04.12.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI4 decembrie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

04.12.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................4Deputatul Cornel Itu atrage atentia ca raul Somesul Mare a fost poluat.....................4Teme similare...............................................................................................................4Hidroelectrica are un nou şef al Consiliului de Supraveghere......................................4Sedcontrol, măsurarea inteligentă a aluviunilor..........................................................6Teme de mediu.............................................................................................................7Ministrul Rovana Plumb, invitata de Printul Charles la resedinta Clarence House......7Senatorii nu vor exploatarea minelor în varianta Guvernului......................................8Doi români din trei vor exploatarea resurselor............................................................8Universitatea Harvard a cumpărat 35.000 de hectare de pădure în România.............9Padurile Romaniei - si taiate, si subfinantate. In locul unui necesar de trei miliarde de euro, padurarii vor primi cel mult 220 de milioane....................................................10Gaze de sist – Greenpeace: Jandarmii reduc la tacere satenii din Pungesti...............12Monitorizarea Lastunului de mal la nivelul bazinului Dunarii....................................13

PRESA LOCALĂ............................................................................................................14ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................14

Teme ABA...................................................................................................................14DEZASTRUL INVESTITORILOR - Povestea celor 17 microhidrocentrale pe râurile din Maramureş.................................................................................................................14Nu ucideţi râul Lăpuş.................................................................................................16Opriţi poluarea repetată a Someşului Mare”.............................................................19Senatorul liberal Ioan Deneş cere anchetă ministerială în cazul poluării Someşului Mare...........................................................................................................................20Teme similare.............................................................................................................22Aleea Canalului Morii de lângă Parcul Rozelor, blocată de 2 luni. Primăria îi cere constructorului să obțină autorizație de construcție.................................................22

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................23

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

04.12.2013

Teme ABA...................................................................................................................23Proiect de 300.000 de euro în bazinul Crişurilor........................................................23Teme de mediu...........................................................................................................24Exploatată intens, apa termală ni se poate scurge printre degete - Lacul cu nuferi seacă din nou.............................................................................................................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................26Teme similare.............................................................................................................26Primăria Petroşani are şi / Plan local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi........................................................................................................26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................27Teme de mediu...........................................................................................................27Poliţiştii mureşeni au confiscat ieri 500 de pomi de Crăciun......................................27Parcul Natural Lunca Mureşului încurajează dezvoltarea eco-turismului..................27Cartea unei generaţii, „Afacerea Roşia Montană”, de Mihai Goţiu, va fi lansată la Arad........................................................................................................................... 28Mihai Goţiu lansează „Afacerea Roşia Montană” la Arad..........................................31

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

04.12.2013

PRESA CENTRALĂTeme ANARDeputatul Cornel Itu atrage atentia ca raul Somesul Mare a fost poluatDeputatul Cornel Itu atrage atentia ca raul Somesul Mare a fost poluat pe o distanta de peste 10 kilometri dupa ce intrarea la o galerie de la fosta Exploatare Miniera Rodna a fost sparta de persoane inca neidentificate, cel mai probabil hoti de fier vechi.” Unda de poluare a trecut deja de zona Nasaud-Salva, iar reziduurile toxice risca sa ajunga in Beclean, oras care se alimenteaza cu apa din Somesul Mare, si deopotriva sa afecteze fauna piscicola a cursului de apa pana la afluenta cu Somesul Mic si dincolo de acest punct, sa ajunga in raul Somes. Incidentul petrecut in urma cu cateva zile este cel mai grav de la inchiderea Minei Rodna, mai exact din ultimii opt ani, cantitati mari de apa de mina, continand oxizi de fier, mangan, cupru si zinc deversandu-se in Valea Bailor, afluent al Somesului Mare”, arata deputatul clujean. /EcoMagazin, http://www.ecomagazin.ro/deputatul-cornel-itu-atrage-atentia-ca-raul-somesul-mare-a-fost-poluat/

Teme similareHidroelectrica are un nou şef al Consiliului de SupraveghereGeorge Cristodorescu, director general adjunct în cadrul E.ON România până în luna septembrie, a fost numit marţi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, se arată într-un comunicat transmis de producătorul de energie."Membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica (...) s-au întalnit marţi, prima şedinţă de la numirea în funcţie, având pe ordinea de zi alegerea preşedintelui şi a comitetelor de lucru. Noul preşedinte al Consiliului de Supraveghere al societăţii a fost desemnat, cu unanimitate de voturi, George Cristodorescu (50 ani), cetăţean german cu domiciliul in România", se menţionează în comunicat. Licenţiat în economie/administrarea afacerilor la Universitatea Worms din Germania, Cristodorescu a ocupat până în luna septembrie funcţia de director general adjunct în cadrul E.ON România. AGA producătorului de electricitate a numit vineri cinci noi membri în Consiliul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

04.12.2013

de Supraveghere (CS), iar doi au fost realeşi. Noii membri în CS sunt Victor Cionga (fost director general al Bursei de Valori Bucureşti), Adrian Rusu, (director în Transelectrica), George Cristodorescu (fost director în E.ON România), Mihaela Preda (angajată la Direcţia de Privatizare din Departamentul pentru Energie) şi Gheorghe Ştirbu (director general al companiei farmaceutice Egis România).Oana Truţă şi Adrian Groşan au fost realeşi. Din CS nu mai fac parte Remus Borza (fost preşedinte), Remus Vulpescu, Elena Popescu şi Gabriela Sandu. Borza şi Vulpescu au anunţat anterior că nu vor mai candida pentru poziţii în CS.Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, declara în 19 noiembrie, într-o conferinţă de presă, că la 1 decembrie va fi numit un nou Consiliu de Supraveghere la Hidroelectrica. Consiliul de Supraveghere supervizează activitatea Hidroelectrica, numeşte Directoratul şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al producătorului de energie. Capitalul social al Hidroelectrica este deţinut de stat (80,05% din acţiuni) şi Fondul Proprietatea (19,95%). /Realitatea, http://www.realitatea.net/hidroelectrica-are-un-nou-sef-al-consiliului-de-supraveghere_1331536.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

04.12.2013

Sedcontrol, măsurarea inteligentă a aluviunilor

/Economistul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

04.12.2013

Teme de mediuMinistrul Rovana Plumb, invitata de Printul Charles la resedinta Clarence House Dupa deplasarea din Statele Unite ale Americii, de la inceputul lunii octombrie, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb, continua, la Londra, seria de contacte la nivel inalt, pentru a extinde proiectele de mediu din Romania si a le integra in programe europene si chiar globale. O prima intalnire a ministrului Rovana Plumb are loc astazi, inainte de pranz, cu Steve CREED, Director of Wales and New Programmes, WRAP (Waste amp; Resources Action Programme). Scopul intrevederii este identificarea posibilitatilor de colaborare si adaptare in Romania a programului britanic, gandit pentru a incuraja reducerea risipei alimentare. La randul sau, ministrul roman a lansat, in tara, in acelasi scop, impreuna cu Ministerul Agriculturii, initiativa Mananca. Gandeste. Economiseste. Pe agenda de lucru a ministrului roman al Mediului figureaza, de asemenea, o intalnire la Camera Lorzilor cu distinse personalitati politice britanice, precum Lord Howell si Lord Leach of Fairford. La House of Lords va fi prezenta si scriitoarea britanica Jessica Douglas Home, presedinta Fundatiei Mihai Eminescu Trust - organizatie ce dezvolta programe de revitalizare a satului romanesc - aflata sub inaltul patronaj al Printului Charles. Vizita ministrul Rovana Plumb la Londra va fi incununata de primirea acesteia de catre Alteta Sa Regala Printul Charles de Wales la Clarence House - resedinta oficiala din Londra a Altetei Sale. /Realitatea, http://www.realitatea.net/ministrul-rovana-plumb-invitata-de-printul-charles-la-re-edinta-clarence-house_1330770.html/Ziare live, http://www.ziare-live.ro/stiri-mediu/621917/ministrul-rovana-plumb-invitata-de-printul-charles-la-resedinta-clarence-house.html/Ziarul profit, http://www.ziarulprofit.ro/index.php/rovana-plumb-invitata-de-printul-charles-la-resedinta-clarence-house//Romania TV, http://www.romaniatv.net/rovana-plumb-ministrul-mediului-a-fost-invitata-de-printul-charles-la-resedinta-sa_112446.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

04.12.2013

Senatorii nu vor exploatarea minelor în varianta Guvernului

/Libertatea

Doi români din trei vor exploatarea resurselor

/Adevarul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

04.12.2013

Universitatea Harvard a cumpărat 35.000 de hectare de pădure în România

/Curentul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

04.12.2013

Padurile Romaniei - si taiate, si subfinantate. In locul unui necesar de trei miliarde de euro, padurarii vor primi cel mult 220 de milioane Taierile ilegale prolifereaza din cauza subfinantarii padurilorAsociatiile din domeniul forestier considera ca suma de 220 de milioane de euro prevazuta pentru sectorul forestier prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020 este insuficienta, fata de un necesar estimat de trei miliarde de euro. Suma propusa de Ministerul Agriculturii prin PNDR nu reflecta nevoile sectorului forestier din Romania. Prin PNDR 2014-2020 a fost prevazuta alocarea sumei de 220 de milioane de euro. Noi sustinem ca suma este foarte mica , a declarat presedintele Asociatiei Profesionale a Prestatorilor de Servicii in Silvicultura (APPSS), Dan Popescu. El a deschis dezbaterile din cadrul Forumului Padurea Noastra, care a reunit la Bucuresti toate asociatiile profesionale si patronale din sectorul forestier. De altfel, Dan Popescu a remarcat ca este pentru prima data cand aceste organizatii si-au unit fortele sa lupte pe un front comun, PNDR 2014-2020, pentru obtinerea alocarii de sume adecvate prin PNDR Taierile ilegale se vor acutiza Analiza comparativa a indicatorilor statistici specifici agriculturii si silviculturii reflecta in mod obiectiv nevoia reala de finantare a sectorului forestier in functie de contributia la economia nationala. Un raport al Bancii Mondiale arata ca suma de 1,93 miliarde de euro este insuficienta domeniului silvic pentru perioada 2014-2020 , a spus Popescu. Participantii au adresat o scrisoare deschisa primului ministru si Ministerului Agriculturii in care arata ca subfinantarea sectorului forestier va avea efecte cat se poate de grave. Se vor acutiza taierile ilegale de paduri , in cuantum de 8 milioane de euro anual si se va accentua lipsa accesibilitatii masei lemnoase in peste 30% din fondul forestier cu distante de scos-apropiat de peste 1,2 kilometri, cu rezultate in costuri de exploatare si de mediu mari , arata semnatarii scrisorii deschise. Acestia avertizeaza asupra prejudiciilor de mediu, conditiilor de munca periculoase din cauza utilajelor foarte vechi, lipsa infrastructurii si inaplicabilitatea programelor de impadurire. Propunerea financiara este gresit fundamentata Semnatarii scrisorii arata ca propunerea financiara a MADR pentru sectorul forestier - 220 de milioane de euro prin PNDR 2014-2020 - este gresit fundamentata si inacceptabila, raportat la necesitatile de dezvoltare concrete si actuale ale domeniului estimate la circa

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

04.12.2013

trei miliarde de euro. Scrisoarea 'Sa respectam padurile si industria lemnului' a fost initiata de Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva, Asociatia Forestierilor din Romania - ASFOR, Asociatia Administratorilor de Paduri - AAP, Asociatia Profesionala a Prestatorilor de Servicii in Silvicultura - APPSS si Forestryamp;Fordaq. Cum vor fi finantate padurile In cadrul Forumului a vorbit si Achim Irimescu , secretar de stat in Ministerul Agriculturii. El a promis ca dezvoltarea infrastructurii forestiere si impadurirea suprafetelor de teren vor fi sustinute financiar prin noul PNDR (2014-2020). Oficialul a mentionat ca in baza propunerii de Regulament privind sprijinul acordat din FEADR aferent perioadei 2014-2020, Ministerul Agriculturii isi propune sa sustina sectorul forestier prin implementarea mai multor masuri, cum ar fi investitiile in active fizice, prin care este vizata infrastructura necesara pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea silviculturii, inclusiv accesul la suprafetele forestiere, consolidarea si ameliorarea terenurilor, precum si masura de mediu si clima, prin care se vizeaza impadurirea si crearea de suprafete impadurite. In ceea ce priveste elaborarea PNDR 2014-2020, Irimescu a subliniat ca pana la aceasta data au fost validate, in cadrul Comitetului Consultativ Tematic pentru Dezvoltare Rurala, Agricultura si Pescuit, analiza socio-economica, analiza SWOT si analiza nevoilor de dezvoltare rurala, urmand sa se parcurga toate etapele ulterioare, respectiv elaborare strategie de dezvoltare rurala, masuri, sistem de management, in vederea aprobarii de catre Comisia Europeana.PNDR 2014-2020 se va concentra pe un numar restrans de masuri care se vor adresa nevoilor identificate pe baza analizei socio-economice si de mediu si a analizei SWOT a spatiului rural romanesc si vor reflecta directiile de actiune in dezvoltarea agriculturii si a satului romanesc. Concentrarea masurilor va urmari maximizarea impactului si simplificarea procesului de accesare si adresarea problematicilor structurale ale exploatatiilor agricole. /Adevarul, http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/paduri-padurari-1_529e1336c7b855ff566cd1b3/index.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

04.12.2013

Gaze de sist – Greenpeace: Jandarmii reduc la tacere satenii din PungestiGreenpeace Romania acuza abuzurile grave comise de Jandarmeria Romna la Pungesti, judetul Vaslui, care a bruscat cetatenii, blocand drumurile si accesul presei in zona, pentru a facilita inceperea lucrarilor de explorare a gazelor de sist de catre compania Chevron, se arata intr-un comunicat al organizatiei de mediu. Acordurile de explorare acordate acestei companii sunt, in prezent, contestate in instanta, iar cetatenii se opun acestor lucrari de peste 2 luni, organizand o tabara de rezistenta locala impotriva gazelor de sist, potrivit aceleiasi surse.“Actionand astfel, fortele de ordine au incalcat dreptul cetatenilor la libera exprimare si la proteste pasnice, drept garantat de Constitutie, pe care tocmai autoritatile ar trebui sa il garanteze, preferand in schimb sa protejeze interesele companiei americane Chevron. Ceea ce s-a intamplat la Pungesti creeaza un precedent foarte periculos, care pune in pericol implicarea societatii civile si democratia. Daca autoritatile vor facilita efectuarea lucrarilor companiei Chevron la Pungesti, impotriva vointei populatiei locale, vor urma alte lucrari in toata tara, iar zone emblematice, precum Vama Veche, Costinesti sau Baile Felix, vor fi afectate iremediabil”, a declarat Crisanta Lungu, directorul executiv al Greenpeace Romania.Greenpeace face un apel la solidaritate si mobilizare nationala pentru a sustine protestatarii din Pungesti, care se opun in mod pasnic explorarii si exploatarii gazelor de sist. Greenpeace incurajeaza cetatenii sa isi exprime parerea si sa isi apere drepturile, in mod pasnic. Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui va organiza o dezbatere publica pentru emiterea unui nou acord de mediu tot pentru compania Chevron, necesar amplasarii unei sonde de explorare a gazelor de sist in comuna Puiesti. Dezbaterea publica va avea loc pe data de 19 decembrie, la Caminul Cultural din Puiesti. Incurajam populatia sa mearga si sa isi exprime opinia, influentand astfel decizia luata de autoritati” se arata in acelasi comunicat. /Green Report, http://www.green-report.ro/gaze-de-sist-greenpeace-jandarmii-reduc-la-tacere-satenii-din-pungesti/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

04.12.2013

Monitorizarea Lastunului de mal la nivelul bazinului DunariiAdministratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii implementeaza, ca partener, in perioada 01.10.2012 – 30.09.2014, proiectul finantat prin Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei 2007-2013 (SEE Programme 2007-2013), intitulat DANUBEPARKS STEP 2.0 – Anchoring the Danube River Network of Protected Areas as Platform for Preservation of Danube Natural Heritage, (Ancorarea Retelei Dunarene de Arii Protejate ca Platforma pentru Conservarea Patrimoniului Natural al Dunarii).In cadrul actiunilor din proiect dedicate monitorizarii si administrarii siturilor Natura 2000 se regaseste activitatea de monitorizare, la nivelul bazinului Dunarii, a Lastunului de mal (Riparia riparia), considerat o specie reprezentativa a calitatii habitatelor fluviale dinamice. Aceasta pasare cuibareste in colonii ce cuprind un numar variabil de indivizi, cuiburile fiind amenajate la capatul unor galerii sapate in peretii verticali ai malurilor din lunca Dunarii. Astfel de habitate se intalnesc pe tot parcursul Dunarii dar sunt mai rare in delta datorita cotelor relativ mici ale malurilor Dunarii. Din cauza numeroaselor modificari hidromorfologice (indiguiri, regularizari, baraje) acest tip de habitate se numara printre cele mai periclitate din Europa. Din pacate, sectoare fluviale naturale neindiguite care sa poata oferi maluri inalte propice dezvoltarii unor astfel de colonii de reproducere a lastunului de mal, sunt tot mai rare, in unele tari ele se mai pot intalni numai in zonele protejate. De aceea, expertii Ariilor Protejate Dunarene considera aceasta micuta pasare ca fiind indicatorul perfect pentru dinamica fluviului si calitatea habitatelor. Din aceste motive, Reteaua de Arii Protejate DANUBEPARKS a efectuat in primavara anului 2013 o monitorizare a lastunului de mal la nivelul bazinului Dunarii. Experti din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria si Romania s-au deplasat pe traseul Dunarii pentru a evalua habitatele existente sau potentiale si a trage concluzii referitoare la masurile de protejare sau revitalizare necesare. Datele obtinute au fost apoi centralizate si pe baza lor s-a intocmit o harta a distributiei populatiilor de lastun de mal de-a lungul Dunarii. O actiune similara de monitorizare a coloniilor de lastun de mal a fost efectuata si in primavara anului 2011, ceea ce a permis ca datele actuale sa fie comparate cu cele de acum doi ani, realizandu-se astfel o imagine a dinamicii populatiilor de lastun de mal. Totodata au fost identificate activitatile umane

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

04.12.2013

care contribuie la diminuarea zonelor propice reproducerii acestei specii (amenajari hidrologice, diguri, statii de pompare, turism neorganizat, silozuri si alte constructii destinate exploatarilor agricole). Pentru protectia habitatelor si a speciilor, implicarea expertilor este importanta dar la fel de important este si ajutorul tuturor celor care interactioneaza cu fluviul. Cu totii trebuie sa contribuim la protejarea celor cateva habitate naturale ramase. Prin implementarea activitatilor diverse ale proiectului DANUBEPARKS STEP 2.0 se va realiza ancorarea Retelei Dunarene de Arii Protejate ca platforma durabila pentru cooperare transnationala si ca vector pentru problemele de conservare a naturii si administrare a ariilor naturale la nivel larg Dunarean. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/monitorizarea-lastunului-de-mal-la-nivelul-bazinului-dunarii/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABADEZASTRUL INVESTITORILOR - Povestea celor 17 microhidrocentrale pe râurile din Maramureş Deşi toată lumea a salutat de la început energia verde, s-a pus problema impactului de mediu al... energiei verzi. Şi dacă în cazul energiei solare şi eoliene nu e cazul, nu acelaşi lucru se poate spune de MHC-uri, microhidrocentralele ce împânzesc încet Maramureşul.Montaniarzi, silvici şi ecologişti se plâng că s-a permis unor firme să facă activități economice fără să fie controlate dacă respectă mediul. La început, lucrările prin care se îngroapă tubulatura distrug peisajul. Apoi, se distrug drumurile din acele zone (vezi scandalul făcut de localnicii din Dragomireşti pentru drumul de pe Baicu). Mai apar situații de genul celei de la Săpânța, unde s-a făcut o asemenea microhidrocentrală aproape cu prețul distrugerii uneia din cascadele reprezentative ale Maramureşului, cea de la Custuri. În fine, silvici şi pescari acuză că proprietarii microhidrocentralelor nu respectă protocolul prin care trebuie să lase pe văile râurilor un anumit procent din apă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

04.12.2013

şi atrag tot, câtă vreme nu monitorizează nimeni, dovadă stând scăderea faunei piscicole. Mai sunt şi voci, din partea autorităților locale, care spun că "investitorii" vin, fac lucrări, lasă dezastru (vezi lucrările de pe Minghet, Groşii Ţibleşului), pretind că fac investiții pentru comunitate, dar după lucrări, la exploatare rămân doi, trei, maximum cinci angajați, de cele mai multe ori nu localnici. Şi de acolo, profit şi atât. Două microhidrocentrale în lucru.Iată cum arată în acest moment situația microhidrocentralelor din Maramureş: "În județul Maramureş sunt 17 microhidrocentrale active şi autorizate din punctul de vedere al gospodăririi apelor. Situația se prezintă astfel: 1. Firiza IV Blidari, pe râul Firiza-Stur; 2. Firiza 0, pe Firiza; 3. Chiuzbaia, pe pârâul Chiuzbaia; 4. Izvoare, pe râul Mara; 5. Vişeuț, pe râul Vişeu; 6. Borşa Complex, tot pe Vişeu; 7. Valea Neagră 1 şi 2, pe pârâul Valea Neagră; 8. Uzina hidroelectrică Strâmtori I, pe Firiza; 9. Uzina hidroelectrică Nodul de presiune, tot pe Firiza; 10. Şuior 2, pe Săsar; 11. Baicu 1 şi Baicu 2, pe râul Baicu; 12. Şuior 1A şir 1 B, pe pârâul Şuior; 13. Săpânța, pe râul Săpânța; 14. MHC Firiza-Berdu Firiza; 15. Blidari 2, pe Firiza; 16.Blidari 3, pe Firiza şi 17. Suciu, pe râul Suciu (n.r.-la Groşii Ţibleşului).Sunt emise 28 de avize de gospodărire a apelor. În prezent, sunt în execuție două microhidrocentrale. Pentru ceea ce oferă acestea în sistemul de energie, vă rugăm să vă adresați administratorului rețelei energetice. Nu au fost înregistrate petiții în ceea ce priveşte activitatea microhidrocentralelor", spune Biroul de presă al Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş. Cascada Custuri, în pericol.Dinspre ecologişti şi iubitorii de natură, se vede altfel, în ceea ce priveşte normalitatea microhidrocentralelor. Oameni ai muntelui precum ex.rangerul Ionică Pop sau Ioan Munteanu, şeful pazei Parcului Național Pietrosul Rodnei, dar şi Pavel Horj, director al Direcției Silvice Maramureş, spun că aceste construcții sunt periculoase, distrug mediul, dar în egală măsură că sunt cam singurele investiții ce vin la acest moment economic sensibil.Referitor la Cascada din Săpânța: "Am găsit şi imaginile în care puteți să vedeți cum arată zona respectivă din jurul cascadei Custuri. Puteți vedea în imagini faptul că erau trunchiuri de copaci aduse de apă, muşchi pe pietrele din zonă, la baza cascadei era un mic bazinet săpat de apă în cădere etc. Toate acestea au dispărut, după ce au început să sape cu excavatoarele", declară Petru Maran. Acesta a atras atenția Ministerului

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

04.12.2013

Mediului şi a generat controale care au salvat oarecum cascada. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/a-781

Nu ucideţi râul LăpuşLa solicitarea Societății VITAL Baia Mare, în ziua de luni, 25 noiembrie a.c., a avut loc o întâlnire la care au luat parte: Instituția Prefectului județului Maramureş, primarul municipiului Baia Mare, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Serviciul de Gospodărire a Apelor Maramureş şi alţii. Obiectul solicitării: • apele evacuate din minele Săsar şi Valea Roşie se infiltrează în reţeaua de canalizare a Băii Mari, iar apoi în amestec cu apele menajere, sunt procesate în staţia de epurare • nămolul rezultat din Staţia de epurare nu întruneşte condiţiile legale.Până în prezent, Societatea VITAL transporta zilnic, la distanţa de 156 de kilometri, la Aleşd, judeţul Bihor, cantitatea de 35 de tone de nămol rezultat din reţeaua de canalizare a oraşului.Soluţia stabilită la întâlnire: realizarea unui punct de neutralizare a apei la gura minei Valea Roşie (pe strada Ciocanului), iar pentru depozitarea nămolului rezultat este propusă fosta carieră minieră Răzoare. Zăcământul de Fier-Mangan Răzoare este cunoscut din anul 900. În anul 1770 se prezintă ca o activitate organizată de extracţie. În timpul primului război mondial era legat de Baia Mare printr-o cale ferată cu ecartament îngust. Între anii 1941-1944 s-a reluat activitatea de către firma Ganz. În anul 1988 se înfiinţează fosta unitate minieră – Exploatarea Minieră Răzoare, situată în raza satului Răzoare – localitate suburbană la 2 km de oraşul Târgu Lăpuş. Drumul judeţean leagă unitatea la 52 km de minicipiul Baia Mare. Suprafaţa perimetrului de activitate este deluroasă, cuprinsă între cotele + 300 m şi + 482 m faţă de nivelul mării, cu vegetaţie pe suprafeţe mici de tufişuri şi păduri puţine tinere de fag şi mesteacăn. Clima, media multianuală prezintă următoarele valori: • temperatura – vara = 18oC, – iarna = -6oC • precipitaţii = 1.000 mm/m2 şi an.Soluţia de depozitare a nămolului ce conţine unele metale grele rezultat din procesul tehnologic de epurare a apei la gura minei Valea Roşie, în fosta carieră minieră Răzoare, este cu certitudine total inadecvată din toate punctele de vedere: tehnic, economic, de mediu, social, de moment şi în mod deosebit pentru viitor. Următoarele două

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

04.12.2013

considerente sunt la baza celor afirmate. Cuva carierei nu poate deveni un depozit de nămol care are granulaţia micronică, pentru că nu îl poate reţine în interiorul ei, datorită fluidităţii lui prin greutatea mai mare decât a apei. Cine îşi imaginează că vine basculanta de la Baia Mare şi descarcă nămolul într-un loc sigur, se înşeală amarnic. Suprafaţa iniţială a carierei a fost la cota + 482 m şi a fost proiectată a coborâ până la cota de bază de + 390 m, deci cu o denivelare totală finală de 92 m. Adică depozitul de nămol va fi situat pe un deal, posibil oricând a se infiltra prin fisurile existente în reţeaua vastă de lucrări miniere subterane vechi şi noi existente sub vatra carierei (lucrări orizontale, verticale şi abataje excavate). La doi paşi curge râul Lăpuş periclitat de depozitul de nămol din amonte. Un alt aspect defavorabil îl reprezintă configuraţia terenului: depozitul este amplasat pe o vale, iar versanţii colectează toate precipitaţiile în cuva carierei. Gânditorii soluţiei vor argumenta că depozitul va fi construit cu geomembrană de impermeabilizare, dar aceasta nu va diminua cu nimic efectul de poluare prin infiltraţii. Baza şi taluzul carierei sunt configurate prin lucrări de derocare cu explozivi. Tăria şi abrazivitatea rocii utile şi sterile a favorizat suprafeţe denivelate, colţuroase, care nu vor putea fi acoperite cu geomembrană fără tensiuni de rupere. Nămolul fiind hidrofil (în cea mai mare parte – hidroxid de Fier) se îmbibă uşor cu apă, depozitul preconizat a se forma va deveni, fără nici o exagerare, o bombă ecologică. Pe vreme de secetă, la o mică adiere de vânt, particulele fine vor forma un nor de praf ce va pluti în aer pe spaţii foarte întinse. Pe vreme ploioasă, va deveni o capcană de moarte pentru orice vieţuitoare ce va ajunge pe suprafaţa depozitului, indiferent dacă vine din aer sau de pe uscat. O zonă de nisipuri mişcătoare va fi comparată ca ceva puţin periculos.În zonă există staţiile de epurare: Aluniş Fata Mare – Valea Colbului (fosta E.M. Ilba), Tyuzosa şi Nistru 9 Mai – 11 Iunie (fosta E.M. Nistru). Garda de Mediu, cu profesioniştii pe care îi are şi prin activitatea ce o desfăşoară, cunoaşte cel mai bine realitatea din zonă. Se pune întrebarea firească, cum a acceptat soluţia stabilită la întâlnirea ce a avut loc şi nu a propus o variantă mai prietenoasă cu mediul, mai economică şi mai facilă – la unul din depozitele staţiilor de epurare enunţate?Riscul de poluare a râului Lăpuş, cel mai important râu din judeţ, care poate afecta multe comunităţi riverane, pare a fi dorit de VITAL pentru a deţine monopolul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

04.12.2013

distribuţiei de apă pentru utilizarea ei sub toate formele, de la apa potabilă la cea pentru scăldat. Zăcământul Răzoare reprezintă rezerva geologică omologată în bilanţ şi constituie materia primă pentru: • producerea fontei şi oţelului normal • producerea fontelor şi oţelurilor speciale manganoase sau silicioase • producerea bateriilor şi acumulatorilor pe bază de mangan şi a altor săruri farmaceutice cu valoare ridicată. Produsele rezultate din prelucrarea materiei prime – rezerva geologică, sunt specifice şi poartă caracteristica unicat a rezervei, singura rezervă din ţară de Fe – Mn, valoroasă cantitativ şi calitativ. Deşi Romplumb care urma să producă baterii şi acumulatori nu mai există, piaţa internă care a fost prin S.C. Sidex S.A. Galaţi şi care există şi în prezent prin S.C. Arcelor Mittal S.A. Galaţi, reprezenta principalul beneficiar. Zăcământul continuând în adâncime, putând fi exploatat în cea mai mare parte numai subteran, formarea unui depozit de nămol pe vatra carierei anihilează pe termen lung orice interes de a relua exploatarea lui. Activitatea în subteran va fi într-un pericol iminent. A nu se uita evenimentul minier nefericit de la mina Şuior din data de 20.04.1988, când noroiul din vatra carierei a pătruns în subteran ca o viitură şi după ce a afectat şapte orizonturi de activitate a debuşat pe galeria de bază. Managementul la VITAL lasă mult de dorit. Solicitând fără nici o fundamentare, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADI-Maramureş aprobă, începând cu data de 01.07.2013, majorarea tarifului la canalizare – epurare cu 31,97% şi pentru agenţii economici poluatori monitorizaţi în municipiul Baia Mare încă o majorare cuprinsă între 25,26% şi 42,78%. (Preţul este stabilit după gradul mediu de suportabilitate al populaţiei. Cunoscând că de la 1 ianuarie 2014 pensiile se vor majora cu 3,76% iar salariul minim va creşte cu 6,25%, gradul mediu de suportabilitate a majorărilor deja aplicate, devine o ficţiune). Cu aşa majorări de tarife işi poate permite a transporta zilnic la distanţa de 156 de kilometri la Aleşd, jdeţul Bihor, cantitatea de 35 de tone de nămol rezultat din reţeaua de canalizare a oraşului. Terţii ce execută servicii probabil că trebuie să huzurească şi ei. Oportunitatea ivită de a depune nămolul rezultat de la Staţia de Epurare a apelor pe iazul Aurul al Romaltyn de la Bozânta este prea economică şi neinteresantă pentru VITAL.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

04.12.2013

Generoasa ADI – Maramureş prin aceeaşi hotărâre, aprobă pentru perioada 01.07.2013 – 01.07.2014 nivelul cotei pierderilor de apă, cuprins în structura preţului la apa potabilă, incredibil de mare, în procent de 42%. Probabil pentru a distribui o parte din veniturile nejustificate şi la Apele Române prin redevenţă cu acelaşi procent. Principiul fizico-chimic elementar ne învaţă să nu amestecăm apele uzate menajere care conţin materii organice cu ape din reţeaua de canalizare care conţin materii anorganice, care urmează să fie procesate tehnologic. Raportul existent între părţi de 7:1 este pentru neamestec. Avantajele sunt multiple. Exemplul S.C. Compania de Apă S.A. Buzău este edificator, deoarece foloseşte nămolul ca îngrăşământ natural pentru ameliorarea terenurilor agricole din zonă şi urmează a produce şi pământ pentru ghivece de flori. VITAL ar putea urma exemplul, fiind suficient teren agricol foarte slab productiv, iar pământul pentru flori se importă. H.G. nr. 997/29.09.2010 la obiectivul „staţie de epurare la Nistru 9 Mai – 11 Iunie” aprobă pentru monitorizare postînchidere valoarea anuală de 721.105 lei. Mobilul demersului VITAL privind apele de mină, este acela de a deveni operator la viitorul punct de neutralizare a pH-ului apei la gura minei Valea Roşie. Are şi dreptul de preemţiune având parte la masa credală a insolvenţei REMIN. În final, populaţia plăteşte, Statul alocă fonduri, iar Societatea va cheltui netrasparent o parte din venituri. /Stirile MM,http://stirilemm.ro/mediu/40556-nu-ucideti-raul-lapus.html

Opriţi poluarea repetată a Someşului Mare”Este solicitarea imperioasă adresată de Cornel Itu, printr-o interpelare directă, Rovanei Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Ca urmare a unui incident petrecut săptămîna trecută la Exploatarea Minieră Rodna, Someşul Mare a fost poluat pe o distanță de peste 10 kilometri cu noroi de mină. Exploatare Minieră Rodna a fost spartă de persoane încă neidentificate, cel mai probabil hoți de fier vechi. Poluarea de pe Someşul Mare a fost observată de pescari, care au sesizat autoritățile că apa rîului s-a înroşit. Unda de poluare a trecut deja de zona Năsăud-Salva, iar reziduurile toxice riscă să ajungă în Beclean, oraş care se alimentează cu apă din Someşul Mare, şi deopotrivă să afecteze fauna piscicolă a cursului de apă pînă la afluența cu Someşul Mic şi dincolo de acest punct, să ajungă în rîul Someş. Incidentul petrecut în urmă cu cîteva zile este

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

04.12.2013

cel mai grav de la închiderea Minei Rodna, mai exact din ultimii opt ani, cantități mari de apă de mină, conținînd oxizi de fier, mangan, cupru şi zinc deversîndu-se în Valea Băilor, afluent al Someşului Mare.„Doamna ministru, avînd în vedere faptul că este a opta oară cînd au loc deversări de noroi minier de la fosta Exploatare Minieră Rodna, ce măsuri credeți că ar fi necesare pentru a stopa aceste incidente care pun în real pericol mediul înconjurător, biodiversitatea cursurilor de apă aflate în cauză, precum şi comunitățile dependente de apele acestor rîuri?” – este întrebarea la care deputatul Cornel Itu aşteaptă un răspuns.Totodată, domnia sa îi cere ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice să solicite Gărzii de Mediu Bistrița-Năsăud „un raport detaliat privind situația de la Mina Rodna, efectele pe care le are asupra mediului deversarea petrecută recent, precum şi obligațiile asumate de societatea comercială care a contractat lucrările de închidere şi de conservare a minei”. /Faclia de Cluj,http://www.ziarulfaclia.ro/opriti-poluarea-repetata-a-somesului-mare//City News, http://bistrita.citynews.ro/politica/interpelare-adresata-ministrului- rovana-plumb-opriti-poluarea-repetata-somesului-mare

Senatorul liberal Ioan Deneș cere anchetă ministerială în cazul poluării Someșului MareSenatorul Ioan Deneş a făcut astăzi o interpelare pe adresa ministrului Mediului, Rova Plumb, în care, Deneş cere, practic o comisie de anchetă ministerială asupra ultimei agresiuni chimice la care a fost supus râul Someşul Mare. Sub titlul ” Opriți poluarea repetată a Someşului Mare”, liberalul ales pe Colegiul II a formulat următoarea interpelare: ” În urmă cu o săptămână au avut loc, în județul Bistrița – Năsăud, o serie de deversări de ape de mină în râul Someşul Mare, deversările provenind din Mina Rodna. Din primele estimări se pare că deversările au fost posibile din cauza furturilor din sistemele care asigura zona minei închise. Având în vedere aceste probleme şi ținând cont că deversarea de ape de mină nu a fost singura din această zonă, vă rog să-mi precizați doamnă ministru dacă ați dispus verificări la nivelul tuturor minelor închise care prezintă astfel de riscuri. De asemenea, vă rog doamnă ministru să-mi precizați

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

04.12.2013

dacă la acest moment există riscul producerii de astfel de deversări de apă de mină şi în alte zone şi ce măsuri au fost luate pentru preîntâmpinarea unor poluări considerabile ale apelor râurilor aflate în apropierea exploatărilor aflate în conservare sau închise”.Reamintim faptul că în urmă cu o săptămână, datorită unor scurgeri de la o mină închiesă din valea Vinului, comuna Rodna, Someşul Mare a fost poluat. Scurgerile şi, mai apoi poluarea unuia din cele mai mari râuri din Transilvania au fost confirmate atât de Garda de Mediu cât şi de SGA BN, deşi, culoarea portocalie a râului confirma deversarea. Exploatarea Minieră Rodna nu mai funcţionează din 2006, arată mediafax.ro . În lucrarea "Două documente din 1774 privitoare la trecutul minerilor de la Rodna", I. Bozoc menţionează că în secolele al XII-lea şi al XIII-lea, exploatarea minereurilor complexe se făcea în acea perioadă în special pentru obţinerea aurului şi a argintului şi mai puţin a celorlalţi componenţi (plumb, zinc, cupru, sulf). Potrivit sursei citate, în perioada 1853-1893 s-au extras 58 kilograme de aur şi 8.378 kilograme de argint, iar între anii 1894-1910, cantitatea de 26 kilograme de aur şi 4.037 kilograme de argint. Din minereul brut rezultau 0,59 grame aur/tonă şi 70 grame argint/tonă.O staţie de tratare a apei impurificate care iese din galeriile minei de la Valea Vinului era şi pe Valea Izvorului Băilor, în imediata apropiere a intrării în mină. /Mesagerul, http://www.mesagerul.ro/2013/12/03/senatorul-liberal-ioan-dene-cere-ancheta-ministeriala-cazul-poluarii-some-ului-mare/Rasunetul, http://www.rasunetul.ro/ministrul-mediului-interpelat-de-senatorul-pnl- ioan-denes-verificati-deversarile-din-minele-inchise/Bistrita News, http://bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=7&article=10864

Teme similareAleea Canalului Morii de lângă Parcul Rozelor, blocată de 2 luni. Primăria îi cere constructorului să obțină autorizație de construcțieIntrarea către aleea aferentă Canalului Morii de lângă Parcul Rozelor, una dintre cele mai frumoase zone de promenadă din Cluj-Napoca, a fost blocată în urmă cu o lună prin ridicarea unei porți de metal de către Asociația de Proprietari a ansamblului „Central Park Residence”, fapt care a provocat nemulțumirea a sute de clujeni. În urma sesizărilor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

04.12.2013

nenumărate care au fost depuse la registratura municipalității, reprezentanți ai Primăriei au efectuat un control la fața locului.Clujenii care obişnuiau să se relaxeze în Parcul Rozelor sunt nevoiți acum să găsească alte căi de acces în zonă, după blocarea aleii aferente Canalului Morii. Inspectori ai Serviciului Control Urbanism şi Disciplina în Construcții au efectuat un control în 25 noiembrie la fața locului, în urma căruia au constatat că asociația de proprietari a executat lucrările de construire fără să dețină autorizație, se arată în răspunsul furnizat citynews.ro de către Primăria Cluj-Napoca. „S-a dispus ca măsură complementară aplicarea art. 28 coroborat cu art. 32 din Legea 50/1991 republicată. Lucrările fiind executate pe proprietate privată, în cazul în care în termenul dispus prin procesul verbal nu se va obține autorizație de construire, vor fi sesizate instanțele judecătoreşti conform art. 32 pentru a dispune după caz”, informează municipalitatea într-un răspuns oferitcitynews.ro. Potrivit Primăriei, Asociației de Proprietari Plopilor nr. 68 i s-a constituit proces-verbal de constatare şi sancționare a contravenției, iar ca urmare asociația va fi nevoită să obțină autorizația de construcție pentru ridicarea gardului metalic. Totodată, potrivit articolului 28 din Legea 50/1991, mai există prevăzută şi varianta desființării acestei construcții. „În cazul în care în termenul dispus prin procesul verbal nu se va obține autorizație de construire, vor fi sesizate instanțele judecătoreşti conform art. 32 pentru a dispune după caz”, mai arată municipitalitatea. Citynews.ro a solicitat Primăriei să arate cum este respectată legea 107/1996 secțiunea 2 art. 40 şi anexa 2, care spune că albiile cursurilor de apă au o zonă de protecție şi nu se admit astfel de construcții (garduri), însă instituția nu a onorat această cerere. Locuitorii din zonă şi nu numai au cerut „negocierea” cu administratorii imobilului pentru a găsi o soluție de a redeschide drumul de acces către Parcul Rozelor, însă după aproape două luni nu s-a întâmplat nimic. /City News, http://citynews.ro/eveniment/aleea-canalului-morii-de-langa-parcul-rozelor-blocata-de-2-luni-primaria-ii-cere

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

04.12.2013

Teme ABAProiect de 300.000 de euro în bazinul CrişurilorPrin proiect se va reabilita insfrastructura de protecţie împotriva inundaţiilor în bazinul Crişurilor. Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri, în parteneriat cu Direcţia de Apă KÖVÍZIG Gyula din Ungaria, derulează proiectul „Reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor în bazinul Crişurilor”. În România, lucrările se desfăşoară în bazinul hidrografic Crişul Negru, localitatea Tămaşda, comuna Avram Iancu, judeţul Bihor. Zilele acestea a avut loc, în localitatea Gyula (Ungaria), o întâlnire comună de lucru între partenerii proiectului. Întâlnirea a fost organizată de către Direcţia de Apă KÖVÍZIG Gyula, în calitate de Lider de Proiect.Scop„Întâlnirea a avut ca scop prezentarea, de către cele două părţi, a stadiului proiectului. Partenerul român, respectiv Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, a prezentat stadiul fizic al lucrărilor de construcţii. Pentru cantonul de la Şomonta s-au realizat, până în prezent, în proporţie de 30 %, racordul la energie electrică precum şi accesul rutier pe coronamentul digului.”, a declarat Claudiu Oros, director tehnic ABA Crişuri. Pe teritoriul României sunt prevăzute următoarele activităţi: reconstrucţia şi racordarea la energie electrică a cantonului de la Şomonta şi a anexei acestuia; crearea accesului rutier pe coronamentul digului, de pe malul drept al râului Crişul Negru, pe o lungime de 6,5 km; şi amplasarea unei stații automate de măsurare a debitelor pentru polderul de la Tămaşda. Proiectul a fost demarat la începutul anului 2013 şi se desfăşoară pe cursul râului Crişul Negru, atât pe partea română, cât şi pe cea ungară. Valoarea totală a proiectului, pentru partea română este de 300.000 euro, din care 255.000 euro reprezintă finanţare europeană (FEDER), 39.000 euro sunt cofinanţare naţională (MDRAP) şi 6.000 de euro reprezintă contribuţia A.B.A Crişuri. Termenul de finalizare este 31 decembrie 2014. /Jurnal Bihorean, http://www.bihon.ro/proiect-de-300-000-de-euro-in-bazinul-crisurilor/1360733

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

04.12.2013

Teme de mediuExploatată intens, apa termală ni se poate scurge printre degete - Lacul cu nuferi seacă din nouApa termală din lacul cu nuferi din 1 Mai a scăzut, din nou, la un nivel dramatic. Situaţia se repetă iarnă de iarnă, din 2011 până în prezent, fără ca autorităţile să găsească o modalitate de a stabiliza situaţia. Din păcate, dacă nivelul exploatării apei termale se menţine la acelaşi nivel ridicat, în câţiva ani este foarte probabil ca apa termală din Oradea, Băile Felix şi 1 Mai să rămână doar o amintire.Se extrage la greu."A revenit situaţia de anul trecut. Se extrage apă peste limita stabilită, este aceeaşi situaţie ca anul trecut, am informat autorităţile competente care trebuie să vegheze la exploatarea acestei resurse", ne-a declarat Radu Huza de la Muzeul Ţării Crişurilor, custodele Rezervaţiei naturale. Scăderea dramatică a nivelului apei din lac este un semnal clar că zăcământul este exploatat intensiv. Studiile geologice şi hidrologice efectuate în anii 80 de specialişti au fixat un debit al exploatării de maximum 300 de litri pe secundă. Ca orice resursă, apa termală este epuizabilă, iar debitul respectiv a fost stabilit pentru a da timp zăcământului să se refacă. Până la Revoluţie, singura unitate care putea extrage legal apa termală din zăcământ şi a o folosi mai apoi la tratamentele balneare era actuala SC Turism Felix SA. Respectarea normelor impuse de specialişti a condus, firesc, la prezervarea zăcământului. În ultimii ani ai capitalismului sălbatic, zeci de foraje ilegale au penetrat zăcământul în perimetrul Băile Felix-1 Mai, unde rezerva de apă este aproape de suprafaţă. S-au ridicat numeroase construcţii, vile, hoteluri şi pensiuni, multe dintre ele fiind alimentate ilegal cu apă termală. Practic, în cele două staţiuni orice proprietar de pensiune sau vilă poate să-şi angajeze o firmă de executat foraje şi să folosească apoi apa termală la încălzirea locuinţei sau în propriile piscine. În plus, exploatarea pe timp de iarnă a apei termale din zăcământul de mare adâncime din zona faliei Oradea-Velenţa, care interferează cu zăcământul de mică adâncime de sub Sânmartin şi cele două staţiuni. Scăderea nivelului într-o parte, "mişcă" nivelul apelor termale din pungile subterane pe principiul vaselor comunicante, iar lacul cu nuferi fiind un debuşeu natural prin care apele termale izvorau natural, este primul afectat - un semnal clar al exploatării intensive. Autorităţile locale par însă lovite de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

04.12.2013

amnezie - nimeni nu mai ia în considerare studiul de interferenţă realizat de specialişti în anii 80. Atât în Oradea cât şi în 1 Mai şi Băile Felix există planuri măreţe de realizarea a unor aqua parcuri. În Băile Felix, de altfel, a şi fost inaugurat anul trecut un nou complex balnear, care solicită şi el zăcământul. Nu mai departe de Ungaria însă, staţiunile balneare de la Hajduszobozslo şi Debreţin folosesc de ani buni apa termală în combinaţie cu apă încălzită prin panouri solare, în sistem de recirculare. Astfel, se protejează zăcământul de apă termală pentru anii viitori.Ce se întâmplă la noi? În ianuarie acest an Crişana relata, din nou, despre scăderea apei termale din Ochiul Mare, care ajunsese un biet ochi de apă cu un diametru de nici 10 m, alimentat printr-un furtun de pompieri. Comisia locală interinstituţională ce a luat fiinţă sub auspiciile Prefecturii Bihor a derulat controale în cele două staţiuni, în perioada 17-30 august 2012. Au fost verificate 161 de locaţii, din care 112 aparţin unor persoane juridice, iar 49 unor persoane fizice din zona Sânmartin - Băile Felix - Băile 1 Mai, care deţin piscine. Au fost descoperite şase foraje ilegale care au fost cimentate, dar în timpul verificărilor, membrii comisiei nu au reuşit să intre la 38 de adrese, proprietarii nedeschizându-le uşile. Cu toate că se cunoşte foarte bine situaţia limită în care se află zăcământul, Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale a scos, în martie anul trecut, un alt foraj, în zona Rontău. Iar Consiliul Local Sânmartin a aprobat trecerea punctelor termice de pe teritoriul comunei pe energie geotermală. Ulterior verificărilor din 2012, a luat fiinţă o altă comisie specială la nivel naţional, coordonată de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Aceasta din urmă a fost sesizată de custodele Rezervaţiei, Muzeul Ţării Crişurilor, că apa din Ochiul Mare a scăzut dramatic începând cu luna noiembrie 2013. Până acum, nu s-a întâmplat nimic.Un lac unic, o rezervă termală limitată. Lacul cu nuferi din Băile 1 Mai a fost declarat monument al naturii încă din 1931. Prin acest debuşeu apa termală din faliile tectonice de sub Oradea şi Sânmartin izvora natural de milenii, însă odată cu dezvoltarea necontrolată a staţiunilor şi a exploatării intensive, inclusiv pentru încălzirea cartierelor de locuinţe, nivelul scade an de an. Pentru un lac alimentat cu ape termale în care temperatura medie de 30-32 de grade Celsius favoriza vegetarea spontană a nufărului termal, unic în lume, apa se răceşte periculos de mult. Alături de nufărul termal

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

04.12.2013

(Nymphaea lotus var. Thermalis), relict terţiar, în lacul "Ochiul Mare" sunt în pericol de extincţie roşioara termală (Scardinius racovitzai) şi melcul de apă caldă (Melanopsis parreyssi), fosilă vie din vremea dinozaurilor. Prima scădere drastică a nivelului apei din "Rezervaţia Pârâul Peţea de la Băile 1 Mai" a fost semnalată în premieră de Crişana în decembrie 2011 şi, de atunci, situaţia se repetă an de an, în fiecare iarnă. În 2000, Rezervaţia naturală Pârâul Peţea a fost reconfirmată ca făcând parte din patrimoniul natural al României, având statutul de arie naturală protejată de interes naţional (Legea nr. 5/2000). Din 2007, cursul superior al Pârâului Peţea, de la izvoare până la intrarea în municipiul Oradea, este declarat sit de importanţă comunitară (SCI), fiind singurul habitat acvatic termal din România (Ordinul MMP nr. 1964/2007), intrat de altfel şi în patrimoniul european. /CRISANA, http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/exploatata-intens-apa-termala-ni-se-poate-scurge-printre-degete-lacul-cu-nuferi-seaca-din-nou-140992.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme similarePrimăria Petroşani are şi / Plan local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi Primăria Petroşani a primit de la Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Hunedoara o adresă prin care se solicită aprobarea planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi. Prin Decizia 221983/ 2013 au fost stabilite responsabilităţi specifice unor structuri care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii. Prevederile planului de acţiune sunt obligatorii pentru toţi fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole, dar şi pentru autorităţile locale. Pe raza municipiului Petroşani nu există gospodării mari, care să se înscrie pe lista terenurilor vulne-¬ra¬bile la poluarea cu nitraţi. La Petroşani există 436 de gospo¬dării în cele 4 localităţi componente Peştera, Slătinioara, Dâlja Mică şi Dâlja Mare. Însă niciuna nu are mai mult de 8 vite mari. Apele care trec pe teritoriul Petroşaniului sunt: râul Jiul de Est şi pâraiele Roşia, Băniţa, Maleia, Slătinioara, Staicului şi Sălătruc. /Ziarul Văii Jiului – Administrație

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

04.12.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme de mediuPoliţiştii mureşeni au confiscat ieri 500 de pomi de CrăciunAcțiunea de control în trafic a fost realizată de polițiştii de ordine publică şi cei de la Secția de Poliție Rurală Deda. Aceştia au oprit o autoutilitară, condusă de un bărbat de 44 ani din Toplita, care transporta peste 500 de pomi de Crăciun, din specia molid si brad, fără documente legale de transport si provenientă. Polițiştii au luat măsura sancționării contraventionale, cu suma de 2000 lei, iar materialul lemnos transportat a fost ridicat în vederea confiscării. Prejudiciul cauzat în urma săvârşirii faptei este de aproape 13.000 de lei. /Radio Mures, MS, http://www.radiomures.ro/stiri/poli_i_tii_mure_eni_au_confiscat_ieri_500_de_pomi_de_craciun.html

Parcul Natural Lunca Mureșului încurajează dezvoltarea eco-turismuluiAdministrația Parcului Natural Lunca Mureşului, împreună cu Excelsior Arad – „Asociația Pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei”, anunță crearea primului ghid turistic de promovare al ariei protejate şi a comunităților din vecinătatea sa. Acesta se prezintă în format exclusiv electronic şi va putea fi accesat pe site-ul oficial al administrației parcului. Ghidul, ce are ca sponsor principal Primăria Municipiului Arad, se vrea a fi o bună sursă de informare cu privire la serviciile oferite de Administrația Parcului Lunca Mureşului. Această inițiativă are ca scop încurajarea şi sprijinirea efectivă a localităților limitrofe pentru a-şi putea dezvolta o platformă de promovare a eco-turismului, a agro-turismului şi altor activități conexe care nu au un impact negativ asupra parcului natural. „În primul rând, vor fi promovate localitățile din împrejurimile parcului, deoarece, chiar dacă parcul a beneficiat de diverse materiale de promovare, niciodată nu ne-am axat atenția şi pe aceste localități. Iar noi considerăm că şi cetățenii acestor localități trebuie să aibă un beneficiu de pe urma parcului, pentru că până la urmă, ei sunt cei care trăiesc în această zonă. Există multe puncte turistice care nu sunt cunoscute: biserici vechi de sute de ani, sau monumente vechi de care nimeni

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

04.12.2013

nu ştie. Aşadar, cred că acesta va fi impactul cel mai mare, promovarea comunităților şi crearea unei platforme prin care acestea să-şi poată dezvolta programe de eco-turism şi agro-turism”, declară Paul Hac, directorul Administrației Parcului Lunca Mureşului.La conceperea acestui ghid turistic au contribuit şi 20 de tineri de la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” din Arad, coordonați de către profesorul Marius Ţiu, implicat în numeroase proiecte ale parcului. /Glasul Aradului/AR, http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/130301-parcul-natural-lunca-muresului-incurajeaza-dezvoltarea-eco-turismului.html#sthash.uiaj4LY1.dpbs

Cartea unei generaţii, „Afacerea Roşia Montană”, de Mihai Goţiu, va fi lansată la AradJurnalistul Mihai Goțiu lansează joi, 5 decembrie, la Arad, cartea „Afacerea Roşia Montană”, apărută la Editura Tact. Lansarea va avea loc la Club Nerv, de la ora 18.30, şi va fi însoțită şi de proiecția documentarului de scurt-metraj „Zidurile. Making of”, realizat tot de Mihai Goțiu şi inspirat de programul „Adoptă o casă la Roşia Montană”.Primele lansări ale cărții, începând cu 16 noiembrie, la Cluj, Bucureşti, Braşov şi Alba Iulia au adunat sute de participanți, „Afacerea Roşia Montană” dovedindu-se una dintre cele mai aşteptate cărți ale anului 2013. După apariția cărții, autorul a fost supus unor numeroase şicane: i-a fost spartă maşina personală la Cluj, a fost asaltat şi amenințat de angajații RMGC, a fost legitimat şi amenințat cu reținerea după lansarea de la Braşov şi i s-a făcut dosar de cercetare penală sub acuzația de „instigare publică”.„Acest şir de abuzuri (împotriva cărora mă voi apăra în justiție) nu mai reprezintă un simplu exces de zel, ci o acțiune clară de intimidare, atât a mea, cât şi a altor persoane care şi-au exprimat public dezacordul față de distrugerea programată a Roşiei Montane (nefiind, de altfel, singura persoană împotriva cărora au fost inițiate asemenea demersuri – procese verbale de contravenție, legitimări aleatorii, sesizări penale)”, susține Mihai Goțiu, într-un comentariu publicat pe Voxpublica. „Celor care se află pentru prima dată într-o astfel de situație țin să le transmit că nu au de ce să sperie. Ca jurnalist de investigație am mai fost supus unor astfel de presiuni – sesizări penale şi chiar procese în instanță. În cele mai multe situații soluția a fost NUP (neînceperea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

04.12.2013

urmăririi penale), iar în cazurile în care s-a ajuns la proces am câştigat de fiecare dată. Singurul incovenient e disconfortul creat de pierderea timpului cu declarațiile, audierile şi eventualele procese. Dar să trăieşti zi de zi cu teama de a nu-ți exprima public opiniile şi punctele de vedere şi de a nu-ți apăra drepturile din cauza unor eventuale repercusiuni e un disconfort incomparabil mai mare”, mai afirmă autorul.Mihai Goțiu investighează Afacerea Roşia Montană de peste 11 ani. A realizat sute de interviuri, a făcut numeroase drumuri şi a locuit luni la rând la Roşia Montană. A participat la conferințe naționale şi internaționale pe această temă. A strâns o documentație impresionantă despre alte exploatări similare din întreaga lume şi despre metodele înstrăinării resurselor României din ultimele decenii. A intrat în posesia unor documente interne ale companiei miniere, corespondențe diplomatice şi strategii de lobby care indică implicarea unor persoane importante de la Washington, Londra, Bruxelles, Bucureşti şi din conducerea NATO în derularea Afacerii. A urmărit îndeaproape modul în care s-a format, a acționat şi s-a dezvoltat mişcarea de rezistență, fapt care i-a permis să prezică, încă din 2007, că Roşia Montană va deveni cea mai importantă mişcare civică din România şi să indice cu exactitate, cu două luni mai devreme, momentul şi amploarea protestelor din toamna lui 2013. Pentru articolele legate de subiectul Roşia Montană a fost premiat de societatea civilă la Green Awards 2011 şi de profesioniştii din presă la Gala SuperScrieri 2012.În februarie 2012, împreună cu membri ai Campaniei Salvați Roşia Montană, a realizat primul demers de tip Yes Man din România. Profitând de o gafă a Departamentului de Marketing al Federației Române de Fotbal (FRF) a ajuns să negocieze un contract de publicitate cu Mircea Sandu. Preşedintele FRF, convins că discută cu reprezentanții companiei miniere, a acceptat cele mai umilitoare condiții pentru a obține contractul: jucătorii echipei naționale ar fi trebuit să se îmbrace în mineri, să dea ture în jurul viitorului iaz de decantare ori să bea pahare cu apă cu cianură pentru a demonstra că substanța nu ar fi toxică. De asemenea, Mircea Sandu a acceptat să-şi asume în nume propriu interviuri scrise de serviciul de PR al companiei ori să interzică pe stadioane banerele şi mesajele suporterilor legate de salvarea Roşiei Montane. “Dracul să-i ia pe suporteri”, a afirmat Sandu, în timpul “negocierilor” cu Mihai Goțiu, sau “de murit, toți

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

04.12.2013

murim din ceva”, a spus, referindu-se la efectele nocive pentru sănătatea umană a mineritului cu cianuri. “Afacerea Roşia Montană” este structurată în patru secțiuni, denumite cărți. Prima carte tratează culisele Afacerii, politicienii implicați, mecanismele de lobby folosite, prezentând documente care indică implicarea în susținerea proiectului minier a ambasadorilor Canadei şi ai SUA în România şi la UE, a unor foşti consilieri ai preşedinților americani, a fostului şef de cabinet al premierului britanic Tony Blair şi a unui ofițer din conducerea NATO. De asemenea, secțiunea prezintă efectele altor proiecte similare de exploatare a aurului din întreaga lume şi conexiunile cu alte cazuri de înstrăinare a resurselor României în ultimele două decenii. În partea a doua, cartea analizează modul în care cazul Roşia Montană a fost reflectat în mass-media româneşti, cu numeroase studii de caz, precum şi modul în care compania a finanțat constituirea şi funcționarea unei societăți civile convenabile care să creeze iluzia că proiectul minier ar avea susținere publică. Proiectul minier şi, în special, diferențele majore dintre proiectul livrat opiniei publice şi proiectul depus spre avizare la Ministerului Mediului, sunt prezentate în partea a treia a cărții. Ultima secțiune este dedicată istoriei Campaniei Salvați Roşia Montană, modul în care aceasta a apărut şi a devenit cea mai importantă mişcare civică din România, care a mobilizat şi a scos în stradă zeci de mii de oameni în stradă. “România nu va mai fi aceeaşi după Roşia Montană. Deocamdată, Roşia Montană are nevoie de România pentru a fi salvată. Iar când acest lucru se va întâmpla, la rândul ei Roşia Montană va salva România. Şi nu e vorba de ieşirea din criza economică, ci de un lucru mult mai important: ieşirea dintr-o prea lungă criză morală”, este o previziune a lui Mihai Goțiu, făcută pe VoxPublica, încă din 15 septembrie 2011. /www.arq.ro/AR, http://arq.ro/cartea-unei-generatii-afacerea-rosia-montana-de-mihai-gotiu-va-fi-lansata-la-arad

Mihai Goţiu lansează „Afacerea Roşia Montană” la Arad Lansarea cărții „Afacerea Roşia Montană” a jurnalistului Mihai Goțiu, cel mai activ combatant din presă al proiectului minier de la Roşia Montană, are loc joi, începând cu orele 18, 30, în Club Nerv Arad. Cartea este „rezultatul unei investigații jurnalistice de peste 11 ani a cazului care, în toamna lui 2013, a scos zeci de mii de români în stradă” şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

04.12.2013

„prezintă schema afacerii, documente inedite, persoanele implicate (investitori şi politicieni), modul în care mass-media au prezentat subiectul, analiza proiectului minier, precum şi istoria formării şi dezvoltării rezistenței civice”. Pentru sutele de articole scrise despre Roşia Montană, Mihai Goțiu a fost premiat de societatea civilă şi de profesioniştii din domeniul presei, dar, în acelaşi timp, a fost ținta presiunilor, amenințărilor şi agresiunilor companiei şi ale unor angajați şi susținători ale acesteia”. Lansarea va fi însoțită de proiecția scurt-metrajului documentar „Zidurile. The making of”, semnat de acelaşi Mihai Goțiu. „Începând cu anul 2000, casele achiziționate de compania minieră la Roşia Montană au intrat într-un proces accentuat de degradare, 150 dintre ele fiind demolate. În paralel cu distrugerea patrimoniului cultural, comunitatea locală a început să se dezintegreze. După 2007, Asociația ARA a inițiat programe de restaurare a caselor din Roşia Montană. În jurul lucrărilor de salvare a Casei Parohiale Unitariene şi a altor clădiri din Roşia Montană se formează o nouă comunitate. « Zidurile.Making of» prezintă secvențe de filmare pentru strângerea fondurilor necesare realizării unui documentar de lung metraj”. /Glasul Aradului/AR, http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/130192-mihai-gotiu-lanseaza-afacerea-rosia-montana-la-arad.html#sthash.GEfUTTUT.dpbs

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31