7/27/2019 DCC 766 2011

1/10

DECIZIA NR. 766 din 15 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) si art.

30 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii

Constitutionale

Autorul sesizarii => Tribunalul Timis Sectia comerciala si de contencios

administrativ, prin Incheierea din 28 mai 2010, pronuntata in Dosarul nr.1736/30/2008.

Obiectul sesizarii => Prevederile art. 29, alin.(1) si ale art. 31, alin.(1) si (3) din

Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale => control a

posteriori, pe cale de exceptie1

Motivarea sesizarii:

I. Autorul exceptiei

Analiza controlului de constitutionalitate trebuie sa inceapa prin a incadra situatia juridica

reglementata de norma de lege critica si totodata prin a stabili ce norma se aplica (avem in

vederefacta pendentia).

Exista acte normative generatoare de drepturi si obligatii, ce raman in vigoare o anumitaperioada. Atunci cand acestea se modifica/ies din vigoare, apare problema fireasca de a sti ce

norma se aplica faptelor, actelor, situatiilor juridice nascute sub imperiul acelor acte normative

initiale, dar deduse judecatii dupa modificarea si deci dupa iesirea din vigoare a actelor initiale.

[Bineinteles ca problema apare numai atunci cand noile acte sunt diferite de primele, caci daca

sunt identice, solutia va fi, invariabil, aceeasi, indiferent ce act/norma s-ar aplica]

Conform principiului tempus regit actum (timpul guverneaza actul => un act juridic seincheie in conformitate cu prevederile legale in vigoare la data intocmirii lui), acest tip de situatii

deduse judecatii vor fi judecate prin raportarea la legea sub imperiul careia s-au constituit.

Asadar, exista dispozitii legale abrogate (iesite din vigoare) care sa fie aplicabile unor astfel

litigii.

1 Inlantuirea faptelor: Exceptia de neconstitutionalitate (EN) fusese ridicata de Biroul notarului public LazarDaniel si de Daniel Lazar in fata Tribunalului Timis cu ocazia unui litigiu ce are drept cauza suspendareaexecutarii unui act administrativ (emis de Ministerul Economiei si Finantelor). In urma invocarii exceptiei,

Tribunalul TimisSectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea cu EN => actul intrase deja invigoare, producand efecte juridice (I) si se mai si aplica unui caz concret, aflandu-se pe rolul unei instante (II)

7/27/2019 DCC 766 2011

2/10

Daniel Lazar considera ca sintagma in vigoare este neconstitutionala, astfel incalcandu-se(I) prevederile constitutionale (art. 15, alin.(2) principiul neretroactivitatii legii, art. 16

egalitatea in drepturi, art. 20 tratate internationale privind drepturile omului, art. 21

accesul liber la justitie) si (II) prevederile CEDO (art. 6, par. 1). Dintre acestea, cele mai

relevante sunt dispozitiile art. 21.

In temeiul art. 29, alin.(1) si art. 31, alin.(1) si (3) din Legea 47/1992, autorul sustine ca a

fost privat de posibilitatea sustinerii neconstitutionalitatii in fata Curtii Constitutionale a

dispozitiilor in vigoare la data autentificarii contractului de vanzare-cumparare, prevederi ulterior

abrogate si care nu mai erau in vigoare la data formularii exceptiei de neconstitutionalitate.

Astfel, sintagma in vigoare ingradeste accesul liber la justitie (instanta constitutionala).

Concret, in cauza in care s-a ridicat exceptia, norma aplicabila este cea cuprinsa in art. 77^2

pct. 2 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal (prin care se instituie obligatia notarului de a

calcula, incasa si vira impozitul la bugetul de stat). Situatia juridica dedusa judecatii s-a creat la

31 mai 2006 si sta sub imperiul acestor dispozitii. Ulterior, Legea 343/2006 a modificat Legea571/2003, astfel incat la data invocarii neconstitutionalitatii, legea sub imperiul careia se judeca

acea cauza a autorului exceptiei (Daniel Lazar) era deja modificata, nepreluandu-se solutia

legislativa criticata.

Problema de drept este, practic, rezolvarea conflictului temporal de legi. Pe de-o parte, Legea

571/2003, in forma initiala, ar trebui sa nu se mai aplice, din moment ce a fost modificata, iar pe

de alta, Legea 343/2006 nu se poate aplica si pentru situatiile juridice nascute anterior intrarii

sale in vigoare, pentru ca ar retroactiva. Rezumativ, problemele de drept sunt ultraactivitatea

legii vechi vs. neretroactivitatea legii noi.

II. Tribunalul TimisSectia comerciala si de contencios administrativ

1. Apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ridicata ca admisibila (intrucat art. 29,

alin.(1) din L 47/1992 prezinta legatura cu solutionarea cauzei)

2. Apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca neintemeiata: dispozitiile criticate nu

limiteaza accesul persoanei la justitie, intrucat litigiul urma sa fie solutionat sub imperiul normei

in vigoare la emiterea actului administrativ-fiscal.

Decizia Curtii Constitutionale:

1. Constata ca sintagma "in vigoare" din cuprinsul dispozitiilorart. 29, alin.(1) si ale art.

31, alin.(1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,

republicata, este constitutionala in masura in care se interpreteaza in sensul ca sunt supuse

controlului de constitutionalitate si legile sau ordonantele ori dispozitiile din legi sau din

ordonante ale caror efecte juridice continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare.

Aici observam ca avem de-a face cu o decizie in interpretare (vezi si DCC 148/2007).

7/27/2019 DCC 766 2011

3/10

2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31,

alin.(3) din Legea nr. 47/1992, republicata, exceptie ridicata de B.N.P. "Lazr Daniel" si deDaniel Lazar, personal, in Dosarul nr. 1.736/30/2008 al Tribunalului TimisSectia comerciala side contencios administrativ.

Motivarea deciziei:

1. Pe forma (procedura), Curtea constata ca a fost legal sesizata si are competenta

de a solutiona prezentul diferend (prin decizie), in temeiul art. 146, lit. d)2, precum si al art. 1,

alin.(2), art. 23, 3

4, 10

5si 29

6din Legea nr. 47/1992. Totodata, Curtea examineaza incheierea de

sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,

susinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate laprevederile Constitutiei.

Astfel, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a unui act juridic (lege/ordonanta)

pagubitor (ce atinge drepturi si libertati fundamentale sau interese legitime in mod direct sipersonal) poate fi facuta de partea din proces presupusa vatamata (cum este in cazul nostru,

Daniel Lazar), de judecatorul unic/completul de judecatori (=instanta)ex officio, de procuroriin cauzele la care participa, de Avocatul Poporului direct(=nu e nevoie ca actul sa se apliceunui caz concret, dar trebuie sa fie intrat in vigoare => imbinarea controlului pe cale de actiune

cu cel a posteriori) si necircumstantiat. Trebuie sa tinem seama ca in toate aceste cazuri,

exceptia poate fi ridicata in orice faza procesuala (fond, apel, recurs), de la orice tip de instanta

(judecatorie, tribunal, curte), in orice tip de proces (civil, penal, comercial etc).

2 Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: [] d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate

privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de

neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului

3(1) Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a

regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului.

(2) Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la alin. (1), care incalca dispozitiile sau principiile

Constitutiei.

(3) Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata,

fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

4(1) Atributiile Curtii Constitutionale sunt cele stabilite de Constitutie si de prezenta lege.

(2) In exercitarea atributiilor care ii revin Curtea Constitutionala este singura in dreptsa hotarasca asupra

competentei sale.

(3) Competenta Curtii Constitutionale, stabilita potrivit alin. (2), nu poate fi contestata de nicio autoritate publica.

5(1) Curtea Constituional poate fi sesizat n cazurile expres prevzute de art. 146 din Constituie, republicat,

sau de legea sa organic.(2) Sesizrile trebuie fcute n form scris i motivate.

6Anexa la final, impreuna cu art. 31

7/27/2019 DCC 766 2011

4/10

2. Pe fond (materie), Curtea se pronunta cu privire la 3 probleme mari si late:

I. Indeplinirea conditiei de admisibilitate referitoare la legatura cu solutionarea

cauzei (constitutionalitate extrinseca)

Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate este admisibila, intrucat de

solutionarea ei depinde chiar solutionarea cauzei deduse judecatii instantei de fond, prin

hotararea acesteia.

Situatia de fapt:

a) 9 feb 2009: BNP a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77^2 (2) din

Codul fiscal7, motivand ca el, biroul notarial, nu a fost parte a contractului de vanzare-

cumparare si nu a realizat un venit impozabil din transferul dreptului de proprietate, ci vanzatorul

imobilului care are calitatea de contribuabil => vanzatorul ar fi trebuit sa faca acele demersuri;

b) Instanta de fond a respins ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, in

temeiul art. 29, alin.(1) si art. 31, alin.(1) si (3) din Legea 47/1992, intrucat normele criticate nu

mai sunt vigoare in forma de la data incheierii contractului;

c) 23 nov 2009: BNP a invocat de data aceasta exceptia noilor prevederi din Legea 343/2006 (de

modificare a Legii 571/2003), care reglementau aceeasi situatie juridica;

d) Instanta de fond a respins cererea de sesizare a Curtii, intrucat, desi este in vigoare, legea nu

este aplicabila in speta, pentru ca a fost adoptata ulterior momentului incheierii contractului devanzare-cumparare, neindeplinind astfel conditia prevazuta de art. 29, alin.(1) din Legea

47/1992 privind legatura cu solutionarea cauzei;

e) 28 mai 2010: ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 29, alin.(1) din Legea 47/1991,

adica a temeiului legal (invocat de judecatorul ordinar) al respingerii repetate a celor doua cereri

de sesizare Curtii, cereri formulate de BNP Lazar Daniel.

In concluzie, instanta de fond a respins ca inadmisibile cererile BNP in virtutea art. 29,

alin.(1) si (5) din Legea 47/1992 din dubla perspectiva: pe de-o parte, dispozitiile care aveau

legatura cu speta si deci erau aplicabile nu mai erau in vigoare (Legea 571/2003), iar pe de alta,

dispozitiile modificatoare care erau in vigoare nu mai erau aplicabile (Legea 343/2006).

7"Notarii publici care autentific actele ntre vii translative ale dreptului de proprietate au obligaia de a calcula,

de a ncasa i de a vira impozitul la bugetul de stat pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost

autentificat actul."

7/27/2019 DCC 766 2011

5/10

Pozitia Curtii Constitutionale: (I) Legea 47/1992 poate forma obiectul exceptiei de

neconstitutionalitate, cu conditia sa aiba legatura cu solutionarea cauzei. Legatura aceasta

trebuie inteleasa in sensul ca orice dispozitie legala de drept substantial sau procedural are

legatura cu solutionarea cauzei, CU CONDITIA de a viza drepturile subiective deduse judecatii.

Aceste dispozitii ajuta la desfasurarea si finalizarea procedurii judiciare. Un exemplu de astfel de

dispozitii sunt prevederile din speta noastra, privind admisibilitatea unei exceptii de

neconstitutionalitate, pentru ca de aplicarea lor depinde solutionarea cauzei in limitele

Constitutiei (atunci cand judecatorul considera exceptia ca admisibila si Curtea Constitutionala o

examineaza) sau nesolutionarea cauzei prin ingradirea accesului la justitie (atunci cand

judecatorul ordinar/constitutional refuza sa examineze exceptia si o respinge ca inadmisibila).

II. Aspectele de fond ale exceptiei de neconstitutionalitate (constitutionalitateintrinseca)

1. Criticarea anterioara a constitutionalitatii sintagmei in vigoare

In deciziile 316/2002, 362/2002, 690/2005, 688/2008, 1537/2009, Curtea a statuat ca acel

articol (ce preia dispozitiile art. 146, lit. d) din Constitutie) este constitutional, intrucat o

interventie a Curtii in aprecierea constitutionalitatii unor norme abrogate ar contraveni

principiului neretroactroactivitatii legii. Exceptiile de neconstitutionalitate ridicate cu

incalcarea art. 29, alin.(1) sunt, conform alin.(5) al aceluiasi articol, inadmisibile, astfel incat ar fi

trebuit respinse de instanta de judecata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala.

2. Competenta Curtii de a se pronunta cu privire la consitutionalitatea unor dispozitii atacatece nu mai sunt in vigoare

Decizia 838/2009: Curtea s-a pronuntat cu privire la un conflict juridic de natura

constitutionala intre Parlament si Guvern, pe de-o parte si ICCJ, pe de alta (ICCJ repusese in

vigoare norme care fusesera abrogate; or, aceasta operatiune excede competenta judiciarului si

nu poate fi realizata decat de autoritatea legiuitoareParlamentul sau delegataGuvernul).

Decizia 21/2008: ICCJ a adoptat teza cu valoare de principiu si aplicabilitate generala,

potrivit careia instantele judecatoresti se pot pronunta asupra constitutionalitatii dispozitiilorabrogate, in virtutea principiului plenitudinii de jurisdictie in cauzele cu a caror solutionare au

fost investite. Astfel, verificarea constitutionalitatii si solutionarea exceptiei de

neconstitutionalitate avand ca obiect norme abrogate revin, prin interpretarea per a contrario a

art. 147, alin.(1), cu referire la art. 126, alin.(1) din Constitutie, instantelor judecatoresti, iar nu

Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 29, alin.(1) din Legea nr. 47/1992, se poate pronunta

numai asupra neconstitutionalitatii "unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau

7/27/2019 DCC 766 2011

6/10

dintr-o ordonanta in vigoare", dispozitie care ar exclude de iure orice conflict de competenta in

aceasta materie.

Raspunsul Curtii Constitutionale cu privire la arogarea neintemeiata de atributii a ICCJ este

transant: singura autoritate abilitata sa exercite controlul constitutionalitatii este Curtea

Constitutionala (in virtutea art. 146, lit. d) din Constitutie si legii de organizate si functionare aCurtii), care are o competenta pe care nu o partajeaza cu nicio alta autoritate. Prin urmare,

judecatorul ordinar nu are atributia de a exercita un astfel de control, indiferent daca normele

sunt sau nu in vigoare in momentul exercitarii controlului.

3. Curtea s-a pronuntat si asupra unor dispozitii legale abrogate la data deciziilor (deciziile1221/2008, 842/2009, 984/2009, 989/2009) si a statuat ca neconstitutionalitatea OUG loveste

actul normativ in intregime, iar abrogarea ulterioara a unor dispozitii ale OUG nu mai are nicio

relevanta. Prin extensie, poate fi vorba si de o lege, nu doar de o OUG.

4. Cum fac altii?Rubrica de drept comparat

-in Cehia: prin hotararea 10 ianuarie 2001 privind exceptia de neconstitutionalitate ce viza un

text care nu mai era in vigoare, a statuat ca aceasta va fi analizata pe fond, deci nu va fi

respinsa ca inadmisibila; acest lucru se justifica prin faptul ca instanta ordinara care aplica

legea are obligatia de a sesiza instanta constitutionala atunci cand legea aplicata este

neconstitutionala, inclusiv legi care nu mai sunt in vigoare, dar care sunt aplicabile cauzelor.

-in Franta: prin Decizia 2010-16/2010, a statuat ca exceptia poate viza si o lege care nu mai

e in vigoare, intrucat modificarea/abrogarea ulterioara a unor dispozitii contestate nu face sa

dispara eventuale incarcari ale drepturilor omului garantate de Constitutie

-in Lituania: prin Hotararea din 27 martie 2009, a statuat ca daca textul a fost modificat in

esenta sa, Curtea are obligatia de a controla constitutionalitatea sa, chiar daca nu mai e in vigoare

-in Ungaria: Curtea poate constata neconstitutionalitatea unei norme care nu mai este in

vigoare daca in cazul concret aceasta inca se poate aplica

Dispozitiile constitutionale si legale din Romania prevad expres si limitativ actele care pot fi

supuse controlului Curtii Constitutionale. Art. 29, alin.(1) impune ca obiect al exceptiei il

constituie o lege sau o ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege sau ordonanta care indeplineste

cumulativ urmatoarele conditii de admisibilitate: 1. sa fie in vigoare; 2. sa aiba legatura cu

solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia; 3. sa nu fi fost

constata ca fiind neconstitutionala printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.

In ceea ce priveste efectele deciziilor Curtii,conform art. 147, alin.(4) din Constitutiesi art.

11, alin.(3) si art. 31, alin.(1) din Legea 47/1992, deciziile suntgeneral obligatorii si au putere

numai pentru viitor, iar conformart. 147, alin.(1) si art. 31, alin.(3), dispozitiile constate ca fiind

7/27/2019 DCC 766 2011

7/10

neconstitutionale isi inceteaza efectele in 45 de zile de la publicarea deciziei, daca Parlamentul

sau Guvernul nu pune in acord dispozitiile legii cu Constitutia => art. 31 nu face decat sa

reitereze prescriptii constitutionale => neconstitutionalitatea sa invocata de BNP nu poate fi

retinuta.

III. Competenta Curtii Constitutionale in materia controluluiconstitutionalitatii actelor normative iesite din vigoare

Pentru a clarifica, Curtea constata ca se impune reconsiderarea jurisprudentei in materie,

tinand cont ca art. 29 din Legea 47/1992 a fost obiectul mai multor exceptii de

neconstitutionalitate, iar o astfel de cale de atac este deschisa oricarei persoane lezate in

drepturile si interesele sale legitime.

PE PLAN INTERN: in sistemul roman, controlul constitutional a posteriori se realizeaza

numai prin intermediul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate in fata judecatorului

ordinar/arbitru comercial si nu prin sesizarea directa de catre orice persoana (nu ca in alte stateprin actio popularisv. FRI Macedonia)

1.=> se face controlul NUMAI asupra acelor legi aplicabile litigiilor sau, mai corect,

incidente pentru solutionarea litigiilor de pe rolul instantelor (=conditie necesara SI suficienta),

DAR acest control trebuie asigurat tuturor celor ce indeplinesc conditiile esentiale (drept, interes

legitim, capacitate, calitate procesuala); suntem in prezenta unei fatete a principiului egalitatii

2.=> adaugarea unei conditii suplimentare si inutile (cum este cea din cazul nostru, ca legea

sa fie in vigoare) reprezinta o ingradire a accesului liber la justitie (art. 21 din Constitutie),

intrucat neindeplinirea acestei conditii atrage inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curtii

Constitutionale

3.=> imposibilitatea (I) partii vatamate de a obtine recunoasterea dreptului, anularea actului

si eventual despagubiri (asa cum spune art. 52 din Constitutie) sau macar imposibilitatea (II)

exprimarii de catre Curtea Constitutionala a unei opinii avizate cu privire la acel act pretins

neconstitutional, opinie care poate clarifica si oferi punct de pornire pentru cauze similare.

O lege posterioara nu poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare, aceasta

urmand sa guverneze dreptul respectiv, inclusiv solutionarea litigiului legat de realizarea acelui

drept, chiar si ulterior iesirii sale din vigoare => controlul de constitutionalitate trebuie sa

vizeze doar legea aplicabila cauzei, chiar daca aceasta nu mai e in vigoare la momentul

controlului. Aplicabilitatea se stabileste analizand dispozitiile constitutionale/legale din

7/27/2019 DCC 766 2011

8/10

momentul in care faptul/actul/situatia juridic/a s-a nascut. Argumentul retinut de Curte, in

jurisprudenta sa (prezentata mai sus), potrivit caruia aprecierea constitutionalitatii unor norme

juridice care si-au incetat existenta ar fi contrara rolului si functiilor sale stabilite prin

Constitutie, precum si principiului neretroactivitatii legii, se dovedeste a nu avea suport in

realitate, tocmai pentru ca s-ar inlatura in acest fel de la controlul de constitutionalitate legile

determinante pentru solutionarea cauzelor.

Cum s-ar inlatura? Printr-o interpretare neinspirata a structurii in vigoare, care ar duce cugandul doar la controlarea normelor care produc efecte juridice, nu si a celor care, desi nu mai

produc efecte, reprezinta temeiul in care s-au nascut raporturi juridice care subzista si dupa

iesirea acelor norme din vigoare. In astfel de situatii de interpretare neinspirata, judecatorulordinar ar avea 2 posibilitati:

a) Sa aplice dispozitiile legale, chiar daca ele contravin Constitutiei acest lucru ar insemna

ca o parte din proces sa isi poata intemeia pretentiile pe o lege contrara Constitutiei, intrucat acea

lege nu poate fi supusa controlului de constitutionalitate, iar alta parte sa isi vada iremediabilincalcate drepturile

b) Sa refuze aplicarea lor pe motiv de neconstitutionalitate acest lucru ar insemna o ca

judecatorul ordinar se subroga in atributiile Curtii Constitutionale, incalcand astfel art. 142,

alin.(1) din Constitutie si art. 1, alin.(2) din Legea 47/1992

Cu toate acestea, art 147 din Constituie consacra caracterul ex nunc (pentru viitor) aldeciziilor sale, ca o expresie a principiului neretroactivitatii legii, prin care se afirma securitatea

juridica a cetatenilor, protectia drepturilor constitutionale si statul de drept. Am avea, aparent, un

conflict: pe de-o parte, Curtea nu ar avea voie sa emita decizii care sa produca efecte retroactive(aplicandu-se in cazul unor acte/fapte/situatii juridice nascute anterior), iar pe de alta, Curtea se

declara nestingherit competenta sa controleze astfel de acte/fapte/situatii. Unde mai incape

principiul neretroactivitatii?

Incape acolo unde articolul 147 din Constitutie e inteles corect: el NU limiteaza controlul de

constitutionalitate efectuat de Curte sub aspectul actiunii in timp a legii in sensul ca actele invigoare ar putea fi controlate (facand obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate), iar cele

iesite din vigoare nu ar putea fi controlate, CI impune o departajare logica intre actele controlate

pe contencios constitutional caresunt in vigoare si cele care nu mai sunt in vigoare.

Astfel,

1. La acte in vigoare efectul suspensiv al deciziilor prin care se constataneconstitutionalitatea (numai actele in vigoare in momentul publicarii deciziei in

Monitorul Oficial sunt susceptibile de a fi suspendate de drept si, daca nu sunt revizuite

in 45 de zile, de a nu mai produce efecte juridice).

7/27/2019 DCC 766 2011

9/10

2. La acte iesite din vigoare deciziile Curtii vor produce efecte exclusiv pentru viitor, iardispozitiile declarate neconstitutionale nu se vor mai aplica in cauza unde fusese initial

ridicata exceptia, dar nici in cauzele pendinte (in curs de solutionare) similare = adica

decizia Curtii prin care se admite exceptia de neconstitutionalitate este general obligatorie

si are putere numai pentru viitor in toate situatiile juridice in care norma care NU mai este

in vigoare continua TOTUSI sa-si produca efectele juridice neconstitutional conform

prinicipiului "tempus regit actum".

Urmarind aceeasi logica, si limitarea impusa de art. 31 din Legea 47/1992 si refuzul de a nu

permite Curtii decat controlul privind textele de lege care sunt in vigoare apar ca

neconstitutionale.

PE PLAN EXTERN: privind incidenta CEDO in cadrul procedurilor desfasurate in fata

Curtii Constitutionale, Curtea Europeana a statuat ca art. 6 CEDO are incidenta si in materiacontenciosului constitutional:

a) Ruiz-Mateos c. Spania, hotararea CEDO din 1993: desi Curtea nu judeca pe fondul

unei cauze, decizia poata avea efecte asupra obiectului litigiului; astfel, nu se poate exclude in

mod absolut aplicabilitatea art. 6 din CEDO la procedurile in fata jurisdictiilor constitutionale;

acesta va fi aplicat doar in acele cazuri in care este ridicata o exceptie de neconstitutionalitate sau

recursul este direct (nu e cazul la noi);

b) Bazandu-se pe considerentele expuse de Curtea de la Strasbourg in cauza mentionata,

precum si cele expuse in cauza Beles c. Cehia, constata ca sintagma in vigoare - conditie de

admisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate, deci o cerinta procedurala care impiedica

examinarea pe fond a cererii autorului exceptiei de neconstitutionalitate - cade sub incidenta

sferei de protectie a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 CEDO,limitand accesul

la justitia constitutionala.

De asemenea, trebuie tinut cont si de noile realitati sociale, politice, economice, culturale

care determina si o adaptare a dreptului prin modificare/completare/abrogare a legilor, insa

Curtea Constitutionala, odata sesizata, are obligatia de a controla constitutionalitatea acestor legi

fara a le conditiona.

Atat dispozitivul8

, cat si considerentele9

deciziilor Curtii Constitutionale au putere delucru judecat, fiind obligatorii si definitive, in conformitate cu propria-i jurisprudenta (Deciziile

1 Plen/1995, 1415/2009, 414/2010).

8Parte finala a unei hotarari judecatoresti in care se arata solutia data litigiului (si unele dispozitii accesorii).

9Partea dintr-o hotarare a unui organ de jurisdictie cuprinzand motivarea hotararii respective, a solutiei organului.

7/27/2019 DCC 766 2011

10/10

Legea 47/1992Organizarea i funcionarea Curii Constituionale Romne

Seciunea a 2-a

Procedura jurisdicional

Articolul 29

(1)Curtea Constituional decide asupra excepiilor ridicate n faa instanelor judectoreti saude arbitraj comercial privind neconstituionalitatea unei legi sau ordonane ori a unei dispoziiidintr-o lege sau dintr-o ordonan n vigoare, care are legtur cu soluionarea cauzei n oricefaz a litigiului i oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepia poate fi ridicat la cererea uneia dintre pri sau, din oficiu, de ctre instana dejudecat ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepia poate fi ridicat de procuror n faa

instanei de judecat, n cauzele la care particip.

(3) Nu pot face obiectul excepiei prevederile constatate ca fiind neconstituionale printr-odecizie anterioar a Curii Constituionale.

(4) Sesizarea Curii Constituionale se dispune de ctre instana n faa creia s-a ridicat excepiade neconstituionalitate, printr-o ncheiere care va cuprinde punctele de vedere ale prilor, opiniainstanei asupra excepiei, i va fi nsoit de dovezile depuse de pri. Dac excepia a fostridicat din oficiu, ncheierea trebuie motivat, cuprinznd i susinerile prilor, precum idovezile necesare. Odat cu ncheierea de sesizare, instana de judecat va trimite Curii

Constituionale i numele prilor din proces cuprinznd datele necesare pentru ndeplinireaprocedurii de citare a acestora.

(5) Dac excepia este inadmisibil, fiind contrar prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanarespinge printr-o ncheiere motivat cererea de sesizare a Curii Constituionale. ncheierea poatefi atacat numai cu recurs la instana imediat superioar, n termen de 48 de ore de la pronunare.Recursul se judec n termen de 3 zile.

Articolul 31

(1) Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei

dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie.

(3) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi

inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in

acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acordprevederile

neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca

fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/4457/Legehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/320193/ORDONANTAhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/2269/Acordhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/2269/Acordhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/320193/ORDONANTAhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4457/Lege