Desigur că o tezăde doctorat tre-buie să releve, înmiezul discursuluiștiințific, elementede originalitate,

elemente de in-teres. Să deschidă,

pe cât se poate – și se poate – porțiimportante pentru cercetări în viitor.Sunt doar câteva aspecte pe care le-am întâlnit în teza de doctorat intiulată„Energia – o abordare economică.Trecut, prezent și perspective”,susținută nu de mult de drd.ing.ec.Mircea Dragoș Radu, sub conducereamea științifică. Doctorandul aveapotențialul necesar pentru a realiza oastfel de teză, evident dificilă. Inginer

de autospațială, într-o primă califi-care, cu practică în domeniulfabricației respective, apoi economistformat la ASE București și master îneconomie, la „Blaga”, ocupându-se,printre altele, de chestiuni ale cos-turilor energetice, iar, apoi, iată doc-toratul în economie tot la ULBS. Toateacestea învelite, nutrite de o pasiunenedisimulată pentru cercetare, pentruce s-a întâmplat, ce se întâmplă înlume în domeniul ales pentru cerc-etare.Care ar fi, dar, câteva elemente relev-abile în acest demers atât de com-plex? Iată, tema „Energia – oabordare economică – Trecut,prezent și perspective” este deosebitde actuală.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Dacă politica nedestramă, economia şi cul-

tura să ne unească!“

Panait Istrate

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 436 anul XII vineri, 4 martie 2016 1 RONPUNCTUL PE EUROPA Problema „fierbinte” a energiei

– maginalii la o teză de doctorat –

Dan POPESCu

22. români în americamOTTO

“Nimic nu poate clintisau întuneca senina

strălucire a uneimeserii bine făcute.”

jean negulescoAflând că Iancu nustudiază economiapolitică şi că nu are degând să intre în afacerilefamiliei, tatăl săuîncetează să-i mai trimităbani. Constrâns de lipsaunei situaţii financiare sta-bile, Iancu a trebuit să-șiia tot felul de slujbe pen-tru a se întreţine şi pentrua continua să picteze. Alucrat o perioadă ca dec-orator de scenă în„Oraşul luminilor“, iar apoise angajase ca spălătorde vase la un hotel de luxdin Nisa.

Conf. Univ. Dr. Cornel juCan, ulBS

continuare in pag. 2

Realităţi “in glissando”(II)

continuare ^n pag. 4

”CFA Institute Research Challenge” reprezintă ocompetiție a celor mai prestigioase școli de businessinternaționale care se desfășoară anual sub auspici-ile CFA Institute, urmând cele mai bune practici pro-fesionale în cercetarea și analiza investițională.Prima competiție ”CFA Institute Research Challenge”,a fost găzduită de ”New York Society of Security An-alysts” în anul 2002, implicând doar cinci echipe dinNew York. De atunci, competiția a crescut, implicândzeci de mii de studenți din peste 800 de universități,din mai mult de 55 de țări. În primii 8 ani dedesfășurare a competitiei, mai mult de 15.000 destudenți din peste 1.000 de universități din întreagalume au participat la concursul CFA Institute Re-search Challenge.Competiția s-a desfășurat la București în două etapeși a reunit reprezentații celor mai importante școli deeconomie din România: Universitatea “AlexandruIoan Cuza” din Iași, Academia de Studii Economicedin București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara și Uni-versitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, precum siAcademia de Studii Economice a Moldovei.

”CFA Institute Research Challenge”

- continuare in pag. 5 -

Erasmus nu este doar o experiențăacademică! Erasmus reprezintășansa de a-ți lărgi orizonturile, de acunoaște oameni din toate colțurilelumii, de a vizita locuri și de a de-scoperi cultura specifică fiecărei

țări. Datorită pregătirii și ambițiiloracumulate de-a lungul primului ande studiu și cu susținerea profeso-rilor și a colegilor din anii superiori,am plecat cu emoție în aventurastudenției noastre în Gent, Belgia.

Erasmus, Belgia: Învăţare şi eficienţă

Bicaz

studentele CristinaPrund şi Andreeaurian, ulBS

Pe data de 18 sep-tembrie 1919, dininițiativa luiC.Tipuriţă sesemnează odeclarație de către

92 de oieri la Sev-astopol, împreunăcu o listă de

subscripții.În primii ani ai stăpânirii bolșevice, sunt

oferite terenuri întinse pentru pășunat, la unpreț redus. Produsele lor se desfăceau încondiții bune. Atunci a început să orga-nizeze cooperative de oieri în diferite centre,între care și la Simferopol, el fiind președinteși având în proprietate personală 1100 de oi.Cooperativa avea în afară de oi și 100 decămile, făcea deasemeni și agricultură.A cerut din țară abecedare pentru copii oier-ilor transilvăneni, care doreau să învețeromânește.

Prof. Dr. GheorghePrEda

Pagini de istorie şi viaţă economicăTRANHUMANȚA ȘI EMIGRAȚIA

MĂRGINENILORAJUNȘI ÎN DOBROGEA, CRIMEEA ȘI

SIBERIA (II)

C o n t e x t u lgeneral alr.moldova

Situația în carese aflăR.Moldova estefoarte dificilă,

extrem de tensionată. Corupţiapatologică, sărăcia şi vulnerabilitatea lainfluenţele externe sunt paralele.R.Moldova arată ca o victimă ainfluențelor geopolitice, care mereu auexistat, însă s-au intensificat în ultimii doiani. În timp ce Rusia încearcă să-şirestabilească influenţa asupra spaţiului

ex-sovietic de cândva, pe cealălaltăparte a baricadei UE, NATO şi implicitRomânia vor ca statul să devinăfuncţional, pro-occidental, pro-european.Astfel, potrivit celor întâmplate, proiectulde integrare europeană, ce se declara afi respectat, se clatină sub povaradivergenţelor economice, politice şi afenomenului migraţiei, iar evoluția celorce se întâmplă devine incertă mai multca oricând. Ipostaza în care se află nueste tocmai una favorabilă. R.Moldovaeste cea mai săracă ţară din Europa, cuun salariu mediu pe economie de 4.600de lei MDL, ce ar însemna 210 euro, înnoiembrie 2015.

Contextul paradoxal a RepubliciiMoldova – două forțe contradictorii,două lumi paralele: pro-europeană

și pro-rusă-puncte de vedere -

- continuare în pagina 3 -

masterandă CarolinaŢÎmBalari, ulBS

Cursuri extra-curriculare pentru studenţii cu EBS

EBS România - filiala Sibiu împreună cu Facultatea de Științe Econom-ice a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, a dat startul vineri,26.02.2016 cursurilor extra-curiculare EBS UNI STEPS Beginner princare studenții fac training cu specialiștii EBS în paralel cu studiile. Cur-surile se vor desfășura pe parcursul a patru semestre și vor cuprindenoțiuni generale de programare și noțiuni de programare web.

continuare in pag. 8

- continuare în pagina 6 -

- continuare în pagina 6 -

AmericA, AmericA2 VINERI 4 MARTIE 2016

urmare din pagina 1

-A ajuns învăţăcel al lui Brâncuşi, careîi spunea: „Şi dacă ai face chip cu unsingur ochi, crezi că te-ar băga cinevala puşcărie?”... „Abia mai târziu aveamsă desluşesc adevăratul tâlc al acelorvorbe. De fapt, el îmi dăduse primalecţie de libertate.” (Jean Negulesco,Manuela Cernat, Editura alo,Bucureşti!, Bucureşti, pag. 17; Drumprintre stele Amintiri europene şi holly-woodiene, Jean Negulesco, EdituraMeridiane, Bucureşti, 1989, pag. 37/Things I Did... and Things I Think I Did,Jean Negulesco, Linden Press/ Simon& Schuster, New York, 1984)În anul 1922, Iancu s-a întors în ţarăpentru a-şi vedea familia. Cu aceastăocazie, pe 30 decembrie, deschideaprima expoziţie personală la PalatulAteneului. Din nefericire însă, într-unBucureşti mult mai conservator decâtParisul, criticile nu i-au fost deloc fa-vorabile.Întors în capitala Franţei, s-aîmbolnăvit de tuberculoză fiind obligatsă trimită un tablou la Salonul deToamnă. Cu banii primiţi de la cineas-tul american Rex Ingram pleacă peRiviera pentru a se însănătoşi. Atunci ova fi întâlnit pe prima sa soţie, ameri-canca Winnifred Ayers. La dorinţa luiWinnifred se căsătoresc în Paris, de-parte de familie, iar aceasta, pentru a-l îmbuna, îi organizează o expoziţie laGaleria „Campagne Premiére”. Spredeosebire de criticii români, ceifrancezi au numai cuvinte de laudă laadresa lui Negulesco, bucuria fiind-uiîntunecată însă de moartea frateluisău, George. Soţia sa îl va convingesă părăsescă Parisul şi să plece înAmerica, stabilindu-se la New York.Pe atunci avea doar 26 de ani şiresimțea totuşi nostalgia Parisului,unde-şi avea atelierul în care va locuiapoi sora sa. Având neînţelegeri înmariajul cu Winnifred datorită diferenţeide mentalităţi, Jean se refugiază înpictură, făcând tot posibilul să ajungăcât mai sus. Făcea rame pentrutablouri, a deschis o şcoală de picturăși organiza expoziţii cu lucrările lui şiale celor pe care îi îndruma.În luna februarie 1929, la Washington,deschidea prima expoziţie personalăla „Yorke Gallery”, unde inclusese şi olucrare a surorii lui, Sabina. Eveni-mentul fiind un succes, Jean va ex-clama că ei, Neguleştii, au dat Americape spate. Fericirea lui Negulesco esteumbrită, şi de data aceasta, de divorţulde soția sa, care îi luase toate lucrărileşi tot ce avea el mai important.Jean trebuia să pornească din nou, dela zero...Trecând printr-o perioadă grea, Neg-ulesco se hotărăşte să plece la Holly-wood, fiind atras și de un potenţialfinanciar care să-i schimbe în binesituaţia precară. Acolo o întâlneşte peGreta Garbo, cu care are o scurtă idilăce se va transforma într-o prieteniecare a durat toata viaţa. Îi face aces-teia o serie de portrete care îi voraduce un succes moderat din punct devedere financiar... Era totuși un începutde bun augur.Fiind acceptat în cercul miliardarilor,ajunge să se întâlnească des cuWilliam Randolph Hearst, magnatulpresei; îi face potretul lui Lady Mount-batten, soţia viitorului erou al armateibritanice și este inclus în anuarul„România”, editat de comunitatearomânească din Statele Unite, undese face un elogios studiu asupra per-soanei sale, explicizându-se ascensi-unea acestuia. În anul 1931, oexpoziţie personală deschisă la Seat-tle se vinde în câteva ore cu un total de19.000 de dolari. La scurt timp dupăaceastă expoziţie, Jean se vede în

postura de ghid pentru marele critic şiistoric Elie Faure, atunci când acestavine în vizită la Hollywood şi, care îi vaschimba total destinul: „Nu măinteresează să ştiu cât de talentat pic-tor eşti. La Hollywood, cinematografuleste o artă nouă şi măreaţă în care seîmbină toate celelalte forme artistice.Este arta epocii noastre. Fă pasul de-cisiv şi pătrunde înăuntru.”Astfel, Jean investeşte banii primiţi înurma expoziţiei într-un film realizat deel, care, deși a fost un eşec, îi de-schidea porţile studiourilor Paramount.Fiind cooptat în echipa filmului „This isthe nigt”, Iancu se va semna JeanNegulesco. Doi ani mai târziu, realiza„Farewell to Arms”, film ce este con-siderat şi azi un mare succes. A de-venit din ce în ce mai apreciat de cătreşefii de la Paramount care i-au oferit săregizeze, în tandem cu Harlan Thom-son, comedia Kiss and Make up (Sărutşi fard) şi filmul The Man that Broke hisHeart (Omul care şi-a frânt inima),împreună cu Michael Curtiz, uncineast american de originetransilvăneană.În anul 1936, este concediat de la stu-diourile Paramount, dar îşi găseşte delucru imediat, prin intermediul relaţiilorsale. Este angajat temporar la stu-diourile „Universal”, timp în care Jeancontinuă să picteze şi se apucă săscrie scenarii pe care le va vinde cusucces. Chiar studiourile „Universal” acumpărat de la el scenariile pentruBeloved Brat (Preaiubit îngeraş), iarSwiss Miss (Miss Elveţia) este luat de„Hall Roach” și Fight for your Lady(Apără-ţi iubita) de „R.K.O.”În anul 1940, a fost angajat de FraţiiWarner şi trimis în scurt timp, peCoasta de Est, pentru scurt-metrajulcomandat de Armată, The Flag of Hu-manity.După intrarea Americii în război, Jeanva fi unul dintre puţinii regizori rămași laHollywood, fapt ce l-a ajutat săavanseze rapid. Până în 1945, el va fisemnat peste 48 de minireviste muzi-cale şi 50 de scurt-metraje. În aceeaşiperioadă, Fraţii Warner îi oferea debu-tul în filmele de lungmetraj cu Singa-pore Woman (Femeia din Singapore).În anul 1943 Jean se apuca să filmezeThe Mask of Dimitrios (Masca lui Dim-itrios), film extrem de bine primit de crit-ici: Los Angeles – „Un film cu adevăratexcepţional, o operă prima semnatăde Jean Negulesco pe care până ieri l-am cunoscut doar prin scurt-metraje.”Astfel, Negulesco a intrat cu adevăratîn lumea bună a filmului american.Urmează un nou proiect importat pen-tru el, filmul The Conspirators (Con-spiratorii), care primea la rândul săufoarte bune aprecieri. În întregul an 1946, la Hollywood s-aufilmat 52 de filme dintre care trei suntale lui Jean Negulesco: Nobody LivesForever (Nimeni nu trăieşte veşnic),Three Strangers (Trei străini) şi Hu-moresca.S-a căsătorit cu Dusty Diamond, foto-model şi starletă la Hollywood. Dusty,deși cu 13 ani mai mică decât Jean s-a dovedit a fi o adevărată parteneră deviaţă pentru el, prin caracterul şi com-portamentul ei, înţelegându-i chiar şifelul acestuia de a relaţiona cu actriţelede pe platourile sale. Despre acesteactriţe, Jean va declara: „Am avutnorocul să lucrez cu cele mai fru-moase femei din lume. Dacă nu mălăsam fascinat de magnetismul lor, n-aş fi izbutit să le captez vibraţiamagică” (Jean Negulesco, ManuelaCernat, Editura alo, Bucureşti!, Buc,pag. 102). În anul 1947, Jean va reconfirma apti-tudinile sale regizorale din Humorescacu filmul Deep Valley (Vale adâncă).În 1948, actriţa principală din JohnnyBelinda, Jane Wyman primea Oscarulpentru rolul său iar acest film regizat deJean Negulesco a fost considerat„capodopera lui Negulesco”. Filmul va

primi nominalizari pentru toate cate-goriile existente la acea vreme, în total12 nominalizări la Premiile Oscar. În ciuda succesului înregistrat, anul1949 îl găseşte din nou şomer pe JeanNegulesco. Astfel, el se hotărăşte săplece pentru un timp din Hollywood. Un prieten, Brian Aherne, îi pune ladispoziţie bungalo-ul său din PalmSprings, unde va trăi într-un cerc so-cial ce îi număra pe Ava Gardner,Bette Davis, Clarck Gable, HenryFonda, Olivia de Havilland, JoanCrawford, Rita Hayworth şi soţul ei,prinţul Ali Khan. Daryl F. Zanuck i-a oferit un salariudublu la studiourile Fox, la întoarcerealui Negulesco din Palm Springs. Co-laborarea cu studiourile Fox sedovedește totuși a fi fost una foarterestrictivă. El va ajunge între primiizece regizori de la Hollywood cu: TheForbidden Street (1949), Under MySkin (1950), Three Came Home(1950), Take Care Of My Little Girl(1951), The Mudlark (1951). În 1952,se află printre cei mai importanţi regi-zori, cu trei premiere într-un singur ance au succes atât financiar, cât şi criticși filmând pentru prima dată color:Phone Call From A Stranger, Lure ofthe Wilderness, Lydia Bailey. Dupăperfomanţa din 1953, de a filmacadrele din Titanic pe uscat, astfelîncât orice privitor să creadă ca totulare loc pe un vas, lui Negulesco îi esteîncredinţată în același an comediaHow to Marry a Millionaire, al doileafilm în sistem Cinemascop din istorie,având-o în rol principal pe MarilynMonroe. Tot atunci va apărea şi Scan-dal at Scourie. Chicago Tribune scria: „SimpaticulJean Negulesco este posesorul a 69de perechi de pantaloni sport, 53 deveste, 500 de cravate, trei duzini depălării, cîteva duzine de cămăşi demătase şi cămăşi sport, 50 de perechide pantofi, garderobă care îl ajută săfie cel mai elegant regizor al Holly-woodului.” În 1954, Jean Negulesco primeşteaprobarea de la „20th Century Fox” săregizeze Three Coins in the Fountain(Trei parale în Fântână), iar Louis Mar-corelles scria în Le Monde: „Ca să-ldefineşti pe Jean Negulesco, trebuiesă te referi la două persoane distincte– la excelentul profesionist şi la rafi-natul om de cultură.”A fost rugat să regizeze spectacolul dinseara Premiilor Oscar (1955), desprecare Jean Negulesco declara: „Omuncă istovitoare. Am acceptat-onumai cu două condiţii: prima, ca toatevedetele, toţi actorii candidaţi la premi-ile de interpretare şi toți actoriinominalizaţi pentru roluri secundare săurce pe scenă spre a înmâna trofeelerezervate laureaţilor de la comparti-mentul tehnic. Milioanelor de telespec-tatori li se oferea astfel ocazia să-şivadă actorul sau actriţa favorită, fie eipremiaţi sau nu. A doua condiţie – săfie atribuit un Premiu Omagial GreteiGarbo.” În anul 1955, alt film în regialui Negulesco, „Daddy Long Legs”,avandu-l în distribuţie pe Fred Astaire,va fi nominalizat la Premiile Oscar. În 1957, Fox îi încredinţează lui Neg-ulesco Boy on Dolphin (Băiat călare pedelfin), un alt film fascinant, cu SophiaLoren. În următorii 2 ani, avea să mairegizeze încă 4 filme: A Certain Smile(1958), The Gift Of Love (1958), CountYour Blessings (1959) şi The Best ofEverything (1959). Nu va fi trecut prea mult timp și Jeanîncepea să-şi dea seama că este opiedică pentru el, din punct de vedereprofesional, contractul cu Fox care îiimpunea ce şi cum să regizeze.Astfel, începea un nou proiect, filmulJessica (1962), pe cont propriu, caproducător şi regizor. Filmul a fostoarecum un eşec financiar, încasărileacestuia nereuşind să acopere cheltu-ielile.

jEan nEgulESCO

Conf. Univ. Dr. Cornel juCan,ulBS

- va urma -

3VINERI 4 MARTIE 2016 puncte de vedere

urmare din pagina 1

Potrivit Biroului Naţional deStatistică de la Chişinău1 , înmedie, un moldovean trăieşte din2.000 de lei moldoveneşti (puţinpeste 90 de euro) pe lună. Dinfiecare 100 de lei cheltuiţi de ofamilie din R.Moldova, 40 se ducpe hrană, 22 pe întreţinerea şidotarea locuinţei, 12 peîmbrăcăminte, 6 lei pe sănătate şiîngrijiri medicale, respectiv câte 4lei pe transporturi şi comunicaţii.Restul de 10 lei reprezintă altecheltuieli cum ar fi cele de agre-ment, băuturi alcoolice şi tutun.Pentru învăţământ sunt alocaţidoar 0,7% din bugetul familiei.Principalele surse de venit suntsalariile 39%, prestaţiile sociale21% şi banii primiți din străinătate20%. Potrivit datelor Băncii Mon-diale2 , peste 800.000 demoldoveni trăiesc în afara ţării,reprezentând un sfert dinpopulaţie. Destinaţiile cele maipopulare sunt Rusia, Franța,Italia, Spania şi România. Baniitrimişi acasă de moldoveniiplecaţi peste hotare au depăşitvaloarea de 2 mlrd $/an, în ultimiiani, adică un sfert din PIB pe an,dar au scăzut în 2015.Cu o datorie externă caredepăşeşte 100% din PIB a țării,inflaţie ridicată, contracţieeconomică şi un deficit bugetaruriaş, economia moldoveneascăse află la marginea prăpastieidupă criza bancară de la sfârşitulanului 2014, când a fostdezvăluită peste noapte o„dispariție misterioasă” în valoarede un miliard de dolari, aproxima-tiv 13% din PIB, la trei dintre celemai mari bănci din ţară. Astfel,scânteia care a aprins actualacriză politică a fost afacerea zisă“a miliardului furat” care a arătatla ce nivel domneşte corupţia înaceastă ţară. După cum precizaspecialistul Francez al MoldoveiFlorent Parmentier, “R.Moldova eun stat “capturat” în care bogăţiilesunt acumulate în câteva mâini”. retrospectiva situației actualedin r.moldovaClasa politică s-a polarizat extremși demonstrează că este departede interesele cetățenilor. O partea clasei politice vrea evitarea an-ticipatelor, fără a ține cont de alterepercusiuni, o altă parte, vreaanticipate, fără a ține cont de cear putea urma după asta. Culturapolitică a partidelor din RM estesub orice nivel, instituțiile statuluisunt aproape paralizate, cetățeniisunt confuzi și nu știu ce să facăși de partea cui să fie. Toate promisiunile făcute de politi-cienii democraţi şi proeuropeni,după aprilie 2009, nu au fostaltceva decât dezamăgireapopulației. În perioada 2009-2015„integrarea europeană” a adusRepublica Moldova în faţa unuicolaps economic. Bogaţii au de-venit şi mai bogaţi, iar săracii nuştiu dacă există o limită pentruziua de mâine. În ultimii ani, subdeviza „integrării europene”, auavut loc mai multe scheme crimi-nale şi afaceri suspecte –Pădurea Domnească, concesion-area aeroportului şi jaful miliardu-lui .„Jaful secolului”, aşa cum a fostsupranumită dispariţia a 13,5 mil-iarde de lei moldoveneşti, echiva-lentul a un miliard de dolari la datafraudei, a fost realizat, potrivit an-chetatorilor, printr-un sistem com-plex de contracte şi tranzacţii

offshore.Dispariţia banilor din bănci a con-dus la criză economică şi blocajpolitic. Scandalul din sectorulbancar a declanşat o devalorizareabruptă a leului moldovenesc –de la 13-14 lei/dolari în vara lui2014 la peste 20 de lei/dolar înprezent. Inflaţia s-a evidențiat,astfel, printr-o depăşire de 12-13% în toamna anului trecut.Pentru stabilizarea sistemuluibancar, banca centrală a preluatcontrolul băncilor falimentare. Investiţiile sunt ca şi inexistente,iar economia, acolo undefuncţionează, este stopată efectivde accesul dificil la finanţare.Randamentul mediu al titlurilor destat pe termen scurt a crescut la23% pe finalul anului trecut, faţăde 10% la sfârşitul lui 2014. R.Moldova a semnat, lajumătatea anului 2014, un acordde asociere cu UE, care părea săpoziționeze ţara pe o direcţie fermpro-occidentală. Meritele pentruAcordul de Asociere nu sunt alepoliticienilor moldoveni, ci de fapt,ale policitienilor români care aufăcut lobby pentru RepublicaMoldova la Bruxelles.„Dacă nu era..., lobby-ul româ-nesc la Bruxelles nu se maisemna nici acest Acord deAsociere, de care politicienii dinMoldova își bat joc, că nu-limplementează. Singurul fel încare se poate face integrareaeste să unim forțele România cuRepublica Moldova”, afirmapreședintelui Platformei Unioniste„Acțiunea 2012”, George Simion3

.Pentru mulţi moldoveni, actualulguvern declarat pro-european,însă, este doar declarativ şitotodată nelegitim, cu miniştri şiasociaţi discreditaţi în scandalulbancar sau în alte cazuri decorupţie. În fața acestei situații,declarații ale poziției R.M. pro-eu-ropene, Rusia a reacţionat prin in-terzicerea importului de vinuri şiproduse agricole, ce a însemnato lovitură grea pentru o economieputernic dependentă de expor-turile agricole către ruşi.Unii susţin că protestele de stradădin R. Moldova aparţin pro-ruşilorcare încearcă să răstoarne un gu-vern pro-european. Universul paralel, în care se aflăcele două tabere de guvernare șidivizarea ajunge până la cotegreu de înțeles. Tabăra anti-guvernamentală solicită demisiaGuvernului și în special al pre-mierului Pavel Filip, ales recentîntr-un cadru mai obscur, precumşi alegeri parlamentare anticipate.Există unele nemulţumiri şi cuprivire la mediul din care provineFilip. Criticii vorbesc desprerelaţiile acestuia cu cel mai bogatom al ţării, Vladimir Plahotniuc,despre care se spune că este„păpuşarul” din spatele sceneipolitice şi care ar fi principalul re-sponsabil pentru corupţia politică.Tabăra compusă din două grupăripro-Moscova şi una pro-europeană – Alianța Usatîi –Dodon (Partide pro-ruse) – DA(platforma civică care a a organi-zat protestele de la Chișinău dintoamna 2015), seamănă, para-doxal, cu alianța începută în 2009AIE - PLDM, PDM și PL (partidepro-europene). Așa cum AIE afost forțată să se formeze îm-potriva lui Voronin, prin unireaunor forțe în realitate incompati-bile pentru a accede la putere,chiar în clipa imediat următoare s-a apucat de distrugerea adver-sarului de alianță, așa pare sortitsă se întâmple cu alianța tot mai

definită PSRM - PN - DA. În di-rect, liderii lor (Năstase, Dodon șiUsatîi) au promis să nu se atacereciproc, timp de un an dupăalegeri. Ce se va întâmpla dupăacest an, dacă aceste alegeri aravea loc? Vor începe din nou dis-puta discuțiilor vizând „oli-garhizarea” puterii? Sau se vamerge pe acuzații privind vectorulgeopolitic - „să nu dăm țararușilor”? Deși, acum, aceastădiscuție pare speculativă,susținătorii protestelor trebuie săgândească foarte bine și să afleclar ce intenții au cei care îicheamă pe oameni la protestepentru a nu ajunge, peste câțivaani, în exact aceeași situație. Statul, oricine l-ar reprezenta tre-buie să fie vocea societății.Aceasta este viceversa R.Moldova, acest stat nu facealtceva decât să ignore intereselecetățenilor. Rezolvarea conflictu-lui geopolitic (una dintre priorități)sau eliminarea oligarhiei, poate fiobținută doar prin intrarea în UEși NATO. Problema esențială nueste doar oligarhia sau risculvenirii opoziției proruse, ci chiarstatul R. Moldova. Majoritateacetățenilor pro-europeni sunt înstrăinătate, acțiunilor lor de expri-mare fiind reduse, astfel șieducația majorității celor ce îșiexpun părerea vizavi de actualapoziție de orientare a statuluidevine incertă. Cea mai mareparte aflată actual în RM, estepopulația îmbătrânită, care,privind la haosul instaurat nu îșidoresc altceva decât o direcție aRM spre Rusia, specificând înconcepția lor stabilizarea deodinioară ce a “existat cândva”.Dar ce se întâmplă cu populațiatânără? Cunoscând viața acerbădin țară nu au găsit altă soluțiepentru asigurarea unui viitor fam-iliei decât migrarea în țările eu-ropene.abordarea speculativăÎn R.M. se cer alegeri anticipatede către protestarii din PMAN decâteva luni. Ce consecinţe aravea alegerile anticipate? "N-arface decât să prelungească pe-rioada de incertitudine, de insta-bilitate, criza se va adânci. Nuvorbim doar de o criză politică,vorbim în primul rând de o crizăeconomică, socială, cu implicaţiifoarte mari pentru populaţia dinRepublica Moldova", precizeazăconsilierul prezidenţial. Este bine de știut, însă că cei ceurmăresc cu orice preț compro-miterea viitorului european alMoldovei se află în soldaMoscovei. Imaginându-nevenirea la putere a forţelor pro-ruse, ar însemna deturnarea Re-publicii Moldova de pe caleaeuropeană, reducerea la zero aeforturilor făcute anterior, inclusivde către partenerii noştri de dez-voltare, pentru democratizarea R.Moldovei şi asigurarea unui nivelde trai decent cetăţenilor etc. Care este atitudinea României?Când ar putea debloca Româniaîmprumutul de 150 de milioanede euro pentru RepublicaMoldova? "E prematur sădiscutăm în momentul de faţă.Trebuie să fie realizaţi paşiimportanţi de către Guvernul dinRepublica Moldova în direcţia re-formelor. De asemenea, trebuieavut în vedere inclusiv un posibilacord cu Fondul Monetar. Amvăzut că la prima şedinţă de Gu-vern s-a dorit solicitarea sprijinuluidin partea FMI. Sigur că vom ficorelaţi cu acţiunile FonduluiMonetar Internaţional şi deasemenea sigur cu acţiunile

diferitelor state membre ale UE înRepublica Moldova (...).Autorităţile din România pot săajute Guvernul din RepublicaMoldova, în măsura în care vor firealizate progrese importante îndirecţia reformelor", spuneLeonard Orban.Coerența și credibilitatea suntmiza pe calea europeană a țării.Consiliul Europei va continua săcoopereze cu RepublicaMoldova, inclusiv prin intermediulComisiei de la Veneția, în scopulde a ajuta țara pentru a depășidificultățile politice actuale. Dinpăcate, șansele pentru integrareaRepublicii Moldova de UniuneaEuropeană sunt extrem de re-duse, populația a înțeles asta șinu vrea ca Republica Moldova săse transforme în Ucraina, încer-când, pe ultima sută de metri, săsalveze ce mai poate salva, chiardacă este o luptă acerbă plină deinterese personale. Vocea unuicetățean nu mai valorificădemocrația pe care afirma statulcândva că ar avea-o. Urmează operioadă de stagnare șidegradare, similare celor de până

acum, având în vedere că sis-temul a reușit să se replieze, iarcaracatița care doar și-a schimbatinterfața este mai greu de elimi-nat. Bibliografie1.http://theamericanyets.com/index.php/2016/01/21/everything-you-need- to -know-abou t - the -moldova-protests/ 2. http://www.statistica.md/ 3.http://www.worldbank.org/ro/country/moldova4. http://unimedia.info/5. http://independent.md/6. http://www.jurnaltv.md/7. http://www.timpul.md/8. http://www.noi.md/referinţe:1.http://www.statistica.md/ 2.http://www.worldbank.org/ro/country/moldova 3. http://unimedia.info/stiri/video-george-s imion- repub l ica-moldova-nu-va-intra-niciodata-in-u n i u n e a - e u r o p e a n a -109156.html#.Vrmp6bZPSQs.facebook

masterandă CarolinaŢÎmBalari, ulBS

Chişinău, STaTuia lui şTEfan CEl marE

cercetAre VINERI 4 MARTIE 20164

urmare din pagina 1

Nu doar politici economice fun-damentale, ci și numeroasecercetări din economie cât și înperspectivă multidisciplinară,teoretică și pragmatică, înstatele dezvoltate dar și îneconomii decalate, seconcentrează astfel. Energiareprezintă problema care adeclanșat, ca maxim al uneisuite băgate mai puţin în seamă,o mare criză economico-financiară în lume la începutulanilor 1970, de atunci eaaflându-se mereu „à la une” înfața specialiștilor. Complexitateachestiunii ca atare, împletirea cuun politic complicat, deseori greuprevizibil, „indisciplinat”, deseori„spontan”, cu explicații în „sub-teran” au adâncit și adâncescîntrebările care se pun în fațadomeniului, dar și răspunsurilepe potrivă. Avem nevoie nu doarmicroeconomic, ci și din per-spectiva macrosintezei, de anal-ize și formulări, de puneri noi deprobleme, de interpretări care sărăspundă marii complexități avieții economico-sociale,naționale, comunitare, globale.De examinări și interpretări caresă privească energia nu doar cao intrare – este drept, esențială– a circuitului economic, ci ca unnumitor comun al întregii noas-tre dezvoltări și civilizații. Ca unfactor de producție hotărâtor, cuconexiuni și integrări hotărâtoarecu întreaga structură clasică șineoclasică a factorilor deproducție, respectiv munca,pământul (natura), capitalul,informația, „savoir-faire”-ul, etc.O altă „energie”. Cum ogestionăm, la ce niveluri, cum șide ce o folosim? În lipsa en-ergiei, chiar dacă doar înaparenţă, viața, după o scurtăperioadă muribundă, va dispare,va expia. Să avem dar grijă. Auapărut în acest sens noi disci-pline, de pildă „Antropocenia”,care, cu precădere din perspec-tiva energiei, a evoluției, în timpde milenii, a mixului energetic,studiază impactul esential alomului asupra mediului. Tocmaiîn acest sens, cercetarea dom-nului doctorand Mircea DragoșRadu, realizată la nivelul unorfoarte buni parametrii calitativi, nis-a părut, părere convertită încertitudine, nu doar interesantăci foarte utilă pentru economie.Potrivit temei alese și maniereioriginale de tratare, lucrarea dedoctorat menționată – logicstructurată – se deschide cu uncapitol privind „Resursaenergetică – de la larghețe laconstrângeri. Coordonate aleevoluției în spațiul românesc,european și global”. În acestcapitol, doctorandul a demon-strat vaste cunoștințe econom-ice și tehnice, înțelegerea șiconcluzionare clară a unor etapeși definiții, a raporturilor dintrepiață și instituții, a raporturilordintre energie - în speță surseleși exploatarea acesteia – și dez-voltare, civilizație, a comporta-mentelor și acțiunilor mariloractori de piața energiei. Toateacestea i-au oferit doctoranduluio interpretare științifică a treceriiresursei energetice de la„larghețe” la „constrângeri”. Mi-aplăcut foarte mult punerea înproblemă, în ecuație a domnuluidoctorand.Cum s-au derulat crizele astfel?

Autorul se referă la cele 7 crizeale petrolului în raport invers cupreceptul filozofic al celor „7 vacigrase”. Domnia Sa are în vedereconștientizarea dependenței dehidrocarburi, riscul unei crize sis-temice și subsistemice general-izate, „economia alternativă”.Evident, abordări originale carederobează, care devoaleazăconținutul foarte interesant alcelor ce urmează. Și ceurmează? Iată, o nouă inter-pretare în ce privește factorii deproducție, doctorandul prop-unând în locul schemelor cla-sice, energia și cunoașterea ca„factori de producție primari, ac-tivi și determinanți”. Tocmai dintr-o astfel de perspecttivă esteanalizată productivitatea, fapt cepoate aduce elemente noi în ceprivește ierarhizările șicontribuțiile economice în lume.Doctorandul a poposit apoi, înexaminările sale, pe problemelelegate de valoare-preț în dome-niul energiei. Precum în parteaprecedentă, aflăm și în acestepagini ale tezei de doctoratmultă substanță originală,„trădând”, deopotrivă, teoreti-cianul și practicianul de foartebun nivel. Nu este deloc vorbade un discurs abscons, rupt deviață, ci, dimpotrivă, abordându-se energia atât în calitate de„concept economic”, ca „noțiunede piață”, cât și ca „noțiune devaloare”, dintr-o perspectivăsubiectivă și obiectivă, avem de-a-face cu relevarea unorexplicații plauzibile privindevoluții ale prețului carburantului– și avem exemplul de astăzi –,impactul sectorului energetic îneconomia mondială, „rivalitatea”mai mult sau mai puțineconomică a surselor energet-ice. Doctorandul intră astfel,opiniez, chiar dacă noțiunile șicategoriile respective sunt încăîn discuție, pe teritoriul deosebit

de complex al „Antropoceniei”.Al acestei discipline vitale, foartetânără, la care eu m-am referit încâteva articole în premieră, decurând, disciplină vitală înexaminări pe scara timpurilor ge-ologice, ce urmărește acum,cum spuneam, să-și clarifice maimult obiectul de studiu și metodade cercetare. Totodată, autorulabordează problema complexăa autonomiei de un tip sau altul,la nivelul statelor sau alcomunităților, în privințaresurselor energetice.Ce se vădește? Ce se întâmplă?Și ce se poate întâmpla cuRomânia astfel? Iată întrebări lacare doctorandul oferărăspunsuri pertinente, pe care leconsiderăm deosebit de utilefactorilor naționali și comunitaricu răspunderi economice,politice, sociale în domeniul en-ergiei. Demnă de tot interesul șicu un caracter net de originali-tate sunt considerațiile doctoran-dului privind „teoria vârtejului” și„dinamica prețului țițeiului Brent”preconizată din perspectiva atrei scenarii. Scenarii pe care au-torul le propune, le examinează,le concluzionează cureverberații pragmatice remar-cabile cu multă minuțiozitate.Tocmai într-un asemenea cadrupot fi relevate variațiile șiflexibilitățile raporturilor valoare-preț în energie și, mai ales, pen-tru hidrocarburi.O ultimă parte a lucrării de doc-torat a domnului drd. MirceaDragoș Radu este consacratăsugestiv „învinșilor șiînvingătorilor” într-o lume post-hidrocarburi. Fără a fi tentatneapărat de evoluțiile spectacu-loase „în jos” ale prețurilor re-spective, cercetătorul MirceaDragoș Radu propune astfelcâteva coordonate ale unei lumiposthidrocarburi, marcând dinnou apropierea și chiar în-

cadrarea sa în domeniul„Antropoceniei”.Care sunt deci factoriischimbării? Ce tendințe există înperioada curentă și cum seprefigurează ele în viitor? Cumse vădește comportamentuluman în situația mixului ener-getic? Și ce fel de mix energetic?În ce măsură și cum este opusănoțiunea de tranziție energetică,categoriei de mix energetic?Care este comportamentul ener-getic al protagoniștilor în erahidrocarburilor și în eraposthidrocarburi? Ce putemspune dintr-un astfel de unghidespre evoluțiile energetice alețărilor OPEC, ale SUA, Canadei,Rusiei, Norvegiei? Cum aevoluat – și cum evolueazăstructura consumului energeticpe principalele economii din Eu-ropa, în Japonia, China, India,Brazilia (state BRIC), dar șiRomânia? Sunt toate acesteachestiuni la care doctorandul arăspuns pertinent, în profunz-ime, cu obiectivitate, urmărind,de fiecare dată, să desprindă el-emente și considerații noi, pecare le-a înfățișat astfel în teză șiimplicit factorilor decidenți. Căaceștia au ținut, țin sau nuseama de astfel de concluzii,este o altă problemă. În opiniamea, la noi, de multe ori nu ținseama, fiind, în mare măsură,încă tributari corupției, strategiei„băieților deștepți”.Desigur că concluziile cu care seîncheie fiecare capitol precum șilucrarea în ansamblu, concluziiclare, logice, precise, ca urmarea analizelor întreprinse,amplifică și valoarea și utilitateatezei de doctorat a domnuluiMircea Dragoș Radu, cu demer-suri foarte bine ancorate într-olume economică, socială șipolitică bulversată și bulver-satoare, bulversantă,deopotrivă. O lume care ne-a

condiționat, în bună măsură, cal-itatea vieții noastre de pânăacum, și care ne-ocondiționează și pe mai departe.Bibliografia tezei este vastă. Aufost consultate lucrări ale clasi-cilor teoriei valorii, alemarginaliștilor, până la autoriiunor concepte moderne,totodată fiind citate lucrări, într-un număr mare, de autori îndomeniul factorilor de producție,mai ales energiei, economieimondiale, etc., cu toții fie dinșcoala europeană, fieamericană. Ideilor citate, bineexaminate, valorificate şi co-mentate de doctorand, li s-aualăturat considerații originale aleDomniei Sale. Stilul de redactareși prezentare al lucrării a fostbine ordonat, doctoranduldemonstrând o veritabilă capac-itate de exprimare elocventă,îngrijită, semnificativă. Graficalucrării și aparatul matematic aufost bine proiectate, tabelele șigraficele au fost grăitoare, tezaare un aspect foarte îngrijit, ele-gant.Mai ales din perspectivapublicării tezei, am recomandatdoctorandului mai multă analizăprivind: a) perspectivamondoeconomică a energiei; b)considerații mai ample privind„Antropocenia”; c) analize perti-nente și critice, mai ales, privind„băieții deștepți” din economiaromânească și cum pot fipreveniți și eliminați aceștia, etc.Cred că fiecare trebuie să facemcâte ceva pentru a termina cuaceşti profitori, îmbogăţiţi printr-un real furt din banul public.Evident că o asemenea teză dedoctorat a întrunit aprecierilemaxime ale Comisiei de evalu-are, constituită din profesori dela Universitatea din București,de la Academia Română și de laUniversitatea ”Lucian Blaga” dinSibiu.

Dan POPESCu

midwest united States

riO dE janEirO

VINERI 4 MARTIE 2016 5provocări

urmare din pagina 1

Echipa reprezentantă a Universității“Lucian Blaga” din Sibiu la cea de-apatra ediție a concursuluidesfășurată în România, a fostformată din masterandele Ioana An-dreea Bogoslov, Alexandra-Gabriela Marina, Nancy Panta,Loredana Paunescu și LauraLascu, sub coordonarea domnuluiprofesor Eduard Stoica, NataliaGrossu în calitate de mentor dinpartea CFA Society România, LiviaIlie, Liliana Bunescu, Diana Mihaiuși Vasile Brătian. Competiția pune accentul pe muncaîn echipă, studenții formând echipede cercetare și analiză a unei com-panii tranzacționate public, de dataaceasta compania analizată decătre studenții din România și Re-publica Moldova fiind Albalact S.A..Prima etapă a competiției implică în-tâlnirea participanților la concurs cumanagementul companiei anal-izate, unde are loc prezentareaacesteia. Fiecare echipă are rolul dea scrie un raport de cercetareasupra companiei atribuite, făcândo recomandare către investitori de acumpăra, vinde, sau reține (buy, sell,or hold). Raportul trebuie să conținăo analiză fundamentală a companieiși a industriei în care activeazăaceasta, iar recomantarea trebuiejustificată prin metodele de evaluarefolosite. Analiza fundamentalăreprezintă examinarea informațiilordisponibile în mod public și formula-rea de previziuni pentru a estimavaloarea intrinsecă a unui instru-ment de capitaluri proprii. Exempleleinclud estimarea valorii titlurilor decapital, previziunile de vânzări,estimările riscurilor companiei, pre-cum și ale industriei, dar și date eco-nomice, cum ar fi creștereaeconomică, inflație și rateledobânzilor.

Eforturile depuse de către profesoriiimplicați în acest proiect și sprijinulacestora au dus la o aprecieredeosebită din partea juriului CFA In-stitute Research Challenge, echipadin Sibiu fiind clasată printre celemai bune, iar raportul realizat fiindconsiderat relevant cu o recoman-dare puternic justificată prinmetodele de analiză și evaluarefolosite. Spiritul organizatoric și mo-tivant au fost transmise de cătredoamna Livia Ilie și domnul EduardStoica, profesorii care au însoțitechipa la faza națională acompetiției. Contribuția domnuluiVasile Brătian, care și-a pus am-prenta pe raportul realizat prin anal-iza evoluției prețului acțiunii Albalactîn timp discret și continuu, a fostremarcată de către juriu, acestaavând numai cuvinte de laudă. Unrol important l-au avut doamneleprofesoare Liliana Bunescu, DianaMihaiu care au contribuit pe tot par-cursul proiectului, ajutând echipa săînțeleagă și să aplice pașii necesarianalizei companiei. O atențiedeosebită în pregătirea echipei ademonstrat-o mentorul din parteaCFA Society România, NataliaGrossu. Punând la dispoziție toatecunoștințele pe care le deține șidovedind un interes sporit în re-alizarea raportului, aceasta a reușitsă ghideze membrii echipei dinSibiu pe tot parcursul competiției.Nancy Panta: “Întocmirea raportuluipropriu-zis a presupus multă muncăși timp investit, dar cred ca ne-amorganizat bine ca și echipă. Ade-varatele emoții le-am simțit la mo-mentul prezentării, când am vazutce înseamnă să concurezi cu ceimai buni studenți din țară. Am avutparte, însă, de sprijin atât de la pro-fesorii care ne-au însoțit, cât și de lacei de acasă, de la care am primitmesaje foarte frumoase. Cea maisolicitantă mi s-a parut sesiunea deîntrebări, în care trebuia să-i

convingem pe “investitori” că reco-mandarea de cumpărare propusăîn raport este cea corectă. Perglobal, cred că experiența mi-a adusdoar lucruri bune: am văzut ceînseamnă să întocmești o analizăfinanciară la un alt nivel, am luatcontact cu pretențiile unei competițiiregionale și nu numai. Singurul re-gret este că nu voi mai putea partic-ipa și la anul, în condițiile în careregulamentul nu permite aceastlucru.”Alexandra-Gabriela Marina: “Partic-iparea la această competitie a fost oexperiență de neuitat care a con-tribuit la dezvoltarea mea personală,având în vedere că am învățat cumsă privesc prin ochii unui analist fi-nanciar și ce așteptări are un in-vestitor de la un raport de analizăfinanciară. Atât raportul cât șiprezentarea au necesitat multe orede pregătire, dar a meritat, reușindsă ne facem remarcată echipa înfața juriului. Nu am fi reușit acestlucru dacă nu am fi avut sprijinuldomnilor profesori, care și-au făcuttimp să ne răspundă la orice între-bare, împărtășindu-ne tot timpulcâte ceva din experiența dum-nealor.”Loredana Păunescu: “Participareala această competiție, CFA InstituteResearch Challenge, pentru mine,a fost o oportunitate unică de a ieșidin cadrul teoretic, de a mă con-frunta cu problemele practice ridi-cate de către o companie și de aoferi răspunsuri inovatoare. Pentruraport și prezentare au fost depusemulte ore de muncă, dar au meritat,datorită aprecierilor ulterioare dinpartea juriului și persoanelor spe-cializate în acest sens. Datorită spri-jinului și încurajărilor domnilorprofesori, totul a fost mai ușor șiplăcut. Pe scurt, această experiență,pentru mine a însemnat acumularede cunoștințe și emoții pe care nu lepot descrie în cuvinte.”

Ioana Andreea Bogoslov: “Oexperiență unică, un mod de a-mitesta cunoștințele și de a învăța lu-cruri noi, o oportunitate către noi or-izonturi, o provocare. Acestea suntdoar câteva din cuvintele cu ajutorulcărora aș descrie concursul CFA In-stitute Research Challenge. Amavut ocazia de a face parte dintr-oechipă plină de entuziasm, a căreiimplicare nu poate fi contestată șicare a făcut ca munca depusă săpară mult mai ușoară. Totodată, amcunoscut oameni care s-au afirmatdeja în acest domeniu și care au fostdispuși să împartășească cu noiexperiența lor. Realizarea raportuluia necesitat multe ore de pregătire,însă partea cea mai grea mi s-apărut prezentarea în fața juriuluideoarece am fost puse în fața unoroameni cu multă experiență îndomeniu, cărora trebuia să ledovedim că recomandarea noastrăeste relevantă, fiind susținută demetode de evaluare bine realizate.Concluzionând, consider căaceastă competiție a fost utilă atâtdin punct de vedere educațional, câtși viitor profesional, reușind să ex-plice și în același timp să mă apropiede complexul mecanism al pieței decapital.”Laura Lascu: “Participarea laaceastă competiție a fost cusiguranță a fost o experiență deneuitat. CFA Institute ResearchChallenge nu este un concurs lacare să îți permiți să merginepregătit. Trebuie să recunosc căla început am avut destul de multeemoții, dar cu ajutorul echipei și aprofesorilor coordonatori am reușitsă trec peste ele. Am învățat că doarprin muncă în echipă și exercițiucontinuu poți atinge performanțanecesară acestei competiții derenume mondial. Totodată am avutocazia de a cunoaște ce așteptăriau investitorii atunci când sunt pușiîn fața deciziei de a investi sau nu

într-o companie, datoria echipeinoastre fiind de a convinge juriul înacest sens. Per total, pot spune căaceastă competiție mi-a adus numaibeneficii nu numai pe planeducațional și profesional, dar șipersonal.”Dr. Mugur Popescu, CFA -Vicepreşedinte al CFA România, încalitate de Project Manager - a de-clarat: "Este al patrulea an în careorganizăm această competiţie înRomânia, care a crescut constantca şi numar de echipe înscrise şicalitate a lucrărilor. Sunt încrezatorca echipa ASE Bucuresti vareprezenta cu cinste mediul aca-demic și comunitatea financiară dinRomânia și Moldova la competiţiainternațională de la Chicago, undes-au înscris peste 15.000 destudenți din peste 1.000 deuniversități din întreaga lume,susținuti de mii de voluntari.”Eduard Stoica: “Competiția CFAreprezintă un instrument ideal pen-tru studenți, pe de o parte, care auavut șansa de lucra cu adevărațiprofesioniști în investiții cât și pentruprofesori care sunt provocați demenţine standarde ridicate de in-tegritate şi excelenţă profesională îndomeniu. Totodată, studenții înurma participării la concursuri deacest nivel, vor fi mai bine pregătițipentru piața muncii, devenind maicompetitivi”Echipa Facultății de Științe Eco-nomice a Universității “LucianBlaga” din Sibiu felicită echipacâștigătoare a fazei locale a celei dea patra ediţii a “CFA Institute Re-search Challenge”, respectiv echipaFacultății de Relații EconomiceInternaționale din cadrul Academieide Studii Economice din București,și îi urează success în competiţiainternațională CFA Institute Re-search Challenge care va avea locîn luna aprilie a.c., la Chicago înStatele Unite.

provocări VINERI 4 MARTIE 20166

urmare din pagina 1

Așadar, ne-am pus toata viațaîntr-un bagaj de 32 kg de careabia trageam și în câteva oretotul s-a schimbat radical. În ceea ce privește experiențanoastră, Erasmus a făcut partedin procesul nostru de ma-turizare. Amândouă studiem înorașul nostru natal, Sibiu, deciavem parte de tot confortul deacasă. În momentul în care amajuns în Belgia am realizat căsuntem în celălalt capăt decontinent și nimeni nu putea săne ajute în dificultățile întâmp-inate. În primele zile din Gentne-am rătăcit de nenumărateori luând tramvaie greșite saupur și simplu greșind direcția cucâte o stradă datorită entuzias-mului specific sentimentului deindependență. După osăptămână de peripeții cu au-tobuze, am facut cea mai bunăinvestiție de pe parcursulșederii nostre de acolo șianume ne-am închiriat mult iu-bita noastră bicicletă, fără decare amintirile nostre legate deGent nu ar fi atât de frumoaseși totodată amuzante. Fiecareieșire în oraș în primele câtevasăptămâni a fost cate oaventură demnă de povestitnepoților. După ce am intrat inposesia bicicletelor, în dorințanoastră de exploatare amreușit să ieșim din Gent, în-treaga noastră plimbare durândo după-masă întreagă.Odată cu adaptarea noastră,am început să legăm prietenii

frumoase și să reușim să neschimbăm anumite concepte,ajungând să fim mult mai toler-ante și deschise la orice provo-care. Trăind în cămin, cu alți 50de studenți Erasmus a trebuitsa invățam cum să respectamnevoile fiecăruia, să ascultămde multe ori problemele saubucuriile lor, să gătimîmpreună, mai pe scurt: să fimo familie. Am luat parte laevenimente marca ESN Gent,cum ar fi cina internațională,seara de jocuri, călătorie cubarca, unde am observat cumfuncționează asociațiilestudențesti, reușind să ne îm-prietenim cu oamenii carecoordonează toate activitățiileși furând ceva experiență pecare dorim sa oaducem pe câtse poate și la noi.Am călătorit în aceastăperioadă în toate orașele im-portante ale Belgiei, în Franța,Germania, Olanda, Anglia șiputem afirma că fiecare loc pecare l-am vizitat și-a lăsat oamprentă asupra noastră, careva contribui la clădirea vi-itoarelor noastre cariere.Prin participarea la cursuri într-un sistem internațional, am ob-servat la colegii noștri diferitestiluri de învățare și asimilare ainformației, cât și noi metodede organizare și prezentare aproiectelor.Ne-am întors așadar, cu forțeproaspete, cu lecții învățate,cu mai multe ambiții și cudorința de a accepta fără dubiinoi provocări.Fiecare student trebuie sătrăiască o astfel de experiențăinternațională!

studentele CristinaPrund şi Andreeaurian, ulBS

urmare din pagina 1

”Aceste cursuri fac parte dininițiativa EBS UNI STEPS,prin care EBS România — fil-iala Sibiu va oferi posibilitateastudenților de la facultățile deInginerie și Științe Economicesă își aprofundezecunoștințele de informatică șiprogramare, în paralel custudiile lor, pe o perioadă de 4semestre”, a declarat MariaMetz — Senior Vice Presi-dent, Head of Delivery &Workforce Managemen EBSRomânia.

“Studenții Facultății de ȘtiinteEconomice, înscriși la acestecursuri care se desfășoară înafara programei didactice au

posibilitate de a dobândicunoștințe noi în domeniulprogramării calculatoarelor. Îifelicit pentru determinare șiimplicare, pentru că ei, nefiindnepărat de specialitate vordepune un efort considerabilși suplimentar pentru a devenicompetitivi pe piața munciiîntr-un domeniu atât de di-namic cum este programareaweb”, a declarat Eduard Sto-ica — Lector.dr., Facultateade Științe Economice aUniversității “Lucian Blaga” dinSibiu.

Compania EBS Româniadorește ca studenții înscriși laacest program să intre în con-tact cu domeniul programăriiși să adune un bagaj de

cunoștințe solide, astfel încâtla terminarea programului săpoată face dovada că au oînțelegere sănătoasă a dome-niului și cu un efort minim săpoată fi specializați pe oanumită nișă (de ex. SAP,Cobol, AngularJS, etc). Prinacest program nu se doreștespecializarea studenților pe oanumită direcție, ci maidegrabă, se dorește oferirea acât mai multe perspectivedupă terminarea programului.Cu toate acestea, programulva avea ca bază de curs lim-bajul C# în STEP 1 șiJavaScript/AngularJS înSTEP 2. Cunoștințele acumu-late vor fi verificate la sfârșitulfiecărui STEP, printr-un testsau prin rezultate practice.

trAnshumAnţAVINERI 4 MARTIE 2016 7

urmare din pagina 1

Când pământul s-a împărțitțăranilor, pentru dezvoltareaoieritului, societate a primitaproape 100.000 deseatinepe 9 ani, societatea care dis-punea de cca. 100.000 de oi.S-au convins că numaiorganizați pot lupta pentruapărarea drepturilor lor.La 20 august 1926 scria dinMoldova că oierii românisunt siliți să se transmute înCaucaz cu turmele lor. Ar fidorit să arendeze în Caucaz,terenuri de pășunat, aproapede Mondoc. Organizația lorde „ovtovozi” a fost cea maimare din Rusia.În 1929 când ConstantinTipuriță își dă seama că numai este nici o posibilitate dea salva situația materială șiviața oierilor transilvăneni,convoacă adunareagenerală a membrilor coop-erativelor, care decide di-zolvarea acestora. Se facdemersuri pentru a-și vindefiecare oile, a-și lua capitalulcare i se cuvenea, solicitândcu toții repatrierea în Româ-nia. Este arestat și închis laSimferopol, ulterior nema-iauzindu-se nimic de el.În satul Vale, ConstantinTipuriță, a plantat pe deal,lângă biserică, o alee de tei,pe un deal cu râpe, nuci șisalcâmi, iar pe vale, duzi șitei. A inițiat și încurajat creștereaviermilor de mătase, a con-struit la școală și o sală defestivități. În 1913, s-a elab-orat un proiect de apeductfinanțat de statul maghiar, lu-crare care a întârziat multpână la finalizarea proiectu-lui.Mai dorea acest neobositConstantin Tipuriță săînființeze după modelulCisnădiei, un atelier de țesut,deasemeni și o fabrică devar. A început să plantezepomi fructiferi la hotar.Pe profesorul și pedagogulOnisifor Ghibu, un neînfricatluptător pentru drepturileromânilor din Transilvania, l-a prins începutul primuluirăzboi mondial în funcția deinspector general al școlilorpatronate de MitropoliaOrtodoxă din Sibiu. Fiindurmărit pentru dârzenia lui șiamenințat cu condamnareala moarte, s-a refugiat în1915 la București, unde încadrul Ligii culturale,împreună cu Nicolae Iorga șicu Octavian Goga, a militatpentru intrarea României înrăzboi alături de Puterile An-tantei. S-a retras apoi laChișinău, de unde a plecat înCrimeea, la numeroși oierimărgineni, de la care astrâns fondurile necesarepentru a edita o gazetă caremilita pentru unirea Basara-biei cu patria mamă. OnisiforGhibu împreună cu Constan-tin Stere, Pan Halippa ș.a.au determinat Sfatul țării și la27 martie 1918, au declaratUnirea cu România.În 1934, Nicolae Titulescu,ministru de externe alRomâniei, a sprijinit UniuneaSovietică să fie primitămembră în cadrul LigiiNațiunilor de la Geneva.

Nicolae Titulescu a încheiatcu ministrul de externe sovi-etic Litvinov, o înțelegere destabilire a relațiilor diplomat-ice dintre Uniunea Sovieticăși România, precum și a unuipact de bună vecinătate. În1940 însă, UniuneaSovietică ne-a ocupat dinnou Basarabia. Nu ni segaranta nici granița de răsăritși nu se recunoștea Tratatulde la Trianon. Unele clauzesecrete permiteau chiar tru-pelor sovietice ca în caz derăzboi în Europa să treacăpeste teritoriul României.Un oier tilișcan (D.Găvozdea) s-a căsătorit cufiica unui general din armataalbă, general care s-a luptatcu bolșevicii, care a fostprins și executat. Tilișcanulnostru avea o turmăfrumoasă de oi pe care opăștea pe moșia generalului.După executarea generalu-lui, tilișcanul i-a ocrotit fa-milia, mai ales în mareafoamete organizată debolșevici în anii 1932-1934,când în Ucraina au murit defoame cca. 6 mil de oameni.Economia mondială nu s-amai redresat. Ca să aratestrăinătății că populațiatrăiește din belșug, putereasovietică a confiscat întreagarecoltă de cereale de lațărani, lăsându-i muritori defoame, cereale pe care le-austrâns în depozite de stat șiprin dumping a inundat piațacapitalistă aflată în criză.Relațiile diplomatice ruso-române stabilite la 15 oc-tombrie 1878, au fostîntrerupte la 28 ianuarie1918, din cauza preluării put-erii politice în Rusia de cătrecomuniști.Arestările și deportările înSiberia, de care au avutparte și oierii mărgineni,considerați culaci (boieri) șidușmani ai poporului, dupăizbucnirea revoluțieibolșevice, au condus la de-cese în masă, cauzate de:munca istovitoare la tăiatulbrazilor, pe care trebuiau săo facă primind o alimentațieprecară, îmbrăcămintenecorespunzătoare și a bo-lilor. Administrația închisorilordin Siberia era însăcorputibilă. Rușii dinadministrație nu cunoșteausecretele șerparelor, în careoierii își ascundeau banii cucare mituiau pe sovietici. Pefrigul năprasnic din Siberia,unii oieri mărgineni arestațireușeau să depășeascăfrigul – fiind protejați de to-brorcele lor pe care le întin-deau pe zăpadă și pe carese culcau. Dezertarea dinSiberia a arestaților nu eraposibilă din cauza distanțelormari de parcurs, cei careîncercau mureau de obiceipe drum.Partea aii-aÎn această a doua parte a arti-colului, ne vom referi la câtevalocalități mai reprezentative dinMărginimea Sibiului, ai căroroieri au ajuns în Dobrogea,Basarabia, Crimeea, sudulRusiei, America și din păcatechiar în Siberia.1. Săliște, comună cunoscutădrept capitala spirituală aMărginimii Sibiului. Maximumnumeric al populației acesteilocalități a fost de 4937 locuitori,

număr înregistrat în anul 1850,an de puternic avânt al oieritu-lui, după care a urmat oscădere drastică a număruluilocuitorilor, urmare a stabiliriiunui mare număr de oieri înafara granițelor, din cauzagreutăților de deplasare ș.a. Dela oierit o bună parte dintrelocuitori au trecut lameșteșuguri și comerț, în oraședin Transilvania cât și din afaragranițelor țării.

Urmare redresării econom-ice, în anul 1984, Săliștea avea2772 de locuitori, iar în 1989,3360 de locuitori.

Nominalizarea Săliștei îndocumente este consemnatăîncepând cu anul 1354 de„Nagyfalu”, în 1383 de „MagnaVilla Valachilkalis”, iar din 1854de Săliște. În sec. al XIV-leaSăliștea apărea în documentesub numele de „Magna VillaValachilkalis” (Marele sat alRomânilor).

Îndeletnicirea cea mai vechea locuitorilor din Săliște a fostoieritul în special printranshumanță în Crimeea și Do-brogea, în sec. al XIX-lea și în-ceputul sec. al XX-lea. „BunulGospodar” respectiv DumitruDădârlat s-a născut în Săliște-Foltești, în anul 1881.

Tatăl „Bunului Gospodar” aplecat în Crimeea, angajându-se cioban la oi timp de peste 25de ani. Se întorcea la Săliștedoar la sărbătorile de Crăciun,Anul Nou, Sf. Paști, sau când ise năștea câte un copil. ÎnCrimeea îngrijea oilecrescătorilor de oi bogați dinacea regiune: ruși, ucrainieni,

bulgari sau tătari.În regiunea unde erau turmemari de oi, întotdeauna secăutau mai mulți ciobani. Sefăcea un fel de selecțienaturală, ciobanii trebuiau săreziste la multă muncă fizică, sădoarmă puțin, să meargă multpe jos, să se descurce cumputeau cu mâncarea, trebuiauînsă întotdeauna să îngrijeascăbine oile care erau de rasăsuperioară celor de la noi,țurcana, oaia autohtonăprimitivă, pentru zonele demunte, cu lână groasă și aspră.Cele din Crimeea erau de rasămerinos, pentru lână și țigaie,sponcă, pentru lână și lapte.Ciobanii care rezistau la oicâțiva ani, puteau să-și dezvoltepropriile turme, pe lângă turmaproprietarilor, ajungând astfelsă aibe 200-300 oi.

Ciobanii, din vânzarea oilorla târg, a lânii și a laptelui,strângeau bani frumușei, pecare-i trimiteau familiilor în țară,ușurându-le astfel traiul. Oieriise asociau fiindu-le astfel maiușor să-și dezvolte turmele.

S-au adaptat ușor scrisuluicu litere slavone la școalaprimară, învățau limba rusă.

Pe Văile Niprului după re-tragerea apelor, primăvara,creștea o iarbă grasă, multapreciată. La fel era pășunea,pe platou, la înălțime de 1000m, munții nedepășind 1500 m.În Crimeea găseai și șes pentruiernat și deal pentru vărat.

În Crimeea iernile eraublânde și scurte, oile putând fitunse de două ori pe an, frigulneprinzându-le galoșe.

În zonă se cultivau cereale șicreșteau pomi fructiferi, bu-catele erau ieftine, hrana pentruanimale, cât și pentru locuitoriera deasemeni ieftină. Fiind ozonă înconjurată de ape, sefăcea comerț pe mare cu ce-reale, animale, brânzeturi, lână,piei ș.a.

La vârsta de 40 sau 50 deani săliștenii și alți mărginenireveneau pe plaiurile natale șiîși dezvoltau gospodării pros-pere, împreună cu familia, dupăce-și vindeau averea agonisităîn străini.

Sălișteanul Dumitru D.Dădârlat la vârsta de 14 ani aplecat în străini, la o rudă careavea o prăvălie în comuna Sân-cel din Județul Alba, unde aînvățat alfabetul comerțului, înacest timp tatăl lui era înCrimeea. După doi ani pleacă șiel în Rusia, unde tatăl și fiul auîmpărțit zile bune, dar și grele,la oi.

Ciobanii se asociau câte 2-3la un loc, cu turmele, pentru ase ajuta, aveau câini de pază șimăgari utilitari pentru transport.Produsele lor: brânză, lapte,lână și piei, trebuiau să fie val-orificate cât mai repede cuputință și banii încasați.Investițiile priveau noi achizițiide oi mai tinere, rase mai bune,care se alegeau în funcție delâna dată sau de lapte ș.a.Ciobanii însemnau oile pentru ale ușura evidența dar se întâm-pla să mai dispară din oi, fiindfie mâncate de sălbăticiuni saufurate.

anvErS

prof. dr. Gheorghe PrEda

SălişTE

trAnshumAnţA VINERI 4 MARTIE 20168

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

urmare din pagina 1

La creșterea apelor Niprului,urcau cu oile pe munteleBăran în zona Simferopol –Crimeea, petrecând astfeltoată vara acolo în anul 1910.Iernan cu oile, folosindsaivane, în localități ca:Bestera, Sevastopol, Nistru,Butchi și Tucsaba.În Dobrogea s-au făcut șiprimele însemnări ale lui Du-mitru D. Dădârlat în așa zisul„Caiet al Târlei”.Din filele acestui caiet, între1922-1937, rezulta căprimăvara, din aprilie-mai sevindeau mieii, mieluțele fiindîntotdeauna mai scumpe.Cumpărătorii de miei erau dinConstanța, București, Câmp-ina și Ploiești.Se mai consemna în caiet șidata încheierii afacerii,numărul mieilor, rasa lor,arvuna, prețul, adresa și altedate de identificare.În „Caietul Târlei” se con-semna și laptele, cașul, tele-meaua, brânza de burduf,urda ș.a. care au fost obținutesub raport cantitativ și valoric.

Brânzeturile și laptelese valorificau vara (iunie-sep-tembrie), consemnându-sesumele încasate și negustorii,menționându-se deasemeniadresele, cantitatea și prețulunitar.Se urmărea evidența turmeiși a însoțitorilor, precum șiacoperirea cheltuielilor deîntreținere și de aprovizionre.Principala activitate careaducea profit mai mare eravalorificarea lânii, care secomercializeaza între iulie-decembrie. Din câștig îșiîntrețineau familia șiachiziționau ovine tinere.Lâna era achiziționată decomercianții din Sibiu, Pitești,Cisnădie, Medgidia șiConstanța.În caietul arătat era dat și in-ventarul oilor, cu mieluțele.Caietul nu era altceva decâtun Registru de Casă.Pe lângă oierit sîliștenii seocupau și de cultivarea ce-

realelor (grâu, orez, ovăz), afasolei, cartofilor, a fânuluiș.a.S-au pus în Săliștebazele„Asociației micilor pro-prietari de oi”, intitulată „Buniigospodari”. Ministerul Agri-culturii și Domeniilor i-a con-ferit pe 11 iunie 1939 luiDumitru D. Dădârlat , Medaliade Aur și diploma „BunulGospodar”, precum și un pre-miu de 1000 lei.În anul 1935, Dumitru D.Dădârlat s-a adresat printr-oscrisoare prof. Dr. I. Lupaș,cu rugămintea de a-l sfătui șiajuta să-și recupereze avereacare i-a rămas în Crimeea,avere confiscată de RusiaSovietică. A fost contactatchiar și ministrul de externeI.Gh.Duca dar fără rezultat.Au ajuns cu oile în Crimeea șiC.Bârsan, precum șiD.Dârdea, din Săliște.Au mai plecat în Crimeea șitovarăși ai lor din Rod șiPoiana Sibiului.La început și-au cumpărat oi,iar terenurile pentru pășunatle-au obținut prin arendări laprețuri convenabile de laboieri. Statul țarist îi scuteape oierii români de la plataimpozitelor, deoarece aceștiacontribuiau la creștereaeconomiei ruse.Oierii noștrii practicautranshumanța și în Rusia.Plecau cu oile din Crimeea,treceau nu departe de orașulOdesa și le vărau în Caucaz.Înainte de Revoluțiabolșevică se înființase la Sev-astopol o „Asociație a OierilorTransilvăneni”, al căruipreședinte a fost C.Tipurițădin Vale, care ajunsese săaibe 20.000 de oi.Creșteau oile de rasă, sefăceau mai mult pentru carneși pentru celebrele pielicelede miel Astrahan. Mieii erausacrificați după una, două zilede la fătare. Oaia nutrebuiasă fie lăsată să lingăprea mult mielul, pentru a nu-i îndrepta blănița.Străbătutul zonei Amn Dariași sar Daria era periculos dincauza nisipurilor mișcătoarecare înghițeau totul, cai,

căruțe și oameni. Î ncartea „Figuri din Mărginime”,I.Hașegan, se găsește„Declarația și lista desubscripție a oierilortransilvăneni din Crimeea”,referitoare la Unirea Transil-vaniei cu Principatele. Dinsubscripții s-au strâns în total90.000 de ruble.Ioan Gligor Pleșa din Rod,ajunsese până în Revoluțiabolșevică la 3.500 de oi, cai,porci, trăsuri, bani economisițiîn bănci din Rusia și o casă înorașul Simferopol. În 1919bolșevicii i-au prădat econo-mia, fiind căutat, întrucât erachiabur, să fie trimis înSiberia. A scăpat cu greu.Oile pe care la creșteau înCrimeea erau pentrupielicelele caracul și pentrucarne. Majoritatea oilor fătaudatorită rasei și hranei bunecâte 2 miei. Mieii de caraculerau tăiați la scurt timp dupăfătare. Mieii pentru carneerau lăsați să sugă la oi timpde 6-7 luni, crescând astfelmult în greutate. Aceștia eraucumpărați de negustori, petrutăiere, carnea fiindu-leconsumată de populațiamusulmană (tătari, turci, ș.a.),precum și de evrei. Boierii leasigurau oierilor și teren pen-tru construcția de locuințe cuanexele necesare, aceastacu condiția ca în caz de ple-care să nu le înstrăineze altorpersoane sau să le deruleze.

Oierii trăiau în bunerelații cu localnicii, vecinii lorși negustorii, ce le cumpărauprodusele (miei și pielicele).Cunoscând bine limba rusă,citeau ziarele și chiar câte ocarte. Unii ciobani dinCrimeea ca săliștenii. I.Po-rumbel și I.Barbă au plecatmai departe și anume înAmerica. În 1917 avenit revoluția bolșevică, li s-au luat din oi pentru trupelerevoluționare și pentrubandiți. Și-au vândut din oi cugândul de a pleca la Săliște,crezând că ulterior lucrurilese vor îndrepta și vor ajungedin nou în Crimeea.I.Șchiopu din Săliște a plecatși el împreună cu alți

conaționali în Rusia. Și-a în-temeiat o gospodărie înținuturile Caucazului, întreMarea Neagră și MareaCaspică, în orașul Krasnodar,pe fluviul Kuban. Populațiaacolo era constituită din puținieuropeni și mulți asiatici. S-acăsătorit cu o româncă dinBasarabia și a învățat limbarusă.Trăiau sub amenințareadeportării în Siberia, acuzațiafiind acea că făceau parte dinclasa exploatatorilor și adușmanilor poporului sovi-etic.

După ce i-a murit sin-gura fiică, îndurerat s-a repa-triat prin anii 1933. Dupărepatriere, s-a angajat prinpărțile Brăilei și apoi prinpreajma Brașovului. A lucratși pe șantierul Catedralei dinTimișoara.În Săliște își are sediul„Asociația ReuniuniiMărginenilor”, care mai mulțiani a avut Președinte pe Prof.Univ. Dr. H.C.Iacob Cătoiu,care a studiat știința mar-ketingului la sursă, adicăS.U.A., care a fost studentulautorului acestui articol, laA.S.E., București.2. Vale. Satul este ates-tat documentar în 1383, am-intindu-se de acesta încă din1322, fiind enumerat ca satromânesc, aparținândscaunului Săliștei. Bisericadin sat a fost declarată în1994, monument istoric.

În anul 1915 în casalui D. Dragomir s-a ținut unsfat legat de plecarea celuide-al doilea fiu și a celui de altreilea fiu „în țară” la oi.

Cu șase ani în urmăse ținuse un sfat în aceeașicasă legat de plecarea fiuluicel mare în America. Cei doifii care au urmat în America şiprea era departe Americaasta.Plecarea era aranjată cu unoier din Sibiel refugiat înCadrilater, intenționându-sesă plece spre Basarabia, sătreacă Nistrul, să ajungă înCrimeea și apoi în Caucaz.Cei doi au fost mai întâi strun-gari și voitori, apoi ciobani,

primind plata în natură, adicăîn capete de oi gestante, înașa fel încât în câțiva aniajungeau oieri de sinestătători.S-au statornicit în aproprierede stânițe (sate de cazaci)populate de mii de oameni.Aveau produse deosebitefiind în consecință cunoscuțiși căutați de negustori.Erau preocupați de creștereaoilor caracul și sespecializaseră în producereaunei telemele deosebite multsuperioară celei obișnuite,folosind la prepararea„cernușcă” adică semințemărunțite de negrilică caredădeau brânzei un gust și ofrăgezime aparte, brânzădeci mult căutată. Cazacii dinstânițe erau oameni deschișiși primitori și nu-i priveau penoii veniți, așezați alături deei, cu suspiciune și nici cudușmănie. Cumpărau pro-duse de la aceștia și leînchiriau pășuni la prețurimodice.Respectul, cinstea și corecti-tudinea oierilor noștri i-auimpus în fața populațieicăzăcești, care le răspundeala fel. Era importantă pentruoieri apropierea orașelorKrasnodar, Rostov și Eisk(stațiune pe malul Mării Azor).Cei doi frați Dragomir și-aucumpărat astfel o casăfrumoasă și încăpătoare. Alțimărgineni din Sibiel și Fân-tânele (Cacova) și-aucumpărat și ei case înapropiere.Unii se căsătoreau cu ru-soaice născându-li-se copiisănătoși și frumoși.

Revoluția bolșevicăle-a schimbat însă viața înrău și în tot mai rău. Eraumulți oameni porniți pe rău,pe jaf și pe pradă, care nudoreau să muncească, care-i amenințau pe oieri, luându-le banii și produsele, chiarturme întregi de oi. Totuși sereușea ca unora dintre aceștioameni răi cărora li se po-tolise “foamea” și să fiefolosiți de oieri ca lucrători cuziua.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

prof. dr. Gheorghe PrEda

- va urma -

BiSEriCa Sf. anaSTaSiE, mOSCOPOlE