De Ce Ne Îndrăgostim de o Anumită Persoană Şi Nu de Alta

download De Ce Ne Îndrăgostim de o Anumită Persoană Şi Nu de Alta

of 2

Transcript of De Ce Ne Îndrăgostim de o Anumită Persoană Şi Nu de Alta

De ce ne ndrgostim de o anumit persoan i nu de alta? Cum arat partenerul ideal din incontientul nostru?Cum arat brbatul interior din fiecare femeie i femeia interioar din fiecare brbat? Este o paralel pe care o facem, de fiecare dat cnd ne ndrgostim. A ncercat s dezlege acest mister Carl Gustav Jung, fondatorul psihologiei analitice, cel care a descoperit c fiecare om poart n incontient o imagine a partenerului ideal. n fiecare brbat exist o femeie interioar, numit Anima, iar n fiecare femeie, un brbat interior, Animus. n timpul studierii viselor pacienilor si, Jung a observat c n cele ale brbailor apar adeseori femei misterioase i necunoscute, la care acetia se raporteaz cu respect i fascinaie. De asemenea, i n visele femeilor se ivesc brbai la care ele se raporteaz cu aceeai fascinaie. Aceste imagini ale celuilalt sex, i determin pe brbai s caute femeia n toate femeile i pe femei s caute toi brbaii ntr-unul singurne spune lector univ. dr. Onelia Pescaru, din cadrul Universitii Transilvania Braov.

Ce se ntmpl n incontient ?n urma cercetrilor realizate, Jung a descoperit i conceptualizat complexele Anima i Animus, rspunztoare de visele i fantasmele noastre de dragoste, dar i de alegerea unui anume partener de cuplu. Alegere care, dei pare, nu este deloc ntmpltoare. Pentru Jung, aceste figuri interioare sunt reprezentri psihice care se elaboreaz pentru a compensa atitudinea contient exterioar. Unui comportament exterior brutal, violent, i corespunde adesea o anima delicat: se spune c Hitler avea viziuni ale Fecioarei Maria, iar brbaii duri apreciaz putoaicele. O asemenea concepie este mai bine adaptat la realitatea psihic i ne permite s ieim din stereotipuri. Nu ne va mai fi greu s nelegem c un brbat efeminat poate ascunde o imagine luntric incisiv i chiar brutal. Nu ne vom mai mira c i alege o partener autoritar. La fel, o femeie aprig se poate ndrgosti de un brbat delicat, care reprezint imaginea ei interioar, altfel spus calitile pe care trebuie s le integreze pentru a fi mai aproape de sine. Multe conflicte i despriri apar atunci cnd partenerul nu mai corespunde imaginii noastre interioare de brbat sau de femeie, precizeaz Onelia Pescaru. Totusi, lucrurile variaz foarte mult de la un individ la altul i de la o cultur la alta. Conjugate n fiecare fiin, animusul i anima alctuiesc miracolul fiinei umane i genereaz experiena iubirii sub toate formele ei, de la cele mai sordide la cele sublime.

ANIMA: femeia interioar din fiecare brbatn adolescen se activeaz n brbat Anima, imaginea femeii interioare, care iniiaz cutarea partenerei i desprinderea de prini. Devine astfel posibil autonomia sa, dezvoltarea unei viei psihice prin fore proprii, ntr-un cuvnt, maturizarea. Anima este cea care inspir brbatului intuiiile, nevoia de a iubi i de a fi iubit, de a fi apreciat, de a ocroti. De asemenea, este cea care il face capabil de toleran, acceptare i compasiune. Dac maturizarea barbatului este mpiedicat, de regul i relaia cu feminitatea interioar este compromis. Jung susine c reprimarea feminitii interioare mpinge brbatul la rceal, respigere, apsare, n timp ce n extrema cealalt, pervertirea relaiei cu Anima, l duce la dependen, supunere i chiar masochism. Brbaii carei neag aceste nevoi relaionale i care ncearc s se identifice doar cu raiunea lor sunt dominai n timp de sensibilitatea rmas incontient. n acele momente sunt copleii i nu neleg ce se ntmpl cu ei. Afectivitatea lor se transform n sentimentalism. Adic, devin plngcioi, temtori i se pot trezi cuprini de o dragoste copleitoare fa de o femeie pe care abia au vzut-o. n concluzie, anima este fora din brbat care i inspir nevoia de a iubi i de a fi iubit, de a ocroti i de a fi apreciat. Este capacitatea de iubirei de acceptare, de toleran extrem i de compasiune. Dac este strivit, ea se transform n dependen, supunere i chiar masochism. Situaie care l face pe brbat s caute incontient partenere care ntruchipeaz aceste aspecte ntr-un fel sau altul, permindu-i astfel s se descopere pe sine.

ANIMUS: imaginea brbatului din fiecare femeien adolescen se trezete la via i Animus, imaginea brbatului din fiecare femeie. Activat, acest adevrat arhetip al vieii oblig fetia s devin femeie i determin adolescenta s devin autonoma i s se maturizeze. Brbatul interior ii inspir femeii capacitatea de a avea iniiative, curaj, fermitate i spiritualitate. ns, dac femeia rmne surd la vocea Animus-lui interior, pierde capacitatea de a nuana relaiile cu viaa i lumea, ajunge s susin cu trie opinii impersonale, imposibil de argumentat raional. Singurele argumente pe care este capabil s le ofere sunt de tipul toat lumea tie sau aa trebuie. Jung susine c, atunci cnd maturizarea femeii este mpiedicat, relaia cu imaginea interioar masculin se modific. Animusul este acea energie care se mplinete, transformnd materia prin voin. Este puterea de aciune, de micare, de iniiativ. Pervertit, animusul se transform n energie autoritar, dictatur, frenezie maniac i chiar sadism. Reprimat, se transform n slbiciune, lips de rigoare, autodistrugere. Femeia va cuta i ea parteneri care-i ntruchipeaz aceste dimensiuni incontiente, pentru a nva s se cunoasc.

Stadiile de dezvoltare ale femeii/ brbatului interiorPotrivit profesorului universitar braovean, pe msur ce brbatul i femeia se maturizeaz, reprezentrile lor interioare asupra feminitii i masculinitii se modific semnificativ. Dac pentru majoritatea adolescenilor, atributele fizice sunt hotrtoare n alegerea partenerului, la adult conteaz calitile fizice i spirituale. Acest lucru se ntmpl deoarece Animus i Anima au mai multe stadii de dezvoltare. Primul dintre acestea este primitiv i este definit de atributele fizice. Anima este iniial Eva, care seduce cu ajutorul trupului su. Animus este un macho-Tarzan, atrgtor prin fora muscular i prin vitalitate. n etapa urmtoare, fizicului Animei i se adaug romantismul. Prototipul acestui nivel ar fi Margareta lui Faust. Brbatul interior devine un bun strateg i este reprezentat n aceast faz de Alexandru cel Mare. Caracteristica celui de al treilea stadiu este devotamentul spiritual. Ultimul stadiu de dezvoltare este cel al nelepciunii. Iar n final facem alegerea! Dac alegerea nu ne mplinete, o lum de la capt.