David Grue,

flryf,CilfCTUilIULC1I3UilI

Ilustrafii de Andreea Chele

o?o $r LUMEACAPCAUNILOR

Toate povegtile despre cipc[uni spun

ci sunt nigte mongtri rli gi cimlndnci oameni, iar acestepovegti nu sunt in intregimeneadevlrate. in zilele noastreins[, cipciunii mininci maiales vaci, veverile giwlbii. /in gura unui cipc[un '(1incap aproximativ 723 de

vr[bii, 215 veverile saujumitatea din spate a unei

q

vaci. Din cdnd in cdnd, de plictiseali, un clpc[un pof-

ticios mai d[ o rait[ prin satele oamenilor Ei ripeqteciliva ghinionigti ca s[-i g[teasci, iar [sta e motivul

pentru care multe dintre satele de oameni din Pidure

au inci alarml pentru cipciuni. insl inunele p[r!i lucrurile astea se in-

timpli atAt de rar, incAt

lumea a incePut s[ creadi cilegendl. Ce nu-i o legendi insi

triiesc in P[dure. Nici n-ar Putea

fiindc[ nu pot si doarmi decit

copaci dezrbdlcinali, aruncati la

altul.

Satul clpclunilor din Pidure se

drumului dintre Peqtera

Din deplrtare, casele lor arati ca

donate, din care rlsar tot felul

copacii ar cregte acoio cu

cele mai multe case e intuneric

acoperite de frunze uscate qi din

scot ochii, cici clPciunii au

capul, iar sim! al modei n-au

Ai zice c[ tot ce-ti trebuie canasul borclnat, urechile cl

cand, de plictiseali, un cipciun pof_riti prin satele oamenilor qi rdpegtei ca si-i giteascl, iar 6sta e motivulIte dintre satele de oameni din pddure

ci alarmi pentru cipcduni. insi inunele p[r!i lucrurile astea se in_

timpli at6t de rar, incAt7

lumea a inceput si cread[ ci mongtrii sunt o simplilegendi. Ce nu-i o legendi insi e ci toli cipciuniitriiesc in Pldure. Nici n-ar putea s[ triiasci altundeva,

fiindc[ nu pot s[ doarmi decAt in case construite din

copaci dezridicinali, aruncali Ia grimad[ unul peste

altul.

Satul c[pclunilor din Pldure se afli chiar la jum[tatea

drumului dintre Peqtera Puturogilor gi Mlaqtina Mici.

Din dep[rtare, casele lor arati ca niqte dealuri dezor-

donate, din care rlsar tot felul de rldicini, ca Ei cumcopacii ar creEte acoio cu trunchiurile in p[mint. in

cele mai multe case e intuneric beznd,, podelele sunt

acoperite de frunze uscate gi din pereli ies crengi care-li

scot ochii, c[ci c[pc[unii au niqte arhitecfi de te doare

capul, iar sim! al modei n-au deloc.

Ai zice c[ tot ce-!i trebuie ca si fii cipc[un e si ainasul borc[nat, urechile cllpluge, dinlii asculili 9i

strimbi 9i s[ nu poli s[ vorbegti decAt in cuvintesimple, adici s[ groh[i. Dar se pare c[ nimeni nuajunge rlu de la sine, aga c[ orice c[pc6un in deveniretrebuie si mearg[ timp de trei ani la gcoall, s[ inve(esi fie infricog[tor, s[ urle ca apucatul gi si sperieoameni. Iar la sfirqit trebuie s[ treaci un examen, care

decide dac[ un ciPciun etCum Ii se intAmPli adesclpcluni sunt mult mai Pcum ar veni, 9i clPciuni

ciunii care tr[iesc in Piir

prost c[pclun decAt capci

Nimeni nu Etie cum ar(

doi ani de qcoall: a avut oqcolii c[pclunilor. Ba chil

de Malilie, Dirmon, erar

c[ nici lui Odo nu-i era ddar era sigur c[ nu aYea !treac[ examenul de ciPd

notele lui nu se imbunifi

ales pentru c[ testele &chiar Ei pentru clPclunii

profesorii, Odo avea o id

aqtepta. Testele durau ttestul de Hidogenie Indiv

de Malilie, gi in noaPtea

mai grea, cea de CePciu

ce d[deai toate trei Proh

te prezinli la examenul

ti decdt in cuvintepare ci nimeni nuipciun in devenirela gcoali, si inveleucatul gi si sperieci un examen, care

decide dac[ un cipclun e un cipclun adevirat sau nu'

Cum li se intAmpl[ adesea 9i oamenilor insi, uniicipcluni sunt mult mai pricepuli decit al1ii - existi,cum ar veni, gi clpciuni proqti. Iar dintre toli cip-

c[unii care trliesc in Pldure, niciunul nu este mai

prost c[pciun decAt c[pclunul Odo.

Nimeni nu Etie cum a reuEit Odo s[ treacd' de primii

doi ani de gcoal[: a avut cele mai mici note din istoria

gcolii clpclunilor. Ba chiar, in al doilea an, profesorul

,de Malilie, Ddrmon, era s[-l lase repetent. Adev[rul e

c[ nici lui odo nu-i era clar cum ajunsese in anul trei,

dar era sigur cl nu avea nicio qansl s[-l termine Ei s[

treaci examenul de c[pc[bilitate. Mai intii pentru ci

notele lui nu se imbun[tlliseri nici anul [sta, dar mai

ales pentru c[ testele de absolvire erau foarte grele

chiar qi pentru clpciunii pricepuli. Din ce-i spuseseri

profesorii, Odo avea o idee destul de clard despre ce-l

agtepta. Testele durau trei zile: in prima zi se lineatestul de Hidogenie IndMduali, in a doua zi examenul

de Mali$e, qi in noaptea celei de-a treia zi proba cea

mai grea, cea de Clpcluneal[ Practicl. De-abia dupi

ce dideai toate trei probele erai considerat vrednic s[

te prezinli la examenul de cipclbilitate, unde tu qi

LI

colegii t[i trebuia si faceli dovada c[ sunteli in stares[ speriali un sat de oameni. Daci reuqeai si treci cusucces de toate astea, deveneai c[pciun in toati regula.Daci nu - ei bine, Odo nu voia si se gAndeascl la asta.

Din cAte gtia, niciun ciPciun d

testul. Odo era convins ca urma

Toate problemele i se trageaul

lui Odo nu-i Plicea si fie riu d

micul c[pclun Mucegai, era riu

fusese prins de Profesorul de I

cintdnd in timP ce Privea un

zase pe deget gi i s-a scazut not

ce colegii lui sPeriau toate Pisiioraqului qi lisau in urma doar d

soi de ciori foarte mici- Alta &

jucdndu-se cu un Pui de mit

mAngiindu-i coada, qi ajunsese

Fiindcl r[ut1lile ii iegeaurAdeau des pe seama lui, mai al

Mililia Maliliei. Cind aveau ch

stringeau in jurul lui Odo qi inr

cai

Odo nu q

Nimic, rtimit

Chnd vede t-^tvrea sa u )

untefi in stareai sa treci cur toat5. regula.

leascl la asta.

Din cAte gtia, niciun clpciun din Pldure nu picase

testul. Odo era convins c[ urma si fie primul.

Toate problemele i se trigeau de la un singur defect:

lui Odo nu-i plicea si fie r[u deloc. $eful clasei lui,

micul cipclun Mucegai, era r[u gi-n cerul gurii. Odo

fusese prins de profesorul de Distrugerea Mediului

cAntAnd in timp ce privea un fluture care i se aqe-zase pe deget gi i s-a sc[zut nota la purtare, in vreme

ce colegii lui speriau toate plslrile colorate din jurul

oraEului qi l[sau in urm[ doar stinculele, care sunt un

soi de ciori foarte mici. Alti dat[, un vecin il vizusejucAndu-se cu un pui de mi![, gAngurind la el EimingAindu-i coada, qi ajunsese de rAsul satului.

Fiindcl r[utilile ii ieqeau atit de prost, colegiirAdeau des pe seama lui, mai ales Mucegai qi gaqca sa,

Mililia Maliliei. Cind aveau chef de glume, aceqtia se

strA'ngeau in jurul lui Odo gi incepeau s[ cinte lucruri

ca:

Odo nu sperie

Nimic, nimic, nimic,

Cdnd vede un Pisic

Vreq sd il perie.

Sau:

Odo gudurdfluturi,

Odo mdngdie mhle,

Dacd-l tntorci ;i il scuturiDin cap o sd-i cadd tdrdye.

Erau oribili gi reugeau si-l faci pe Odo s[ se indo-iasc[ de el insugi mai mult decit o fhcea deja. incercasi ii evite oricAnd avea ocazia, dar cum si ii evili cutotul cind erau colegi de clas[!

PROBA DEINDI

Mai rdrnisese foarG

Odo se indrePta

asta se lineau probele

vadi cit de preglti$

Odo ii eragroazildePrima zi era

preda lecliile de

ceea ce linea de

in care era sipatide usturoi gi incerca siurdte, aqa cum le