorii de asigurari (asiguraţii) corecţi

Aceasta se referă la pierderile/furturile cauzate asiguraţilor, indirect, fără nici o intenţie

de a fura sau deficita companiile de asigurări. (ex. pentru construcţii: spargerea locuinţelor,

incendierea acestora, provocarea de avarii puse pe seama dezastrelor, etc.).

Luând în considerare persoanele implicate, frauda poate fi impărţită în patru

categorii:

- Individuală: facută de un singur asigurat sau de o terţă persoană;

- Organizată: facută de catre un grup de persoane (de ex: asiguraţi, doctori, avocaţi,

experţi în fraudare, diverşi ,,profesionişti”), care profită de contactele pe care le deţin şi

organizează în mod curent frauda în asigurări;

- Organizaţii criminale: înfaptuită de către organizaţii sau găşti de crimă organizată

care, pe lângă alte activităţi ilegale (criminale) curente mai fură şi companiile de asigurări

chiar şi prin folosirea ameninţărilor, violenţei şi a intimidărilor;

- Internă: facută de agenţi de asigurare, inspectori de asigurare, experţi, inspectori de

daune, vânzători - de fapt, orice angajat sau colaborator poate avea ocazia de a înlesni frauda.

Recunoscând faptul că frauda internă este o problemă importantă, trebuie menţionat

faptul că majoritatea fraudelor sunt axate pe frauda externă.

În final, se poate face o diferenţiere a fraudelor după cuantum, astfel:

Frauda mică: o fraudă de valoare mică (sub valoarea asigurată).

Frauda mare/importantă: de mare valoare, care se întȃmplă de mai multe ori, bine

planuită şi efectuată de către organizaţii/grupuri criminale (infracţionale).

O strategie antifraudă este mult mai bine organizată (eficientă) dacă ţinta este

concentrată pe frauda individuală şi cea organizată. Cu aceste două categorii de fraude se

confruntă majoritatea pieţelor de asigurări.

Frauda la nivelul organizaţiilor criminale poate fi combătută doar prin prevenirea şi

reacţionarea la aceste probleme a personalului firmelor de asigurări. Cea mai bună metodă

este ca toate companiile de asigurări să adopte o strategie comună şi să colaboreze cu Poliţia,

Parchetul şi autoritatile de Stat în acest sens, printr-o bază de date comună.

Această bază de date comună ar trebui să cuprindă totalitatea infracţiunilor săvârşite în

sistemul de asigurări, contribuind astfel la descurajarea fraudatorilor.

Prin săvârşirea unei infracţiuni ori comiterea unei infracţiuni se înţelege săvârşirea

oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată ori ca tentativă,

precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator ori complice.

Frauda poate fi reală, aparentă şi legală.

Frauda reală cuprinde totalitatea infracţiunilor din sistemul de asigurări săvârşite pe un

anumit teritoriu într-o perioadă de timp determinată.

Frauda aparentă cuprinde totalitatea infracţiunilor din sistemul de asigurări semnalate

justiţiei penale şi înregistrate ca atare.

Frauda legală cuprinde totalitatea infracţiunilor din sistemul de asigurări pentru care s-au

pronunţat hotărâri de condamnare rămase definitive.

21



În principal frauda în asigurări cuprinde fapte ca:

- producerea intenţionată a riscurilor asigurate;

- înscenarea unor evenimente declarate ca produse urmare a unor dezastre, spargeri de

locuinţe cu furturi, incendii, prezentarea de documente false inspectorilor de daună, etc.;

- formele infracţionale sunt: înşelăciune, fals, uz de fals, abuz în serviciu, inclusiv

tentativele.

Cele mai frecvente fraude au loc în legătură cu:

- evenimente declarate, avand alte cauze decat cele puse pe seama unor dezastre;

- supraevaluarea daunelor în vederea unei nedrepte despăgubiri;

- incendiere voluntară;

- întocmire de procese verbale de dauna neconforme cu starea fizica a construcţiei şi

cauzele care le-au produs;

- prezentarea de documente fictive de reparaţie (situaţii de lucrări şi devize)

supraevaluate;

- documente de asigurare false ori întocmite cu puţin timp înainte sau după producerea

evenimentului declarat;

- detonarea unei construcţii asigurate (simularea unei explozii din acumulări de gaze

combustibile).

TIPARE ŞI INDICATORI AI FRAUDEI

Frauda în asigurări (tipare, indicatori, caracteristici ale fraude) diferă în funcţie de

mediile socio-economice sau de zonele geografice ale pieţei de asigurări.

Pot fi impărţite în:

- avizări pentru daune inexistente – sau puse pe seama unor evenimente care nu au avut

loc sau care sunt sesizate de numeroşi asiguraţi ca:

- reintroducerea în asigurări a unor construcţii care au suferit daune parţiale sau totale,

urmare a abandonării construcţiei, neefectuarea reparaţiilor curente şi întreţinere la construcţii

cu vechimea în exploatare mare;

- avizarea multiplă – avizarea cu bună ştiinţă a daunei la diverse companii, pentru

acelaşi eveniment;

Declararea în fals a circumstanţelor şi a faptelor, care au produs avarierea construcţiilor,

folosind chiar documente false şi/ sau a declaraţiilor false ale martorilor, incluzând:

- data, ora şi/sau locul greşite (false) ale avizării;

- martorii mincinoşi;

- asumarea deliberată (conştientă) a responsabilităţii;

- declararea unor daune existente, puse pe seama unor evenimente/dezastre care nu s-au

produs;

- ascunderea adevărului pe parcursul cercetării, inspecţiei, expertizei;

- exagerarea daunelor (şi implicit mărirea valorii dezdăunarii) sau a avariilor comparativ

cu cele care au avut loc cu adevarat.

Dezinformarea intenţionată prin prezentarea de documente false şi informaţii pentru a

susţine plângerea, incluzând:

22



- evaziunea în primele de asigurare: acţiuni frauduloase prin utilizarea de mărturii şi/sau

documente false cu scopul de a obţine reduceri de prime, clauze suplimentare şi beneficii care

în mod normal nu li s-ar fi acordat;

- ȋnregistrări false ale asigurării sau ale poliţelor;

- domiciliu fals;

- date personale false;

- documente titulare false (acte de proprietate);

- informaţii false despre proprietarul imobilului asigurat.

CUM PUTEM IDENTIFICA FRAUDA ?

Structura şi organizarea

Lupta împotriva fraudei este o sarcină pentru fiecare angajat al asiguratorului şi pentru

consultanţi, experţi tehnici. Pentru a ţine fenomenul fraudei sub control şi pentru a-l diminua,

trebuie să existe departamente specializate, recomandabil să fie angajaţi specialişti pentru a

rezolva eficient cazurile.

Specialiştii sunt persoane cu experienţă si cunostinţe tehnice în domeniu, care folosesc

în depistarea fenomenului de fraudare.

Multe cazuri de fraudă folosesc un anumit tipar, incluzând indicatori care scot la iveală

o anumită situaţie de fapt, ce conduc în mod teoretic, la o stare de drept.

Totuşi, trebuie menţionat că aceşti indicatori ai fraudei sunt doar o constatare unor stări

de fapte care se amplifică şi un avertisment pentru că situaţia respectivă trebuie să fie

analizată cu mai multă atenţie. Asta nu înseamnă că situaţia reţinută este neapărat frauduloasă.

Sarcina angajaţilor asiguratorilor şi a colaboratorilor specialişti (consultanţi, experţi

tehnici judiciari cu experienţa necesară) care se ocupă de combaterea fraudei este să identifice

şi să analizeze aceste semnale sau indicii.

Pentru că cei care comit frauda sunt plini de idei şi resurse, personalul trebuie să fie la

curent cu toate metodele, procedurile şi tehnicile actuale ale fraudei în asigurări. Totodată,

trebuie să li se acorde toată susţinerea şi autoritatea necesară pentru a-şi duce la bun sfârşit

misiunea.

O procedură care să utilizeze termenii de bază, susţin specialiştii anti-fraudă (OLAF),

este determinantă mai ales atunci când trebuie luate nişte hotărâri care le depăşesc autoritatea,

mai ales atunci cand frauda are elementele constitutive probate ale săvȃrșirii unei infracţiuni.

Următoarele rânduri subliniază condiţiile principale şi mijloacele necesare în

combaterea fraudei în Asigurări:

Departamentele anti-fraudă - supranumite şi “Coordonatorii Fraudelor”

Prioritatea numărul unu a departamentului anti-fraudă este aceea de a investiga

cazurile suspicioase

Departamentul anti-fraudă trebuie sa fie susţinut de către experţi externi - ex:

ingineri specialişti experţi tehnici, criminalişti, procurori şi jurişti specializaţi în frauda din

asigurări, investigatori specializaţi, etc.

Este foarte important să fie introduse următoarele proceduri şi procedee (care pot varia

de la o ţară la alta şi de la o piaţă la alta), mai ales:

- comunicarea și colaborarea permanentă cu autorităţile în Stat/Poliţia/Parchetul;

- aceasta poate aduce publicitate pozitivă firmei de asigurare, care are astfel o imagine

de “Corporate Citizen”;

23



- schimbul de opinii frecvent dintre toate departamentele: daune, asigurări-subscriere şi

evaluări imobiliare;

- schimbul de opinii şi experienţa frecvent dintre alte companii de asigurări naţionale si

internaţionale;

- schimbul de opinii şi experienţa, frecvent între companiile de asigurare, bazate pe

principiul transparenţei, în condiţiile concurenţei;

Trebuie reţinut că asiguratorul trebuie să aplice principiul bunei credinţe, pentru

majoritatea clienţilor, oameni cinstiţi, care merită servicii de cea mai bună calitate.

Cu o strategie bună de management a fraudei, daunele legitime vor fi identificate rapid

şi dosarele de daună nu vor fi întârziate.

INSTRUIREA PERSONALULUI

DE REŢINUT: LUPTA ANTI-FRAUDĂ NU ESTE NUMAI PENTRU

SPECIALIŞTII ÎN DOMENIU !

Instruirea personalului este cel mai important pas în lupta împotriva fraudei. Detectarea

fraudei începe atunci când o nouă asigurare este încheiată sau în particular, cȃnd o nouă daună

este declarată. Inspectorii de daune, cei de la departamentul pentru asiguraţi, cei din

subscriere şi vânzări trebuie să fie foarte atenţi pentru a preveni şi sesiza frauda şi pentru a

înţelege fenomenul. Trebuie să recunoască dintre riscuri care sunt frauduloase, pentru a ajuta

echipa de specialişti să lucreze eficient.

Toţi angajatii trebuie instruiţi. Acest lucru trebuie făcut nu numai în cadrul workshop-

urilor sau a întâlnirilor specializate, ci şi ori de cȃte ori există ocazia.

Instruirea poate fi împărţită în trei părţi:

- instruirea asupra conştientizării fenomenului numit “fraudă”

- instruirea pentru începători, care oferă o privire generală a ceea ce înseamnă frauda,

cum arată ea în asigurări şi câteva reguli de bază care există pentru detectarea fraudei

- instruirea pentru identificarea fraudei, mult mai intens decât cel de “Conştientizare a

fraudei”

Instruirea trebuie să se concentreze pe zone specifice de afaceri şi să aducă personalului

informaţii şi analize detaliate despre indicatorii fraudei care îi pot ajuta să identifice problema,

întrebări de pus şi acţiuni de luat odată ce a fost descoperită frauda.

DE REŢINUT!: O INSTRUIRE DE SUCCES TREBUIE SA FIE INTERESANTĂ ŞI

INSTRUCTIVĂ, CÂND EXISTĂ STUDII DE CAZ CONCRETE ŞI PARTICULARE,

DEZBATERI INTERACTIVE PE MARGINEA ACESTORA, exemplificările fiind însoţite

de documente video comentate.

Perfecţionarea profesională continuă a personalului în vederea identificării factorilor

care concură la săvȃrşirea fraudei, asigurarea de informaţii despre noile moduri de operare

care apar odată cu comiterea fraudei, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, au ca deziderat

major conştientizarea personalului.

Instructajul anti-fraudă trebuie să facă parte integrantă din programul general al fiecărei

companii. Ocupaţia ofiţerului de conformitate presupune un complex de activităţi ce au ca

rezultat final gestiunea în cadrul societăţii a unor riscuri importante şi anume: riscul unor

sancţiuni de natură legală sau de reglementare, al unor pierderi financiare sau al afectării

reputaţiei pe care societatea de asigurare poate să le sufere ca urmare a neconformării cu

legile, regulamentele şi standardele aplicabile industriei asigurărilor.

24



Este important să existe şi training-uri (instruiri) ţinute de persoane cu experienţă în

domeniul specific de asigurare: experţi tehnici ingineri auto cu experienţă de service, experţi

tehnici ingineri în specialitatea construcţii şi imobiliare, specialişti cu experienţă în anti-fraudă.

Echipa anti-fraudă poate fi folosită ca o unealtă valoroasă de marketing. Atunci când

inspectorii de asigurări vorbesc cu managerii de risc (flote), cu cei care se ocupă de pierderi,

cu brokeri, cu agenţi de asigurări, etc., sunt preveniţi de echipa anti-fraudă pentru a lua măsuri

împotriva fraudei, acest lucru fiind foarte apreciat de către clienţi şi este văzut ca un serviciu

de calitate pe care îl oferă societatea de asiguare.

GHIDUL CARE SǍ INCLUDĂ INDICATORII DE FRAUDĂ

Companiile de asigurări trebuie să identifice şi să listeze indicatorii şi tiparele specifice

de fraudă pentru diferite categorii, domenii, linii (proprietate, vătămare, accident, viaţă, în

mod special furtul de maşini), potrivit diverselor pieţe şi moduri de operare.

În USA sunt folosite ghidul şi instrucţiunile NICB (National Insurance Crime Bureau /

Biroului Criminalist Naţional pentru Asigurări). Acestea pot fi preluate, dar trebuie adaptate la

nevoile şi cerinţele fiecărei ţări. Indicatorii şi tiparele de fraudă sunt diferite de la o ţară la alta.

Instrucţiunile trebuie să includă politici şi alte proceduri pentru personal.

Ce măsuri trebuie să se ia atunci cand se descoperă indicatori de fraudă:

- dezvoltarea unor proceduri şi procese foarte bine structurate;

- cum să lucrezi ca o echipă cu toţi cei care au de-a face cu riscul şi anume cu inspectorii

de daune, inspectorii de asigurări, avocaţii, experţii, investigatorii, etc.

Cum să se comporte în situaţii ca:

- strângerea de dovezi;

- rezistenţa la diverse presiuni;

- selectarea şi folosirea unor tactici diverse;

- securizarea probelor;

- identificarea şi managementul problemelor legale;

- evitarea problemelor legate de siguranţa informaţiilor, siguranţă sau defăimare.

Trebuie să existe şi politici clare cu privire la ce măsuri pot fi luate în cazul în care un

angajat sau un client este ameninţat sau abuzat.

Trebuie să existe nişte protocoale în relaţia cu:

- Poliţia, Parchetul, experţi tehnici judiciari și consultanţi autorizaţi

- agenţi acoperiţi, care furnizează informaţii şi sunt recompensaţi

- mijloacele media

Indicatorii cu ajutorul cărora pot fi depistate fraudele, pentru mai multe riscuri cuprinse

în asigurarea facultativă de avarii şi furt, inclusiv pentru PAD, reprezintă de fapt mobilul

căutat de către lucrătorii Departamentelor de anti-fraudă, în vederea dovedirii fraudei.

Regularizatorul de daune poate identifica o posibilă fraudă în asigurări de la momentul

deschiderii dosarului, din declaraţia completată de asiguratul/pagubit care răspunde la unele

întrebări din domeniul criminalistic, cum ar fi:

- care este cauza care a produs dauna imobilului asigurat?

- daca asiguratul a intervenit deliberat asupra imobilului asigurat, pentru a mări dauna și,

implicit, valoarea dezdăunării?

25



- inadvertenţe privind locul și data când asupra construcţiei asigurate au intervenit

dezastre sau factori intempestivi care au produs avarii construcţiei?

- dacă asiguratul a căutat să ducă în eroare inspectorul de daună, specialiştii sau experţii

tehnici, în legătură cu starea fizică a imobilului înainte şi după producerea avariilor?

- motivele care l-au determinat la această faptă (mobilul fraudării)

Astfel, după depistarea indicatorilor de fraudă, dosarul va fi transmis, în baza unui

referat, la Departamentul Anti-fraudă pentru aplicarea procedurilor specifice (în speţă,

asigurarilor in imobiliare), conform prevederilor Legii nr.260/2008 privind asigurarea

obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor-cutremurelor, alunecărilor de teren şi

inundaţiilor, Norma ASF nr. 7/2013, forma și clauzele cuprinse ȋn Contractul de asigurare

obligatorie a locuinţelor, art.34, cităm: „Persoanele care obţin sau încearca prin orice mijloace

să obţină pe nedrept despăgubiri din asigurare sau cele care înlesnesc asemenea fapte se

pedepsesc potrivit legii penale ori de cȃte ori fapta întruneşte elementele unei infracţiuni, iar

despăgubirile necuvenit obţinute se recuperează de la acestea”.

Din constatări, rezultă faptul că, de cele mai multe ori, firmele de asigurari, constatând

riscuri excluse, iar în urma cercetării de către organe abilitate, se constată că asiguratul a

încălcat prevederile art.23 pct.2, 3, 4 şi art.24 (1) a), b), nu pun în aplicare prevederile art.34,

în vederea începerii cercetării asiguratului vinovat.

OBSERVATII! Noul Cod Penal reglementează separat frauda în asigurări

(pedepsele variază de la 1 la 5 ani).

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, frauda în asigurări este incriminată ca

formă de infracţiune separată, fiind inclusă în capitolul infracţiunilor contra patrimoniului prin

nesocotirea încrederii.

Înşelăciunea privind asigurările este reglementată conform art. 245 din noul Cod Penal

actualizat 2013-Legea 286/2009, sancţiunea pentru această fapta săvârşită în forma cea mai

gravă, fiind închisoarea de la unu la 5 ani, Cap.III Infracţiuni contra patrimoniului prin

nesocotirea încrederii, art. 245 „Înşelăciunea privind asigurările”, cităm: „(1) Distrugerea,

degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare, ascunderea sau înstrăinarea unui bun

asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de a

obţine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurată, se pedepseşte cu închisoarea de la

unu la 5 ani”, care va fi coroborată, după caz, cu falsul în declaraţii în scopul obţinerii de

foloase necuvenite.

Deşi nu există statistici la zi privind amploarea fraudelor în asigurări din România, se

constată totuşi o uşoară creştere a tentativelor de fraudă, ca urmare a crizei economice.

Fraudele în asigurări trebuie sesizate de partea vătămată prin fraudă, respectiv de

companiile de asigurări. Acestea pot depune plângeri la Parchetele de pe lângă

Judecătorii, Judecătoria fiind instanţa competentă să judece astfel de fapte.

26



Prezint mai jos 4 cazuri ȋncadrate ȋntemeiat, pe criterii tehnice ȋn Cap. VIII

„Riscuri excluse” şi 2 cazuri ȋncadratate la Cap. VII „Riscuri acoperite” din Norma ASF

nr.7/2013, cu evenimente declarate a fi din categoria cutremurelor, alunecărilor de teren

şi inundaţiilor.

I. PRIMUL CAZ DE DECLARAŢIE DE DAUNĂ MOTIVATĂ DE PRODUCEREA

CALAMITĂŢII “INUNDAŢII DIN APE METEORICE PERSISTENTE, CU DEBITE MARI”,

CARE AU PROVOCAT ALUNECARE DE TEREN, CARE A CONDUS LA PIERDEREA

STABILITĂŢII ŞI SIGURANŢEI ÎN EXPLOATARE A CONSTRUCŢIEI.

Foto 3: Macrozona intre comuna Varlezi si

sat Craiesti, jud. Galati este o zona

framantata, cu alunecari de teren, care se

dezvolta, provocand falii la baza versantilor,

mai ales atunci cand in roci se acumuleaza

cantitati importante de ape meteorice, pana

la stratul impermeabil, in general de argile,

provocand alunecarea dupa planul lui

Coulomb.

Foto 4: Detaliu de falie la baza versantului din imediata apropiere a soselei spre comuna Varlezi.

27



Foto 7: Imagine de ansmablu a asezarii rurale sat Craiesti, comuna Varlezi.

In stanga se observa drumul rural de acces din soseaua din aval la constructia

care se vede in plan indepartat, amplasata pe un teren de pe versantul dealului.

Foto 6: Constructia parter, cu destinatia de locuinta, din imediata vecinatate a constructiei

care face obiectul dosarului de dauna.

Se observa casa intretinuta, locuita si cu terenul-gradina in panta, fara urme de mal

sau depuneri aluvionare, rezultate ale unor inundatii provocate de scurgerea apelor

meteorice de pe versant, care s-au produs in iunie 2013, iar mai apoi in septembrie 2013.

Facem mentiunea ca ambele constructii se afla pe culmea dealului, unde nu au fost

acumulari de ape meteorice, acestea scurgandu-se la vale.

28



Foto 11: Fatada laterala. Se observa tasarea diferentiata a corpului C2, in interiorul caruia

”beciul” s-a surpat, antrenand si fundatia redusa. Tasarea diferentiata a condus la aparitia

fisurii profunde in peretele lateral si dezlipirea acestuia de corpul C1. Se poate observa ca

acoperisul nu are jgheaburi si burlane, iar peretii de contur nu au trotuar de garda,

hidroizolat la imbinarea cu constructia, pentru a impiedica patrunderea apelor meteorice

sub fundatia redusa.

Foto 14: Vedere a structurii sarpantei la cornisa; se pot observa elementele din lemn vechi si pe

alocuri putrezit, care alcatuiesc cornisa, capriorii si cosoroaba. Prin gaurile din cornisa se poate

observa, pe tot conturul cladirii, ca patrundeau apele meteorice si vantul. Acest detaliu confirma

faptul ca, constructia a fost executata mult inainte de anul 2000.

29



Foto 15: Vedere a accesului principal in corpul

de constructie C1; se observa ca peretele

holului era fugit inspre curte, iar tocul usii era

dislocat. Se poate observa ca invelitoarea din

placi din azbociment ondulat nu are jgheaburi

si burlane, iar cornisa este sprijinita cu popi din

lemn, pentru a nu se prabusi.

Foto 16: Vedere in lung a fatadei

principale, in care se pot observa:

- peretii holului sunt dislocati fata de corpul

de cladire C1 si inclinati, cu pericol de

prabusire

- fisura in lung din trotuarul de langa fatada

principala demonstreaza ca fundatia redusa

si terenul s-au tasat, urmare a infiltratiilor

de ape abundente provenite din precipitatii

- tasarea fundatiei si a terenului de langa

fatada a antrenat peretele din chirpici

tencuit al fatadei, antrenand si acoperisul,

care, se observa, ca a fost sprijinit pentru a

nu se prabusi

Toate observatiile de mai sus confirma

ca anul constructiei nu este, in nici un

caz, anul 2000.

30



Foto 20: Vedere a beciului prabusit din

corpul de cladire C2. Se poate observa ca

pe conturul exterior beciul nu avea pereti

in continuitate cu fundatia si se constata

limita fundatiei reduse sub talpa careia au

patruns apele meteorice, provocand

alunecarea pe talpa a fundatiei. Se observa

dislocarea peretelui din fatada laterala

stanga a corpului C2 de peretele fatadei

laterale a corpului C1.

Foto 17: Detaliu al peretelui lateral al

holului de acces, dislocat si fugit.

Se observa structura din lemn a

sarpantei, sprijinita cu popi din lemn,

pentru a nu se prabusi. Cornisa

acoperisului de langa peretii fatadei este

realizata din lemn putred, iar inchiderea

podului, pentru a nu patrunde vantul, nu

este realizata, inca o dovada a faptului ca,

constructia este realizata fara proiect si cu

mult timp inainte de anul 2000.

31



Foto 21: “Acoperisul” improvizat de deasupra incaperii cu beciul prabusit; sarpanta este

realizata din capriori din lemn brut, cules din padure, nesolidarizat nici macar cu scoabe de

scandurile asterelii.

Foto 24: Cea de-a doua camera (dormitor),

cu acces din camera “de zi”, in care se afla

al doilea cuptor daramat, fara plita din

fonta, care, insa, avea cos de fum.

Finisajele inferioare neintretinute

dovedesc, constant, ca imobilul nu era

locuit de foarte mult timp.

Nici pe acesti pereti spoiti cu var nu sunt

urme de inundatii, urmare a patrunderii

unui volum considerabil de ape meteorice,

rezultate din ploi cu debite mari, in

perioade scurte de timp.

32



Obiectul cauzei: constructie parter, cu pereti din paianta, in mediu rural, situata

in sat Craiesti, jud. Galati, comuna Varlezi, str. Principala.

Foto 28: Vedere a “dormitorului” din corpul de constructie C1, prin care se accede in bucataria

aflata in corpul de constructie C2, care are acces direct si din exterior.

Se observa soba cu combustibil solid, fara plita si fara racord la cosul de fum, care nu exista !!!

Se pot constata finisajele de calitate inferioara, cu aspect dezolant si care infirma, categoric,

faptul ca, constructia ar data din anul 2000 si ar fi si autorizata.

Foto 25: “Bucataria” cu acces direct prin

usa secundara din fatada posterioara, a

corpului anexa C2 si prin care se accede la

camara si beci. Se observa ca toti peretii

din chirpici sunt dislocati, urmare a

faptului ca talpa fundatiei reduse a

peretelui exterior a alunecat, urmare a

patrunderii pe langa fundatie a apelor

provenite din precipitatii, care au provocat

inmuierea terenului de sub talpa fundatiei.

33



Obiectivele expertizei:

1. identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia si constatarea starii fizice;

2. stabilirea cauzalitatii intre starea fizica a imobilului la data expertizei si daunele

produse ca urmare a evenimentului asigurat (inundatii); stabilirea faptului ca locuinta asigurata

nu a fost afectata anterior inundatiilor din 14.09.2013;

3. daca avariile produse constructiei in cauza au putut fi cauzate de vicii de

constructie/vicii ascunse ale alcatuirii constructive si nu de producerea evenimentului asigurat;

4. daca degradarea constructiei s-a datorat neglijentei proprietarilor prin proasta

intretinere in timp a cladirii si neefectuarea reparatiilor tehnice corespunzatoare, asa cum

prevede Legea 10/1995, Capitol III, Sectiunea 5, art.25 „Obligatii si raspunderi ale

proprietarilor constructiilor”, coroborate cu Legea locuintei nr.114/1996, Cap. III, art.28;

5. sa se stabileasca gradul de afectare a structurii de rezistenta; daca constructia este

conforma cu prevederile legislatiei care guverneaza rezistenta si stabilitatea constructiilor sau

este constructie executata in regie proprie, artizanal, in mediu rural.

Din cauza starii fizice a constructiei, din cauza dezinteresului mostenitoarei pentru

aceasta constructie si implicit intretinerea, constructia neincalzita de 6 ani, s-a degradat in

timp si in interior, constatandu-se ca unul din factori au fost infiltratiile de ape meteorice

prin invelitoarea din azbociment ondulat, neetanseizat, dislocat si montat pe sipci, direct pe

capriori, fara astereala si hidroizolatie; s-a mai constatat ca scurgerea apelor de pe

invelitoare nu era drenata in jgheaburi si burlane (care nu au existat), apele meteorice, atat

de pe invelitoare, cat si din perimetrul constructiei, amplasata pe teren in panta,

acumulandu-se la baza constructiei din chirpici, pe fundatii reduse, producand alunecarea

la nivelul talpii fundatiilor reduse, de numai 40 cm adancime, antrenate de acumularile de

ape meteorice, provenite fie din precipitatii abundente, fie din topirea brusca a zapezilor,

acumulate pe versant in amonte de constructie.

De altfel, debitele acestor ape meteorice au fost probate din comunicatele INMH si

MAI, in care se confirma ca, in urma ploilor cu debite mari din 13 iunie 2013, un numar de 20

de localitati din jud. Galati au fost afectate de inundatii, iar, mai apoi, in luna septembrie 2013,

29 de localitati din jud. Galati au fost afectate, avand ca efecte 3447 de locuinte inundate si

227 de case distruse (sursa: Adrian Vasilache HotNews.ro, Marţi, 15 octombrie 2013,

13:32 Economie | Asigurari; vidi Anexa).

Alunecarea relativa a rocilor, urmare a afuierii la talpa fundatiilor reduse, din cauza

acumularii de ape meteorice scurse si de pe acoperisul fara jgheaburi si burlane in pamanturile

de pe conturul constructiei si de aici sub fundatii, a produs tasari diferentiate, cu precadere la

colturile din fatada principala, avand ca efect deplasarea peretelui, materializata prin

crapaturile deschise la imbinarea de colt a peretilor din chirpici.

Proprietara ……. a asigurat constructia la data de 13.09.2013, prin Polita …….. cu

valabilitate din 14.09.2013 si a deschis dosarul de dauna urmare a ploilor abundente, cu debite

de peste 45 l/mp, care s-au produs in luna iunie 2013, afectand un numar de 20 de localitati

din jud. Galati, iar, mai apoi, in luna septembrie 2013, cand 29 de localitati din jud. Galati au

fost afectate, avand ca efecte 3447 de locuinte inundate si 227 de case distruse.

Se poate constata ca asigurarea a fost facuta la cca 3 luni dupa prima ploaie cu debite mari

si in aceeasi luna, dupa cea de-a doua ploaie cu debite mari, efectele din apele meteorice neputand

avaria constructia neconforma cu nici una din prescriptiile tehnice de proiectare si executare a unei

constructii, executata in regie proprie in mediu rural si amplasata pe versantul unui deal.

34

http://www.hotnews.ro/articole_autor/Adrian%20Vasilache

http://economie.hotnews.ro/asigurari



Descrierea constructiei:

Din analiza Autorizatiei de construire nr……….., eliberata de Primaria comunei

Varlezi, jud. Galati, coroborata cu starea fizica a unei constructii de locuit in mediul rural,

avand valoarea inscrisa pe autorizatie de 87.000 lei (ceea ce, la acea vreme, insemna 50.682

euro, 1 euro = 1,7166 RON, iar la data intocmirii Raportului de expertiza 19.284 euro, 1 euro

= 4,5114 lei), expertul opiniaza ca:

- la nivelul materialelor de constructie existente in anul 2000 (secolul XX) si executata

dupa un proiect de arhitectura minimal, cu autorizatia de urbanism care trebuia sa existe si sa

contina minim 4 planse si memorii de rezistenta si arhitectura, constructia existenta nu poate

avea o durata in exploatare de doar 14 ani si sa aiba starea de degradare aproape de colaps, fara

ca asupra constructiei sa actioneze actiuni naturale sau actiuni extraordinare (cutremur,

inundatii, alunecari de teren)

- invelitoarea realizata din placi ondulate din azbociment nu mai putea fi executata cu

aviz de mediu, intrucat de cca 20 de ani acest material executat din pulberi de azbest aglomerat

a fost constatat nociv mediului si sanatatii, prin aceea ca azbestul este cancerigen

- in halul de neconformare la normele de rezistenta si stabilitate, in care a fost

organizata constructia, aceasta nu a trecut, cu siguranta, pe la Serviciul de urbanism si

disciplina in constructii din cadrul autoritatii locale competente; dovada, o apartamentare

haotica, disfunctionala si nu poate fi explicata adaugarea corpului de constructie C2, adaugat

ulterior corpului C1

- la nivelul anului 2000, sobele de incalzit cu plita din fonta puteau fi executate la

preturi modice din cahle de teracota si, nicidecum, din argila, cu mentiunea ca o soba din

camera dinspre fatada laterala dreapta nu are cos, ceea ce confirma ca, constructia nu a fost de

foarte mult timp locuita si, cu atat mai putin intretinuta

- invelitoarea este neetansa, sub placile de azbociment nefiind astereala si hidroizolatie,

in anexe capriorii fiind aparenti vizibili, executati din bile brute din lemn de rasinoase, iar in

camerele „de locuit” tavanul era realizat din carton presat, batut cu cuie pe grinzile subrede ale

podului

- constructia nu a fost afectata in interior sau perimetral de siroiri sau inundatii

provenite din precipitatii cu debite mari, dovada ca nici pe peretii exteriori si nici pe cei

interiori nu sunt urme de apa cu aport de mal, care, dupa scurgere-evaporare, trebuia sa lase o

amprenta

- „pivnita” pretinsa a fi in corpul anexa C2 (din fatada posterioara) arata ca o groapa

sapata, fara nici un fel de sprijinire, ca sa nu mai vorbim de peretii perimetrali in continuarea

fundatiei, cu adancime de numai de 30 cm, realizata din cloturi din caramida si piatra; asta

explica afuierile de sub talpa fundatiei reduse, de sub peretele fatadei posterioare (spalarea

talpii de fundatie), din cauza apelor meteorice scurse permanent de pe acoperisul in 2 pante

direct in fundatie, pe langa pereti, producand tasari diferentiate, materializate prin crapaturile

profunde la mijlocul peretilor si la imbinarea-intersectia peretilor din chirpici. Apele meteorice

nu erau colectate de pe acoperis, scurgandu-se pe sub placile de azbociment sau de pe acestea,

direct la baza constructiei, invelitoarea nefiind prevazuta cu jgheaburi si burlane, iar

constructia nu avea trotuar de garda perimetral hidroizolat

- tamplaria interioara si exterioara a fost confectionata de un novice, din scanduri

recuperate, executata stramb la colturi, neetanse si neancorate in pereti si care nu pot fi numite

nici macar usi dulgheresti

35



- constructia, in starea fizica in care se afla la data expertizei, nu intrunea minimul de

conditii de microclimat ambiental, pardoseala fiind din pamant batut, pe care, ulterior, a fost

turnat un strat de 1 cm de sapa, care a segregat si s-a distrus din cauza executiei rudimentare

- in starea fizica actuala, constructia nu mai prezinta conditii de rezistenta si stabilitate,

putandu-se prabusi in orice moment, la cea mai mica vibratie, punand in pericol viata celor

care intra in aceasta, chiar si accidental

Conform prevederilor Normativ P135/1999 art. 1.5 alin.2, expertul este cel care

apreciaza uzura fizica reala; constructia nu poate fi consolidata, reparata, punand in

pericol viata locatarilor, prin pierderea, in orice moment, a stabilitatii si, nefiind

autorizata, fara proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor, nu poate fi exploatata

si, nicidecum instrainata, fiind executata artizanal, fara nici o conformare la normele de

proiectare in vigoare.

In concluzie, degradarea si avarierea constructiei din chirpici, executata artizanal

in mediu rural, se datoreaza prin concursul a 3 factori:

- inexistenta unui proiect minimal PAC, care sa preceada autorizarea

constructiei conform prevederilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii

lucrarilor de constructii, neconformitate care se regaseste in starea fizica actuala a unei

constructii executata in anul 2000 ???!!!

- executia sub orice critica a unei constructii parter, in mediu rural, care, dupa

opinia subsemnatului, nu asigura nici cel mai minimal confort ambiental, ca sa nu analizam

conformarea cu prescriptiile de rezistenta si stabilitate, in conditiile amplasarii constructiei

usoare pe un versant, intr-o zona care nu este stabila din punct de vedere al structurii

geomorfologice a terenului (zona cunoscuta cu alunecari de teren – vidi foto)

- degradarea in continuare a constructiei nelocuita din anul 2007, atat prin

uzura fizica a constructiei, cat si prin vandalizarea acesteia de catre autori necunoscuti

In subsidiar, evenimentul asigurat „inundatii”, in fapt precipitatii de ape meteorice cu

debite mari cu continuitate ca durata, constituie un factor favorizant al avarierii constructiei parter,

ajunsa in colaps prin ”topirea” chirpiciului (care nu mai poate fi consolidata, neavand ce

consolida), la aceasta concurand si faptul ca, constructia era realizata fara elemente de scurgere si

drenare a apelor meteorice (jgheaburi, burlane, trotuare de garda, rigole perimetrale ale acestora),

ceea ce a permis acumularea acestora sub talpa fundatiilor cu inaltime redusa.

***In speta, nu poate fi vorba de inundatii, constructia fiind amplasata pe un deal cu

panta mare, apele meteorice scurse din amonte fiind depozitate in vale, langa sosea,

unde, si la data expertizei, erau urme de baltiri.

Drept urmare, structura de rezistenta inexistenta la o constructie din chirpici

realizata in anul 2000 ???!!!, in starea fizica constatata cu ocazia expertizei, si-a pierdut

stabilitatea, iar rezistenta este grav afectata, expertul propunand desfiintarea acesteia,

constructia punand in pericol viata locatarilor, fie ei si locatari accidentali.

36



II. ÎN ALT CAZ, CAUZA DECLARATĂ CARE A PRODUS DAUNA ERA

ALUNECARE DE TEREN, ÎN FAPT, AVARIILE PRODUSE LOCUINŢEI

ERAU CAUZATE DE UN FENOMEN DE TASARE DIFERENŢIATĂ

Foto 3: Detaliu al portiunii de „drum”, care

trebuie parcurs conditionat pana la imobilul situat

in extravilanul satului Gresia, nr.1, comuna

Starchiojd.

Facem mentiunea ca in apropierea

amplasamentului imobilului, pe raza de

vizualizare, nu se mai afla nici o alta constructie,

ceea ce confirma concluzia expertului ca pe

izlazul comunal al comunei Starchiojd este

amplasata o casa izolata, nelocuita, fost salas

pentru crescatorii de animale. Expertul pune la indoiala autorizarea construirii

unei constructii cu destinatia de locuinta, lipsita

de cele mai elementare surse vitale si confort

ambiental si ceea ce se vede in fotografie, fara

drum de acces !!!

Foto 1: Detaliu al drumului forestier, din piatra sparta, care trece prin vadul unui parau de

munte, cu debite variabile si urmare, posibilitatea ca, oricand accesul la imobilul care face

obiectul dosarului de dauna sa fie si imposibil si periculos. Pe cale de consecinta, constructia

izolata cu destinatia de „locuinta” este un salas, amplasat pe izlazul comunal.

Conform DEX, izlazul este un loc necultivat, acoperit cu iarba si destinat pascutului vitelor;

izlazul comunal are, in general, statutul de teren agricol din domeniul privat al comunei.

37

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iarb%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83scut&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bovin%C4%83&action=edit&redlink=1



Foto 7: Detaliu al drumului

mocirlos, in fapt „jgheab” de colectare

si drenare naturala a apelor meteorice

acumulate de pe versant, pe care se

face accesul conditionat la imobilul

asiguratului.

Foto 8: Detaliu al tronsonului de „drum”

forestier/comunal, dupa iesirea din comuna

Starchiojd, spre „sat Gresia”.

Se poate observa spalarea drumului de

apele meteorice colectate in urma ploilor cu

debite de peste 50 l/mp, produse cu 2 zile in

urma datei efectuarii expertizei

(23.07.2014).

38



Foto 11: Fatada laterala stanga a constructiei din paianta, edificata in anul 1928, avand fundatie

redusa, soclul din materiale reziduale ceramice, dislocata urmare a tasarii diferentiate a unei parti

din constructie, cauzata de acumularea de ape meteorice la talpa fundatiei.

Foto 10: Zona „intersectiei” drumului forestier

(pretins de autoritatile locale a fi drum comunal

???!!!!), singura cale de acces la constructia-

salas, amplasata pe izlazul comunal al satului

Gresia.

Bolovanii amplasati transversal albiei

paraului care are debite variabile, in functie de

apele meteorice colectate de pe versantii

adiacenti au fost (conform declaratiei

asiguratului) plasati de acesta, pentru a traversa

vadul paraului, nefiind executat un podet.

39



Foto 18: Scarile de acces la hochparter,

fatada principala.

Se constata argumentele ca aceasta

constructie nu era intretinuta si nici

locuita, probata prin:

- starea fizica si lipsa de minim confort

ambiental, din cauza lipsei de utilitati

- geamul ferestrei spart

- amplasarea pe balustrada casei a 5 stupi

populati, „arma biologica” in cazul pe

accesul in locuinta era conditionat de

trecerea in zona din imediata apropiere a

stupilor, cunoscuta fiind reactia roiurilor

la prezenta intempestiva a oricaror intrusi

Foto 12: Fatada posterioara a constructiei parter, executata din paianta degradata urmare a

neintretinerii corespunzatoare, o confirmare a faptului ca aceasta casa nu a fost locuita. Mai

mult, sub streasina sarpantei se poate observa un gol prin „peretele” de inchidere si dezlipirea

„tencuielii” din chirpici de pe scheletul din lemn, urmare a neintretinerii in timp. Se poate

observa ca, in contradictoriu cu Fisa tehnica a constructiei din planul cadastral al bunului

imobil nr.7796/15.06.2001, vizat de O.J.C.G.C. Prahova, invelitoarea este inscrisa ca fiind din

tabla, in fapt din tigla trasa „de Marsilia”, iar pardoselile din constructia „de locuit” sunt din

pamant !!!

40



Foto 19: Detaliu al accesului in „locuinta”; se observa treptele, care sunt instabile si pun in

pericol pe cei care le acceseaza, daca locuinta ar fi folosita.

Se observa geamul spart si aspectul dezolant, specific unei case abandonate si nelocuita.

Faptul ca la golurile ferestrelor fara buiandrugi, fie ei si din lemn, nu se constata fisuri la 45º

de la coltul superior al tamplariei din lemn este dovada ca structura de „rezistenta” a

constructiei nu a fost afectata de actiuni extraordinare, din categoria seismelor, alunecarilor de

teren sau viiturilor.

Foto 20: Detaliu al dislocarii peretelui fatadei posterioare, urmare a umiditatii naturale si

ploilor, absorobite in timp de tencuiala din argile. Dislocarea peretelui are cauza tasarea

diferentiata a fundatiei, din cauza acumularii de ape meteorice la talpa fundatiei reduse.

Constructia nu a fost afectata de alunecarea versantului, dar probabil de alunecarea la nivelul

talpii fundatiei reduse instabila, neconforma si subdimensionata, avandu-se in vedere ca in anul

1928 nu erau standarde si recomandari de proiectare, nici macar autorizari in mediul rural.

41



Obiectul cauzei: constructie parter, cu destinatia de „locuinta”, cu pereti din paianta, in

mediu rural, situata in sat Gresia, nr.1, comuna Starchiojd, jud. Prahova, in extravilanul

satului, proprietatea asiguratului xxxxxx Vasile.

Data producerii evenimentului: 04.04.2014


1. Identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia si constatarea starii fizice ;

2. Stabilirea cauzalitatii intre starea fizica a imobilului la data expertizei si daunele

produse ca urmare a evenimentului asigurat (alunecare de teren); stabilirea faptului ca locuinta

asigurata nu a fost afectata anterior evenimentelor din data de 04.04.2014. Sa se stabileasca

daca avariile produse locuintei au fost cauzate printr-un fenomen de tasare si nu alunecare de

teren. Sa se stabileasca daca au mai avut loc alunecari de teren in zona imobilului, iar daca

da, care a fost directia de deplasare a alunecarilor de teren, daca imobilul reclamantului a fost

afectat de aceste alunecari de teren si daca imobilul reclamantului este singurul din zona

afectat de aceste alunecari de teren. De asemenea, sa se stabileasca daca zona in care este

amplasata constructia este cunoscuta ca fiind luata in evidenta sau figurand cu potential de

alunecare de teren;

3. Daca avariile produse constructiei in cauza au putut fi cauzate de vicii de

constructie/vicii ascunse ale alcatuirii constructive si nu de producerea evenimentului asigurat;

4. Daca degradarea constructiei s-a datorat neglijentei proprietarilor prin proasta

intretinere in timp a cladirii si neefectuarea reparatiilor tehnice corespunzatoare, asa cum


proprietarilor constructiilor”, coroborate cu Legea locuintei nr.114/1996, Cap. III, art.28;

5. Sa se stabileasca gradul de afectare a structurii de rezistenta; daca constructia este


este constructie executata in regie proprie, artizanal, in mediu rural;

Foto 21: Detaliu al finisajelor si starii fizice a peretelui „structural” din paianta, vazute din

interiorul camerei. Se poate observa tasarea diferentiata a fundatiei la coltul intersectiei

peretilor din paianta a fatadei posterioare cu fatada laterala stanga, dinspre vadul paraului.

42



6. Evaluarea daunelor (inventarierea si cuantificarea pagubelor conform normativelor

tehnice in vigoare), stabilirea valorii pagubelor raportate la starea de uzura/vechime a

constructiei la data producerii evenimentului asigurat.

Accesul in amplasament, situat pe izlaz comunal, a fost facilitat de proprietarul

imobilului asigurat Ciobanu Vasile, care a dobandit imobilul in baza Contractului de vanzare-

cumparare autentificat cu nr. 567/21.06.2001.

Din constatarile in teren, se constata, fara putinta de tagada (vidi Foto 1÷10) ca imobilul

format din teren si constructie nelocuita, este amplasat in extravilanul comunei Starchiojd, la

cca 2 km de limita comunei, pe un izlaz, imprejmuit; accesul la imobil se face anevoios, in

conditii de risc, pe un „drum”, care trebuie parcurs conditionat pana la imobilul situat in

extravilanul satului Gresia, nr.1, comuna Starchiojd.

In apropierea amplasamentului imobilului, pe raza de vizualizare, nu se mai afla nici o

alta constructie ca vecinatate, amplasamentul fiind izolat si inaccesibil !!!, ceea ce confirma

concluzia expertului ca pe izlazul comunei Starchiojd-sat Gresia ??? este amplasata o casa

izolata, nelocuita, fost salas pentru crescatorii de animale.

Expertul pune la indoiala autorizarea construirii unei constructii cu destinatia de locuinta,

lipsita de cele mai elementare surse vitale si confort ambiental si ceea ce se vede in fotografii,

fara drum de acces !!! (vidi Foto 1÷10), cu atat mai mult cu cat asiguratul are 2 copii minori,

care trebuie sa parcurga zilnic un „drum” neamenajat, cu lungime de cca 2 km.

Vadul paraului trebuie traversat obligatoriu, inclusiv in anotimpul rece, in lipsa

unui drum, fie el si forestier, pentru a putea ajunge la salasul cu destinatia „de locuinta”,

autorizat prin actul de vanzare-cumparare, fara nici o utilitate care sa asigure un minim habitat

vital, amplasat pe un izlaz comunal.

Starea fizica a constructiei este datorata dezinteresului proprietarului pentru intretinerea

acestei constructii izolata, in extravilanul comune Starchiojd, care s-a degradat in timp, atat la

exterior cat si in interior, amplasata pe teren in panta, apele meteorice cu debite peste 50 l/mp

acumulandu-se la baza constructiei din paianta, cu fundatie redusa, producand tasari

diferentiate la nivelul talpii fundatiei redusa.

Constructia a fost avariata din cauza tasarii diferentiate, urmare a acumularilor de ape

meteorice la nivelul talpii fundatiei in aprilie 2014.

Alcatuire constructiva:

- fundatie redusa, alcatuita din piatra de rau

- soclul din materiale reziduale ceramice, dislocata urmare a tasarii diferentiate a unei

parti din constructie, cauzata de acumularea de ape meteorice la talpa fundatiei

- finisaje: tencuieli exterioare si interioare din chirpici pe schelet din lemn, pardoseli din

pamant

- invelitoarea din tigla trasa „de Marsilia”, iar pardoselile din constructia „de locuit”

sunt din pamant

- starea fizica satisfacatoare, finisaje obisnuite, degradate

- lipsa de minim confort ambiental, din cauza lipsei de utilitati

- tamplarie din lemn neetansa

- peretii perimetrali si cei de compartimentare ai constructiei sunt din paianta, pe

fundatii reduse din cloturi de piatra si caramida, fara trotuar de garda

- tavanul din lemn

43



- sarpanta din bile de brad brute, negeluite, cu invelitoarea din tigla trasa „de Marsilia”;

acoperisul nu are jgheaburi si burlane, iar in jurul constructiei nu exista rigole de dren a apelor

meteorice

Peretii de inchidere sunt realizati din paianta, tencuiti la interior si exterior cu argila

grasa, fisurati din cauza tasarii diferentiate a fundatiei reduse a constructiei, urmare a unei

gresite alcatuiri constructive la nivelul anului 1928, asupra careia au actionat cumulat efectele

repetate ale infiltratiilor de ape meteorice sub fundatie, a faptului ca, constructia nu era locuita

si intretinuta de la data cumpararii 2001 si al amplasamentului defavorabil pe un teren cu

declivitate, avand panta spre vadul paraului situat la cca 500 m, intr-o zona extravilana, cu

destinatia agricola de izlaz, lipsita de drum de acces amenajat.

Casa este intr-o stare avansata degradare, din cauza lipsei de intretinere de la data

cumpararii (anul 2001), iar la data expertizei si-a pierdut stabilitatea si rezistenta in

exploatare.

Expertul constata ca in zona nu au fost efectuate studii geo pentru a stabiliza ampriza asa-

zisului drum comunal, care, la data expertizei nu exista, indiferent de categoria acestuia sau in

scopul unui proiect de regularizarea cursului paraului si practicarea unui podet peste acesta,

consolidarea bazei versantului, motivata si sustinuta de concluziile unui studiu geotehnic,

lucrari de interes national si utilitate publica. Aceasta constatare rezulta chiar din Nota de

constatare incheiata cu nr. 1540/26.03.2014 de comisia mixta formata din reprezentanti ai ISU,

SGA Prahova, Consiliul Judetean Prahova si Primaria comunei Starchiojd-viceprimar, in care, in

planul de masuri sunt trecute o serie de obiective care ar urma a fi in sarcina Primariei

comunei Starchiojd, in satul Starchiojd, punctul Borcesti, pe partea dreapta a drumului

comunal DC 139.

***Obiectul asigurarii este o casa care si-a pierdut stabilitatea si rezistenta din

cauza vechimii si lipsei de intretinere, situata in sat Gresia si in extravilanului satului

Starchiojd, fara vecinatati si fara posibilitatea de acces cu nici un mijloc de transport,

inclusiv caruta; pe cale de consecinta, toate afirmatiile comisiei de la Cap. Descrierea

situatiei nu au nici o legatura cu imobilul asiguratului.

In conditiile in care asiguratul a cumparat aceasta casa, construita in anul 1928, pe un

amplasament din izlazul comunal, fara nici un fel de drum de acces !!!, situat la acea vreme

in extravilanul comunei Starchiojd, si-a asumat consecintele acestei tranzactii, avandu-se in

vedere ca in Contractul de vanzare-cumparare nu a facut nici o obiectiune sau mentiune de

conditionare cu referire la amplasamentul izolat si fara servituti ale imobilului.

Starea fizica a constructiei (satisfacatoare, cu aspect dezolant) nu se datoreaza in

nici un caz unor calamitati din categoria celor prevazute in Contractul cu ......, ci se

datoreaza nerespectarii prevederilor Legii locuintei nr.114/1996 actualizata 2011, art.28

„Obligatii ale proprietarilor”, cu referire la reparatiile curente si capitale ale

constructiilor aflate in proprietate.

Din documentatia pusa la dispozitie de asigurator, nu sunt documente probatorii ca in

zona au fost alunecari de teren. Mentionam ca Dovada emisa cu nr.1963/15.04.2014 de catre

Primaria comunei Starchiojd, semnata de Primar, nu face trimitere la probatorii emise de

autoritatile competente ISU, Institutul National de Meteorologie si Hidrologie si, pe cale de

consecinta, nu sunt relevante.

De asemenea, raspunsul prin act nr. 180100/P din 13.05.2014 catre firma de

asigurari Gothaer este in contradictoriu cu constatarea de fapt, motivata de faptul ca in

raza vizuala a dealului din apropierea imobilului asiguratului nu se vedeau nici cu

binoclul, cele 17 gospodarii din zona, care ar fi fost afectate, numai din punct de vedere

44



al accesului, pe care ISU Prahova il motiveaza, citam: „ca urmare a distrugerii drumului

comunal”, care, in zona expertizata, nu exista, fiind drum forestier, fara nici o

imbracaminte (strat de uzura) – vidi Foto 1÷10.

Facem mentiunea ca, nici in acest document nu se face referire la o alunecare de teren.

III. INVOCAREA DE CĂTRE ASIGURATĂ A AVARIILOR LOCALE PRODUSE

ASUPRA UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCŢII DINTR-O CONSTRUCŢIE DE

LOCUIT, PARTER, AMPLASATĂ ÎN PANCIU, PUSE PE SEAMA CUTREMURELOR

PRODUSE ÎN ZONĂ (ȋn fapt cu intensităţi sub 5 grade pe scara Richter)

FOTO 1: Vedere de ansamblu a constructiei parter, cu destinatia de locuinta, situata pe str. Titu

Maiorescu, nr.14, localitatea Panciu, jud. Vrancea, proprietatea asiguratei ………..

Se poate observa fatada principala a constructiei neintretinuta (vidi tencuiala umflata si cazuta pe

fatada principala si fatada laterala), tocurile usii si ferestrei din lemn de rasinoase, ale carei vopsea a

fost coscovita; se mai constata lipsa jgheaburilor si a burlanelor, ceea ce face ca apele meteorice sa se

scurga de pe toata suprafata acoperisului pe trotuarul de garda, unde se acumuleaza si prin rostul

dintre trotuar si fundatie patrunde sub talpa fundatiei, unde a produs tasari diferentiate, in speta, la

imbinarea la colt a zidariei peretelui fatadei cu zidaria peretelui lateral, unde nu s-au constatat a fi

sambure din beton armat la teserea zidariei celor 2 pereti.

FOTO 3: Se constata, doar la coltul

peretelui din zidarie al fatadei

principale, fisura inclinata la 45º,

avand cauza probabila acumularea

unui debit mare de ape pluviale,

acumulate pe trotuarul de garda si

care, prin rosturi, a patruns sub talpa

fundatiei, producand tasarea

diferentiata doar a acestui colt de

cladire. Se poate observa ca tiglele

din campul invelitorii si olanele de

pe coama si dolii nu s-au miscat si

nu au fost inlocuite, la seisme cu

intensitati de peste 5 grade pe scara

Richter, acestea desprinzandu-se, iar

un efect tipic este forfecarea bazei

cosului de fum, cauza fiind forta

seismica orizontala de etaj, ceea ce

in speta nu s-a constatat.

45



FOTO 4: Detaliu al cosului de fum, de pe

portiunea de invelitoare cu panta, de-a

lungul fatadei laterale. Nu se observa

fisuri la baza cosului din caramida si nici

interventii pentru reconstructia acestuia,

sortul de tabla fiind cel initial, pe care se

observa coroziunea.

FOTO 5: Prin comparatie cu constructia asigurata, expertul a comparat modul in care s-a

comportat structura de rezistenta din caramida (anvelopa) constructiei vecine. Se poate observa

ca daca in zona localitatii Panciu ar fi fost inregistrate cutremure cu intensitati de peste 6 grade

pe scara Richter si cu acceleratii orizontale apreciabile 0,4 g, ar fi trebuit ca avariile locale sa fie

cel putin identice constructiei de acelasi tip de pe str. Titu Maiorescu nr.16.

De asemenea, cele 3 cosuri de fum care depasesc coama, ale constructiei invecinate, ar fi

trebuit sa se prabuseasca, ceea ce nu s-a intamplat. In schimb, se poate constata ca, constructia

are jgheaburi si burlane pentru a colecta si a drena dincolo de trotuarul de garda, apele

meteorice, scurse de pe invelitoare; existenta acestor elemente ale invelitorii la constructia

invecinata, face ca avaria locala la coltul cladirii de la nr.16 sa poata fi pusa pe seama

acumularii de apa de la acel colt al cladirii.

46



FOTO 6: Detaliu al tocului superior al ferestrei din fatada, in care nu sunt constatate crapaturi

inclinate la colturile golului, din cauza producerii sub efectul unor actiuni, forte taietoare.

FOTO 7: Detaliu al tendintei de dislocare a peretelui de la imbinarea la colt a zidariei peretelui

fatadei cu zidaria peretelui lateral, unde nu s-a constatat a fi sambure din beton armat la tasarea

zidariei celor 2 pereti. Se poate observa ca fisurile se dezvolta si in soclu; de asemenea, se

constata ca pe tot perimetrul constructiei nu exista jgheaburi si burlane, iar panta trotuarului de

garda dreneaza apele meteorice (anul acesta cu debite extraordinare), prin rostul dintre trotuar si

fundatie acumulandu-se, la talpa fundatiei, unde a produs aceste tasari diferentiate.

47



FOTO 11: Crapatura superficiala longitudinala in peretele din zidarie al fatadei laterale, tasata

strict pe zona de colt a constructiei. Din cauza tasarii locale a coltului constructiei si a

umiditatii, tencuiala veche s-a umflat si a cazut; nici deasupra golului ferestrei baii nu se

observa crapaturi profunde, transversale zidariei.

Se poate observa ca trotuarul are panta inversa, care dreneaza apele meteorice spre rostul

dintre trotuar si fundatie. Acelasi lucru se observa la bucata de trotuar de langa treptele de

acces in cladire. Se observa lipsa jgheaburilor de colectare a apelor meteorice.

FOTO 14: Intersectie de pereti a 2 corpuri de

constructie alipite. Nu au fost constatate nici

un fel de crapaturi inclinate in zidaria de

deasupra golurilor ferestrelor si nici crapatura

pe inaltimea peretilor, la intersectia peretilor

celor 2 corpuri de cladire alipite.

48



FOTO 16: Expertul a studiat elementele

de constructii svelte – stalpii din fatada

principala a constructiei din dreapta. Nu

au fost constatate mecanisme de rupere la

nivelul nodului de la intersectia partii

superioare a stalpului cu planseul, acestia

fiind stalpi scurti, care au prezentat o

ductilitate capabila sa preia solicitarea

fortelor seismice, daca acestea ar fi fost

produse, asa cum pretinde asigurata in

intervalul lunilor martie-mai 2014.

***FOTO 22: Din analiza ulterioara efectuarii expertizei a fotografiilor facute de reprezentantul local

al asiguratorului Generali Romania Asig. Reasig. SA, sucursala Focsani, jud. Vrancea, se poate

constata ca la “teserea” zidariei la intersectii de pereti nu sunt nici un fel de fisuri/crapaturi tipic

mecanismului de rupere prin crapaturi inclinate, urmare unui seism cu magnitudinea de peste 5 grade

pe scara Richter.

In schimb, se observa igrasia de pe trotuarul de garda si de pe soclul celor 2 pereti, urmare a

acumularii de ape meteorice scurse de pe invelitoare in acest colt (dintre sufragerie-fatada posterioara si

camara-fatada laterala posterioara), urmare a faptului ca, constructia este lipsita de amenajari pentru

colectarea si drenarea apelor meteorice: jgheaburi si burlane; aceste ape se infiltrau prin capilaritate in

rosturile dintre zidaria din caramida, iar debitul mare se infiltra in fundatie, producand tasari

diferentiate.

Aceleasi acumulari de apa se regasesc in fatada posterioara, la intersectia peretilor holului cu

accesul secundar si a peretelui bucatariei.

49



***FOTO 26: In lungul cosului si a trecerii acestuia prin planseul podului nu se observa nici un fel

de crapaturi, acestea fiind tipice in cazul unui cutremur; in schimb, se observa infiltratii de ape

meteorice care au patruns in tavan, din cauza neetanseitatii invelitorii in jurul cosului de fum.

Culoarea apelor meteorice infiltrate in timp in finisajul tavanului este data de pamantul constituit

ca pardoseala a podului si este o dovada ca in cladire nu au fost efectuate lucrari de intretinere si

reparatii curente de cel putin 5 ani.

***FOTO 29: Detaliu al finisajelor la pereti si tavan, innegrite din cauza neintretinerii constructiei prin

reparatii curente in timp, de peste 30 de ani, constructia fiind edificata in anul 1957 !!!!

Fisurile orizontale din tencuiala si la nivelul racordului tencuielii peretilor cu scafa tencuielii tavanului

se datoreaza vechimii constructiei si contractiei mortarului aplicat pe plasa Rabitz, probabil din

impletitura de trestie, care s-a uscat in timp.

Detaliile de mai sus sunt dovada certa ca, constructia nu este intretinuta, nu sunt efectuate reparatiile

curente periodice si nu este locuita, din cauza disconfortului ambiental.

In subsidiar, se observa ca baia constructiei nu este utilizata, dovada cotul din tabla astupat cu folie din

polietilena, care, candva, era racordul cazanului cu combustibil solid pentru prepararea apei calde.

50



Obiectul cauzei: constatarea avariilor care ar fi putut fi provocate de un cutremur

asupra structurii de rezistenta a constructiei parter, cu pereti din caramida, in mediu urban,

situata in localitatea Panciu, jud. Vrancea, str. Titu Maiorescu, nr.14

Data raportarii producerii evenimentului, de catre asigurata: 15.05.2014; data

Raportului de constatare tehnica 22.05.2014, ora 16.25.


1. Identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia si constatarea starii

fizice a structurii de rezistenta, a anvelopei, a finisajelor exterioare si interioare la pereti si

tavane

2. a. Stabilirea cauzalitatii intre starea fizica a imobilului la data expertizei si daunele

care ar fi putut fi produse ca urmare a evenimentului asigurat declarat de asigurata

(cutremure); stabilirea faptului ca locuinta asigurata a fost sau nu afectata anterior

evenimentelor (cutremure) din martie-mai 2014; constatarea eventualelor reparatii vechi/noi

efectuate la avariile reclamate de asigurata, pentru a se determina daca acestea au fost

rezultatul efectelor cutremurului sau au fost produse din cauza altor actiuni asupra constructiei

b. Sa se stabileasca daca avariile produse locuintei au fost cauzate de evenimentul

cutremur produs in intervalul lunilor martie-mai 2014, ca efect prevazut in Normativele de

specialitate in vigoare (ref: STAS 3684-71); mai exact, daca un cutremur de intensitatea

respectiva si acceleratia solului corespunzatoare ar fi putut produce daunele pretinse de

asigurata


constructie/vicii ascunse ale alcatuirii constructive si nu de producerea evenimentului asigurat

***FOTO 30: Placile de faianta dim. 10 x 10 cm, utilizate la nivelul anilor 1950, cazute, sunt

efect al umflarii mortarului de sub acestea, la lipirea pe peretele din caramida al fatadei

principale, din cauza vechimii constructiei.

Se poate observa ca in peretele de zidarie nu exista nici o urma de crapaturi tipice, care

apar in urma unor miscari tectonice.

51



4. Daca degradarea constructiei s-a datorat neglijentei proprietarilor prin proasta

intretinere in timp a cladirii si neefectuarea reparatiilor tehnice curente periodice, asa cum


proprietarilor constructiilor”, coroborate cu Legea locuintei nr.114/1996, Cap. III, art.28

5. Evaluarea daunelor determinate de riscul asigurat-cutremur (inventarierea si

cuantificarea pagubelor conform normativelor tehnice in vigoare); stabilirea valorii pagubelor

cauzate de evenimentul asigurat, corespunzatoare vechimii constructiei la data producerii

evenimentului asigurat invocat

***Starea fizica a constructiei satisfacatoare, cu finisaje inferioare, se datoreaza

dezinteresului proprietarei asigurate pentru intretinerea constructiei si, implicit, a

finisajelor acesteia, constructia avand aspect dezolant, urmare a degradarii in timp, din

anul 1957, constatandu-se ca unul din factori au fost umiditatea interioara din cauza

neincalzirii si infiltratiilor de ape meteorice prin invelitoarea din tigla trasa de Marsilia,

care s-au scurs in pod si de acolo pe plafon; s-a mai constatat ca scurgerea apelor de pe

invelitoare nu era drenata in jgheaburi si burlane (care nu au existat), apele meteorice de

pe invelitoare si din perimetrul constructiei fiind colectate pe trotuarul de garda, cu

panta necorespunzatoare spre constructie, acumulandu-se la baza constructiei si de acolo

prin rosturi la talpa de fundatie, saturand pamantul de fundare, care s-a tasat.

Alunecarea relativa a rocilor, urmare a saturarii pamanturilor de sub talpa fundatiilor,

din cauza acumularii de ape meteorice scurse si de pe acoperisul fara jgheaburi si burlane pe

trotuarul de garda de pe conturul constructiei si de aici sub fundatii, a produs tasari

diferentiate, cu precadere la coltul stang din fatada principala, materializata prin crapaturi

transversale la 45º, la imbinarea de colt a peretilor care alcatuiesc anvelopa.

In subsidiar nu excludem si efecte remanente, minore din cutremurele majore cu

aceleratii mari a solului, perioade de peste 60 secunde si intensitati de peste 6,5 pe scara Richter

produse in 1977, 1986, 1991, dar care s-au produs mult inainte de momentul asigurarii

31.0ct.2013, atentie, anvelopa fiind din zidarie portanta fara elemente de rigidizare din beton

armat (neconfinata) cu grosimea de 45 cm pe care reazema un planseu usor din lemn.

Alcatuire constructiva:

- peretii perimetrali si cei de compartimentare ai constructiei sunt din zidarie de

caramida, neconfinata (fara elemente de solidarizare din beton armat) pe fundatii din beton

simplu, avand trotuar de garda cu pante necorespunzatoare care sa dreneze apele meteorice in

afara fundatiei constructiei, unde s-au si acumulat in timp, trotuarul fiind mai jos de cota

trotuarului exterior gardului.

- planseul de peste parter este din lemn ,fara centura din beton armat, finisat cu

tencuiala din mortar de var, pe plasa Rabitz

- sarpanta este din bile de brad brute, negeluite, cu invelitoarea din tigla trasa de

Marsilia, montata pe sipci, fara hidroizolatie; acoperisul nu are jgheaburi si burlane, iar in jurul

constructiei nu exista rigole de dren a apelor meteorice

Tamplaria interioara si exterioara este din lemn de rasinoase, avand vopseaua umflata si

coscovita in cei 30 de ani de exploatare, fara a fi efectuate lucrari de intretinere si reparatii curente.

Incalzirea se facea cu combustibil solid, in sobe din teracota.

La constructiile cu regim de inaltime pana la P+1E, efectul fortelor seismice orizontale

(forte seismice de etaj), sunt in general nesemnificative ca efect asupra structurii constructiilor,

mai ales in speta cu zidarie de 45 cm grosime, tinand cont si de efectele nesemnificative, asa cum

se constata si in urma expertizei, a cutremurelor cu magnitudini majore de peste 6,5 grade pe scara

52



Richter, cu acceleratii de peste 0,4 g si durate de peste 60 secunde, produse in 1977, 1986 si 1991,

mult anterior evenimentului reclamat de asigurata a fi produs in perioada martie-mai 2014.

In ceea ce priveste cutremurele produse in perioada invocata de asigurata, au fost

cutremure minore, pe care le enumeram:

- sambata, 29 martie 2014, intensitate de 4,9 si 4,3

- joi, 3 aprilie 2014, intensitate de 4,6

- luni, 7 aprilie 2014, intensitate 3,9 si 2,9

- sambata, 26 aprilie 2014, intensitate de 3,5, 2,8 si 3

Nici unul din cutremurele enumerate nu au avut efecte asupra constructiilor cu

regim de inaltime mai mare decat P+4 si nici nu poate fi vorba de constructiile joase,

intre care si constructia asiguratei. Probatoriul este integritatea cosului de fum, lipsa

fisurilor la 45º la colturile superioare ale tocului usilor si ferestrelor, precum si

constructiile invecinate de la nr.12 si nr.16, care nu au suferit nici o avarie (vidi foto 2, 4,

5, 6, 9, 10, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 23, 25, 26, 28, 29, 30).

***In concluzie, constructia veche si neintretinuta suferise toate degradarile in

timp de 37 ani, daca luam referinta cutremurul din 1977, dar, in nici un caz, starea fizica

a constructiei nu poate fi pusa pe seama evenimentului reclamat.

***Avariile constructiei se datoreaza urmatoarelor cauze, enumerate in ordinea

efectelor asupra constructiei, la actiunile extraordinare (ape meteorice cu debite mari,

ninsori abundente, vant puternic cutremure):

- executarea constructiei fara proiect si pe cale de consecinta, constructia care face

obiectul spetei are o structura portanta din zidarie de caramida fara elemente din beton

armat de solidarizare si conlucrare (samburi din beton armat la intersecii de pereti

portanti, centura din beton armat, buiandrugi din beton aramat), care sa-i confere mai

ales la actiunile seismice majore conlucrarea elementelor portante si ductilitate; asadar,

constructia este departe de a fi conformata seismic, cu mentiunea, ca la constructiile cu

regim de inaltime pana la P+1E, efectul fortelor seismice orizontale (forte seismice de

etaj), sunt in general nesemnificative ca efect asupra structurii constructiilor, mai ales in

speta cu zidarie de 45 cm grosime

- neefectuarea periodica a intretinerii curente, mai ales a invelitorii neetanse, prin

care apele meteorice, s-au infiltrat continuu, in timp, intr-un imobil locuit temporar,

degradand finisajele de pe unii pereti dar mai ales ale tavanelor, la care trestia s-a

umflat, tencuiala la fel si in unele locuri a si cazut sau va cadea

- lipsa dintotdeauna a elementelor de colectare orizontale (jgheaburi) si drenare pe

verticala(burlane) a apelor meteorice, care, scurgandu-se liber de pe invelitoare, se

acumulau pe langa constructie, acolo unde trotuarul nu avea panta de drenare spre curte

si prin rosturile neetanseizate cu dop de bitum, se acumuleaza la talpa fundatiei, ceea ce

de regula produce tasari diferentiate, ca si in speta, la coltul intersectiei peretelui exterior

al fatadei principale cu peretele exterior al fatadei laterale est

- trotuarul de garda are pe alocuri pante inverse pentru a drena apele meteorice

scurse de pe acoperis spre curte; necesar panta de 2 :1000

- umiditatea continua in incaperi mai ales in anotimpurile reci, cand nu s-a putut

mentine temperatura minima de intretinere de +6ºC, ceea ce a avut efect in timp aparitia

mucegaiului negru si implicit degradarea finisajelor interioare

- neefectuarea lucrarilor de reparatii curente, sa nu mai vorbim de cele capitale

imperios necesare unei constructii exploatata de peste 55 de ani

53



IV. EVALUAREA STĂRII FIZICE A UNEI CONSTRUCŢII CU REGIM

DE ÎNĂLŢIME HOCHPARTER ŞI UN ETAJ, DECLARATĂ A FI AVARIATĂ

ÎN URMA UNOR ALUNECĂRI DE TEREN PRODUSE DE PRECIPITAŢII

PERSISTENTE, CU DEBITE MARI

Foto 5: Muschii de padure

depusi in timp pe bucata din

zidul de sprijin dislocat si

vegetatia de deasupra sunt un

argument al fapului ca terenul a

mai alunecat si inainte de data

ultimei asigurari PAD, cu

valabilitate 23.04.2014-

22.04.2015.

Foto 1: Vedere generala a constructiei subsol partial si parter, avand dimensiuni in plan (10,00 x 10,00) -

(3,00 x 5,00 ) = 85 mp, proprietatea asiguratei ........., construita in anul 1975, amplasata in sat Manailesti,

nr.13, com. Francesti, jud. Valcea.

La data expertizei, constructia era in stare subsatisfacatoare, cu aspect dezolant, neputand fi locuibila din

lipsa celor mai elementare conditii de microclimat ambiental. Din cauza ca, constructia a fost abandonata,

fara sa i se faca reparatii periodice curente (la 5 ani) sau reparatii capitale, aceasta a mai fost supusa si

efectelor din alunecari de teren urmare a precipitatiilor abundente din iarna 2013-2014 si ploile cu debite

mari din aprilie-mai 2014, ceea ce a condus la pierderea stabilitatii constructiei, rezistenta acesteia si asa

subreda fiind afectata in timp.

54



Foto 6: Detaliu al zonei marginale stanga a zidului de sprijin, care, antrenat de alunecarea de

teren, a fost oprit de cei 2 copaci elastici si astfel pamantul nu s-a proptit de peretele fatadei

posterioare a constructiei.

Foto 7: Vedere de ansamblu a zidului de sprijin din beton armat cu sina de CF, dislocat de

impingerea activa a versantului care a alunecat si care a protejat peretele fatadei posterioare

a constructiei de a fi distrusa in totalitate.

55



Foto 15: Idem Foto 7.

Foto 14: Putul de adancime din curtea asiguratului, executat din bolovani de rau; oglinda

apei se afla la cca 16 m, din care se deduce ca lentila de argila impermeabila trebuie sa fie

mai jos de aceasta cota.

56



Foto 17: Detaliu al golului din invelitoarea

din tabla al cosului de fum, care s-a dislocat

si a fost demolat, de deasupra camerei de zi.

Se observa tabla puternic corodata

dimprejurul sorturilor din tabla ale cosului.

Prin acest gol neetansat, apele meteorice au

patruns in pod si de acolo in tavan, unde

sipcile din lemn pe care era aplicata tencuiala

pe rabit, au putrezit, iar tencuiala s-a umflat si

a cazut; si acest fapt demonstreaza ca cladirea

nu era locuita.

Foto 19: O alta zona a peretelui din zidarie din caramida din fatada laterala, cu caramizile dislocate

din cauza macinarii mortarului din rosturi.

Se poate observa ca, constructia nu are nici un element de solidarizare din beton armat:

- centura perimetrala din b.a. (se observa ca grinzile planseului din lemn de peste parter

reazema direct pe zidarie)

- buiandrug din b.a. deasupra golurilor usilor si ferestrelor (se observa ca zidaria din caramida

din fatada laterala, deasupra ferestrei reazema pe tocul acesteia)

57



Foto 20: Intersectia peretilor exteriori, realizati din caramida, la coltul cladirii, intre fatada

posterioara si fatada laterala stanga; se poate observa ca la intersectia peretilor nu exista

samburi (bulbi) din b.a.

Se poate observa ca zidul de sprijin din spatele casei a impiedicat alunecarea terenului pana

in acesti pereti si dislocarea acestora.

Foto 22: Detaliu al invelitorii mixte de pe panta cu dren spre fatada posterioara; 30% din acoperis este

realizat din placi de azbociment ondulat (probabil recuperate), crapate, nefixate pe astereala si neetanse

(a se vedea coltul din stanga fotografiei, care nu are invelitoare) si 70% din tabla puternic corodata si

gaurita.

O observatie importanta este faptul ca acoperisul nu are jgheaburi si burlane, lipsuri care au afectat, in

timp, cornisa din lemn (care a putrezit) si acumularea apelor meteorice pe langa constructie, la talpa

fundatiei.

58



Foto 23: Detaliu al cornisei putrezita, din

dreptul invelitorii din placi de azbociment

ondulat.

Starea fizica a cornisei se datoreaza

totalei negljente privind constructia si este

inca o dovada ca aceasta nu a fost locuita

din cel putin toamna anului 2013,

alunecarea de teren neproducand efecte de

coroziune a tablei, putrezirea cornisei si alte

avarieri ale finisajelor exterioare si

interioare.

Foto 24: Vedere de ansmablu a fatadei laterale stanga.

Se poate observa ca, din cauza neglijentei intretinerii constructiei, din care se poate deduce

dezinteresul pentru o constructie nelocuita, de multa vreme, la care au contribuit, pe langa

neglijenta, factorii naturali (precipitatiile care erau antrenate de vant direct pe zidarie, curatand

mortarul de var) si, in mica masura, alunecarea de teren, care, daca ar fi fost de amploare, ar fi

avut ca efect dislocarea, in primul rand, a fundatiilor, umflarea pamantului de sub pardoseli, in

interiorul constructiei, ceea ce nu s-a produs.

59



Foto 30: Vedere din interior a peretelui exterior corespondent cu din cel din Foto 24.

Se observa corespondenta cu exteriorul prin rosturile dintre caramizile dislocate.

Foto 25: Se poate observa ca intreaga invelitoare era neetansa, tabla „zincata” era puternic

corodata, dupa cum se observa ajungand foita la nivelul streasinei; se observa gauri la imbinarea

foilor de tabla; elementele din lemn ale sarpantei sunt putrede, toata aceasta uzura produsa din

neglijenta a facut sa fie afectate toate elemnetele structurale si finisajele de la interior.

60



Foto 32: Incaperea „constatata” a fi dormitor, cu infiltratii provenite prin pod, din golul

din invelitoare a cosului dezafectat. Asemenea degradare la tencuiala si rabitz-ul tavanului

nu putea fi produsa decat daca in perioada iernii 2013-2014, constructia nu ar fi fost

locuita, motivata de faptul ca evacuarea fumului dintr-o teracota activa era necesara, iar

putrezirea lemnului nu putea fi facuta intr-o perioada atat de scurta de timp.

Foto 33: Vedere la interior a degradarilor

produse finisajelor si structurii, pe de o

parte din cauza dezinteresului asiguratilor

pentru o casa nelocuita (infiltratiile masive

prin invelitoare si planseul podului, prin

golul cosului dezafectat), iar pe de alta parte

dislocarea peretelui despartitor, urmare a

unei alunecari lente de teren anterioara

alunecarii de teren „constatata de comisia

Primariei comunei Francesti” din

19.08.2014, cand a fost elaborata

Adeverinta nr.1339/19.08.2014.

61



Foto 35: Starea tencuielii interioare a elementelor din lemn putrezit ale tavanului, in coltul cu

invelitoare din azbociment ondulat (vidi Foto 22 si 23).

Aceasta degradare se produce in perioada lunga de timp si face imposibila locuirea unui astfel

de imobil.

Foto 37: Detaliu al gradului de putrezire a planseului de peste parter (din pod), in zona de colt a

constructiei, acoperita cu placi din azbociment ondulat, neetanse; aceasta degradare de amploare nu putea fi

produsa decat intr-o perioada de cel putin 1 an, iar in ipoteza in care casa ar fi fost locuita, cu o asemenea

degradare, incaperea nu putea fi locuita.

Ori, asemenea stari de degradare avansate au fost constatate in toate incaperile constructiei.

62



Obiectul cauzei: expertiza tehnica extrajudiciară si evaluare pentru constructie civila

subsol partial si parter, cu destinatia de locuinta, amplasata in jud. Valcea, sat Manailesti,

nr.13, com. Francesti, proprietatea ..........

Data producerii evenimentului (alunecare teren): 15.06.2014, declarat autoritatilor

locale in 14.08.2014, urmare a cererii nr.1423/14.08.2014 depusa la Primaria Francesti.


1. Identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia si constatarea starii

fizice la data expertizei noiembrie 2014;

2. Stabilirea cauzalitatii intre starea fizica a imobilului la data expertizei si daunele

produse ca urmare a evenimentului asigurat, declarat a fi alunecare de teren si certificat de

autoritatile locale, in data de 20.08.2014; sa se constate daca locuinta asigurata a fost afectata

anterior evenimentului declarat de asigurata a fi produs in data de 15.06.2014;

3. Sa se stabileasca daca avariile produse locuintei au fost cauzate de alunecarea de

teren, produsa urmare a precipitatiilor abundente din iarna 2013-2014 si a ploilor persistente,

cu debite mari, din perioada aprilie-mai 2014. Sa se stabileasca daca au mai avut loc alunecari

de teren in zona imobilului din sat Manailesti, com. Francesti, iar daca da, care a fost directia

de deplasare a alunecarilor de teren fata de imobilul asigurat;

4. Daca imobilul asiguratei a fost afectat de aceste alunecari de teren si daca imobilul

asiguratei este singurul din zona afectat de aceste alunecari de teren. De asemenea, sa se

stabileasca daca zona in care este amplasata constructia este cunoscuta ca fiind luata in

evidenta sau figurand cu potential de alunecare de teren;

5. Sa se stabileasca gradul de afectare a structurii de rezistenta; daca constructia este


este constructie executata in regie proprie, artizanal, in mediu rural;


constructie/vicii ascunse, ale alcatuirii constructive, neintretinerea corespunzatoare a

constructiei cu sau fara efectele produse de evenimentului declarat a fi produs in perioada

aprilie-mai 2014. Daca degradarea constructiei s-a datorat si neglijentei proprietarilor prin

proasta intretinere in timp a cladirii si neefectuarea reparatiilor tehnice periodice

corespunzatoare, asa cum prevede Legea 10/1995, Capitol III, Sectiunea 5, art.25 „Obligatii si

raspunderi ale proprietarilor constructiilor”, coroborate cu Legea locuintei nr.114/1996, Cap.

III, art.28;

7. Evaluarea cheltuielilor ocazionate de aducerea constructiei in stare fizica apta a

asigura siguranta si stabilitatea in exploatare si confortul ambiental de habitat (inventarierea si

cuantificarea degradarilor la elementele de constructie, conform normativelor tehnice in

vigoare), raportata la starea de uzura/vechime a constructiei la data producerii evenimentului

asigurat.

Constructia este executata din caramida in mediu rural, neautorizata si fara

proiect, a carei structura nu are elemente de rezistenta care sa confere conlucrarea

elementelor de zidarie structurale (bulbi din b.a., buiandrugi deasupra golurilor de la usi si

ferestre, centuri perimetrale la nivelul planseului din lemn de peste parter), invelitoare din

tabla corodata si strapunsa cu gauri de la 2-5 cm, cu o portiune avand invelitoare din

placi de azbociment ondulat, prin care apele meteorice au patruns in planseul podului,

avand ca efect putrezirea structurii planseului, umflarea si caderea tencuielii tavanului;

umflarea si caderea tencuielii de pe peretii exteriori si interiori, urmare a degradarii in

63



timp a mortarului de var-ciment sub efectul infiltratiilor (constructia nu are jgheaburi si

burlane, iar cornisa este putreda si pe alocuri cu lipsa inchiderilor din lemn).

Din declaratia ginerelui asiguratei, imobilul nu a mai fost locuit de la decesul

proprietarului ...... in aprilie 2014, perioada in care s-au inregistrat precipitatii abundente

persistente, cu debite mari; expertul nu impartaseste aceasta declaratie, intr-o perioada de 6

luni, pana la data expertizei, degradarile in timp a structurii constructiei prin caderea tencuielii

de pe fatada, eroziunea tencuielii din rosturile dintre caramizile peretilor exteriori de contur,

umflarea si caderea finisajelor interioare, putrezirea elementelor din lemn ale plafonului,

cornisei si a unei parti din tamplaria din lemn, urmare a infiltratiilor de ape din precipitatii

persistente patrunse in incinta locuintei de pe acoperis prin pod, coroziunea pana la perforare a

invelitorii din tabla a acoperisului, neputandu-se produce degradari ale constructiei de o

asemenea amploare, indiferent de neglijarea intretinerii curente.

Alcatuirea constructiva este din zidarie de caramida la perertii de contur si de

compartimentare, fara nici un element din beton armat (bulbi din b.a. la intersectii de pereti,

buiandrugi deasupra golurilor de la usi si ferestre, centura din beton armat pe conturul peretilor

exteriori); acoperisul este in 2 pante, pe structura de sarpanta din lemn, invelitoare din tabla pe

70% din suprafata acoperisului, puternic corodata si perforata, iar pe 30% din panta acoperisului

spre fatada posterioara este improvizata, din placi ondulate din azbociment, asezate flotant (fara

prindere de elementele sarpantei), cu lufturi. Coroziunea tablei de la invelitoare si gaurile din

aceasta si lufturile la imbinarea placilor din azbociment, cu precadere spre colturile dinspre

fatada posterioara si laterala dreapta, au permis scurgerea apelor provenite din precipitatii, in

interiorul podului si apoi infiltrarea acestora in planseul din lemn de peste parter, ceea ce a avut

ca efect putrezirea asterealei, umflarea si caderea tencuielii de pe planseu si, pe alocuri, de pe

pereti. Acoperisul nu are jgheaburi si burlane, apele meteorice scurgandu-se de la marginea

invelitorii neetanse in interiorul cornisei din lemn, care a putrezit. Cosul din stanga fatadei a

cazut sau a fost demolat ???, in locul acestuia fiind un gol, peste care nu a fost petrecuta

invelitoarea din tabla, apele din precipitatii scurgandu-se direct in camera de locuit aferenta.

Tamplaria exterioara si interioara (usi si ferestre) este realizata din lemn de rasinoase,

neetanse si pe alocuri putrezita.

Locuinta este alcatuita din 2 camere, hol, fara nici cel mai elementar confort ambiental

de habitat, camara, baie si bucatarie, cu finisajele degradate, fara instalatii functionale (initial,

constructia avea racord la curent electric, apa rece din put si incalzire cu lemne in soba de

teracota).

***Daunele produse constructiei, ca urmare a evenimentului asigurat alunecare

de teren antrenata de ploile persistente cu debite mari, declarat a fi produs in 15.06.2014

de catre asigurata, nu au produs si nu puteau produce avarii majore peretilor portanti

din zidarie in numai 6 luni, asa cum declara ginerele asiguratei, fara a afecta

substructura, care nu este afectata (vidi Foto 20, 21, 26, 27). In schimb, cu ocazia

expertizei, s-a constatat ca exista o uzura in timp mai mare decat uzura normala, din

cauza uzurii in timp a constructiei (in orice caz, de peste 5 ani, timp de evolutie a

degradarilor), din care amintim: constructie executata din caramida in mediu rural,

neautorizata si fara proiect, a carei structura nu are elemente de rezistenta care sa

confere conlucrarea elementelor de zidarie structurale (bulbi din b.a., buiandrugi

deasupra golurilor de la usi si ferestre, centuri perimetrale la nivelul planseului din lemn

de peste parter), care au produs tasarea zidariei, cu precadere deasupra golurilor de usi

si ferestre, pe care rezemau; invelitoare din tabla corodata si strapunsa cu gauri de la 2-5

cm, cu o portiune neetansa, avand invelitoare din placi de azbociment ondulat, prin care

64



apele meteorice au patruns in planseul podului, avand ca efect putrezirea structurii

planseului, umflarea si caderea tencuielii tavanului; umflarea si caderea tencuielii de pe

peretii exteriori si interiori, urmare a degradarii in timp a mortarului de var-ciment sub

efectul infiltratiilor (constructia nu are jgheaburi si burlane, iar cornisa este putreda si

pe alocuri cu lipsa inchiderilor din lemn). Starea fizica la data expertizei confirma faptul

ca, constructia nu a fost locuita de peste 1 an si nu putea fi locuita cu pereti cu fisuri

deschise, cu infiltratii care au strapuns tavanul, ale carui elemente din lemn au putrezit

din cauza coroziunii invelitorii din tabla, incaperi care nu puteu fi incalzite din cauza

lipsei cosului de fum, fara utilitati functionale, toate acestea fara nici o legatura cu

alunecarea de teren care s-ar fi produs.

De altfel, trebuie avut in vedere ca a fost o iarna grea, mai ales in zona de deal, iar

habitatul in aceste conditii era incompatibil cu viata.

*** Expertul nu impartaseste declaratia ginerelui asiguratei, care motiveaza starea

avansata de degradare fizica a constructiei pe seama nelocuirii acesteia din aprilie 2014, cand a

decedat proprietarul ....., sotul asiguratei, pe motivul ca intr-o perioada de 6 luni, pana la data

expertizei, degradarile in timp a structurii constructiei prin caderea tencuielii de pe fatada,

eroziunea tencuielii din rosturile dintre caramizile peretilor exteriori de contur, umflarea si

caderea finisajelor interioare, putrezirea elementelor din lemn ale plafonului, cornisei si a unei

parti din tamplaria din lemn, urmare a infiltratiilor de ape din precipitatii persistente patrunse

in incinta locuintei de pe acoperis prin pod, coroziunea pana la perforare a invelitorii din tabla

a acoperisului, carpirea a cca 30% din invelitoarea din tabla cu placi de azbociment ondulat

neetanse, nu puteau produce degradari ale constructiei de o asemenea amploare, fara

neglijarea intretinerii curente si efectuarea reparatiilor periodice.

***Ori, cele constatate, conduc la faptul ca aceasta constructie nu a mai fost

locuita de peste 5 ani, motivata de coroziunea pana la strapungere a tablei invelitorii si

putrezirea lemnului din anumite elemente ale constructiei, ambele producand degradari

locale in interiorul constructiei, fara nici o legatura cu o eventuala alunecare de teren

care s-ar fi produs, indiferent de anul producerii, atat timp cat substructura nu este

afectata si care puteau produce doar fisuri in anumite zone din peretii de caramida ai

constructiei.

65



V. DAUNA TOTALĂ CUVENITĂ PENTRU CONSTRUCŢIE P+1E,

RĂMASĂ FĂRĂ 40% DIN SUBSTRUCTURĂ, URMARE A AFUIERII

PRODUSĂ LA NIVELUL TĂLPII FUNDAŢIEI DE FORŢA DINAMICĂ DE

ANTRENARE A APELOR EXTRAORDINARE A PÂRÂULUI OLĂNEŞTI

FOTO 1: Fatada principala a imobilului amplasat in comuna Vladesti, jud. Valcea, format din teren in

suprafata de 431 mp si constructie cu destinatia de locuinta, edificata in anul 2014, parter +1 etaj, cu

aria construita (amprenta la sol) de 106 mp si arie desfasurata de 173 mp.

Alcatuire constructiva: substructura din beton, avand talpa fundatiei continue sub pereti, la cota

– 90 cm ÷ - 98 cm, schelet din beton armat (samburi din beton armat la intersectii de pereti, centura de

contur, buiandrugi, grinzi si plansee), inchideri primetrale si pereti despartitori din caramida Porotherm,

sarpanta din lemn, invelitoare din tigle metalice (tabla profilata); stare foarte buna, finisaje superioare.

FOTO 2: Starea fizica a substructurii constructiei P+1E, sub a carei fundatie de sub peretii fatadei

laterale stanga (vedere spre fatada) si de sub peretii fatadei posterioare s-au produs afuieri la nivelul

talpii fundatiei, din cauza apelor extraordinare a paraului Olanesti, colectate din viituri, avand urmari

spalarea terenului de fundare, dislocarea partiala a fundatiei de la nivelul soclului, avand consecinta

pierderea stabilitatii constructiei, ramasa dupa retragerea apelor extraordinare in echilibru instabil;

producerea evenimentului: 27-29 iulie 2014.

66



FOTO 5: Vedere de ansamblu a primelor

masuri de interventie in sopul consolidarii

malului provizoriu al paraului Olanesti,

dupa ce digul de protectie si podul de la

Pietrari, aflat la 50 m amonte de locuinta,

au fost distruse, urmare a eroziunii

hidraulice, produsa de viitura.

In planul indepartat se poate observa

aliniamentul fostului dig pana la care

trebuie aduse arocamente din piatra pentru

a face corectia actualului curs si aducerea

paraului Olanesti in albia minora.

In prim plan se poate observa fatada

laterala a constructiei care face obiectul

spetei, care, la momentul expertizei,

efectuata in 01.09.2014, nu si-a pierdut

capacitatea portanta a structurii de

rezistenta, dar intreaga constructie se

afla in echilibru momentan stabil, care,

in orice moment, din cauza unor

vibratii care pot produce modificari ale

taluzului pamantului de fundare de sub

constructie, cu caverne, pot conduce la

un echilibru instabil si rasturnarea

constructiei pe directia perpendiculara

pe albia paraului Olanesti.

FOTO 3 !!!: Vedere de ansamblu a constructiei P+1E, ale carei fundatii de sub jumatate din

constructie pe directia axului longitudinal median, au fost dislocate, urmare a afuierii pamanturilor de

sub talpa fundatiei si erodarii, de catre viitura avand debite care au depasit debitul maxim luat in

calcul de 301 m3/s, depasind cotele de inundatii. Se observa ca intregul teren cu destinatia de curte a

fost dislocat de viitura.

67



FOTO 6: Umpluturi executate in imediata

apropiere a constructiei locuintei asiguratului

……., din piatra din cariera Bistrita, cilindrata,

pentru a crea umplutura compensatorie in zona

erodata de viitura, in scopul crearii unei cai de

acces pentru utilajele care urmeaza a refactiona

prin umpluturi de arocamente si amenajari

hidrotehnice, regularizarea cursului paraului

Olanesti. Aceste umpluturi constituie si unicul

acces, dupa erodarea si spalarea de viitura,

pentru executarea lucrarilor de consolidare prin

“subzidire” a substructurii din zona ale carei

fundatii au fost erodate, la constructia care face

obiectul spetei, precum si la pila podului din

amonte.

FOTO 7: Substructura sub peretii structurali din caramida si sub peretii transversali de

compartimentare, ai caror fundatii au fost dislocate de viitura prin spalare, de la jumatatea posterioara

a constructiei; se observa elevatia (soclul) din beton slab armat corespunzator fundatiilor perimetrale

si de sub peretii structurali despartitori, care, datorita calitatii betonului armat si a placii din beton

armat de peste parter, au realizat o conlucrare intre elementele substructurii de rezistenta, care au

realizat indeformabilitatea suprastructurii in conditii de echilibru instabil, in aceasta situatie, in orice

moment, din cauza unor factori perturbatori intempestivi (actiuni extraordinare provenite din vibratii,

cutremure, etc.), constructia P+1E poate sa-si piarda stabilitatea, cu intrarea in colaps a intregii

constructii.

68



FOTO 12: Detaliu al unei caverne-alt gol creat in interiorul rocilor de sub fundatia constructiei,

urmare a turbioanelor produse de apele extraordinare-viituri ale raului Olanesti, care au produs

afuieri, cu antrenarea agregatelor de sorturi mici, subspalarea si transportul acestora in aval.

Pentru a realiza stabilitatea constructiei, este imperios necesara umplerea tuturor

cavernelor create de actiunea dinamica a viiturii sub constructie si, implicit, substructura,

cu agregate grosiere, peste care va fi turnat beton marca B-150 cu priza rapida, sub

presiune, cu ajutorul pompei de beton, pana la refuz, pentru a realiza un pat de fundare cu

beton ciclopian.

FOTO 19: La data expertizei 01.09.2014, in urma inspectiei vizuale de tip “E1” privind

“semnale” de afectare a structurii de rezistenta, alcatuita din caramida, samburi din beton

armat la intersectii de pereti, buiandrugi si planseu din beton armat, nu au fost constatate

fisuri semnificative care se manifesta la nivelul acestor elemente de constructii.

69



FOTO 25: Constructie din imediata vecinatate a constructiei care face obiectul spetei, care,

urmare a viiturii de pe paraul Olanesti din perioada 27-29 iulie 2014, a erodat inclusiv terenurile

autorizate ale constructiilor, regularizarea albiei minore a paraului Olanesti nefiind efectuata din

lipsa unui program national si, pe cale de consecinta, a produs consecinte din amonte (inundarea

statiunii balneoclimaterice Olanesti) pana in aval, in localitatea Vladesti, consecintele fiind expuse

in imagine.

FOTO 26: Constructie identica din aval de constructia care face obiectul spetei, la care s-au

produs spalarea rocilor de sub fundatie si dislocarea fundatiilor, urmare careia si aceasta

constructie se afla in echilibru instabil.

In plan indepartat, se poate observa ca paraul Olanesti curge sper aval pe o urma a albiei

majore, urmasa urmare a apelor extraordinare a paraului Olanesti.

Este necesara si oportuna, cu termen imediat, regularizarea cursului paraului Olanesti, cel

putin pe distanta de 1,5 km, dinainte de podul “Pietrari” si pana dincolo de aceasta constructie,

construindu-se digul din arocamente pe directia pragului care se vede in zona mediana a

cursului paraului Olanesti.

70



FOTO 31: Vedere a distantei maxime

din axul albiei minore, in care apele

extraordinare, in tendinta de a se inscrie

in cotul albiei minore, s-au deplasat pe

directia tangentei de intrare in curba,

spaland si dislocand terenurile din

spatele constructiilor, legal construite,

in baza autorizatiilor emise de

autoritatile locale, cu respectarea

prevederilor Legii nr.50/1991, cu

completarile si modificarile ulterioare.

FOTO 28: Constatare a razei maxime de la

care cursul apelor extraordinare ale paraului

Olanesti s-au abatut de la albia majora,

spaland prin forta hidrodinamica, inclusiv

terenul din spatele celor 2 constructii

prabusite in albia majora, a carei prag a fost

spalat.

Facem mentiunea ca mentinerea structurii

cladirii si indeformabilitatea acesteia in

situatie de dezastru, denota faptul ca

structura de rezistenta a fost executata

conform proiect, respectand prevederile

legislatiei care guverneaza calitatea in

constructii.

71



Obiectul cauzei: dezdaunare pentru constructie cu destinatia de locuinta, cu regim de

inaltime parter+1E, amplasata in comuna Vladesti, sat Vladesti, jud. Valcea (teren limitrof

falezei paraului Olanesti), proprietatea .........

Data producerii evenimentului reclamat: 27-29.07.2014


1. Identificarea constructiei, a alcatuirii constructive a acesteia, constatarea starii fizice

la data expertizei si a terenului pe care este amplasata;

2. Constatarea starii fizice a substructurii si a suprastructurii imobilului, in urma

evenimentului, produs in perioada 27-29 iulie 2014 (inundatii catastrofale). Constatarea

daunelor si a intinderii acestora;

3. Daca corespunzator starii fizice constatate in prima faza de catre reprezentatii

societatii de asigurari au fost intreprinse masuri imediate de consolidare a substructurii; daca,

dupa viitura pe paraul Olanesti, autoritatile competente au luat masuri urgente pentru ca o

asemenea actiune extraodinara a paraului Olanesti sa nu se mai repete;

4. Daca la data expertizei constructia prezinta stabilitate si siguranta din punct de vedere

al rezistentei. De analizat daca avariile produse constructiei constatate au fost de natura a

produce o dauna totala imobilului in cauza sau este vorba de daune partiale ce pot fi remediate;

5. Daca imobilul a fost construit in conformitate cu normativele tehnice in vigoare. De

stabilit eventualele vicii tehnice de constructie care, odata cu evenimentul produs au putut sa

determine amplitudinea daunelor constatate.

Din declaratiile verbale ale celor prezenti, Nota de constatare nr.9202/31.07.2014,

intocmita de CLSU Vladesti, Nota de constatare nr.9264/01.08.2014, intocmita de CLSU

Vladesti, Nota de constatare nr.9295/04.08.2014, intocmita de comisie formata din

reprezentanti ai autoritatilor locale Primaria comunei Vladesti, Institutia Prefectului judetului

Valcea, Consiliul Judetean Valcea, IJCV Valcea, ISU Valcea, SGA Valcea, se constata ca:

- in urma atentionarii meteorologice cod galben de precipitatii si inundatii, emisa de

catre Administrarea Nationala de Meteorologie, pentru perioada 26-29.07.2014, in acea

perioada au cazut ploi abundente in zona „balastiera” raul Olanesti si principalii sai torenti-

afluenti din zona localitatii Vladesti, care au acumulat peste 330 m3/sec., provocand iesirea din

albie a raului Olanesti, viitura fiind practic devastatoare in unele zone, printre care si Vladesti,

spaland si dislocand malul si faleza, au distrus 2 case parter si etaj, care au intrat in colaps si s-

au prabusit in albie, urmare a spalarii malului si a pragului de fund, iar pila podului de la

Pietrari, aflat la 50 m amonte de locuinta asiguratului ......... a fost partial afectata prin afuierea

terenului de sub fundatie

- urmare a depasirii cotelor de inundatii, malul, faleza si terenul aferent pe care se aflau

alte 3 locuinte, printre care si cea a proprietarilor asigurati ........, au fost spalate si dislocate de

viitura si duse in albia raului Olanesti

Starea fizica a substructurii constructiei P+1E, sub a carei fundatie de sub peretii fatadei

laterale stanga (vedere spre fatada) si de sub peretii fatadei posterioare s-au produs afuieri la

nivelul talpii fundatiei, din cauza apelor extraordinare a paraului Olanesti, colectate din viituri,

avand urmari spalarea terenului de fundare, dislocarea partiala a fundatiei de la nivelul

soclului, avand consecinta pierderea stabilitatii constructiei, ramasa dupa retragerea apelor

extraordinare in echilibru instabil; producerea evenimentului: 27-29 iulie 2014.

Fundatiile de sub jumatate din constructie pe directia axului longitudinal median au fost

dislocate, urmare a afuierii pamanturilor de sub talpa fundatiei si erodarii de catre viitura

72



avand debite care au depasit debitul maxim luat in calcul de 301 m3/s, depasind cotele de

inundatii.

Substructura de sub peretii structurali din caramida Porotherm, avand samburi din beton

armat, centura perimetrala si buiandrugi deasupra golurilor usilor si ferestrelor si substructura

de sub peretii transversali de compartimentare, au fost dislocate de viitura prin spalare, de la

jumatatea posterioara a constructiei; elevatia (soclul) din beton slab armat corespunzator

fundatiilor perimetrale si de sub peretii structurali despartitori, datorita calitatii prescrise a

betonului armat si a placii din beton armat de peste parter, au realizat o conlucrare intre

elementele substructurii, care au realizat indeformabilitatea suprastructurii in conditii de

echilibru instabil; in aceasta situatie, in orice moment, din cauza unor factori perturbatori

intempestivi (actiuni extraordinare provenite din vibratii, cutremure, etc.), constructia P+1E

poate sa-si piarda stabilitatea, cu intrarea in colaps a intregii constructii si prabusirea in albia

extinsa dupa viitura, a paraului Olanesti.

***Substructura (fundatia) a fost dislocata de forta dinamica a viiturii, creandu-se

din zona mediana a constructiei, dupa axul longitudinal, fiind spalat patul de fundare,

constructia fiind practic in echilibru instabil, adica in consola.

Singura avarie la suprastructura a fost o fisura constatata in urma inspectiei vizuale de

tip “E1” la data expertizei 01.09.2014, produsa in tencuiala peretelui fatadei posterioare

(inspre intersectia acesteia cu peretele fatadei laterale stanga), datand, probabil, odata cu

tasarea lenta a coltului dinspre SE al constructiei, urmare a spalarii pamanturilor de sub

fundatie, inclusiv a fundatiei, lasand nerezemata suprastructura de sub fatada posterioara si

fatada laterala stanga, care au ramas in consola.

Ulterior expertizei, in 09.09.2014, dupa urmarirea comportarii in timp a

constructiei, la interiorul constructiei, sub buiandrug si nu numai, s-a propagat o fisura

longitudinala amorsata, in lungul peretelui de rezistenta median al cladirii, ceea ce

coincide cu zona de sub cladire, ramasa fara teren de fundare (vidi Foto 18÷24); opinia

expertului este ca, constructia ramasa in consola, fara fundatie si terenul de fundare de

sub fundatie, pe jumatatea dinspre zona erodata de viitura de pe paraul Olanesti, se

pregateste sa-si piarda stabilitatea si sa se rastoarne pe directia perpendiculara pe albie.

Fatada laterala a constructiei care face obiectul spetei, la momentul expertizei, efectuata

in 01.09.2014, nu si-a pierdut capacitatea portanta a structurii de rezistenta, dar intreaga

constructie se afla in echilibru momentan stabil, care, in orice moment, din cauza unor

vibratii care pot produce modificari ale taluzului pamantului de fundare de sub

constructie, cu caverne, pot conduce la un echilibru instabil si rasturnarea constructiei

pe directia perpendiculara pe albia paraului Olanesti.

Din examinarea starii fizice a substructurii de sub fatada posterioara si fatada laterala a

constructiei care face obiectul spetei, care, la momentul expertizei, efectuata in 01.09.2014,

aveau terenul de fundare spalat si fundatia dislocata si transportate de viitura in albia majora a

paraului Olanesti, nu si-a pierdut capacitatea portanta a suprastructurii de rezistenta, dar

intreaga constructie ramasa pe cca 40% din jumatatea construita fara fundatie, se afla in

echilibru momentan la limita extrema de stabilitate, care, in orice moment, din cauza

unor vibratii care pot produce modificari ale taluzului pamantului ramas de sub

fundatia nedislocata, de sub constructie, cu caverne, pot declansa, in orice moment, un

echilibru instabil si rasturnarea constructiei pe directia perpendiculara pe albia paraului

Olanesti, ceea ce, fara putinta de tagada, produc prabusirea constructiei, asa cum s-a

constatat si consemnat in Nota de constatare nr.9264/01.08.2014, intocmita de CLSU

Vladesti, ceea ce constituie DAUNA TOTALA, orice fel de interventie partiala asupra

73



substructurii (teren de fundare si fundatie) nemaiconferind constructiei conditii de

stabilitate si rezistenta in exploatarea normala.

Orice interventii asupra constructiei fiind tardive si neputand asigura punerea in

siguranta a locatarilor, expertul propune, fara putinta de tagada, pe motivele aratate la

raspunsul la obiectivul 4, acordarea de dauna totala, iar, avandu-se in vedere ca 80% din

terenul-curte a fost dislocat de viitura, se propune stramutarea imobilului, pentru a evita

producerea de efecte asemanatoare, din cauza neamenajarii vadului si malului paraului

Olanesti.

VI. DAUNĂ TOTALĂ CUVENITĂ PENTRU CONSTRUCŢIE PARTER ŞI

SUBSOL PARŢIAL, AVARIATĂ LA TOATE ELEMENTELE STRUCTURALE DIN

ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ CONFIATĂ (BULBI LA INTERSECŢII DE PEREŢI,

BUIANDRUGI, CENTURI PERIMETRALE DIN BETON ARMAT), ÎN URMA

EVENIMENTULUI DECLARAT ALUNECARE DE TEREN, GENERATĂ DE

INFILTRAŢII ÎN PĂMÂNTURILE VERSANTULUI ALE APELOR METEORICE

PERSISTENTE, CU DEBITE MARI

Foto 1: Zona de alunecare de versant, cu antrenarea Drumului National DN 73C, intre Curtea

de Arges si Ramnicu Valcea, care a afectat si versantul din zona Ciofrangeni – Piatra – Poenita

– Coasta – Golesti, urmare a ploilor cu debite de peste 100 l/mp, care au avut loc incontinuu,

in perioada 15.07.2014 – 25.07.2014, cand au fost produse dezastre istorice din inundatii in

Novaci-jud. Gorj, Vladesti- -jud. Valcea, Albestii de Arges-jud. Arges si altele.

74



Foto 4: Detaliu al oglinzii apei din

fantana, situata la numai 3 m de

nivelul terenului natural.

Foto 7: Fractura terenului din partea posterioara a curtii, cu denivelare de cca 25 cm, cu

adancime de peste 2 m; sub aceasta zona se afla unul din izvoarele subterane, care

deverseaza in rapa.

75



Foto 10: Vedere a rapei din fundul curtii asiguratei, in care au fost antrenate, odata cu

alunecarea terenului, imprejmuirea, sopronul deschis pentru lemne, magazia, garajul si

cladirea parter, cu destinatia de locuinta.

Foto 8: Detaliu al fracturarii terenului din curtea asiguratei, in zona din fundul curtii, intre

magazie si garaj.

76



Foto 13: Detaliu al deplasarii stalpilor din lemn ai sopronului pentru lemne, pe o distanta de

cca 50 cm de la verticala locului, odata cu curgerea terenului.

Foto 16: Vedere a fatadei principale si a fatadei laterale dreapta a constructiei de locuit, care

este antrenata a se deplasa odata cu terenul inspre rapa din spatele acesteia.

77



Foto 17: Fatada laterala stanga a constructiei si vis-a-vis de aceasta soclul din beton ciclopian

al imprejmuirii, fracturat in zona mediana de alunecarea terenului spre rapa.

Foto 24: Fractura de rost intre

constructia principala si magazie,

generata de antrenarea fundatiilor

constructiilor alipite de alunecarea

terenului inspre rapa.

78



Foto 27: Tasare diferentiata a intersectiei la

colt a peretilor exteriori ai fatadei

principale cu peretele fatadei laterale

stanga, generate de deplasarea fundatiei

odata cu terenul.

Din multitudinea de fisuri transversale

prin pereti, se constata pierderea stabilitatii

constructiei, care, odata cu alunecarea

terenului, avanseaza spre colaps.

Se recomanda evacuarea locatarilor,

intreaga constructie fiind pusa in pericol de

alunecarea terenului spre rapa.

Foto 26: Fisura transversala, mai sus de nasterea boltii, generata de depalsarea soclului

constructiei pe care reazema.

79



Foto 28: Corespondentul fisurii transversale in interiorul peretelui exterior al fatadei principale.

Foto 33: Umflarea pardoselii a holului

este o certificare a tensiunilor din

pamantul de fundare, din cauza

rezistentei pasive.

80



Foto 40: Vedere a peretilor din interiorul subsolului, fisurati in profunzime.

Foto 37: Testarea profunzimii fisurii

transversale din peretele fatadei

posterioare din bucatarie.

81



Foto 43: Fractura la nasterea boltii din fatada laterala a verandei.

Foto 49: Vedere a ruperii peretilor laterali ai garajului, urmare a alunecarii fundatiei spre

rapa aflata la extrema acesteia.

82



Obiectul cauzei: dezdaunare pentru constructie cu destinatia de locuinta, cu regim de

inaltime subsol partial si parter, amplasata in comuna sat Poenita, comuna Golesti, jud. Valcea,

proprietatea .........

Data producerii evenimentului reclamat: 24.08.2014


1. Identificarea imobilului format din constructie, amplasata in sat Poenita, comuna

Golesti, jud. Valcea, proprietatea asiguratei .........

2. Identificarea pagubelor produse imobilului asigurat, urmare a evenimentului declarat;

aprecierea starii fizice va avea in vedere uzura/vechimea constructiei la data producerii

evenimentului asigurat, starea finisajelor

3. Expertul se va pronunta daca, constructia poate fi consolidata sau este in situatie de

colaps, pentru care se va acorda dauna totala

Din declaratiile verbale facute in urma convorbirii cu proprietara imobilului si

constatarile expertului in legatura cu alunecarile de teren din zona, zona de alunecare de

versant, cu antrenarea Drumului National DN 73C, intre Curtea de Arges si Ramnicu Valcea,

este cunoscuta in statistici si a afectat versantul din zona Ciofrangeni – Piatra – Poenita –

Coasta – Golesti, urmare a ploilor cu debite de peste 100 l/mp, care au avut loc incontinuu, in

perioada 15.07.2014 – 25.07.2014, cand au fost produse dezastre istorice din precipitatii cu

debite extraordinare, urmate de inundatii in Novaci-jud. Gorj, Vladesti- -jud. Valcea, Albestii

de Arges-jud. Arges si altele.

Alunecarea haldei, cu directia spre fundul curtii, s-a produs urmare a acumularii de ape

meteorice cu debite variind intre 80-120 l/mp, acumulate pe lentila de argila grasa, din

compozitia geomorfologica a terenului, dinspre fundul curtii unde se afla o vale, alunecare

care a antrenat fundatia constructiei principale si a anexelor, producandu-le tasari diferentiate,

Foto 52: Dislocarea coltului garajului, a carui fundatie s-a deplasat spre rapa.

83



antrenand intreaga constructie si materializate prin crapaturile deschise de cca 1-2 cm in toti

peretii structurali, cu dislocari locale.

La data expertizei, 28.10.2014, constructia edificata in anul 1975, cu durata normata de

50 ani si o durata in exploatare normala de 39 ani.

Conform prevederilor Normativ P135/1999, art.1.5, art.1.8 alin.3, constructia a fost supusa

uzurii fizice accidentale produsa de alunecari de terenuri, din cauza precipitatiilor abundente din

iarna 2013-2014, acumulate in sol si a ploilor torentiale din perioada august 2014.

Valoarea ramasa corespunzatare duratei in exploatare este de 44%, conf. Anexei 34 din

Normativ P135/1999, in conditii de exploatare normala Expertul, tinand cont de actiunile

extraordinare provenite din alunecarea de teren, apreciaza o uzura totala de 90, din cauza starii

fizice a constructie, ale carei elemente structurale sunt grav afectate, valoarea ramasa fiind de

10%, reprezentand o infima parte din materiale recuperate.

Expertul face mentiunea ca alunecarile de teren din zona continua, starea fizica a

structurii de rezistenta din caramida este grav afectata, stabilitatea constructiei fiind pusa in

pericol si putandu-se prabusi in orice moment.

***In starea fizica a constructiei, executata in anul 1975, fara respectarea normelor

de proiectare si conformare seismica (inexistente la acea vreme), constructia nu poate fi

consolidata. Mai mult, avandu-se in vedere alunecarile de teren din zona, care continua,

expertul recomanda ca pe locatia existenta sa nu mai fie executate constructii pana cand

nu va fi epuizata alunecarea versantului, care se deplaseaza pe o directie perpendiculara

pe constructie spre rapa din fundul curtii sau pana cand nu vor fi executate lucrari de

stabilizare a versantului, prin executarea de puturi de dren, coloane forate contravantuite,

pereti mulati, lucrari deosebit de costisitoare si pe care le apreciez ca fiind inoportune in

aceasta zona cu un rand de case.

Pe cale de consecinta, expertul recomanda stramutarea locatiei constructiei.

In subsidiar, mentionam ca din lipsa de fonduri, Statul Roman, prin autoritatile

specializate, nu intreprinde masuri de utilitate publica privind consolidarea si stabilizarea

versantilor, practicarea de puturi de dren, pentru a impiedica, pe de o parte, drenarea apelor

meteorice extraordinare si, pe de alta parte, studii geo in vederea stabilirii texturii

geomorfologice a pamanturilor, in vederea executarii de masuri pentru consolidarea versantilor

si stabilizarea acestora.

Ca un probatoriu al celor mai sus mentionate, citam din manualul de constructii civile,

autor Al. Negoita si colectiv: „pentru a evita alunecarile de teren, la amplasarea pe terenuri in

panta este necesar sa se verifice stabilitatea versantului tinand seama de straturile existente,

regimul hidrologic si alte cauze (cutremur) care ar putea modifica echilibrul masivului de

pamant ... apele meteorice trebuie colectate in drenuri, santuri sau lucrari de canalizare, care sa

permita scurgerea apelor meteorice la distanta fata de constructie ....... pentru preluarea

impingerii pamantului care actioneaza numai pe o parte a perimetrului cladirii, se prevad ziduri

de sprijin sau se dimensioneaza corespunzator peretele situat spre pamant”.

84



Concluzii:

Din exemplele mai sus prezentate, autorul lucrării face, pe lângă analiza stării fizice a

construcţiilor prezentate, ȋn condiţiile prevederilor Normativului P135/1999 și o analiză a

modului în care construcţiile cu destinaţia de locuinţă, supuse acţiunilor extraordinare

prevăzute ȋn Cap. VII „Riscuri acoperite”, art. 20, art. 21 de la 1÷7, coroborate cu Cap. VIII

„Riscuri excluse”, art. 22, art. 23, art. 24 din Norma nr. 7/2013 privind forma și clauzele

cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor,

alunecărilor de teren și inundaţiilor, în aplicarea prevederilor Legii nr. 260/2008, republicată,

cu modificările și completările ulterioare, respectă prevederile legale.

Desigur că în cadrul expunerii au fost prezentate în antiteză 6 cazuri cu evenimente

declarate a fi din categoria cutremurelor, alunecărilor de teren și inundaţiilor, din care

primele 4 se constată că au fost încadrate întemeiat, pe criterii tehnice, în Cap. VIII „Riscuri

excluse”, iar ultimele 2 la Cap. VII „Riscuri acoperite”.

Comentariile stării fizice constatate de expertul evaluator (prin aceasta trebuie să se

înţeleagă evaluarea stării fizice a construcţiei cu destinaţia de locuinţă, care face

obiectul dezdăunării) a fost deosebit de minuţioasă, expertul trebuind să constate

adevăratele cauze care au produs avarii asupra elementelor unei construcţii (substructura,

anvelopa: pereţi exteriori perimetrali, învelitoare și tâmplărie exterioară, pereţi de

compartimentare și planșee, finisaje exterioare și finisaje interioare la pereţi, pardoseli și

tavane și instalaţii în construcţii) și a le încadra în categoriile de riscuri, în lumina Normei

ASF nr. 7/2013.

Această analiză a scos în evidenţă și „facilităţile” conferite implicit asiguratului, în

tentativa de declarare în fals a unui eveniment, pentru a obţine foloase din dezdăunare,

necuvenite, ceea ce se numește fraudă în asigurarea unui imobil.

Analiza celor 4 cazuri prezentate, încadrate la „Riscuri excluse”, pun în evidenţă

cauzele care, implicit, prin modul de întocmire a Poliţei de asigurare, fără identificarea

existenţei și a stării fizice a construcţiei care face obiectul asigurării, facilitează interesul

clientelar abuziv al asiguratului:

1. întocmirea Poliţei de asigurare în baza unei banale și subiective declaraţii a

viitorului asigurat, fără nici o responsabilizare a acestuia (declaraţie pe proprie răspundere,

cu invocarea articolului care prevede infracţiunea prin declaraţie în fals și, implicit, fals în

înscrisurile întocmite de inspectorul de daune); nesolicitarea de către inspectorul de daună a

unor documente sau fotografii care să ateste că imobilul care se dorește a fi asigurat, exista în

fapt în starea fizică la data asigurării, este autorizat, conformat normelor de proiectare din

anul construirii și intabulat, anul construirii, alcătuirea constructivă, uzura fizică a acestuia și

gradul de finisaje;

85



2. incompetenţa profesionala a inspectorului de dauna, care are obiect de activitatea

asigurarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţă (exemplu: finisajul la un tavan tencuit cu mortar

de var pe plasă de Rabitz a fost trecut de inspectorul de dauna, citez: „tavan pe rapiţă”); aceasta

incompetenţă favorizează asiguratul de rea credinţă, în declararea efectelor stării fizice a

construcţiei, din cauza, de cele mai multe ori, uzurii în exploatare și a unei întreţineri

necorespunzătoare, care sunt puse pe seama unor evenimente produse în zona și care nu au nici o

legătură cu avariile și starea fizică a construcţiei ;

3. întocmirea Procesului verbal de constatare a daunelor superficial, fără indicarea celor

mai elementare caracteristici tehnice ale construcţiei (anul construirii, alcătuirea constructivă,

starea fizică generală a construcţiei, starea finisajelor și alte menţiuni cu referire la cauza

declarată și efect), de multe ori constatându-se că inspectorul de daună face confuzii sau

omisiuni în interesul clientelar al asiguratului, ambii având scopul de a obţine foloase

necuvenite ;

4. împiedicarea, de către asigurat, a accesului în imobil a unui expert tehnic

extrajudiciar/judiciar, specialist și evaluator în construcţii civile, industriale și agricole,

autorizat, pentru a efectua o expertiză de specialitate pentru constatarea adevăratelor cauze

care au produs avarii la elementele structurale și finisajele construcţiei, în vederea

dezdăunării; această obligaţie nu este stipulată în prevederile Normei nr. 7/2013 și nici nu

sunt puse în consonanţă cu prevederile NCPC (împiedicarea efectuării unei expertize tehnice

de specialitate, în scopul aflării adevărului) ;

5. tendinţa de a obţine foloase necuvenite de către asiguratul de rea credinţă, care este

facilitată de o taxă de asigurare de numai 20 euro/an, pentru care, în baza declaraţiei sau a

complicităţii cu inspectorul de daună (și nu de puţine ori, cu sprijinul autorităţilor locale, mai

ales în mediul rural), acesta obţine cel puţin de 500 ori mai mult pentru dezdăunare totală de

10.000 euro şi de 1000 ori mai mult pentru dezdăunarea de 20.000 euro (faţă de jocul Caritas,

unde se lua doar de 8 ori mai mult suma depusă) şi care riscă, cel mult, a nu fi dezdăunat,

aplicarea prevederilor Cap. XII, art. 34 neputând constitui declaraţie în fals, atât timp cât de

faţa cu inspectorul de daună s-a consumat „în complicitate involuntară” Poliţa de asigurare

PAD, fără ca, construcţia supusă asigurării să fie identificată faptic ;

6. primele de asigurare foarte mici au fost stabilite în interesul exclusiv al

asiguratorului, pentru a obţine venituri, obligând pe toţi proprietarii de construcţii de a se

asigura; calamităţile produse în ultimii 3 ani au produs daune substanţiale construcţiilor prin

efectele produse, frecvenţa dezdăunării punând în dificultate asiguratorul, cu atât mai mult cu

cât frecvenţa acestora crește ;

7. nepunerea în aplicare, de către asigurator, a prevederilor art. 34 Cap. XII din Norma

7/2013, în aplicarea Legii nr. 260/2008, coroborate cu art. 245 (1) din noul Cod Penal actualizat

2013-Legea 286/2009, atunci când se constată săvârșirea de către asigurat a unei infracţiuni

(declararea în fals a stărilor de fapte, împiedicarea expertului judiciar delegat în teren pentru

constatarea stărilor de fapte reale privind starea fizică a unui imobil asigurat, etc.) .

Măsura propusă: revizuirea Normei ASF nr. 7/2013, modificarea și completarea

Legii nr. 260/2008, cu completările și modificările ulterioare.

86



Exemplu de analiză la faţa locului, interpretare tehnică și concluzii în Raportul de

expertiză tehnică extrajudiciară, având obiectiv identificarea imobilului după istoric,

amplasat la aceeași adresă

Autor: ing.expert Iliescu Lucian Constantin

Filiala CET-R Constanţa

Cap. 1 – INTRODUCERE

1.1. - Numele clientului

Lucrarea a fost comandata de catre:

- fam. XXX XXX si YYY YYY, cu domiciliul in Constanta, str. SFN 1 nr. xx, ap. y, jud. C-ta;

- fam. YYY YYY si XXX XXX, cu domiciliul in Constanta, str. SFN 1 nr. xx, ap. yy, jud. C-ta;

- fam. XXX XXX, cu domiciliul in Constanta, str. SFN 1 nr. xx, ap. yyy, jud. Constanta;

1.2. - Obiectivele raportului de expertiza extrajudiciara

1. – Sa se stabileasca daca imobilul amplasat in momentul de fata la adresa: oras Constanta, str.

Stefan cel Mare nr.17, este acelasi cu imobilul denumit si hanul PERICLIA cumparat prin Actul

de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931, de catre V.G.P. si G.I.P., de la I.G.S. si G.S., de la

aceeasi adresa;

2. – Sa se stabileasca, pe cât este posibil, perioada de timp in care s-a construit imobilul

existent.

Cap. 2 – DATE CALENDARISTICE PRIVIND EXPERTIZA EXTRAJUDICIARA

2.1. – Data inspectiei

- Inspectia imobilului s-a facut la fata locului, in mai multe rânduri, in perioada 18 -

22.12.2006, si 08. – 12.01.2007, respectându-se toate normele recomandate de Corpul Expertilor

Tehnici din România pentru acest gen de activitate.

2.2. - Data intocmirii raportului final

- Raportul final a fost intocmit in data de 19.01.2007, pe baza datelor culese in perioada de

timp cuprinsa intre inspectia tehnica si data intocmirii raportului.

Cap. 3 – IDENTIFICAREA

3.1. – Subiectul expertizei tehnice extrajudiciare

- Raportul de expertiza tehnica extrajudiciara a fost intocmit in vederea stabilirii destinatiei

initiale si actuale a imobilului format din cladirea cu regim de inaltime Subsol + parter + 3 etaje si

mansarda, situatat in Constanta, str. Stefan cel Mare nr. 17, jud. Constanta.

3.2. – Sursa si natura informatiilor

- Informatiile au fost obtinute din propriile constatari, precum si din datele si piesele scrise si

desenate puse la dispozitie de catre beneficiarii evaluarii, pe propria raspundere a acestora. S-au

folosit de asemenea informatii obtinute de la actualul S.C. PROIECT S.A., fostul INSTITUT DE

PROIECTARI JUDETENE – Constanta. Lista completa a documentelor folosite si documentele in

cauza sunt prezentate in capitolul ANEXE.

87



3.3. – Aspecte tehnice ale imobilului (cladirii)

- Constructia existenta aflata in discutie, amplasata in Constanta, str. Stefan cel Mare nr. 17,

jud. Constanta, este o cladire cu regim de inaltime subsol partial, parter si 3 etaje si mansarda.

- Structura de rezistenta este din zidarie portanta cu pereti exteriori de 32 cm si pereti interiori

de 17 cm grosime. Planseele, inclusive

planseul peste subsol, sunt din beton armat

turnat monolit.

- Circulatia pe verticala (atât la subsol cât si

la etaje) se realizeaza pe o scara din beton

armat.

- Acoperisul cladirii este de tip terasa.

- Din punct de vedere functional:

Subsolul a fost in trecut utilizat

pentru amplasarea unei centrale termice cu

combustibil lichid, si in momentul de fata

existând in subsol un rezervor metallic de

combustibil. Acum, in afara de zona aferenta

magazinului alimentar de la parter (zona

care se pare ca este folosita ca spatiu de

depozitare, dar care nu a putut fi vazuta de subsemnatul), subsolul nu mai este folosit. Centrala termica

a fost dezafectata in momentul in care intreaga cladire a fost racordata la sistemul centralizat de

incalzire al orasului.

Parterul are trei zone distincte: zona dinspre dreapta cum privim dinspre str. Stefan cel Mare

este ocupata de un spatiu commercial alimentar, zona centrala in care se afla intrarea spre locuinte in

casa scarii si inca doua mici spatii commerciale cu acces direct din str. Stefan cel Mare, si zona dinspre

stânga cum privim dinspre str. Stefan cel Mare unde se afla un garaj.

Etajele sunt destinate locuintelor, la etajele 1 si 2 existând câte doua apartamente pe nivel.

Cap. 4 – REZOLVAREA EXPERTIZEI. RASPUNSURI LA OBIECTIVE

4.1. – Consideratii generale

- Imobilul (denumit si hanul PERICLIA) care a facut obiectul Actului de vânzare-cumparare din 12

decembrie 1931, intre I.G.S. si G.S. pe de o parte, in calitate de vânzatori, si V.G.P. si G.I.P. pe de alta

parte, in calitate de cumparatori, era situat in orasul Constanta, pe str. Stefan cel Mare (fost Mangaliei) la

nr. 17, 19 si 21 (foste 31, 33, 35) asa cum rezulta din Actului de vânzare-cumparare mai sus mentionat.

- In Actul de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931 se arata ca imobilul care se vinde “se

alcatuieste din teren in suprafata de circa 910 (noua sute zece) metri patrati si constructiuni, formând

trei pravalii, cu un gang de intrare in curte si cu dependintele si tot ce se mai afla construit pe

mentionatul teren”.

Nota 1: - Nu s-au gasit nici un fel de alte referinte cu privire la imobilul descries anterior din care

sa rezulte ca acesta ar fi avut mai multe niveluri si ca ar fi avut de asemenea spatii de locuit.

De altfel, prin adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta – Directia Patrimoniu catre

POPPA CELIA se specifica faptul ca “actuala cladire P+3+mansarda si garaj a fost construita dupa

anul 1936”.

Nota 2: - In “DICTIONAR UNIVERSAL AL LIMBEI ROMANE” de LAZAR SEINEANU,

editia a sasea din 1929, la pag. 289, definitia cuvântului han este “ospatarie, birt ordinar”.

- In DEX – Editia II-a din 1996, la pag. 443, definitia cuvântului han este “Local cu ospatarie

unde se pot adaposti peste noapte drumetii (cu caii si carutele lor)”.

88



Nota 3: - In “CONSTANTA si TECHIRGHIOL – GHIDUL ILUSTRAT AL CONSTANTEI” din

1924, la hanurile din Constanta nu apare nici o referire despre hanul PERICLIA.

4.2. – Raspunsuri la obiectivele expertizei extrajudiciare

OBIECTIVUL 1. – Sa se stabileasca daca imobilul amplasat in momentul de fata la adresa:

Constanta, str. Stefan cel Mare nr.17, jud. Constanta, este acelasi cu imobilul denumit si hanul

PERICLIA cumparat prin Actul de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931, de catre V.G.P. si

G.I.P. de la I.G.S. si G.S.

RASPUNS:

- Subsemnatul considera ca imobilul constructie existent, cu regim de inaltime Susol, parter, 3

etaje si mansarda, nu poate fi imobilul care a facut obiectul Actului de vânzare-cumparare

din 12 DECEMBRIE 1931 incheiat intre I.G.S. si G.S. pe de o parte, in calitate de vânzatori, si

V.G.P. si G.I.P. pe de alta parte, in calitate de cumparatori.

In sprijinul acestei afirmatii subsemnatul are urmatoarele argumente:

Arhitectura cladirii nu este specifica unei cladiri care sa poata avea denumirea de han

(constructia este denumita in Actului de vânzare-cumparare “hanul PERICLIA”).

Apartamentele situate la etajele cladirii nu au o compartimentare prin care sa se fi putut

inchiria in regim de han. Aceste apartamente cu un numar de practice 6 (sase) respectiv 5

(cinci) camere nedecomandate, cu bucatarie, camara si baie nu ar fi putut fi utilizate pentru

inchirierea fiecarei incaperi de sine

statator. Ori hanurile (asa dupa cum

s-a aratat si prin definitiile din Nota

2 de la pag. 3 a prezentei) erau in cel

mai fericit caz “Local cu ospatarie

unde se pot adaposti peste noapte

drumetii (cu caii si carutele lor)” –

conform definitiei din DEX – Editia

II-a din 1996, la pag. 443, si nu

apartamente cu spatii foarte

generoase.

Dupa cum rezulta din acelasi Act de vânzare-cumparare

datat 12 decembrie 1931, cladirea exista in anul vânzarii, ori

pentru perioada de pâna in anii 1930, structura de rezistenta a

constructiei nu este specifica. La toate cladirile expertizate si

realizate pâna in 1930, peretii subsolului erau realizati din

moloane (zidarie din piatra), planseul peste subsol era realizat din boltisoare de caramida pe profile

metalice, iar planseele dintre etaje erau realizate din lemn, nicidecum pereti din beton armat la subsol

si plansee din beton armat atât la planseul peste subsol cât si la planseele etajelor curente.

PLAN

APARTAMENT 6

CAMERE

FOTO GARAJ

89



Nota: - Cel mai bine se poate observa structura din beton a garajului realizata cu grinzi din

beton armat monolit cu vute.

Dar cel mai mult au precumpanit in formarea acestei pareri a subsemnatului, comparatiile

facute intre planurile puse la dispozitie de Primaria Constanta - Directia Patrimoniu (Plan de situatie

scara 1:500, carourile “F6”, “F7” – extrase din PLANUL CADASTRAL intocmit in 1936), cu planuri

ulterioare de situatie gasite la actualul S.C. PROIECT S.A., fostul INSTITUT DE PROIECTARI

JUDETENE – Constanta si in arhivele altor firme de proiectare din Constanta.

Extras din Planul cadastral din 1936. Extras din Planul cadastral din jurul

anului 1970.

bd. Tomis

Liceul Mircea cel Batrân

Str. Mircea cel Batrân

Str. Stefan cel Mare

Imagine din satelit imobil

actual.

Imobilul in cauza in jurul anului

1970

Imobilul asa cum arata in

1936.

90



Din planse si fotografia satelit se poate observa ca forma pe care o avea imobilul în planul

cadastral din anul 1936 nu mai seamana de loc cu forma din jurul anului 1970 sau cu cea

actuala din foto. din satelit.

Nota: - prin adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta – Directia Patrimoniu, catre

POPPA CELIA, se precizeaza ca “actuala cladire P+3+mansarda si garaj a fost construita dupa

anul 1936”

Un alt argument care a condus la concluzia ca imobilul actual nu este cel care s-a

vândut in anul 1931, il constituie insasi formularea din Actul de vânzare-cumparare, in care se

arata ca imobilul care se vinde “se alcatuieste din teren in suprafata de circa 910 (noua sute zece)

metri patrati si constructiuni, formând trei pravalii, cu un gang de intrare in curte si cu

dependintele si tot ce se mai afla construit pe mentionatul teren”.

Fata de precizia cu care se descriau in general cladirile care faceau abiectul vânzarii, in

formularea de mai sus nu se pomeneste nimic despre faptul ca ar fi existat si locuri de cazare

gen han, sau ca aceste cladiri ar fi avut mai multe niveluri.

- OBIECTIVUL 2.

– Sa se stabileasca, pe cât este posibil, perioada de timp in care s-a construit imobilul existent.

RASPUNS:

- Fata de faptul ca forma cladirilor prezentata in Planul cadastral din 1936 difera de forma actuala

a cladirilor, precum si fata de adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta – Directia Patrimoniu

catre POPPA CELIA in care se precizeaza ca “actuala cladire P+3+mansarda si garaj a fost

construita dupa anul 1936”, subsemnatul considera ca aceasta constructie s-a edificat dupa anul 1936.

Fata de tipul de caramida folosita (280x140x70) care rezulta din masurarea grosimii zidurilor

(circa 17 cm – la zidurile interioare si circa 32 cm la cele exterioare), considerând ca imobilul nu a fost

construit cu caramida din recuperari, subsemnatul considera ca aceasta cladire a fost ridicata inainte de

anul 1944.

In concluzie, perioada de timp in care s-a construit imobilul existent este estimata de

subsemnatul intre anii 1936 si 1944.

Cap. 5 – RECAPITULATIE si CONCLUZII

5.1. – Recapitulatie

- Constructia existenta aflata in discutie, amplasata in Constanta, str. Stefan cel Mare nr. 17,

jud. Constanta, este o cladire cu regim de inaltime subsol partial, parter si 3 etaje si mansarda.

- Din punct de vedere functional:

Subsolul a fost in trecut utilizat pentru amplasarea unei centrale termice cu combustibil

lichid, si in momentul de fata existând in subsol un rezervor metallic de combustibil. Acum, in afara de

zona aferenta magazinului alimentar de la parter (zona care se pare ca este folosita ca spatiu de

depozitare, dar care nu a putut fi vazuta de subsemnatul), subsolul nu mai este folosit. Centrala termica

a fost dezafectata in momentul in care inreaga cladire a fost racordata la sistemul centralizat de

incalzire al orasului.

Parterul are trei zone distincte: zona dinspre dreapta cum privim dinspre str. Stefan cel Mare

este ocupata de un spatiu commercial alimentar, zona centrala in care se afla intrarea spre locuinte in

casa scarii si inca doua mici spatii commerciale cu acces direct din str. Stefan cel Mare, si zona dinspre

stânga cum privim dinspre str. Stefan cel Mare unde se afla un garaj.

- Etajele sunt destinate locuintelor, la etajele 1 si 2 existând câte doua apartamente pe nivel.

- Imobilul (denumit si hanul PERICLIA) care a facut obiectul Actului de vânzare-

cumparare din 12 decembrie 1931, intre I.G.S. si G.S. pe de o parte, in calitate de vânzatori, si V.G.P.

si G.I.P. pe de alta parte, in calitate de cumparatori, era situat in orasul Constanta, pe str. Stefan cel

91



Mare (fost Mangaliei) la nr. 17, 19 si 21 (foste 31, 33, 35) asa cum rezulta din Actului de vânzare-

cumparare mai sus mentionat.

- In Actul de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931 se arata ca imobilul care se vinde “se

alcatuieste din teren in suprafata de circa 910 (noua sute zece) metri patrati si constructiuni, formând

trei pravalii, cu un gang de intrare in curte si cu dependintele si tot ce se mai afla construit pe

mentionatul teren”.

5.2. – Concluzii

Fata de OBIECTIVUL 1. – Sa se stabileasca daca imobilul amplasat in momentul de fata la

adresa: Constanta, str. Stefan cel Mare nr.17, jud. Constanta, este acelasi cu imobilul denumit si

hanul PERICLIA cumparat prin Actul de vânzare-cumparare din 12 decembrie 1931, de catre

V.G.P. si G.I.P. de la I.G.S. si G.S.

RASPUNS:

- Subsemnatul considera ca imobilul constructie existent, cu regim de inaltime Susol,

parter, 3 etaje si mansarda, nu poate fi imobilul care a facut obiectul Actului de vânzare-

cumparare din 12 decembrie 1931 incheiat intre I.G.S. si G.S. pe de o parte, in calitate de

vânzatori, si V.G.P. si G.I.P. pe de alta parte, in calitate de cumparatori.

In sprijinul acestei afirmatii subsemnatul are urmatoarele argumente:

Arhitectura cladirii nu este specifica unei cladiri care sa poata avea denumirea de han

(constructia este denumita in Actului de vânzare-cumparare “hanul PERICLIA”).

Apartamentele situate la etajele cladirii nu au o compartimentare prin care sa se fi putut

inchiria in regim de han. Aceste apartamente cu un numar de practice 6 (sase) respectiv 5 (cinci)

camere nedecomandate, cu bucatarie, camara si baie nu ar fi putut fi utilizate pentru inchirierea

fiecarei incaperi de sine statator. Ori hanurile (asa dupa cum s-a aratat si prin definitiile din

Nota 2 de la pag. 3 a prezentei) erau in cel mai fericit caz “Local cu ospatarie unde se pot adaposti

peste noapte drumetii (cu caii si carutele lor)” – conform definitiei din DEX – Editia II-a din

1996, la pag. 443, si nu apartamente cu spatii foarte generoase.

Dupa cum rezulta din acelasi Act de vânzare-cumparare datat 12 DECEMBRIE 1931,

cladirea exista in anul vânzarii, ori pentru perioada de pâna in anii 1930, structura de rezistenta

a constructiei nu este specifica. La toate cladirile expertizate si realizate pâna in 1930, peretii

subsolului erau realizati din moloane (zidarie din piatra), planseul peste subsol era realizat sin

boltisoare de caramida pe profile metalice, iar planseele dintre etaje erau realizate din lemn,

nicidecum pereti din beton armat la subsol si plansee din beton armat atât la planseul peste

subsol cât si la planseele etajelor curente.

Nota: - Cel mai bine se poate observa structura din beton a garajului realizata cu grinzi din

beton armat monolit cu vute.

Dar cel mai mult au precumpanit in formarea acestei pareri a subsemnatului,

comparatiile facute intre planurile puse la dispozitie de Primaria Constanta - Directia

Patrimoniu (Plan de situatie scara 1:500, carourile “F6”, “F7” – extrase din PLANUL

CADASTRAL intocmit in 1936), cu planuri ulterioare de situatie gasite la actualul S.C.

PROIECT S.A., fostul INSTITUT DE PROIECTARI JUDETENE – Constanta si in arhivele

altor firme de proiectare din Constanta.

Din planse si fotografia satelit se poate observa ca forma pe care o avea imobilul planul

cadastral din anul 1936 nu mai seamana de loc cu forma din jurul anului 1970 sau cu cea

actuala din foto. din satelit.

Nota: - În adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta – Directia Patrimoniu, catre

POPPA CELIA, se precizeaza că “actuala cladire P+3+mansarda si garaj a fost construita dupa

anul 1936”

Un alt argument care a condos la concluzia ca imobilul actual nu este cel care s-a

vândut in anul 1931, il constituie insasi formularea din Actul de vânzare-cumparare, in care se

92



arata ca imobilul care se vinde “se alcatuieste din teren in suprafata de circa 910 (noua sute zece)

metri patrati si constructiuni, formând trei pravalii, cu un gang de intrare in curte si cu

dependintele si tot ce se mai afla construit pe mentionatul teren”. Fata de precizia cu care se

descriau in general cladirile care faceau abiectul vânzarii, in formularea de mai sus nu se

pomeneste nimic despre faptul ca ar fi existat si locuri de cazare gen han, sau ca aceste cladiri ar

fi avut mai multe niveluri.

- OBIECTIVUL 2. – Sa se stabileasca, pe cât este posibil, perioada de timp in care s-a

construit imobilul existent.

RASPUNS: -

Fata de faptul ca forma cladirilor prezentata in Planul cadastral din 1936 difera de forma

actuala a cladirilor, precum si fata de adresa nr. 54008/04.11.1995 a Primariei Constanta –

Directia Patrimoniu catre POPPA CELIA in care se precizeaza ca “actuala cladire

P+3+mansarda si garaj a fost construita dupa anul 1936”, subsemnatul considera ca aceasta

constructie s-a edificat dupa anul 1936.

Fata de tipul de caramida folosita (280x140x70) care rezulta din masurarea grosimeii

zidurilor (circa 17 cm – la zidurile interioare si circa 32 cm la cele exterioare), considerând ca

imobilul nu a fost construit cu caramida din recuperari, subsemnatul considera ca aceasta

cladire a fost ridicata inainte de anul 1944.

In concluzie, perioada de timp in care s-a construit imobilul existent este estimata de

subsemnatul intre anii 1936 si 1944.

93



Exemplu de analiza a cauzelor care au condus la prăbușirea unui coș de fum înalt de la

punctul termic amplasat în Cernavodă, materializat în Raportul de expertiză

extrajudiciară prezentat mai jos

Autor: ing.expert Iliescu Lucian Constantin

Filiala CET-R Constanţa

Beneficiar: S.C. “X” S.R.L. SLOBOZIA

Cap. I. - DATE GENERALE

Prezenta documentatie a fost intocmita in baza comenzii nr. x/15.04.20xx emisă de S.C.

“X” S.R.L. - Cernavoda, beneficiar fiind S.C. “X” S.R.L. - Slobozia.

Comanda se referă la întocmirea unei expertize tehnice extrajudiciare având ca scop

determinarea cauzelor care au condus la prabusirea cosului de fum amplasat in Cernavoda –

PUNCT TERMIC Y.

Întocmitorul documentatiei de expertizare tehnica extrajudiciara este S.C. “AXIS

PROIECT” S.R.L. – Constanta prin expert tehnic judiciar, ing. ILIESCU Lucian Constantin -

Carnet Membru C.E.T.-R. nr.58/1998 cod 202 si atestat de Ministerul Justitiei ca Expert

Tehnic cu legitimatia nr.4466-11576.

Necesitatea efectuării expertizei tehnice a fost dictată de elucidarea cauzelor care au

condus la prabusirea cosului de fum de la punctual termic amplasat in Cernavoda, fapt care a

condus la pierderea unei vieti omenesti.

Constructia in discutie era unul din cele doua cosuri de fum ale Punctului termic

proprietate a S.C. “X” S.R.L. – Fetesti, amplasat in Cernavoda, Constructie care se încadreaza

în clasa III de importanta ( =1,0) conform normativ P - 100/92.

Structura de rezistentă a constructiei este de tip tubulara zvelta din zidarie de cărămidă

înrămată cu sâmburi si centuri din beton armat turnate monolit.

La partea inferioara a cosului, structura era realizata dintr-un soclu din beton armat

monolit (cenusarul cosului) pe o inaltime de circa 2,00 m, aceasa rezemând pe o fundatie

izolata rigida.

94



Înăltimea totala a cosului masurata de la cota superioara a fundatiei este de circa 9,15 m

iar perioadei de executie între anii 1987 – 1988 (conform declaratiei directorului S.C. “X”

S.R.L. – Fetesti, ing. P. I.).

În conformitate cu prevederile aceluiasi normativ P100/1992, dată fiind structura de

rezistentă a clădirii, a regimului de înăltime si a perioadei de executie (între anii 1987 – 1988),

constructia se clasifică în grupa D.4.a. Mentionăm că, în timp clădirea a suferit doar reparatii

curente, de cosmetizare, fără a se interveni calificat în sensul reparării degradărilor suferite

de structura de rezistentă.

Cladirile sunt amplasate in zona seismica de calcul “D”, având perioada de colt Tc = 1,5

s si ks = 0,16 conform normativeului P100/1992. Conform Tabel A.2. – “Echivalenta dintre

intensitatea seismica (exprimata in grade MSK) si valorile ks si Tc” gradul seismic

masurat pe scara MSK corespunzator pentru Cernavoda este VIII.

Cap. II. - DESCRIEREA 0BIECTIVULUI.

Cosul de fum in discutie era amplasat in Punctul Termic din Cernavoda. El făcea parte

dintr-un ansamblul format din cladirea de tip hală parter a punctului termic (neafectata) si cele

doua cosuri de fum identice amplasate in nordul si sudul cladirii principale.

Constructiiile (cosurile de fum) au avut structura de rezistentă de tip tubulara zvelta din

zidarie de cărămidă inramata cu sâmburi si centuri din beton armat turnat monolit. La interior,

cosurile au fost captusite cu caramida refractara.

La partea inferioara a cosurilor, structura era realizata dintr-un soclu din beton armat

monolit pe o inaltime de circa 2,00 m, aceasa rezemând pe o fundatie rigida.

Dimensiunile in plan ale acestor cosuri erau de 1,90 x 2,75 m, existând 3 diafragme

transversale si doua longitudinale.

Înăltimea totala a cosului, masurata de la cota superioara a fundatiei, era de circa 9,15 m

deasupra terenului amenajat, iar perioadei de executie este între anii 1987 – 1988

Obiectivul a fost realizat pe baza unui proiect care nu a fost găsit, elaborat probabil

înainte de anul 1987 (anul inceperii constructiei), prin adaptarea la conditiile amplasamentului

a unui proiect tip.

Corpul de cladirea de tip hala parter a punctului termic (neafectat) cu dimensiuni in plan

de 12,35 x 15,50 m si inaltime de circa 5,00 m, nu face obiectul prezentei expertise tehnice

extrajudiciare.

Structura de derezistentă a cosurilor de fum era de tip celular tip tubulara zvelta din zidarie

de cărămidă plina inramata si rigidizata cu sâmburi si centuri din beton armat turnat monolit.

Diafragmele de zidărie au grosimea de 37,5 cm, sâmburii din beton armat au sectiunea 35

x 35 cm, iar centurile din beton armat - 35 x 25 cm. Centurile erau amplasate pe inaltimea

cosului de fum la distantele de:

- Circa 50 cm de soclul din beton armat de deasupra fundatiei;

- Circa 1,75 m intre centuri pentru urmatoarele doua;

- Circa 2,00 m pana la ultima centura.

95



La partea superioara cosurile erau continuate (prelungite) cu structura din teava metalica

prinsa in buloane de centurile de la partea superioara a zidariei.

Fundatiile obiectivului sunt rigide si isolate sub cosurile de fum, având la partea

superioara, suprateran, un soclu de circa 2,00 m inaltime din beton armat monolit.

Nu s-au efectuat studii geotehnice sau sondaje la fundatii avându-se in vedere faptul ca si

dupa prabusirea cosului de fum fundatiile si soclul nu prezentau degradari sau rotiri.

Obs. – Dimensiunile constructiilor si structura acestora sunt prezentate in plansele

desenate, planse care, fac parte integranta din prezentul raport de expertiza extrajudiciara.

De asemenea, din plansele foto se pot: vedea structura de rezistenta a

cosului de fum, modul in care s-au realizat armările in stâlpi si centuri si respectiv modul

de prăbuşire a acestuia.

Cap. III. - STAREA ACTUALA

La momentul expertizării obiectivului cosul de fum dinspre Nord era demolat, mai putin

zona soclului (cenusarului) din beton armat si a fundatiei.

Cladirea punctului termic tip hala parter era in stare normala fata de vechimea ei si a

faptului ca nu s-au efectuat reparatii curente si capitale si nu prezinta degradari semnificative.

Cosul de fum dinspre latura sudica era prabusit, ramânând pe pozitie numai fundatia si

soclul (cenusarul) din beton armat, respective fundatia.

Asa cum a fost prezentat si anterior, fundatia si soclul nu prezentau degradari, tasari sau

rotiri care sa indice faptul ca prabusirea cosului de fum s-ar fi produs din cauza acestora.

Cosul de fum prabusit are structura de rezistenta din zidarie plina, respectiv sâmburii si

centurile din beton armat aproape intacte, aratând faptul ca a avut o rigiditate si rezistenta pe

inaltime corespunzatoare. Singura zona care era deteriorata o reprezenta zona de zidarie dintre

soclu si prima si a doua centura considerate de jos in sus, de pe latura scurta de 1,90 m, dinspre

partea in care s-a prabusit cosul de fum.

De altfel centura de la partea inferioara dinspre partea in care s-a rasturnat cosul de fum

era complet distrusă, din sâmbure iesind doua armaturi O.B.37 smulse din centură.

Sâmburii din partea opusa sensului de rotire din momentul rasturnarii au fost smulsi,

armaturile cedând din eforturile de intindere.

Cap. IV. - ANALIZA CAUZELOR PRABUSIRII COSULUI DE FUM

Obiectivul are o vechime în exploatare de circa 17 -18 ani.

S-au exclus din start cauzele care ar fi tinut de natura terenului de fundare, de eventualele

degradari, tasari sau rotiri ale fundatiei sau a soclului (cenusarului) din beton armat.

Una din problemele care au fost analizate a fost tehnologia folosita la demolarea primului

cos de fum cu circa trei saptamâni in urma (in lipsa unui proiect de demolare verificat de

verificator autorizat si a Autorizatiei de demolare in conformitate cu Legea 50/1991).

Din declaratiile administratorului firmei S.C. “X” S.R.L. si a maistrului de lucrare,

tehnologia folosita la demolarea primului cos de fum cu circa trei saptamâni inaintea prabusirii

celui de al doilea cos a fost dupa cum urmeaza:

1. – S-au facut sondaje la sâmburi si centuri pentru determinarea armaturilor;

2. – S-a montat schela pe inaltimea cosului de fum;

96



3. – S-au demontat partile din teava de la partea superioara a cosului de fum dupa taierea

buloanelor de ancoraj;

4. – S-au demolat, incepând de la partea superioara a cosului, zidaria de caramida plina

si caramida refractara de la interior, dintre centuri si sâmburi, cu recuperarea materialului;

5. – S-au legat cu cabluri folosite la pretensionari (de mare rezistenta), cu lungime

suficient de mare pentru ca scheletul de beton format din sâmburi si centuri sa nu cada peste

utilaj si pentru a se asigura un unghi optim de intindere a cablurilor, de nodurile dintre centuri

si sâmburi;

6. – S-a desfacut schela;

7. – S-a tras cu un utilaj (Caterpilar) scheletul ramas pâna acesta s-a inclinat;

8. – S-au indepartat oamenii si utilajele din zona periculoasa si s-a trecut la taierea

armaturilor de la sâmburii din partea opusa inclinatiei periculoase a cosului de fum pana acesta

s-a prabusit.

NOTA: - Tehnologia adoptata a fost o tehnologie corespunzatoare, cu respectarea

tuturor normelor de protectia muncii specifice tipurilor de lucrari (montare schela, desfaceri-

demolari) a condus la rezultate corespunzatoare.

Din relatarile maistrului de lucrare, cel care urma sa conduca lucrarile de demolare ale

celui de al doilea cos de fum, acesta s-a prabusit la faza de sondaje la sâmburii si centurile

cosului.

Tot din informatiile date de acesta, se pare ca de la baza cosului, in zonele in care intrau

canalele de fum in cos si pe latura scurta a cosului, la baza acestuia, au existat zone cu

caramizi lipsa si zone cu caramidă degradată.

Luându-se in considerare aceste aspecte, s-a verificat rezistenta constructiei in conditiile in

care deasupra soclului din beton (cenusarul) ar fi lipsit un intreg sir de caramizi, rezistenta si

stabilitatea cosului ramânând sa fie asigurata numai de sâmburii si centurile din beton armat.

Conform calculelor prezentate in Anexa 2, anexa care face parte integranta din prezentul

referat de expertiza tehnica extrajudiciara, incarcarea maxima pe centura, considerate ca o

grinda simplu rezemata pe sâmburi, este de q = 2.618 daN/ml. Aceasta conduce la eforturile

din centură: forta taietoare pe reazem Q = 2.723 daN, respective un moment maxim in camp

Mc = 1.700 daN*m din sarcini de calcul.

Aria de armatura necesara in câmp pentru centura, in conditiile in care aceasta ar fi trebuit

sa asigure intreaga capacitate portanta a zonei de zidarie aferenta ei cu inaltimea de 2,10 m,

este Aa, nec. = 3,97 cmp, adica 3Φ14 cu Aa,ef. = 4,62 cmp

Conform normativului P2/85 - Tabel A.2. – “Echivalenta dintre intensitatea seismica

(exprimata in grade MSK) si valorile ks si Tc” gradul seismic masurat pe scara MSK

corespunzator pentru Cernavoda este VIII.

Pentru acest grad seismic (VIII), conform normativului P2/85 – “Alcatuirea, calculul si

executarea structurilor din zidarie” armarea minima pentru inaltimi de 4,0…9,00 m este

de 4,5 cmp O.B.37, respectiv min. 3Φ14 cu Aa = 4,62 cmp.

Pentru forta taietoare, conform Anexa 2, anexa care face parte integranta din prezentul

raport de expertiza tehnica extrajudiciara, pe capetele centurii sunt necesati Etr. Φ6/10 cm,

adica armatura transversala minim constructiva cf. normativ P2/85.

In aceste conditii, in cazul in care conlucrarea dintre centurile si sâmburii din beton ar fi

fost asigurata prin lungimile de ancoraj si lungimile minime de înădire (40 diametre), precum

si in masura respectarii conditiei de a nu se inadi mai mult de 50% din armaturi in aceiasi

sectiune (conform prevederilor normativului P2/85).

97



Din punct de vedere al sâmburilor din beton armat, asa cum rezulta din aceiasi Anexa 2,

acestia ar fi trebuit sa reziste la eforturile de compresiune cu armarea minim constructiva.

Fata de datele prezentate anterior si fata de datele care au fost culese din teren, singura

explicatie posibila este că la baza producerii prabusirii cosului de fum au contribuit mai multi

factori care s-au cumulat in sensul cel mai defavorabil.

Acestia pot fi dupa cum urmeaza:

1. – Degradarile produse in timp si o eventuala corodare a armaturilor (mai ales cele din

centuri);

2. – Degradarea si disparitia in timp a mai multor caramizi de la baza cosului de fum;

3. – Posibile segregari la baza sâmburilor, fenomen des intâlnit la turnarea pe verticala a

betonului;

4. – Cel mai probabil insa, dupa modul de cedare al cosului, s-a produs si un fenomen de

desprindere a cămăşuielii din cărămidă refractara din interiorul cosului de fum din cauza

vibratiilor produse in momentul sondajelor. Acest fapt s-a datorat probabil degradarii in timp a

legaturilor dintre zidaria de caramida plina care asigura structura de rezistenta a cosului de

fum si caramida refractara prin fenomene de inghet – dezghet de-a lungul anilor si dilatare –

contractie in perioada in care punctual termic a functionat. Prabusirea camasii interioare de

protectie din caramida refractara putea sa produca eforturi si vibratii mari in structura de

rezistenta a cosului de fum, care sa conduca la colapsul acestuia.

Cap. V. - CONCLUZII

- Demolarea cosurilor de fum s-a facut fara proiect verificat de verificator autorizat

conform Legii nr. 10/1995, si fara Autorizatie de demolare in conformitate cu Legea nr.

50/1991.

- Cu toate acestea, tehnologia propusa pentru demolarea cosurilor de fum, folosita de altfel

la demolarea cosului dinspre nord, nu ar fi trebuit sa conduca la prabusirea cosului de fum

dinspre sud la care de fapt nici nu incepuse demolarea propriuzisa (conform declaratiilor

martorilor si a maistrului de lucrare).

- Din calculele prezentate in Anexa 2 care face parte integranta din prezentul raport de

expertiza extrajudiciara rezulta faptul că, structura nu ar fi trebuit sa ajunga la colaps in

conditii normale de exploatare.

- Opinia subsemnatului este că, la prabusire au concurat un cumul de factori si că, probabil

cel care a contribuit decisiv la colaps a fost fenomenul de desprindere a mantalei din caramida

refractara ce captusea la interior cosul de fum, in aceasta zona realizandu-se o zona slabita, in

care s-a forfecat baza cosului, cosul pierzandu-si stabilitatea.

Anexe:

– ANEXA 1 - Evaluarea incarcarilor

– ANEXA 2 - Calcule incarcari pe sâmburi si centuri si verificarea acestora

– ANEXA 3 – Planse foto

98



ANEXA 1

**EVALUAREA INCARCARILOR

GRINZI/CENTURI B H hp qn coef. q

c

TIP 1 40 25 0 250 daN/ml 1,1 = 275 daN/ml

TIP 2 35 25 0 219 daN/ml 1,1 = 241 daN/ml

STALPI

TIP 1 40 40 400 daN/ml 1,1 = 440 daN/ml

TIP 2 35 35 306 daN/ml 1,1 = 337 daN/ml

MATERIAL

ZIDURI Bzid qn coef. q

c Hzid q

n coef. q

c

ZONA 1 CARAMIDA 37,5 cm 883,75 daN/ml 1,2 = 1060,5 daN/ml 0,5 m 441,875 daN/ml 1,2 = 530,25 daN/ml




CARAMIDA REFRACTARA 8 cm 232 daN/ml 1,2 = 278,4 daN/ml 7,15 m 1658,8 daN/ml 1,2 = 1990,56 daN/ml

TOTAL 7050 daN/ml 8460 daN/ml

ZIDURI BETON

TIP6 BETON 35 cm 875 daN/ml 1,1 = 962,5 daN/ml 2 m 1750 daN/ml 1,2 = 2100 daN/ml

TIP 7 BETON 0 cm 0 daN/ml 1,1 = 0 daN/ml 0 m 0 daN/ml 1,2 = 0 daN/ml

TIP 8 BETON 0 cm 0 daN/ml 1,1 = 0 daN/ml 0 m 0 daN/ml 1,2 = 0 daN/ml

unde –

GREUTATI MORTAR TENCUIELI

- PERETI EXTERIORI -pe ambele fete = 190 daN/mp (5 cm+5 cm tencuieli int. - ext.)

99



ANEXA 2

CALCULUL INCARCARILOR PE STALPI

laf,max. = 2,10 m => TOTAL = 3,30 m

laf,min. = 1,20 m

Haf,zid. = 7,15 m

Incarcarea totala/ml Qn Q

c

1. - din zidarie = 11.632 daN 13.958 daN

2. - din centuri = 1.650 daN 1.815 daN

3. - din stâlpi = 2.860 daN 3.146 daN

4. - din caramida

refractara = 1.659 daN 1.991 daN

TOTAL/stâlp = 17.801 daN 20.910 daN

- Sectiune activa stâlp B H

35 cm 31,5 cm

N/A = 16,15 daN/cm2 18,97 daN/cm

2

CALCULUL INCARCARILOR MAXIME PE CENTURI

- pt. Hzid. = 2,1 m

qn q

c

2593 daN/ml 3087 daN/ml

2593 daN/ml 3087 daN/ml

=> Qn

s =

Q

nd Q

cs =

Q

cd

laf,max. = 2,10 m 2.723 daN 2.723 daN

laf,min. = 1,20 m 1.556 daN 1.556 daN

Mn,max

c Mc,max

c

laf,max. = 2,10 m 1.429 daN*m 1.702 daN*m

laf,min. = 1,20 m 467 daN*m 556 daN*m

VERIFICAREA CENTURILOR ca grinzi simplu rezemate pe sâmburi

din Mc = 1702 daNm => Aa,nec. = 3,97 cmp

din Qmax. = 2723 daN => Q/(b*ho*Rt) = 0,532 > 0,5

p = 0,5275 % =>

pe,nec. = 0,10 %

=> pt. ae = 10 cm Ae,nec. = 0,175cmp => Ae,ef. = 0,283 cmp,

adica

f 6/10

VERIFICAREA SAMBURILOR - fara considerarea flexibilitatii

ho = 31,5 cm; ha = 28 cm; eoc = ea = 2 cm; Mc = Nc * eoc = 41.820 daN*cm

din Nc = 20910 daN => x = N/(b*Rc) = 9,957 > 2a` = 7 cm

psi = x/ho = 0,316 < 0,6

Ma = Mc + N*ha/2 = 334.559 daN*cm

cu x > 2a` => Aa,nec = Aa`,nec. = -4,27 cmp

=> Armatura

constructiva.

100



VERIFICAREA SAMBURILOR - cu considerarea flexibilitatii

Eb pt. Beton B150 = 210.000 daN/cmp; b = 35 cm

h = 35 cm

=> Ib = 125.052 cm4 ho = 31,5 cm

=> E * I = 425.037.862 daN*cmp p = p` = 0,3075

unde Aa=Aa` = 3,39 cmp

Inaltimea stâlpului H = 225 cm

l = 2*H/h = 12,86 > 10

Ncr = p *E * I / lfl = 5.931.639 daN

h = 1,004

ho = 31,5 cm; ha = 28 cm; eoc = ea = 2 cm; Mc = Nc * eoc = 41.820

daN*cm

din Nc = 1 daN => x = N/(b*Rc) = 9,957 > 2a` = 7 cm

psi = x/ho = 0,316 < 0,6

Ma = Mc + N*ha/2 = 334.559 daN*cm

MII = h*Ma = 335.742

daN*cm

cu x > 2a` => Aa,nec = Aa`,nec. = -4,25 cmp

=> Armatura

constructiva.

101



ANEXA 3 – Documentar foto

FOTO 1 – Vedere Cos fum – Se observa ca rigiditatea de ansamblu a cosului a permis ca acesta si

dupa rasturnare sa ramâna intreg.

FOTO 2 – Vedere Cos fum – Se observa sâmburii forfecati si centurile inferioare din zidarie.

Soclu din beton

armat (cenusar)

Cos de fum

Cladire punct

termic

Soclu din beton

armat (cenusar)

Cos de fum

102



FOTO 3 – Detaliu sâmbure

FOTO 4 – Detaliu soclu din beton armat (cenusar)

– Nu se observa fisuri, alte degradari sau rotiri ale fundatiei.

FOTO 5 – Detaliu Cos fum – La interior, coptuseala din caramida refractara nu mai exista.

Armaturi din

sâmburi

Caramida plina din structura de

rezistenta,fara urme de fum.

103



FOTO 6 – Detaliu Cos fum – La interior, coptuseala din caramida refractara nu mai exista.

FOTO 7 – Idem foto 5-6.

104



Precizări şi recomandări în legătură cu utilizarea INDICILOR DE ACTUALIZARE A

PRETULUI CALCULAT PRIN METODA COSTURILOR , pentru clădirile şi construcţiile

speciale pȃnă la data de 30.06.2014, respectiv 30.09.2014

(pe trim. II 2014, respectiv pe trim. III 2014)

Având în vedere că indicii de actualizare a preţului clădirilor şi construcţiilor speciale

elaboraţi de INCERC şi aprobaţi de MDRT se elaborează trimestrial, în contextul fluctuaţiei

raportului leu/euro, la cursul BNR, CET-R a considerat de importanţă majoră indexarea valorii

indicilor respectivi şi ţinȃnd seama de indicele pentru servicii comunicat de INS.

Indicii de actualizare se vor folosi ȋn funcţie de metoda de evaluare a clădirilor utilizată de

expertul specialist în construcţii şi evaluator:

Metoda costului standard (Anexele la Decret 256/1984 şi Decret Lege 61/1990) – Tab. I;

Metoda costului de înlocuire (având la baza preţurile din cataloagele cu preturile de deviz din

cataloagele editia 1965) – Tab. II;

Metoda indicilor – valoarea tehnica actualizata (folosind înregistrările contabile la data

punerii în funcţiune)

Valoarea indicilor de actualizare, care se găseşte în cele 2 tabele, se aplică în funcţie de

metoda utilizată de expert şi sunt prezentaţi în Tabelele nr. I si II.

Experţii tehnici judiciari, judecători tehnici în speţele judiciare care-i implică, sunt

singurii care aleg metoda adecvată de expertizare şi evaluare, utilizată pentru construcţii de

orice fel, pentru a obţine precizia.

În acest sens, se aplică şi unul din parametrii care influenţează valoarea unei

construcţii, funcţie de starea fizică a acesteia, COEFICIENTUL DE UZURǍ FIZICǍ

NORMALǍ a mijloacelor fixe din grupa 1”Construcţii” şi, cităm din art.1.5 din Normativ

indicativ P135/1999, elaborat de MLPAT-Direcţia generala de reglementări şi atestări

tehnice, „Evaluatorii confruntaţi cu realitatea de pe teren sunt singurii în măsura să

aprecieze valoarea reală a coeficienţilor de uzură fizică, normală, a obiectelor evaluate,

justificȃnd însă, în mod obligatoriu, abaterile apreciate în plus sau în minus de la valorile

medii prevăzute în ghid.

Trebuie menţionat art.1.8 alin.3, că mijloacele fixe (construcţii) au fost apreciate ca

stare fizică, utilizate în condiţii normale de funcţionare, cu lucrările de întreţinere, reparaţii

curente şi reparaţii capitale, efectuate la timp şi în condiţii corespunzătoare, acest lucru

reflectȃndu-se în starea tehnică a mijloacelor fixe respective.

nu s-au luat ȋn consideraţie efectele uzurii fizice accidentale, produse de calamităţi

(cutremure, inundaţii catastrofale, explozii, incendii, alunecări de terenuri, uragane, etc.),

care se stabilesc, separat, de către evaluatorii tehnici şi se adaugă !!! uzurii fizice normale,

cuprinsă în ghid;

nu s-au considerat, în nici un fel, efectele uzurii morale, care fac obiectul unor

studii şi cercetări distincte şi se adaugă, de asemenea, uzurii fizice normale cuprinse în ghid.

105



Nota colectivului tehnic: tabelul de mai jos va fi reactualizat în consonanţă cu legislaţia actuală şi

adecvată metodelor de evaluare, la care indicii de actualizare se referă.

Col. 1 – Coeficientul parţial de actualizare

Col. 2 – Perioada Col. 4 – HGR şi Ordine MLPAT

Col. 3 – Nr. coloanei din tabelul nr. I Col. 5 – Aplicabilitate

1 2 3 4 5

K1 01.01.1965

2 Ca urmare a indexării preţurilor

din cataloagele elaborate înainte de anul 1973

Pentru metoda valorii de înlocuire K1= 1,30-1,70. Pentru celelalte metode K1 = 1.

01.01.1973

K2 01.01.1973

4; 5 HG 449/90

MLPAT 217/90 şi 4/D/90

Din tabel I, pentru metoda costurilor standard.

01.07.1990

K3 01.07.1990

9 HG 26/92 Pentru toate metodele 15.03.1992

K4 15.03.1992

10 HG 412/92 Pentru toate metodele 01.01.1993

K5 01.01.1993

11 HG 177/93; 179/93; 206/93 Pentru toate metodele 15.10.1993

K6

15.10.1993

73

Influenţa cursului leu/EURO, comunicat de BNR

Pentru toate metodele

15.02.2009 Amortismente şi creşterea preţului

resurselor

K7 01.07.1982

80 Anexele la D 256/84 şi DL 61/90 Pentru metoda costului standard 15.11.2009

K8 01.01.1965

81 K8= K1xK2xK3xK4xK5xK6xK7 Pentru toate metodele 15.11.2009

K9 15.02.2010 82 k 9= K1xK2xK3xK4xK5xK6x..K8 Pentru toate metodele

K10 15.05.2010 84 K10 = K1xK2xK3xK4xK5xK6xK7xK8xK9 Pentru toate metodele

K11 15.08.2010 85 K11 =

K1xK2xK3xK4xK5xK6xK7xK8xK9xK10x.... Pentru toate metodele

K12 15.11.2010 87 K12 =


K13 15.02.2011 90 K13 =


K14 15.05.2011 93 K14=


K15 15.02.2012 94 K14=


Formula pentru actualizarea valorii tehnice oricărui obiectiv de construcţii, prin metodele

costurilor determinate analitic, enumerate anterior este:

VA = VB x K x k

în care:

VA este valoarea actualizată la data evaluării;

VB este valoarea - barem obţinută în funcţie de metoda costurilor folosită;

K reprezintă indicele de actualizare prezentat în tabele, în funcţie de metoda folosită.

k reprezintă indicele de actualizare la zi calculat ca raport al cursului leu / € la data

expertizei şi cursul leu / € la data comunicării indicelui de actualizare K, în tabelele

de calcul, comunicate în Buletinul documentar „Expertiza tehnică”.

106



Domenii de utilizare:

prezentarea indicilor în cele patru tabele oferă posibilitatea experţilor tehnici evaluatori

specialiști în construcţii civile, industriale si agricole si evaluarea proprietatii imobiliare (EPI), să

actualizeze toate mijloacele fixe din grupa 1 "Clădiri” şi grupa 2 „Construcţii speciale" (conform

HGR nr. 964/1998), din diversele grupe de utilizări

actualizarea valorii clădirilor la elaborarea studiilor de fezabilitate

actualizarea valorii "execuţiei obiectelor de investiţii pentru lucrările de construcţii

montaj şi instalaţii" de către unitaţile/agenţi economici care participă la ofertarea la licitaţia pentru

execuţia lucrărilor de construcţii

Indicii de reactualizare nu se recomandă a fi utilizaţi pentru decontarea lucrărilor de

construcţii-instalaţii, aflate în diferite faze de execuţie, dinamica lor presupunând o modificare, ȋn

funcţie de datele la care se decontează categoriile de lucrări sau pot fi utilizaţi indicii de actualizare

comunicaţi de INCERC şi actualizaţi de colectivul tehnic al CET-R, la o anumită dată, corectaţi cu

indicele de actualizare la zi k.

107



INDICII DE ACTUALIZARE A VALORII CONSTRUCŢIILOR CU DESTINAŢIA DE LOCUINŢĂ,

OBTINUTĂ PRIN METODA COSTURILOR STANDARD,

determinaţi pe baza prețurilor istorice (1965-1981), valabile la 01.01.1990, din anexele la Decret Lege

61/1960 şi 256/1984, pentru evaluarea locuinţelor

Indicii de actualizare se aplică la preţurile istorice standard utilizate pentru evaluarea locuinţelor şi

a anexelor gospodăreşti, conform Decretului Lege nr.61/1990 precum şi la Anexa nr.4 la Decretul

nr.256/1984 (doar Decretul este abrogat),valabile la 1.01.1990.

Tipuri de cladiri, functie de structura de

rezistenta a acestora si regimul de

inaltime

Indice de baza

pentru

multiplicare, la

data de

31.12.2012

Indice de

multiplicare

la data de

30.09.2013

Indice de

multiplicare

la data de

31.12.2013

Indice de

multiplicare

la data de

31.03.2014

Indice de

multiplicare

la data de

30.06.2014

1.000 1.011 1.007 0.989 0.995

Indice de actualizare pentru constructii de

locuit cu structura de rezistenta din b.a.

sau metal, indiferent de regimul de

inaltime 11505.678 11632.240 11713.666 11584.816 11526.892

Curs valutar BNR (lei/Euro) in calcul la

etapa 4.4287 4.4604 4.4847 4.4553 4.3870

Pentru stabilirea costului actual al clădirilor cu destinaţia de locuinţe şi anexele la acestea, pentru

obţinerea valorii tehnice prin metoda costului standard, se aplică următorii indici de actualizare:

Tabelul nr.I pentru locuinţe cu:

a. Structură de rezistenţă din beton armat sau metal,

indiferent de regimul de înălţime 11.526,892

b. Structură de rezistenţă din zidărie de cărămidă, piatră sau

înlocuitori, planşeu din beton sau lemn Parter 10.950,547

c. Structură de rezistenţă din zidărie de cărămidă, piatră sau

înlocuitori (cu/fără buiandrugi sau sȃmburi din beton armat,

la intersecţii de pereţi), planşee din beton sau lemn P+(1÷4-7)E 10.143,665

d. Structură bȃrne sau bile lemn, tencuite/netencuite, cu sau fără termosistem 9.221,514

e. Structură din zidărie de cărămidă sau înlocuitori-pereţi subţiri,

paiantă, chirpici, cu fundaţii reduse, şarpantă din lemn 8.645,169

f. Anexe gospodăreşti (împrejmuiri, magazii, şoproane, pătule):

* din beton, metal, zidărie cărămidă, piatră sau înlocuitori, lemn etc. 9.797,858

* din materiale tradiţionale, paiantă, chirpici etc. 8.414,631

Obs.: La valoarea tehnică actualizată, se aplica coeficienţii de uzură, conform cu prevederile Normativ

P135/1999 art. 1.5, art.1.8 alin.3, privind uzura construcţiilor raportate la durata normată a acestora.

INDICII DE ACTUALIZARE A COSTURILOR ISTORICE, DETERMINAŢI PE BAZA PREȚURILOR

ISTORICE (1965-1981), VALABILE LA 01.01.1965, cu preţurile unitare calculate ȋn cataloagele de

reevaluare a mijloacelor fixe, clădiri şi construcţii speciale

Indicii de actualizare, întocmiţi pentru trim. II 2014, respectă regulile metodologice aprobate de

MLPAT şi sunt elaboraţi în corelare cu datele statistice, publicate periodic de INS pentru servicii

(salariul mediu brut pe ramura construcţii, indicii de creştere a preţurilor la combustibili, energie,

transport CF, transport auto).

Aceşti indici corespund unui curs BNR de 4,3870 lei/euro, cuprinzând şi TVA de 24%.

108



INDICII DE ACTUALIZARE A VALORII CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIILOR

SPECIALE PRIN METODA VALORII DE ÎNLOCUIRE STABILITĂ PE BAZA

CATALOAGELOR DE PREŢURI 1965

Tabel II

PERIOADA

01.01.65 01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965

01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 15.02.09 15.02.09 15.11.09 15.02.10 15.05.10 15.08.10

K1 K2 K3 K4 K5 K6 K7 K8 K9 K10 K11

26 198 460 975 3,3314 3,3314 2,9247 3,0235 3,3633 3,3035

0 1 2 4 9 10 11 73 75 81 83 85 87

1 CONSTRUCŢII

11 Industriale 1,350 1,581 14,300 1,600 2,310 161,263 18232,908 17952,610 17791,911 17355.136 17.147,926

12 Agricole 1,500 1,645 14,300 1,600 2,350 168,564 22429,053 22084,246 21886,564 21327.919 21.052,267

13A Transp.-telecom. civile 1,600 2,050 13,550 1,610 2,240 159,944 25676,218 25255,934 25029,861 24415.401 24.075,792

13B Transp.-telecom.

productive 1,450 1,705 13,900 1,610 2,230 164,854 20341,729 20049,242 19869,776 19381.991 19.112,396

14A Afaceri, comerţ 1,550 1,994 13,600 1,600 2,240 161,968 24345,103 24018,882 23851,586 23266.051 22.919,510

14B Depozitare 1,450 1,757 14,100 1,600 2,210 162,292 20643,603 20367,183 20184,871 19.689,350 19.434,876

15A Locuinţe 1,700 2,198 13,900 1,610 2,240 167,521 31382,172 30961,962 30684,813 29.961,460 29.574,22

15B Învăţământ, ştiinţă,

cultură şi artă 1,500 1,962 13,300 1,600 2,210 162,118 22419,771 22119,281 21943,251 21361.755 21.064,62

15C Sănăt., as. socială,

cult. fizică, agrem. 1,500 1,893 13,350 1,590 2,220 161,676 21610,269 21320,694 21151,019 20611.149 20.324,46

15D Administrative 1,600 2,006 13,400 1,610 2,220 162,049 24904,144 24595,076 24399,342 23776.560 23.445,838

2 CONSTRUCŢII

SPECIALE

21 Industriale 1,350 1,654 13,800 1,590 2,160 164,001 17334,855 17085,465 16932,529 16500.334 16.286,697

22 Agricole 1,400 1,635 13,900 1,600 2,240 160,546 18341,064 19235,297 19044,015 18576.502 18.354,71

23 Hidrotehnice 1,550 1,850 12,600 1,610 2,260 159,044 20958,333 20802,181 20615,976 20129.982 19.869,812

24 Transport şi

telecomunicaţii 1,550 1,676 13,100 1,630 2,330 167,080 21589,410 21536,022 21343,247 20756.832 20.549,903

25 Depozitare 1,350 1,673 13,900 1,610 2,180 161,725 17761,308 17488,486 17331,942 16906.459 16.687,951

26 Transportul energiei

electrice 1,500 1,815 13,800 1,570 2,250 135,673 18107,373 18025,246 17971,295 17617.767 17.338,000

27 Alimentare cu apa si

canalizare 1,500 1,768 12,500 1,610 2,470 163,330 21514,352 21331,401 21119,275 20621.417 20.375,210

28

Transp.distrib.prod.

petr.,gaze, tehn.,

termof.

1,550 1,757 13,600 1,650 2,500 153,527 23429,108 23469,029 23305,563 22960.767 22.867,580

29 Alte construcţii

speciale 1,300 1,636 13,400 1,590 2,240 173,827 17730,111 17457,423 17283.821 16775.221 16.558,41

x Indice mediu pe

ramură 1,487 1,803 13,595 1,605 2,268 162,526 21565,822 21383,546 21192,136 20671.888 20.404,714

109



Tabel II

continuare




PERIOADA

1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965

15.11.10 15.02.11 15.05.11 15.02.2012 15.06.2012 15.11.12 15.02.13 30.09.2013 31.12.2013

K12 K13 K14 K15 K16 K17 K18 K19 K20

3,1570 3,1427 2.8720 3,3047 3,5304 3,5552 3,2907 1€ = 4,4604 lei 1€ = 4,4847 lei

0 1 89 91 93 95 97 99 101 103 105

1 CONSTRUCŢII

11 Industriale 19.421,01 19.424,850 19.780,10 20.017,46 20.349,75 20.443,359 19.844,369 20.671,865 20.795,896

12 Agricole 23.842,90 23.894,789 24.283,85 24.575,26 24.983,21 25.098,133 24.362,758 25.353,600 25.505,722

13A Transp.-telecom.

civile 27.267,22 27.299,583 27.826,24 28.160,15 28.627,61 28.759,297 27.916,650 29.167,874 29.372,049


productive 21.645,89 21.671,578 22.067,92 22.332,74 22.703,46 22.807,896 22.139,625 23.131,355 23.270,325

14A Afaceri, comerţ 25.957,66 26.014,15 26.463,82 26.781,39 27.225,96 27.351,199 26.549,809 27.684,555 27.878,347

14B Depozitare 22.031,98 22.058,127 22.439,41 22.708,68 23.085,64 23.191,834 22.512,313 23.404,577 23.545,005

15A Locuinţe 33.431,01 33.470,689 34.082,82 34.491,81 35.064,37 35.225,666 34.193,554 35.549,983 35.798,833


cultură şi artă 23.902,12 23.977,783 24.416,30 24.709,30 25.119,47 25.235,020 24.495,634 25.592,951 25.772,102


cult. fizică, agrem. 22.996,79 23.046,842 23.468,34 23.749,96 24.144,21 24.255,273 23.544,594 24.526,929 24.698,617

15D Administrative 26.553,76 25.579,804 26.047,62 26.360,19 26.797,77 26.921,040 26.132,254 27.249,193 27.439,937

2 CONSTRUCŢII

SPECIALE

21 Industriale 18.428,56 18.413,973 18.769,21 18.994,44 19.309,75 19.377,334 18.918,091 19.615,591 19.733,284

22 Agricole 20.768,06 20.792,709 21.131,26 21.384,84 21.739,83 21.815,919 21.298,882 21.931,371 22.084,891

23 Hidrotehnice 22.397,05 22.357,160 22.833,33 23.107,33 23.490,91 23.573,128 23.014,445 23.534,366 23.652,038

24 Transport şi

telecomunicaţii 23.207,76 23.189,390 23.683,29 23.967,49 24.365,35 24.450,629 23.871,149 24.337,693 24.459,382

25 Depozitare 18.882,15 18.923,240 19.250,33 19.481,33 19.804,72 19.874,037 19.403,022 20.138,013 20.258,841


electrice 19.617,67 19.757,402 20.059,27 20.299,98 20.636,96 20.709,189 20.218,381 20.983,919 21.151,790


canalizare 23.054,22 23.081,586 23.526,87 23.809,19 24.204,42 24.289,135 23.713,483 24.369,577 24.515,794

28


petr.,gaze, tehn.,

termof.

26.095,24 26.384,374 26.734,56 27.055,37 27.504,49 27.600,756 26.946,618 27.524,633 27.689,781


speciale 18.806,68 18.847,605 19.192,30 19.422,61 19.745,03 19.814,138 19.344,543 19.998,336 20.138,325

x Indice mediu pe

ramură 23.109,51 23.159,802 23.583,36 23.866,36 24.262,54 24.347,459 23.770,424

110



Tabel II

continuare




PERIOADA

1/1/1965 1/1/1965 31.03.2014 30.06.2014

K21 K22

1€ = 4,4553 lei 1€ = 4,3870 lei

0 1 107 109

1 CONSTRUCŢII

11 Industriale 20.587,937 20.546,761

12 Agricole 25.250,665 25.174,913

13A Transp.-telecom. civile 29.313,305 29.225,365


productive 23.037,622 22.991,547

14A Afaceri, comerţ 27.571,685 27.433,827

14B Depozitare 23.333,100 23.286,434

15A Locuinţe 35.405,046 35.228,021


cultură şi artă 25.462,837 25.360,985

15C Sănăt., as. socială, cult.

fizică, agrem. 24.402,234 24.304,625

15D Administrative 27.110,658 27.056,436

2 CONSTRUCŢII

SPECIALE

21 Industriale 19.555,684 19.536,129

22 Agricole 21.864,042 21.754,722

23 Hidrotehnice 23.533,778 23.651,447

24 Transport şi

telecomunicaţii 24.337,085 24.385,759

25 Depozitare 20.076,511 20.036,358


electrice 20.876,817 20.793,309


canalizare 24.295,152 24.343,742

28 Transp.distrib.prod.petr.,

gaze, tehn., termof. 27.412,883 27.275,819

29 Alte construcţii speciale 19.896,665 19.797,182

111



INDICII DE ACTUALIZARE A VALORII CONSTRUCŢIILOR CU DESTINAŢIA DE LOCUINŢĂ,

OBTINUTĂ PRIN METODA COSTURILOR STANDARD,

determinaţi pe baza prețurilor istorice (1965-1981), valabile la 01.01.1990, din anexele la Decret Lege

61/1960 şi 256/1984, pentru evaluarea locuinţelor

Indicii de actualizare se aplică la preţurile istorice standard utilizate pentru evaluarea locuinţelor şi

a anexelor gospodăreşti, conform Decretului Lege nr.61/1990 precum şi la Anexa nr.4 la Decretul

nr.256/1984 (doar Decretul este abrogat),valabile la 1.01.1990.

Tipuri de cladiri, functie de

structura de rezistenta a

acestora si regimul de inaltime

Indice de

baza pentru

multiplicare,

la data de

31.12.2012

Indice de

multiplicare

la data de

30.09.2013

Indice de

multiplicare

la data de

31.12.2013

Indice de

multiplicare

la data de

31.03.2014

Indice de

multiplicare

la data de

30.06.2014

Indice de

multiplicare

la data de

30.09.2014

1.000 1.011 1.007 0.989 0.995 1.010

Indice de actualizare pentru

constructii de locuit cu structura

de rezistenta din b.a. sau metal,

indiferent de regimul de

inaltime 11505.678 11632.240 11713.666 11584.816 11526.892 11642.161

Curs valutar BNR (lei/Euro) in

calcul la etapa 4.4287 4.4604 4.4847 4.4553 4.3870 4.4114

Pentru stabilirea costului actual al clădirilor cu destinaţia de locuinţe şi anexele la acestea, pentru

obţinerea valorii tehnice prin metoda costului standard, se aplică următorii indici de actualizare:

Tabelul nr.I pentru locuinţe cu:

a. Structură de rezistenţă din beton armat sau metal,

indiferent de regimul de înălţime 11.642,161

b. Structură de rezistenţă din zidărie de cărămidă, piatră sau

înlocuitori, planşeu din beton sau lemn Parter 11.060,053

c. Structură de rezistenţă din zidărie de cărămidă, piatră sau

înlocuitori (cu/fără buiandrugi sau sȃmburi din beton armat,

la intersecţii de pereţi), planşee din beton sau lemn P+(1÷4-7)E 10.245,102

d. Structură bȃrne sau bile lemn, tencuite/netencuite, cu sau fără termosistem 9.313,729

e. Structură din zidărie de cărămidă sau înlocuitori-pereţi subţiri,

paiantă, chirpici, cu fundaţii reduse, şarpantă din lemn 8.731,621

f. Anexe gospodăreşti (împrejmuiri, magazii, şoproane, pătule etc.):

* din beton, metal, zidărie cărămidă, piatră sau înlocuitori, lemn etc. 9.895,837

* din materiale tradiţionale, paiantă, chirpici etc. 8.498,777

Obs.: La valoarea tehnică actualizată, se aplica coeficienţii de uzură, conform cu prevederile Normativ

P135/1999 art. 1.5, art.1.8 alin.3, privind uzura construcţiilor raportate la durata normată a acestora.

INDICII DE ACTUALIZARE A COSTURILOR ISTORICE, DETERMINAŢI PE BAZA PREȚURILOR

ISTORICE (1965-1981), VALABILE LA 01.01.1965, cu preţurile unitare calculate ȋn cataloagele de

reevaluare a mijloacelor fixe, clădiri şi construcţii speciale

Indicii de actualizare, întocmiţi pentru trim. III 2014, respectă regulile metodologice aprobate

de MLPAT şi sunt elaboraţi în corelare cu datele statistice, publicate periodic de INS pentru servicii

(salariul mediu brut pe ramura construcţii, indicii de creştere a preţurilor la combustibili, energie,

transport CF, transport auto).

Aceşti indici corespund unui curs BNR de 4,4114 lei/euro, cuprinzând şi TVA de 24%.

112






Tabel II

PERIOADA

01.01.65 01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965

01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 15.02.09 15.02.09 15.11.09 15.02.10 15.05.10 15.08.10

K1 K2 K3 K4 K5 K6 K7 K8 K9 K10 K11

26 198 460 975 3,3314 3,3314 2,9247 3,0235 3,3633 3,3035

0 1 2 4 9 10 11 73 75 81 83 85 87

1 CONSTRUCŢII

11 Industriale 1,350 1,581 14,300 1,600 2,310 161,263 18232,908 17952,610 17791,911 17355.136 17.147,926

12 Agricole 1,500 1,645 14,300 1,600 2,350 168,564 22429,053 22084,246 21886,564 21327.919 21.052,267

13A Transp.-telecom. civile 1,600 2,050 13,550 1,610 2,240 159,944 25676,218 25255,934 25029,861 24415.401 24.075,792


productive 1,450 1,705 13,900 1,610 2,230 164,854 20341,729 20049,242 19869,776 19381.991 19.112,396

14A Afaceri, comerţ 1,550 1,994 13,600 1,600 2,240 161,968 24345,103 24018,882 23851,586 23266.051 22.919,510

14B Depozitare 1,450 1,757 14,100 1,600 2,210 162,292 20643,603 20367,183 20184,871 19.689,350 19.434,876

15A Locuinţe 1,700 2,198 13,900 1,610 2,240 167,521 31382,172 30961,962 30684,813 29.961,460 29.574,22


cultură şi artă 1,500 1,962 13,300 1,600 2,210 162,118 22419,771 22119,281 21943,251 21361.755 21.064,62


cult. fizică, agrem. 1,500 1,893 13,350 1,590 2,220 161,676 21610,269 21320,694 21151,019 20611.149 20.324,46

15D Administrative 1,600 2,006 13,400 1,610 2,220 162,049 24904,144 24595,076 24399,342 23776.560 23.445,838

2 CONSTRUCŢII

SPECIALE

21 Industriale 1,350 1,654 13,800 1,590 2,160 164,001 17334,855 17085,465 16932,529 16500.334 16.286,697

22 Agricole 1,400 1,635 13,900 1,600 2,240 160,546 18341,064 19235,297 19044,015 18576.502 18.354,71

23 Hidrotehnice 1,550 1,850 12,600 1,610 2,260 159,044 20958,333 20802,181 20615,976 20129.982 19.869,812

24 Transport şi

telecomunicaţii 1,550 1,676 13,100 1,630 2,330 167,080 21589,410 21536,022 21343,247 20756.832 20.549,903

25 Depozitare 1,350 1,673 13,900 1,610 2,180 161,725 17761,308 17488,486 17331,942 16906.459 16.687,951


electrice 1,500 1,815 13,800 1,570 2,250 135,673 18107,373 18025,246 17971,295 17617.767 17.338,000


canalizare 1,500 1,768 12,500 1,610 2,470 163,330 21514,352 21331,401 21119,275 20621.417 20.375,210

28


petr.,gaze, tehn.,

termof.

1,550 1,757 13,600 1,650 2,500 153,527 23429,108 23469,029 23305,563 22960.767 22.867,580


speciale 1,300 1,636 13,400 1,590 2,240 173,827 17730,111 17457,423 17283.821 16775.221 16.558,41

x Indice mediu pe

ramură 1,487 1,803 13,595 1,605 2,268 162,526 21565,822 21383,546 21192,136 20671.888 20.404,714

113



Tabel II

continuare




PERIOADA

1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965

15.11.10 15.02.11 15.05.11 15.02.2012 15.06.2012 15.11.12 15.02.13 30.09.2013 31.12.2013

K12 K13 K14 K15 K16 K17 K18 K19 K20

3,1570 3,1427 2.8720 3,3047 3,5304 3,5552 3,2907 1€ = 4,4604 lei 1€ = 4,4847 lei

0 1 89 91 93 95 97 99 101 103 105

1 CONSTRUCŢII

11 Industriale 19.421,01 19.424,850 19.780,10 20.017,46 20.349,75 20.443,359 19.844,369 20.671,865 20.795,896

12 Agricole 23.842,90 23.894,789 24.283,85 24.575,26 24.983,21 25.098,133 24.362,758 25.353,600 25.505,722

13A Transp.-telecom.

civile 27.267,22 27.299,583 27.826,24 28.160,15 28.627,61 28.759,297 27.916,650 29.167,874 29.372,049


productive 21.645,89 21.671,578 22.067,92 22.332,74 22.703,46 22.807,896 22.139,625 23.131,355 23.270,325

14A Afaceri, comerţ 25.957,66 26.014,15 26.463,82 26.781,39 27.225,96 27.351,199 26.549,809 27.684,555 27.878,347

14B Depozitare 22.031,98 22.058,127 22.439,41 22.708,68 23.085,64 23.191,834 22.512,313 23.404,577 23.545,005

15A Locuinţe 33.431,01 33.470,689 34.082,82 34.491,81 35.064,37 35.225,666 34.193,554 35.549,983 35.798,833


cultură şi artă 23.902,12 23.977,783 24.416,30 24.709,30 25.119,47 25.235,020 24.495,634 25.592,951 25.772,102


cult. fizică, agrem. 22.996,79 23.046,842 23.468,34 23.749,96 24.144,21 24.255,273 23.544,594 24.526,929 24.698,617

15D Administrative 26.553,76 25.579,804 26.047,62 26.360,19 26.797,77 26.921,040 26.132,254 27.249,193 27.439,937

2 CONSTRUCŢII

SPECIALE

21 Industriale 18.428,56 18.413,973 18.769,21 18.994,44 19.309,75 19.377,334 18.918,091 19.615,591 19.733,284

22 Agricole 20.768,06 20.792,709 21.131,26 21.384,84 21.739,83 21.815,919 21.298,882 21.931,371 22.084,891

23 Hidrotehnice 22.397,05 22.357,160 22.833,33 23.107,33 23.490,91 23.573,128 23.014,445 23.534,366 23.652,038

24 Transport şi

telecomunicaţii 23.207,76 23.189,390 23.683,29 23.967,49 24.365,35 24.450,629 23.871,149 24.337,693 24.459,382

25 Depozitare 18.882,15 18.923,240 19.250,33 19.481,33 19.804,72 19.874,037 19.403,022 20.138,013 20.258,841


electrice 19.617,67 19.757,402 20.059,27 20.299,98 20.636,96 20.709,189 20.218,381 20.983,919 21.151,790


canalizare 23.054,22 23.081,586 23.526,87 23.809,19 24.204,42 24.289,135 23.713,483 24.369,577 24.515,794

28


petr.,gaze, tehn.,

termof.

26.095,24 26.384,374 26.734,56 27.055,37 27.504,49 27.600,756 26.946,618 27.524,633 27.689,781


speciale 18.806,68 18.847,605 19.192,30 19.422,61 19.745,03 19.814,138 19.344,543 19.998,336 20.138,325

x Indice mediu pe

ramură 23.109,51 23.159,802 23.583,36 23.866,36 24.262,54 24.347,459 23.770,424

114



Tabel II

continuare




PERIOADA

1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 31.03.2014 30.06.2014 30.09.2014

K21 K22 K23

1€ = 4,4553 lei 1€ = 4,3870 lei 1€ = 4,4114 lei

0 1 107 109 111

1 CONSTRUCŢII

11 Industriale 20.587,937 20.546,761 20.731,682

12 Agricole 25.250,665 25.174,913 25.401,487

13A Transp.-telecom. civile 29.313,305 29.225,365 29.546,844


productive 23.037,622 22.991,547 23.198,471

14A Afaceri, comerţ 27.571,685 27.433,827 27.571,685

14B Depozitare 23.333,100 23.286,434 23.496,012

15A Locuinţe 35.405,046 35.228,021 35.580,301


cultură şi artă 25.462,837 25.360,985 25.639,956

15C Sănăt., as. socială, cult.

fizică, agrem. 24.402,234 24.304,625 24.571,976

15D Administrative 27.110,658 27.056,436 27.354,057

2 CONSTRUCŢII

SPECIALE

21 Industriale 19.555,684 19.536,129 19.711,954

22 Agricole 21.864,042 21.754,722 21.972,269

23 Hidrotehnice 23.533,778 23.651,447 23.817,007

24 Transport şi

telecomunicaţii 24.337,085 24.385,759 24.556,459

25 Depozitare 20.076,511 20.036,358 20.216,685


electrice 20.876,817 20.793,309 21.042,829


canalizare 24.295,152 24.343,742 24.562,836

28 Transp.distrib.prod.petr.,

gaze, tehn., termof. 27.412,883 27.275,819 27.521,301

29 Alte construcţii speciale 19.896,665 19.797,182 20.014,951

115



NOTA REDACŢIEI:

Vă precizăm că fiecare membru al CET-R este invitat să participe la realizarea Buletinului

documentar “Expertiza tehnică” cu:

informaţii asupra activităţii proprii şi lucrărilor efectuate;

propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii de expertiză tehnică şi evaluare;

prezentarea sau solicitarea de clarificări/precizări privitoare la aplicarea unor

reglementări legislative în probleme/aspecte privind expertiza tehnică judiciară şi/sau

extrajudiciară în situaţii în care apar puncte de vedere divergente între părţile interesate, în mod

deosebit între experţii desemnaţi de instanţe şi experţii parte acceptaţi de instanţe în cauzele în

litigiu.

Precizăm că materialele publicate în Buletinele documentare ale Corpului Experţilor Tehnici -

România sunt destinate documentării experţilor tehnici, membri ai CET-R şi nu numai .

Aşa cum s-a stabilit şi votat în unanimitate în Adunarea Generală a CET-R din aprilie

2011, pentru creşterea autorităţii preşedinţilor de filiale în cadrul asociaţiei, difuzarea electronică

şi nu numai a Buletinului documentar „Expertiza Tehnică”, editat de CET-R, se face de către

CET-R central, exclusiv către aceştia, iar către experţii din teritoriu, difuzarea se face de către

preşedinţii de filiale, membrilor cotizanţi la zi. Pe această cale se urmăreşte implicarea şi

stimularea experţilor tehnici judiciari în pregătirea profesională continuă, autoperfecţionare,

atragerea de noi experţi membri, precum şi punctualitatea la plata cotizaţiilor, care confirmă

calitatea de membru CET-R.


MEMBRU FONDATOR

AL U.N.P.L.R.

Asociatie profesionala nonprofit, inregistrata la Judecatoria Sectorului 1 cu nr. 56/T.J. sec. 1/1992 B-dul Dinicu Golescu, Nr.38, Palat C.F.R., Acces A, parter, cam.1, sector 1, Bucureşti Tel.: 021.310.10.78; Fax: 021.310.10.79 Website: www.asociatia-cet-r.ro E-mail: [email protected]; [email protected] Cod fiscal: 426139; Cont: BCR – Fil. Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001 BRD – Fil. Dinicu Golescu: RO51BRDE410SV29156994100

mailto:[email protected]





MEMBRU FONDATOR

AL U.N.P.L.R.

Asociatie profesionala nonprofit, inregistrata la Judecatoria Sectorului 1 cu nr. 56/T.J. sec. 1/1992 B-dul Dinicu Golescu, Nr.38, Palat C.F.R., Acces A, parter, cam.1, sector 1, Bucureşti, Cod poştal 010873 Tel.: 021.310.10.78; Fax: 021.310.10.79 Website: www.asociatia-cet-r.ro E-mail: [email protected]; [email protected] Cod fiscal: 426139; Cont: BCR – Fil. Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001 BRD – Fil. Dinicu Golescu: RO51BRDE410SV29156994100

PRINCIPALELE DOMENII DE ATESTARE

PROFESIONALĂ A EXPERŢILOR TEHNICI, MEMBRI C.E.T.-R.

Construcţii (Construcţii civile, industriale şi agricole; Construcţii feroviare, drumuri şi poduri; Construcţii edilitare; Instalaţii pentru construcţii);

Evaluarea proprietăţii imobiliare (Construcţii de orice fel, terenuri cu şi fără construcţii, terenuri ce urmează a fi evaluate în vederea trecerii în utilitate publică; Daune – urmare a alunecărilor de teren); Procese pirogene şi incendii;

Bunuri (Evaluări bunuri mobile, obiecte de uz casnic, electrotehnice);

Evaluarea întreprinderii;

Masuratori şi lucrări topografice, cadastru (lucrări de cadastru imobiliar, grăniţuiri, stabilirea limitei de proprietate, măsurători cadastrale în vederea trecerii unor terenuri în utilitate publică);

Diagnosticare, constatarea stării fizice şi evaluări masini şi echipamente pentru industrie (Industrie alimentară şi frigotehnie; Industrializarea lemnului; Maşini unelte şi scule; Metalurgie; Electrotehnică; Electroenergetică; Utilaje şi tehnologia sudării; Tehnologia construcţiilor de maşini; Petrol şi gaze)

Autovehicule; circulaţie rutieră; dinamica accidentelor; daune;

Agricultură (Evaluarea terenurilor agricole; Îmbunătăţiri funciare; Silvicultură);

Consultanţa şi expertize tehnice judiciare şi extrajudiciare şi evaluarea în vederea tranzacţionarii, succesiunii şi partajării imobilielor.

COLABORĂRI ÎN DOMENIUL DE ACTIVITATE

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA, colaborează cu următoarele asociaţii profesionale: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din

România;

Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România;

Notari publici

Lichidatori

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

Asociatia Nationala pentru Retrocedarea Proprietatilor

Asociaţia Generală a Inginerilor din România;

Asociaţia Generală a Constructorilor din România;

Societatea Pentru Protecţia Mediului Înconjurător;

Asociaţia Consultanţilor în Management din România;

Centrul Naţional de Formare Management şi Asigurarea Calităţii;

Institute de Cercetare şi Proiectare

CINE SUNTEM

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA este o asociaţie profesională nonguvernamentală, independentă, care reuneşte in rândurile sale experţi tehnici judiciari şi specialişti în diverse domenii profesionale.

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA este format din experţi tehnici judiciari si specialişti, cu o vastă experienţă şi o bună pregătire profesională, specializaţi în activitatea de efectuare de expertize tehnice pe specialităţi, consultanţă, evaluari şi asistenţă tehnico-economică, atestaţi de Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România şi recunoscuţi de instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, justiţie si administraţia publică, ca asociaţie profesională reprezentativă.

OBIECTUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE

Principalul obiectiv al CORPULUI EXPERTILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA îl reprezintă asigurarea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de expertiză tehnică de către membrii săi, în care scop:

• Asigură pregătirea continuă şi perfecţionarea pregătirii profesionale a membrilor săi în specialităţile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea ca experţi, Corpul Expertilor Tehnici din România editează periodic buletinul documentar "Expertiza Tehnică” în care sunt transmise membrilor săi date tehnice necesare efectuării expertizelor tehnice judiciare şi extrajudiciare, metode şi tehnici noi în efectuarea expertizelor, informaţii în legătură cu activităţile curente, etc.

• Participă la completarea şi modificarea actelor normative în domeniul expertizei tehnice, precum şi emiterea de noi reglementări în acest domeniu de activitate; în acest scop CET-R colaborează cu comisiile de specialitate ale Parlamentului României, cu Administraţia Centrală şi Locală, cu unităţi de cercetare şi proiectare, instituţii de învăţământ superior, cu alte organizaţii profesionale.

• CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA urmăreşte ca membrii săi să respecte deontologia profesiei, prevăzută ca obligaţie în statutul asociaţiei.

• CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA are evidenţa experţilor tehnici, pe specialităţi, la nivel central şi teritorial; baza de date formată din: C.V.-ul, specialităţile expertului şi date de contact.



DECEMBRIE 2014 - experttehniciasi.ro EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA (CET-R) Buletin documentar...

Documents

Transcript of DECEMBRIE 2014 - experttehniciasi.ro EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA (CET-R) Buletin documentar...