de pres/Revista presei/Revista... · Web viewŞi peştii nu mai sunt, nu mai poate pescui omul de...

09.11.2015

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI6 - 9 noiembrie 2015

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

09.11.2015

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme similare...............................................................................................................5VIDEO Schimbările climatice ar putea afecta încă 100 de milioane de oameni, în următorii 15 ani...........................................................................................................5Vânătoarea şi pescuitul................................................................................................7Ministerul Fondurilor Europene:..................................................................................8”Nu am identificat risc de dezangajare la nivelul POS Mediu”.....................................8Teme de mediu.............................................................................................................9Fără cherestea de la Romsilva......................................................................................9

PRESA LOCALĂ............................................................................................................11ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................11

Teme ABA...................................................................................................................11Poluare pe râul Săsar.................................................................................................11Poluare pe Săsar. Apele de mină ar putea ucide toţi peştii........................................12MARAMUREȘ: Poluare cu apă de mină pe râurile Lăpuş şi Săsar...............................12Poluare cu apă de mină pe râul Săsar........................................................................13Teme similare.............................................................................................................14REPORTAJUL ZILEI: Sighetenii din cartierul Constructorului au primit facturi uriaşe la apă din cauza pierderilor cauzate de avarii................................................................14Drumuri pe malul lacului Beliş, modernizate.............................................................16Teme de mediu...........................................................................................................17BOMBĂ ECOLOGICĂ pe rampa de gunoi a oraşului Baia Mare..................................17

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................18Teme ABA...................................................................................................................18Gospodărire transfrontalieră a apelor.......................................................................18Poftiţi pe insulă! Vara viitoare, orădenii vor putea să-şi petreacă timpul liber pe insula din zona Silvaş..................................................................................................19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................20

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

09.11.2015

Teme ABA...................................................................................................................20Am pus bazele unei comisii pentru proiecte de utilitate publică...............................20Teme similare.............................................................................................................21Grevă japoneză, la instituţiile de mediu din Mureş....................................................21Poluare la Alma Dumbrăveni, cum ascund autorităţile sibiene efectele....................22Teme de mediu...........................................................................................................22Situaţia pădurilor din Arad a ajuns în Parlament: Lucia Varga a depus o interpelare pentru ministrul Mediului..........................................................................................22Reduceri de poluare la Azomureş !............................................................................24Pentru necolectarea selectivă a deşeurilor, riscăm amenzi de până la 25.000 de lei!................................................................................................................................... 25Amendați şi lăsați fără lemnele pe care le transportau..............................................26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................27Teme ABA...................................................................................................................27ABA Olt: Şedința teritorială de avizare.......................................................................27Teme similare.............................................................................................................30Doar 12 localităţi din Vâlcea au sisteme funcţionale de irigaţii pe terenurile agricole................................................................................................................................... 30Înlocuirea reţelei de apă potabilă şi canalizare, un obiectiv în plină derulare...........30Teme de mediu...........................................................................................................32DEPOZITELE DE DEŞEURI DIN CĂLIMĂNEŞTI ŞI DRĂGĂŞANI, ÎNCHISE PÂNĂ LA 1 DECEMBRIE................................................................................................................32Vâlcea va avea trei depozite ecologice de colectare a gunoiului...............................32Masa lemnoasă provenită din fondul forestier proprietate publică va putea fi valorificată la bursă....................................................................................................33Activităţi de prevenire şi combatere a delictelor silvice.............................................35„Pădure fără uscături nu există. Și salariații noştri fac greşeli”..................................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................36Teme ABA...................................................................................................................36Miros greu de chimicale pe malul Bistritei, in Serbanesti..........................................36

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

09.11.2015

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................38Teme similare.............................................................................................................38Aquatim a finalizat staţia de epurare a apelor uzate în valoare de 12 milioane de lei la Deta........................................................................................................................38Teme de mediu...........................................................................................................39Se caută timişoreni cu… “mirosul fin” pentru a face parte dintr-o Gardă de Mediu cetăţenească, pentru identificarea poluatorilor........................................................39Ce legătură există între presă, ariile protejate şi pădurile din Banat?........................40

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

09.11.2015

Teme similareVIDEO Schimbările climatice ar putea afecta încă 100 de milioane de oameni, în următorii 15 aniConform estimărilor Băncii Mondiale, în 2030, aproximativ un miliard de oameni vor trăi în sărăcie. Situaţia a 100 de milioane dintre aceştia va fi cauzată de fenomene precum secete, inundaţii sau creşterea nivelurilor mărilor şi oceanelor. Singura soluţie pare a fi investiţia în măsuri de combatere, iar nu de prevenire.În următorii 15 ani, fenomenele meteo extreme şi creşterea nivelului mărilor ar putea aduce în pragul sărăciei încă 100 de milioane de oameni. Avertismentul aparţine Băncii Mondiale, care estimase anterior că, până în 2030, alte 900 de milioane vor trăi în condiţii de sărăcie extremă, dacă nu se adoptă politicile necesare pentru a progresa. În acest moment, peste 10% din populaţia lumii se află în această situaţie.Preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, şi-a exprimat îngrijorarea referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra persoanelor dezavantajate:Schimbările climatice îi afectează cel mai tare pe cei săraci, iar provocarea noastră este să prevenim ca zeci de milioane de oameni să experimenteze sărăcia extremă, din cauza acestora.Directorul Departamentului de Schimbări Climatice din cadrul Băncii Mondiale, John Roome, recomandă o abordare unitară a celor 2 probleme:Cea mai bună soluţie este adoptarea unei strategii integrate, care să vizeze deopotrivă reducerea sărăciei şi lupta împotriva schimbărilor climatice.Specialiştii Băncii Mondiale pun pe seama schimbărilor climatice fenomene precum scăderea randamentului culturilor, frecvenţa mai mare a inundaţiilor care afectează îndeosebi proprietăţile locuitorilor din comunităţi sărace şi incidenţa crescută a unor boli precum malaria. Ei avertizează că populaţia din zone defavorizate este cea mai afectată, întrucât, de obicei, deţine terenuri deja degradate şi case prost construite, adesea neasigurate împotriva calamităţilor naturale. Gospodăriile din Africa Sub-Sahariană şi cele din Africa de Sud vor fi cele mai afectate.Care sunt soluţiile, în lipsa unui acord climatic decisiv

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

09.11.2015

În lipsa unor politici decisive pentru reducerea încălzirii globale, raportul Băncii Mondiale recomandă guvernelor să investească în măsuri de adaptare la schimbările viitoare. Printre sugestii, se numără construirea unor mecanisme de protecţie împotriva inundaţiilor şi a unor sisteme de avertizare timpurie, dar şi îmbunătărirea rezistenţei culturilor la condiţiile meteo. Raportul Băncii Mondiale dă ca exemplu un program naţional implementat în Etiopia în timpul foametei din 2011, prin care oamenii au primit mâncare şi bani ca răsplată pentru implicarea în proiecte comunitare. Aflaţi şi alte recomandări, din materialul video următor: https://youtu.be/zELiIqv4YMMÎn total, ar fi nevoie de investiţii în valoare de un trillion de dolari. Banca Mondială atrage însă atenţia că aceste investiţii ar trebui să ţină cont de evoluţiile viitoare. Altfel, riscăm să construim infrastructură în zone care vor fi inundate, odată cu creşterea nivelului mărilor, de exemplu. /Green – Report, http://www.green-report.ro/video-schimbarile-climatice-ar-putea-afecta-inca-100-de-milioane-de-oameni-in-urmatorii-15-ani//Financiarul, http://www.financiarul.ro/2015/11/09/schimbarile-climatice-ar-putea-impinge-spre-saracie-peste-100-de-milioane-de-oameni-pana-in-2030//Agerpres, http://www.agerpres.ro/mediu/2015/11/09/banca-mondiala-schimbarile-climatice-ar-putea-impinge-spre-saracie-peste-100-de-milioane-de-oameni-pana-in-2030-10-59-56

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.agerpres.ro/mediu/2015/11/09/banca-mondiala-schimbarile-climatice-ar-putea-impinge-spre-saracie-peste-100-de-milioane-de-oameni-pana-in-2030-10-59-56



http://www.financiarul.ro/2015/11/09/schimbarile-climatice-ar-putea-impinge-spre-saracie-peste-100-de-milioane-de-oameni-pana-in-2030/

http://www.financiarul.ro/2015/11/09/schimbarile-climatice-ar-putea-impinge-spre-saracie-peste-100-de-milioane-de-oameni-pana-in-2030/

http://www.green-report.ro/video-schimbarile-climatice-ar-putea-afecta-inca-100-de-milioane-de-oameni-in-urmatorii-15-ani/



https://youtu.be/zELiIqv4YMM

09.11.2015

Vânătoarea și pescuitul

/Profitul Agricol

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

09.11.2015

Ministerul Fondurilor Europene:”Nu am identificat risc de dezangajare la nivelul POS Mediu”

/Bursa Constructiilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

09.11.2015

Teme de mediuFără cherestea de la RomsilvaNoul Regulament de vânzare a masei lemnoase afectează aproximativ 400 de locuri de muncă de la Romsilva, susține directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) Adam Crăciunescu. În rest, anul 2015 va fi unul de referință pentru buna administrare a pădurilor României, mai ales că se împlinesc 25 de ani de la înființarea regiei, după cum a declarat oficialul RNP.”Noul Regulament de vânzare a masei lemnoase este o surpriză pentru mine. Consiliul Concurenței nu a înțeles necesitatea prelucrării primare a lemnului de către Romsilva şi va trebui să închidem această activitate. Gaterele noastre sunt pentru materia primă destinată mediului rural, în special cherestea şi nu prelucrăm mai mult de 100.000 mc de lemn pe an”, a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă prilejuită de lansarea campaniei de toamnă de împăduriri, la Direcția Silvică Călăraşi. Oficialul Romsilva consideră că s-a vrut ca prin noul Regulament de vânzare a masei lemnoase să se pună la dispoziția fimelor o cantitate de mai mare de lemn.”Poate că trebuie ca întreprinderile mici şi mijlocii să-şi dezvolte activitatea”, a spus Crăciunescu, precizând că Romsilva nu va înregistra pierderi deosebite, dar vor fi probleme cu locurile de muncă. ”Va trebui să închidem gaterele care prelucrează primar masa lemnoasă, unde lucrează aproximativ 400 de oameni. Vom încerca să-i repartizăm la alte locuri de muncă”, a spus directorul general al RNP. ”Nu am reuşit să convingem Consiliul Concurenței să nu ne oblige să renunțăm la gaterele noastre, poate şi pentru că Asfor (n.r. – Asociația Forestierilor din România) a ținut foarte mult să aibă cât mai mult lemn”, a precizat Adam Crăciunescu. Cât priveşte şi celelalte forme de vânzare a masei lemnoase stipulate în noul Regulament, directorul Romsilva dă asigurări să regia va avea, din 2017, un soft care să permită licitațiile electronice. ”Avem unul, care va fi îmbunătățit, conform cu ceea ce se cere”, a spus oficialul de la Romsilva.Adam Crăciunescu a atras atenția asupra Radarului pădurilor, un soft care permite trasabilitatea lemnului, care ”dă rezultate foarte bune”. ”Mai sunt sustrageri, dar se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

09.11.2015

vede o lipsă a lemnului pe piață venit din alte surse. Ca semnal că lucrurile funcționează, prețul lemnului a crescut, în medie, cu 30%”, a completat Adam Crăciunescu.Fără perdele forestierCrearea de perdele forestiere nu a înregistrat progrese pentru că Romsilva nu a avut libere terenurile pe care urma să facă plantările. ”Față de primăvara acestui an, când am plantat perdele forestiere pe 23 ha, nu s-a mai făcut nimic. Avem demarate procedurile de expropriere pentru alte 22 ha, documentele fiind la ANCPI (n.r. – Agenția Națională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) pentru fundamentarea HG de expropriere”, a mai spus directorul general al RNP. Acesta a atras atenția din nou că, la proiectarea autostrăzilor, ar fi trebuit să se ia în calcul necesitatea înființării de perdele forestiere, în special pe tronsonul Lugoj-Arad, pe unele porțiuni din autostrada Bucureşti-Ploieşti şi pe Autostrada Soarelui. De la apariția Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, singurele lucrări au fost cele din toamna anului trecut. La fiecare viscol ce blochează Autostrada Soarelui se redeschide subiectul perdelelor forestiere, care este cel mai bun mijloc de a proteja drumurile în fața troienele, dar nu se întâmplă nimic. În 2014, Guvernul a mai dat un act normativ, OUG nr. 38/2014, prin care se stabileşte şi un program special de înființare de perdele forestiere, care nu a folosit nimic.Program de împăduririProgramul lucrărilor de regenerare a pădurilor în anul 2015 prevede realizarea acestora pe suprafaţa de 15.292 ha: 9.079 ha (59,4%) prin regenerări naturale şi 6.213 ha (40,6%) prin regenerări artificiale, se arată într-un comunicat de presă al regiei. ”La stabilirea suprafeţelor programate a se regenera în anul 2015 s-a avut în vedere asigurarea integrităţii şi continuităţii pădurii prin regenerarea tuturor suprafeţelor de pădure de pe care s-a exploatat masa lemnoasă, urmare aplicării tăierilor de regenerare, dar şi instalarea pădurii pe terenuri fără vegetaţie forestieră care nu au alte folosinţe atribuite prin amenajamente silvice, precum şi pe cele afectate de diferite forme de degradare, pe care se execută lucrări de reconstrucţie ecologică”, precizează comunicatul.Pentru campania din toamna 2015, programul se întinde pe 3.841 ha, din care 1.885 ha regenerări naturale, pentru restul fiind nevoie de lucrări de împădurire. ”Peste 80% din suprafaţa prevăzută în programul de regenerare din toamna 2015 se regăseşte la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

09.11.2015

direcţiile silvice din sudul ţării, unde pe marea majoritate a suprafeţelor sunt necesare lucrări de pregătire a terenului şi a solului”, se arată în document, care precizează că 16 direcții silvice au programete astfel de lucrări, concentrate în județele din sudul țării. Pentru realizarea lucrărilor de împăduriri, completări şi refaceri ale plantaţiilor, în campania din această toamnă se vor folosi circa 5,3 milioane de puieţi forestieri. /Focus – Energetic, http://www.focus-energetic.ro/fara-cherestea-de-la-romsilva-29810.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAPoluare pe râul SăsarAstăzi, 5 noiembrie 2015, Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş a primit o sesizare cu privire la debitele de ape de mină evacuate în râul Săsar în oraşul Baia Sprie. În aceasta, se menționează că apa debusată din galeria minieră (tunel) Cavnic- Șuior- Baia Sprie în râul Săsar, are o culoare roşiatică şi un debit mai mare ca de obicei.Urmare a acestei sesizări, s-a constituit o comisie formată din reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Maramureş, Gărzii Naționale de Mediu Maramureş, SC Remin SA, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramures, care a monitorizat fenomenul de pe râul Săsar. În urma verificărilor efectuate în teren, s-a constatat că la ora 10.50 evacuarea apelor de mină cu coloristică roşiatică a fost stopat, pe tronsonul de râu Lăpuş între confluența cu râul Săsar şi confluența cu râul Someş are o culoare roşu- maroniu, iar pe râul Someş, în aval de confluența cu râul Lăpuş, la aproximativ 1,3 km, s-a constatat că apa are o culoare normală. Pe toate cursurile de apă verificate nu a fost înregistrată mortalitate piscolă, însă personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramures monitorizează fenomenul până la sistarea acestuia. (foto arhiva) /Actual MM, http://actualmm.ro/comunicat-poluare-pe-raul-sasar/ /Ziar MM, http://ziarmm.ro/baia-sprie-apa-de-mina-deversata-in-raul-sasar/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://ziarmm.ro/baia-sprie-apa-de-mina-deversata-in-raul-sasar/

http://actualmm.ro/comunicat-poluare-pe-raul-sasar/

http://www.focus-energetic.ro/fara-cherestea-de-la-romsilva-29810.html

09.11.2015

/Doza 24, http://www.doza24.ro/en/diverse1/5037-poluare-cu-ape-de-mina-a-raului-sasar.html

Poluare pe Săsar. Apele de mină ar putea ucide toţi peştii Joi, 5 noiembrie 2015, Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş a primit o sesizare cu privire la debitele de ape de mină evacuate în râul Săsar în oraşul Baia Sprie. În aceasta, se menționează că apa debusată din galeria minieră, respectiv tunel Cavnic- Șuior- Baia Sprie în râul Săsar, are o culoare roşiatică şi un debit mai mare ca de obicei.Ca urmare a acestei sesizări, s-a constitutit o comisie formată din reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Maramureş, Gărzii Naționale de Mediu Maramureş, SC Remin SA, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramures, care a monitorizat fenomenul de pe râul Săsar. În urma verificărilor efectuate în teren, s-a constatat că la ora 10.50 evacuarea apelor de mină cu coloristică roşiatică a fost stopat, pe tronsonul de râu Lăpuş între confluența cu râul Săsar şi confluența cu râul Someş, are o culoare roşu- maroniu, iar pe râul Someş în naval de confluența cu râul Lăpuş, la aproximativ 1,3 km, s-a constatat că apa are o culoare normală.Pe toate cursurile de apă verificate nu a fost înregistrată mortalitate piscolă, însă personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramures monitorizează fenomenul până la sistarea acestuia. /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/poluare-pe-sasar-apele-de-mina-au-ucis-toti-pestii/

MARAMUREȘ: Poluare cu apă de mină pe râurile Lăpuș și Săsar Apa râurilor Săsar şi Lăpuş a avut, în această dimineață, o culoare tulbure care a semnalat producerea unei poluări. Specialiştii de la Ape spun că sa înregistrat o antrenare de nămol de pe fundul unei galerii de mină, din zona oraşului Baia Sprie. Au fost prelevate mai multe probe, sau făcut verificări şi se aşteaptă acum rezultatul analizelor de laborator. Un pescar a alertat, în această dimineață, autoritățile că apa râului Lăpuş, în zona localității Bozânta Mică, are o culoare ruginie. Reprezentanți ai Poliției, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, ai ISU Maramureş şi alte autorități în domeniu sau deplasat la fața locului pentru a face verificări. „Este o problemă de calitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.voceatransilvaniei.ro/poluare-pe-sasar-apele-de-mina-au-ucis-toti-pestii/

http://www.doza24.ro/en/diverse1/5037-poluare-cu-ape-de-mina-a-raului-sasar.html

http://www.doza24.ro/en/diverse1/5037-poluare-cu-ape-de-mina-a-raului-sasar.html

09.11.2015

pe râul Săsar înregistrată în această dimineață care stă întro antrenare de nămol de pe fundul unei galerii. Fenomenul a încetat, dar tranzitarea debitului încă mai continuă şi tranzitarea acestei unde cu încărcătură. Noi am luat probe de apă, nu există mortalitate piscicolă şi nu e o cauzată de o poluare accidentală sau o poluare datorată unui agent economic”, a declarat reprezentantul SGA Maramureş Stelian Ivaşcu. Locuitorii din zonă spun că nu este pentru prima dată când se produce un astfel de incident. „Aşa ceva nu s-a mai întâmplat pe râul ăsta, nu mai pot da nici apă la iosaguri, să spălăm o pătură, o haină. E dezastru, de un pic de vreme nu îl mai bagă nimeni în seamă râul ăsta de se întâmplă nenorocirea asta. Și peştii nu mai sunt, nu mai poate pescui omul de la apa asta aşa murdară. De două săptămâni tot aşa se întâmplă, nu mai avem nici din ce adăpa animalele”, a spus un localnic. Se ia în calcul o poluare derivată din activitatea de minerit. Rezultatul analizelor de laborator va indica însă cauza care a dus la producerea acestui incident. /Maramedia, http://maramedia.ro/maramure-poluare-cu-apa-de-mina-pe-raurile-lapu-i-sasar/

Poluare cu apă de mină pe râul SăsarDeşi demult închise, minele din Maramureş îşi mai aduc, ocazional, aportul asupra gradului de poluare din municipiul Baia Mare. O scurgere de apa de mină a făcut ca, în doar câteva ore, apa din Săsar să devină roşiatică. Conform informațiilor primite de la autorități, poluare a fost strict locală, iar apa râului revine la condițiile normale de calitate. În cursul zilei de marți, în jurul orei 16:00, Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş a fost sesizat cu privire la o posibilă poluare accidentală pe râul Săsar, în zona Tunel Cavnic - Șuior - Baia Sprie. În urma verificărilor efectuate s-a constatat că informația este reală şi că în râul Săsar se deversează apă de mină. Conform autorităților locale fenomenul a fost generat de o surpare a tunelului aflat în administrarea CNMPN Remin SA, care a creat o acumulare de apă în amonte. În timp, această acumulare de apă a distrus blocajul, iar apa de mină a fost deversată în Râul Săsar. Evenimentul a avut un caracter local, regăsindu-se numai pe râul Săsar şi nefiind înregistrată mortalitate piscicolă. Pe perioada verificărilor au fost recoltate probe de apă din mai multe zone ale răului, probe care sunt în curs de prelucrare la laboratorul SGA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://maramedia.ro/maramure-poluare-cu-apa-de-mina-pe-raurile-lapu-i-sasar/

http://maramedia.ro/maramure-poluare-cu-apa-de-mina-pe-raurile-lapu-i-sasar/

09.11.2015

Maramureş. În urma incidentului, prefectul județului Maramureş a convocat o şedință de lucru cu reprezentanții instituțiilor responsabile cu privire la gestionarea exploatărilor miniere. La discuții au participat reprezentanții CNMPN Remin SA, ai Conversmin şi ai I.S.U Maramureş. În calitate de preşedinte al Comitetului județean pentru Situații de Urgență, prefectul Anton Rohian a solicitat o gestionare atentă a exploatărilor miniere din județ pentru evitarea problemelor. Reprezentanții Remin au arătat că problema producerii unor astfel de situații nedorite are la bază lipsa finanțării. Se cunoaşte faptul că nu sunt bani pentru închiderea perimetrelor miniere, sau pentru rezolvarea situației în ce priveşte evacuarea apelor de mâna în zona Șuior- Cavnic- Baia Sprie. Din acelaşi motiv nu pot fii angajate persoane care să supravegheze aceste zone, ori să anunțe de urgență producerea unor evenimente nedorite. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/baia-mare/poluare-apa-mina-raul-sasar-1_530e37aac7b855ff56b08e2e/index.html

Teme similareREPORTAJUL ZILEI: Sighetenii din cartierul Constructorului au primit facturi uriașe la apă din cauza pierderilor cauzate de avarii După ce zile la rând nu au avut apă potabilă din cauza avariilor produse în cartierul lor, sighetenii din Constructorului sunt disperați din pricina facturilor uriaşe la serviciile de apă şi canal furnizate de către societatea Vital. Oamenii spun că luna trecută le-au sosit facturi duble față de perioada anterioară, iar luna aceasta s-au anunțat a fi triplate. Asta din cauza pierderilor de apă care s-au produs în urma avariilor de la conducta de apă. Prima dintre avarii s-a produs în data de 26 septembrie, atunci când locuitorii din cartierul Constructorului au fost disperați din cauza problemelor intervenite în urma lucrărilor de modernizare a rețelei de apă şi canal efectuate de către TCM Nord, când una dintre țevile care face parte din instalația de furnizare a apei în blocul 6 s-a fisurat şi de atunci apa s-a acumulat în subsolul imobilului.La o săptămână distanță, locuitorii din cartierul Constructorului au rămas din nou fără apă potabilă după ce s-a produs o nouă avarie la conducta de apă. Problema s-a pus atunci pe seama conductelor învechite, iar pentru reparații a fost nevoie de ore bune de intervenție. Oamenii s-au gândit că o să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://adevarul.ro/locale/baia-mare/poluare-apa-mina-raul-sasar-1_530e37aac7b855ff56b08e2e/index.html

http://adevarul.ro/locale/baia-mare/poluare-apa-mina-raul-sasar-1_530e37aac7b855ff56b08e2e/index.html

09.11.2015

urmeze facturi mari la apă din cauza pierderilor care s-au produs. Aşa s-a şi întâmplat. Luna trecută le-au sosit facturi duble față de cât au consumat, iar luna aceasta au fost anunțați de Vital că vor urma facturi triple din cauza pierderilor înregistrate.„Luna trecută am avut 8 metri cubi de apă şi am plătit 16, iar acuma cred că e triplu. Ni s-a spus că e din cauza pierderilor. Nu ştim ce e cu contorul de pe bloc. Beciul la scară e curățat, se poate intra în pantofi în el, nu curge apă nicăieri, dar noi avem atâta amar de apă de plătit. Eu de exemplu într-adevăr consum 8 metri cubi, că am bărbatul paralizat şi trebuie să-l spăl toată ziua, dar nici în halul ăsta. 16 metri cubi de apă am plătit luna trecută”, spune o sigheteancă.„Acuma o să plătim pe numărul de persoane, că ne branşează la fiecare scară, ne pune apometru. Aşa ne-am hotărât să plătim în funcție de numărul de persoane din fiecare apartament. Am avut 7 metri cubi şi am plătit 14, 103 lei adică şi am pensie de 437 de lei. Cu ce trăiesc? Acuma am dat 800 de lei pe lemne”, a declarat un bărbat.„De atunci de când au început aici cu săpatul avem probleme. A venit factura dublă, e afişat la fiecare scară. Oamenii nu au din ce plăti atâția bani. Toate facturile sunt umflate”, povesteşte un alt sighetean. Sighetenii spun că au mai avut astfel de probleme şi în perioada mai-iunie a acestui an, tot din cauza unor pierderi pe care au fost nevoiți să le plătească ei, indiferent dacă au consumat sau nu atâta apă şi în ciuda apometrelor care există.„În mai şi iunie am mai avut astfel de probleme cu facturile prea mari, dar atunci s-au schimbat nişte țevi, deci am înțeles. Două luni a mers contorul bine, am plătit normal, dar după două luni iar s-a stricat şi iar plătim. E imposibil aşa ceva. Mi-a venit 160 de lei factura la apă luna trecută, iar acuma dacă e triplu va fi peste 200 de lei”, a declarat femeia.„Acum vreo 5 luni a mai fost o pierdere mare şi după aia două luni n-am avut treabă, a fost normal. Și să curgă non-stop apa aici, e imposibil să fie pierderi de peste 400 de metri cubi de apă. Vă dați seama că sunt mii de litri. E triplă factura luna aceasta”, susține un alt locatar.Oamenii spun că nu vor face față acestor facturi uriaşe, că nu au de unde să plătească atâția bani şi că sunt hotărâți să discute problema cu cei de la Vital pentru a vedea ce se poate face în această privință. „Acuma am plătit de pe apometru, dar de luna aceasta nu mai suntem de acord să plătim de pe apometru, să plătim pe număr de persoane. Toată lumea e hotărâtă să se ducă la Vital.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

09.11.2015

O să mergem toți să vedem care e situația pentru că nu se poate să plătim atâta la apă. Nu plătim curentul atâta, nici mâncarea cât plătim apa”, a mai mărturisit sigheteanca.De menționat este faptul că în zonă încă se mai lucrează, astfel că sighetenii care locuiesc aici sunt în continuare expuşi riscului de a rămâne fără apă sau de a se confrunta din nou cu pierderi mari de apă pe care să trebuiască să le plătească din propriile buzunare, chiar dacă ei nu au consumat atâta apă sau chiar dacă nu sunt de vină pentru avariile produse. Mai mult decât atât, față de perioada anterioară, prețul serviciilor de apă şi canal a crescut şi el. /Maramedia, http://maramedia.ro/reportajul-zilei-sighetenii-din-cartierul-constructorului-au-primit-facturi-uria-e-la-apa-din-cauza-pierderilor-cauzate-de-avarii

Drumuri pe malul lacului Beliş, modernizateDouă drumuri forestiere care merg paralel cu lacul Beliş-Fîntînele, situate de o parte şi de alta a acestuia, au fost reabilitate şi modernizate printr-un proiect al Primăriei. Lucrările ai fost finalizate în această toamnă, cele două drumuri fiind acum accesibile şi turiştilor.Este vorba de un drum care iese din Bălceşti şi duce, pe malul lacului, spre Dealu Botii, pînă la locul numit de localnici Lunca Mare, şi un drum care vine de la Giurcuța spre Bălceşti, pe partea cealaltă a lacului, amîndouă oferind călătorului imagini deosebit de frumoase, chiar spectaculoase. Drumurile au împreună 11,6 km. Amîndouă oferă acces cu maşina la lac.Tot în această toamnă a fost finalizate lucrările de construcție a Centrului de informare turistică din Beliş, fiind în curs mobilarea şi utilarea lui. Potrivit primarului Viorel Crainic, Centrul de informare turistică va deveni funcțional din această lună.Alte proiecte ale Primăriei Beliş vizează, acum, reabilitarea şi modernizarea drumurilor Doda Pilii-Giurcuța de Sus şi Doda Pilii-Smida. De asemeni, se intenționează modernizarea tuturor căminelor culturale din satele comunei, un alt proiect vizînd canalizarea Beliş-Bălceşti. Primarul Viorel Crainic a mai declarat, pentru Făclia, că are în intenție realizarea unui studiu de fezabilitate privind proiectul de alimentare cu apă a Belişului şi a satelor vecine (Bălceşti, Dealu Negru, Călățele Pădure, Călățele şi Rîşca) cu o captare din lac, dat fiind că actualele captări nu asigură locuitorilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://maramedia.ro/reportajul-zilei-sighetenii-din-cartierul-constructorului-au-primit-facturi-uria-e-la-apa-din-cauza-pierderilor-cauzate-de-avarii



09.11.2015

necesarul de apă, mai ales pe timp de secetă. /Faclia de Cluj, http://ziarulfaclia.ro/drumuri-pe-malul-lacului-belis-modernizate/

Teme de mediuBOMBĂ ECOLOGICĂ pe rampa de gunoi a oraşului Baia MareO bombă ecologică ticăie încet dar sigur pe rampa de gunoi a oraşului Baia Mare şi a fost activată de muncitorii firmei care fac lucrările de închidere ordonate de preşedintele Consiliului Județean Maramureş, Zamfir Ciceu. Muncitorii trimişi în închidă groapa de gunoi au aruncat mai multe bucăți de beton în şanțul perimetral în care se colectează levigatul, astfel că acesta s-a deversat. Garda de Mediu a fost chemată la fața locului.Autoritățile județene au în acest moment în derulare un proiect de construcție a unui depozit ecologic de deşeuri care va fi situat în Fărcaşa dar, în cadrul acestuia trebuie închise rampele de gunoi din județ care sunt neconforme. Printre ele se numără şi rampa de gunoi din Satu Nou de Jos, rampă unde sunt depozitate deşeurile a peste 100.000 de oameni.Cu toate că depozitul ecologic de la Fărcaşa este departe de a fi început măcar, autoritățile județene s-au grăbit să închidă rampa de la Satu Nou, fără a oferi însă o alternativă pentru operatorul de salubrizare şi fără a avea un protocol încheiat cu acesta.„Noi avem drept de a utiliza şi depozita pe rampă până în anul 2017 şi trebuia să încheiem un protocol cu autoritățile județene. Noi am trimis varianta noastră încă din vară dar nu ni s-a dat niciun răspuns oficial”, a precizat Mihai Apan, directorul Drusal SA.În urmă cu o săptămână, pe rampă au descins reprezentanții Consiliului Județean Maramureş, prefectul județului dar şi cei ai firmei care face lucrarea de închidere şi au început lucrările de închidere. Aceştia au intrat în perimetru însoțiți de jandarmi şi polițişti şi şi-au construit un drum de acces.În cursul zilei de vineri, 6 noiembrie, angajații firmei care face lucrările au intrat în perimetrul administrat de Drusal SA fără a ține însă cont de cele mai minime noțiuni de protecție a mediului. Muncitorii au aruncat mai multe bucăți de beton în şanțul perimetral în care se colectează levigatul, astfel că acesta s-a deversat. Speriați, reprezentanții Drusal au sesizat Garda de Mediu, pentru că această deversare, chiar şi accidentală, este foarte periculoasă pentru mediul înconjurător.Deocamdată, comisarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://ziarulfaclia.ro/drumuri-pe-malul-lacului-belis-modernizate/

09.11.2015

de mediu care au ajuns la fața locului au analizat problema şi i-au pus pe muncitori să acopere cu nisip deversarea, dar asta nu rezolvă mare lucru. În cazul în care levigatul ajunge la pânza freatică, pericolul creşte exponențial. /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/bomba-ecologica-pe-rampa-de-gunoi-a-orasului-baia-mare/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURITeme ABAGospodărire transfrontalieră a apelorDe curând în Băile Felix s-au finalizat lucrările Subcomisiei de Gospodărirea apelor şi hidrometeorologie româno-ungare.Reuniunea a avut loc în baza prevederilor Protocolului Comisiei hidrotehnice româno-ungare semnat la Nyregyhaza, Ungaria, în aprilie 2015 Acest Protocol se aplică pentru râurile: Tur, Someş, Crasna, Barcău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.Pe ordinea de zi a sesiunii au fost incluse problemele privind colaborarea bilaterală în domeniul gospodăririi apelor. Astfel a fost examinat, de ambele părţi, felul în care s-a realizat transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria. De asemenea, experţii au cosntatat că măsurătorile comune de debite s-au încadrat în valorile admise, cu alte cuvinte metoda folosită de partea română este compatibilă cu metoda folosită de partea maghiară. În urma discuţiilor s-a propus ca frecvenţa de determinare a indicatorilor de calitate a apei să fie de două probe pe an pentru forajele de adâncime mai mică de 50 m şi de o probă pe an pentru cele cu adâncime mai mare de 50m.„În luna octombrie s-au efectuat prelevări de apă şi măsurători de debite comune româno-ungare pe canal la podul de pe ruta Salonta-Méhkerék. Analizele sunt in derulare atât în laboratorul din Gyula (Ungaria) cât şi în laboratorul din cadrul A.B.A Crişuri urmând ca rezultatele să fie prezentate la următoarea sesiune de lucru”, a precizat Dorel Dume, directorul ABA Crişuri.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.voceatransilvaniei.ro/bomba-ecologica-pe-rampa-de-gunoi-a-orasului-baia-mare/

http://www.voceatransilvaniei.ro/bomba-ecologica-pe-rampa-de-gunoi-a-orasului-baia-mare/

09.11.2015

Delegaţia României a fost condusă de Cristian Ban, director de departament în cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, iar delegaţia maghiară a fost condusă de Szabó János, director tehnic în cadrul Direcţiei de Ape Gyula. Subcomisia se întâlneşte anual, o dată pe teritoriul României, iar în următorul an pe teritoriul Ungariei. /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/gospodarire-transfrontaliera-a-apelor/1587108

Poftiţi pe insulă! Vara viitoare, orădenii vor putea să-şi petreacă timpul liber pe insula din zona Silvaş În următorul sezon estival, orădenii se vor putea relaxa pe o insulă. Primăria are de gând ca până la începutul verii viitoare să extindă locul de picnic din zona Silvaş cu insuliţa din mijlocul râului Crişului Repede. Curăţată de boscheţi, insula va deveni uşor accesibilă, deoarece municipalitatea va construi două podeţe de pe mal până pe ea.Ca pe vremuriÎn urmă cu două-trei decenii, Silvaşul era zona preferată a orădenilor amatori de ieşiri la iarbă verde. Cu Crişul şi cu multă verdeaţă alături, locul era perfect pentru grătare, plajă şi bălăceală. În timp, şi-a pierdut din atractivitate, dar Primăria l-a readus în prim-plan în 2012, când a stabilit Silvaşul ca singură zonă de picnic autorizată din oraş. Conform legislaţiei în vigoare, primăriile sunt obligate să amenajeze astfel de locuri, iar cetăţenii sunt obligaţi să nu iasă la picnic în alte spaţii. Primăria a amenajat deja în zonă o alee şi spaţii verzi, a introdus iluminatul public şi a montat coşuri de gunoi, iar acum vrea să pună la punct şi insula din imediata vecinătate. "Dacă ţine vremea bună, este posibil să începem lucrările în această toamnă. Dacă nu, la primăvară", spune şeful Direcţiei Tehnice din Primărie, Mircea Ghitea.Insulă cu poduriPe vremuri, orădenii obişnuiau să stea pe insulă, însă acum locul e plin de boscheţi şi de buruieni. "Vom curăţa locul, dar vom păstra copacii", spune Ghitea. În plus, insula va avea la fiecare capăt câte un podeţ, aşa încât orădenii să nu trebuiască să treacă prin apă ori pe bolovani ca să ajungă până acolo. Inundabilă în sezoanele ploioase, pe timpul verii, când debitul Crişului este mic, insula e complet uscată.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.bihon.ro/gospodarire-transfrontaliera-a-apelor/1587108

09.11.2015

Pe lângă amenajarea acesteia, zona Silvaş va fi dotată şi cu mese la care oamenii să se poată aşeza. Ca să nu fie distruse de vandali, ele vor fi probabil din beton, adică cele recuperate de Primărie din pieţele modernizate. De asemenea, coşurile de gunoi vor fi încastrate cel mai probabil în buşteni de copaci, pentru a nu fi distruse. Un singur lucru nu se va putea face, totuşi, pe insulă, şi anume foc pentru grătare. Nu de alta, dar deşi Crişul e plin de apă, accesul pompierilor ar fi aproape imposibil pentru stingerea unui incendiu... /eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-20-41/poftiti-pe-insula-vara-viitoare-oradenii-vor-putea-sa-si-petreaca-timpul-liber-pe-insula-din-zona-silvas-123901.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABAAm pus bazele unei comisii pentru proiecte de utilitate publicăPrimarul municipiului Tîrgu Mureş dr. Dorin Florea a avut joi, 5 noiembrie 2015 o întâlnire cu ing. Ioan Mihai Blaga, director al Administrației Bazinale de Apă Mureş, ing. dr. Colceriu Rodica, dir. teh. A.B.A (Dezvoltare şi Investiții), ing. Bratanovici Cristian, director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş dar şi arh.şef Dana Miheț, Primăria municipiului Tîrgu Mureş şi Dana Ijac, şef serviciu Proiecte cu Finanțare Internațională din cadrul autorității locale. Ca urmare a discuțiilor, primarul municipiului a declarat: ”Astăzi am avut o zi interesantă, cu satisfacții care mă determină să spun - iar exemplele vin să-mi confirme – că numai de oameni şi numai de anumite persoane se pot lega realizarea unor teme importante. Asta înseamnă curaj, asta înseamnă profesionalism şi dăruire. În cadrul întâlnirii s-au pus bazele unei comisii care să lucreze la cele mai importante proiecte ale oraşului, cum ar fi reabilitarea râului Mureş, abordarea barajelor, a digului, a proiectului privind mutarea liniei ferate şi aducțiunea Răstolița. Mă bucur că am purtat discuții cu oameni care vor să facă ceva şi nu sunt din categoria celor care îți spun cum nu se poate face un anumit lucru”./Tîrgumureșeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/am-pus-bazele-unei-comisii-pentru-proiecte-de-utilitate-publica.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/am-pus-bazele-unei-comisii-pentru-proiecte-de-utilitate-publica.html

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/am-pus-bazele-unei-comisii-pentru-proiecte-de-utilitate-publica.html

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-20-41/poftiti-pe-insula-vara-viitoare-oradenii-vor-putea-sa-si-petreaca-timpul-liber-pe-insula-din-zona-silvas-123901.html

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-20-41/poftiti-pe-insula-vara-viitoare-oradenii-vor-putea-sa-si-petreaca-timpul-liber-pe-insula-din-zona-silvas-123901.html

09.11.2015

/Punctul MS, http://www.punctul.ro/comisie-pentru-cele-mai-importante-proiecte-din-tirgu-mures/

Teme similareGrevă japoneză, la instituţiile de mediu din MureşAngajații din sectorul de Mediu, afiliați la Federația Națională de Mediu Ecologistul, au intrat în grevă japoneză începând din 2 noiembrie. Ei cer majorarea salariilor, acordarea voucherelor de vacanță şi rezolvarea discrepanțelor în cazul treptelor profesionale. În județul Mureş greva a fost anunțată la sediul Agenției pentru Protecția Mediului printr-un afiş la sediul instituției. „Federația Națională de Mediu Ecologistul răspunde cererilor membrilor săi şi anunță exprimarea nemulțumirii prin Declanşarea conflictului de muncă prin inițierea Grevei japoneze de avertisment în perioada 02.11.2015, orele 8,00 până în data de 13.11.2015, orele 14:00". Membrii de sindicat afiliați Federației Naționale de Mediu Ecologistul şi ceilalți membri susținători şi solidari cu cererile noastre (chiar ne-sindicalişti, dar solidari cu interesele celor din sindicatele afiliate Federației Naționale de Mediu Ecologistul) vor demara procedura conflictului de muncă în forma ei incipientăşi premergătoare Grevei Generale, prin Greva Japoneză de avertisment pe termenul sus-enunțat. Aceasta a mai fost anunțată preventiv ministrului Mediului, dar acesta a ignorat-o cu demnitate din înălțimea funcției", se arată într-un comunicat de presă.În perioada grevei japoneze, protestatarii vor purta ecusoane în piept cu textul „NU discriminării salariale!" şi banderole albe pe brațul stâng cu textul „NU descentralizării!", „NU austerității discriminatorii!". /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/86897/61/Greva-japoneza-la-institu-iile-de-Mediu-din-Mure

Poluare la Alma Dumbrăveni, cum ascund autorităţile sibiene efectelePentru mai marii Sibiului faptul că sute de oameni din localitatea sibiană Alma Dumbrăveni, situată în partea de nord a județului, au apa din fântâni şi cea de la canalizare infestată cu o cantitatea alarmantă de amoniu nu pare să fie o situație

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86897/61/Greva-japoneza-la-institu-iile-de-Mediu-din-Mure

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86897/61/Greva-japoneza-la-institu-iile-de-Mediu-din-Mure

http://www.punctul.ro/comisie-pentru-cele-mai-importante-proiecte-din-tirgu-mures/

http://www.punctul.ro/comisie-pentru-cele-mai-importante-proiecte-din-tirgu-mures/

09.11.2015

îngrijorătoare. Prefectura Sibiu se joacă de-a “situatia de urgență” şi evită clarificarea cazului. Sub umbrela Comitetului pentru Situații de Urgență, care reuneşte şefii tuturor instituțiilor descentralizate din județ, comitet coordonat de prefectul Ovidiu Sitterli, problemele de la Alma Bumbrăveni au fost puse sub tăcere încă de sâmbătă, 31 octombrie. Nimeni nu a vorbit pentru că aşa s-a cerut. Asta, în condițiile în care localnicii din satul Alma Dumbrăveni au fost puşi să semneze pe propria răspundere, de către operatorul de apă, că nu vor consuma apă din fântâni sau de la robinet din cauza concentrației mari de amoniu. Mai mult decât atât, autoritățile obligate prin lege să ia măsuri de sănătate publică, respectiv Direcția de Sănătate Publică Sibiu, s-au bâlbăit într-un mod greu de înteles atunci când li s-au cerut simple informații despre pericolul pe care îl reprezintă pentru localnici consumul de apă în care concentrația de amoniu a fost depăşită şi de 10 ori. Marți, 3 octombrie, după 24 de ore de la solicitare, Biroul de Presă al DSP Sibiu, instituție publică coordonată de Gabriel Budescu, a transmis un comunicat de presă din care reiese că situația nu ar fi chiar alarmantă. Mai mult, cei de la DSP spune în primă fază că “amoniul, în sine, nu are efecte toxice asupra organismului uman şi animal şi nu ar limita folosința apei”, având în vedere concentrațiile existente. /Nova TV SB, http://novatv.ro/2015/11/poluare-la-alma-dumbraveni-cum-ascund-autoritatile-sibiene-efectele/

Teme de mediuSituaţia pădurilor din Arad a ajuns în Parlament: Lucia Varga a depus o interpelare pentru ministrul Mediului Pe adresa ziarului nostru primim aproape zilnic reclamații cu privire la ceea ce se întâmplă în pădurile administrate de Direcția Silvică Arad, astfel încât ziarul nostru a făcut nenumărate investigații de presă pe această temă. Am scris zeci de articole despre neregulile petrecute la Ocolul Silvic Valea Mare, în pădurea de la Somoş, precum şi în alte păduri ale județului, însă reprezentanții Direcției Silvice, cei ai Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva şi ai actualei Gărzi Forestiere Oradea nu au luat măsurile necesare. În aceste condiții, ne-am adresat parlamentarilor în încercarea de a stopa neregulile care se petrec în județ. Fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://novatv.ro/2015/11/poluare-la-alma-dumbraveni-cum-ascund-autoritatile-sibiene-efectele/

http://novatv.ro/2015/11/poluare-la-alma-dumbraveni-cum-ascund-autoritatile-sibiene-efectele/

09.11.2015

a depus, la începutul săptămânii, o interpelare pentru actualul ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, astfel încât situația pădurilor din Arad a ajuns în cele din urmă în Parlament. „În răspunsul dvs. nr.66/9/GLG/05.10.2015 formulat la interpelarea privind Inventarul Forestier Național, precizați că «între raportările Institutului Național de Statistică şi Inventarul Forestier Național se constată o diferență medie de cca 8,8 mil. m.c. anual», existând «suspiciunea că acest volum de masă lemnoasă a fost recoltat ilegal.» Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări: Care este situația tăierilor ilegale de păduri în județele în care au existat sesizări şi în presă (Arad, Argeş, Bacău, Mureş)? Ați efectuat controale în acest sens la direcțiile silvice respective, şi dacă da, care sunt rezultatele acestor controale şi dacă au fost făcute publice? Menționez că solicit răspunsul dumneavoastră în scris şi oral”, se arată în interpelarea depusă de Lucia Varga. În condițiile în care premierul Victor Ponta şi-a anunțat demisia, ceea ce a antrenat demisia întregului Guvern, răspunsul la interpelare va trebui să vină de la ministrul interimar. „Interimatul acestui Guvern este de 45 de zile. Conform legii, ministrul interimar trebuie să răspundă la interpelare în 30 de zile”, ne-a declarat Lucia Varga.SRI şi Armata ar putea supraveghea pădurile. Fostul ministru al Mediului se află printre inițiatorii unui proiect de lege, avizat favorabil de Comisia Juridică a Camerei Deputaților care dacă ar fi aprobat de Parlament ar face ca defrişările ilegale care sunt făcute pe suprafețe de peste un hectar să fie considerate amenințare la siguranța națională, iar Serviciul Român de Informații şi Ministerul Apărării Naționale vor avea atribuții în ceea ce priveşte combaterea acestui fenomen. „Armata are anumite reguli de intervenție, iar după modificarea legii va putea interveni conform procedurilor pe care le are atunci când este pusă în pericol siguranța națională. Tăierile ilegale aduc mult rău societății, prin consecințele lor. Prin actualul Cod Silvic se permite 3 mc/an/ha din proprietățile mici, iar prin adoptarea propunerilor făcute de noi se interzice tăierile făcute în pădurile de protecție”, ne declara după ce proiectul a trecut de Camera Deputaților, Lucia Varga. Cu aceeaşi ocazie, fostul ministru promitea că va face o interpelare cu privire la situația pădurilor din județul Arad. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/217801-situatia-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://glsa.ro/arad/217801-situatia-padurilor-din-arad-a-ajuns-in-parlament-lucia-varga-a-depus-o-interpelare-pentru-ministrul-mediului.html

09.11.2015

padurilor-din-arad-a-ajuns-in-parlament-lucia-varga-a-depus-o-interpelare-pentru-ministrul-mediului.html

Reduceri de poluare la Azomureș !La Azomureş s-a pus în funcțiune una din instalațiile prin care se reduce semnificativ impactul asupra mediului înconjurător. Tîrgu Mureş, 03 noiembrie 2015 - Azomureş Tîrgu Mureş, cel mai important producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România, anunță finalizarea lucrărilor de investiții la una dintre unitățile de granulare a azotatului de amoniu (îngrăşământ). Noua instalație de filtrare a presupus montarea unor echipamente de captare şi spălare a emisiilor, rezultatul fiind încadrarea în normele de mediu mai stricte. Realizată în baza unui proiect al companiei canadiene Lavalin, instalația a fost montată pe parcursul a 5 luni de zile de mai multe companii din România: Comoserv, Moldocor, Actemium si Emerson. Valoarea investiției s-a ridicat la aproximativ 4 milioane de euro. Pentru cea de a doua unitate de granulare a azotatului de amoniu (îngrăşământ) lucrările la noua instalație de filtrare sunt realizate în proporție de 90 % şi urmează ca în cel mai scurt timp să fie pusă în funcțiune, rezultatul fiind reducerea semnificativă a emisiilor şi încadrarea în normele mai stricte de mediu. Valoarea investiției se ridică la aproximativ 4,5 milioane de euro. Agenția de Protecție a Mediului şi Garda Națională de Mediu au fost informate cu privire la pornirea noilor echipamente. În paralel cu punerea în funcțiune a noilor echipamente de la unitățile de granulare, pe platforma Azomureş se află în stadiul de finalizare toate investițiile cuprinse în planul de conformare impus de autoritățile europene. /Tîrgumureșeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/reduceri-de-poluare-la-azomures.html

Pentru necolectarea selectivă a deşeurilor, riscăm amenzi de până la 25.000 de lei!Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, publicată în Monitorul Oficial nr. 809, din 30 octombrie 2015, intrată în vigoare la aceeaşi dată, prevede amenzi cuprinse între 400 şi 25.000 de lei pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/reduceri-de-poluare-la-azomures.html

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/reduceri-de-poluare-la-azomures.html



09.11.2015

persoanele fizice, cele juridice, dar şi pentru instituțiile statului care nu colectează selectiv deşeurile de ambalaje. Cei care vor urmări aplicarea legii sunt Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Economiei, Comerțului şi Turismului, Administrația Fondului de Meniu şi Asociația de Standardizare din România. Noile prevederi vizează toate ambalajele introduse pe piață, indiferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activitățile economice, comerciale, în gospodăriile populației sau în orice alte activități, precum şi toate deşeurile de ambalaje, indiferent de modul de generare, şi vor trebui respectate de persoane fizice, persoane juridice şi de instituțiile publice. Concret, persoanele fizice vor fi amendate cu o sumă între 400 şi 800 de lei dacă nu vor depune deşeurile de ambalaje ale produselor cumpărate în spațiile special destinate acestora din cadrul spațiilor comerciale, în timp ce operatorii economici vor fi sancționați cu o amendă între 10.000 şi 20.000 de lei dacă nu vor asigura clienților, fără niciun cost, posibilitatea de a se debarasa de ambalaje. Cu amenzi de la 2.000 la 4.000 de lei vor fi sancționați operatorii economici care nu marchează sau nu înscriu pe ambalaj faptul că acesta poate fi reutilizat, în plus aceştia trebuind să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile încă şase luni de la data încetării utilizării lor. Dacă nu vor folosi un sistem de marcare şi identificare pentru ambalaje, operatorii economici vor primi amenzi cuprinse între 4.000 şi 8.000 de lei. În cazul în care refuză să primească de la cumpărător ambalajele reutilizabile la schimb sau să ramburseze valoarea, operatorul economic va putea fi amendat cu o sumă cuprinsă între 8.000 şi 15.000 de lei, iar amenzi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei vor fi aplicate în cazul în care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu va primi, anual, informații cu privire la gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje de la operatorii economici. Cea mai mare amendă porneşte de la 15.000 de lei, dar poate ajunge la 25.000 de lei, pe care o vor primi operatorii comerciali care vor introduce pe piață ambalaje ce nu îndeplinesc cerințele esențiale cerute de lege. De remarcat că România se află mult în urma Uniunii Europene la acest capitol, cu un procent de doar 15% în cazul reciclării deşeurilor. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/86823/61/Pentru-necolectarea-selectiva-a-deseurilor-riscam-amenzi-de-pana-la-25-000-de-lei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86823/61/Pentru-necolectarea-selectiva-a-deseurilor-riscam-amenzi-de-pana-la-25-000-de-lei

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86823/61/Pentru-necolectarea-selectiva-a-deseurilor-riscam-amenzi-de-pana-la-25-000-de-lei

09.11.2015

Amendați și lăsați fără lemnele pe care le transportauDoi hunedoreni care transportau lemne fără să dețină aviz de însoțire a materialului lemnos au încasat amenzi grase, iar lemnele le-au fost confiscate. Cei doi bărbați au fost depistați de către polițiştii Biroului de Combatere a Delictelor Silvice şi reprezentanții Gărzii Forestiere Timişoara, care au efectuat un control pe raza comunei Dobra, în scopul prevenirii şi combaterii faptelor ilegale rezultate din tăierea, transportul, circulația şi comercializarea materialelor lemnoase. În urma controlului, au fost identificați doi bărbați, unul în vârstă de 29 de ani, din comuna Ilia şi altul în vârstă de 64 de ani, din comuna Dobra, care transportau cu o căruță material lemnos din speciile fag şi carpen, în volum de 1,172 metri cubi, fără să dețină aviz de însoțire a materialului lemnos. Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Huneodara, subcomisar Bogdan Nițu, în cauză s-a luat măsura sancționării contravenționale a celor doi cu amendă în valoare de 2.000 de lei şi cea complementară de confiscare a materialului lemnos, iar polițiştii efectuează cercetări pentru a stabili proveniența acestuia. /Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/amendati-si-lasati-fara-lemnele-pe-care-le-transportau_118321.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAABA Olt: Şedința teritorială de avizareA.B.A. OLT: Ședința teritorială de avizare a documentaţiilor şi evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor din categoriile de importanţă C-baraj de importanţă normală şi D- baraj de importanţă redusă – zona Muntenia Vest.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.servuspress.ro/amendati-si-lasati-fara-lemnele-pe-care-le-transportau_118321.html

http://www.servuspress.ro/amendati-si-lasati-fara-lemnele-pe-care-le-transportau_118321.html

09.11.2015

În perioada 4-5 noiembrie2015, Administrația Bazinală de Apă Olt, a organizat această întâlnire la care au participat experți în siguranța barajelor, după cum urmează: Cristian Ban- directorul teh. ANAR, Abdulamit Altan- director MMAP şi specialişti din Administrațiile Bazinale de Apă Olt, Jiu şi Argeş-Vedea, cu toţii fiind membrii ai Comisiei Teritoriale de Avizare Muntenia Vest, a stării de siguranță în exploatare a barajelor. Obiectivul acestei întalniri a avut pe ordinea de zi urmatoarele documentații:-Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Urluiu II amplasat pe râu Urlui, com. Bogdana, jud. Teleorman – documentație pentru prima autorizație de funcționare în siguranță– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Spătărei I amplasat pe râu Urlui, com. Furculeşti, jud. Teleorman – documentație pentru reînnoirea autorizației de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Iliescu amplasat pe pârâu Izvoarele, com. Izvoarele, jud. Teleorman – documentație pentu reînnoirea autorizației de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Saivane amplasat pe pârâu Izvoarele, com. Izvoarele, jud. Teleorman – documentație pentru reînnoirea autorizației de funcționare în siguranță– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Tâncăbeşti I + II amplasat pe râu Snagov, afl. dr. r. Ialomița, b.h. Ialomița, com. Periş, jud. Ilfov – documentație pentru reînnoirea autorizației de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Valea Albă amplasat pe râu Valea Albă, oraş. Drăgăneşti Vlaşca, jud. Teleorman– documentație pentru reînnoirea autorizației de funcționare în siguranță;– Referat tehnic privind starea actuală de siguranță în exploatare a barajului şi lacului de acumulare piscicol Lilieci amplasat pe râu Sericu, com. Siliştea, jud. Teleorman – documentație pentu transferul autorizației de funcționare în siguranță nr. 477/13.12.2012/7 ani;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

09.11.2015

– Referat de expertizare-avizare a proiectului tehnic de reabilitare a barajului Dobroteşti, amplasat pe râul Tecuci, com. Dobroteşti, jud. Teleorman – documentație pentru obținere acord de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Cruşov amplasat pe pârâu Cruşov, com. Brastavățu, jud. Olt – documentație pentru reînnoirea autorizației de funcționare în siguranță;– Raport de conformare privind siguranța în exploatare a barajului Piteasca II amplasat pe râu Șindrilița, com. Găneasa, jud. Ilfov – documentație pentru prelungirea autorizației de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Bărbuceanu I amplasat pe pârâu, com. Butimanu, jud. Dâmbovița – documentație pentru prima autorizație de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Bărbuceanu II amplasat pe pârâu, com. Butimanu, jud. Dâmbovița – documentație pentru prima autorizație de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Bărbuceanu III amplasat pe pârâu, com. Butimanu, jud. Dâmbovița – documentație pentru prima autorizație de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Vlăsia I amplasat pe pârâu Vlăsia, com. Periş, jud. Ilfov – documentație pentru prima autorizație de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului Olari amplasat pe pârâu Bîrlui, com. Pârşcoveni, jud. Olt – documentație pentru reînnoirea autorizației de funcționare în siguranță;– Evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului şi lacului de acumulare şi înzăpezire Poiana Ruia amplasat pe versantul nordic al masivului Postăvaru, cu alimentare din izvoru Ruia, drenuri colectoare şi captări existente, b.h. Olt, stațiunea Poiana Braşov, jud. Braşov – documentație pentru reînnoirea autorizației de funcționare în siguranță;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

09.11.2015

– Referat de expertizare-avizare a proiectului tehnic de retehnologizare a amenajării hidroenergetice de mică putere Sălătrucu de Sus, amplasată pe râul Topolog, com. Sălătrucu, jud. Argeş – documentație pentru obținere acord de funcționare în siguranță.Majoritatea documentațiilor au fost avizate fără obiecții sau modificări .,,La inceputul lunii decembrie 2015, va avea loc în Bazinul Hidrografic Mureş, şedința de analiză finală privind starea tehnică a barajelor’’, a declarat Ion Stoenescu, directorul ABA Olt. /TIMPUL DE VALCEA, http://www.timpuldevalcea.net/?p=15533/IMPACT REAL, http://www.impactreal.ro/2015110820713/Majoritatea-documentelor-de-evaluare-a-starii-de-siguranta-a-barajelor-aprobate-de-ABA-Olt.html/ZIARUL DE VALCEA, http://ziaruldevalcea.ro/2015/11/09/a-b-a-olt-sedinta-teritoriala-de-avizare-a-documentatiilor-si-evaluare-a-starii-de-siguranta-in-exploatare-a-barajelor//VIATA VALCII, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/40514-la-aba-olt-a-avut-loc-edina-teritorial-de-avizare-a-documentaiilor-.html

Teme similareDoar 12 localităţi din Vâlcea au sisteme funcţionale de irigaţii pe terenurile agricoleDeşi au o suprafaţă agricolă destul de mare, de 242.457 ha, vâlcenii nu s-au înghesuit să investească în agricultură şi implicit în amenajarea unor sisteme de irigaţii. Conform statisticilor, în Vâlcea doar pe 90.870 hectare de teren agricol sunt amenajate prin lucrări de îmbunătăţiri funciare (irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului - CES).Suprafaţa de irigaţii amenajate este de doar 10.928 ha, în timp ce amenajările de desecare - drenaje sunt în suprafaţă de 13031 ha, iar amenajările de combatere a eroziunii solului sunt pe o suprafaţă de 65102 ha. În judeţul Vâlcea, doar în 12 localităţi sunt 15 statii de pompare ce se regasesc în 6 amenajari situate în: Budeşti, N. Bălcescu, Galicea, Olanu, Drăgoieşti, Mihăeşti, Băbeni, Ioneşti, Prundeni, Drăgăşani, Voiceşti, Stefaneşti.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/40514-la-aba-olt-a-avut-loc-edina-teritorial-de-avizare-a-documentaiilor-.html



http://ziaruldevalcea.ro/2015/11/09/a-b-a-olt-sedinta-teritoriala-de-avizare-a-documentatiilor-si-evaluare-a-starii-de-siguranta-in-exploatare-a-barajelor/



http://www.impactreal.ro/2015110820713/Majoritatea-documentelor-de-evaluare-a-starii-de-siguranta-a-barajelor-aprobate-de-ABA-Olt.html



http://www.timpuldevalcea.net/?p=15533

09.11.2015

“Amenajările de irigaţii au fost reabilitate parţial între anii 2001- 2004, suprafaţa repusă în funcţiune fiind de 7500 ha şi 9 staţii de pompare, în localităţile Budeşti, Olanu, Galicea, Marcea, Ioneşti, Prundeni, Drăgăşani, Voiceşti, N. Bălcescu. Problema cea mai mare privind irigaţiile este fărâmiţarea terenurilor, lipsa unor forme asociative între proprietarii de teren. Datorită acestor lucruri nu se poate face un plan de cultură în amenajările respective , nu se poate iriga existând mai multe culturi pe aceiaşi antenă sau la acelaşi hidrant” – susţin specialiştii de la Îmbunătăţiri Funciare Vâlcea. /VOCEA VALCII, http://www.voceavalcii.ro/2015110732305/doar-12-localitati-din-valcea-au-sisteme-functionale-de-irigatii-pe-terenurile-agricole.html

Înlocuirea reţelei de apă potabilă şi canalizare, un obiectiv în plină derulareProiectele de reabilitare şi modernizare implementate la Codlea vizează însă şi alte intervenţiiDezvoltarea şi modernizarea infrastructurii continuă şi în prezent, amplul program fiind la al treilea an de implementare. Astfel, municipiul Codlea a devenit un adevărat şantier de la un capăt la altul, săpăturile fiind vizibile aproape peste tot.Când a preluat mandatul de primar, în urmă cu trei ani, Cătălin Muntean a propus un plan ambiţios privind modernizarea, acesta constând în principal în schimbarea conductelor de apă şi canalizare, introducerea utilităţilor în zonele unde acestea lipseau sau erau deficitare, amenajarea de noi trotuare, parcări şi spaţii verzi, dar şi asfaltarea tuturor străzilor. Desigur, disconfortul creat de zgomotele utilajelor, devierea traficului pietonal şi rutier şi altele asemenea le-a produs oamenilor şi nemulţumiri, însă condiţiile s-au schimbat şi îmbunătăţit în mare măsură, deoarece pentru cetăţeanul de rând important este să beneficieze de servicii şi utilităţi de bună calitate, iar drumurile să fie practicabile atât pe jos cât şi cu maşina. Lucrări efectuate după 50 de ani, pentru cinci decenii de acum încolo. Există multe străzi pe care s-a lucrat sau s-a intervenit după mai bine de 50 de ani, ele fiind gândite la nivelul anilor de atunci, adică mai înguste, fără prea multe spaţii verzi şi trotuare, cu reţeua de conducte pentru utilităţi subdimensionată. Conform proiectului de reabilitare implementat la Codlea, toată

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.voceavalcii.ro/2015110732305/doar-12-localitati-din-valcea-au-sisteme-functionale-de-irigatii-pe-terenurile-agricole.html

http://www.voceavalcii.ro/2015110732305/doar-12-localitati-din-valcea-au-sisteme-functionale-de-irigatii-pe-terenurile-agricole.html

09.11.2015

reţeaua de apă potabilă şi canalizare trebuie înlocuită. În unele locuri, s-a săpat la adâncime, evitându-se astfel traversări ale ţevilor vechi de gaz şi apă. Zeci sau chiar sute de ţevi vechi şi racorduri au trebuit reorganizate, lucrându-se în condiţii grele, întrucât îmbătrânirea reţelelor de utilităţi a făcut ca acestea să cedeze la orice pas (foto).Revenind la etapele lucrărilor actuale, până ca o stradă să ajungă în faza finală - asfalt, borduri, trotuare, spaţii verzi - a trebuit schimbată toată reţeaua de canalizare şi racordată fiecare locuinţă. Desigur, după canalizare a urmat introducerea apei potabile, montarea colectoarelor pentru apa pluvială şi, nu în ultimul rând, sistemul de irigaţii pentru zone verzi. De specificat este şi faptul că nu s-au putut introduce ţevile de apă potabilă în aceleaşi săpături cu canalizarea, la fel cum săpăturile pentru introducerea tubulaturii pentru colectarea apei pluviale au fost altele. Dacă e să ne referim doar la două dintre străzi, str. Şoimului şi str. Vulturului, aici s-a lucrat în condiţii extreme pentru introducerea canalizării. Coloana risca să cedeze, existând şi situaţii în care terenul s-a surpat. Cu toate acestea, constructorul spune că firma e în grafic cu lucrările. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/inlocuirea-retelei-de-apa-potabila-si-canalizare-un-obiectiv-in-plina-derulare-a92046

Teme de mediuDEPOZITELE DE DEŞEURI DIN CĂLIMĂNEŞTI ŞI DRĂGĂŞANI, ÎNCHISE PÂNĂ LA 1 DECEMBRIEADI Salubrizare Vâlcea trebuie să încheie zece contracte, din care trei de lucrări, două de furnizări şi cinci de servicii. Până-n prezent, au fost încheiate şase astfel de contracte, respectiv două de lucrări, unul de furnizări şi trei de servicii. Urmează să fie semnate şi restul de contracte. Ca şi lucrări, ADI Salubrizare are-n vedere închiderea depozitelor neconforme de la Călimăneşti şi Drăgăşani, proiect realizat în proporţie de 55%. Firma care se ocupă de lucrare – SC Govora SA – estimează închiderea depozitelor până la data de 1 decembrie. Potrivit declarației preşedintelui ADI Salubrizare Vâlcea, Victor Popescu (foto), celelalte lucrări se referă la contrucţia staţiilor de sortare Brezoi – Râureni, aflate în faza proiectării. Firma care a câştigat licitaţia – Hidroconstrucţia SA – estimează că, până la finele anului, va realiza proiectarea celor două staţii, iar ele vor fi construite anul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.bzb.ro/stire/inlocuirea-retelei-de-apa-potabila-si-canalizare-un-obiectiv-in-plina-derulare-a92046

http://www.bzb.ro/stire/inlocuirea-retelei-de-apa-potabila-si-canalizare-un-obiectiv-in-plina-derulare-a92046

09.11.2015

viitor. Până la finele acestei luni, se vor analiza ofertele pentru extinderea capacităţii staţiei de compost de la Râureni – Râmnicu Vâlcea. /CURIERUL DE VALCEA, http://curieruldevalcea.ro/depozitele-de-deseuri-din-calimanesti-si-dragasani-inchise-pana-la-1-decembrie/

Vâlcea va avea trei depozite ecologice de colectare a gunoiuluiJudeţul Vâlcea va avea trei depozite ecologice de colectare a gunoiului, a declarat marţi, preşedintele ADI Salubrizare, Victor Popescu, în cadrul unei întâlniri cu primarii celor 89 de localităţi din judeţ. "Astăzi, în această adunare generală a ADI Salubrizare, trebuie luate măsuri urgente în domeniul colectării deşeurilor. La nivelul judeţului Vâlcea, managementul deşeurilor este extrem de deficitar, de ani de zile neexistând o strategie coerentă în domeniu. În viitorul apropiat, vor fi construite două centre de colectare, la Roeşti şi Brezoi, pe lângă cel existent din Râmnicu Vâlcea. Din nefericire, problema deşeurilor a trenat în Vâlcea. Nu sunt prea bucuros că am găsit-o într-o fază incipientă atunci când am preluat conducerea ADI Salubrizare. Trebuie luate urgent nişte măsuri. (...) Până anul acesta, ar fi trebuit ca deşeurile să fie colectate selectiv. În Vâlcea începuse bine această activitate, însă a sfârşit prost. Erau colectate selectiv, însă depozitate de-a valma şi nevalorificate. Trebuie reluat acest lucru, însă nu cum s-a făcut până acum', a declarat preşedintele asociaţiei.Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Salubrizare a fost constituită în urmă cu cinci ani dar, potrivit preşedintelui Victor Popescu, a devenit funcţională în anul 2015. ADI Salubrizare are ca membri toate administraţiile locale din judeţul Vâlcea la care se adaugă Consiliul Judeţean. "Din păcate, cinci ani nu s-a întâmplat nimic şi avem de implementat un proiect pe fondul de mediu, de aproximativ 142 de milioane de lei, însemnând realizarea la nivelul întregului judeţ un program integrat de gestiune a deşeurilor. Am reuşit să modificăm statutul şi trebuie să ne apucăm de treabă, în condiţiile în care o treime din localităţi nu au un serviciu de colectare a deşeurilor", a mai afirmat Victor Popescu. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/valcea-va-avea-trei-depozite-ecologice-de-colectare-a-gunoiului-75015/2015-11-06

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.ramnic.ro/articole/valcea-va-avea-trei-depozite-ecologice-de-colectare-a-gunoiului-75015/2015-11-06

http://www.ramnic.ro/articole/valcea-va-avea-trei-depozite-ecologice-de-colectare-a-gunoiului-75015/2015-11-06

http://curieruldevalcea.ro/depozitele-de-deseuri-din-calimanesti-si-dragasani-inchise-pana-la-1-decembrie/

http://curieruldevalcea.ro/depozitele-de-deseuri-din-calimanesti-si-dragasani-inchise-pana-la-1-decembrie/

09.11.2015

Masa lemnoasă provenită din fondul forestier proprietate publică va putea fi valorificată la bursăMasa lemnoasă provenită din fondul forestier proprietate publică va putea fi valorificată şi prin licitaţie publică cu preselecţie de tipul licitaţie electronică, precum şi prin vânzarea prin intermediul platformelor electronice sau a pieţelor de tranzacţionare administrate de bursele de mărfuri. Aceste două noi tipuri se adaugă variantelor clasice de licitaţie disponibilie. Începând cu producţia anului 2017, masa lemnoasă pe picior şi masa lemnoasă fasonată din proprietatea publică se va vinde numai prin licitaţii electronice. Plata masei lemnoase contractate se face anticipat exploatării. Noile reglementări sunt cuprinse în Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat, de Guvern, printr-o Hotărâre.Actul normativ include, de asemenea, prevederi în scopul asigurării transparenţei comercializării masei lemnoase. În acest sens, administratorii fondului forestier proprietate publică a statului au obligaţia de a asigura publicitatea licitaţiilor/negocierilor de masă lemnoasă provenită din acest fond forestier, pe site-ul www.rosilva.ro. administrat de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, iar administratorii fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale au obligaţia de a asigura publicitatea licitaţiilor/negocierilor de masă lemnoasă provenită din acest fond forestier, pe site-ul www.ocoalederegim.ro, administrat de Asociaţia Administratorilor de Păduri din România. Totodată, organizatorii licitaţiilor/ negocierilor şi agenţii constatatori abilitaţi potrivit legii vor avea obligaţia de a transmite, în vederea publicării pe site-ul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură (Ministerul Mediului), lista operatorilor economici care cumpără masă lemnoasă din fondul forestier proprietate publică care înregistrează datorii neachitate la scadenţă, precum şi a proceselor verbale de constatare a contravenţiilor silvice/faptelor de natura infracţiunilor din domeniul silvic. Potrivit noilor reglementări, este interzisă participarea la licitaţii/negocieri pe o perioadă de până la 6 luni a operatorilor economici care cumulează 25 puncte de penalizare, stabilite conform modalităţii de calcul a punctelor de penalizare ca urmare a sancţiunilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

09.11.2015

de natură contravenţională şi penale aplicate operatorilor economici, reglementată prin regulament. Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică aprobat de Guvern a fost elaborat având în vedere următoarele principiile prevăzute în Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicată: a) valorificarea superioară a masei lemnoase; b) sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase; c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către operatori economici atestaţi; un operator economic/grup de operatori economici poate/pot cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat; d) prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuinţelor populaţiei; e) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase; f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate; g) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub formă de material lemnos fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea de material lemnos fasonat, la oferta de preţ şi în condiţii egale de vânzare. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/pnbspspan-stylefont-size-mediumnbspspanspan-stylefont-size-medium-font-family-timesromanr-text-align-justifymasa-lemnoasa-provenita-din-fondul-forestier-proprietate-publica-va-putea-fi-valorificata-la-bursaspanp-75025/2015-11-06

Activităţi de prevenire şi combatere a delictelor silviceLa data de 3 noiembrie a.c., poliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Brezoi, Secţiei de Poliţie Rurală nr.3 Suteşti, Postului de Poliţie Scundu şi Prundeni, au acţionat pentru prevenirea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.ramnic.ro/articole/pnbspspan-stylefont-size-mediumnbspspanspan-stylefont-size-medium-font-family-timesromanr-text-align-justifymasa-lemnoasa-provenita-din-fondul-forestier-proprietate-publica-va-putea-fi-valorificata-la-bursaspanp-75025/2015-11-06



09.11.2015

şi combaterea transportului ilicit de material lemnos. Astfel că, oamenii legii, în urma opririi autovehiculelor ce transportau material lemnos şi verificării documentelor de provenienţă şi transport, au confiscat 15 m.c. material lemnos.Cei 4 conducători auto depistaţi că transportau material lemnos fără documente de provenienţă şi transport au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă conform Legii nr. 171/2010, iar bunurile confiscate au fost date în custodie reprezentanţilor ocolului silvic. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/activitati-de-prevenire-si-combatere-a-delictelor-silvice-75023/2015-11-06

„Pădure fără uscături nu există. Și salariații noștri fac greșeli”• declară Gheorghe Mihăilescu, şeful Direcției Silvice Vâlcea, referindu-se la circulația masei lemnoaseCu noul sistem de monitorizare a transportului masei lemnoase, nu prea se mai mişcă în front sau, cel puțin, rar sunt cei care scapă de „Radarul pădurii”. „Masa lemnoasă pleacă cu documente. Traseul este verificat electronic. 20 m.c. de lemne pleacă din punctul acesta, atât trebuie să şi ajungă la destinație. Noi marcăm arborii, se taie şi, pentru a nu exista probleme pe traseu, cei care transportă masa lemnoasă trebuie să dețină avizele necesare. Am făcut apel şi la cetățeni. Unii au înțeles, alții ignoră avertismentul. Acum, sâmbătă, duminică mai pleacă la drum şi fără documente. Dar sunt prinşi. De multe ori, trebuie să recunosc, nici salariații noştri nu fac lucrurile ca la carte. Neglijează să dea documente de însoțire a lemnelor, de proveniență a acestora, iar când ajung pe stradă sunt prinşi de polițişti. Pădure fără uscături nu există. Sunt conştient de acest lucru şi fac eforturi pentru a-i convinge că aşa nu e bine”, a declarat Gheorghe Mihăilescu, şeful Direcției Silvice Vâlcea. /Curierul de Valcea, http://curieruldevalcea.ro/padure-fara-uscaturi-nu-exista-si-salariatii-nostri-fac-greseli/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://curieruldevalcea.ro/padure-fara-uscaturi-nu-exista-si-salariatii-nostri-fac-greseli/

http://curieruldevalcea.ro/padure-fara-uscaturi-nu-exista-si-salariatii-nostri-fac-greseli/

http://www.ramnic.ro/articole/activitati-de-prevenire-si-combatere-a-delictelor-silvice-75023/2015-11-06

http://www.ramnic.ro/articole/activitati-de-prevenire-si-combatere-a-delictelor-silvice-75023/2015-11-06

09.11.2015

Teme ABAMiros greu de chimicale pe malul Bistritei, in SerbanestiArealul de pe malul stâng al Bistritei, in zona Lacul Bacau 2 – Cartierul Serbanesti, a fost infestat, vineri dimineata (6 noiembrie) de un miros greu de substante chimice. Imediat au fost alertate institutiile care au in supraveghere aceasta zona, respectiv Administrtia Bazinala de Apa Siret si Garda de Mediu Bacau. Reprezentantii acestora au ajuns la fata locului pentru a depista sursa mirosului greu si o eventuala poluare inclusiv a apelor Bistritei. Atentia specialistilor s-a concentrat imediat asupra canalului aflat paralel cu digul stâng al Bistruitei din aceasta zona si care trece pe lânga mai multe ateliere ale unor societati comerciale, inre care una de confectioare a elementelor de pavaj, alta de colectare a unor substante petroliere. Ceata deasa lasata peste Bacau si mai ales peste Bistrita vineri dimineata pastra mirosul greu de chimicale chiar la suprafata pamântului. Dinspre curtile societatilor comerciale nu era vizibila nicio conducta din care s-ar fi putut scurge substante nocive, insa specialistii au remarcat mai multe butoaie de metal si de plastic in curtile unora dintre intreprinderi. Prima masura aplicata la fata locului a fost prelevarea de probe de apa din canal si, evident, cercetarea vizuala atenta a apei pe suprafata carei se distingeau pete maronii. Ulterior, specialistii au ajuns si la atelierele vizate. Probele de apa – ne-au spus specialistii – vor fi analizate in cursul zilei de astazi si, in functie de complexitatea constatarilor, se va ajunge si la concluzii certe.Seful Directiei de Servicii Publice, din cadrul Primariei Bacau, Gabriel Gritcu, si el ecologist convins, stia de incident. Acesta spune ca zona este respectiva este una cu probleme, locuitorii din zona aruncând adesea gunoaiele pe unde apuca. „Cunoastem bine problemele din zona respectiva. Ne-am ocupat de curatenie pentru ca sunt mereu deseuri acolo indiferent cât de mult am strânge. Pâna aici merg atributiile noastre, de restul fiind responsabili cei de la Directia Apelor, care au si mers in zona. Evident, din punct de vedere ecologic, daca se descopera ce substante au ajuns in apa, acestea ar putea afecta vegetatia si fauna din zona”, a explicat acesta. Cercetarea zonei bacauane afectata de o posibila poluare chimica s-a extinsZona de pe malul stâng al Bistritei din cartierul Serbanesti, in care din dimineata zilei de vineri (6 noiembrie) a fost semnalizat un suspect miros de substante chimice a fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

09.11.2015

cercetata si de reprezentanti ai Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta si ai Directiei de Servicii Publice Bacau. Ca si inspectorii de la Administratia Bazinala de Apa Siret si comisarii Garzii de Mediu, ei au cercetat canalul de lânga dig pe o distanta mai mare, suspectând posibila deversare a unor deseuri toxice în apa din canal. De asemenea, au stat de vorba cu reprezentantii firmei Tiseco, operator economic autorizat sa desfasoare activitati de colectare si/sau valorificare a uleiurilor uzate, al carei depozit de colectare se afla chiar pe malul canalului, dar care au dat asigurari ca nu au procedat în niciun fel la deversarea de substante toxice în apa canalului.Masuri preventive impotriva poluariiPreventiv, însa, în canal au fost administrate substante care au rolul de a neutraliza eventualele hidrocarburi, fara a afecta flora si fauna. O eventuala poluare a apelor Bistritei sau a subsolului zonei ar putea afecta serios si Lacul Bacau 2, aflat în aria de protectie speciala avifaunistica din reteaua ecologica Natura 2000 – Lacurile de acumulare Buhusi-Bacau-Beresti, în care sunt monitorizate nu mai putin de 169 de specii de pasari, iar pe Lacul Bacau 2 sunt identificate 11 tipuri de habitate. Administratorii proiectului Natura 2000 au constatat ca lacul poate fi amenintat oricând, între altele, de folosirea pesticidelor si fertilizantilor în parcelele agricole de pe mal, de pasunatul animalelor, de braconaj, de recoltarea fara aviz a vegetatiei si arborilor, de procesul de urbanizare din zona, dar si de abandonarea de deseuri menajere. In legatura cu cercetarile incepute pe malul Bistritei vineri dimineata, ofiterul de presa al Administratiei Bazinale de Apa Siret, Georgiana Cernat, a precizat ca probele de apa din canal au fost aduse în laboratorul de analiza, iar rezultatele acestor analize vor fi comunicate la final. /DESTEPTAREA (Bacau), http://www.desteptarea.ro/poluare-pe-bistrita-in-zona-podului-serbanesti/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

https://das-ad/owa/redir.aspx?C=xPVnTAV3jU-Xylf-5SdO1r9qAU9L7tJIu9xFH5sP0dI-iSQ9yOooXrziChTviTBhZ0XqkHkelGI.&URL=http%3A%2F%2Fwww.desteptarea.ro%2Fpoluare-pe-bistrita-in-zona-podului-serbanesti%2F

https://das-ad/owa/redir.aspx?C=xPVnTAV3jU-Xylf-5SdO1r9qAU9L7tJIu9xFH5sP0dI-iSQ9yOooXrziChTviTBhZ0XqkHkelGI.&URL=http%3A%2F%2Fwww.desteptarea.ro%2Fpoluare-pe-bistrita-in-zona-podului-serbanesti%2F

09.11.2015

Teme similareAquatim a finalizat staţia de epurare a apelor uzate în valoare de 12 milioane de lei la Deta Aquatim SA a finalizat şi pus în funcţiune o nouă staţie de epurare a apelor uzate în localitatea Deta, judeţul Timiş. Aceasta a fost proiectată pentru a deservi populația oraşului, dar având posibilitatea de a prelua apele uzate şi din localitatea din imediata vecinătate.Valoarea investiţiei este de peste 12 milioane de lei, fără TVA şi a fost finanţată din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.Tehnologia de epurare cuprinde o stație mecano-biologică, care realizează epurarea avansată a apei uzate, cu eliminarea fosforului şi azotului şi tratarea nămolului rezultat. Dimensionarea stației s-a făcut pentru un debit mediu de 1.140 m3/zi şi unul maxim de 1.346 m3/zi. Stația din Deta, la fel ca toate celelalte nouă stații de tratare şi epurare, construite în cadrul proiectului implementat în județ de către Aquatim, este dotată cu sisteme SCADA de ultimă oră, pentru monitorizarea şi conducerea automată a proceselor. Sistemul permite monitorizarea on-line a principalilor indicatori de calitate ai efluentului, adică ai apei „curățate”, care iese din stație – pH, temperatură, azot şi fosfor, consum biochimic de oxigen şi materii în suspensie. Toate valorile parametrilor menționați sunt evaluate şi prelucrate de aplicații sofware specifice, şi astfel, procesul este dirijat prin calculator. Stația va putea fi monitorizată operațional, atât local, cât şi de la distanță, din Timişoara. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/administratie/57568-aquatim-a-finalizat-statia-de-epurare-a-apelor-uzate-in-valoare-de-12-milioane-de-lei-la-deta

Teme de mediuSe caută timişoreni cu… “mirosul fin” pentru a face parte dintr-o Gardă de Mediu cetăţenească, pentru identificarea poluatorilorOamenii cu “mirosul fin” sunt fi la mare căutare în Timişoara. Primarul Timişoarei Nicolae Robu vrea să întemeieze o Gardă de Mediu cetăţenească, care să identifice poluatorii din oraş. Practic, oamenii, pe bază de voluntariat, vor face într-un fel munca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://ziuadevest.ro/administratie/57568-aquatim-a-finalizat-statia-de-epurare-a-apelor-uzate-in-valoare-de-12-milioane-de-lei-la-deta

http://ziuadevest.ro/administratie/57568-aquatim-a-finalizat-statia-de-epurare-a-apelor-uzate-in-valoare-de-12-milioane-de-lei-la-deta

09.11.2015

unor inspectori, dar fără bani… “Cred că trebuie să venim în sprijinul Gărzii de Mediu, Instituția Primăriei nu are angajați care să facă lucrul acesta. Vrem să înființăm un corp consultativ pentru primar, care va fi un fel de gardă de mediu cetățenească. Voi lansa pe Facebook un apel către cei ce vor dori să facă parte din această echipă a primarului, cu care doresc să baleiem mereu întregul oraş, să identificăm toți agenții, persoane juridice sau persoane fizice, care afectează mediul în Timişoara. Nu vor fi plătiți, va fi o activitate pe bază de voluntariat. Printr-un corp consultativ al primarului voi face selecția între candidaturile care îmi vor fi prezentate. Pentru deplasare vom folosi logistica pe care noi o avem şi vom vedea ce putem suporta, evident, fără să încărcăm bugetul primăriei, cu bonusurile pe care le avem, inclusiv la telefonie”, a spus Nicolae Robu. Va fi mai greu acet demers, de a găsi voluntari "pricepuţi", mai ales că, spre exemplu, oamenii din zona Pădurii Verzi deja nu mai au miros... /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/35-actualitate/57544-se-cauta-timisoreni-cu-mirosul-fin-pentru-a-face-parte-dintr-o-garda-de-mediu-cetateneasca-pentru-identificarea-poluatorilor

Ce legătură există între presă, ariile protejate şi pădurile din Banat?Tiberiu Chiriches expert arii protejateCe legătură există între presă, ariile protejate şi pădurile din Banat? Un posibil răspuns a fost dat de către tinerii specialiştii în managementul mediului, care s-au întâlnit la Timişoara cu jurnaliştii din Regiunea de Vest –judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara.Scopul evenimentului ce a avut loc la sfârşitul săptămânii a fost informarea jurnaliştilor despre problematica ariilor protejate din Banat. “Am organizat acest workshop deoarece considerăm că presa are un rol deosebit în sprijinirea organizaţiilor care militează pentru protecţia naturii. Este un eveniment care şi-a propus explicarea rolului ariilor protejate prin exemple concrete, prin vizite în teren dar şi prin întâlnirea cu administratorii de arii protejate care vor participa la eveniment. Ne dorim ca materialele de presă care au ca subiect protecţia naturii să fie bine documentate, să fie explicate corect publicului larg şi în acest sens, oferim expertiza noastră bazată pe activitatea practică pe care o desfăşurăm în cadrul ProPark – Fundaţia pentru Arii Protejate”, a declarat Tiberiu Chiricheş, expert în arii protejate şi silvicultură, director executiv

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://ziuadevest.ro/35-actualitate/57544-se-cauta-timisoreni-cu-mirosul-fin-pentru-a-face-parte-dintr-o-garda-de-mediu-cetateneasca-pentru-identificarea-poluatorilor



09.11.2015

ProPark. În cadrul work-shopului s-a discutat despre managementul şi importanţa ariilor protejate şi despre planificarea strategică pentru managementul durabil al resurselor naturale, cu accent pe managementul resurselor forestiere. Reprezentanţii ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate împreună cu jurnaliştii din Regiunea Vest au vizitat Pădurea Macedonia şi Lunca Timişului pentru a descoperi 2 arii protejate de importanţă comunitară din judeţul Timiş. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/57567-ce-legatura-exista-intre-presa-ariile-protejate-si-padurile-din-banat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://ziuadevest.ro/actualitate/57567-ce-legatura-exista-intre-presa-ariile-protejate-si-padurile-din-banat

http://ziuadevest.ro/actualitate/57567-ce-legatura-exista-intre-presa-ariile-protejate-si-padurile-din-banat

de pres/Revista presei/Revista... · Web viewŞi peştii nu mai sunt, nu mai poate pescui omul de...

Documents

Transcript of de pres/Revista presei/Revista... · Web viewŞi peştii nu mai sunt, nu mai poate pescui omul de...