7/27/2019 DCC 567 2006

1/5

DECIZIE Nr. 567 din 11 iulie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12,

alin.(1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea

referendumului

Autorul sesizarii => Avocatul Poporului, prinAdresa nr. 5.321 din 28 iunie 2006

Obiectul sesizarii => Dispozitiile art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 privindorganizarea i desfasurarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,

nr. 84 din 24 februarie 2000control a posteriori pe cale de actiune

Motivarea sesizarii => Autorul sesizarii si exceptiei de neconstitutionalitate(Avocatul Poporului) considera ca art. 12, alin. (1) din Legea nr. 3/2000 incalca prevederileconstitutionale ale art. 1, alin.(4), art. 80 si art. 90.

Desi prevederile Legii privind organizarea si desfasurarea referendumului au mai fost

supuse controlului de constitutionalitate, Curtea, prinDeciziile nr. 70 din 5 mai 1999 si nr. 498

din 8 iunie 2006, s-a pronuntat doar cu privire la constitutionalitatea unor1

prevederi cuprinse inart. 12, alin.(1) din lege. Intrucat art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 contine si alte prevederi

referitoare la referendumul relativ la "problemele de interes national", Avocatul Poporului

solicita Curtii sa constate neconstitutionalitatea dispozitiilor cuprinse in acest articol, avand invedere si solutiile adoptate prin cele doua decizii.

Astfel, art. 12, alin.(1) din Legea nr.3/2000 restrange puterea constitutionala a Presedintelui

Romaniei, Parlamentul actionand prin aceasta lege in afara competentei sale constitutionale.Conform art. 2, alin.(1), care incadreaza Presedintele in categoria autoritatilor reprezentative

prin care poporul isi exercita suveranitatea nationala, art. 80, art. 81, alin.(1) si art. 90 din

Constitutie, Presedintele Romaniei are un drept exclusiv de a cere poporului sa-si exprime, prinreferendum, vointa cu privire la probleme de interes national. Acest drept exclusiv trebuie

interpretat si ca un drept exclusiv al Presedintului de a stabili care sunt problemele de interesnational si care vor fi supuse referendumului, iar nicio alta autoritate publica nu poate

decide lista problemelor de interes national.

De asemenea, art. 2, alin.(1) din Constitutie confera Presedintelui un statut care legitimeaza

exercitiul unor atributii exclusive fara interventia altor autoritati, acest lucru fiind inconformitate si cu principiul separatiei puterilor in stat art. 1, alin.(4) din Constitutie.Articolul 90 din Constitutie este interpretat de autorul sesizarii in sensul ca acea consultare a

1 La acea data, art. 12, alin.(1) cuprindea si lit. B, h), cu urmatorul continut: alte probleme propuse

Parlamentului de catre Presedintele Romaniei, in exercitarea atributiilor sale constitutionale =>considerat neconstitutional, prin prisma propuse Parlamentului , intrucat "Presedintele este singurul indreptatit sa

stabileasca problemele de interes national asupra carora poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum"

7/27/2019 DCC 567 2006

2/5

Parlamentului este obligatorie (are valoarea unui aviz obligatoriu, fiind o conditie

prealabila), dar NUMAI Presedintele poate decide cu privire la initierea procedurii pentru

referendum (=consultarea legislativului), identificarea problemelor de interes national si

alegerea uneia pentru a fi supusa in concret referendumului.

Se adauga si argumentul ca, in ciuda art. 73, alin.(3) lit. d) din Constitutie, potrivit caruia

organizarea si desfasurarea referendumului se reglementeaza prin lege organica, alegerea aceleiprobleme de interes national trebuie facuta tot de Presedinte. Acea lege organica (in speta,3/2000) nu va face altceva decat sa stabileasca un cadru tehnic de desfasurare a referendumului

(cum se va vota, formarea comisiilor pentru inregistrarea voturilor si alte probleme

organizatorice) SI NU sa determine fondul referendumului (adica problema pusa in discutie cepot sau ce nu pot sa voteze cetatenii).

Decizia Curtii Constitutionale:

1) Criteriul formal: Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de AvocatulPoporului cu respectarea prevederilor constitutionale ale art. 146, lit. d), teza a doua.

2) Criteriul material: Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct deAvocatul Poporului, in temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie, si constata

ca dispozitiile art. 12, alin.(1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si

desfasurarea referendumului sunt neconstitutionale.

Motivarea deciziei:

1. Pe forma (criteriul formal), Curtea constata ca a fost legal sesizata de AvocatulPoporului si are competenta de a solutiona prezentul diferend (=exceptia de

neconstitutionalitate) prin decizie, in temeiul art. 146, lit. d)2

si al art. 1, alin.(2)3, art. 2

4,

35, 106 si 32 din Legea nr. 47/1992. In plus, Curtea examineaza sesizarea Avocatului

2 Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: [] d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate

privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de

neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului

3 Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania

4 (1) Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a

regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului.

(2) Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la alin. (1), care incalca dispozitiile sau principiile

Constitutiei.

(3) Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata,fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

5(1) Atributiile Curtii Constitutionale sunt cele stabilite de Constitutie si de prezenta lege.

(2) In exercitarea atributiilor care ii revin Curtea Constitutionala este singura in dreptsa hotarasca asupra

competentei sale.

(3) Competenta Curtii Constitutionale, stabilita potrivit alin. (2), nu poate fi contestata de nicio autoritate publica.

6(1) Curtea Constituional poate fi sesizat n cazurile expres prevzute de art. 146 din Constituie, republicat,

sau de legea sa organic.(2) Sesizrile trebuie fcute n form scris i motivate.

7/27/2019 DCC 567 2006

3/5

Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului

Ministerului Public si dispozitiile legale criticate (art. 12, alin.(1) din Legea 3/2000),

raportate la prevederile Constitutiei pretins incalcate (art. 1, alin.(4)separatia puterilor

in stat, in cadrul democratiei constitutionale; art. 80 rolul Presedintelui si art. 90

referendumul), precum si Legea nr. 47/1992.

Astfel, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a unui act juridic (lege/ordonanta)

pagubitor (ce atinge drepturi si libertati fundamentale sau interese legitime in mod direct si

personal) poate fi facuta de partea din proces presupusa vatamata, de judecatorul unic/completulde judecatori (=instanta) ex officio, de procurori in cauzele la care participa, de Avocatul

Poporuluidirect(=nu e nevoie ca actul sa se aplice unui caz concret, dar trebuie sa fie intrat in

vigoare => imbinarea controlului pe cale de actiune cu cel a posteriori) si necircumstantiat.

Trebuie sa tinem seama ca in toate aceste cazuri, exceptia poate fi ridicata in orice fazaprocesuala (fond, apel, recurs), de la orice tip de instanta (judecatorie, tribunal, curte, Inalta

Curte), in orice tip de proces (civil, penal, comercial etc).

In al doilea rand, ne grabim sa adaugam ca, in ceea ce priveste Avocatul Poporului, pelanga acel caracter direct il intalnim si pe cel necircumstantiat, care presupune ca textul

asezamantului fundamental nu conditioneaza cu nimic posibilitatea Avocatului Poporului de a

sesiza invoca exceptia de vreun drept/libertate => poate sesiza Curtea in legatura cu odispozitie cu privire la separatia puterilor in stat, de exemplu. De fapt, nu putine sunt cazurile in

care Avocatul Poporului atrage atentia jurisdictiei constitutionale (si societatii, pe aceasta cale)

asupra unor nereguli relative la marele principiu al separatiei si echilibrului puterilor in stat, cutoate consecintele ce deriva din acesta loialitatea reciproca a autoritatilor, evitarea dublei

reglementari, evitarea paralelismelor si a contradictiilor etc. Desigur, el o face indirect, prin

prisma incalcarii initiale a unor drepturi fundamentale, dar in spatele carora se afla problemele

aminitite mai sus. Aceasta institutie de sorginte suedeza (Ombudsman) are astazi largi atributii

si e normal sa nu fie ingradita in exercitarea acestora, pentru ca altfel ratiunea existentei sale(aceea de a apara drepturile si interesele legitime ale oamenilorpersoane fizice, DAR si de a

controla, implicit, activitatea celorlalte puteri legislativa, executiva pentru a nu fi abuz deputere) ar disparea.

Asadar, pentru a intelege pe deplin solutia Curtii si motivarea acesteia trebuie sa pornimcu studiul concret al textului legal supus controlului a posteriori pe cale de actiune, adica al art.

12, alin.(1) din Legea 3/2000:

"Sunt considerate probleme de interes naional n sensul art. 11:

A. Adoptarea unor msuri privind reforma i strategia economic a rii

B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:a) regimul general al proprietii publice i private;

b) organizarea administraiei publice locale, a teritoriului, precum i regimul general privindautonomia local;

c) organizarea general a nvmntului;

d) structura sistemului naional de aprare, organizarea armatei, participarea forelor armatela unele operaiuni internaionale;

7/27/2019 DCC 567 2006

4/5

e) ncheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaionale pe durat nedeterminat sau

pe o perioad mai mare de 10 ani;

f) integrarea Romniei n structurile europene i euroatlantice;

g) regimul general al cultelor."

2. Pe fond (criteriul material), Curtea considera ca art. 12, alin.(1) din Legea nr.3/2000 este neconstitutional intrucat limiteaza nejustificat prerogativele constitutionale

ale Presedintelui Romaniei7, asa cum sunt ele prevazute in art. 80, 81, 90 din Constitutie.

Art. 90 din ContitutieReferendumulridica 2 probleme asupra carora Curtea se pronunta:

1. Nedefinirea conceptului de probleme de interes national2. Lipsa precizarii ca acest concept va fi explicat/detaliat ulterior printr-o lege organica

(nu isi au aici locul discutiile conform carora referendumul ar fi explicat/detaliat

ulterior prin legea organica 3/2000, in virtutea art. 73, alin.(3), lit.d)8

din Constitutie).

Prin Decizia nr. 70/5 mai 1999, Curtea a decis ca dispozitiile art.12 alin (1) lit. B h) sunt

neconstitutionale in ceea ce priveste expresia propuse Parlamentului intrucat Presedintele are

competenta exclusiva de a stabili problemele de interes national asupra carora poate solicitapoporului sa isi exprime vointa prin referendum. La reexaminare, Parlamentul a eliminat in

totalitate continutul lit. h), astfel lipsindu-l pe Presedinte de a propune poporului si alte probleme

de interes national, in afara celor prevazute de literele anterioare => textul legal in discutieadauga la cel constitutional, iar reglementarea puterii legislative in materia prezenta (referendara)

actioneaza intrusiv in sfera puterii executive (prezidentiala), incalcand principiul separatiei si

echilibrului puterii statului, cu valenta comportamentului loial, asa cum precizeaza insasi

Curtea: Stabilirea prin lege a problemelor de interes national reprezinta un amestec al

Parlamentului in exercitarea atributiilor exclusive ce-i sunt conferite prin ConstitutiePresedintelui si, ca atare, o nesocotire a principiului separatiei si echilibrului puterilor in cadrul

democratiei constitutionale.

Rezumand motivele pe care se bazeaza argumentarea ca art. 12, alin.(1) din Legea nr.

3/2000 incalca dreptul Presedintelui de a consulta poporul privind probleme de interes national,

trebuie sa retinem ca, potrivit art. 1, alin.(4)principiul separatiei puterilor in stat, art. 80

rolul Presedintelui, art. 81, alin.(1) referitor la legitimitatea electorala egala a Presedintelui

Romaniei cu legitimarea Parlamentului (care nu e altceva decat expresia simetriei juridice intr-un

stat de drept: Parlamentul si Presedintele sunt principalele autoritati reprezentative ale poporului

roman, iar cum primul e ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, e logic ca si

7Curtea a statuat: Numai Presedintele Romaniei are dreptul de a decide care sunt problemele de interes national

si, in cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concreta ce se supune referendumului si data desfasurarii

acestuia.8

Intrucat acesta prevede stabilireaprin legea organizarii si desfasurarii referendumului (adica a unor masuritehnice, procedurale) si nicidecum a domeniului interesului national (a ceea ce inseamna, de fapt, interes

national)

7/27/2019 DCC 567 2006

5/5

al doilea sa fie ales in situatii similare) si art. 90 din Constitutie referitor la referendum,

Presedintele are competenta exclusiva de a determina problemele de interes national ce se

supun referendumului (chiar daca acesta presupune, ca o conditie sine qua non, consultarea

prealabila obligatorie a Parlamentului). Oricare alta interpretare ar fi de natura a aduce in conflict

competentele autoritatilor statului (in speta Parlamentul si Presedintele).

Interesul national poate diferi de la o perioada la alta (neavandu-se aici in vedere

Presedintele actual al Romaniei, ci functia, in abstracto, a sefului statului, de azi si de maine).

E posibil oricand sa survina situatii noi care sa reclame apelul la un referendum. Enumerarea

exhaustiva a situatiilor reprezinta, in acest context, o limitare a sferei interesului national si

implicit o ingradire a dreptului constitutional al Presedintelui de a decide singur DACA initiaza

referendum (I), CAND il initiaza (II) si CU PRIVIRE LA CE (III) = sfera interesului national,

adica problemele esentiale, din noianul interminabil de probleme din societate, asupra carora

vrea si poate sa consulte poporul.

Precizari teoretice din Constitutie referitoare la referendum

I. In Romania, referendumul poate fi organizat, ca o generalitate, in virtutea art. 2

Suveranitatea, intr-o maniera simetrica cu cea a alegerilor organelor reprezentative = prin vot

universal(toti cetatenii cu drept de vot), egal(votul meu e egal cu al tau, fara celebrele colegii incare votul unei persoane din primul colegiu era echivalent cu votul a 50 de persoane din ultimul

colegiu), direct (nu prin mandatar/reprezentant, tu cu mana ta), secret (nu are voie nimeni sa

vada/stie ce/pentru cine votezi tu, fara consimtamantul tau) si liber exprimat(fara vreo presiune

exterioara care sa te constranga sa votezi in contra conceptiilor proprii).

II. In concret, referendumul este:

1. Decizional (are efecte juridice directe, ipso iure)a) art. 95, alin.(3)Suspendarea din functiedupa ce se aproba cererea de suspendare

a Presedintelui (initiata de cel putin 1/3 din nr. deputatilor si al senatorilor)

b) art. 151, alin.(3) Procedura de revizuire (a Constitutiei) referendumul este oconditie de validitate a proiectului de revizuire a Constitutiei

2. consultativ (nu are efecte juridice directe, ci efecte juridice indirecte sau efecte politice,ipso facto)

a) art. 90 Referendumul poporul e chemat de Presedinte (dupa consultareaParlamentului) sa isi exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de

interes national