De la aspirații la ocupații -...
Transcript of De la aspirații la ocupații -...
De la aspirații la ocupații
Rolul informației în deciziile privind educația și
piața muncii în Moldova
Victoria Levin
24 iunie, 2016
4
Sursă: Perspective globale privind populația ONU: Revizuirea din 2015 (în stânga) și Indicatorii globali de dezvoltare (în dreapta)
0 50 100 150 200 250
0-4
10-14
20-24
30-34
40-44
50-54
60-64
70-74
80-84
90-94
100+
0 50 100 150 200 250
2060
2015
Bărbați Femei
Mii persoane
Este nevoie de o productivitate sporită pentru a
răspunde la provocarea demografică
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
PIB
per
pers
oan
ă o
cup
ată
(1
99
0 P
PP
)
Productivitatea muncii în Moldova și țări comparabile,
2012
Structura pe vârste în Moldova, 2015 și 2060
0%
10%
20%
30%
40%
FYRMacedonia
Moldova Armenia Ukraine RussianFederation
Kyrgyzstan EU28
Male Female
5
Raportul ocupare-populație, populație adultă (15+), 2014
Sursă: WDI, estimări modelate ILO (diagrama de sus) și Sondajul privind tranziția de la școală la muncă 2012-2013 (diagrama de jos)
Rata NEET (populația cu vârsta de 15-29 ani), 2012-2013
Ratele de ocupare sunt foarte joase, mulți tineri
fiind detașați de piața muncii
0
10
20
30
40
50
60
70
% d
in p
op
ula
ția c
u v
ârs
tă a
ptă
de
mu
ncă
0
2
4
6
8
10
12
14
EU10+1 and Turkey Western Balkans LI CIS MI CIS
KOS
LVA
KGZ
MDA
LTA
ROM
BLR
KAZ
TJK
MKD
SRB
BGR
CZE
HUN
POL
TUR
SVN
SVK
UKR
ARM
AZE
GEO
UZB
ALB
BIH
MNE
EST
HRV
Nu
măru
l d
e ț
ări
Sursă: BEEPS 2013
Rezultatele joase în muncă ar putea fi cauzate de
necorelări în competențe
Țările în care
între 30% și
40% de
companii
raportează că o
constrângere
gravă pentru
creștere au
devenit
„calificările”
O parte din generațiile viitoare par să nu dispună
de abilități cognitive de bază
7
501 493 484468 459
390 388 374 362
314
0
100
200
300
400
500
600
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Sco
re
Pe
rce
nt
Level 5&6
Level 4
Level 3
Level 2
Functionally illiterate
Overall reading score(right axis)
Competență de citire/lectură, Moldova și comparatori regionali, 2010
Sursă: Rezultatele PISA 2010.
• Necorelările în competențe ar putea proveni din:
• Sistemul educațional
• Instruirea la locul de muncă
• Lipsa informațiilor relevante
• Constrângerile informaționale pot fi deosebit de importante în Moldova
-Procesul de tranziție în economia țării-Gradul scăzut de urbanizare-Lipsa unui ghid sistematic de orientare prefesională
• Barierele informaționale pot fi reduse prin politici low-cost
Eliminarea lacunelor informaționale este esențială
la reducerea necorelărilor în competențe
10
• Implementat în decursul anului școlar 2014/2015
• Obiectivul principal: de a înțelege modul în care persoanele iau decizii cu privire la educație și muncă
Sondajul deciziilor privind studiile și profesiile în Moldova
Tipul grupului
Numărul de
comunități
Numărul de
respondenți
Interviuri
individualeDFG
Interviuri
individualeDFG
Elevi în clasa a 9-a23
3 304 26
Elevi în clasa a 12-a 3 306 24
Elevi ai școlilor profesionale 431
9524
Studenți din colegii 3 103
Studenți universitari 3 3 102 25
Tineri în afara sistemului școlar care sunt șomeri sau
sunt antrenați în munci ocazionale22 3 203 21
Tineri în afara sistemului școlar care au finalizat
tranziția spre piața forței de muncăNiciunul 22 0 14
Părinții elevilor claselor a 9- a și a 12-a Niciunul 2 0 16
Părinții elevilor din școli profesionale Niciunul 1 0 7
Învățători ai elevilor claselor a 9-a și a 12-a No 2 0 161 2 DFG care au combinat elevi din școli profesionale și studenți din colegii și 1 DFG doar cu elevi
din școlile profesionale2 1 DFG cu absolvenți ai școlilor profesionale și colegii și 1 DFG cu absolvenți ai universităților
Interviuri individuale: conținut
• Măsura în care factorii care influențează sunt implicați în decizie
• Factorul de decizie final
• Cunoștințe despre venituri
• Așteptări la început după studii
• Metode de căutare a locului de muncă
• Surse de informații
• Tipul de informații care se ia în considerare
• Informație de context
• Componența gospodăriei casnice
• Istoricul educației și tranzițiilor
• AspirațiiInformații
despre persoane
Educație și informație
despre piața de muncă
Factori care influențează
decizia
Piața de muncă
12
Elevi/
studențiPărinți Învățători Tineri adulți
Modulul I
Aspirațiile și educația elevilor și studenților
Cum se fac
alegerile
- Evaluarea comunității, școlii și
elevilor/studenților
- Evaluarea alternativelor viitoare ale
elevilor/studenților
- Factori care abilitează sau constrâng
tranzițiile
Cum au fost făcute alegerile
Modulul II
Surse de informații, utilizare și acces
Rolul lor în calitate de canale de
informare
- Tranziția către primul loc
de lucru
- Experiența și valorile
pieței de muncă
- Metode de căutare a
locului de muncă
Modulul III Percepții privind activitățile de orientare profesională
Discuții în focus grup: conținut
15
În rândul elevilor din clasa a 9-a învățământul vocațional
este la fel de popular ca și învățământul general
27%25%
29%
4% 3%7%
32% 40%20%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
All (N=304) Women (N=171) Men (N=133) All (N=306) Women (N=193) Men (N=112)
...9th grade? …12th grade?
Ce vrei să faci după...?
Professional school Collegium Lyceum University Study abroad Work Other Don't know yet
36%
16
Alegând domeniul de studii elevii și studenții
optează pentru domenii în care vocația și
oportunitățile de muncă se intersectează
0%
10%
20%
30%
40%
50%
Vocation Good jobopportunities
First optionthat came to
mind
Goodreputation
Immediateacquisition of a
profession
To pleaseparents
Other Easy to study
De ce ați alege/studiați acest domeniu de studii?
12th graders (prospective) Professional school (retrospective) Collegium (retrospective) University (retrospective)
17
Alegând domeniul de studii elevii și studenții
optează pentru domenii în care vocația și
oportunitățile de muncă se intersectează
0%
10%
20%
30%
40%
50%
Vocation Good jobopportunities
First optionthat came to
mind
Goodreputation
Immediateacquisition of a
profession
To pleaseparents
Other Easy to study
De ce ați alege/studiați acest domeniu de studii?
12th graders (prospective) Professional school (retrospective) Collegium (retrospective) University (retrospective)
18
Cu toate acestea, mulți elevi și studenți nu au
aspirații ocupaționale
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
9th graders
12th graders
Professional school students
Collegium students
University students
În mod ideal, ce ați dori să faceți când veți avea vârsta de 30 de ani?
Armed Forces Legislators, senior officials and managers
Professionals Technicians and Associate Professionals
Clerical support workers Service and sales workers
Craft and related trades workers Plant and machine operators, and assemblers
Don't know
Să lucrez în
calitate de
19
Notă: Întrebarea exactă este „Care sunt cele două domenii de studii pe care cel mai mult probabil le veți alege în cazul în
care veți continua studiile? Indicați 2 opțiuni cele mai relevante”, însă diagrama prezintă doar prima opțiune.
Domeniul de studii este aproximat în funcție de tipul ocupației pentru AFM. Pe lângă aceasta, sunt luate în considerare doar
persoanele cu studii de colegiu sau persoanele cu vârsta de 25-34 ani.
Sursă: Sondajul deciziilor privind studiile și profesiile în Moldova și AFM 2014
Diferențele dintre sexe în aspirațiile ocupaționale
par să fie transpuse în discrepanțele ocupaționale
de pe piața forței de muncă
0%
10%
20%
30%
40%
Science,computing andengeneering
Humanities andart
Health Socialsciences,
business andlaw
Construction Education Sevices Agriculture andveterinary
Other Manufacturing
Care este domeniul de studii pe care cel mai mult probabil îl veți alege în cazul în care veți continua studiile? (elevi ai claselor a 12-a)
0%
10%
20%
30%
40%
Science,computing andengeneering
Humanities andart
Health Socialsciences,
business andlaw
Construction Education Sevices Agriculture andveterinary
Other Manufacturing
Ocuparea forței de muncă, după sex și ocupație, AFM 2014
Men Women
21
Pe piața forței de muncă există un deficit de
informații
0%
20%
40%
60%
80%
100%
9th graders(N=304)
12thgraders(N=306)
Professionalschool
students(N=92)
Collegiumstudents(N=100)
Universitystudents(N=99)
Considerați că aveți informație suficientă despre piața forței de muncă? Da
Men Women
• Circa jumătate din studenții din colegii care au participat la SDSPMsubestimează studiile necesare pentru a lucra la locul de muncă ideal și ar putea fi supuși riscului că investesc insuficient în studii
22
Note: Diferențe semnificative față de categoria de bază, care controlează educația: * 10%, ** 5%, ***1%.
Salariile lunare percepute la vârsta de 30 de ani după absolvirea clasei a 9-a = 100.
Întrebarea exactă pentru colegii a fost „Imaginați-vă că încetați studiile după absolvirea unui program de 5 ani într-un colegiu și încercați să găsiți un
loc de muncă. Gândiți-vă la tipurile de muncă care ar putea să vi se ofere și pe care ați putea să le acceptați.”
Elevii și studenții percep beneficiile sporite ale
educației, însă există anumite percepții eronate
importante
***
* ***
***
***
***
***
***
******
***
***
***
100
150
200
250
300
350
9th graders 12th graders Professional schoolstudents
Collegium students University students LFS 2014 (25-34y.o)
Perceived returns (MJSDS) Actual returns
Ind
ice s
ala
ria
l
Beneficiile percepute și reale ale educației după clasa a 9-a
3-year program in professional school (base) 12th grade Collegium Bachelor's degree
Lacunele informaționale sunt mai grave pentru elevii și studenții
dezavantajați
23
*
***
0
20
40
60
80
100
…to decide what to do after 9th grade? …about the labor market?
Credeți că este suficientă informație...? Da
Less educated parents More educated parents
25
3 tipuri de informație la diferite etape ale parcursului educațional
D e c i z i i l e p r i v i n d e d u c a ț i a
P i a ț a
f o r ț e i d e
m u n c ă
Te n d i n ț e g e n e r a l e p e P M
O p ț i u n i e d u c a ț i o n a l e
Elevii și studenții au nevoie de informații generale despre industrii și profesii, în special la etapele timpurii, atunci când iau deciziile legate de educație privind tipul de carieră pe doresc să-l parcurgă.
Clasa a 9-a
Clasa a 12-a
Informațiile despre disponibilitatea și cerințele studiilor care se potrivesc aspirațiilor lor profesionale de asemenea joacă un rol important în deciziile lor cu privire la educație.
26
3 tipuri de informație la diferite etape ale parcursului educațional
P i a ț a
f o r ț e i d e
m u n c ă
Te n d i n ț e g e n e r a l e p e P M
O p ț i u n i e d u c a ț i o n a l e
C a r a c t e r i s t i c i l e r e a l e a l e
m u n c i i
În parcursul profesional acest tip de informații este cel
mai necesar după deciziile profesionale generale, de a
decide domeniul de specializare și de a acumula
calificările și experiențele necesare pentru a asigura
intrarea reușită pe piața forței de muncă atunci când va
veni timpul.
P u n c t d e d e c i z i e : P e n t r u c e f e l d e l o c ( u r i ) d e m u n c ă d e a p l i c a t d u p ă a b s o l v i r e
D e c i z i i c u p r i v i r e l a l o c u l d e m u n c ă
Clasa a 12-a
27
Părinții și învățătorii sunt percepuți ca cea mai utilă sursă
de informații, dar deseori ei se simt nepregătiți
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
5.0
Use
fuln
ess
(0=
do
no
t u
se
; 5
=ve
ry u
se
ful)
„Cât de utilă este informația despre alternative și oportunități după [nivelul curent de studii] pe care ați obținut-o din următoarele surse?”
9th graders 12th graders Older students
Notă: Eșantionul cuprinde elevi ai claselor a 9-a și a 12-a și elevi și studenți mai în vârstă (din școli profesionale, colegii și universități).
29
Participare foarte redusă a elevilor și studenților
la activitățile de orientare profesională
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Careerorientation at
school
Alumnitalking about
theirexperience
Open doorsday at a
ProfessionalSchool
Open doorsday at a
Collegium
Open doorsday at a
University
Job fair ANOFMseminars
Visit toparent's
workplace
Visit to a firm
Procentajul persoanelor care nu au participat sau nu au știut despre următoarele activități de orientare
9th graders 12th graders
Professional school students Collegium students
University students Out-of-school youth jobless or in occasional jobs
30
Stagiile de practică sunt percepute ca utile, însă
există opinii mixte în privința utilității modulului de
orientare profesională din cadrul lecțiilor de educație
civică
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
All (N=89) Women(N=24)
Men (N=64) All (N=86) Women(N=51)
Men (N=35) All (N=85) Women(N=56)
Men (N=29)
Professional school Collegium University
După absolvire, cât de probabil veți începe să lucrați în compania în care ați făcut stagiul de practică/ucenicie?
Very likely Likely
• Informațiile referitoare la alternativele ocupaționale și educaționale sunt apreciate de elevi și studenți
• Serviciile de informare par a fi deosebit de importante pentru copiii și tinerii din mediile vulnerabile din Moldova
• Serviciile de informare ar beneficia de pe urma implicării consilierilor persoanelor tinere, cum ar fi părinții, familia și comunitatea
• Serviciile eficace de orientare profesională s-ar concentra pe oferirea unei interfețe cu angajatorii, concentrându-se pe conținutul practic și expunerea la piața forței de muncă
31
Constatările principale ale SDSPM
33
Career guidance policies in other countries
• Labor market observatories (POL)
Improving available labor market information
• Providing information and career guidance to young students (CHE, AUS, FIN)
• Job fairs (AUS)
• Alumni visits (FIN)
Improving existing career guidance activities
• Early identification and targeted support (UK)
• Career counseling by employment services (GER)
• School social responsibility (UK, AUS)
• Pop-up services for remote areas (GER, ZAF, RUS, ARG, TUR)
Assisting disadvantaged students
• Engaging parents (AUS, UK, AZE)
• Partnerships between schools, employers, and PES (GER, UK, AUS)
Reaching out to potential advisers
• Online information on educational pathways and institutions (MEX, BGR, USA)
• Online resources to guide occupational choices (USA, UK)
Developing innovative career guidance tools
• Ameliorarea constrângerilor informaționale poate îmbunătăți eficacitatea rezultatelor din domeniul educației și pieței de muncă la costuri relativ reduse
• Un sistem eficace de orientare profesională în Moldova ar implica
- o expunere la piața forței de muncă drept parte integrantă a sistemelor de învățământ și instruire
- Sistemele eficace de orientare profesională sunt ancorate în rețele solide
• Expunerea timpurie, frecventă și amplă la piața forței de muncă este un mod eficace de informare a elevilor și studenților despre experiența de lucru în general
34
Ce poate învăța Moldova de la alte țări?
Vă mulțumesc
Contacte pentru întrebări și comentarii:
Victoria Levin
Silvia Guallar Artal