De ce nu este bine sa iti critici copilul frecventIata cateva motive pentru care nu e bine sa ne criticam copilul:1. Copiii percep critica drept un atac la persoana si nu ca pe o incercare de a indrepta un comportament. Copiii (si, de multe ori, nici adultii) nu fac diferenta intre critica fata de comportament si critica fata de persoana, asa ca se pot simti atacati, judecati sau neapreciati atunci cand primesc o evaluarea negativa din partea cuiva.2. Critica fata de copil poate duce la consecinte emotionale pe termen indelungat si astfel cresc sansele de aparitie si dezvoltare a  anxietatii, comportamentelor compulsive si a complexelor de inferioritate.3.  Copiii care sunt criticati permanent nu se vor mai implica atat de mult in activitati, nu vor mai avea initiativa si nici incredere in propriile forte.4. Copiii vor invata la randul lor sa critice si sa ii invinovateasca pe cei din jur, observand cu precadere aspectele negative ale vietii.  Bucuria de a trai, recunostinta pentru lucrurile bune si frumoase care i se intampla, optimismul si puterea de a trece peste momentele dificile sunt diminuate atunci cand invatam sa criticam si sa judecam excesiv oamenii sau situatiile din jurul nostru.5. Critica nu ii arata copilului cum este bine sa procedeze, ci doar ii aduce aminte ca nu procedeaza asa cum ti-ai dori sau cum crezi ca este bine.6. Critica frecventa ii poate forma copilului senzatia ca este tot timpul evaluat de cei din jur, crescand astfel nivelul stresului, dar si a nevoii de a-si dovedi valoarea. E foarte probabil ca tu sa gandesti ca ”Totusi copilul meu merita sa fie criticat fiindca se comporta cu adevarat urat”. Daca insa ne amintim ca a fi critic inseamna a distruge ceva si ca ne blocheaza sa obtinem ceea ce dorim de la copiii nostri, s-ar putea sa ne gandim de doua ori inainte sa procedam astfel. 

Recomandari pentru a evita critica excesiva fata de copilObserva si lucrurile bune pe care le face copilul. Propune-ti ca la finalul zilei sa faci o lista cu gesturile si comportamentele frumoase ale copilului tau si spune-i ca le apreciezi.In cazul greselilor copiilor, inlocuieste critica cu intrebarea „Cum s-a intamplat?”. Copilul tau a spart un pahar, continutul lui ajungand pe covor? In loc de replica „Mereu esti neatent! Ti-am zis sa ai grija!” il poti intreba cum s-a intamplat accidentul. Copilul va putea sa inteleaga mai bine in acest fel ce a gresit si vei putea profita de ocazie pentru a-l invata cum sa procedeze pentru ca data viitoare sa nu repete aceeasi greseala. Pe de alta parte, nu uita ca accidentele se intampla tuturor si ca nu putem fi mereu atenti la tot ce se intampla in jurul nostru. 

Preintampina eventualele probleme. Uneori, putina atentie acordata organizarii si clarificarii te salveaza de multa bataie de cap. Copilul tau iti spune ca vrea sa picteze la el in camera? Asigura-te ca stie unde si cum are voie sa faca acest lucru si ajuta-l sa iamasurile pentru ca acuarelele sa ajunga doar pe foaie, nu si pe pereti sau mobila:).

Orienteaza-te catre rezolvarea problemei.  Copilul tau nu se pregateste suficient de repede pentru scoala si riscati sa intarziati? Aminteste-i cat timp mai are la dispozitie si ce mai are de facut in acest interval pentru a fi gata de plecare.

Renunta la plangeri si lamentari. „De fiecare data cand vin acasa, gasesc dezordine, m-am saturat...”, „Tatal tau niciodata nu ma ajuta.” sau „Bunicii tai mereu te rasfata.” sunt replici pe care copilul nu trebuie sa le auda de la tine. A te plange de comportamentul altor persoane in mod frecvent, fara a cauta o solutie, inseamna a-l invata pe copil sa fie neajutorat si sa aiba atitudini negative fata de alte persoane. In final, nu uita: copiii invata ceea ce traiesc. Acesta este si titlul cartii care ne-a inspirat acest articol si pe care ti-o recomandam si tie (o poti citi online aici). Daca il vei critica excesiv, il vei invata sa faca si el acelasi lucru.

Asadar, este important sa iti amintesti ca, daca este frecventa, critica omoara performanta si blocheaza dezvoltarea copilului si ca exista solutii alternative pe care le poti pune in practica, cu rabdare si atentie.

2. Care a fost cel mai nasol lucru ce s-a intamplat azi la gradinita?

3. Spune-mi un lucru nou pe care l-ai invatat ?

3. Daca ai putea sa alegi, langa cine ai sta? De ce? Dar langa cine nu ai sta? De ce?

4. Care este cel mai misto loc din scoala, gradinita?

5. Spune-mi un lucru ciudat pe care l-ai auzit azi. Sau un lucru ciudat pe care cineva l-a zis.

6. Daca as vorbi cu doamna despre tine la telefon, ce mi-ar povesti?

7. Cum ai ajutat pe cineva azi? Cu ce ai ajutat pe cineva azi?

8. Cum/cu ce te-a ajutat cineva azi?

9. Cand ai fost cel mai fericit azi?

10. Cand ai fost cel mai plictisit azi?

11. Daca un extraterestru ar veni la voi in grupa si ar rapi pe cineva, pe cine ai vrea sa rapeasca si de ce?

12. Cu cine ai vrea sa te joci din grupa cu care nu te-ai jucat pana acum. De ce nu te-ai jucat pana acum?

13. Spune-mi 3 lucruri bune care s-au intamplat azi la gradinita/scoala.

14. Ce cuvant a repetat doamna cel mai mult azi?

15. Ce ti-ar placea sa inveti sau sa faci mai mult la scoala/gradinita?

16. Ce ti-ar placea sa inveti sau sa faci mia putin la scoala/gradinita?

17. Cine din clasa ta crezi ca ar trebui sa se poarte mai frumos cu tine?

18. Cine este cea mai amuzanta persoana din clasa ta? De ce este amuzanta? Ce a facut?

19. Daca tu ai fi  invatatoare/educatoare maine, ce ai face?

20. Daca ar fi sa schimbi locul cu cineva din clasa, cu cine ai schimba? De ce?

21. Spune-mi care au fost cele 3 dati cand ai folosit creionul azi.

- See more at: http://www.psihologdeserviciu.ro/dezvoltarea-personala/cum-sa-ne-intrebam-copilul-cum-fost-la-scoala#sthash.UgUrlwWk.dpuf

“Imi fac temele mai tarziu”. Ce faci cand copilul amana temele pentru acasa

Copilul tau obisnuieste sa astepte pana in ultimul moment ca sa isi faca temele? Adoarme tarziu fiindca a tot amanat temele si l-a prins noaptea cu stiloul in mana si cartile deschise pe birou? Acest ritual de amanare a sarcinilor pe care cineva le are de realizat poarta numele in literatura de specialitate de “procrastinare”.

Ce trebuie sa stii despre tendinta de a amana: Specialistii considera ca are legatura cu reglarea emotiilor: persoana care poate

face fata starilor inconfortabile (frustrare, stres, teama) nu este tentata sa amane sarcinile dificile.

Amanarea nu este doar o problema a vointei, ci si a cunostintelor si abilitatilor: copilul care nu este convins ca poate face tema, nu se va simti motivat sa o inceapa.

Atunci cand devine un obicei, aduce cu sine un nivel ridicat de stres. Unii specialisti considera ca stilul autoritar de parenting il face pe copil sa amane

mai mult. Este un comportament care se invata.

Cum il ajuti pe copil sa nu mai amane temele:Ajuta-l sa isi formeze obiceiuri de invatare care incurajeaza consecventa.Este important sa stie sa isi organizeze timpul si spatiul dedicat invatarii, sa planifice temele si proiectele din timp si sa poata cere ajutor atunci cand are nevoie.

Invata-l sa prioritizeze temele impartindu-le in cateva categorii:- un nivel ridicat de prioritate: intra temele si proiectele care trebuie predate in ziua urmatoare;- un nivel mediu de prioritate: teme si proiecte mai mari care trebuie predate la cateva zile distanta si la care e bine sa lucreze cate putin in fiecare zi;- un nivel scazut de prioritate: teme si sarcini care se pot rezolva foarte rapid fiindca sunt usoare (citirea unui text de cateva pagini, alcatuirea de propozitii folosind anumite cuvinte, decuparea de imagini etc.). Acestea pot fi facute cand a terminat cu toate celelalte sau se pot realiza intercalat, dupa finalizarea unei teme mai grele.

Recomanda-i sa isi faca timp si pentru relaxare. Dupa 50 – 60 de minute de concentrare, isi permite 10 minute de relaxare.

Descopera ce dificultati are copilul tau. Un alt lucru important pe care il poti face ca parinte este sa discuti cu copilul despre dificultatile pe care le intampina cand isi face temele. In spatele asa zisei amanari pot sta diferite motive:

dificultati de concentrare, probleme de invatare, neintelegerea cerintelor cadrului didactic, frustrare si sentimente negative fata de profesorul care preda materia la care are

de facut temele, planificarea nepotrivita a timpului si a sarcinilor.

Invata-l sa fie constient de propriile emotii si reactii. Mai ales daca este un copil care amana frecvent temele sau alte sarcini, invata-l sa fie atent la ce se intampla in mintea sa atunci cand decide sa lase pe mai tarziu o sarcina: i se pare ca e prea grea si se simte speriat, i se pare plictisitoare, total neplacuta si simte frustrare? Invata-l sa identifice emotia pe care o trezeste sarcina respectiva si recomanda-i ca inainte sa ia decizia de a se ridica de la birou si sa amane temele, sa respire adanc si sa numere pana la 10. Cel mai probabil, pana atunci emotiile prin care trece vor pierde din intensitate. Apoi poate incepe sa scrie macar o parte din tema. Daca simte din nou imboldul de a fugi de tema, poate veni sa discute cu tine despre acest lucru.

De asemenea, umorul functioneaza la cei mici pentru a-i determina sa inceapa mai repede ceva ce au de facut. Vorbeste-i despre printesa din poveste care a trebuit sa sarute broasca, iar aceasta din urma s-a transformat intr-un print deosebit de frumos. “Cu cat saruti mai repede broasca, cu atat mai repede va aparea printul. Daca printesa ar fi stat mai mult pe ganduri vazand cat de urat e animalul, putine sunt sansele sa o mai fi sarutat.”. La fel, principiul se poate aplica si in cazul temelor: cu cat sunt facute mai devreme, cu atat ai invatat mai repede lectiile.Copilul tau amana frecvent realizarea temelor?

Unii copii “neatenti” au probleme in a-si planifica ideile astfel incat sa duca la bun sfarsit o actiune complexa. Sa luam exemplul actiunii de a se imbraca: pot fi mai mult de zece pasi pe care copilul trebuie sa-i urmeze pentru a avea, la final, toate hainele pe el. Un copil cu probleme de planificare se poate “pierde” dupa cativa pasi, uitand ce mai are de facut, pe cand altii reusesc sa faca acest lucru in mod automat. Unui copil cu probleme de atentie trebuie sa i se explice in pasi mici ce are de facut si sa fie ajutat sa-si planifice zilnic activitatile.

Altii organizeaza cu greutate informatia primita pe canalul vizual (ceea ce vad) sau pe cel auditiv (ceea ce aud). Daca unor astfel de copii li se vorbeste repede, se pierd. Pentru a-i ajuta, trebuie sa li se vorbeasca rar, calm, in secvente scurte. In plus, instructiunile verbale insotite de imagini sau obiecte ii ajuta foarte mult. De asemenea, explicarea prin vorbe a actiunilor pe care le facem ii ajuta sa inteleaga mai bine informatia pe care le-o oferim.

De asemenea, unii copii sunt mai sensibili la ce aud sau ce vad, asa ca sunt usor distrasi de lumina, culori sau sunete pe care altii nici nu le iau in seama. De aceea, modul de organizare a spatiului de invatare (luminozitate, temperatura, zgomot, stimuli vizuali etc) poate influenta capacitatea copilului de a se concentra.