BEDAGŢIUUEA,iM m tlB e i îi TipomfoBraşov,piaţa mare nr. 30.

Sail*ori naiTRnoate Btn se prixaeao.

SlâBanonpte na se zttriKttk INSERATE

m pţţţaqse ia Raministraţtuna în Sfiiţov si la următor*!« BIROURI 4e ANUNŢURI:

In Vlane: la M. Dukes Naohi.. 5uz. Aogem'eiâ & Smezio Des- sqe.. Heinrich Sehalok. A. Op- peHk Naehf., Ancon Oppeiik hi fiudapeţta la A. Y. Gold- herger. Ekstein Bomaa. luliu b«opoid (VH Brssehet-kdruc).

PREŢUL 1NSERŢIUNILQR : o •*- iitf garmond pe o soionâ 10 băni pent-ru o publicare. Pu­blicări mai deae după tarifă ţi învoială. — 3LEOLAMJS pe pagina 3-a o resiâ S0 bani

A N U L LXIX.

j A z m " iese !d fie-care dlA&oiaisite neutri iistic-Um arUP* an an 24 cor., pe şese luni

12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rlI de Duminecă 4 eor. pe1 an.

n u n lo iâ& ia ţi itiiiiătatt:Pe un an 40 franci, pe şăse

luni 20 fr., pe trei luni 10 £r. N-rlI de Dumlneoi 8 fr. pe an,

Se prenumără la tóté ofl- ciele poştale din Intru şi din afară şi la d-nii colectori.

iiwianennd p u tri Braşov dm ttu tira ţm n ta , Piaţa mare,

Tfirgul Inului Nr. 90. etagiu I.: Pe un an 20 eor., pe şese Inni 10 cor., pe trei Inni 5 cor. Cu dusul In casă: Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei Inni 6 cor. — Cn esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele . cât şi inserţiunile sunt a se piăti înainte.

Nr. 194. Braşov, Sâmbătă 2 (15) Septemvrie.

Status-quo.(a) „Ori cât de straşnică ar fi

lupta pe tema concesiunilor, noi ne angajăm la ea — concesiuni însă nu vom face. Vom întră în tratative, căci fără tratative nimic nu putem obţine. Dar vom ţinea morţiş la „statul-quo". 0 tranzacţie mai bună decât cea din acordul Szell Kdrber putem să înche- iăm, mai rea nici într’un caz".

Cuvintele de mai sus au fost pro­nunţate de un bărbat de stat ma­ghiar, care va avea un important rol în negocierile dintre Ungaria şi Au­stria şi le vedem publicate într’un or­gan oficios, de sigur, cu scop de a muicomi pe partizanii independiştî ai guvernului coaliţionist, cari sunt ne­dumeriţi văzând indiciile capitulării şi pe terenul economic.

S’a svonit şi de neînţelegeri în­tre membrii cabinetului. Francisc Kos­suth, se zice, că nu avea de gând să se întoarcă dela băile Herculane, nu din cauza că nu şi-ar fi terminat cura, ci din cauza că s’ar fi supărat pe ministrul preşedinte Wekerle, care în convorbirile ce le-a avut cu cole­gul său austriac n’ar fi susţinut cu destulă tărie postulatele Ungariei.

Svonul acesta s ’a desminţit prin laptul, că Francisc Kossuth s’a întors ieri la Budapesta, iar 'astăzi în orele antemeridiane s’a ţinut un conziliu de miniştri, în care de sigur se va fi per- tractat între altele şi chestiunea ne­gocierilor.

Un fapt nu se poate disimula, ori cât s’ar încerca politicianii unguri a privi lucrurile prin prisma optimis­mului, anume că atitudinea Austriei în chestia negocierilor este mai ener- gieă, decât ori când. Nu numai că nu se poate semnala vr’o apropiere, ci din contră guvernul austriac ră- zimat pe preponderanţa economică a Austriei şi pe spriginul împăratului, speră că în ,urma situaţiunei acute, hotărîrea Monarchului va înclina în favorul Austriei.

— Status quo! Guvernul ungar veghiază, că acest status quo să fie păzit de intrigile vicleanului Austriac. Să nu-ţb fie teamă naţiune ! Noi băr­baţii providenţiali, suntem Ia postu­rile noastre şi nu vom lăsa să fie ştirbită naţiunea în drepturile e i !

Organul lui Ugron Gabor schi­ţând situaţiunea aceasta nu tocmai încântătoare esclamă ironic: Va să zică asta e situaţia noastră ? In preajma negocierilor, matadorii noştri scriu pe drapelul naţional deviza : „Status quo?" Şi asta o fac depozitarii aspi­raţiilor noastre naţionale ajunşi la guvern, prezentându-ne ca măsură maximală a ţintei, la care trebue să aspirăm tot aceea ce am detestat, am atacat, am combătut şi am crezut că am nimicit : statul quo !

Nu numai chestiunea armatei a fost deci suspendată, — cum spunea contele Apponyi în recentul său discurs dela Jăszbereny, ci şi independenţa economică, tot în sfâr­şit... şi lupta îndelungată cu varia- ţiunile nesfârşite ale exlex-ului a fost o luptă stearpă, cu rezultat ri­dicol. ..

Vor învăţa minte?

-Negocierii».Intre Austria şi Ungaria-Un bărbat de stat în activitate, care va avea rol influent în negocierile ce se vor urma între cele două guverne, a făcut in­teresante declaraţiuni faţă cu un redactor din Budapesta cu privire la negocieri:

Guvernul ungar vrea să încheie în loc de a l i a n ţ ă economică o c o n v e n ţie . Mai departe punem şi alte pretensiuni, în pri­vinţa cărora în transacţia S z e l l -K d r b e r nu s’a precizat nimica, ca d. e. r e g u la r e a v a ­lu te i şi luarea plăţilor cu bani gata, cari pe vremea lui Szell-Kdrber au fost atinse numai ca deziderate. Noi vrem să le rea­lizăm. Vrem mai departe să separăm şi să facem cu desăvârşire independent sis­temul impozitelor de consum ungar de cel austriac. Despre toate acestea e nece­sar să se negocieze, ceea ce însă nu în­semnează că noi am vrea să acceptăm un

acord mai defavorabil, de cât cel din era lui S z e l l -K o r b e r . Guvernul austriac de si­gur va avea contra-postulate, noi însă n uv o m c e d a .

Reforma electorală în Austria, comi-siunea pentru reforma electorală, după cum se anunţă din Viena, şî-a reluat ac­tivitatea. Preşedintele P lo y a salutat pe membrii adunaţi, apoi a luat cuvântul mi­nistrul preşedinte Becftexprimându-şî mul­ţumirea asupra întrunirei din nou a comi- siunei spre a lucra din toate puterile pen­tru alcătuirea unei reforme atât de im­portante, care trebue să se realiseze cât mai în grabă.

Corurile româneşti la Sinaia.S i n a i a , 28 August v.

(Coresp. part. a „Gaz. Trans“.)

In ziua de 28 August v., pe la oarele 11 a. m. văd lumea fugind pe stradă, toţi în direcţiunea gărei, ies şi eu pe stradă şi îutreb ce este, ce s’a întâmplat, unde fug oamenii? Unii din ei ’mi răspund gâfâind: »Vin ăia din Bucureşti«. Mă iau şi eu după ei şi alerg la gară. Aici lume multă, mu* sică militară, micii dorobanţi; aşteptau Bănăţenii, aşa le ziceau ia Românii de dincolo, fiind-că ei au fost cei dintâi, cari au vizitat corporativ expoziţia dintre Ro­mânii de dincolo.

Mulţi au fost surprinşi de această vizită; jurnalele toate ziceau că vin as­tăzi, primăria zicea că vin Joi după ser­bările din Bucureşti. Gara nu era deco­rată, masa nepregătită, o zăpăceală mare. Toţi erau neliniştiţi, dar veseli. La fie-care moment întrebă când unul, când altul, pe amploiatul de serviciu, unde-i trenul cu bănăţenii? A ajuns la Comarnic? Când vine? Ce-i de nu mai vine?̂ S’o fi întâm­plat ceva? Nu-i nimic, îi opresce lumea prin gări să-i bineventeze, era răspunsul.

Deodată se aude fluerul locomotivei, trenul întră în gară în aclamaţiunile celor din tren mai ales. începe debarcarea, toţi în costume de sărbătoare, veseli, gătiţi cu cocarde tricolore. Fiecare cor avea o tă­bliţă, care era purtată de un cântăreţ.

alţii aveau şi stindarde tricolore. Enorma mulţime începe să se retragă spre curtea gărei, se retrăgea şi nu se mai isprăvea, damele în costume naţionale se ţineau de braţ şi mergeau înaintea bărbaţilor după stindard. Româncele din ţară, în sclipitoare şi vesele costume naţionale, cu feţele blânde şi zimbitoare ; bucovinencele cu costume naţionale foarte bogate, puţin mai închise şi feţele serioase; săliştencele în elegantele costume, negru şi alb, cu feţele îngrijorate ; moţii cu stătură sveltă, cos­tum de postav alb, cisme înguste, pălării mici rotunde cu 3—4 rânduri de şireturi aurite ; bănăţenii unii cu sumane de ca­tifea cafenie, cusute cu şireturi deschise, alţii cu costumul întreg de postav vânăt, brodat cu crème, alţii cu sumane albe brodate cu negru, alţii cu cămăşi şi pan­taloni albi de pânza, largi, ca ungurii de pe pustă ; toţi aveau cisme, puţine opinci s’au văzut, aceştia aveau gamaşe roşii şi negre cu tricolor spre genunchi.

Toţi se arangiăză în grupuri şi merg cu musica în frunte la mănăstire. Când musica era la mănăstire, încă nu se golise curtea gărei. Dela biserică s’au dus la palat unde a primit regele mai multe delega- ţiuni. După audienţă a urmat defilarea. Sus pe galerie era regele şi regina. Fie­care grup, cu steagul său, defilează stri­gând »şă trăiască«. Regele salută ca de obiceiu, punând un deget la chipiu, regina zâmbind strălucitoare de veselie şi agitând batista.

Trec mai întâi civilii, adecă cei îm­brăcaţi nemţeşte. Apoi vin ţăranii în cos­tumele lor albe, cafenii, albastre şi cenuşii. Cei din Torontal, Timiş şi Severin defi­lează milităreşte, la pas, unison şi uniform ţinând excelent rândul, se vede că au fost grăniceri, când defilau era o linişte în imensa mulţime, încât se auzea par’că, numai un singur pas gigantic. Staturi înalte, brunete, drepte, serioase şi blânde totodată, cu fisionomii prietinoase, şi par’că pline de tact.

Mai trec câteva grupe de civili, preoţi, profesori, când de-odată se face o linişte morraântală, şi se aude par’că un freamăt, un fior în toată mulţimea. S’ar fi auzit şi

FOILETONUL >GAZ. TRANS.«

Asociaţiunea transilvană*)pentru

literatura română şi cultura poporului român.

(Sesiunea din Iulie 1862, în Braşov).De A. I. Odobescu.

Ar fi trebuit încă cu trei luni mai ’nainte de astăzi, să fi spus publicului no­stru un cuvânt despre lucrările A s o c ia ţ iu n i i tr a n s ilv a n e p e n t r u l i t e r a tu r a r o m â n ă ş i cu ltura p o p o r u lu i r o m â n , a cărei adunare s’a ţinut ăst timp la Braşov, la 28/16, 29/17 şi 30/18 Iulie trecut. Timpul însă ne-a lip­sit spre a vorbi mai pe larg despre acest fapt de o însemnătate destul de mare în analele naţiunii române, şi mai bine decât a-1 notifica în treacăt, fără de a da asu- pră-i ceva desvoltări, am preferit a aştepta un moment în care să putem descrie cu

*) Reproducem aici impresiile maestrului în­tre scriitorii români, A. I. Odobescu, publicate la 1862 asupra adunării generale a „Asociaţiunei“, ţinută în acel an la Braşov. In preajma adunării generale, ce se ţine anul acesta iarăşi în Braşov — impresiile lui Odobesou, suntem siguri, vor fi cetite cu interes. — Red.

ceva amănunte, acele zile memorabile, în care orăşelul Braşov adunase în sînu-i, Români din toate unghiurile întregei patrii române. Cu adevăr, în acele zile, micul oraş prezenta un caracter cu totul neobici­nuit centrurilor cetăţeneşti din Ardeal; căci, în acel pământ de baştină română, mulţi străini au ştiut a se prefira şi mai cu seamă a se încuiba în cetăţi, lăsând lo­cuitorilor originari, cea mai mare parte din câmpi şi din munţi şi abia unele su­burbii din oraşe. Chiar în Braşov, aşa aproape de graniţa ţărei româneşti, abia de vre o câţiva ani numai, Românii au în­ceput a se aşeza şi a-şi clădi case în Ce ta te şi a nu se mai mărgini în singura su­burbie lăturalnică a Ş c h e ilo r . Cu toate ace­stea, printr’o predilecţiune moştenită de la străbuni cătră acea localitate aşa pitorea­scă, restrânsă într’o gură de munţi, locui­torii români ai Braşovului, de puţini ani încoace, au înălţat chiar la intrarea Şchei- lor, dinaintea unei frumoase pajişte verzi străbătută de alei stufoase de tei, au înăl­ţat, zicem, cu mari sacrificii, un sumptuos edificiu naţional, palatul şcoalei româneşti. Acolo, era în cele trei zile, centrul mişcării Românilor, veniţi din toate părţile, veniţi în capitala ţărei bârsane; acolo s’au ţinut şedinţele Asociaţiunii literare ; acolo erau adunate şi expuse în câteva săli, produc­tele industriei Românilor de peste Carpaţi. i

Edificiul, împodobit cu steaguri tricolore naţionale şi decorat jur împrejur cu brazi, pomul în veci verde şi semn al veseliei şi j al sperării pentru Români, era punctul central spre care trăgeau din toate un­ghiurile oraşului, numeroşii Români locui- îori şi oaspeţi ai Braşovului, cari veaeau toţi a se înfrăţi într’acest nou templu al naţionalităţii. Prin gloata numeroasă care furnica neîncetat în preajma palatului şcoa­lei şi chiar prin tot oraşul, — gloata se compunea în mare parte din bărbaţi culti­vaţi ai românimii de peste munţi, — era plăcut lucru a vedea amestecându-se cu frăţie, albele sucmane ale Ardelenilor câm­peni şi zăbunole de mătase ale frumoase­lor Scheience şi Săcelence; apoi figurile venerabile ale protopopilor români cu vest­mintele lor negre încinse la brâu cu roşu şi cu pălăriile lor largi, mult mai cuviin­cioase decât potcapiele asiatice ale cleru­lui nostru ; apoi acel aer sărbătoresc care se răspândise peste tot locul şi care părea a zice tuturor: »Suntem aci toţi Români! Suntem într’o ţeară română! Nu mai e Neamţ, nu mai e Sas, nu mai e Ungur între noi!«

E adevăr însă că unii bărbaţi, — dar mai ales studenţii, — crezând a da ace­stei aspirări o formă mai Învederată, so­cotise de cuviinţă a îmbrăca în acele zile un costum original pe care 1 decorau cu I

ii numele de n a ţ io n a l , dar care sămăna foarte j a u n g u r e s c . — »Ungurii l’au luat dela noii« j ziceau e i; »va să-l luăm înapoi!« — »11 vor fi luat Ungurii dela noi;« le aş fi ră­spuns, »dar ce este mai sigur e că adevă­ratul port românesc, portul plăeşilor din Bârsa, din Vrancea, din Muscel, portul câmpenilor de pe Olt, de pe Mureş, de pe Şiret şi de pe Tisă, Ungurii nu l’au luat dela Români şi că Românii încă şi azi se disting printr’ânsul de eelelaite naţiuni conlocuitoare sau vecine!«

Manifestările naţionale de asemenea natură, ca să atingă adevărata lor ţintă, trebuesc să fie trase chiar din sînul popo­rului, trebuesc să fie o expresiune vie şi nimerită a obiceielor şi a înfăţişării popo­rului, căci altmintrelea, când adecă sunt numai nişte plăsmuiri mai mult sau mai puţin graţioase ale închipuirii acelora ce le produc, ele nu pot deştepta altceva de­cât numai nepăsarea sau line-ori chiar şi zîmbetul celor ce privesc.

Şi cu toate acestea, ce lucru lesne, în Ardeal, a se pătrunde cineva de carac­terul particular al populaţiunii românei Pare că originalitatea lui e şi mai învede­rată, fiind acolo pusă în faţa altor naţiuni străine. Alături cu apatia greoaie a Sasu­lui, alături cu feroasa trufie a Maghiaru­lui, priceperea isteaţă, firea voioasă, mişcă-

1 rile agere şi mlădioase ale Românului,

Pag je a 2. GAZETA TRANSI LVANI EI . Nr. 194.—1906.

o muscă. Ce era?0Se vedeau trecând mai multe şiruri de fete brunete, frumoase şi vesele la fată, înalte, drepte, în costume, alb şi negru, pe cap cu o pânză, ca de pai an gen, aranjată astfel încât acoperea numai părul, lăsând urechea şi faţa liberă, se aranja dela frunte spre ceafă în formă de semicerc. Ce era mai frumos, era că păşeau milităreşte, unison cu faţa în sus, drepte se cutremurau când păşeau, ţineau şirul şi erau serioase. La vederea aceasta, regina era atât de încântată, încât atinse puţin pe regele şi împreună de două ori mânile în semn de admiraţiune şi bucurie la această privelişte. Regele, carele se ştie că întotdeauna este ca o statue, mişcă pu­ţin chipiu), se apleacă spre parapetul balco­nului, ca să vadă mai bine, şi se uită zimbind duios la frumoasa privelişte.

Ansamblul acesta, frumseţa feţelor, eleganţa costumelor şi mersul milităresc, toate aceste trei momente, au produs o impresie atât de adâncă, atât de răpitoare încât te simţiai transportat din extremi­tatea piăcerei în extremitatea tristeţei, pro- ducându-ţi o bucurie melancolică, ’ţi venea să te întrebi de câţi ani eşti ca să vezi dacă mai ai mulţi de trăit să mai poţi »redea aşa ceva; te uitai în dreapta, te uitai în stânga şi când vedeai un om cu barba albă ’ţi venea parcă să te consolezi şi să zici, uite ăsta săracu, poate nu o să mai vadă de astea, tu rămâi liniştit, nu te întrista că mai ai ani, ca să mai vezi de astea.

După defilare vine Regina şi Regele jos şi corurile întrunite cântă »Trăească regele« şi »pe al nostru steag e scris etc.« cântece pe cari le-am cântat şi auzit de nenumărate ori, însă nu aşa ca acum! S’a cântat cu atâta duioşie, blândeţe şi farmec, încât par-că erau cântate de nişte oameni amorezaţi! Amorezaţi, da, însă nu amorezaţi de oameni, ci amorezaţi de un mare ideai!

U n m a r to r o c u la r .

In şedinţa comitetului societăţii „Emke“ din Cluj, ţinută la 12 Septem­vrie, Fekete Nagy Bela a făcut o pro­punere în chestia G r â d iş te a n u - K u - tsch erc i, care propunere a fost primită, cu unanimitate şi comunicată telegra­fic conzuiului austro-ungar din Con­stanţa. Iată textul propunerei:

In oraşul Constanţa din România, preşedintele Ligei culturale a înzuitat două dame, cari într’un local public vorbiau un­gureşte. Bonzului nostru Maximilian Ku- tschera, care a sărit în apărarea damelor, a fost maltratat.

Propunem, ca comitetul societăţii »Emke« să exprime telegrafic deosebita conzideraţiune şi mulţumirile sale faţă cu d. conzul Maximilian Kutcshera pentru ati­tudinea sa bărbăteasca, nobilă şi patriotică manifestată faţă cu purtarea incalificabilă şi din toate punctele de vedere condam­nabilă a preşedintele »Ligei Culturale«. In acelaşi timp îşi exprimă speranţa, că gu­

vernul regesc luând sub protecţia sa pe apărătorul limbei naţionale, va repara în mod exemplar ofenza suferită«.

Prezentarea notei sârbeşti, ziarul >n.Fr. Pr.« spune că ministrul Serbiei, d-1 Vuicî, a prezentat Mercur! contelui Golu- chowski, o notă având de scop reluarea negocierilor pentru încheerea unui tratat lde comerciu între Serbia şi Austria. Cercu- 1 rile competinte cred, că deoarece nouăle | propuneri ale Serbiei nu diferă în esenţă j de vechile propuneri, ele nu vor putea servi drept bază pentru reluarea negocie­rilor.

Comunicatul marelni vizir cătră pa­triarhie. Din Constantinopol se anunţă, că în şedinţa de Miercuri a patriarhatului s’a comunicat, că marele vizir a asigurat pe patriarch, că în urma demersurilor făcute j de Poartă, marile puteri au declarat, că : se vor lua măsurile necesare, pentru ca bunurile ecleziastice ocupate de Bulgar! să fie restituite, iar mitropoliţii să poată să se întoarcă ia posturile lor.

Darea de samă a deputatuluiDr. Ales. Vaida Voevod.

I g h iu , 12 Septemvrie 1906.{Coresp. part. a „Gaz. Trans.“)

Deputatul Ighiului d-1 D r . A le s . V a id a a ţinut darea de samă asupra activităţii, ce a dezvoltat’o partidul naţionalist în dieta ungară în sesiunea trecută, în Ighiu la 11 Sept. st. n. în faţa unui iraposant număr j de locuitori din Ighiu şi din comunele ve­cine, car! au alergat îmbrăcaţi de sărbă­toare, ca să vadă toţi: mic cu mare, băr­baţi şi femei, pe alesul lor.

D-1 Dr. Vaida a mers în Ighiu înso­ţit de presidentul partidului naţionalist d l Dr. T. Mibali, de prietinul său, deputatul Dr. I. Maniu şi de mai mulţi stiraător! ai săi din Alba-Iulia : domni, doamne şi dom­nişoare. Drumui la Igbiu a fost un drum de triumf, fiind întimpinat cu mare însu­fleţire la Chişfalău, la Şard şi la marginea Ighiului. La Cbişfalău l’a bineventat păr. Totoian, la Şard păr. Bota, iar la Ighiu păr. Andrea. Dr. Vaida a mulţumit adânc mişcat de primirea măreaţă ce i-se face.

La 47* oare p. m. d-i Florescu a de­schis adunarea, după care d l Vaida şi-a rostit darea de seamă, vorbind rnai bine de o oră şi jumătate şi stârnind mare en­tuziasm la miile de popor, ce-1 ascultau cu evlavie.

După Dr. Vaida a vorbit prezidentul d-1 Dr. Mihali, care ca un părinte, mândru de talentele şi de curagiu! fiilor săi, sta în mijlocul deputaţilor Dr. Vaida şi Dr. Maniu.

Cu multă putere şi cu desăvîrşit efect a vorbit apoi d-1 Dr. luliu Maniu, îndem­nând poporul ca nici când să nu lase să

ajungă vre-o pată steagul, ce l’au ridicat biruitor la alegerile trecute.

Apoi d-1 protopop Teculescu a cetit o resoluţiune, în care poporul a votat mul­ţumire şi încredere deputatului Dr. Vaida. Adunarea a închis’o d-1 Florescu, sfătuind poporul să păstreze cu scumpătate învăţă­turile ce i-s’au dat şi să fie şi în viitor oamenii ordinei.

După adunare, mai mulţi fruntaşi au luat cina în casa ospitalieră a d-lui Flo­rescu.

In 12 1. c. d-1 Dr. Vaida îşi va în­cepe turneul, cutrierând toate comunele din cercul electoral.

U n u l d i n c e i d e f a ţă .

ŞTIRILE ZILEI.— 1 (14) Septemvrie.

Asociaţlunea la Braşov. Numărul oa­speţilor din afară, anunţaţi pănă astăzi la biroul de incvartirare, trece peste 200. Din Şimleu vor sosi, precum aflăm, vre-o 100 de oaspeţi. Comitetele şi comisiunile, con­stituite în vederea serbărilor din săptă­mâna viitoare sunt în plină activitate.

Sibienii la expoziţia din Bucureşti.Din Sibiiu se scrie că corul reu- niunei române de cântări din Sibiiu, compus din 130 persoane împreună cu un grup de cântăreţi dame şi d-ni din reu­niunea cernăuţeană de cântări »Armonia« vor pleca însoţiţi de muzica oraşului din Sibiiu sub conducerea d-lui asesor consis­torial Dr. Miron Cristea şi a compozitori­lor T. cav. de Fiondor şi Kirchner în 19 i. c. Ia Bucureşti. Aici se vor da două con­certe mari în sala Ateneului şi se va repre­zenta de mai multeori pe scena teatrului naţional opera »Moşul Ciocârlan«.

Ministrul de justiţie a numit pe d-1 George P lo p u , judecător de tablă, detaşat la Curia r. — pentru durata anului 1906, membru al comisiunei instituite la Buda­pesta pentru examinarea advocaţilor.

Trei focuri într’O noapte. Cine nu cu­noaşte signalele, ce se dau din venerabi­lul turn ai »Sfatului« din piaţa Braşovului, cu ocaziunea incendiilor, în mare parte le-a putut învăţa azi noapte.-La oarele opt a început să dăngănească odată. Foc în Bra- şovul-veehui! Ardeau la fabrica Theil & Albertfy diferite butoaie cu uleioase. Garda militară dela magazinul de echipament s’a purtat excelent, aşa că pe când au sosit pompierii — nu mai era nimic de stins. Focul s’a produs probabil dintr’o schinteie dela fabrică. Nu trecu o ora şi clopotul de alarmă începu iarăşi a dăngăni, de 5 ori. Arde la Stupini ! De astă dată ardea o claie de paie ia stupina bisericei ev. ţinută în arendă de I. Tartler. Aprinsă probabil de nişte ţigani. — La două fără un sfert î clopotul dădea trei signale. Ardea în Scheiu! — Reporterul nostru sa dus la faţa locu­lui şi a găsit arzând marfa din prăvălia lui Miklós Mátyás, (Piaţa Prundului Nr. 5) noul comerciant venit de curând din S. S.- Georgiu, unde fusese hotelier cunoscut sub numele Mendel. Pompierii, cu toată hărţu- iala din această noapte, s’au purtat brav. In mai puţin de o jumătate de oră focul era stins.

Un incident la festivalul coral- Se scrie»per longum et latum« în ziarele de peste munţi despre un incident provocat de d-l lorga la festivalul coral de Marţi în »Are­nele Romane«. Unele ziare se pun pe par­tea d-lui lorga, altele, cele mai multe, îl judecă aspru. »Voinţa Naţională« scrie pe scurt şi obiectiv aşa :

Ieri, în timpul festivalului coral dela Arenele Romane, s’a întâmplat un neîn­semnat incident. După ce corul societăţii germane din Capitală »Transilvania«, aînto- nat două bucăţi în limba germană, între cari un imn în onoarea jubileului regal, d. N. lorga, care se afla printre spectatori, a rostit, dela locui său, câte-va cuvinte, ce au apărut puţinilor, cari le-au auzit, că era blamul că la o serbare românească s’a cântat în nemţeşte. După terminarea re­prezentaţiei, un grup de studenţi a rugat pe d-1 N. lorga să ţină un discurs naţio­nalist. D-sa însă a avut bunul simţ de a nu spune decât câteva cuvinte. De altfel, întreg incidentul a trecut neobservat de numerosul public din arene şi nu a stricat întru nimic frumosul succes al serbărei.

Revizuirea procesului Hfllsner. Decând cu revizuirea procesului Dreyfus, ji­dovii au prins curaj şi acum şi-au concen­trat toate puterile asupra Austriei, unde de asemenea mai au un om de al lor de réhabilitât. Acest om este Hiilsner, cel ce în anul 1899 a tăiat gâtul nenorocitei cu­sătorese Agnes Hruza. Două curţi cu ju­raţi, cea din Kuttenberg şi cea din Pisek l’au condamnat pe Hiilsner la ştreang. Graţia împărătească a comutat sentinţa în închisoare pe viaţă. După cum se scrie din Viena ziarului »P. L.« (11 Sept.) — s’a pornit o acţiune energică pentru revizui­rea procesului Hiilsner. In fruntea acţiu- nei s’a pus faimosul sionist Max N o r d a n .

Târgurile din Braşov. Dela magistra­tul oraşului primim spre publicare urmă­toarele : Aducem ia cunoştinţa publicului, că cu aprobarea Excelenţei Sale d-lui mi­nistru reg. ung. de comerciu din 12 Iulie 1906 num. 50832—IV am sistat deocam­dată pe timp nedeterminat târgul de ţară pentru mări uri, care se ţinea în Bra­şov Joia, Vinerea şi Sâmbăta în săptămâna după »Joia verde« ; mai departe că târgul de ţară pentru mărfuri, care se ţinea Joia, Vinerea şi Sâmbăta după ziua evanghe­listului Luca din Octomvrie, l’am redus pănă la altă dispoziţie numai ia o singură z), adecă pe Joia ce cade după ziua evan­ghelistului Luca. Târgurile de vite, cari se ţineau pănă acum Lunea, Marţia şi Miercurea din săptămânile târgurilor de ţară precum şi târgul de vite săptămânal ce se ţine Joia şi târgul de săptămână de Vinerea se susţin şi pe viitor.

Stateie-unite ale AustrieLmari. Cartea d-lui Aurel C. Popoviei, »Statele-Unite ale Austriei-Mari« - scrie »Secolul«—a avut un enorm succes în Austria. Prima ediţie, epuisândo-se complect, s’a pus sub tipar ediţiunea a doua. ceea ce se întâmplă pen­tru întâia oară cu o carte a unui autor român scrisă în limba germană. D. Aurel C. Po- povici se va stabili pentru cât-va timp în străinătate, unde se va pune în legătură cu diferiţi bărbaţi politici, pe cari îi va lă­muri asupra adevăratei situaţiuni a Româ­nilor din Austro-Ungaria.

Magistratul oraşului Braşov «e roagăsă dăm loc următoarei notiţe : »Având co-

«Tii.i.u amw*

pare că se desemnează mai viu pronun- ciate, în forme şi în fapte. Românul cât colo îţi bate la ochi! Să fi văzut, spre exemplu, banda de caluşeri, care venise tocmai dupe malul Mureşului, ca să ini- meze poporimea din Braşov, în acele zile solemne, prindanţurile ei minunate! Vre-o doisprezece tineri, mândri flăcăi cu pălă­riile numai în panclice, cu zorzoane de alamă la opinci, cu bâte înalte în mâni, executau cu o măiastră agerime, săltatu­rile cele mai periculoase, râzând şi chiuind din gură : »Haidi aşa ! tot aşa! şi iar aşa! băiete mă!« Mi-aduc aminte că într’o zi, pe când unul din jucători făcea în public colectă pentru banda artistă, un vizitator venit din Principate, aruncă printre făşioa- rele soioase de bancnote austriace grămă­dite în pălăria colectorului, un zvanţig în monedă de argint. Căluşerul, cu o nespusă bucurie, luă iute moneda de argint în mână şi privind’o cu drag: »O drăguţul de h u sso ş .U zise el, »că nu am mai văzut de aceştia de ’nainte de r ă u t a t e /« Astfel vorbia bietul Român de penuria ce roade poporul, încă dinaintea groaznicului răz- boiu de la 1848, într’o ţară atât de mă­noasă ca Ardealul. Cu toate acestea, Ar­dealul e mina preţioasă de unde tot im­periul austriac îşi hrăneşte sărăcia. Ce se face moneda de aur şi de argint care ese

din acea ţară, de vreme ce bietul ei po­por, care munceşte pământul, e redus a se mulţumi cu fiţuice de hârtie tipărită, ce i se trimit din locuri depărtate şi cu care se speculă sudoarea şi avuţia lui?

Dar până aci vorbirăm numai de lu­mea de pe afară şi încă n’am intrat în sanctuarul unde se adună trei zile de-arân- dul, areopagul literar ai Românilor arde­leni, în sala şcoalei unde se ţinură şedin­ţele A s o c ia ţ iu n i i .

In anul trecut, d-1 George Sion a vorbit în R e v is ta C a r p a ţ i lo r , despre înte­meierea acestei A s o c ia ţ iu n î, despre greu­tăţile ce fraţii noştri de peste munţi în­tâmpinară ca să o poată funda, de speran­ţele ce tot Românul poate pune într’ânsa; d-lui a descris chiar rezultatul primei adu­nări care s’a ţinut, anul trecut, la Noem- vrie, în Sibiiu şi unde se hotărî ca Braşo­vul să fie locui de adunare pentru 1862. Braşovenii voiră ca oaspeţii lor să fie ospătaţi cu toate producţiuniie atât mate­riale cât şi intelectuale ale naţiunii ro­mâne. Aşa dar, tot în edificiul unde se ţinură şedinţele Asociaţiunii, erau adunate o mulţime de producte agricole şi manu­facturate, strînse din mai toate ţinuturile româneşti ale Ardealului şi Banatului. Era cea dintâiu expoziţiune curat românească. Vom vorbi însă mai apoi de această intere­

santă colecţiune, în care, — cât despre noi, — văzurăm încă odată cu mirare, nespusa identitate ce se află în toată populaţiunea română, chiar şi în cele mai mici amă­nunte aie vieţei şi ale «surilor sale. Acum însă, ca o salvă de sărbătoare, să reme­morăm aci etocuentele cuvinte cu care ve­nerabilul părinte Ioan Popazu, protopopul dela biserica Sf. Nicolae din Scheiu, a sa­lutat adunarea, Ia cea dintâiu a ei şedinţă din 28/16 Iulie.

Sala, deşi destul de încăpătoare, era plină de un public viu interesat ia lucră­rile ce aveau a se face dinainte-i. Litera­tura inimă pe toţi de un zel vrednic de interese politice. Dar, oare nu ştim că cu­getările cele mai măreţe ale omenirii, că ideile cele mai mântuitoare pentru naţiuni s’au ivit mai adesea sub forma măîestreaţă şi atrăgătoare a literaturii ?

In capul sălei, împrejurul unui mese, şedea comitetul dirigent al Asociaţiunii, sub preşedinţa Prea Sfinţiei Sale Părintelui Andreiu Şaguna, episcopul Românilor ne­uniţi din Ardeal, care după obiceiul puţin apostolic ai apostolicei împărăţii austriace, mai poartă şi titlurile de e x c e le n ţă şi de b a r o n . Membrii ai comitetului prezenţi mai erau: venerabilul metropolit din Blaj al Ro­mânilor uniţi, Prea Sânţia Sa părintele Alexandru Sterca Şuluţ, eruditul filolog,

profesor şi canonic din Blaj Timoteiu Ci- pariu, vice-preşedinte al Asociaţiunii; d-I George Bariţ, secretar primar, părintele canonic Antonie Veştemeanu, secretar al doilea, părinţii Ioan Popazu, Nicolae Popea, Ioan Antoneli, . . . .; domnii Pa vel Vasici, Iii© Măcelariu, Axentie Severu, profesorul Gavriil Munteanu,.. . . Protocolul oficial, tipărit în F o a ia p e n t r u m in te ) in im ă ş i l i- t e r a tu r ă , Nr. 30 din 1 August 1862, de­scrie într’asfel deschiderea şedinţei : »Di- »mineaţa pe la 9 oare, adunarea alese »din sînul sau o deputaţiune de doispre* »zece membrii spre a înv ta pe Ex. Sa d. preş. »episcop Andrei baron de Şaguna la şedinţă, »care şi întâmplându-se, îndată ce sosi şi »Excel. Sa d-i archiepiscop şi metropolit »Alexandru Şterca Şuluţ, preşedintele di- »spuse a se intona mai întâiu imnul po- »pular prin capela muzicei militare che- »mate in adins la solemnitatea deschide- »rei; iar apoi ţinu catră adunarea Asocia- »ţiunii o cuvântare ce fu ascultată de că* »trâ numerosul public, carele trecea peste »opt sute de inşi, cu cea mai serioasă »luare aminte, însoţită de o tăcere şi li* »nişte exemplară, ce domnia între ascul- »tători, pătrunşi de însemnătatea zilei şi »de puterea cuvântului«.

In adevăr cuvântul era tare rostit; el arăta sub forme nebuloase, influenţa

Nr. 194—1906, GAZETA TRANS I L VANI E I . Pagina 3,

I wuna orăşănească intenţiunea de a cum- I păra un loc de curte — cu supra edificate I sau fără acelea — în partea de mijloc a I Străzii lungi din Braşovul-vechiii, ea do- I reşte să între în negocieri cu proprietari de

asemeni locuri. Oferte în scris şi timbrate I după formele prescrise, din care să se 1 poată vedea precis preţul cumpărării, au ! să se prezenteze la magistrat până la 30 | Septemvrie 1906. In ofertul de vânzare să

se arate precis şi timpul, pănă când vân- j zătorul este aplicat a se ţinea în obligo

prin ofertul său faţă de comuna orăşe­nească«.

Eliberarea unor excrochi faimoşi. DinI Paris se anunţă, că Frederic şi Tereza | Humbert, cari în August 1904 au fost con­

damnaţi la 5 ani închisoare, au fost puşi eri în libertate, fiind graţiaţi de restul pe­depsei, deoarece s’au purtat bine în închi­soare şi din cauza boalei Terezei Hum­bert, care trebue să se supună unei ope­raţiuni. Ceilalţi complici, Romain şi Emil Daurignac, cari au fost condamnaţi la pe­depse mai mici, le-au terminat de mult.

Muzica oraşului va cânta mâne, Sâm­bătă, la oarele 572 P- P© promenada de sus. In program e luată şi piesa »Dor de ţară« de Caudella.

Situaţia în Rusia.După o depeşă din Petersburg Ţarul

va pleca pe yachtul său spre a petrece mai multe zile pe coasta finlandeză.

— Ziarele ruseşti află din Siedlce că după trecerea timpului dat revoluţionari­lor pentru depunerea armelor, artileria a tras 12 focuri de tun. Numeroşi evrei au fost ucişi în casele lor. O delegaţiune a populaţiunei a declarat guvernatorului că primele focuri de revolver n’au fost trase de evrei, ci de ordonanţe şi rezervişti.

— Ziarele din Lemberg află din Var­şovia că în Siedlce au luat parte la mă­cel foarte mulţi ofiţeri. (?) După progrom, bazarul a fost incendiat.

— Din ordinul guvernatorului din 0- desa toţi criminalii politici vor fi aduşi în faţa tribunalului de războiţi.

— In Kamsit, guvernământul Sara- tow, s’au produs mari turburărî. Revoltaţii au ridicat baricade şi au respins trupele.

— Din Petersburg se anunţă, că Sto- iypin nu a permis democraţilor-constitu- ţionalî de a ţine congresul la Petersburg. Ei vor ţine congresul ia Wyborg, Helsing­fors sau Stokholm.

— Procesul foştilor deputaţi ai Du­mei va fi judecat de tribunalul de războiţi 1n cursul acestei săptămâni. S’a permis de­putatului Onipko să-şî aleagă un advocat civil. El e acuzat că a pregătit revolta din Sveaborg. Pe Onipko îl aşteaptă, în caz de condamnare, pedeapsa cu moarte. Soţia lui s’a adresat ţarinei în favoarea sa.

0 întâmpinare. La ştirea publicată în numărul trecut de Duminecă sub iscălitura P. D. eri în spre seară un fruntaş Râşno- vean ni-a adus înlîmpinarea de mai jos, cu rugămintea de a o publica. Numărul de Duminecă fiind încheiat la acea oră, am

limbei asupra popoarelor, mai puternică decât a v io a r e i lu i A m f i o n ; el prezenta intr’un mod vag ţintirile naţionale şi civi- lisătoare ale Asociaţiunii ; el vorbea în fine despre o deviză a N a ţ i u n i i R o m â n e , care ar fi cea următoare:

„Naţiunea noastră este astăzi conumerată în­tre celelalte naţiuni libere compatriotice, ea este egal îndreptăţită cu acelea ; prin urmare ea este astăzi mântuită şi scăpată de varvaria timpilor trecuţi; ea scie toate acestea ; ea îş! tinde naţiu­nilor patriotice mâna de soră bună; ea doreşte propăşirea fiilor şi fiicelor sale câtră lumina cea intensivă şi binefăcătoare a culturii şi civilizaţiunii dela care Pronia cerească n’au eschis’o nici pe ea; ea nimic mai mult şi mai puţin nu doreşte decât aceea ca să rămână în viaţa sa naţională, adecă în viaţa limbei sale şi prin aceea, ca prin mijlocul cel mai sigur să întemeieze şi să lăţească cultura şi prosperitatea naţională şi patriotică, precum o vede aceasta la celelalte naţiuni surori compa­triotice".

Negreşit că această mărginire a ideilor, care restrânge devisa N a ţ i u n i i R o - mdwe,în pacînica conlocuire a Românilor cu Ungurii şi cil Saşii din Ardeal, în des- voltarea limbei lor şi în sporirea comer- ciului şi industriei la dânşii, poate cineva să vadă multă prudenţă, multă abnega- ţiune, mult patriotism concentrat. Cât

fost rugaţi să publicăm întîmpinarea în numărul de zi. Iată-o :

»Este adevărat că membrii sinodului parochial prin obstrucţie au zădărnicit efep- tuirea alegerii celor doi învăţători, dar nu pentru aceea că conducătorii de aici şi-ar fi pus toată puterea ca alegerea să nu se facă, ci pentru aceea că d-1 administrator protopopesc a pus în candidaţie pe o per­soană pe care comitetul parochial a eschi­s’o din candidaţie pe lângă alte motive de forme şi din cauza că a mituit pe unii dintre alegători cu beuturi spirtuoase. Şi dacă deci cu această ocaziune a fost în Sfta biserică sbierături, înjurături şi bătăi, acestea toate au fost cauzate de aderenţii mituiţi şi îmbătaţi ai persoanei candidate de d-1 administrator protopopesc.

Ce priveşte imputarea că : » cel che­mat în primul loc să îndemne poporul la pace şi ordine stetea la o parte şi se de­sfăta în privirea spectacolului urît«, este de observat că această imputare se poate referi numai şi numai la p̂ersoana d-lui administrator, pentru-că în calitate de preşedinte al sinodului parochial, singur D-Sa a avut dreptul de a face ordine în Sfta biserică şi amestecul ori-cărei alte persoane în cercul de competinţă al D-sale cu drept cuvânt s’ar fi putut considera de necuviinţă.

U n m e m b r u a l S in o d u lu i .

Conferenţa sionistă în Colonia.»Die Zeit« dă următoarele asupra

acestei conferenţe care s’a ţinut dela 28 August pană la 1 Septemvrie în Colonia (Germania). Au luat parte delegaţii tu­turor organizaţiilor din lumea întreagă. Toţi delegaţii sunt funcţionari ai organi­zaţiei şi se adună în anii când nu e con­gres. La conferinţa din ăst an au fost mai mulţi delegaţi de cât ori când. Capii miş- cărei din aproape toate ţările Europei au fost de faţă, de asemenea din America, Africa de miază-zi şi Palestina. Intre cei sosiţi erau trei foşti deputaţi în Duma rusească, d-nii Dr. N. Katzenelsohn (Libau) d-rul Levin (Vilna) preşedintele băncei coloniale ovreeşti, şi advocatul Rosenbaum (Minsk).

Intre alţii mai poenim pe Max Nor- dau, pe profesorul VVarburg (Berlin) si pe Dr. Alex. Marmorek (Paris). Preşedinte a fost ^preşedintele comitetului de acţiune d-1 David Wolffsohn (Colonia.)

Darea de seamă a arătat că de an pănă acuma mişcarea a făcut progres mare. Se află societăţi sioniste sau grupe în Australia, Zeelanda-Nouă, Japonia, China Mangiuria, Malakka, Egipt, Africa de miază­zi, Maroco, Argentina, Brazilia, America de miază-noapte, Canada şi bine înţeles toate ţările europene. Dovadă lămurită de activitatea grupărilor sioniste, în deosebi în Rusia, e faptul că între cei doisprezece deputaţi Ovrei, cinci sunt sionişti. Lucrarea de căpetenie a conferenţei a fost să as-

despre noi, resfăţaţi acum de câţi-va ani, în aerul libertăţei şi al francheţei de opi- niuni, mărturisim că patriotismul român ni-se pare mult mai bine înţeles în cuvin­tele cu care păriutele canonic Cipariu a sfârşit disertaţiunea sa pe care cugetăm a o reproduce şi chiar în elecuinta urare rostită cu glasul inimei de părintele ioan Popazu. Sfinţia sa a vorbit în numele Bra­şovenilor şi a locuitorilor ţărei Bârsane, începând, şi cătră sfârşit, a mulţumit tu­turor Românilor, aleşi de pretutindeni, cari au făcut onoare cetăţii de a se în­truni acum aci pentru un scop aşa de lăudat ca acela al Asociaţiunei. »Prin- trânsa«, dis’a el, »ştiinţa are să se intro­ducă în naţiunea română, are să se a- »plice mai cu seamă la agricultură, la in­dustrie şi la comerciu, şi toate acestea »într’un mod corăspunzător geniului şi »trebuinţelor ei« ; căci (mai adause), »sco- »pul final al Asociaţiunei este de a ridica »naţiunea la acel grad de cultura, de care »e demnă şi care i-se cuvine după sufe­rinţele sale, după originea sa, după fa- »cultăţile sale fiizice, morale şi intelectuale, »după posiţiunea sa şi după chemarea ce »i-a destinat’o creatorul«.

(Va urma.)

culte dările de seamă despre mersul miş- cărei în toate ţările şi să hotărască direc­tivele politice pănă la congresul viitor. S’a dat cea mai mare luare aminte treburilor privitoare la Palestina.

Pentru f o n d u l n a ţ io n a l , din care se cumpără pământ în Palestina pentru po­porul evreu, şi care a ajuns la un milion şi jumătate de franci s’a hotărît forma ju­ridică a instituţiei însărcinată cu mânuirea şi întrebuinţarea lui. S’a mai hotărît că, după ştatutele ei, banca pentru colonizare are drept a-şi întrebuinţa* fondurile numai pentru cumpărat pământ în Palestina şi Răsărit. Prin urmare s’a renunţat cu totul la gândul de a cumpăra aiurea decât în Palestina o patrie pentru Evrei«

Se vede deci că Sioniştii se privesc ca un popor "deosebit de toate celelalte, au o bancă naţională a lor, primesc di­rectiva politică dela congrese şi conferinţi sioniste şi vor să-şi cumpere o patrie în Palestina.

Raportul generalal comitetului central al „Asociaţiunii pentru lite­

ratura română şi cultura poporului român“ că­tră adunarea generală convocată la Braşov

pentru 21 ei 22 Septemvrie st. n. 1908.— Urmare. —

Relativ la partea personală a rapor- | tului nostru amintim Ia acest loc d e m is iu - s n e a prim-secretarului Asociaţiunii d-1 Dr.C. D ia c o n o v ic h . Comitetul nostru central ţine să accentueze şi din acest prilej ac­tivitatea desvoltată de dl prim-secret ar în cursul unui period do 10 ani. cari con- stituesc cea mai însemnata epocă în isto­ria instituţiunii noastre. In acest timp A- socîaţiunea si-a mărit conziderabil numă­rul membrilor săi, a imprimat un caracter literar-şţiinţific acestui aşezământ prin în­fiinţarea secţiunilor, i-a extins activitatea asupra despărţamintelor pe cari le-a supus unei organizări nouă, a dat fiinţă Muzeu­lui istoric-etnografic, a redactat »Enciclo­pedia Română« şi a aranjat expoziţia din anul trecut. Din această înfăţişare în linii generale a acestei activităţi se poate observa înţelegerea bună si dragostea de muncă de care a fost condusă instituţiu- nea noastră.

Nu ne îndoim că onorata adunare va aduce cu vie plăcere mulţumirile sale d-lai Dr. G. Diaconovich de a cărui acti­vitate şi spirit de iniţiare sunt strâns le­gate toate momentele însemnate ale aces­tui period mănos de 10 ani din vieaţă A- sociaţiunii noastre.

Socotim, onorată adunare generala, a împlini o datorie morală a Asociaţiu­nii noastre, când în vederea deosebitelor merite câştigate de d-1 Dr. C, Diaconovich, pentru instituţiunea noastră, propunem din acest prilej alegerea lui de mem­bru onorar al Asociaţiunii.

Tot ia acest loc ne simţim îndemnaţi a aminti că la expoziţia generală din Bucu­reşti aranjarea obiectelor de industrie cas­nică cari constitue o valoroasă parte a acestei exposiţii, a lost condusă de d-na M a r i a C o sm a care din acest prilej a adus însemnate sacrificii.

Relevăm la acest loc demisiunea şi înlocuirea secretarului îl d*l I. 1. L ă p â d a tu care în timpul scurt cât a fost în servi­ciul acestui aşezământ a desvoltat o mun­că îmbelşugată şi o deosebită pricepere pentru problemele economie ale trebuin­ţelor noastre.

In conformitate cu disposiţiile statu­telor am pus deci la ordinea zilei alegerea prim-secretarului Asociaţiunii.

După aceste lăsam să urmeze o dare de seamă mai detailată asupra situaţiunii, mişcării şi activităţii singuraticelor organe, fonduri şi instituţiuni ale Asociaţiunii şi asupra momentelor mai importante din vieaţa acesteia în anul’trecut.

(Yti urma).

B i b l i o g r a f i e .A apărut:„Revista politică şi Literară. Nr. 1

Editor Iuniu Br. R o d o ş iu Prim Redactor: Aurel C ia to . Cu colaborarea d-lor: Ion Gorun (Al. Hodoşiu), Al. Lăpădatu, Al. Ciura, Dr.

Cassiu Maniu Dr. Iuliu Maniu, Dr. Dr. V. Meruţiu, Dr. G. Moroianu, Luca Rusu, M. Sadoveanu, Dr. Ioan Scurtu. Abonamentul pe un an 10 cor România şi străinătate 12 fr. Redacţia şi administraţia Blaj (Ba- lazsfalva) Apare la 1 a fiecărei luni. Blaj. Tipografia seminarului archidiecezan. Su­marul acestui prim număr este: A. Ciato.— Programul nostru. Dr. I. Maniu. — Idea românismului şi politica naţională. A. Cia­to. — E moartă limba noastră? (Poesie.) N. Hodoş — Ortografia română. Dr. loa Scurtu. — însemnătatea Expoziţiei naţio­nale a fraţilor din Regat. M. Sadoveanu.— Plopul (Scrisoare.) A. C. — Cronica politi­că. Sc. — Foi răsleţe din istoria noastră ardeleană, neştiută încă. Alco. — Cântec de primăvară. Al. Ciura. — Cei trei. H. Stahl. — Câţiva oratori contimporani. Luca Rusu. — Cronica literară. Al. — Cronica literară. X. — Probleme. — Literatura po­litică. — Bibliografie — Diverse. — Gâ- cituri.

ULTIME ŞTIJH.Constanţa, 14 Sept. n. Eri la

orele 10 dim. au sosit aici reuniunile din Ardeal, Banat şi Bucovina şi Ro-\ mânia, fiind primite între urale ne­sfârşite de mii de cetăţeni. Primaru­lui Bănescu, care a salutat călduros pe oaspeţi, i-au răspuns d-nii Dr. Comşa şi preotul din Coşteiu, A. Corcia. Se formează un imposant cortegiu în frunte cu muzica militară. In faţa statuei lui Ovidiu vorbeşte din nou primarul Bănescu. I-a răspuns Dr. Dobrin. Apoi toate corurile, întrunite sub conducerea maestrului Kiriak, au intonat imnul regal. In urmă au cân­tat pe rând corurile din Cernăuţi, Să- lişte, Lugoş şi societatea „Carmen“. După aceasta oaspeţii în număr de peste 2000 au urcat trenul, cu care au plecat la băile Mamaia, unde ma­joritatea a luat o baie. La 12 oare a urmat banchetul oferit de primărie. Au rostit toasturi d-nii Bănescu, Petru Vulcan şi Dr. Dobrin. Au cântat apoi din nou mai multe coruri. Masa s’a terminat cu o mare horă, jucată pe câmpia de lângă plantaţiuni. Entu­ziasm la culme. S’a format apoi din nou cortegiul îndreptându-se spre port, unde oaspeţii s’au îmbarcat pe vapo­rul „România“ făcând o excursiune în largul mărei. La oarele 7 excursio­niştii au luat trenul la Bucureşti, unde au sosit azi dimineaţă.

Constantinopol, 14 Sept. Poarta a adresat reprezentanţilor puterilor o lungă notă al cărei scop este să pre­gătească puterile în vederea marilor concentrări de trupe din Turcia. Poarta declară că nu poate tolera preparati­vele militare ale Bulgariei şi că se vede silită a face preparative identice.

Odesa, 14 Septemvrie, Tribunalul militar de razboiü a dat eri prima sentinţă. 30 acuzaţi — toţi anarhişti — cari au atacat cortegiul unei nunţi. a u fo s t c o n d a m n a ţ i la m o a r te . Ei vor fi executaţi.

Sofia, 14 Septemvrie. Călătorii din Iamboli spun, că în Adrianopol au fost aduse 500 de tunuri şi zilnic so­sesc trupe nouă. Guvernul turc a di­spus ca să se construiască cu o ur­genţă extraordinară şosele bune spre graniţă.

Proprietar: Dr. Aurei MureşianvuRedactor responsabil: Traian H. Pop.

Corsete— cele mai bune şi moderne

la B. Goldstein, Braşov strada Vâmei 21.

Stabiliment de hydrothérapieWăllischof,

staţiune de tren şi postă Brunn-Maria-En* zersdorf, 30 min. departe de Viena.

Arangiament modern (pe lângă hydrothérapie completă, băi elec­trice, de aer, şore, massage, electrisare gimnastică suedă etc.)

Preţuri moderate.Cu prospecte şi informaţiunî mai de-*

tailate stă la disposiţie direcţiunea şi me­dicul stabilimentului

Dr. Marins Sturza.

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 194 — 1906

Dela „ T i p o g r a f i a ş i L i b r ă r i a , ,

A. MUREŞIANtT, Braşovse pot procura urmât6rele cârti

(La cărţile aici înşirate este a se mai adauge pe lângă portul postai arătat, încă 25 bani pentru recomandaţie.)

Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.Din 14 Septemvrie 1906.

Scrieri şcolare.I t e c o m p e n s e l e ş i p e d e p s e l e în şcola

poporală, studiu pedagogic de d . B a r iu , cu urţ ădaus, 64 pag. format mare. preţul 60 bani,, să póte procura dela Tipografia A. Mureşianu, precum şi dela autor şi din librarii.

C â n t u l î n ş c ă l a p o p o r a l ă de l u l i B op , învăţător în Năsăud. Teoriă, praxă cântări. Este o scriere întocmită pentr cei ...ce propun cântările. Preţul 60 b. (c posta 66 b.)

M a n i i a l c a t e c h e t i c pentru primii an- şcolastieî, ca îndreptar pentru catecheţî- învăţătorl şi părinţi, prelucrat de B asxliu B a ţiu , profesor la seminariul din Blaşiu. Preţul 80 b. (cu posta 90 b.)

; i G r a m a t i c a f l i m b e i r q r n â n e , pen­tru şcolele inferióre, prelucrată după siste­mul fonetismului modern, de lo a n JPapm. Partea I. Etimologia. JSăiţiunea 11. Preţul 50 bani.

Îndreptar teoretic şi practic pentru învăţământul intuitiv în folosul elevilor, pre- garandialî, a învăţătorilor şi a altor ómen, pş şc01ă de V. Gr. B orgovan prof. de peda- dogie. Ediţiunea Iii. Preţul 2 cor. 40 bani (+ 10 b. p.)

O r a l g e n e r a l pentru scóla română eu 6 clase şi cu un singur învăţător de Georgiu Magyar. Preţul 80 b. (-j- 10 b. p.

Scriptologia, séu modul de a înveţa cetitul scriind. Indreptariu pentru învăţă­tori la tracţarea Abecedarului de Basiiiu l e t r i prof. preparândiăl pens. Preţul cor. 2. ( + 10 b. p.)_______________________

C trrşu l i a t o r s a d in V ien a .Din 18 Septera. n. 1906.

Renta ung. de aur 4%. . . . . 112.40Renta de corone ung. 4°/0 . . . 94.60Irapr. căii,, fer. ung. în aur 372% • 84 65 Iţnpr. oăil. fer. ung. în argint 4% . 94.80 Bonuri rurale croate-slavone . . .9 6 ,—Împr. ung. cu prem ii.................. 207.75Ljosurx pentru reg. Tisei şi Seghedin . 358.75 Renta, de hârtie austr. 42/10 . . . 98.85Renta de argint austr. 42/l0 • • . 98 75Renta de aur austr. 4% . . . . 116.90 Renta de corőne austr. 4% • • • 99 05Bonuri rurale ungare 3J/2% . . . 83 95Losuri din 1860 . . , . . . . 157 40 Acţiî de-ale Băncei ung. de credit 1772.— Acţiî de-ale Băncei austr. de credit 809 — Acţiî de-ale Băncei austro-ung. . 669 50Napoleondorî............................... 19.08Mărci imperiale germane . . . 117 3272London y i s t a ........................... 239.8572Paris vista......................................95.2272Noie italiene............................... 95.22

Măsuraséu

greutateaC a lita tea .

Valutaîn

Kor. 1 fii.

1 H. L. Grâul cel mai frumos. 12n Grâu mijlociu . . . 11 —

Grâu mai slab . . . 10 —Grâu amestecat , . 9 —Săcară frumăsâ. . . 8 60

» Secară mijlociă. . . 8 —ţţ Orz frumos . . . . 8 20n Orz mijlociu. . . . 8 —

OvSs frumos. . . . 6 —OvSs mijlociu . . . 5 80

ţţ Cucuruz.................. 10 —» Mălaiu (meiă) . . . 10 , —jţ Mazăre...................... 13 —

yţ L in te ...................... 50 —yţ Fasole...................... 14 —jş SSmenţă de in . . . 22 —» Sămânţă de cânepă . 19 —

Cartofi...................... 1 60n Măzăriche.................. — —

1 kilă Carne de vită . . . 1 36» Carne de porc . . . 1 361) Came de berbece. . — 96

100 kil. Său de vită prospăt . 40 —* Său de vită topit 62 1—

nesten GateiuP. János lakásán illetve a tégla telepen leendő megtartásáraS906 évi Szept. hó 24-ik napjának d. a. 3 órája határidőül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók ezennel oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingóságok az 1881. évi LX t. ez. 107 és 108. §-ai értelmé­ben készpénzfizetés mellett, a legtöb­bet ígérőnek, szükség esetén becsáron alól is el fognak adatni. .

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le- és felülfog­laltatták és azokra kielégítési jogot nyertek volna, ezen árverés az 1881. évi LX. t.-c. 102. §. értelmében ezek javára is elrendeltetik.

Kelt Z e r n e s t , 1906 évi Sep tember hó 11-ik napján.

Huszár Vilmos1—1.2527. kir. bir. végrehajtó.

Sz 477—1906.végrh.

Árverési hirdetm ényAlulírott bírósági végrehajtó az

1881 évi LX. t. ez. 102. §. értelmé­ben ezennel közhírré teszi, hogy a Zernesti kir járásbíróságnak 1906. évi V. 883 és 258 sz. végzése következté­ben Dr. Dán Emil brassói ügyvéd által képviselt Presmerean Miklós Zer­nesti lakos javára Gateiu P. János Zernesti lakos ellen öesz. 2i0 korona— fii. s jár. erejéig 1906. évi julius hó 23-án foganatosított kielégítési végrehajtás utján le- és felülfoglalt és 675 kor. — fill.-re becsült követ­kező ingóságok, u. m.: 2 ökör, 1 te ’ lién, széna, bútorok, téglák nyilvá­nos árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a Zernesti kir. járásbíróság 1905. évi V. 883/7 és 9Ö6 V. 253/2 számú vógzéöe folytán 210k.— fill. tőkekövetelés ennek 1905 évi Septeinber hó 20 napjától járó 5°/0 kamatai, váltódij és eddig összesen 317 kor. — fillérben biróilag már megállapított költségek erejéig, Zer-

Pentru morburi de stomae!Celor ce prin recelă, înbuibare, mânoărî greu de mistuit, ferbinţell,

[ prea reci, séu viaţă neregulată şi’au tra* un morb de stomac şi anume:Catar de stom ac, cârcei, dureri, m istu ire rea,

şc recomandă un mijloc bun de casă, probat de mai mulţi ani cu efect bun

Vinul de humeni (Kráterrá)aloi Bah@rth UilriehÍ Vinul d e b u ru ien i e s t e p r e p a r a t din b u ru ien i e x c e le n te ş i

v in d ec á tó re cu vin bun, tn tă r e sc e s to m a c u l ş i o rg a n ism u l de « m istu ire a l om ului. Vinul de b u ru ien i d e iă tu ră m istu irea r e a , ş i 1 aju tâ la fo rm a rea d e sâ n g e s ă n ă to s .

Folosirea vinului de buruieni deiătură morburile de stomac deja la început. De aceea să se fol,pséscá de timpuriu. Simptom© o&: dureri de cap, râgăială, grâţă, slăbic une, vomare, dispare adese-orl după folosirea a câteva sticle de vin de buruieni.

Chfifi&IBâMăi urmările ca: neastimpér, colică, bătaie de inimă, wyMeWJíöikLör jQ80ttln|>|? congestîuno ia ficat, splină, hemorcide, sedeiătură întrrtuiţând vinul de buruenî. Asemenea curăţă din stomac materii stricâciose prin eşirea uşoră la scaun.

Slăbiciunea, paliditatea feţei, anemia, debilitateaprovin adeseori din mistuire rea şi din disposiţie Lolnăvioiosă a ficatului Persón© cari pătimesc fls lipsa de spetit, nervosiiate, durere de cap, insom­nie, tăngeso cu încetul Vinul de buruenî dă impuls puterii de viaţă,

Vinul de buruieni excită apetitul, ajută mistuirea şi hrănesce, mişcă prefacerea substanţelor, alifiă nervii excitat! şi produce vioiciune de viaţă.

Mulţime de scrisori de mulţumire confirmă acestea.Win d e b u ru ien i se cajietă in sticle â $ cor. şi 4 cor.

ÎP farmaciile d il i : Braşov, Săcele, Cristian, Reşnov, Codlea, ŢiDţarI, Helchiu, Bod, Feldióra, Ilyefalva, Uzon, Magyaros Nagypatak, Papolcz, Zágon, Kovászna, Beresnyó, Sepsi-Szt.-György, Bölön, Nagyajfca, Baroth, Miklosvár, N.-Baczon Zsombor, Darocz, Homorod, Kőhalom, Ugra, Kacza, Zsiberk, Lemnek, Báránykut, Boldogváros, Boholez, Szásztyukos, Bethlen, Sárkány, Almásmező, Zernest, Törcsvár, Vajdarecse, Voila, N.- Sink, Aind, Panticeu, Kézdivasárliely, Erzsébetváros, Segesvár, Nagyszeben şi ín tóté farmaciile din oraşele mici şi mari din Ardeal şi din ţările streine. — Farmaciile din Braşov: a d-lor Heinrich G. Obert, Victor Roth, Eugen Neustădter la „îngerul păzitor“, Ferdinand Jekelius la „Speranţa“. — Trimite 8 séu mai multe sticle cu preţurile originale

în ori şi ce localitate din Austro Ungaria.— Se se ferescă de imn hi uliii

Cereţi anume Vin de buruieni a lui »s. Hubert UllricLVinul de buruieni al meu este mijloc secret. E compus din viu malaga 450 0,

spirt de vin 100.0, Glicerin 100-0, Vin roşu 240*0, sirop de fragi 150*0, sirop de cireşe 320 0, fincen, anason, rădăcina helen, rădăcini americane, rădăcini de inzian, rădăcini calmusa a. 10*0. Aceste părţi constitutive se se amestece.

Cel mai mare magazin de haine gata pentru bărbaţi şi dame

Fondată Ia 1892.

a S u i

Cursul pieţei BraşovDio 14 Septero. n. 1906,

Bancnote rom. Cump. 18.94 Vând. 18.98Argint român , 18>0 n 18.84Napoleondorî. „ 19.06 » 1910Galbeni « 11.20 n 11.40Mărci germane „ 117.20 n 117 30Lire turcescî „ 21.50 V 21.66Scris. fonc. Albine 5% 101.— ii 102 —Ruble Rusescî • 2 63 » 2x8

N. P. GoldmannB r a şo v , Târgul Inului (Palatul lui Coli) 31—33 şi 28.

Fondată ia 1892.

i f f

.

Bate ori ş i Ge concurenţă în privinţa preţului asortim entului ş i gust.| Confecţitm ele m ele s e l n c r ^ z ă sub sup ravegherea m ea, m o d e r n , ca după m ăsu ră , ţ ■ M t * n u m ai din lân ă c a ra tă in d ig en a , şi stofe v e ritab ile englezesc!. ■

T okio F a rd es iu r i pentru b ărb aţi, potrivite pe corp din stofă englezescă cadrilată, cu pola clopot, dela 15 corone în sus.

C o n c u r sUn post de practicant, dotat cu j

800 coroane salar anual, a devenit vacant la institutul de credit şi eco­nomii „Sătmăreana44 în Seini.

Pentru ocuparea acestui post se publică concurs.

Practicantul ales va fi denumit de oficial numai după prestarea spre îndestulire a serviciului de un an de probă.

Reflectanţii au să-şi înainteze cererile iestruate cu documentele re­feritoare la studiile absolvate, pănăîn 30 Septemvrie a. c. direcţi unei institutului în Seini-Szinervâralja.

25,8,1-2 DIRECŢIUNEA.

O o s tu m m o d e r n pentru bărbaţi, cadriiau, nouta­te, lucrat bine din Cheviot englezesc, orî Kamgarndela 14 corone în sus.

C o s t u m e m o d e r n e pentru copT, cadrilate, nou­tate cu giietcă, cu un rend său două de nasturi rock, zelinte pentru purtat, deschis dela 9 c. în sus.

1000 costu m e de copiii dela 3 — 10 ani, din Catifea CORD lucie, sen stropită, din stofă seu Kamgarn, dela 6 oordhe în sus.

PardesiurI n egre pentru preoţi, dm postav Kam­garn seu Cheviot, mare asortiment, d. 22 c. în sus.

PAilETÔT ( R a g la n ) pentru Dame. fason scurt din stofi buna englezéscá, eela 12 cor. în sus.

Jach ete modei*ney pentru Dame, (la spate pe talie adjustate, cu fasiî de postav luciu, d. 12 cor.

J a c h e t e (Raglon) pentru copile, din stofa englezadela 6 cor. in sus.

H aveloc pentru bărbaţi, din per de Cămilă, dela12 corone în sus.

P e l e r i n e pontra copile,. dela 5 cor. în sus.

(Pelerine bărbătesc!, pentru turişti, del-i 10 c. în susM antale de Oame pentru praf, dm Mohair seu

Kamgarn................................dela 14 cor. în sus.

45—0

Cele mai nouă modele stau la disposiţia Onor. public spre vedere.

Cu totă stima: Pi* P ■ O O EL» O HH J&

Gazeta Transilvaniei“ eu numeral â 10 fii. se vinde la zaraful D um itru Pop, la tu­tungeria de pe parcul Rudolf şi la E rem ias

Tipografia A. Mureşiarm. Braşov,