23.05.2017

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI23 mai 2017

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

23.05.2017

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................5Doi candidati la functia de director ABADL au fost respinsi la selectia dosarelor. Cine sunt cei ramasi in cursa................................................................................................5Cod galben de inundaţii! Ce judeţe vor fi afectate.......................................................5Teme de mediu.............................................................................................................6O noua metoda a hotilor de lemne..............................................................................6

PRESA LOCALĂ..............................................................................................................6ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.............................................................6

Teme ABA.....................................................................................................................6DEZASTRU ECOLOGIC LA MĂLDĂREȘTI! Reacția Ministerului Mediului!......................6ABA OLT: Forumul Regional al Apei din Bazinul Dunare-Marea Neagră- Expo Apa.....9Compania de Apă Olt a marcat 10 ani de la înființare/„10 ani de proiecte şi investiții”................................................................................................................................... 11Teme similare.............................................................................................................13CAO atrage 150 de milioane de euro pentru reţele de apă, canalizare şi staţii de tratare şi pompare a apei uzate din 25 de localităţi ale judeţului..............................13Apă curentă în toată comuna.....................................................................................14Ne aşteaptă o vară fierbinte......................................................................................14Inundaţii la Teliu.........................................................................................................16Băieţi, haideţi la peşte! Au băgat apă la gară.............................................................16BRAȘOV. Atenție, ploaia abundentă a format „lacuri” pe Bulevardul Gării şi pe strada 13 Decembrie.............................................................................................................17BRAŞOV. Atenţie, se lucrează pe partea carosabilă, în zona magazinului „Star”.......17Teme de mediu...........................................................................................................18Firmă amendată cu 15.000 lei pentru afaceri ilegale cu lemne.................................18BRAŞOV. Proprietari de pensiuni şi lacuri din Bucureşti şi Mureş, interesaţi să cumpere lebede de la Cetatea Făgăraşului................................................................19

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

23.05.2017

Salubrizarea, reinventată la Gârcini: Primăria devine cumpărător de gunoi, 300 de căruţaşi puşi să „alerge după el şi să-l ducă acolo unde le indicăm”..........................19Holzindustrie Schweighofer a tăiat păduri fără respectarea avizelor ITRSV Braşov. Victor Ponta a blocat ancheta!...................................................................................21Proiect: Sanie de vară şi pârtii de schi din Poiana Braşov spre Râşnov......................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................24Teme similare.............................................................................................................24BILANŢ - 35 gospodării din Maramureş, afectate de inundaţii...................................24Inundatii: Pompierii maramureseni intervin si astazi daca sunt solicitati de cetateni24REPORTAJUL ZILEI: Pagube după ruperea de nori. Zona Făget din Sighet a fost cea mai afectată...............................................................................................................25Se inaugurează ponton nou pe Someş.......................................................................27Marile şantiere ale Maramureşului priorităţi, probleme, blocaje..............................28Teme de mediu...........................................................................................................33„Bomba” urât mirositoare a deşeurilor poate exploda în amenzi uriaşe...................33

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................38Teme similare.............................................................................................................38Clubul de Permacultură Mureş. Să învățăm să construim şi să amenajăm un iaz......38Investiții utile în comuna Băița...................................................................................39Primarul din Toteşti este adeptul faptelor.................................................................39Teme de mediu...........................................................................................................40Elevi din Topliţa şi alte patru ţări europene, participanţi la o acţiune de împădurire 40Gunoiul nostru cel de toate zilele..............................................................................43

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................45Teme similare.............................................................................................................45Cum va fi VREMEA mâine...........................................................................................45Canalizare de zeci de milioane de lei la Târgu-Jiu......................................................46Anunțul meteorologilor pentru minivacanța de 1 Iunie.............................................47Lucrări de canalizare de 12 milioane de lei, la Târgu-Jiu............................................47Autorităţile vor să ceară din nou bani de la Guvern...................................................48

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

23.05.2017

Vezi când va fi gata CANALIZAREA din Drăgoieni!......................................................50ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................50

Teme similare.............................................................................................................50Stavilarul de la Sanmihaiu Roman n-are treaba cu vaporasele. Robu: E comanda politica sa ne blocheze...............................................................................................50Premierul Sorin Grindeanu: ”Sunt dispus să fac tot ce ţine de mine pentru ca vaporaşele să circule pe Bega”...................................................................................51

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

23.05.2017

Teme ANARDoi candidati la functia de director ABADL au fost respinsi la selectia dosarelor. Cine sunt cei ramasi in cursaAdministraţia Naţională Apele Române a publicat rezultatele seelecţiei de dosare la concursul pentru ocuparea funcţiei de director al ABADL.Astfel, Dănuţ Ungureanu a fost declarat respins pentru că nu îndeplineşte condiţiile specifice, mai exact nu are experienţa necesară. George Papari a fost respins pentru că nu are califdicarea necesară şi nici experienţa cerută în fişa postului. Au fost declaraţi admişi Gheorghe Babu, Stelică Hagi şi Hristu Uzun.Sursa: ziuaconstanta.ro /Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/doi-candidati-la-functia-de-director-abadl-au-fost-respinsi-la-selectia-dosarelor-cine-sunt-cei-ramasi-in-cursa-703463

Cod galben de inundaţii! Ce judeţe vor fi afectatePotrivit hidrologilor, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide pe râuri mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, cu posibile depăşiri ale Cotelor de atenţie, pe râurile mici din bazinele hidrografice Desnăţui, bazin mijlociu şi inferior, Balasan, judeţul Dolj.INHGA precizează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinul hidrografic Baboia şi pe alte râuri mici din bazinul inferior al râului Desnăţui. /Realitatea, https://www.realitatea.net/cod-galben-de-inundatii_2066002.html/Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/cod-galben-de-inundatii-ce-judete-vor-fi-afectate-703658

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

23.05.2017

Teme de mediuO noua metoda a hotilor de lemneTehnica uluitoare a celor care fura copacii din padure. Hotii de lemne au incercat sa imite un dezastru natural ca sa scape neprinsi. Ei au folosit utilaje de mare tonaj prin care au smuls din radacina sute de copaci din zona Vatra Dornei. Imaginile filmate cu dronele de la Garda Forestiera Suceava spun adevarul.Inculpatii in acest dosar au fost trmisi in judecata pentru taiere ilegala de padure si furt de arbori. /EuropaFM

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABADEZASTRU ECOLOGIC LA MĂLDĂREȘTI! Reacția Ministerului Mediului! Ministerul Mediului intervine în scandalul dezastrului ecologic din comuna MăldăreştiÎn urma unei sesizări venite de la un parlamentar vâlcean, referitoare la dezastrul ecologic din comuna Măldăreşti, ministrul Mediului, Graţiela Gravilescu, a venit cu nişte precizări importante despre depozitul neconform de deşeuri municipale şi asimilabile din Măldăreşti. „În urma verificărilor efectuate de către comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul General, au fost constatate neconformităţi cu privire la scurgeri de levigat în afara sistemului de colectare, direct în pârâul Gorunet. În data de 16.11.2016 reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Olt au prelevat probe de apă, în vederea stabiliri calităţii apelor din zona riverana depozitului. Măsurile impuse au fost, de transmitere a documentelor cu privire la ultima ridicare topo a depozitului de deşeuri, cantităţile de deşeuri depozitate în anul 2016, dovada alimentării fondului de închidere şi punctul de vedere al Administraţiei Naţionale Apele Române în privinţa procedurii de reglementare a depozitului de deşeuri, interzicerea scurgerilor de levigat în apele de suprafaţă, interzicerea depozitării orcărui tip de deşeu periculos, dar şi a deşeurilor nepericuloase care nu sunt specificate în autorizaţia de mediu. În

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

23.05.2017

conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, societatea a fost sancţionată contravenţional, pentru neconformităţile constatate, fiind înaintată şi solicitare, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea, de emitere a Notificării în vederea suspendării Autorizaţiei de mediu. În urma verificărilor efectuate în perioada 30.01 – 31.01.2017, s-a constatat faptul că, măsurile impuse prin Notificarea nr 10080/09.12.2016 au fost realizate. Ca urmare a acţiunii de inspecţie şi control Garda Naţională de Mediu, a impus măsuri pentru conformare, respectiv: nivelarea deşeurilor municipale şi asimilabile pe toată suprafaţa coronamentului depozitului de deşeuri; efectuarea de măsurători topografice pentru evidenţierea volumelor de deşeuri depozitate; relocare a deşeurilor abandonate în afara amplasamentului reglementat din punct de vedere al protectiei mediului; demararea procedurii în vederea realizării proiectului de închidere finală şi de alimentare a fondului de rezervă pentru închiderea depozitului de deşeuri. În urma acţiunii de inspecţie şi control din perioada 20-21.02.2017, s-a constatat că au fost descărcate deşeuri în afara spaţiului reglementat din punct de vedere al protecţiei mediului, cu acceptul reprezentanţilor SC SACOMET SA. în zona unde au fost descărcate deşeurile, au fost identificate şi alte cantităţi semnificative de deşeuri depozitate direct pe sol,existând posibilitatea scurgerii de levigat direct în Pârâul Gorunet. SC SACOMET SA, a depus documentaţia necesară în vederea obţinerii Autorizaţiei de gospodărire a apelor. Măsurile impuse în urma verificărilor au fost: continuarea procedurii de obţinere a Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor; acoperirea cu un strat de material inert pe toată suprafaţa depozitului de deşeuri; interzicerea depozitării de deşeuri municipale şi asimilabile în afara perimetrului autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului; respectarea Normativului Tehnic privind depozitarea deşeurilor aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, pentru dotările şi sistemul de supraveghere; menţinerea în stare de funcţionare a drumurilor de acces către depozit şi de eliminare a scurgerilor de levigat ce provin din depozitarea deşeurilor identificate în afara amplasamentului. Garda Naţională de Mediu a sesizat organele de cercetare penală pentru scurgerile de levigat în Pârâul Gorunet, fapte confirmate şi de rezultatele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

23.05.2017

analizelor efectuate de către reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române şi pentru depozitarea de deşeuri în afara amplasamentului autorizat. Având în vedere neconformităţile constatate, datorate exploatării necorespunzătoare a depozitului de deşeuri municipale şi asimilabile din sat Ciupa, comuna Măldăreşti, Garda Naţională de Mediu a transmis solicitări către Administraţia Bazinală de Apă Olt pentru de a lua toate măsurile de avertizare a locuitorilor privind riscul utilizării apei din zona riverană depozitului de deşeuri, precum şi către Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea în vederea verificării calităţii apei din puţurile gospodăriilor, aflate în vecinătatea depozitului de deşeuri, existând riscul infestării apei freatice. Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General va verifica modul de realizare a tuturor măsurilor impuse”, se arată în adresa Ministerului Mediului.Conform Legii privind regimul deşeurilor şi a Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.870/2013, revede că, autorităţile publice locale şi judeţene au responsabilitatea gestionării deşeurilor precum şi obligaţia să folosească orice pârghii necesare, inclusiv realizarea unui parteneriat public-privat, pentru a asigura gestionarea deşeurilor în condiţiile prevăzute de lege, închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme, dar şi identificarea unor surse de finanţare. Totodată, în conformitate cu prevederile din aceeaşi lege, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii: asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană; urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din PRGD şi PJGD; elaborează strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor; hotărăsc asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege; asigură şi răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale în vigoare; asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţilor; acţionează pentru refacerea, şi protecţia mediului. De asemenea, Legea nr.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

23.05.2017

101/2006 privind serviciul de salubrizare al localităţilor prevede că autorităţile administraţiei publice locale elaborează, aprobă şi controlează aplicarea strategiilor locale cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare, ţinând seama de prevederile legislaţiei în vigoare, de documentaţiile de urbanism, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului, precum şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale. /Ziarul de Valcea, http://ziaruldevalcea.ro/2017/05/21/dezastru-ecologic-la-maldaresti-reactia-ministerului-mediului/

ABA OLT: Forumul Regional al Apei din Bazinul Dunare-Marea Neagră- Expo ApaAjuns la ediţia cu numărul 19, Forumul Regional al Apei din Bazinul Dunare-Marea Neagră- Expo Apa, rămane un mijloc eficient de promovare a activităţii fiecărui operator de apă-canal din România, o platformă ce mijloceşte schimbul de informaţii dintre cei ce oferă material şi soluţii şi cei ce asigură furnizarea 24/24 de ore a celui mai important serviciu public- alimentarea cu apă si canalizare. Organizat la Palatul Parlamentului din Bucureşti, între 15-17 mai 2017, Forumul Regional al Apei este cea mai importantă manifestare din Regiunea Dunare-Marea Neagră, tema abordata în acest an vizând creşterea eficienţei sectorului de apă. La deschiderea oficială a Forumului Apei, au fost prezenţi Stella Ronner-Grubačić, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Diane DăArras, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Apei, Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Olimpia Negru, secretar de stat in Ministerului Apelor şi Pădurilor, Ion Câmpeanu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Laszlo Borbely, consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al primului ministru.Preşedintele Asociaţiei Române a Apei, Felix Stroe, a deschis în mod oficial lucrările Forumului Regional al Apei Dunăre - Europa de Est, specificand în discursul său importanţa serviciilor de alimentare cu apă si canalizare, pentru asigurarea calităţii vieţii în toate formele ei.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

23.05.2017

Doamna Ministru Rovana Plumb a felicitat Asociatia Romană a Apei, pentru realizarile obtinute pe plan naţional si internaţional, pentru buna colaborare dintre membrii asociaţiei. ,,Munca dumneavoastră este un indicator al gradului de civilizaţie al populaţiei. Schimburile de experienţă şi workshopurile din cadrul acestei manifestări aduc un plus de valoare acestui domeniu, care se simte la nivelul beneficiarilor. Pentru 2014-2020, pentru Programul Operaţional Investiţii Mari (POIM) sunt alocate 3 miliarde de euro pentru infrastructura de apă, iar de aceste finanţări nu depinde doar dezvoltarea operatorilor şi creşterea calităţii serviciilor, dar şi agenţii economici care asigură forţă de muncă şi materialul necesar implementării acestor proiecte“. Asociaţia Română a Apei a oferit şi de această dată Comitetului Teritorial Olt-Jiu un spatiu generos unde reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Olt, au făcut cunoscute cele mai importante proiecte de investiţii derulate sau aflate in curs de implementare. In prima zi, la deschiderea oficiala a Forumului, a luat parte si directorul ABA Olt, dl. Ing. Velicu Eramazu. Miercuri, 17.05.2017, reprezentanţii ABA OLT au participat şi la workshop-urile organizate în cadrul Forumului, unde dl. Ing. Popa Ion, din cadrul biroului Investitii - ABA Olt, a prezentat proiectul “Regularizarea paraului Casin pe sectorul Targul Secuiesc-Valea Seaca, jud Covasna”- proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”.Pe parcursul celor 3 zile ale Forumului, reprezentatii ABA Olt au oferit celor interesati informatii concrete din domeniul gospodaririi apelor.Informaţiile ne-au fost oferite de Mihaela COCA, purtător de cuvânt. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/pnbspspan-stylefont-size-mediumnbspb-styletext-align-justifyspan-langro-stylefont-family-timesromanraba-oltspanbb-styletext-align-justifyspan-langro-stylefont-family-timesromanrspanbb-styletext-align-justifyspan-langro-stylefont-family-timesromanrnbspforumul-regional-al-apei-din-bazinul-dunare-marea-neagra--expo-apaspanbspan-stylefont-size-mediumb-styletext-align-justifyspan-langro-stylefont-family-timesromanrbr-spanbspanspanp-84728/2017-05-19

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

23.05.2017

Compania de Apă Olt a marcat 10 ani de la înființare/„10 ani de proiecte și investiții”Compania de Apă Olt SA a sărbătorit, vineri, 19 mai, un deceniu de la înființare, eveniment marcat printr-o serie de manifestări care a debutat cu dezvelirea, la sediul companiei, a unei plăci pe care scrie „Compania de Apă Olt SA, de 10 ani alături de comunitate”, moment la care au participat parlamentari, reprezentanți ai administrației publice județene şi locale, dar şi şefii unor instituții publice. „10 ani care înseamnă proiecte, investiții, oameni”, a spus, în fața asistenței, directorul CAO, Cătălin Uşurelu.La eveniment au participat zeci de invitați şi angajați ai companiei furnizoare de apă, printre care s-au numărat deputatul PSD de Olt Marius Iancu, vicepreşedinții Consiliului Județean Olt, Virgil Delureanu şi Ioan Ciugulea, şeful Inspectoratului de Stat în Construcții, Emil Albotă, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt, Adi Barbu, primarii oraşelor Corabia şi Scorniceşti, Iulică Oane şi Ion Prioteasa, viceprimarul municipiului Caracal, Octavian Stănescu, şeful Gărzii de Mediu Olt, Gheorghe Neacşa etc.În discursul său, directorul CAO, Cătălin Uşurelu, a scos în evidență tot ceea ce a însemnat compania pentru comunitate în cei 10 ani de la înființare.„Sărbătorim azi 10 ani de la înființare, 10 ani care înseamnă proiecte, investiții, dar şi oameni, oameni cu experiență în domeniu, oameni care aici au învățat meserie. Suntem o companie care derulează proiecte foarte importante, avem deja în derulare mai multe proiecte pentru cetățeni. Suntem în slujba cetățenilor, ne dorim să le oferim apă de cea mai bună calitate, pentru ei lucrăm, pentru ei existăm şi datorită lor astăzi suntem aici. Mulțumesc oficialităților, Consiliului Județean Olt, Primăriei Slatina, mulțumesc domnilor parlamentari, domnilor directori de agenții naționale. Este foarte importantă prezența dumneavoastră aici. Datorită dumneavoastră avem o uşă deschisă, un proiect care se aprobă pentru companie, o investiție care va ajunge la cetățeni”, a spus, la dezvelirea plăcii, şeful Companiei de Apă Olt.Despre începuturile proiectului CAO şi-a reamintit, cu voce tare, şi Ioan Ciugulea, care a vorbit, în acest context, despre apariția ideii şi înființarea Asociației de Dezvoltare

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

23.05.2017

Intercomunitară Oltul, precum şi despre factorii care au contribuit la dezvoltarea şi modernizarea rețelelor de alimentare cu apă şi canalizare în județ.Asistența a fost invitată, apoi, să viziteze moderna stație de epurare a municipiului Slatina, unde şeful sediului secundar de aici al CAO, Florea Rață, s-a aflat în postura de ghid. El le-a vorbit invitaților despre investiția de reabilitare şi modernizare a acestui important obiectiv şi a explicat, cu lux de amănunte, procesul tehnologic al stației.De serviciile Companiei de Apă Olt beneficiază, în acest moment, aproximativ 170.000 de utilizatori, care se bucură de o apă de calitate superioară, iar numărul acestora va creşte după implementarea unui nou proiect care prevede lucrări de extindere a rețelelor de alimentare cu apă şi canalizare şi reabilitarea rețelelor existente, dar şi construirea unor noi stații de euprare a apei în trei oraşe ale județului.„Ca extindere, încă din decembrie 2016 Compania de Apă Olt a depus la Ministerul Fondurilor Europene un studiu de fezabilitate pe Programul Operațional de Infrastructură Mare, un studiu care sperăm să fie aprobat cât mai curând, o investiție de aproximativ 150 de milioane de euro, care constă în lucrări de alimentare cu apă şi canalizare, respectiv extinderea unor rețele sau reabilitarea altora existente, precum şi în construirea unor stații de epurare în oraşele Caracal, Corabia şi Balş”, a mai explicat Cătălin Uşurelu.Tot vineri a avut loc premierea veteranilor şi pensionarilor companiei, persoane care au contribuit la dezvoltarea societății.Seria evenimentelor va continua şi sâmbătă, 20 mai, când, între orele 09.30 – 12.30, la stația de epurare a oraşului va fi organizată Ziua Porților Deschise, în cadrul căreia toți cetățenii interesați vor putea vizita acest obiectiv.Pentru cei care nu au alt mijloc de deplasare vor exista curse gratuite de transport, cu plecare din bulevardul A.I. Cuza, care vor circula tur – retur. /Olt Alert, fotovideo-compania-de-apa-olt-a-marcat-10-ani-de-la-infiintare10-ani-de-proiecte-si-investitii/Eveniment de Olt, http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/actualitate/compania-de-ap--olt--un-deceniu-de-la--nfiin-are-c53d213f7246497dafc16fc3e041abea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

23.05.2017

Teme similareCAO atrage 150 de milioane de euro pentru reţele de apă, canalizare şi staţii de tratare şi pompare a apei uzate din 25 de localităţi ale judeţuluiCompania de Apă Olt (CAO) a depus, din decembrie 2016, la Ministerul Fondurilor Europene, studiu de fezabilitate pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Olt, în perioada 2014 - 2020”, fiind în primii patru operatori din ţară care au depus proiecte. În cadrul acestui proiect cu finanţare europeană, Compania de Apă Olt va accesa fonduri europene şi pentru investiţii în reţelele de apă, canalizare, staţii de tratare a apei şi staţii de pompare a apei uzate pentru 17 comune din judeţul Olt care fac parte sau sunt în diferite stadii de aderare la ADI Oltul. Până când vor semna contractul de finanţare, acestea vor face parte din Compania de Apă Olt, potrivit reprezentanţilor investiţiei.150 de milioane de euro vor merge în Slatina şi alte 24 de localităţi. De acest proiect vor beneficia, pe lângă Slatina, localităţile: Caracal, Corabia, Balş, Potcoava, Scorniceşti, Drăgăneşti, Dăneasa, Băbiciu, Gostavăţu, Scărişoara, Fărcaşele, Dobrosloveni, Izbiceni, Giuvărăşti, Bălteni, Perieţi, Schitu, Rusăneşti, Piatra-Olt, Găneasa, Tia Mare, Şerbăneşti, Crâmpoia şi Vişina.„Vorbim de fonduri europene de aproximativ 150 de milioane de euro pentru toate cele 24 de localităţi, incluzând aici şi oraşul Balş, care se află în proceduri de aderare la operatorul regional. Este unul dintre cele mai mari proiecte pe fonduri europene din judeţul Olt prin care vrem să oferim consumatorilor din oraşe şi comune apă de cea mai bună calitate. Suntem parte a comunităţilor şi vrem ca cetăţenii judeţului Olt să fie mulţumiţi de serviciile noastre. De zece ani suntem alături de comunitate”, a declarat, pentru Gazeta Nouă, directorul CAO Cătălin Uşurelu. /Gazeta Noua, http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=41898&title=CAO-atrage-150-de-milioane-de-euro-pentru-retele-de-apa--canalizare-si-statii-de-tratare-si-pompare-a-apei-uzate-din-25-de-localitati-ale-judetului.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

23.05.2017

Apă curentă în toată comunaÎn comuna Bobiceşti locuitorii au cu ce se lăuda. Deşi localitatea se află la ceva kilometri distanţă de reşedinţa de judeţ, acest lucru nu l-a împiedicat pe edilul comunei să facă proiecte viabile pentru localitate. Distanţa nu a fost o scuză pentru Ilie Chitez aşa cum fac alţi primar care nu ştiu decât să se plângă. La ora actuală în comună există apă curentă la toate locuinţele din zonă. Trei staţii de epurare produc apă pentru toate satele ce aparţin comunei, există şi reţele de 12 kilometri de canalizare, care asigură aproape 80% din necesarul comunei. Vorbim aici de infrastructura atât de necesară cetăţenilor, de condiţiile pe care şi le doresc în localitate. În ziua de azi, fără aşa ceva nu se mai poate. Sunt lucruri necesare pentru orice localitate din această ţară. Faţă de alţii, edilul comunei s-a mişcat mai repede şi a reuşit să finalizeze nişte proiecte foarte benefice pentru comună. /Gazeta Oltului, http://gazetaoltului.ro/2017/05/22/apa-curenta-in-toata-comuna/

Ne aşteaptă o vară fierbinteANM anunţă temperaturi peste normele climatologice şi deficit de precipitaţiiLunile de vară din acest an vor fi caracterizate printr-o vreme, în general, caldă, cu valori medii termice peste normele climatologice ale perioadei, dar şi prin deficit de precipitaţii, mai ales din sudul, sud-estul şi sud-vestul ţării, reiese din prognoza de specialitate, valabilă pentru intervalul iunie - august 2017, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).IunieÎn iunie, temperaturile medii lunare se vor situa, în general, în apropierea mediei climatologice. ANM estimează, în perioada analizată, temperaturi medii de până la 22 de grade Celsius în Oltenia şi Muntenia, de până la 21 de grade Celsius, în Banat, Dobrogea şi Moldova, dar şi mai scăzute, de până la 19 grade Celsius, în Maramureş şi Transilvania.De asemenea, în prima lună de vară, cantităţile totale de precipitaţii vor fi, în general, deficitare, cu excepţia zonelor de munte unde vor fi normale sau uşor excedentare. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii sunt estimate în Muntenia (până la 111 l/mp), Banat

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

23.05.2017

(până la 107 l/mp), Transilvania (până la 106 l/mp), Crişana şi Moldova (până la 103 l/mp), iar cele mai scăzute în Dobrogea (până la 60 l/mp).IuliePentru luna iulie, meteorologii estimează că temperatura medie lunară a aerului va fi mai ridicată decât norma climatologică, îndeosebi în sudul, sud-estul şi vestul ţării. În condiţiile în care media multianuală a lunii este de 20,2 grade Celsius, cele mai scăzute temperaturi medii se vor înregistra în zona Maramureş şi Transilvania (între 17 şi 21 de grade Celsius), iar valori termice medii mai ridicate, de până la 24 de grade Celsius, se vor consemna în Muntenia şi Oltenia.Cantităţile totale de precipitaţii vor avea, în iulie, o tendinţă spre deficit în toată ţara, însă zonele în care fenomenul va fi mai pronunţat sunt cele din sudul, sud-estul şi estul teritoriului. Media normei de precipitaţii stabilită prin măsurătorile de specialitate este de 77,8 l/mp. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se vor consemna în Moldova (până la 112 l/mp), Maramureş şi Muntenia (până la 102 l/mp), respectiv Transilvania şi Oltenia (până la 100 l/mp). Pe de altă parte, cantităţi mai reduse de precipitaţii se vor înregistra în Dobrogea, de până la 59 l/mp.AugustPotrivit ANM, în august, temperaturile medii lunare se vor menţine peste normele climatologice în sudul, sud-estul şi vestul ţării, fiind apropiate de normal în rest. Norma climatologică a lunii este stabilită la 19,7 grade Celsius. Temperaturile medii vor fi cuprinse între 16 şi 20 de grade Celsius, în Transilvania, dar şi de până la 23 de grade Celsius, în Muntenia, Dobrogea, Banat, Oltenia şi Moldova.Pe de altă parte, precipitaţiile totale lunare vor fi deficitare în toată ţara, iar cantităţile cele mai scăzute s-ar putea consemna în sud, sud-est şi sud-vest. Măsurătorile de specialitate au stabilit o normă medie lunară a precipitaţiilor de 64,7 l/mp, conform ANM. În zona Munteniei, cantităţile medii de precipitaţii ar putea ajunge la 95 l/mp, iar la polul opus se vor înregistra între 28 şi 40 l/mp, în Dobrogea.Estimările sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, şi au un grad de realizare de aproximativ 60%. /Bună Ziua Braşov, http://www.bzb.ro/stire/ne-asteapta-o-vara-fierbinte-a112034

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

23.05.2017

Inundaţii la TeliuMai multe gospodării din localitatea Teliu au fost inundate în urma ploilor torenţiale din cursul zilei de ieri şi de alaltăieri. Gospodarii au scos apa cu găleţile din curţi şi subsoluri, însă unii dintre ei au avut nevoie de ajutorul pompierilor. „Au fost inundate mai multe gospodării, dar noi am intervenit la trei dintre ele, unde chiar nu făceau faţă proprietarii“, a spus cpt. Ciprian Sfreja, purtător de cuvînt al ISU Braşov. Pompierii de la Detaşamentul 2 Braşov au intervenit cu trei motopompe şi o autospecială pentru evacuarea apei din subsoluri. /Monitorul Expres, http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=170924

Băieţi, haideţi la peşte! Au băgat apă la garăRuperea de nori de marţi seară a readus instantaneu peisajele veneţiene în Braşov. „Potopul” de la ora 21.00 şi canalele inundabile în care s-au transformat străzile din zonele bineştiute ale Braşovului au fost „taxate” imediat de internauţi, care au făcut mai mult haz de necaz.„Veneţia de Braşov”, cu acest titlu şi-a pus postarea cu „poza la minut” din zona Gării, Marcel Cata. „Tot k la gară”, a scris Ciubotaru AnaMaria, confirmând „inevitabilul” de după fiecare ploaie. Iar de aici au început ironiile... „Băieţi, haideţi la peşte, au băgat apă la gară”, a fost invitaţia lansată de Cristina şi Alin Paleru. „Io mi-am luat deja iaht...”, a răspuns Avram Bobo Bogdan. „Vino cu iahtu să-i salvezi pe poliţaii care stau aproape de stadion şi fac măsurători pentru un mic accident”, relata Ciubotaru Ana Maria, probabil din Bartolomeu.„În Bartolomeu, cum o fi?”, a întrebat Rux Sanda. Noroc că nu a prea plouat, i s-a răspuns: „În Bartolomeu nu a plouat aşa rău. De la Onix-Făget spre Steagu a fost tare. La Stadion am mers bine pe banda 1”, a postat Giglio Sergiu.„Paradisul Acvatic!!”, a tras o concluzie, Alexandru Schiau. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/stire/baieti-haideti-la-peste-au-bagat-apa-la-gara-a111806

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

23.05.2017

BRAȘOV. Atenție, ploaia abundentă a format „lacuri” pe Bulevardul Gării și pe strada 13 Decembrie „Potopul” care s-a abătut asupra oraşului în această seară a provocat din nou inundații pe Bulevardul Gării (în foto) şi pe strada 13 Decembrie - în zona de sub pasajul feroviar, după cum atenționează membrii Info Trafic Braşov. Astfel, conducătorii auto sunt sfătuiți să evite zonele, pe cât posibil.Amintim că angajații Companiei Apa efectuează lucrări anti-inundație în zona Stadionului Tineretului, urmând la rând Bulevardul Gării şi strada 13 Decembrie - zona de sub pasajul de cale ferată. /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/stiri/546-expres/550275-brasov-atentie-ploaia-abundenta-a-format-lacuri-pe-bulevardul-garii-si-pe-strada-13-decembrie-foto.html

BRAŞOV. Atenţie, se lucrează pe partea carosabilă, în zona magazinului „Star” Angajaţi ai Companiei Apa lucrează, la această oră, la intersecţia străzii Nicolae Bălcescu cu Bulevardul Eroilor (în zona magazinului Star), ca urmare a spargerii unei ţevi.Directorul de exploatare al Companiei Apa Braşov, Teodor Sava, ne-a explicat faptul că lucrările au început după ce a fost observată apă în zonă. Iniţial, s-a crezut că apa provine de la ploaia abundentă de alaltăseară, dar cum nu se retrăgea, angajaţii companiei au făcut săpături, ieri, pentru a vedea care este problema şi au constatat că este vorba despre o spărtură.„Lucrăm la remedierea situaţiei, apoi se va asfalta”, ne-a precizat, în urmă cu puţin timp, reprezentantul Companiei Apa Braşov. În altă ordine de idei, şoferii şi pietonii care circulă prin zonă sunt sfătuiţi să fie atenţi la drum, pe durata lucrărilor. /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/stiri/278-112/550381-brasov-atentie-se-lucreaza-pe-partea-carosabila-in-zona-magazinului-star-foto.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

23.05.2017

Teme de mediuFirmă amendată cu 15.000 lei pentru afaceri ilegale cu lemneO firmă din Codlea s-a ales cu o amendă de 15.000 de lei şi a rămas fără peste 300 de metri cubi de lemne pentru că nu a putut justifica marfa pe care o deţinea, prin documente. La sfîrşitul săptămînii trecute, poliţiştii Inspectoratului Judeţean Braşov, împreună cu reprezentanţi ai Gărzii Forestiere Braşov au desfăşurat activităţi în baza planului de acţiune „Scutul Pădurii“ derulat la nivel naţional, pentru prevenirea şi combaterea faptelor ce contravin legislaţiei silvice. Controalele au avut loc pe raza localităţii Codlea. Activităţile au urmărit în principal descoperirea persoanelor care taie şi sustrag material lemnos din fondul forestier, existenţa şi legalitatea documentelor de provenienţă şi transport a acestuia, precum şi legalitatea activităţilor desfăşurate de către societăţile comerciale ce au ca obiect de activitate prelucrarea materialului lemnos. Astfel, în urma controlului efectuat la un operator economic cu punct de lucru pe raza municipiului Codlea, a fost identificată cantitatea de 333,34 mc material lemnos, fără documente legale de provenienţă, în valoare totală de 37.746 lei. „Poliţiştii au dispus indisponibilizarea întregii cantităţi de material lemnos pînă la finalizarea verificărilor, precum şi aplicarea unei amenzi contravenţionale în valoare de 15.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice“, a anunţat Poliţia Braşov. /Bună Ziua Braşov, http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=171164

BRAŞOV. Proprietari de pensiuni şi lacuri din Bucureşti şi Mureş, interesaţi să cumpere lebede de la Cetatea Făgăraşului Persoane din Ţara Făgăraşului, dar şi din Bucureşti, Mureş şi alte zone ale ţării s-au arătat interesate să cumpere o lebădă din cele 15 care vor fi scoase la licitaţie, peste o săptămână, întrucât nu mai au loc pe lacul Cetăţii Făgăraş. Doritorii au luat legătura cu reprezentanţii SC Pieţe Târguri şi Oboare, care au în administrare păsările, pentru a afla cum se va desfăşura licitaţia programată pentru data de 22 mai.„Sunt la mare căutare, solicitări sunt din partea unor persoane fizice. Noi am cerut detalii privind locul unde vor fi duse păsările. Toți au câte o pensiune, un lac şi vor avea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

23.05.2017

grijă de lebede, unii chiar m-au invitat să văd locul unde le vor ține. O astfel de persoană este din județul Mureş, din satul Beneşti care are o pensiune, cu lac. Mai avem solicitări din Bucureşti, dar şi din Țara Făgăraşului. Avem un caiet de sarcini care costă 100 de lei şi licitația va avea loc în data de 22 mai, la ora 10, la sediul societății”, a declarat pentru fagarasultau.ro Tiberiu Drăgoiu, directorul SC Târguri şi Oboare.Prețul de pornire este de 270 de lei plus TVA. Greutatea unei lebede este cuprinsă între 10 şi 20 de kg.În prezent, costurile lunare pentru hrana celor 27 de lebede de pe lacul Cetăţii Făgăraş ajung la 1.500 de lei. Pe timpul iernii, lebedele au fost adăpostite la o familie din Sâmbăta de Sus. Dintre cele 12 lebede care vor rămâne pe lac, două sunt negre. /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/stiri/546-expres/550149-brasov-proprietari-de-pensiuni-si-lacuri-din-bucuresti-si-mures-interesati-sa-cumpere-lebede-de-la-cetatea-fagarasului.html

Salubrizarea, reinventată la Gârcini: Primăria devine cumpărător de gunoi, 300 de căruţaşi puşi să „alerge după el şi să-l ducă acolo unde le indicăm”Primarul municipiului Săcele, Virgil Popa, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, o soluţie originală privind managementul deşeurilor în cartierul Gârcini. Intenţia edilului este de a-i implica pe oamenii din cartier în acţiuni de ecologizare, iar în acest plan, cei care au căruţe ar putea juca un rol important. „Vrem să stăm de vorbă cu cei aproximativ 300 de proprietari de căruţe. Intenţia noastră este ca aceştia să meargă pe străzile din cartier şi să colecteze gunoiul din zona Gârcini. Accesul în zonă este dificil, pentru că în zonă nu sunt străzi în adevăratul sens al cuvântului, ci uliţe. Ei vor duce gunoiul pe o platformă betonată, iar de acolo va fi ridicat de operatorul de salubritate. Acum, în cartierul Gârcini sunt amplasate 8 containere de 4 mc, 2 containere de 7 mc, 1 container de 11 mc, care sunt golite de operatorul de salubritate, în medie de două ori pe săptămână”, a precizat primarul. El s-a arătat optimist în ceea ce priveşte şansele de reuşită a acestui plan, invocând în acest sens experienţa cu fierul vechi care se găsea pe albia râului Tărlung în anii 1990. „A fost acel element important: s-au dat bani pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

23.05.2017

fierul vechi. Gândim o formulă de felul acesta cu deşeurile menajere. Va trebui să-i motivăm ca să alerge ei după gunoi şi să-l ducă acolo unde le indicăm”.Operatorul local de salubritate este SC Cibin SRL, care a încheiat cu primăria municipiului, în anul 2014, un contract de delegare al gestiunii serviciului public prin concesiune, cu o valabilitate de 5 ani.Având în vedere că Săcelele este a doua localitate din România în ceea ce priveşte suprafaţa (după Broşteni, judeţul Suceava), Virgil Popa a afirmat că sunt costuri foarte mari în privinţa salubrizării. Astfel, în anul 2016 , municipiul Săcele a plătit pe servicii de salubritate 1.078.926 lei, la care s-au mai adăugat 229.416 lei pentru acţiuni de ecologizare şi 2.418 lei, pentru neutralizarea cadavrelor de animale. „În total, a fost achitată suma de 1.310.761 lei”, a precizat Popa.Anul acesta, pentru salubritate s-au plătit pe primele 4 luni ale anului 487.714 lei, dar s-a mai cheltuit şi suma de 163.163 lei, pentru ecologizarea de primăvară din cartierul Gârcini. „În total, în perioada ianuarie – aprilie, am cheltuit suma de 650.877 lei, 25% din această sumă reprezentând costul ecologizării zonei Gârcini”, a explicat primarul. Acesta precizat că pentru ecologizarea acestui cartier se vor mai cheltui fonduri de la bugetul local: „Luna aceasta vom intra pe strada Lacului, în spatele Şcolii Gimnaziale nr.5, unde va fi mult de lucru. Acţiunile vor continua, de altfel, pe tot parcursul anului”. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/stire/salubrizarea-reinventata-la-garcini-primaria-devine-cumparator-de-gunoi-300-de-carutasi-pusi-sa-alerge-dupa-el-si-sa-l-duca-acolo-unde-le-indicam-a111788

Holzindustrie Schweighofer a tăiat păduri fără respectarea avizelor ITRSV Braşov. Victor Ponta a blocat ancheta!In 2015, un control privind activitatea Holzindustrie Schweighofer SRL Radauti, scoate la iveala detalii incredibile. Actiunea de verificare a fost efectuata de Corpul de Control de la Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) si viza activitatea agentului economic pe perioada august 2012 – iulie 2014. Raportul controlului a fost trimis pe data de 21 ianuarie 2015, cand premier era Victor Ponta, scrie Bună Ziua Iaşi.Personal, Victor Ponta a pus „Nu” pe raportul inspectorilor, susține sursa citată.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

23.05.2017

Astfel, au fost verificate facturile, avizele de insotire pentru materialele lemnoase, notele de intrare receptie sau bonurile de cantar rezultate la intrarea materialului lemnos in incinta fabricii. Controalele inspectorilor au vizat, in special, partea de biomasa, adica lemn de foc, tocatura, deseuri, coaja sau lemn spart.Unitatea de masura pentru aceste produse este de atrotona – o tona de lemn cu un continut de apa de zero la suta si de lutrotona- o tona pentru lemnul aflat in stare naturala, cu continut de apa. Strigator la cer este ca raportul a fost transmis superiorilor, care au pus un mare „NU” pe concluziile emise. Semnalul era ca inspectorii s-au bagat unde nu trebuia. In acea perioada, ministru la Mediu era Gratiela Gavrilescu. Personal, Victor Ponta a pus „Nu” pe raportul inspectorilor (vezi foto cu semnatura).Acelasi raport al Corpului de Control arata ca, in perioada amintita, Holzindustrie Schweighofer SRL a declarat in gestiune o cantitate de biomasa de 427.553 tone. Dintr-un copac exploatat, biomasa rezultata este de 10-12 la suta. In aceste conditii, firma austriaca a taiat din padurile tarii lemn de cel putin 4,2 milioane tone. In cei doi ani, din cantitatea totala de biomasa, iesirea a fost de 362.552 tone, din care prin vanzare si transfer cantitatea de 135.822 tone, iar prin consum propriu cantitatea de 226.370 tone.La un moment dat, inspectorii au constatat ca austriecii sunt evazionisti. Cantitati masive de biomasa au fost declarate ca nu ar avea valoare comerciala. Astfel, o cantitate de 85.204 atrotone (masa lemnoasa cu zero continut de apa) de coaja si chips-uri, inregistrata in gestiunea de biomasa a societatii, a fost trecuta cu valoarea zero. Tot cu valoare zero a fost inregistrata si cantitatea de 66.831 atrotone. Numai ca, 62.873 atrotone au fost vandute catre alte firme, fara sa fie depusa o declaratie fiscala. Restul cantitatii ar fi fost folosita pentru propriul consum.„A mai fost inregistrata in gestiune cantitatea de 7.286 atotrone lemn spart care provine din deprecierea mecanica in timpul manipularii bustenilor in depozitul de busteni pentru care nu au fost prezentate procese verbale de sortare/depreciere, iar in SUMAL ( sistem informational integrat de urmarire a materialelor lemnoase – n.r.) au fost inregistate ca si consum. Fata de introducerea in circuitul economic a cantitatilor de biomasa cu valoare „0”, se impun verificari de specialitate de catre reprezentantii Agentiei Nationale

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

23.05.2017

de Administratie Fiscala si recalcularea balantei stocurilor si a cantitatilor avizate”, se arata in raportul Corpului de Control.Grav este si faptul ca firma austriaca nu avea toate actele in regula, necesare pentru exploatarea biomasei, ce provin din sivicultura si industriile conexe. In consecinta, in 2013, Holzindustrie Schweighofer SRL nu a respectat avizele emise de Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare din Suceava, Cluj Napoca si Brasov. Astfel, exploatarea neavizata de autoritati implica o cantitate de aproximativ 37 de mii de tone. Nu in ultimul rand, avizele au fost anulate in luna iulie 2014.„Aceste certificate de origine, precum si avizele care au stat la baza emiterii acestora, trebuiau anulate ca urmare a propunerii din raportul intocmit in urma verificarilor efectuate la ITRSV Suceava in perioada 04.08 – 05.08.2014, motivata ca SC Holzindustrie Schweighofer SRL nu a depus documentele justificative necesare (avize de insotire pentru materiale lemnoase, avize de insotire a marfii, procese verbale de gaterare/transformare/tocare sau alte documente), mentionand ca solicitarile operatorului economic s-au facut in baza constatarilor din raportul mai sus amintitit, prin care s-a comunicat anularea certificatelor de origine in cauza. Aceste certificate de origine au fost restituite de catre beneficiar, mentionand ca nu au fost folosite pentru obtinerea certificatelor verzi”, se mai arata in raportul de control.Holzindustrie Schweighofer SRL Radauti a fost infiintata la data de 14 februarie 2008. Societatea este administrata de patru cetateni austrieci: Otmar Mittermuller, Christian Horburger, Wolfgang Bergner Jurgen si Gerald Schweighofer. Ca administrator apare si romanul Nichifor Tofan.Austriecii au venit in Romania in perioada guvernului Nastase. O parte din lemnul statului a fost vandut in baza unor contracte pe 10 ani. Austriecii au castigat majoritatea licitatiilor. Din cauza strainilor, multe firme autohtone au disparut sau cu greu au facut fata. Asta, pentru ca preturile au fost impuse. Romania a devenit tinta exploatarilor forestiere si din cauza preturilor foarte mici. /Newsbv.ro, http://newsbv.ro/2017/05/19/holzindustrie-schweighofer-taiat-paduri-fara-respectarea-avizelor-itrsv-brasov-victor-ponta-blocat-ancheta/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

23.05.2017

Proiect: Sanie de vară şi pârtii de schi din Poiana Braşov spre RâşnovPentru a dezvolta turismul la Braşov, municipalitatea are în plan să extindă domeniul schiabil din Poiana Braşov şi să construiască o „sanie de vară”, prin care să se asigure activităţi recreative în staţiune şi pe timp de vară.Zilele trecute Ministerul Turismului a organizat un workshop la Bucureşti pe tema pregătirii unui „Master plan de investiţii în turism”, document ce urmează a fi elaborat pentru prima oară în România, cu scopul de a asigura o viziune de ansamblu privind bunele practici şi strategiile de investiţii în turism.La întâlnire au fost invitaţi şi reprezentanţii Primăriei Braşov, care au prezentat două propuneri de extindere a domeniului schiabil din Poiana Braşov spre Râşnov, dar şi dezvoltarea turismului pentru celelalte anotimpuri, motiv pentru care a fost prezentat şi proiectul privind „sania de vară”.O primă variantă presupune amenajarea a 10 km de pârtii noi, cu mai multe grade de dificultate, şi a unei telegondole care să facă legătura între o platformă de pe DN 1E şi Vârful Postăvarul. /Newsbv.ro, http://newsbv.ro/2017/05/18/proiect-sanie-vara-partii-schi-poiana-brasov-spre-rasnov/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme similareBILANŢ - 35 gospodării din Maramureş, afectate de inundaţii Pompierii militari maramureşeni au acţionat duminică intervențiile în sprijinul comunităților afectate de inundațiile provocate de ploile torențiale de sâmbătă, 20 mai. Astfel, personalul Detaşamentului de Pompieri Sighetu Marmației a intervenit pentru evacuarea apei din subsolurile a 7 gospodării din municipiu. La fața locului s-a deplasat şi col. Ioan-Daniel Mureşan, inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Gheorghe Pop de Băseşti” al județului Maramureş, pentru a coordona la fața locului operațiunile de înlăturare a efectelor fenomenelor meteo negative. Inundațiile provocate de ploile cu caracter de aversă de sâmbătă au afectat circa 35 de gospodării din municipiile Sighetu Marmației, Baia Mare şi comuna Vadu Izei. Duminică, la orele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

23.05.2017

după amiezii, situația era în curs de normalizare, județul Maramureş nu se mai află sub incidența avertizărilor meteo. Pompierii militari erau, însă, pregătiți să intervină în orice moment în sprijinul cetățenilor, la nevoie, au arătat reprezentanţii ISU Maramureş. /Infomm, http://www.infomm.ro/ro/detalii/bilant-35-gospodarii-din-maramures-afectate-de-inundatii

Inundatii: Pompierii maramureseni intervin si astazi daca sunt solicitati de cetateniSeful de la ISU Maramures a precizat faptul ca, pompierii militari vor interveni si astazi in gospodariile localnicilor unde mai exista probleme, daca sunt chemati in ajutor. Astfel, cetatenii pot cere sprijinul pompierilor sunand la numarul de urgenta 112.“Duminica s-au inceput interventiile undeva in jurul orei 09:00 dimineata si pe la ora 16:00 s-au incheiat, respectiv nu au mai fost solicitari. Astazi, (n.r.-22 mai 2017), spre exemplu, daca omul a fost plecat de acasa, iar cand revine si isi gaseste beciul inundat, suna la 112 si noi mergem si il ajutam. Deci actiunile de interventie in urma inundatiilor continua in functie de solicitarile proprietarilor”, a declarat seful ISU Maramures, col. Ioan Muresan.Pompierii militari maramureseni au continuat si duminica, 22 mai 2017, interventiile în sprijinul comunitatilor afectate de inundatiile provocate de ploile torentiale de sambata, 20 mai 2017.Astfel, personalul Detasamentului de Pompieri Sighetu Marmatiei a intervenit pentru evacuarea apei din subsolurile a 7 gospodarii din municipiu. La fata locului s-a deplasat si col. Muresan Ioan-Daniel, inspectorul sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Gheorghe Pop de Basesti” al judetului Maramures, pentru a coordona la fata locului operatiunile de înlaturare a efectelor fenomenelor meteo negative.Inundatiile provocate de ploile cu caracter de aversa din cursul zilei de sambata, 20 mai 2017, au afectat circa 35 de gospodarii din municipiile Sighetu Marmatiei, Baia Mare si comuna Vadu Izei.În acest moment, situatia este în curs de normalizare, iar judetul Maramures nu se mai afla sub incidenta avertizarilor meteo. Pompierii militari sunt însa pregatiti sa intervina în orice moment în sprijinul cetatenilor, la nevoie. /ZiarMM, https://ziarmm.ro/inundatii-pompierii-maramureseni-intervin-si-astazi-daca-sunt-solicitati-de-cetateni/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

23.05.2017

REPORTAJUL ZILEI: Pagube după ruperea de nori. Zona Făget din Sighet a fost cea mai afectatăZeci de locuinte au fost afectate după ruperea de nori de sâmbătă de la Sighet. În zona Faget apa a curs in valuri, de pe versanti, mai bine de patru ore. Bilantul pagubelor arata cateva locuinte inundate, curti si gradini acoperite de ape, bunuri distruse, podete surpate. Zona Făget din Sighet a fost mai afectată. Viitura a lovit din plin câteva gospodării. Sighetenii afectați nu făceau față situației. Apa le trecea de genunchi în curte.La fața locului au intervenit echipaje de pompieri care au incercat evacuarea apei. Actiunea acestora a intampinat probleme in momentul in care au incercat sa intre in curtile celor afectati. Puntile de acces s-au surpat. Pentru a trece motopompa peste santurile adanci, pline de apa, au folosit cateva scanduri. Ulterior s-a adus un utilaj cu balastru. In zona Faget a mers si primarul Horia Scubli, care alaturi de un reprezentant al firmei Aktor, cea care a efectuat lucrarile la drumul national, au constatat ca lucrarile au fost deficitar facute. Santurile de scurgere nu fac fata, iar unele podete s-au surpat. Accesul autoturismelor in gospodariile afectate este practic imposibil.În zona Valea Mare, situația a fost similara. Acolo a intervenit un buldoexcavator pentru evacuarea pietrisului deversat de pe vai, care a blocat drumul.După retragerea apei, în urmă a rămas prăpăd. ”Parchetul din casă, din sufragerie, mobila e afectată din casă. A fost o ploaie abundentă, dar apa din curte e din cauza lucrărilor de la şanțuri. Drumul se tot ridică, şanțurile s-au construit prea sus şi toată apa vine în curte şi nu se mai scurge nicăieri”, se plânge un sighetean afectat de viitură. ”Am avut probleme numai în beci. Am scos cu roaba tot mâlul. Ne-au afectat cartofii, morcovii, ceapa. Cum a fost apa mare ne-au răscolit tot prin beci”, spune o localnică. ”A intrat apa în casă. Toate le-a întors, beciul e răvşit. Ce să fac, eu cred că a căzut norul. S-a mai întâmplat, dar nu aşa ceva. În casă nu a mai intrat apa până acuma. A fost groază, minuni”, spune o bătrână.Azi a avut loc la Primaria Sighet o intalnire intre autoritatea locala si factorii de decizie din serviciile de urgenta, pentru evaluarea pagubelor si găsirea unor solutii. ”Sunt câteva lucrări executate defectuos de către firma

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

23.05.2017

grecească. De fapt, ei au executat bine lucrările, dar proiectantul nu a prevăzut astfel de rupturi de nori. Proiectantul e de vină. Vor face câteva modificări pentru direcționarea apei. Între asfaltul care s-a turnat şi podețe urmează sa f ie turnată o umplutură, care nu a fost peste tot. Acolo apa a măturat acostamentul, a creat un fel de şanț între oameni şi drum. Au venit imediat cu piatră şi au astupat şanțurile, dar noi am rămas cu paguba”, spune primarul Horia Scubli. Azi au fost luate măsuri de evacuare a apei care a mai rămas în gospodării. ”Azi am avut o discuție cu cei de la dumuri şi am vorbit despre repartizarea utilajelor pe care le-am avut. Le-am trimis în teren cu prioritate la cei din zona de sus, care au rămas izolați”, spune Scubli. Primarul afirmă ca exista fonduri pentru despagubirea celor afectati de viitura. Până la finele săptămânii vor fi trimise la Guvern procesele verbale cu evaluarea pagubelor, eixstând un fond destinat situațiilor de urgență. /Maramedia, http://maramedia.ro/reportajul-zilei-pagube-dupa-ruperea-de-nori-zona-faget-din-sighet-a-fost-cea-mai-afectata

Se inaugurează ponton nou pe Someș“Pontonul mare” – spațiu de întâlnire şi socializare, loc de pescuit, debarcader sau scenă pentru evenimente, se inaugurează duminică pe malul Someşului. Pontonul e, de fapt, fun sistem modular din trei piese, care se pot uşor reconfigura şi e unul dintre evenimentele care anunță ediția din acest an a Someş Delivery.Pontonul a fost proiectat şi construit în cadrul unui workshop organizat în parteneriat cu Asociația Studenților Arhitecți din Cluj, şi va fi inaugurat duminică la ora 19, pe Splaiul Independenței, pe malul drept al râului în apropiere de Sala Sporturilor. A treia ediție Someş Delivery va avea loc anul acesta în zilele de 17 şi 18 iunie, pe segmentul de râu dintre podul Garibaldi şi puntea pietonală din amonte. Echipa de organizare propune 6 intervenții proprii, prin care va oferi clujenilor noi spații pentru relaxare şi evenimente pe malul râului, alături de alte amenajări şi instalații propuse de artişti clujeni printr-un concurs public de proiecte.Pentru momentele în care pontonul devine neîncăpător, echipa KOOHO propune Banca de sub nuc, care va fi amplasată în apropiere. Pentru a da continuitate cheiului de pe

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

23.05.2017

malul sudic, întrerupt de vărsarea unui canal, pe acesta va fi construită o nouă punte: Podul Hopa! realizat de echipa Prototip Studio. Scena Someş Delivery, amplasată anul acesta pe fâşia verde dintre parcul Iuliu Hațieganu şi Someş, va găzdui concerte şi proiecții în aer liber, valorizând potențialul acestui spațiu urban şi asigurând câteva funcțiuni complementare principalei zone de promenadă de pe malul Someşului. Pavilionul Someş Delivery, structura modulară creată de echipa KOOHO pentru ediția din 2016 a Someş Delivery va fi reutilizată, într-o nouă conformație, pe malul sudic, oferind un spațiu umbrit în vecinătatea apei, loc de relaxare şi socializare.Acestor amenajări li se adaugă cele care au câştigat concursul public de proiecte şi care sunt, practic, transpunerea în realitate a dorinței clujenilor de a se putea apropia mai mult de Someş. /Actual de Cluj, https://actualdecluj.ro/se-inaugureaza-ponton-nou-pe-somes/ /Stirile ProTV, http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/un-nou-ponton-insule-plutitoare-si-cinema-in-aer-liber-pe-malul-somesului.html

Marile şantiere ale Maramureşului priorităţi, probleme, blocaje Dacă vorbim de drumuri naţionale, liderul absolut al clasamentului celor mai proaste drumuri este fără discuţie DN 18, Borşa-Iacobeni. După un „război” birocratic care a durat mai mult decât execuţia propriu zisă a lucrărilor, tronsonul Moisei – Iacobeni a fost atribuit pentru Lot 1 Moisei – Borşa, km 131+627 - km 156+232 asocierii firmelor SC Tehnic Asist SRL - SC Specialist Consulting SRL şi are o valoare de 83.724.042,73 Lei fără TVA, iar pentru Lot 2 Borşa – Şesuri, km 156+232 – km 180+850 firmei Antreprenorului SC Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări ARL Cluj SRL şi are o valoare de 63.844.091,16 Lei fără TVA. Ambele societăți s-au angajat ca până la sfârşitul anului 2017 să termine reciclarea şi să lucreze la stratul de binder, urmând ca în anul 2018 să toarne stratul de uzură.DN 18B Baia Mare – Măgoaja şi DN 17C Limita de județ Bistrița Năsăud – Moisei, alte drumuri naţionale, aceleaşi probleme. Ambele drumuri reprezintă o poartă de intrare în județul Maramureş, pe DN 18B, pasul Măgoaja face legătura cu județul Cluj, respectiv DN 17C pe dealul Ştefăniței legătura cu județul Bistrița Năsăud.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

23.05.2017

Ambele tronsoane de drum sunt cuprinse în Masterplanul general de transport dar până în prezent nu au beneficiat de reabilitare totală, în ultimii 20 de ani având loc doar lucrări de reparații şi întreținere. Pentru DN 18B de la km 56 până la km 61 au fost executate lucrări de reciclare în situri, finalizate în 2015. Au mai fost executate în 2016 slam bituminos în 2 straturi în localitatea Rohia, pe o lungime de 3.5 km, având o garanție de execuție de 2 ani de zile. DN 17C are o lungime totală de aproximativ de 81 km, din care în județul Maramureş se află un tronson de 16 km, ultima reabilitare fiind înainte de anii 1980. Conform informaţiilor şi planurilor puse la dispoziţie de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru perioada 2017-2018, pentru drumul DN 18B este planificată Reciclare in situ (la faţa locului) iar pentru DN 17C în anul 2017 vor avea loc licitațiile pentru lucrările de întreținere periodică. Unul dintre proiecte importante în domeniul drumurilor, dar din păcate „mort” din faşă este celebrul drum expres pe traseul drumului European E58 Baia Mare - Satu Mare – Petea (RO) / Csengersima (HU) – Mateszal¬ka – Nyiregzhaza - racord la autostrada M3 şi acces spre Budapesta. Valoarea totală a investiţiei la data întocmirii proiectului a fost de 2 750.06 mil. Lei, respectiv 818.03 mil. Euro la cursul de schimb de 3,36 lei / euro şi cuprindea: drumul expres, drumurile de legătură cu reţeaua de transport existentă, centura de ocolire a Municipiului Satu Mare şi lărgirea la 4 benzi a DN 1C şi DJ 182B. Drumul a fost cuprins într-o hotărâre de Guvern din 2006 care cuprindea lista obiectivelor de inves¬tiţii pentru infrastructura de transport, care se vor executa în perioada 2005-2008, iar la poziţia 11 este cuprins: „Drum expres Petea - Satu Mare - Baia Mare”. Apoi printr-o altă hotărâre de Guvern din 2008 au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii: „Drum expres Petea - Satu Mare - Baia Mare şi legăturile la drumurile existente”. Toată documentaţia cu privire la această investiţie a fost predată de Consiliul Judeţean Maramureş la CNADR, dar de aproape un deceniu nu s-a mai întâmplat nimic... Drumul Nordului, un proiect la fel de vechi, a fost scos de la naftalină şi încet face paşi spre realizare. Deocamdată însă tot birocratici. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a finalizat recent procedura de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii cererii de finanţare depusă de către Consiliul Judeţean Maramureş pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

23.05.2017

proiectul „Reabilitare Drumul Nordului”. Documentaţia de peste 6500 de pagini a fost declarată admisibilă iar proiectul poate trece mai departe în faza de evaluare tehnică şi financiară.Aproape 80 de km de drum judeţean (între Oarţa De Jos şi Ardusat, Şomcuta Mare - Coaş - Copalnic, Copalnic Mănăştur - Şurdeşti) aşteaptă această finanţare europeană de aproximativ 30 milioane de Euro. Deja au început procedurile de expropriere. Dacă la Aeroportul Internaţional Ma¬ramureş lucrările de modernizare s-au finalizat, cealaltă poartă de intrare în judeţ, Gara Baia Mare este într-o stare avansată de degradare. În Master Planul de transport, calea ferată Oradea - Carei - Satu Mare - Baia Mare - Jibou - Dej este cuprinsă într-un proiect de reabilitare dar în perioada... 2031-2036 pe o lungime de 326 de km cu o valoare de 567,9 mil. Euro. Tot aici este cuprinsă linia ferată Satu Mare - Baia Mare, reabilitarea se va face din fonduri structurale şi de la bugetul de stat, suma totală fiind de 113,28 mil Euro. Pentru reabilitarea stației CFR este finalizat studiul de fezabilitate şi este cuprins în POIM în prima tranşă de alocare de fonduri. Dacă vorbim despre investiţii hi¬drotehnice, recordul absolut la capitolul lucrări tergiversate îl deţine celebrul Baraj Runcu, care se află în derulare din 1987. Acumularea Runcu, situată pe râul Mara, are ca scop principal asi¬gurarea sursei de apă pentru populaţia şi industria localităţilor Baia Mare, Baia Sprie, Sighetu Marmației (cu localităților limitrofe ale acestora) precum şi a localităților situate de-a lungul râurilor Mara, Iza şi Tisa: Deseşti, Hărniceşti, Sat Șugatag, Giuleşti, Fereşti, Berbeşti, Vadu Izei, Ocna Șugatag, Călineşti, Sârbi, Budeşti, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânța. Suma necesară pentru finalizarea investiției este de circa 50 milioane Euro iar până în prezent au fost cheltuiți doar 850 milioane Euro. Altfel spus, va mai curge multă apă pe Mara până când investiţia va fi finalizată. Termenul de finalizare a obiectivului este anul 2020, deci vorbim de o investiție ce se va derula pe 36 de ani, cea mai lungă investiție din istoria hidrotehnicii româneşti. O altă investiţie-record în materie de blocaje, incompetenţă şi tergiversări este reabilitarea Frontului de captare a apei de la Crăciuneşti, care asigură alimentarea cu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

23.05.2017

apă a municipiului Sighetu Marmaţiei şi a comunei Bocicoiu Mare. Situația înregistrată la frontul de captare Crăciuneşti reprezintă vulnerabilitatea cea mai mare din județul Maramureş, din punctul de vedere al riscului la inundații. Înregistrarea unor debite cu probabilități de apariție mai mici de 10% poate conduce la deversarea apărării de mal existentă. În această situație se scoate din funcțiune frontul de captare a apei şi se sistează pe termen lung alimentarea cu apă a munici¬piului Sighetu Marmației (afectarea a 37 640 locuitori). În plus se creează un braț nou al râului Tisa, pe teritoriul românesc, astfel încât frontul de captare ajunge pe malul drept în teritoriul ucrainean.În acest sens s-a încercat din anul 2008 promovarea investiției „Consolidare de mal râu Tisa la Crăciuneşti, județul Maramureş”, care avea drept scopuri principale punerea în siguranță a frontului de captare şi implicit asigurarea apei pentru locuitorii municipiului Sighetu Marmației, respectiv menți¬nerea pe acelaşi aliniament a graniței de stat cu Ucraina. Investiția are ca scop amenajarea a 2,7 km albie, refacerea a 0,6 km dig dirijare, prelungire traversă pe o lungime de 0,102 km, refacere consolidare mal pe o lungime de 0,3 km, consolidare mal pe o lungime de 1,1 km. Există un Studiu de fezabilitate legat de acest obiectiv de investiții, realizat în anul 2016, dar Administrația Națională Apele Române din diverse motive nu reuşeşte de 10 ani promovarea investiției în discuție deşi riscurile faptului că nu se pune în siguranță malul drept al râului Tisa, la Crăciuneşti, sunt cunoscute.În domeniul turismului, lucrurile stau la fel de prost. Maramureşul are două proiecte majore blocate: Telegondola de la Borşa şi investiţia de la Cavnic, despre care GAZETA a scris de nenumărate ori. Tot în Borşa se află un alt proiect major blocat: Spitalul de Recuperare Borşa, unul dintre cele mai mari spitale de recuperare din nordul României. Spitalul are în administrare mai multe imobile aflate în stare avan¬sată de degradare: Complexul Stibina, Baza de recuperare şi tratament care era compus din bazin înot acoperit, sala de sport şi alte construcții cu destinații pentru recreere. Această bază a funcționat până în anul 1992, la această dată fiind distrusă (vandalizată). Spitalul mai are două imobile abandonate: Imobilul D3 are o suprafață construită de 1.249 mp: şi un teren aferent de 3.809 mp, care a fost dezafectat, iar activitățile medicale fiind

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

23.05.2017

transferate în cadrul clădirii spitalului şi imobilul situat între strada Victoriei şi Avram Iancu, cu suprafața construită de 420 mp şi teren aferent de 3.264 mp. Construcția a fost începută în anul 1994 dar nu s-a finalizat, fiind într-o stare avansată de degradare şi care, la această dată, este utilizată ca şi depozit pentru materialele casate ale spitalului. Oraşul Borşa are şi o unitate militară renumită. La începutul secolului XX, între anii 1900-1914, Imperiul Austro-Ungar a construit la Borşa o cazarmă militară care a funcţionat o vreme doar ca şi cazarmă, suferind mai multe extinderi şi amenajări, iar în timpul celui de-al doilea război mondial a fost transformată parţial în „Sanatoriu”. Cele două entităţi au funcţionat până în anul 1986 când „Sanatoriul” a fost transformat în Spitalul Orăşenesc Borşa, iar „Cazarma Militară” în U.M.01038 Vânători de Munte Borşa. După inaugurarea noului Spitalul Orăşenesc Borşa clădirile folosite până la acea vreme de către „Sanatoriu” au fost predate la Unitatea de Vânători de Munte, care s-a desfiinţat la începutul anului 2000, iar terenurile şi clădirile au rămas în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, fără să fie conservate şi întreţinute. La sfârşitul anului 2000 o parte din terenuri şi clădiri au fost date în administrarea Primăriei oraşului Borşa, iar în prezent Ministerul Apărării Naţionale administrează o suprafaţă de 5,24 ha pe care se găsesc 21 de clădiri aflate în paragină totală, cu riscul de a se dărâma în cazul unor ierni cu zăpadă abundentă. Având în vedere această situaţie s-a intervenit la Ministerul Apărării Naționale şi la Ministerul Justiției pentru a se analiza posibilitatea construirii unui penitenciar în această zonă.Povestea Podului peste Tisa, un alt obiectiv despre care se vorbeşte de peste un deceniu, are nuanţe tragi-comice. Deşi toată lumea e de acord că Podul este unul dintre cele mai importante obiective de infrastructură transfrontalieră, având în vedere că în momentul de faţă, în zona Sighetu Marmaţiei există doar un punct vamal amenajat cu accese şi pod de traversare peste râu, circulaţia fiind restricţionată la 3,5 tone pentru transport marfă şi 8+1 la transport persoane, cu o singură bandă de circulaţie, proiectul se blochează tot în chichiţe birocratice. Podul peste Tisa în zona Tepliţa va avea 4 benzi de circulaţie, o lungime de 240 m, cu 900 m până la legătura cu DN 18, iar pe partea ucraineană vor fi 950 m până la DN 09. Până la această dată s-au obținut avizele necesare de la mai multe instituții cu atribuții

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

23.05.2017

în domeniu, blocajul a apărut la obținerea avizului de la Apele Române. Pentru deblocarea situaţiei s-a organizat o întâlnire în vara anului trecut, dar în loc de soluţii, s-au găsit noi probleme. Prestatorul, Asocierea S.C. Expert Proiect 2002 S.R.L. - Betarmex S.R.L., a solicitat completarea documentaţiei, şi anume lucrări suplimentare pentru consolidări de mal şi a digului de protecţie şi pe malul drept al Tisei şi suplimentarea documentaţiei tehnice cu activităţile ce urmează a se desfăşura pe malul ucrainean (cale de rulare, punct control vamal, dig, consolidare mal). Apoi, la o altă întâlnire de la finele anului trecut, partea ucraineană a ridicat alte obiecţii şi alte probleme legate de faptul că controlul ar trebui să fie comun. S-a subliniat faptul că implementarea controlului comun ar trebui făcut pe partea română, cu participarea autorităților de resort ucrainene, însă din punct de vedere tehnic proiectul ar trebui regândit, deoarece a fost conceput pentru a asigura spațiul necesar doar pentru partea română.Din discuții a rezultat că în locația identificată pentru construirea punctului de trecere, în ipoteza menținerii actualului proiect de pod, nu există din punct de vedere fizic spațiu suficient pentru amplasarea infrastructurii necesare activității funcționarilor ucraineni, în cazul exercitării în comun a controlului trecerii frontierei. Apoi, o altă problemă este şi finanţarea. Ucrainenii ar fi dorit finanţarea exclusiv de către partea română, ori asta nu se poate, orice proiect finanțat prin astfel de programe trebuie să îndeplinească în mod cumulativ 3 condiții – să fie dezvoltat, implementat şi finanțat în comun de ambele părți. În concluzie, până acum, situaţie e tot în coadă de peşte şi tot la stadiul de avizare. În contextul aniversării Centenarului Unirii, se fac diligenţe pentru reabilitarea unor case memoriale, cum ar fi cea a lui Gheorghe Pop de Băseşti, care păstrează încă numeroase documente şi mărturii ale vieţii acestuia (ex: mare parte din mobilier este cel original, pianul, diverse documente etc.) şi se doreşte punerea în valoare şi promovarea Casei memoriale Ilie Lazăr. Ce se va alege de proiecte, studii şi planuri… vom vedea. /Gazeta de Maramures, http://www.gazetademaramures.ro/marile-santiere-ale-maramuresului-prioritati-probleme-blocaje-19185

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

23.05.2017

Teme de mediu„Bomba” urât mirositoare a deşeurilor poate exploda în amenzi uriaşe După ce ani de zile nimeni nu a tratat cu responsabilitate avertizările europene pe deşeuri, acum, în câteva săptămâni, autorităţile sunt obligate să rezolve ce nu au putut în aproape un deceniu. Comisia Europeană a decis, în 15 fe¬bruarie, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozitele municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu. CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reuşit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aşa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009. Anterior, Ministerul Mediu¬lui avertiza că România riscă să plă¬tească, începând din acest an, o amendă de 124.000 de Euro pe zi pentru faptul că autorităţile nu au reuşit să închidă depozitele municipale de deşeuri neconforme.Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1.740 mi¬lioane de Euro, cât şi a unor penalităţi achitate periodic şi cuprinse între 2.000 şi 124.000 de Euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.Anul acesta, din 16 iulie, termenul nu mai poate fi amânat. Cum noul Centru de la Sârbi nu e încă finalizat, s-au căutat soluţii temporare. Transportul deşeurilor în alte judeţe ar însemna costuri mari în plus, şi, mai mult, nimeni nu prea e dispus să accepte deşeuri din alte zone. Aşa că, a rămas varianta unei rampe temporare. Consiliul Local Groşi a pus la dispoziţia judeţului o suprafaţă de teren în acest sens. Gavril Ardusătan, viceprimarul comunei Groşi, spune că: „Până în luna iulie anul acesta trebuie închisă rampa mare de deşeuri, iar pentru că nu exista altă posibilitate de depozitare a trebuit să găsim o soluție de urgență. Deşeurile nu puteau fi duse în alte județe, pentru că nici alții nu au capacitate de depozitare. Aşa că am pus la dispoziția județului un teren până când se deschide depozitul de la Sârbi – Fărcaşa. Consiliul Local Groşi a aprobat o suprafață de aproape două hectare în prelungirea rampei existente, şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

23.05.2017

care trebuie închisă. Este prevăzut să se pună o membrană, după care, fiind o situație de provizorat, terenul se va aduce la starea inițială. Proiectul prevede să se depoziteze acolo doar deşeul umed, restul va fi selectat. S-ar putea ca acest teren să fie folosit un an, doi, dar nu mai mult de trei ani. Dacă nu acceptam noi această situație ar fi apărut mari probleme. Terenul rămâne al nostru, este în concesiune până se pune în operă proiectul de la Sârbi. Consiliul Județean a apelat la noi să-i ajutăm, pentru că altfel s-ar fi creat o nebunie, am abordat problema în Consiliul Local şi comuna noastră a fost de acord să rezolve această situație de criză. Chiar dacă sunt inconveniente de genul că miroase şi este disconfort, dar fiind o chestiune de utilitate publică majoră nu am avut ce să facem, pentru că nu exista altă variantă”.Dumitru Dumuța, administratorul pu¬blic al judeţului, explică: „Eu sunt convins, nu optimist, sunt convins că se va finaliza cu bine Proiectul de Gestiune Integrată a Deşeurilor. Există două chestiuni distincte. Pe de o parte, există o problemă a funcționării serviciului de salubrizare în momentul de față, în județ, în localități, şi continuarea acestui serviciu până când celălalt va funcționa. Aici se creează o problemă, pentru că noi avem două depozite în județ (Teplița - Sighetu Marmației şi Satu Nou de Jos – Baia Mare) care, potrivit legii, se vor închide pe data de 16 iulie 2017, ceea ce înseamnă că nu se va mai putea depozita nimic pe ele. Din moment ce există garanția că în 16 iulie proiectul de Gestiune nu va fi încă funcțional, pentru că nici lucrările nu sunt terminate, dar nici operatorul nu există, a trebuit rezolvată problema depozitării temporare a deşeurilor din județ. Prin implicarea şi a Consiliului Județean şi cu ajutorul comunei Groşi s-a găsit soluția să se amenajeze un depozit provizoriu care să poată deservi zona de sud a județului pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni şi doi ani, vorbim ca volum în raport cu suprafața terenului. Firma de la Sighetu Marmației împreună cu Primăria studiază şi acolo un teren aflat în continuarea depozitului care trebuie închis, tot ca o soluţie provizorie. Asta înseamnă că la momentul finalizării proiectului, toate deşeurile depozitate trebuie duse pe depozitul nou, iar terenul să fie readus în starea inițială. Această chestiune presupune implicarea mai multor factori pentru a asigura continuitatea serviciului de salubritate. Pentru că riscul de a nu mai putea depozita în județ după data de 16 iulie era ridicat”.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

23.05.2017

Odată cu funcţionarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor se va schimba şi politica de colectare şi operatorii. Prin licitaţie, va fi desemnat un operator pe fiecare zonă: „Deocam¬dată operatorii de colectare, cât şi pe depozite sunt cei care au avut contractele şi până acum. Contractele respective vor înceta fie în termenele convenite cu autoritățile, fie obligatoriu când Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) va deveni func¬țional. Atunci va fi un operator pentru partea de depozit, tratare şi sortare (parte numită CMI) şi 4 contracte pe patru zone. Asta nu înseamnă neapărat că vor fi 4 operatori, ci poate să ia un operator mai multe contracte. Dar vor fi patru proceduri pentru patru zone. Pentru partea de CMI este o procedură lansată în urma unei contestații din partea unui posibil ofertant din Sălaj, aşa că deocamdată procedura este sus¬pendată, până la soluționarea con¬testației. Contestația este depusă pentru atribuirea contractului de operare. Pe metodologia pe care se merge cu contractul de operare, de la momentul semnării contractului, operatorul pri¬meşte 120 de zile în care să devină operațional. El trebuie să-şi angajeze oameni, să obțină licențe şi autorizări etc. Documentația pe care am postat-o pe SEAP este de 120 de zile. Dacă se reia procedura după contestație, teoretic, am putea ca în maxim două luni să avem semnarea contractului. În varianta optimistă sistemul poate funcționa în 6 luni. Dacă vor fi contestații vor apărea întârzieri”, spune Dumuţa. Deocamdată, însă, operatorul Drusal a transmis adrese primăriilor prin care se anunţă faptul că, începând cu 1 iunie 2017, se introduce colectarea duală a deşeurilor, pe fracţie umedă şi fracţie uscată. Fracţia umedă reprezintă deşeurile biodegradabile, generate în gospodării (ex. resturi alimentare). Fracţia uscată reprezintă deşeuri din hârtie/carton, PET, plastic, TetraPack, metal, textile uzate etc. Este important de ştiut faptul că, în situaţia în care în ziua de colectare a fracţiei uscate vor fi găsite deşeuri în amestec, ACESTEA NU VOR FI COLECTATE, urmând să se ridice în ziua de colectare a fracţiei umede. Aceste măsuri se iau conform legii în vederea diminuării cantităţilor de deşeuri ce vor ajunge la depozitare, în rampă. În ceea ce priveşte lucrările din proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş”, Dumuţa spune că acestea sunt avansate: „Pe partea de lucrări nu avem probleme. Practic, am avut patru contracte. S-a încheiat contractul care însemna Centrul de colectare al deşeurilor voluminoase, mai exact sunt

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

23.05.2017

5 centre care au fost predate către noi, către beneficiar. Peste 95% sunt gata şi lucrările privind halele de sortări, stații de transfer etc – un contract de 58 de milioane, care se finalizează în cursul acestei luni. Nu este vorba doar de lucrările de la Sârbi, ci şi de stațiile de transfer de la Moisei, Târgu Lăpuş şi Sighetu Marmației. Toate acestea se termină luna aceasta. Dar există încă două contracte, şi unul dintre ele influențează operarea. Este vorba de cel prin care se construieşte celula de depozitare şi instalații conexe (stații de filtrare, stații de epurare). Acesta este un alt contract şi pe acesta avem probleme. Aici sunt întârzieri şi din cauza fenomenelor de alunecări de teren, care au trebuit soluționate şi care au redus ritmul lucrărilor. Termenul de finalizare ar fi luna august, în acest an. Acum se lucrează la un serviciu de expertiză, să avem o soluție tehnică completă şi atât constructorul, cât şi inginerul spun că termenul de august ar putea fi respectat. Dar aceasta depinde de soluția care se va da. Mai avem un contract în desfăşurare, care înseamnă închiderea depozitelor existente. Deci, în afară de cele două depozite existente (Sighet şi Baia Mare), celelalte rampe sunt închise. Lucrările sunt realizate în proporție de 70%, pentru că aici nu se poate pune «capacul» pe depozit până când nu se opreşte depozitarea”. Nici din perspectivă financiară nu mai sunt probleme, contractul de fazare e semnat aşa că, din bani europeni, vor fi recuperate sumele plătite din bugetul propriu şi din creditul contractat de CJ Maramureş. Derogare pentru Târgu Lăpuş Oraşul Târgu Lăpuş a reuşit să obţină o derogare şi să-şi păstreze sistemul de colectare a deşeurilor propriu şi serviciul modern din subordinea primăriei. Dumuţa spune că: „Este un punct de vedere al Ministerului Mediului, referitor la o solicitare venită de la Târgu Lăpuş. Prin noua lege a achizițiilor, durata de contractare a fost redusă. Mai exact, se merge pe 5 ani. Ei vor să se integreze în Sistem după colectare, pe partea de CMI. S-a discutat cu autoritatea de management şi au spus că, în principiu, nu se opun. În contractul de finanțare noi avem riscuri dacă se produc modificări substanțiale față de ce s-a contractat. Ori, valoric, în accepțiune generală, «modificare substanțială» este cea care depăşeşte 10%. Cantitatea de deşeuri în toată zona Târgu Lăpuş, cu oraş cu tot, este estimată undeva la 6 mii de tone dintr-un total de 150 de mii, deci, ei reprezintă sub 4% din total, chiar cu toate localitățile.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

23.05.2017

Deci, oraşul singur reprezintă până în două procente din total. Aşa că, sub aspectul acesta, nu ar fi «modificare substanțială». Iar cu privire la scopul final al proiectului, un serviciu de calitate şi cu un grad cât mai mare de reciclare, este satisfăcută condiția. Deci, în cei 5 ani pe cât vom atribui contractul, 5 ani serviciul de la Târgu Lăpuş este licențiat, are autorizare şi, probabil, aceasta va fi varianta”. /Gazeta de Maramures, http://www.gazetademaramures.ro/bomba-urat-mirositoare-a-deseurilor-poate-exploda-in-amenzi-uriase-19184

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similareClubul de Permacultură Mureș. Să învățăm să construim și să amenajăm un iaz Sâmbătă, 20 mai, de la ora10, s-a desfăşurat „Clubul de Permacultură Mureş”- Construirea şi amenajarea unui iaz | De la teorie la practică, în Voivodeni, Str. Principală, nr. 277.„- De ce construiesc un iaz? – Care va fi rolul acestuia în grădina de permacultură?- Unde îl construiesc?– Ce formă va avea?- Cât de adânc va fi?- Cum stabilizez pereții iazului?- Ce plante acvatice voi cultiva?” sunt doar câteva din întrebările la care cei interesați au găsit răspunsul în cadrul întâlnirii de sâmbătă, 20 mai. „Atunci când proiectăm o grădină în spiritul permanenței, gestionarea zonelor cu apă este o etapă esențială, iar construirea şi amenajarea unui iaz sau a unei grădini acvatice va cere doar o cantitate minimă de energie, dacă este plasată în zone care sunt în mod natural umede. În plus va aduce o varietate de avantaje”, spun organizatorii. Întâlnirea a avut şi o componentă practică. Mureşenii au avut ocazia să vadă la fața locului etapele inițiale din construcția unui iaz şi posibilitatea să ofere ajutorul în etapa curentă de amenajare a acestuia. De asemenea, Hermina Hirschi, gazda, a oferi un prânz delicios. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

23.05.2017

Investiții utile în comuna BăițaBăița este una dintre cele mai mari localități rurale ale județului Hunedoara, fiind, în acelaşi timp, şi o importantă aşezare din Țara Zarandului. Cu o populație de peste 3.700 de locuitori, comuna Băița, care are în componență, pe lângă reşedința omonimă, satele Barbura, Căinelu de Sus, Crăciuneşti, Fizeş, Hărțăgani, Lunca, Ormindea, Sălişte şi Trestia, a fost, ca şi alte localități hunedorene, şi nu numai cele din Țara Zarandului, un puternic centru minier. Acele vremuri au trecut, iar acum în comuna Băița se derulează, în mod firesc, alte activități. „Din minerit am rămas numai cu amintirea. Asta este situația, trebuie să mergem mai departe. Pe noi, ca administrație publică, ne interesează dezvoltarea localității...În Sălişte, se fac operațiuni de decolmatare pe valea pârâului omonim, a declarat Damian Diniş, primarul comunei. /Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/investitii-utile-in-comuna-baita_140689.html

Primarul din Totești este adeptul faptelorPrimarul comunei Toteşti, Tiberiu Pasconi, e cam zgârcit în a da detalii despre proiectele de investiții depuse spre finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDL). Merge pe principiul că te poți lăuda abia după ce ai reuşit sută la sută să faci un lucru. “Nu-mi place să vorbesc despre programele pentru care încă nu am primit aviz pozitiv. Sunt depuse patru proiecte prin PNDL şi aşteptăm, la fel ca mulți alții, să ni se comunice eligibilitatea lor. Speranțe avem, ca tot omul, nu e vorba nici de superstiții, dar ne dorim să fim siguri pe ceea ce afirmăm. Aşa că le voi comunica la momentul potrivit. Ce vreau să anunț localnicii este că în perioada aceasta igienizăm pârâul Cârlete, cadastrat de Apele Române, şi am autorizat realizarea branşamentelor la apă şi canal (diferența care nu a fost cuprinsă în proiectul de investiții implementat din bani guvernamentali, pe OG 28). Suma alocată din bugetul propriu este de 400.000 de lei şi se vor face 157 de branşamente în satele Toteşti şi Reea. Rețelele de apă şi canal au fost realizate tot prin PNDL”, a spus primarul comunei Toteşti. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/primarul-din-totesti-este-adeptul-faptelor/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

23.05.2017

Teme de mediuElevi din Topliţa şi alte patru ţări europene, participanţi la o acţiune de împădurireAcțiune de conştientizare privind importanța pădurii. Peste 50 de elevi şi cadre didactice din România, Estonia, Turcia, Italia şi Polonia au participat, miercuri, la o acțiune de împădurire în zona Topliței, scopul fiind conştientizarea copiilor şi nu numai în legătură cu rolul pe care îl au pădurile în protejarea mediului. Acțiunea a fost organizată de Direcția Silvică Harghita, prin Ocolul Silvic Toplița, şi Școala Gimnazială „Miron Cristea” din Toplița. Elevii străini, alături de cei din Toplița, participă la proiectul european Erasmus+ „Sustainable consumption and production in social life”, acțiunea de plantare a puieților fiind una dintre activități. Ajunşi la fața locului, înainte de a planta efectiv puieți sub îndrumarea pădurarilor, şeful Ocolului Silvic (OS) Toplița, Codruț Ioan Duşa, le-a vorbit elevilor despre importanța pădurii, dar şi despre cauzele care au dus la tăierea arborilor în zona ce urma să fie împădurită. Astfel, acesta a explicat că „acțiunea de astăzi se referă la un şantier de împăduriri care provine în urma unor tăieri de arbori care au fost afectați de factori biotici, respectiv insecte de scoarță”. „Din păcate, aceste fenomene se produc destul de des în ultima vreme. Trebuie să acționăm în timp şi foarte prompt, deoarece o acțiune care nu este făcută la timp poate să degenereze în uscări în masă şi de aici nişte catastrofe naturale”, a spus şeful OS Toplița, precizând că pentru a lupta împotriva acestor dăunători sunt amplasate în teren curse pentru a captura cât mai mulți gândaci, astfel încât acțiunea lor asupra arborilor să fie redusă. Coordonatoarea proiectului Erasmus+, prof. Alexandra Urban, a spus că cei 52 de elevi şi cadre didactice din România, Estonia, Turcia, Italia şi Polonia, participă la proiectul european Erasmus+ „Sustainable consumption and production in social life”, „proiect pe care l-am câştigat în septembrie şi pe care îl implementăm în Școala Gimnazială Miron Cristea din Toplița”. În legătură cu activitatea de miercuri, prof. Alexandra Urban a declarat că elevii s-au arătat încântați de ideea de a participa la plantări de puieți. „Tema întâlnirii noastre este Employment and economy. Dar pentru că tema mare a proiectului este pe mediu, am zis că ar fi binevenită o acțiune de plantare de copaci, pentru că trebuie să fim responsabili şi trebuie să creştem copiii noştri responsabil. (…) Copiii sunt

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

23.05.2017

foarte încântați, nu au mai participat la aşa ceva şi cred că este o aventură destul de mare pentru ei şi să urce pe un deal ca al nostru, pentru că sunt din oraşe şi probabil că nici nu au mai fost pe munte. După cum se vede, sunt foarte încântați, sunt cu sapa în mână şi plantează. Aşa cred că are succes activitatea. Și sigur că o să învețe şi o să plece acasă cu noi cunoştințe. De altfel, şi eu învăț, pentru că nici eu nu am mai participat la o astfel de activitate înainte”, a spus prof. Alexandra Urban. Aceasta a precizat că elevii străini sunt cazați la familiile copiilor din Toplița şi „mămicile noastre îi țin în brațe şi le zic poveşti seara înainte de culcare. E destul de dificil cu limba, dar se înțeleg, la nivel conversațional se derulează bine”. „Activitatea de replantare de astăzi a avut un amplu efect atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice, deoarece a oferit fiecăruia posibilitatea de a manifesta o atitudine personală, responsabilă față de natură. Toți participanții la activitate au plecat convinşi că peste ani aceste plăntuțe vor oferi comunității un aer proaspăt cu aromă poloneză, turcească, estoniană, italiană şi românească”, a declarat, la rândul ei, prof. Maria Țifrea, membră în echipa de proiect. Paula Zori, elevă în clasa a VII-a a şcolii din Toplița, a spus că e pentru prima dată când plantează puieți şi s-a arătat încântată de acțiune. „Natura este foarte importantă, fiind un fel de oglindă a noastră şi trebuie să o protejăm cum ştim noi mai bine pentru ca generația următoare să aibă parte şi ea de această frumusețe”, a spus eleva.O profesoară din Polonia a declarat că se află pentru prima dată la o acțiune de împădurire, însă a precizat că „la noi, în Polonia, se organizează diferite excursii şcolare pentru a-i face pe copii conştienți de pericolele defrişării”. Prezent la acțiune, directorul Direcției Silvice Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că participanții la proiectul Erasmus+, ce se desfăşoară în această perioadă la Școala Gimnazială „Miron Cristea” din Toplița, „au răspuns pozitiv chemării noastre de a participa într-o zi la o acțiune de plantare, ca să vadă şi cei din alte țări, din alte zone climatice, cum cresc la noi pădurile, cum se regenerează şi cum încercăm să dezvoltăm conştiința forestieră încă de la vârste fragede la copii. Acțiunea cred că e de un real succes, văzând pofta cu care copiii se bucură de fiecare brăduț plantat”. Ing. Cătălin Mutică a declarat că pe parcursul campaniei de împăduriri de primăvară, fiecare ocol silvic din cadrul DS Harghita a derulat mai multe acțiuni de plantare, în special cu unitățile de învățământ. „Și

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

23.05.2017

observăm de la an la an că avem un succes foarte mare în derularea acestor acțiuni, pentru că şcolile – şi copiii, în special – vin cu inima deschisă şi cu zâmbetul pe buze la aceste activități. (…) Direcția Silvică Harghita pune un accent foarte mare pe aceste acțiuni de conştientizare, pentru că această conştiință forestieră nu poți să o dezvolți după o anumită vârstă. Ea trebuie să plece de la vârste mici şi atunci mult mai uşor o să se instituie obiceiurile de a proteja natura, de a aproba culoarea verde, că asta e la modă acum, totul să fie plin de viață, ecologic şi natural”, a spus şeful DS Harghita. În acest an, o acțiune de amploare, la care au participat zeci de elevi, a fost organizată la nivelul DS Harghita în 24 martie, când a fost împădurită o suprafață de patru hectare cu peste 15 mii de puieți. Și şeful OS Toplița, Codruț Ioan Duşa, a afirmat că acțiunea de miercuri face parte dintr-un proiect mai larg dintre ocolul silvic şi Școala Gimnazială „Miron Cristea” din Toplița. „În afară de această zi, noi în fiecare vineri organizăm cu clase ale Școlii Gimnaziale Miron Cristea, dar şi cu alte clase de la alte unități de învățământ din Toplița, prezentări, avem discuții deschise despre activitatea silviculturală şi, de ce nu, şi despre problema faunei sălbatice din zonă şi prevenirea unor accidente care se pot întâmpla datorită faptului că de multe ori copii nu cunosc la ce pericole se expun când văd un pui de animal sălbatic. De cele mai multe ori de aici vin accidentele. Și având în vedere că suntem o zonă puternic populată, în general cu specia urs, e foarte important să le aducem la cunoştință pericolul la care se expun când văd un astfel de animal. E foarte important să se ferească şi modul în care să se ferească”, a declarat şeful OS Toplița. În total, în această primăvară, la OS Toplița se plantează puieți pe o suprafață de 46 hectare. Revenind la campania de împădurire din această primăvară, Codruț Ioan Duşa a spus că în 2017, la OS Toplița s-au plantat puieți pe o suprafață de 46 de hectare, din care 4,6 hectare fond forestier de stat, iar diferența la diferiți proprietari cu care Ocolul Silvic are contract atât de administrare, cât şi de servicii silvice. De asemenea, pe 10 hectare au fost efectuate completări curente la plantațiile din anii anteriori, „motiv pentru care noi sperăm ca acele plantații să aibă o reuşită bună şi viitoarele arborete să fie de o calitate deosebită, în aşa fel încât din punct de vedere economic, cât şi ecologic natura să se refacă şi fondul forestier să nu aibă de suferit”. „Campania de împăduriri se va finaliza în această săptămână, iar ulterior să ne

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

23.05.2017

vedem de calendarul de lucrări, respectiv lucrările de îngrijire care urmează să fie începute, apoi întreținerea culturilor, lucrările din pepinieră şi acțiunea de igienizare şi de efectuare a lucrărilor de punere în valoare, care urmează a se face în perioada următoare”, a spus şeful OS Toplița. OS Toplița administrează 18.600 ha fond forestier național, din care 4.200 de hectare fond forestier de stat, iar diferența pe baza contractelor de administrare sau de servicii silvice cu diferiți proprietari, de la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, până la proprietatea privată a formelor asociative sau a persoanelor silvice. La rândul său, directorul DS Harghita , ing. Cătălin Mutică, a declarat că se speră ca în această săptămână să se finalizeze împăduririle artificiale în toate ocoalele silvice. Totuşi, din cauza condițiilor meteo din ultima perioadă, în zonele înalte încă mai există zăpadă, astfel că în Munții Călimani şi Hăşmaş plantările de puieți vor continua şi săptămâna viitoare. „Dar una peste alta pot să previzionez că am terminat cu brio încă o campanie de împăduriri”. La cele cinci ocoale silvice din cadrul DS Harghita, în cadrul campaniei din această primăvară, este împădurită o suprafață de 508 hectare, atât prin regenerări naturale, cât şi artificiale, pe terenurile administrate de instituție fiind plantați un număr de 1.281.000 de puieți pe suprafețele administrate. /Informația Harghitei HR, http://informatiahr.ro/elevi-din-toplita-si-alte-patru-tari-europene-participanti-la-o-actiune-de-impadurire/

Gunoiul nostru cel de toate zileleA devenit o regulă ca deşeurile industriale să poposească în mod ilegal în containere de gunoi menajer sau pe câmp. Polaris M Holding trage încă un semnal de alarmă. N-am învățat încă să colectăm selectiv gunoiul. Oricât ne pretindem de civilizați, nici nu ne trece prin minte că civilizația e legată şi de modul în care aruncăm deşeurile, de cantitatea de mâncare pe care o aruncăm la gunoi, de cât cumpărăm şi cât aruncăm. N-am fost şi nu suntem nici pe departe interesați de împărțirea gunoiului pe categorii – menajer, hârtie, sticlă, plastic – pentru că, nu-i aşa, de ce am ține 3-4 plase cu gunoi în casă? Sub nasul nostru fin.În pofida campaniei inițiate de ani de zile, a sacilor galbeni împărțiți la populație, a pubelelor special dedicate diferitelor tipuri de gunoi, mai bine de 20% din populația

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

23.05.2017

Aradului nici nu vrea să audă de o colectare selectivă a gunoiului. Arădenii nu se obosesc cu atâta lucru. Dar se plâng că oraşul e la ani lumină de occident (şi) la acest capitol. Chiar şi aşa, cel puțin în statistici, cu gunoiul menajer stăm cât de cât bine. Cu cel industrial e jale. Și vina o poartă aici toți cei implicați începând în primul rând cu cei care îl produc, adică noi, arădenii, şi mergând până la taxele impuse de stat pentru depozitarea deşeurilor şi la taxele percepute de cei care administrează singurul deponeu de gunoi al Aradului. Lipsa unei campanii furibunde, am spune noi, care să fie inițiate de autorități şi care să te scoată din sărite privind modul în care trebuie aruncate deşeurilor industriale şi tarifele de la groapă au fost dublate, în toți aceşti ani, de nesimțirea, lipsa educației, proasta creştere a multora dintre arădeni, care fără a se sinchisi să afle cum ar trebui să procedeze în acest caz, aruncă deşeurile industriale (vorbim aici de moloz, în primul rând) pe unde apucă.Și când tomberoanele şi containerele de gunoi nu sunt la îndemână, sau când sunt sancționați prin urechere de vecinii sătui de sacii care curg din tomberoane, sau când sunt taxați de firma care ridică gunoiul menajer prin neridicarea acelor saci, oir au mult prea mulți saci cu deşeuri, câmpurile de la marginea Aradului devin perfecte pentru gunoiul lor. Fără nicio jenă, sacii de moloz poposesc, zi de zi, ceas de ceas, la containerele de gunoi din cartiere, de cele mai multe ori lângă acestea, la capăt de cartier, pe terenurile care deşi au proprietari par a fi ale nimănui. Le poți vedea şi prin curțile oamenilor de la case (pentru ei descotorosirea de moloz e mai grea), prin curțile instituțiilor (de curând am trecut pe lângă unul dintre spitalele arădene pentru a vedea o curte plină de moloz), pe lângă garduri, pe la colț de stradă. Sacii albi, clasici, de moloz, plini ochi cât să poată fi duşi doar până jos, nesimțirea multora dintre locuitorii urbei, care confundă gunoiul menajer cu tomberonul bun pentru orice, sau care transformă câmpuri cu bălării în gropile de gunoi de la marginea oraşului, au ajuns să-i ducă la exasperare şi pe angajații Polaris.Săptămâna trecută aceştia ne-au pus la dispoziție înregistrări şi fotografii cu arădeni suprinşi aruncând gunoiul industrial la tomberon, imagini care arată situația disperată în care s-a ajuns. Mai marii Polaris au tras şi un semnal de alarmă: nu mai aruncați gunoiul industrial la containerel de gunoi menajer. În pofida repetatelor apeluri ale

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

23.05.2017

reprezentanților societății care colectează gunoiul menajer şi care atrag atenția asupra faptului că, prin aruncarea gunoiului din construcții la cel menajer sunt distruse containerele şi, în plus, ceilalți cetățeni nu mai au unde să arunce gunoiul menajer, lucrările nu se îndreaptă ci par să se agraveze odată cu primăvara şi cu demararea lucrărilor de construcții. Până când ruşinea nu ne va cuprinde pe noi, arădenii, şi nu ne vom strădui să aruncăm gunoiul acolo unde îi e locul, până când tarifele pentru transportul şi depozitarea deşeurilor industriale nu vor scădea astfel încât ilegalitățile să nu mai fie preferatele tuturor, până atunci vom fi doar un oraş pătat de ruşine şi îngropat în moloz. În imaginile pe care le-am primit de la SC Polaris M Holding puteți vedea o mică pată din ruşinea şi mizeria ce cucereşte Aradul. Restul petelor pe care nu vrem să le vedem sunt ascunse în sacii de moloz abandonați prin Arad, la gunoiul menajer, pe câmp, în ograda ta. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/gunoiul-nostru-cel-de-toate-zilele/1834456 /ARQ AR, http://www.arq.ro/stop-molozului-in-gunoiul-menajer/14541

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme similareCum va fi VREMEA mâineMeteorologii anunță că marți, în regiunile vestice, la deal si la munte vremea va fi în general instabilă şi se va manifesta prin înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Pe arii restrânse vor fi posibile cantități mai importante de apă şi căderi de grindină. În restul teritoriului cerul va fi variabil şi manifestări specifice instabilității atmosferice vor fi izolat. Temperaturile maxime se vor încadra între 17 şi 27 de grade, iar cele minime între 4 şi 14 grade. /IMPACT IN GORJ – Ultima ora

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

23.05.2017

Canalizare de zeci de milioane de lei la Târgu-JiuPrimăria Târgu-Jiu este în linie dreaptă cu lucrările la canalizarea din localitatea componentă Drăgoieni, proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) şi administrația publică locală.Lucrări la canalizarea oraşului nu sunt doar în cartierul Drăgoieni, ci şi în Debarcader şi Grivița. A fost extinsă rețeaua canalizării menajeră în zona Drăgoieni, lucrările fiind în desfăşurare. Proiectul cuprinde extinderea canalizării menajere atât în cartierul Drăgoieni, cât şi pe străzile din zona de est: Calea Bucureşti, Sfântul Dumitru, Aleea Sfântul Dumitru, Petreşti, Aleea Primăverii şi se realizează atât colectoarele, cât şi racordurile la consumatori. Autoritățile promit că până la sfârşitul anului canalizarea va fi gata. În municipiu mai au loc şi alte lucrări la canalizare, în diverse cartiere, investiția totală fiind de 12 milioane lei, jumătate din bani fiind primiți de la Guvern, jumătate alocați de Primăria Târgu-Jiu. „Lucrările de canalizare menajeră sunt în plină desfăşurare la Drăgoieni, anul trecut au început lucrările. Este foarte important să amintesc despre faptul că pe străzile Amaradia şi Petreşti se lucrează la racorduri. Partea de finanțare a acestor lucrări este vorba despre 12 milioane lei din care 6 miliaone lei vin de la Guvern prin POR. Am obținut aceşti bani pentru a uşura bugetul local şi a suporta costuri mici şi pentru a folosi banii din bugetul local şi la alte lucrări. Lucrările vor fi urgentate, vom avea mai multe echipe la muncă, iar până la sfârşitul anului, totul va fi gata”, a spus Aurel Popescu, primarul interimar al municipiului Târgu-Jiu.În cartierul Debarcader, lucrările la canalizarea menajeră au fost finalizate, au anunțat autoritățile: „Am finalizat lucrările de canalizare menajeră în cartierul Debarcader, lucrăm la finisaje, trotuare etc. Un alt cartier în care în această perioadă lucrăm este Griviței. Am finalizat partea de canalizare menajeră finalizată, este vorba despre prima etapă şi mai sunt trei de efectuat. Este un cartier mare. Se va trece şi la racordarea blocurilor, aşa cum s-a întâmplat şi în Debarcader. Acolo am racordat tot. Un alt cartier este A.I. Cuza-22 Decembrie-Sublt. Bărboi aici se lucrează la partea de colectoare menajere după care urmează racordurile. Desfăşurăm racordurile la Iezureni şi Romaneşti, urmând ca partea de canalizare menajeră să funcționeze foarte bine şi să nu mai fie probleme”, a declarat Aurel Popescu. /IMPACT IN GORJ – Actualitate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

23.05.2017

Anunțul meteorologilor pentru minivacanța de 1 IuniePotrivit ANM, în Oltenia, în intervalul 22 – 27 mai, media temperaturilor maxime va fi de 22…24 de grade, valori mai coborâte, în jurul a 20 de grade, urmând a se înregistra în data 26 mai. Începând din 28 mai vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, ce se va concretiza printr-o medie regională a temperaturilor maxime de 24…26 de grade până la 28…29 de grade spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Minimele nocturne nu se vor modifica semnificativ în perioada 22 – 29 mai, urmând a se încadra între 10 şi 12 grade. În a doua săptămână de prognoză şi acestea vor creşte treptat, de la 11…12 grade spre 13…15 grade la sfârşitul perioadei de prognoză. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată în perioada 22 – 30 mai.La munte, în aceste zile, media temperaturilor maxime va fi de 13…15 grade, iar a celor minime de 4…6 grade. În perioada 25…27 mai vremea se va răci, până spre medii ale maximelor în jur de 9 grade şi de 2 grade ale celor minime. În a doua săptămână de prognoză vremea va deveni caldă, cu medii ale valorilor diurne de temperatură de 17…18 grade şi minime de 8…10 grade la început de iunie. Instabilitatea atmosferică se va menține accentuată în cea mai mare parte a intervalului, dar aversele vor fi pe arii mai exinse şi, posibil, mai însemnate cantitativ în intervalul 24…28 mai. /GORJEANUL– Ultima ora

Lucrări de canalizare de 12 milioane de lei, la Târgu-JiuÎn mai multe cartiere ale Târgu-Jiului, municipalitatea derulează în această perioadă lucrări de extindere şi modernizare a canalizării menajere.Dacă în cartierul Debarcader, acestea au fost deja încheiate, investiția fiind şi recepționată, în Griviței şi A. I. Cuza se va trece la racordarea blocurilor la noua canalizare menajeră. “Am finalizat lucrările de canalizare menajeră în cartierul Drăgoieni, o lucrare destul de serioasă, de amplă, este recepționată deja. Lucrăm la partea de carosabil, partea de trotuare, de mobilier urban, cartierul Debarcader va fi finalizat şi va fi posibilă funcționarea integrală la întreaga capacitate a ceea ce înseamnă infrastructură rutieră, canalizare menajeră, pluvială. Un alt cartier în care în această

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

23.05.2017

perioadă se lucrează este Griviței, avem partea de colectare finalizată, în prima parte a acestui proiect. Este vorba de patru etape de realizare a canalizării menajere în cartierul Griviței pentru că este un cartier mare, în care se impune o etapizare a lucrărilor. Imediat după finalizarea lucrărilor privind colectoarele principale, se trece şi la racordarea blocurilor aşa cum s-a întâmplat şi în cartierul Debarcader unde deja sunt finalizate racordurile la 29 de blocuri, 83 de scări. (…) Un alt cartier pe care l-am avut în vedere unde am avut solicitări de la cetățeni este A. I. Cuza, înseamnă strada, cartierul, 22 Decembrie, sublocotenent Bărboi. Sunt străzi foarte importante, unde lucrăm la partea de colectoare menajere, apoi se va trece la partea de racord la blocuri. Avem în acelaşi timp, în desfăşurare racordurile pe cartierele Iezureni şi Romaneşti. La Iezureni deja sunt finalizate, la Romaneşti se va intra în perioada următoare la racorduri pentru ca şi în aceste două cartiere partea de canalizare menajeră să funcționeze foarte bine şi locuitorii din aceste zone să nu mai aibă probleme”, a declarat Aurel Popescu, primarul interimar al municipiului Târgu-Jiu.Valoarea totală a investițiilor pe parte de canalizare menajeră în toate cartierele deja amintite este de 12 milioane de lei, jumătate din sumă provenind din fonduri guvernamentale, prin Programul Național de Dezvoltare Locală. /GORJEANUL– Societate

Autorităţile vor să ceară din nou bani de la GuvernPrefectul de Gorj, Ciprian Florescu, a anunțat că se lucrează la finalizarea situației pagubelor produse de inundațiile din ultima perioadă. Potrivit reprezentantului Guvernului în teritoriu, au fost dispuse evaluări la fața locului, realizate de către Comsiile locale. O comisie județeană a mers, de asemenea, în teritoriu, pentru a oferi expertiză. Comisia județeană a centralizat datele şi urma să le prezinte în şedința de luni a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Gorj. Mai multe localități au fost afectate de inundațiile din ultimele săptămâni. Au fost afectate culturi agricole şi au fost inundate case, beciuri şi curți. De asemenea, există şi câteva drumuri care au probleme din cauza căderilor masive de precipitații. Cel mai probabil, sume vor fi solicitate pentru reabilitarea infrastructurii rutiere care a fost afectată de ploi şi cantitățile mari de apă.E nevoie de fonduri

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

23.05.2017

Prefectul Ciprian Florescu susține că în caz de nevoie va fi solicitat Guvernului un ajutor financiar de urgență pentru remedierea sau acoperirea pagubelor. „Am dispus evaluări la fața locului de către comisiile locale pentru situații de urgență, de către comitetele locale. Din partea Instituției Prefectului, alături de Consiliul Județean şi de alte instituții o Comisie județeană a plecat în fiecare localitate în parte şi a evaluat situație. Vom avea un raport final în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Gorj şi vedem de ce sume este nevoie pentru acoperirea pagubelor sau lucrări la infrastructură. În funcție de concluzia Comisiei Județene va fi fundamentat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru alocarea de fonduri în localitățile afectate de inundațiile din ultima perioadă”, a mai declarat Ciprian Florescu, prefectul de Gorj.Bani pentru podul de la TurcineştiCel mai cunoscut obiectiv afectat de inundații este cel al podului de la Turcineşti pentru care însă Consiliul Județean Gorj a reuşit să obțină din partea Guvernului o finanțare de 9 milioane de lei. Doi din pilonii de susținere ai podului au fost avariați, iar circulația auto a fost oprită, încă din data de 16 aprilie. Doar pietonal podul este accesibil. În perioada următoare va fi realizată o punte pietonală lungă de 60 de metri. Aceasta va fi disponibilă pe toată perioada în care vor fi executate lucrări de reparații la podul de peste râul Jiu. Construcția leagă Schela şi Turcineşti de oraşul Târgu Jiu. Variantele ocolitoare sunt mai lungi şi sunt prin Iezureni şi Stăneşti. Podul de la Turcineşti nu a mai fost reabilitat de peste 50 de ani. În Gorj mai există un pod peste râul Jiu şi care este foarte vechi. Podul de la Porceni, localitatea Bumbeşti-Jiu a fost construit în 1941 şi a beneficiat foarte rar de lucrări de reabilitare şi consolidare. /GORJ EXCLUSIV – Social

Vezi când va fi gata CANALIZAREA din Drăgoieni!Ieri, primarul interimar al Municipiului Târgu Jiu a anunțat că s-a întâlnit cu reprezentanții firmei care se ocupă de canalizarea din cartierul Drăgoieni şi că lucrările vor fi gata până la sfârşitul acestui an. „Astăzi m-am întâlnit cu reprezentanții firmei care realizează canalizarea în cartierul Drăgoeni şi le-am solicitat să accelereze ritmul de lucru pentru a fi gata până la sfârşitul anului. Astfel de lucrări se desfăşoară sau urmează să fie începute şi în zonele Grivița, str. A.I Cuza, str. 22 Decembrie, str. Slt. Bărboi, str. Olari,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

23.05.2017

aleea Teilor. De asemenea, în vedere extinderea canalizării menajere în zonele în care s-au dezvoltat noi cartiere” a anunțat Aurel Popescu. /GORJ DOMINO – Politica

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme similareStavilarul de la Sanmihaiu Roman n-are treaba cu vaporasele. Robu: E comanda politica sa ne blochezePrimarul Nicolae Robu crede că vaporaşele au strict piedici politice. Edilul spune că niciuna dintre problemele tehnice reclamate de cei care contestă viabilitatea transportului pe Bega nu este reală, fiind vorba efectiv doar despre oameni care vor să fie Gică Contra. Premierul Sorin Grindeanu afirmă însă că Robu ar fi trebuit să nu pună caii înainte căruței.Avem 7 vaporaşe pe Bega, dar ele nu pot circula decât într-un regim provizoriu, de probe tehnice. Timişorenii se pot „da” cu vaporaşul, însă nici vorbă de transport în comun, deşi stațiile sunt marcate. Nu se ştie nici măcar când s-ar putea rezolva problema, în condițiile în care nu există o administrație a canalului, care, spune primăria, ar putea fi foarte simplu înființată de guvern, pentru că există cadru legal. Nicolae Robu spune că lucrurile nu se mişcă din motive care nu au o nicio legătură cu situația din teren. „Se navighează pe Bega fără probleme, ați văzut, zeci şi zeci de mii de oameni au mers cu vaporaşul, se poate întoarce, nivelul apei este bun. De altfel, el este sub control de la Uzina de Apă, sub controlul municipalității. Nu are nicio legătură navigarea pe Bega între Uzina de Apă şi Podul Modoş cu navigarea de la stăvilarul Sânmihaiu Român, cu ecluzele de rigoare şi până la frontieră. Or, când îi aud pe unii vorbind despre ce se întâmplă cu stăvilarul şi ce e mai jos, îmi dau seama că au comandă politică să ne blocheze. Altfel n-ar avea de ce să aducă în discuție acea porțiune, care e total în afara zonei noastre de interes (…) Aştept să văd că guvernul nu intră în acest joc al boicotului şi Ministerul Transporturilor inițiază hotărârea de guvern pe care guvernul trebuie să o aprobe pentru înființarea autorității de administrare a canalului navigabil Bega”, susține edilul.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

23.05.2017

Lucrurile nu se văd la fel de simplu dinspre Palatul Victoria. Premierul Sorin Grindeanu spune că administrația locală ar fi trebuie să studieze atent cadrul legal, înainte de a da aproape 2 milioane de euro pe vaporaşe şi apoi să se plângă. „Ce are Guvernul României cu vaporaşele? Ce trebuie să facă? Cine a cumpărat vaporaşele? Primăria. Când le-au cumpărat, cum s-au gândit că vor circula dacă nu aveau cadru?”, a declarat Grindeanu. Prim-ministrul afirmă, pe de altă parte, că va „traduce” la Ministerul Transporturilor solicitările venite dinspre Primăria Timişoara şi, dacă totul e în regulă, se va implica, în măsura în care i-o permite legea. „Sunt dispus să fac tot ceea ce ține de mine să ajut să circule vaporaşele pe Bega. Numai să se respecte toate normele, pentru că aici sunt chestiuni care țin şi de siguranță. Dacă se respectă aceste chestiuni de siguranță, sunt dispus să fac tot ce îmi stă în putință. Dl. Dragoş Titea (secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care a spus că-l aşteaptă pe Robu la discuții – n.r.) nu are experiența mea în relația cu domnul Robu. Având această experiență deosebită, ştiu cum să tratez adresele sau postările care vin din partea domnului Robu. O să «traduc» eu această adresă celor de la Ministerul Transporturilor”, a conchis social-democratul. /DE BANAT, http://debanat.ro/2017/05/stavilarul-de-la-sanmihaiu-roman-n-are-treaba-cu-vaporasele-robu-e-comanda-politica-sa-ne-blocheze_192175.html

Premierul Sorin Grindeanu: ”Sunt dispus să fac tot ce ţine de mine pentru ca vaporaşele să circule pe Bega” Timişorenii se laudă că au vaporaşe, turiştii vin, dar nu le văd, vacanța şi concediile se apropie, copiii îşi doresc drumeții pe Bega, dar şansele nu se întrevăd. În schimb, se aruncă cu orgolii. Am înțeles faptul că primarul Nicolae Robu a acceptat „la pachet” proiectul european de refacere şi modernizare a falezelor Canalului Bega, de 6 milioane de euro nerambursabili, cu acela al cumpărării a 7 vaporete din bani de la bugetul local, dar nu înțelegem de ce trebuie să se împotmolească vaporaşele în orgolii.Dacă pentru crearea Autorității de Administrare a Canalului navigabil Bega, pentru că primăria nu are voie să o creeze, trebuie ca Primăria Timişoara trebuie să scrie un document prin care să solicite explicit acest lucru Guvernului, să o facă fără a considera

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

23.05.2017

că este o „înfrângere”. Pentru binele Timişoarei, e bine să se acționeze împreună, indiferent de culoarea politică.Premierul Sorin Grindeanu a declarat sâmbătă, la Timişoara, în acest sens: „Sunt dispus să fac tot ceea ce ține de mine ca să circule vaporaşele pe Bega, dacă se ține cont de toate acele prevederi de siguranță, fac tot ce pot să-l ajut pe domnul primar Robu”.Vorba lui Caragiale, „păi dacă-i aşa, atunci a zis bine omul”. Premierul a mai punctat că a cerut şefilor administrațiilor locale şi județene din întreaga țară, unde sunt culori politice diferite, să colaboreze pentru binele comunităților locale. La noi, aceşti şefi sunt Călin Dobra şi Nicolae Robu, cărora premierul susține că le-a cerut acelaşi lucru. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/administratie/69810-premierul-sorin-grindeanu-sunt-dispus-sa-fac-tot-ce-tine-de-mine-pentru-ca-vaporasele-sa-circule-pe-bega

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51