7/21/2019 dddgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfPublic It Ate

http://slidepdf.com/reader/full/dddgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfpublic-it-ate 1/4

  Vasile Sebastian Dancu spune, in lucrarea sa, « Comunicarea simbolica.

Arhitectura discursului publicitar » ca publicitatea este criticata si respinsa prin

prisma unor argumente de ordin etic, prin faptul ca ea reprezinta o forma de

manipulare si nimeni nu are dreptul de a manipula personalitatea umana. Insa,

chiar si adeptii acestei pozitii recunosc faptul ca publicitatea a produs si rezultate

socialmente constructive.

  Se observa ca printul respecta structura clasica de alcatuire a unei reclame. In

partea superioara este plasata imaginea personajului masculin, urmeaza titlul,

partea esentiala a unei reclame, primul segment lingvistic care atrage atentia. El

este scurt, clar, este situat deasupra tetului pentru a nu ingreuna lectura prin

fragmentarea lui. !ai jos, sub titlu, se desfasoara corpul tetului, reclama propriu"

zisa. Acesta din urma reprezinta segmentul lingvistiv cel mai dezvoltat. In cadrul

sau se dezvolta functia referentiala a limbajului. # ofera toate informatiile necasare

posibililor voluntari. Corpul tetului se distinge prin limbaj denotativ, accesibilitate

ridicata, cursivitate, informatie clar si precis precizata $receptorilor mesajului li se

ofera date de contact eacte in cazul in care reclama isi atinge scopul si serealizeaza si ultima conditie a principiului Aida, actiune%.

  " &ancu" 'de(niri prin stereotipuri ale masculinitatii si ale feminitatii)

* In reclame femeile sunt mult mai tandre si ma dragute, mult mai dezbracate

decat de obicei si sunt prezentate in contete in care sunt pasive.

  +arbatii sunt creditati cu mai multa initiativa, inteligenta, cu ocupatii mai

solicitante fata de femeile care apar de cele mai multe ori intr"un contet casnic.

Te aşteaptă videoclipuri trăsnet cu trupe româneşti şi de afară, care de

care mai adevărate. Başca sport extrem, interviuri, modă, evenimente şiconcerte, totul prezentat de o echipă de mari meseriaşi. Ce să mai,programe beton, 2 din 2, numai pentru tine! " #ără $guran%i, fărăabureală, fără %ol festiv, fără gargară& 'supliment publicitar

(imba)ul publicitar modern este, *n mod evident, interna%ionalizat+strategiile sale universale se realizează *nsă, *n $ecare limbă, printrăsături lingvistice şi pragmatice speci$ce. semenea trăsăturicaracterizează, de pildă, modul de manifestare a rela%iei *ntre emi%ătorulşi destinatarul mesa)ului publicitar. -eclamele româneşti din anii /0păreau să prefere adresarea reveren%ioasă către poten%ialul cumpărător,

utilizând mai frecvent pronumele de polite%e 'care impune acordul cupersoana a 11a plural a verbului34 5Tehnologia de mâine este astăzi ladispozi%ia dumneavoastră!& '1B63+ 5Cu noi viitoruldumneavoastră este maisigur& '7#13+ 58n pic mai bine pentru dumneavoastră& '9epa3+5:erforman%a dumneavoastră prin profesionalismul nostru& ';ovell3+ 5;oisuntem aici pentru ca dumneavoastră să $%i pretutindeni& ';ord<7T3etc. =>? :luralul polite%ii permite păstrarea unei ambiguită%i4 textul pate$ interpretat deopotrivă ca adresat unei colectivită%i, dar şi $ecărui cititor *n parte. Chiar când marca explicită a polite%ii 'pronumele3 lipseşte,presiunea modelului dominant face ca pluralul să $e perceput ca

reveren%ios4 5:agerul <licom vă scoate *ntotdeauna din mul%ime! &'<licom3+ 5;oi avem oamenii de care ave%i nevoie& '7nelling3 etc.

7/21/2019 dddgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfPublic It Ate

http://slidepdf.com/reader/full/dddgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfpublic-it-ate 2/4

@n varietatea reclamelor contemporane strategia personalizării mesa)uluişi a apelului la o rela%ie cordială, familiară, *ntre interlocutori saampli$cat treptat4 *n anii >//>>//A au apărut tot mai multe textepublicitare *n care adresarea către public evita formele de polite%e, optândpentru persoana a 11asingular  'cu posibilă interpretare generică34 58nradio care te ascultă& '-adio :ro #63+ 58n radio prin care poţi privi

lumea& 'rgus3+ 5Tot ceţi doreşti  şi ceva *n plus& '<xpo6areterăstrău3+ 56ercedesBenz munceşte pentru tine& '6ercedesBenz3.<xemplele nu sunt totuşi prea numeroase cel pu%in *n compara%ie cusitua%ia din publicitatea occidentală 'desigur, *n limbile care utilizeazădistinc%ia *ntre o adresare familiară şi una reveren%ioasă4 franceză,italiană etc.3. Di mai rară este, *n spa%iul românesc, folosirea pluraluluinonreveren%ios voi 4 5;oi ne ocupăm de succesul vostru& '8niplus3+ 5;E1vindem pentru VOI& '-omtecnoplus3. dresarea prin tu pare să $e ostrategie persuasivă asimilată cu timpul, chiar dacă la *nceput era şocantăpentru publicul autohton+ adresarea prin voi, *n schimb, rămâne o op%iune

neinspirată, datorată cel mult traducerilor.

(ocul superlativelor e luat de cuvinte şi expresii care indică diferen%a4 alt,

altfel: „Un alt mod de a locui & 'partamente de lux, 9F: 1nvestment1nc. RLmai >//A3+ 5O altfel de lume acum su alt nume& '6assa3. Diacestea se bazează pe strategia de modera%ie, contrastând cu aşteptărilereceptorilor, cărora nu li se mai recomandă solu%ii superioare, ideale G cidoar diferite. Fin acest punct de vedere, cuvintele date func%ionează ca olitotă, $gură prin care 5se spune mai pu%in pentru a se *n%elege mai mult&.@n fond, strategia diferen%ei se *ntemeiază pe cel pu%in două presupozi%ii4

nemul%umirea fa%ă de situa%ia actuală şi *ncrederea *n publicitate. 58n altmod& este *n%eles, pe baza acestor presupozi%ii, ca 5un mod mai bun&.

;umele de $rme şi de produse străine se impun *n română respectânduse, pe cât posibil, pronun%ia din limba de origine. ;u se *ntâmplă aşapretutindeni4 *n unele limbi romanice, de pildă, numelor comercialeenglezeşti li se adaptează de multe ori pronun%ia după regulilelocale4 "olgate sau #un$ill  sunt rostite de obicei *n manieră italiană saufranceză. Ep%iunea românească pentru o pronun%ie pe cât posibilapropiată de cea din limba de origine e con$rmată *n genere decuprinderea denumirilor *n rimă4 *ntro singură reclamă '%&  >HHI, >//J,

A3, moş rimează cu 'osc$ '57ă nu ui%i, dragă moş, K telefonul marca Bosch!&3, ()* cu sistem '58nul 976 K să intrun sistem&3iar (o cutău şi cadou '5Connex 9o K Cei al tău e al tău&+ 5marele cadou Kmicul Connex 9o&3. -ima are astfel un rol 5educativ&, $xând o normă depronun%are+ uneori alegerea e totuşi derutantă, prin oscila%ia *ntreidentitatea gra$că şi cea sonoră 'vezi cazul 5)uc$ardine K mie dorde tine&, %&  >JH2, >//J, >A3.

  Publicitatea este o realitate absolută a zilelor noastre. Concepută ca metodă de

informare, publicitatea a evoluat tot mai mult spre domeniul economic iar astăzi o

regăsim pretutindeni: în cultură, în politică, în viaţa sportivă, în activităţile obişnuiteetc. Aşadar, publicitatea a ajuns să facă parte din eistenţa noastră cotidiană.

!eclamele reprezintă un mod de discurs publicitar. Pentru ca o reclamă să aibă

7/21/2019 dddgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfPublic It Ate

http://slidepdf.com/reader/full/dddgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfpublic-it-ate 3/4

succes este necesară cunoaşterea publicului ţintă şi a nevoilor lui. !eclamele

beneficiază de structuri publicitare subtile, rafinate, ce vizează percepţia şi emoţia

audienţei. "ată zece lucruri de ştiu despre reclame:

  Reclamele occidentale mizează pe mesaje subtile care fac trimitere la anumite valoriale consumatorului, adică la un stil de viaţă rafinat, apartenenţa la un grup select, „self-

esteem ridicat. Accentul este pus pe individualitate, în sensul că asocierea cu o anumitămarcă îţi imprimă valorile acelei mărci şi te face mai puternic ca personalitate.

Reclama defineşte la superlativ legătura dintre miţător şi Receptor. !ublicitarul "emiţătorul#ştie ce-şi doreşte prietenul său, cumpărătorul "receptorul#, iar acesta la r$ndul lui, estemulţumit că i-au fost citite g$ndurile. Atunci c$nd se realizează o reclamă se urmăreştefoarte atent ca oferta să fie bine înţeleasă de către public. ste oferit produsul propriu-zis"nivelul de suprafaţă#, şi, mai ales, este oferită o atitudine "nivelul de ad$ncime#. %e multeori produsul promovat ajută la socializare, la integrarea în grup, meţine viu spiritul „de gaşcă

 şi întreţine viu acest spirit& se oferă mai mult dec$t poate face produsul însuşi, se oferă oimagine de sine superioară.

'tim că publicitatea nu se limitează la spoturile (), la ceea ce găsim în reviste, ce ascultămla radio ş.a.m.d. *iecare - indiferent că este vorba despre o persoană fizică, o instituţie, unguvern, un partid - încearcă să creeze şi să transmită o imagine care să servească unuiscop "economic, politic sau pur şi simplu să trezească interesul pentru un anumit aspect alvieţii+ lupta împotriva cancerului, o atitudine corespunzătoare faţă de persoanele cuandicap, minoritare etc.#.

#răsătura principală a reclamei este persuasiunea. Creatorul tetului de reclamă

trebuie să anticipeze corect reacţia destinatarului, şi să formuleze oferta sa astfel

 înc$t ea să vină în înt$mpinarea necesităţilor, dorinţelor receptorului.

*oarte convingători sunt acei autori de publicitate care apelează la unele personalităţi"artişti, sportivi, oameni politici# sau folosesc personaje istorice, oferindu-le ca model, fiedoar pentru marea simpatie de care se bucură în r$ndul maselor, fie pentru a eplicasuccesul acestora prin folosirea produsului promovat. !reluarea referinţei poate asigura unloc comun pentru o masă c$t mai mare de receptori.

%enumărate sunt modalităţile prin care se poate atrage atenţia publicului: jocurile de

cuvinte, de diverse tipuri, dau o notă de relaare şi c&iar umor' povestirea cu final

neaşteptat, folosirea unui cuv$nt polisemantic. Cu ajutorul verbului este creată

sezaţia de dinamism. Cele mai multe reclame folosesc imperativul, sfătuind,

 îndemn$nd receptorul să ia o anumită atitudine. Acest gen de reclame, considerate

agresive, sunt foarte des înt$lnite în America. (olosirea at$t de fecventă a

imperativului se poate eplica prin multiplele semnificaţii pe care le poate avea:

invitaţie, sugestie, sfat, ordin. Ales corect, adică raportat corespunzător la destinatar,

poate asigura un prim contact reuşit al receptorului cu tetul publicitar.

7/21/2019 dddgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfPublic It Ate

http://slidepdf.com/reader/full/dddgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfgfpublic-it-ate 4/4

istă multe imagini culturale şi mituri generale sau specifice prelucrate în reclamă, pentrucă emiţătorul unui astfel de mesaj publicitar ştie eact la ce se face referinţă şi ce valoareare acel lucru pentru receptor. n element component al culturii unei persoane este lectura.(etul publicitar face uneori apel la această „bază de date comune . /nsă bagajul acumulat în acest domeniu variază de la o persoană la alta. (otuşi se pot trasa şi teorii comune maimultor indivizi. Acum intervine intertetualitatea. *oarte folosite ca intertete publicitare, suntpastişa, parodia şi citatul. Acestea pot face trimitere la tete sau modele de tetepreeistente. !roverbe, basme, versuri celebre, epresii culturale - toate acestea alcătuiescun univers cultural care-l „seduce pe receptor şi-l delectează, evit$nd monotonia ce arputea apărea în astfel de tete, preponderent comerciale. 0e observă uşor că aceastămetodă conduce la o selectare a destinatarilor, sunt „avantajaţi cei cu un anumit nivel decunoştinţe, totuşi şi în cazul unui receptor mai puţin avizat, informaţia din reclamă estepercepută, dar cu valoare epresivă mai mică.