-----

Importan]a cercet@rii }tiin]ifice

Anul acesta se dovede}te unul foarte bun ^nprivin]@ zilelor libere, de vreme ce }i 1 mai }i1 decembrie nu cad s$mb@t@ sau duminic@.A}a c@ se pot face „poduri” cu zilele de week -end. Dac@ mai ad@ug@m }i zilele libere datecu ocazia forumului NATO, chiar e un an bun.Nici nu nu vreau s@ m@ uit peste datele luniiaprilile: vom avea c@deri pe tot ce ^nseamn@produc]ie industrial@, productivitate etc, cudoar 16 zile lucrate din 22! Rom$nia are, prinlege, pu]ine zile libere. Vreo 7, ^ntr-un anobi}nuit. Dar, mai sunt ani obi}nui]i, f@r@s@rb@tori suplimentare? Anul trecut, a fostForumul francofoniei, ^n 2004, s-a dat liber c@am intrat ^n NATO }i tot a}a… O zi liber@pare s@ devin@ o problem@ in plus, mai alesprin apari]ia ei misterioas@, din jobenul cu sur-prize al guvernului, }i nu at$t prin consecin-tele ei economice directe. Problema cu zilelibere este c@ atunci c$nd vin, surprind petoat@ lumea. „Nu mai }tii dac@ vama lucreaz@sau nu, dac@ se fac exporturi sau dac@ justi]iaeste }i ea ^n vacan]@. Pentru a fi introduse^ntr-un plan de afaceri, dup@ care lucreaz@oricefirm@ serioas@, ar trebui anun]ate cu cel pu]in6-8 luni ^nainte”, spunea un manager,nemul]umit de toate aceste incertitudini.

De altfel, ciclul de cre}tere economic@urmeaz@, se pare, acela}i stil de evolu]iecresc@tor-descresc@tor, determinat de apari]iazilelor libere }i a concediilor Ca }i cum spa]iulmioritic s-ar fi transpus }i ^n graficul deevolu]ie a indicilor. Primul trimestru este ^ntot-deauna unul foarte bun, urmeaz@ c@derea deaprilie-mai, se a}teapt@ apoi pr@bu}irea devar@, recuperarea de toamn@, ^n care lunadecembrie nu mai conteaz@. Anul acesta, cucampanii }i alegeri, ^ns@, risc@m ca toamna s@nu mai recupereze toat@ pr@bu}irea. Zilele libe-re au avut rolul lor ^n economia na]ional@.

Roma }i Tzigani(IV)

- istoria unei neîn]elegeri -

Fiecare domeniu de activitatedin economie difer@ de cele-lalte, prin natura serviciilor sauproduselor furnizate consuma-torilor }i prin modalit@]ilespecifice de realizare }i comer-cializare a lor. Aceste diferen]eau fost cauza pentru care s-aucristalizat mai multe sistemecontabile care s@ reflecte pen-tru fiecare, domeniu ^n parte,

c$t mai fidel, realitatea economic@ (contabilitatea soci-et@]ilor comerciale, contabilitatea institu]iilor publice, con-tabilitatea societ@]ilor non-profit etc.). B@ncile }i alteinstitu]ii financiare cu func]ii de atragere sau repartizarede fonduri constituie ^n acest sens un domeniu unic.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

”Cea mai bun@ filozofie, re -lativ@ la lume, este aceeade a alia, ^n ce prive}telumea, sarcasmul voio}ieicu indulgen]a dispre]ului”Chamfort

c my b

c my b

nr. 165 anul 4 vineri, 09 mai 2008 0,50 RON

pag. 8dr.Ilie MOGAConcuren]a ^n U.E.

pag. 5pag. 7Decebal N. TOD~RI[~Bursa din Sibiu

pag.6

Revista TRANSILVANIAIndependen]a Rom$niei-documente de arhiv@

Noi apari]ii editorialeJurispruden]@ economico-juridic@

pag. 5Marin CR~CIUN

Imaginea s@pt@m$nii

...Sunt c$teva monumente ̂n lume, ̂n Europa, ̂n Asia,^n Africa, ^n cele dou@ Americi, ^n Australia, pe care,dac@ te respec]i, dac@ ai posibilitatea astfel, esteminu nat s@ le vizitezi. Atunci c$nd o faci, spiritul t@udob$nde}te alte dimensiuni. Atunci c$nd o faci,no]iunea de frumos cap@t@ }i alte conota]ii, optimis-mul, ^n ce prive}te izb$nda omului ^mpotriva unorfor]e potrivnice, devine mai pronun]at. La fel devine,^ns@, }i relativizarea noastr@ ^n raport cu noi ^n}ine}i cu al]ii. S@ avem ^ncredere ^n noi, dar s@ fim }imai rezerva]i, }i mai mode}ti, mai tempera]i, maibuni. Divinitatea este aureola suprem@, infinitul nos-tru ca spa]iu }i timp, umanitatea ca entitate neimpune prin for]a }i m@re]ia ei, la fiecare dintre noi,ni}te bie]i indivizi, cople}i]i }i umili astfel...

„Le Mont Saint-Michel”: paradisul ^ntre sentimente }i profitDan POPESCU

continuare ^n pagina 2 continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Contabilitatea institu]iilorde credit

- caracteristici, particularit@]i -

Vizit$nd ^n urm@ cu vreo c$]iva ani, China – cea care selaud@ cu miracolul unei cre}teri economice debordante – amfost uimit, ^n primul r$nd, de realit@]ile contradictorii aletraiului de zi cu zi. Acolo, s@r@cia }i bun@starea se repar-tizeaz@ pe criterii strict geografice. Pe de o parte, chineziicare tr@iesc ^n partea central@ }i de nord la limita maximeis@r@cii, locuind ^n cocioabe sau chiar ^n grote etajate s@pate^n coasta dealurilor, trudind f@r@ speran]e pe suprafe]ele^nn@molite ale culturilor de orez, de pe alt@ parte chineziinoroco}i din sudul prosper al Chinei, care ^}i raporteaz@ via]a}i criteriile de bun@stare la standarde occidentale. Milioanelede chinezi din zona s@rac@ au, din vreme ^n vreme, c$te o}ans@: aceea de a beneficia de un permis temporar de munc@(maxim }ase luni) ^n partea de sud, de regul@ pe }antierelezg$rie-norilor autohtoni, meni]i p$n@ de cur$nd s@-i con-cureze pe cei din Hong Kong sau Macao. Dup@ o jum@tatede an de munc@ istovitoare, chinezii s@raci sunt obliga]i s@se ^ntoarc@ la locurile lor de ba}tin@. Revin la truda lor cotid-ian@ av$nd o singur@ }i mare bucurie: din agoniseala lor, ^nsudul bogat, au izbutit s@ cumpere c$te o biciclet@ pentrufiecare membru al familiei, ceea ce, p$n@ la urm@, ^nseamn@atingerea supremului lor vis de bun@stare.

Am evocat acest episod, fiindc@ mi se pare c@ elexplic@, la o alt@ scar@ a satisfac]iilor personale, actualafoame consumatorist@ a rom$nilor no}tri.

continuare ^n pagina 3

S@ tr@i]i bine pe ... datorie!

EuroC$t cost@ zilelelibere?

Emil DAVID

Frankfurt am Main

dr. Raluca SAVA

Dan Suciu

Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pagina 4

pag. 6drd. Lia Alexandra BALTADOR

B~NCI VINERI 09 MAI 20082

urmare din pag.1Tratamentul contabil aferent acestuitip de activitate este ^n mod imperiosnecesar, diferit. Natura activit@]ii eco-nomice desf@}urate de institu]iilefinanciare este at$t de diferit@ derestul activit@]ilor, ^nc$t sunt necesarenorme }i metodologii de aplicare aprincipiilor contabile pentru sistemulbancar fa]@ de restul domeniilor eco-nomice.Contabilitatea institu]iilor de credit tre-buie s@ asigure ̂ nregistrarea cronolog-ic@ }i sistematic@, prelucrarea, publi-carea }i p@strarea informa]iilor cuprivire la pozi]ia financiar@,performan]a financiar@ }i flu xurile detrezorerie, at$t pentru cerin]ele interneale acestora, c$t }i ^n rela]iile cuinvestitorii prezen]i }i poten]iali,creditorii financiari }i co merciali,clien]ii, institu]iile publice }i al]i uti-lizatori.Contabilitatea institu]iilor de credit,de}i reglementat@ de o lege care seadreseaz@ tuturor societ@]ilor comer-ciale, prezint@ unele particularit@]ideterminate de constr$ngerile ceimpun anumite forme de eviden]@, denatura specific@ a opera]iunilor ban-care }i a activit@]ii bancare, precum }ide destina]ia informa]iilor contabile.Opera]iunile tipice institu]iilor de cred-it se caracterizeaz@ ^n cvasitota litatealor, prin faptul c@ genereaz@ fluxurifinanciare ce pot }i trebuie s@ fie^nregistrate direct, datorate existen]eimateriei prime bancare ce este, ^nacela}i timp, unitate de m@sur@ ^ncontabilitate, banii. Acesta este motivul pentru care sub-liniem c$teva din particularit@]ile con-tabilit@]ii bancare: descentralizareafunc]iei contabil, standardizarea con-tabilit@]ii, gradul ridicat de informati-zare ^n contabilitate, furnizarea deinforma]ii statistice ca rezultate aleactivit@]ii contabile.

Descentralizarea func]iei contabile

Aceast@ particularitate este rezultatulfaptului c@, ^n activitatea bancar@,fiecare opera]iune bancar@ se traduceprintr-o opera]iune contabil@, care tre-buie ^nregistrat@ ^n momentul }i lalocul producerii opera]iunii bancare.Ea nu determin@ inexisten]a unuidepartament sau compartiment decontabilitate care s@ centralizeze }i s@prelucreze informa]ia contabil@. Maimult, responsabilitatea compartimen-tului de contabilitate general@ impuneorganizarea, la nivelul centralei insti-tu]iei de credit, a unui sistem sofisti-cat de validare }i control alopera]iunilor ^nregistrate. Multitudineaopera]iunilor derulate ^ntr-o singur@ zi^ntr-o institu]ie de credit impune sis-temelor contabile bancare s@ men]in@,pe de o parte, solu]ii pentru identifi-carea titularului de tranzac]ie }i pe dealt@ parte, s@ organizeze comparti-mente de control financiar intern }i deaudit intern care au ca principalobiectiv verificarea corectitudinii ^nreg-istr@rilor contabile }i identificarea ero-rilor de ^nregistrare.

Standardizarea contabilit@]ii

Num@rul mare de tranzac]iidesf@}urate ^ntr-o institu]ie de creditimplic@ un num@r mare de ^nregis tr@ricotabile, care nu presupun neap@rat odiversificare propor ]ional@ a acestoraci provin mai degrab@ din caracterulrepetabil al anumitor tipuri de tran-zac]ii. Forma de organizare a uneib@nci (de tip arborescent, cu o re]eateritorial@ mai mult sau mai pu]in^ntins@) presupune formule de organi-zare a contabilit@]ii care s@ satisfac@cerin]ele de centralizare a informa]ieicontabile. %n acest sens, opera]iunilecontabile dintr-o institu]ie de creditse pot predefini }i schematiza la nivelgeneral, ^n metodologii ce se asociaz@

fiec@rei opera]iuni bancare cu formulacontabil@ aferent@.Realizarea metodologiei reprezint@ oactivitate extrem de important@ ^ntr-oinstitu]ie de credit datorit@ mediulfinanciar economic foarte diversificat}i foarte activ ^n care „produsele }iserviciile bancare” pot avea operioad@ scurt@ de via]@ (^n perma-nen]@, se creaz@ noi produse }i ser-vicii, care vin ^n ^nt$mpinareacerin]elor clien]ilor institu]iei de cred-it). %n acest sens, reglement@rile dup@care se organizeaz@ }i conduce evi-den]a contabil@ ^ntr-o institu]ie decredit se limiteaz@ la conturile sinte -tice (reglement@ri emise de MinisterulFinan]elor }i de Banca Central@), iarresponsabilitatea enun ]@riiinstruc]iunilor de lucru asociate noilorproduse }i metodologia contabil@ princare se reglementeaz@ modalit@]ileunice de ^nregistrare contabil@ a tran-zac]iilor generate pe parcursul vie]iiprodusului bancar revine institu]iei decredit, care va genera un cont analiticdistinct, ^n care se vor reflecta toatetranzac]iile referitoare la acel produs^n toate unit@]ile teritoriale ale insti-tu]ie de credit.

Gradul ridicat de informatizare^n contabilitate

Informatizarea contabilit@]ii institu]iilorde credit trebuie privit@ ca o necesi-tate impus@, pe de o parte, de sis-temul managerial }i, pe de alt@ partede aspectele juridice referitoare latranzac]iile desf@}urate. Din perspectiv@ managerial@, fluxulinforma]ional trebuie s@ circule extremde rapid:- dinspre conducere spre posturile deexecu]ie, fac$nd cunoscute sucur-salelor }i compartimentelor acestoraregulile }i metodologiile specifice delucru la un moment dat- dar }i ̂ napoi, dinspre compartimentespre conducere, oferind mana -gementului informa]ii despre rezul-

tatele activit@]ii desf@}urate, informa]iiconcretizate sub form@ de rapoarte ce^}i trag datele din eviden]a contabil@. Sub aspect juridic, institu]ia de cre diteste o entitate unic@, cu o singur@identitate (concretizat@ ^n num@rul de^nregistrare la Registrul Comer]ului) }icu o reprezentare unitar@ ^n rapor-turile cu ter]ii. Indiferent de sediul ^ncare au loc tranzac]iile (indiferent desucursal@) sau alte categorii de rela]iicu ter]ii, ace}tia intr@ ^n raport cureprezentan]ii institu]iei de credit caentitate economic@. Rapoartele finan-ciare prezentate partenerilor, organis-melor administrative sau de supraveg-here cuprind informa]ii centralizatecare reflect@ o imagine a ansambluluiactivit@]ii }i rezultatelor institu]iei pe oanumit@ perioad@. F@r@ aceast@ cen-tralizare, nu este posibil@ analiza per-forman]elor b@ncii }i nici dimension-area riscurilor rela]ionale legate deaceasta.Mai mult, anumite ^nregistr@ri con-tabile nu se pot face dec$t pe bazadatelor contabile centralizate. Deexemplu, calculul profitului se facenumai dup@ centralizarea veniturilor }icheltuielilor tuturor sucursalelor, fil-ialelor, prin ^nchiderea conturilor devenituri }i cheltuieli ^n contul de prof-it }i pierdere, deschis numai ^n con-tabilitatea centralei institu]iei de cred-it.

Furnizarea de informa]ii statistice ca rezultate ale

activit@]ii contabile

Func]ia statistic@ a institu]iilor decredit se concretizeaz@ ^n organizareaanalitic@ a contabilit@]ii, astfel ^nc$t s@r@spund@ unor cerin]e de raportareimpuse de statistica na]ional@, admin-istra]ia fiscal@, institu]iile de prognoz@.Sistemul de raport@ri elaborat deBanca Na]ional@ a Rom$niei are rolulde a satisface nevoile de date statis-tice ale acesteia, precum }i ale organ-ismelor centrale de analiz@ }i docu-mentare la nivel na]ional. Este vorba- de exemplu - de elemente de iden-tificare a apartenen]ei unui client la unanumit grup statistic ^n func]ie detipul de firm@, tipul de capital, tipulde activitate sau de elemente de iden-tificare a tipului de scaden]@, tipuluide deviz@, tipului de dob$nd@ asociat@unui cont. Majoritatea informa]iilor cerute de for-mularul de raportare nu reprezint@ ^nfond date contabile, ci doar date deidentificare a clientului, a categoriei deelement patrimonial ori a tipului deangajament dat sau primit de institu]iade credit }i de acesta este motivulpentru care majoritatea institu]iilor decredit ̂ nregistreaz@ aceste informa]ii ̂ nbaze de date speciale, fapt ce faceposibil@ simplificarea eviden]ei con-tabile ^n condi]iile realiz@rii obliga]iilorde raportare statistic@. Aceste datesunt p@strate ^n fi}iere informaticededicate, ce pot fi apelate }i central-izate prin mijloace specifice infor-maticii, ^n rapoarte ce se deosebescde forma tul clasic al rapoartelor con-tabile.Particularit@]ile contabilit@]ii bancare,caracterul analitic al eviden]ei con-tabile ^n institu]iile de credit, precum}i cre}terea num@rului opera]iunilorbancare }i diversificarea direc]iilorfluxurilor financiare au impus ostr$ns@ rela]ie ^ntre contabilitatea ban-car@ }i informatic@. Informatica ban-car@ a devenit o adev@rat@ specializare

a acestui domeniu dinamic de activi-tate. Programele }i aplica]iile infor-matice ^ncorporeaz@ ast@zi opera]iunicontabile indiferent c@rui tip de activ-itate sunt dedicate: trezorerie, casierie,creditare, opera]iuni de transfer defonduri. S-au dezvoltat sisteme contabile }i decomunica]ie care pe de o parte accel-ereaz@ fluxurile informa]ionale }ifinanciare }i pe de alt@ parte central-izeaz@ activitatea contabil@ a institu]ieide credit. Aceste sisteme informaticecontabile au ca obiectiv principalfurnizarea informa]iilor ce permitm@surarea riscurilor }i rentabilit@]iiasigur$nd ^n acest sens continuitateaactivit@]ii. Ele trebuie s@ fie capabiles@ asigure ^n timp uniformitatea }istabilitatea informa]iilor ^n baza uneistrategii informa]ionale a b@ncii caretrebuie s@ ]in@ seama de: - cerin]ele de eviden]@ contabil@ pri-mar@ determinate de reglement@rilecontabile curente, raport@rile financia-re sau statistice stabilite prin actenormative, raport@ri financiare internecerute de managementul institu]iei;cerin]ele de eviden]@ opera]ional@ careasigur@ o imagine corect@, u}orauditabil@ a tranzac]iilor din fiecaredomeniu de activitate al institu]iei decredit;- nivelurile }i structurile de agregarea datelor, ^n vederea efectu@riiraport@rilor interne }i externe;- cerin]ele de analiz@ }i sistematizarelocale sau centrale.%n principal, sistemele informaticecontabile ale institu]iilor de credit suntconcepute }i lucreaz@ pe trei nivelurice se intercondi]ioneaz@:a) nivelul opera]ional ^n care sunt

gestionate informa]ii legate de tran-zac]iile efectuate pe diferite domeniide activitate: fluxuri financiare, evi-den]a stocurilor, a mijloacelor fixe, apersonalului }i salariz@rii etc. %n acestnivel, sunt incluse module de gestiuneopera]ional@ dedicate domeniilorrespective.b) nivelul de eviden]@ contabil@ gen-eral@ ^n care se preiau informa]iilespecifice din modulele de gestiuneopera]ional@ ^n modulul de contabili-tate general@.c) nivelul de analiz@ }i raportare carecentralizeaz@ informa]iile de la celedou@ niveluri (opera]ional }i de evi-den]@ contabil@ general@), ^n func]iede cerin]ele de analiz@ }i raportare alemanagementului institu]ie de credit }iale organismelor de reglementare.Complexitatea activit@]ilor }i dimensiu-nile institu]iilor de credit (r@sp$ndirealor ^ntr-o re]ea teritorial@ vast@)impune acestui nivel de analiz@ }iraportare o desf@}urare pe mai multemodule care sunt create ^n principiu^n centralele institu]iilor de credit.Pe l$ng@ aceste trei niveluri, sistemulinformatic contabil trebuie s@ asigureleg@turi informa]ional contabile cualte sisteme informa]ional contabileale altor institu]ii de credit (sistemulelectronic de pl@]i la nivel na]ional }iinterna]ional).Ritmul alert de dezvoltare aleconomiilor contemporane impunesistemelor informatice }i sistemelorcontabile care le sus]in din institu]iilede credit, condi]ionalit@]i de adaptarela schimb@ri, indiferent dac@ acesteasunt determinate de modific@ri alereglement@rilor, de apari]ia de noiproduse sau servicii, ori de modific@riale strategiilor manageriale ce implic@modific@ri ale raport@rilor interne.

dr. Raluca SAVA

Contabilitatea institu]iilor de credit - caracteristici, particularit@]i -

VINERI 09 MAI 2008 3POLITICI DE CONSUM

urmare din pag.1Frustra]i }i constr$n}i la un orizont^ngust de a}teptare, de c@tre oor$nduire care por]iona totul cu oteribil@ stricte]e }i zg$rcenie, imensamajoritate a rom$nilor ce construiaude zor socialismul nu putea visadec$t la un standard comun debun@stare, ^ntruchipat de achizi]io -narea unei Dacii }i de clasicul sejurestival pe litoralul rom$nesc.Lucrurile s-au schimbat radical, ^ns@,^ndeosebi dup@ anul 2000, c$ndrom$nii – }i cei ^mbog@]i]i pe meritsau nu, ^n deceniul tulbure al tutur-or posibilit@]ilor, dar }i cei s@r@ci]i deo tranzi]ie dramatic@ – s-au trezitarunca]i ^n v$rtejul mirajului con-sumatorist. Tenta]i p$n@ la extaz deoferta de bunuri }i servicii, la carenici m@car nu visau cu un deceniu^n urm@, sedu}i de multitudineagenurilor de ^mprumuturi pentru con-sum puse la dispozi]ie de b@nci,institu]ii financiare }i re]ele de hyper-marketuri (celebru fiind ame]itorul„credit cu buletinul”) – rom$nii s-au

trezit tr@ind pur }i simplu pe datorie.Statisticile sunt, ele ^nsele ame]itoare,toate demonstr$nd predispozi]iarom$nilor de a se ^mprumuta pentruconsum, ^n loc s@ copieze modelulcelor mai chibzui]i europeni, careprefer@ s@-}i finan]eze consumul maimult din economiile personale.

{i ce-i cu asta? – m@ ve]i ^ntre-ba, probabil, g$ndind c@ }i str@iniiprocedeaz@ la fel, ^n virtuteaadev@rului c@, ^ntr-o societate deconsum, banul trebuie s@ circule, to]is@ aib@ de c$}tigat c$te ceva, }i c@,^n definitiv, e mai rentabil s@ tr@ie}tipe datorie, dec$t s@-]i plasezi banii,cu „pierderi planificate”, ^n iluzoriidep@}ite bancare.

Problema devine ^ns@ mai com-plicat@, atunci c$nd descoperim c@rom$nii au ajuns s@ bat@ toate recor-durile europene ^n materie de creditede consum. Un clasament sui-gene -ris ^n arealul european – pondereacreditelor de consum ^n PIB – neplaseaz@ pe locul 2, imediat dup@Marea Britanie, cu un nivel al datori-ilor de 15 la sut@ din PIB. Mult,foarte mult, dac@ ne g$ndim c@ ^n]@ri precum Olanda, Suedia, Italia,Belgia, Luxemburg, Cehia, Estonia }iLituania, gradul de ^ndatorare apopu la]iei este cu mult sub 5 pro-cente din PIB.

Ca s@ fim }i mai concre]i:^mprumuturile pentru popula]ie au^nceput s@ fie v$ndute pe scar@ larg@^n Rom$nia, doar din anul 2001. La

primul bilan], valoarea total@ a cred-itelor de consum se cifra la 290 mili -oane de euro. Au urmat 6 ani deexuberan]@ a consumului, r@stimp ^ncare valoarea datoriilor popula]iei acrescut de peste 50 de ori, ajung$nd,la finele anului trecut, la 15 miliardeeuro, adic@ circa 15 la sut@ din PIB.Staful BNR a fost primul care a trassemnalul de alarm@: opri]i elanulconsumatorist, este mai ra]ional s@economisi]i, dec$t s@ risipi]i!Sfaturile au fost dublate }i de m@suri

concrete menite s@ tempereze ritmul^n care sunt contractate ^mprumu-turile: majorarea dob$nzii de politic@monetar@, impunerea nivelului ridicatal rezervelor minime, fixarea unorprovizioane mai mari pentru creditele^n valut@. Eforturile b@ncii centrale s-au dovedit zadarnice: ei a spus-o, eiau auzit-o! Rom$nii continu@ s@ se^mprumute }i mai mult, de la lun@ lalun@, cu o frenezie debordant@.Prognozele anun]@, pur }i simplu,dublarea valorii ^mprumuturilor deconsum, p$n@ ^n anul 2011, ceea cear ^nsemna 30 miliarde de euro,adic@ peste 20 la sut@ din PIB. Laacest orizont, vom deveni lideriabsolu]i ^n Uniunea European@. Separe c@ nici salariile mici, nici deva -lorizarea leului nu-i mai poate speriape rom$nii deci}i s@-}i ob]in@bun@starea mult dorit@, prin oricemijloace, inclusiv pe datorie.Statisticile spun c@ dou@ treimi dinsalaria]i c$}tig@ sub media peeconomie }i mai mult de jum@tate nuau atins, ^n 2007, pragul de 1000 delei pe lun@. Ce conteaz@? Realit@]iledovedesc c@ to]i cei care au contrac-tat ^mprumuturi ^n valut@ pl@tesc dela o lun@ la alta rate tot mai mari }itot mai ^mpov@r@toare pentru ceicare ^}i ob]in veniturile ^n lei. Nu arenici o importan]@! Spirala datoriilorurc@ ame]itor, cu consecin]e nefasteat$t pe plan personal, c$t }i la

nivelul economiei na]ionale. %n zonaintereselor personale, urm@rile suntimediate: creditarea ^n urcare a atrasdup@ sine }i un nivel tot mai ridicatal restan]elor de plat@. Nu este c$tu}ide pu]in ^nt$mpl@tor c@ valoareadatoriilor neachitate c@tre b@nci aurcat cu 20 la sut@, ^n primele dou@luni ale acestui an, ajung$nd la 3720de miliarde de lei vechi, la creditele^n valut@, }i la 9335 de miliarde, la^mprumuturile ^n moneda na]ional@.Este un semn sigur }i dureros c@^mprumuturile contractate de per-soane fizice }i firme ^ncep s@ se^ntoarc@ ^mpotriva intereselor celorcare sperau c@ ^ndatorarea ^i vasalva. La nivelul economiei na]ionale,consecin]ele sunt }i mai perverse. Cuc$t se ^mprumut@ mai mult, rom$niiinvestesc mai mult ^n produseimportate (autoturisme, mobilier, arti-cole de voiaj, ceasuri, bijuterii etc.).Produsele importate pe credit ad$ncesc^ns@ deficitul comercial al ]@rii }iexercit@ o presiune formidabil@ asupradeficitului de cont curent (decalajul din-tre intr@rile }i ie}irile de valut@) – indica-tor pentru care Rom$nia este pus@ la zid^n ultima vreme, de c@tre toate organi-za]iile financiare interna]ionale. %n con-cluzie: un popor n@r@vit la traiul pe dato-rie ^ndatoreaz@, ^n cele din urm@, irevo-cabil, propria ]ar@. Se vor fi g$ndit }i laasta politicienii no}tri, atunci c$nd ne-au^ndemnat s@ tr@im bine, cu orice pre]?

Emil DAVID

S@ tr@i]i bine pe ... datorie!

urmare din pag.1Un asemenea monument care, atuncic$nd ^l vezi, ^]i induce astfel de st@ri,de sentimente, de g$nduri, decredin]e, este m$n@stirea Le MontSaint-Michel, ^n Fran]a, pe malulAtlanticului, la frontiera virtual@ dintreNormandia }i Bretania. Splendid@crea]ie a omului „sub bagheta magic@a divinit@]ii”. %mprejur@ri frumoase auf@cut s-o pot vedea, s-o pot vizita demulte zeci de ori. Am avut aici clipede revela]ie, dar }i de destindere. Dela „piatra de temelie” a acesteim@n@stiri }i p$n@ acum, s-au scurs1300 de ani. Un mileniu }i trei secolede la ^nceputul unei munci grele, con-ceput@ inteligent, care a rodit destulde repede, oferind lumii, ^n timp, overitabil@ capodoper@, recunoscut@ ast-fel de cele mai prestigioase institu]iide evaluare europene }i mondiale.

„Minunile ]in }apte zile”. Fals,chiar dac@ butada s-ar referi laRom$nia, unde se spune c@ nu doarminunile, ci }i „legile sunt respectatedoar }apte zile”. De altfel, nu doarRom$nia se afl@ ^ntr-o astfel desitua]ie... S@ revenim, ^ns@, la „mi -nuni”. Ele ]in veacuri }i chiar o eter-nitate. Natura, via]a, individul, oamenii,nu sunt minuni? Şi nu ]in ele o eter-nitate, sub rezerva c@ ^ns@}i oameniile pot distruge, se pot autodistruge?Dar, pe planul suprem, divinitatea nueste cea mai mare minune, suprana -tural@, a lumii? Sub o form@ sau alta,divinitatea dureaz@, s-a v@dit }i sev@de}te de-a-pururi... Şi tocmai deaceea, durabilitatea, dezvoltarea dura-bil@, nu este oare aproape de divini-tate, nu decurge, prin morala }itr@s@turile ei, chiar din divinitate? Sunt

^ntreb@ri c@rora filozofii, biologii,istoricii, economi}tii etc., au c@utat }icaut@ s@ le r@spund@. „Ars longe, vitabrevis”, a fost }i este unul dintreaceste r@spunsuri. Un alt r@spuns,crea]ie uman@ nemijlocit@, au fost }isunt monumentele...

Cum a luat, ^ns@, na}teresplendidul „Le Mont Saint-Michel”? Afost, putem spune, o „comand@” a luiDumnezeu. Cum scria, recent, revistafrancez@ „Historia Thematique”, untext din secolul al X-lea, „Revelatioecclesiae sancti Michaelis”, relateaz@c@, ̂ n anul de gra]ie 708, Episcopul de

Avranches a primit, ^n g$nd, de laArhanghelul Mihail, ordinul de a ridi-ca o capel@ ^n v$rful muntelui (st$ncii)Tombe. Trop@itul unui taur a trasatplanul edificiului pe solul acoperit deun ^nghe] matinal. A}a spune legenda.Episcopul cuno}tea c$te ceva despreun vechi pelerinaj la „Saint-Michel”, lao grot@ pe muntele Gargano. Seputeau, deci, combina cele 2 planuri:un oratoriu circular, ^n form@ de ca -vern@. Ceea ce s-a }i construit pest$nca amintit@, devenit@, deja, loc depelerinaj. Dar, nu a mai r@mas, apoi,nici o urm@ aici, ^n acest cap@t al

Normandiei, dezordinile din secolul IX,^n frunte cu invazia normanzilor, audistrus edificiul. F@r@ a putea eradica,^ns@, ^n memoria colectiv@, punctul deplecare ar@tat...

...%n secolul X, ducii normanziau ^n]eles destul de repede interesulunui asemenea pelerinaj. Au revenit, l-au protejat }i l-au dezvoltat. %n anul966, canonicii vor fi ^nlocui]i de c@trec@lug@rii benedictini iar pelerinajul a^nceput s@ dob$ndeasc@ amploare.Dateaz@, de la aceast@ prim@ instalaremonastic@, o mic@ biseric@ cu dou@turle gemene, cu o construc]ie ^ngri-jit@, proiectat@ dup@ o anume imaginea sanctuarului de la „Monte Gargano”.Edificiul a fost, apoi, ^ncadrat de con-struc]ii ulterioare }i conservat ca unmartor al trecutului... La ^nceputul se -colului XI, dup@ mariajul fiicei sale,oficiat, aici, de c@tre abatele Hildebert,ducele Richard, consider$nd edificiulprea str$mt, a decis reconstruc]ia bi -sericii. Avea }i mijloacele }i personalulpentru a proiecta }i pentru a construi.Şantierul a debutat ^n anul 1020,scripe]i, planuri ^nclinate, schele, lope]ietc. „Nef”-ul a fost terminat ̂ ntre 1060}i 1080. Au fost necesare, ^n preala-bil, }i importante lucr@ri de substruc-tur@, pentru a l@rgi }i consolidafunda]iile }i pentru a le sprijini pepiloni foarte solizi... C@lug@rii de la „LeMont Saint-Michel” rug$ndu-se pentruvictoria ^n epoc@ a lui WilhemCuceritorul, acesta, devenit rege alAngliei, ^}i va manifesta gratitudineafa]@ de ei favoriz$nd cultul lui „Saint-Michel” }i dezvolt$nd m$n@stirea.

...Sub domnia lui Henric alII-lea Plantagenetul, refugiat lam@n@stire, ^n vremea r@zboiului, cufra]ii s@i, aba]ia va cunoa}te un mareav$nt. %n 1154, regele Henric al II-lea^l va numi „Abate de Saint-Michel” peRobert de Torigni, cel care va deveniartizanul av$ntului pomenit. „Robert

du Mont” – a}a ^l vor numi oamenii– a dublat efectivul c@lug@rilor, a dez-voltat atelierele copi}tilor, el ^nsu}i asemnat o oper@ literar@ }i analitic@remarcabil@, a m@rit }i a amelioratcl@dirile destinate pelerinilor, al c@rornum@r nu a ^ncetat s@ creasc@. %nm@n@stire, devenit@ un veritabil l@ca}de filozofie religioas@, de cultur@social@, se transcriau mii de pagini,era foarte bine st@p$nit@ arta caligrafiei}i a decor@rii at$t de frumoase apaginilor, aba]ia devenind una dintrecele mai mari biblioteci ale epocii.Pelerinii veneau aici vener$nd aba]ia,cu g$ndul m$ntuirii, umili, cu credin]ac@ invocarea lui Dumnezeu }i a „Saint-Michel” ^i va vindeca de boli, vor fis@n@to}i, le va diminua necazurile, vorputea ^ntrez@ri o gean@ de lumin@, ogean@ de speran]@ ^ntr-un timp – alEvului Mediu – ^n care „ap@sareaomului” era ^nc@ dur@, via]a era foartegrea }i primejduit@, ^n felurite feluri, latot pasul... Fidelii pelerini veneau dinNormandia, din Bretania, din regatulFran]ei, din teritoriile ast@zi aleGermaniei, ale Elve]iei, ale Olandei, aleBelgiei, dar }i din Irlanda }i dinAnglia, printre altele }i mai ales ^ntr-un timp ^n care regele acestei ultime]@ri era unul dintre cei mai ferven]ipelerini. Credin]@ }i speran]@, speran]@}i credin]@, revela]ii. Au ^nceput – }iau r@mas ^n istorie – miracolele. Seaminte}te de o t$n@r@ femeie^ns@rcinat@, surprins@ ^n golful „LeMont Saint-Michel”, de apele fluxului,aflat@ astfel ^n pericol de moarte.Privind m@n@stirea, t$n@ra femeie aimplorat divinitatea, iar „Saint-Michel”,se spune, a oprit cre}terea niveluluiapelor. Prin gra]ia divin@, femeia a fostastfel salvat@ }i va na}te un b@ie]el,botezat „Péril”. Odat@ adult, el vadeveni c@lug@r ^n m@n@stire...

(va urma)

IMPRESII DE C~L~TORIE VINERI 09 MAI 20084

c my bc my b

c my bc my b

„Le Mont Saint-Michel”: paradisul ^ntre sentimente }i profit

Dan POPESCU

VINERI 09 MAI 2008 5

c my bc my b

c my b

DEZVOLTARE

c my b

Dou@ importante modific@ri a adusanul 1990 ^n Rom$nia, at$t pentrurom$ni, c$t }i pentru toateminorit@]ile etnice sau na]ionale, ^nceea ce prive}te libert@]ile de circu-la]ie:^n primul r$nd, ^ntreg sistemul legi -slativ, care impiedica stabilirea domi-ciliului ^n anumite zone, ^n special ^na}a numitele ora}e mari, a fost abro-gat, migra]ia intern@ a popula]ieinemaifiind sub controlul autorit@]ilor;apoi a fost abrogat sistemul legisla-tiv care prevedea pedepse penaledrastice pentru trecerea frauduloas@a frontierei }i fiecare cet@]ean arec@p@tat dreptul legal de a solicita}i de a avea pa}aport.Drept urmare, ^n primii ani de dup@1989, Rom$nia a ^nregistrat mi}c@ride popula]ie importante, at$t ^n ceeace prive}te migra]ia intern@ }i dis-tribu]ia urban – rural, c$t }i ^n ceeace prive}te migra]ia extern@ legal@ }iilegal@. Pe plan intern, s-a ^nregistratun exod de popula]ie spre marilecentre urbane, declarate ^nchise deregimul comunist. Pe planul migra]ieiexterne, a crescut foarte multnum@rul cet@]enilor rom$niapartin$nd unor na]ionalit@]iminoritare, care au emigrat definitivdin Rom$nia, de remarcat fiind aici

^n special exodul, aproape total, alsa}ilor din Transilvania. De aseme-nea, a crescut mult emigra]ia ilegal@cu direc]ia Vest, bazat@ pe intrarealegal@, f@r@ viz@ ^n ]@rile vecine, pre-cum Ungaria sau Polonia, urmat@apoi de trecerea frauduloas@ a fron-tierelor dintre aceste state }i stateleoccidentale. În acest v^rtej derea}ezare au fost implica]i un num@rsemnificativ de membri ai comunit@]iirroma din Rom$nia. Este aproapeimposibil, ^n acest moment, s@ sta-bilim pe baza datelor existentenum@rul de rroma care au trecut ile-gal ^n Statele din vestul Europei, ^ns@semnalele ^n presa interna]ional@ tinds@ indice un num@r spectaculos deastfel de evenimente. Exist@ motivera]ionale s@ ne indoim de prepon-deren]a ]iganilor din Rom$nia, ^nfluxurile de migra]ie ilegal@ spreVest, fiind semnalate numeroasecazuri in care ]igani provenind dinalte state estice se recomandau caprovenind din Rom$nia. A fost vorbaaici, evident, de o ^ncercare de aspecula capitalul enorm de simpatiecare exista pentru Rom$nia }i rom$niimediat dupa decembrie 1989, inintreaga Europ@. %ns@, prezen]a loraproape constant@ ^n presa caresemnala acte antisociale, c$t }icer}etoria ^n pie]ele marilor ora}e }iexploatarea copiilor au creat o starede perplexitate ^n lumea civilizat@.Este posibil ca doar ^n anii 1990 –1991 intr@rile ilegale de rroma ^nspa]iul Europei Occidentale s@ fidep@}it 500.000 de persoane, ce

proveneau cu preponderen]@ din ]@riestice precum Polonia, Rom$nia sauUngaria. Un astfel de aflux de popu-la]ie, cu imbr@c@minte }i comporta-ment public „diferite”, uneori stranii}i alteori de-a dreptul opuse culturiisociale din ]@rile de destina]ie a reac-tivat toate cli}eele istorice referitoarela aceast@ minoritate. În mareamajoritate a statelor occidentale,popula]ia rroma total@ nu dep@}ea100.000 de persoane, iar politicilesociale de integrare }i protec]iesocial@ ^ncepuser@ s@ se reflecte ^nspecial ^n ceea ce prive}te nivelul deciviliza]ie }i nivelul de trai. Astfel,^ntr-o ]ar@ precum Anglia, micilefurti}aguri de alimente sau b@uturidin magazine, comise de cei nu maimult de 100.000 de rroma eraufoarte rare, sistemul de asisten]@social@ }i integrare a acestei miorit@]ifiind foarte dezvoltat }i asigur$ndu-leun trai de minim@ decen]@ (locuin]esociale, sume de bani pentru hranalunar@ }i plata utilit@]ilor, sume deajutor pentru scolarizarea copiilor,etc.). S@r@cia noilor veni]i a generatacte antisociale preponderent din cat-egoria micii infrac]ionalit@]i, dar demare impact public, pentru c@ aufost frecvente }i pentru c@ puneau ^nmod direct sub semnul ^ntreb@riisecuritatea persoanei.

[iganii sosi]i din Est ^n statelevestice }i-au continuat modul devia]@ , reproduc$nd ^ntr-un fel comu-nit@]ile }i obiceiurile de origine.Astfel, num@rul raportat de ocup@riilegale de terenuri a fost semnifica-

tiv, ca }i num@rul de distrugeriminore sau de tulbur@ri ale ordiniipublice. Desigur, pentru multe din-tre comportamentele antisociale (cumar fi de exemplu furturile din maga-zine sau furtul de pe c$mp) exist@explica]ii istorice : nu au avut apropeniciodat@ dreptul de a avea propri-et@]i, meseriile lor, ce ]in decre}terea cailor sau de me}te}ugultradi]ional a fierului nu mai aucautare ^n epoca postindustrial@ etc..Ins@, existen]a acestor explica]ii nuexonereaz@ persoana care incalc@legea de r@spundere }i ele pot aveavalore numai dac@ sunt folosite pen-tru a g@si o cale de „stingere” atradi]iilor de via]@ sedimentate desecole, tradi]ii considerate ast@zi cafiind „antisociale”.

Simpla constatare a unei situa]iide fapt - fie c@ se reefr@ la o per-soan@, fie c@ se refer@ la un grupsocial - }i preten]ia de schimbare a

ei nu au fost niciodat@ suficientepentru a produce o schimbare decomportament individual sau social.Mai mult, atunci c$nd analiza st@riide fapt este f@cut@ de multe ori ^nmod precar }i mai degrab@ pe baz@de cli}ee dec$t pe baz@ de informa]iicorecte }i coerenet, solu]iile propusefunc]ioneaz@ cel mult pe h$rtie.

O astfel de situa]ie g@sim ^nceea ce prive}te integrarea rromilor^n toat@ Europa, dar mai ales ^n ]@riledin Est, foste comuniste. De}i exist@documente istoriec care indic@prezen]a ]iganilor ^n Europa de celpu]in 700 de ani }i, de}i num@rul lora fost }i este semnifcativ mai maredec$t al unor na]iuni ce au constitu-ite state ^n ^n]elesul complet al ter-menului, ]iganii continu@ s@ reprezen-ite o „minoritate etnic@”, nefiindu-lep$n@ ^n acets moment, recunoscut@nici un fel de alt@ „calitate” ^n cadrulsistemului democratic.

„Orice om este un proiect: cre-ator, savant, cercet@tor sau con-statator; el trebuie s@-}i cautepermanent mijloacele concreteprin care s@-}i poat@ realiza sco -purile care ^l ^mbog@]esc, iarc$teodat@ ^l schimb@.”

Jean-Paul Sartre

Preg@tirea educa]ional@ foarte bogat@este o condi]ie de ^nscriere ^n cursadep@}irii dificult@]ilor tranzi]iei spre oeconomie de pia]@, mai ales dac@vorbim de fostele state socialiste,care oricum sunt legatarele uneimo}teniri complexe ^n ceea ceprive}te institu]iile, comportamentele}i valorile, de]in@toarele din punct devedere istoric a unei bog@]ii funda-mentale, f@r@ a ignora evolu]ia lor dela origini }i p$n@ la sosire: economiade pia]@. Ne punem ^ntrebareafireasc@ dac@, ^n contextul actual, tra-vers@m, la nivel macroeconomic, ^ncondi]ii de cert@ globalizare, o criz@a dezvolt@rii }tiin]ei }i, implicit, acercet@rii }tiin]ifice.Suntem ^n postura de a ne fr@m$nta,^n condi]iile cre@rii unui spa]iu euro-

pean al ^nv@]@m$ntului superior }i alcercet@rii }tiin]ifice, a}a cum a fostel institu]ionalizat la 25 mai 1998, laParis, de c@tre Fran]a, Germania,Italia }i Marea Britanie? Principiilestatuate de Bologna - Magna CartaUniversitatum, ^n ceea ce prive}tesistemele de cercetare care trebuieadaptate la nevoile de schimbarecontinu@ sunt suficiente ^n condi]iilenoilor realit@]i globale? F@r@ ^ndoial@c@ r@spunsurile pot fi }i negative, }ipozitive deopotriv@. %ns@, ^n demersulnostru, ne propunem s@ abord@mtema cercet@rii }tiin]ifice din perspec-tiv@, interdisciplinar@.Mai ^nt$i, ^ntr-o ordine nu neap@ratcronologic@, trebuie amintit c@ cer -cetarea }tiin]ific@ are o anumit@ iden-titate dat@ de obiectul cunoa}terii }imetodologia folosit@ pentru abor-darea ]intei gnoseologice, de scopulpragmatic prin folosirea unui limbajspecific domeniului (fire}te, un limbaj}tiin]ific) }i bazat pe legile }i prin-cipiile fundamentale ale acesteia. Esteevident faptul c@ nu putem vorbi ^nmod singular de cercetarea }tiin]ific@,f@r@ s@ ]intim spre vectorul oric@ruidemers }tiin]ific }i anume omul de}tiin]@, cercet@torul, cel careevolueaz@ intelectual }i profesionalprin recunoa}terile }tiin]ifice, acade-mice de nivel doctoral }i docen]ial,de ce nu!?Consider@m c@ este interesant desubliniat faptul c@ abordareacunoa}terii }tiin]ifice se face, azi, subimperiul dinamicii globale alfenomenelor politice }i economice,dar nu ^n ultimul r$nd al abord@riiinterdisciplinare. Sigur, aceast@ abor-

dare interdisciplinar@, ca sintez@ a totceea ce este comun ^n diferitedomenii de cercetare }tiin]ific@, poatefi o solu]ie. Plec$nd de la aceast@tez@, consider@m c@ este necesar s@clarific@m solu]ia propus@ ^n ceea ceprive}te interdisciplinaritatea, ^n sen-sul c@, prin acest mod de abordarenu dorim o nou@ }tiin]@ sausupra}tiin]@, ci o sintez@ a cunoa} -terii }tiin]ifice sub forma unei teorii„macro}tiin]ifice”, f@r@ a avea pre-ten]ia unei }tiin]e, universale. %ns@este necesar s@ avem o teorie}tiin]ific@ ^n ceea ce prive}te }tiin]a^n contextul l@rgirii extraordinare adomeniilor supuse cercet@rii, cre@riiunui sistem de g$ndire }tiin]ific@ }itotodat@, trebuie stimulat@ cercetarea}tiin]ific@, ^n condi]iile existen]ei a}a-numitei network society, cum estedefinit@ societatea-re]ea ^n cadrulForumului economic mondial de laDavos, care marcheaz@ globalizareacomer]ului }i a business-ului, ^n1996. Ne^ndoielnic c@ acest lucrueste posibil, dac@ se utilizeaz@ spreexprimare un limbaj universal, ^ncondi]iile ^n care lumea trebuie s@ sesupun@ aceleia}i legi de evolu]iesocial@, economic@ }i cultural@.%n condi]iile liberaliz@rii rela]iilor eco-nomice }i politice interna]ionale, aexisten]ei unei lumi f@r@ grani]e }i aunei pie]e mondiale, sfera }i carac-teristicile interdisciplinarit@]ii suntdate de existen]a unui obiect decercetare }i exprimarea unui punctde vedere ^n leg@tur@ cu acesta, uti-lizarea unor metode }i tehnici speci-fice de explorare }i cercetare, uti-lizarea unui limbaj }tiin]ific, demon-

strarea valabilit@]ii rezultatelorob]inute, urm@rirea unui scop teoret-ic cu aplicabilitate practic@,recunoa}terea }i acceptarea de spe-ciali}ti.%n acest demers, trebuie s@ ]inemcont de faptul c@ interdisciplinaritateaeste legat@ de zonele }tiin]ifice ^nve-cinate, zonele de frontier@, astfel c@acolo unde demersul }tiin]ific sesf$r}e}te ^ncepe, de fapt, zona altei}tiin]e. Iat@ c@ interdisciplinaritateapoate fi un mod de „a g$ndi sintet-ic”, nefiind o supra}tiin]@, ci un modde g$ndire global@ }i sintetic@ acuno}tin]elor noastre }tiin]ifice, maiales a celor ^nrudite.Consecin]a pe care o genereaz@aceast@ tez@ este legat@ de deose-birea dintre omul de }tiin]@ }i spe-cialist, primul av$nd o g$ndire globa -l@, epistemologic@, cuprinz@toare, celde-al doilea limit$ndu-se doar ladomeniul lui }tiin]ific, f@r@ a aveacuno}tin]e, dar nici interes, ^ndomenii apropiate sau mai^ndep@rtate ca ^nrudire.%n fe lul acesta, se poate ajunge, princompara]ie generalizat@, la cunoa} -terea global@, absolut necesar@acestui mod de cercetare }tiin ]ific@,dar }i ^n contextul globaliz@riigalopante a macroeconomiei. %n con-tinuarea acestei idei, putem subliniaimportan]a cercet@rii }tiin]ifice inter-disciplinare, realizarea unui sistem deg$ndire }tiin]ific prin cultivarea valo-rilor de adev@r ob]inute ^n concor-dan]@ cu legile ce guverneaz@ soci-etatea global@, domeniul }tiin]ific etc.Rostul }i semnifica]ia domeniilor defrontier@, practic a zonelor interdisci-

plinare care se caracterizeaz@ princrearea unei pun]i de leg@tur@ ^ntre o}tiin]@ }i alta, prin asigurarea dez-volt@rii continue din punct de vederemetodologic, varietatea obiectului}tiin]ei, dar }i a existen]ei ^nrudirilorobiectelor de studiu apar]in$nd unordomenii diferite. %n continuarea ideiisus]inute, putem afirma c@ rezultatulactivit@]ii de cunoa}tere, dedescoperire a adev@rului de c@trefiin]a uman@ se concretizeaz@ ^ncercetarea }tiin]ific@ raportat@ lanevoile persoanei. Legat de aceste nevoi, ^n principal dedescoperire a adev@rului ca form@ desatisfac]ie personal@, ^n plan intelec-tual printr-o form@ superioar@ doctor-al@, aceast@ „c@utare” contribuie lal@rgirea cunoa}terii printr-o cercetareoriginal@, creativ@, inovatoare }i ^}iaduce aportul la fundamentarea dez-volt@rii economice, sociale, culturale^n condii]ile economiei de pia]@,baz$ndu-se pe explorare academic@}i cercetare }tiin]ific@ ^n contextulglobaliz@rii fenomenelor economice }ia nevoii tot mai acute de promovarea temei interdisciplinarit@]ii.%n ^ncheiere, putem sublinia impactuldeosebit de important pe care }tiin]a^l are asupra vie]ii sociale, econo -mice, juridice a institu]iilor, arela]iilor interumane, a existen]ei tri-hotomice natur@-societate-g$ndire,cooperare ^ntre sfera }tiin]ei }i cea apoliticii anun]ate, ^n anii ’70, de AlvinToffler ^n {ocul viitorului.

Roma }i Tzigani (IV)- istoria unei neîn]elegeri -

Rolul }i importan]a cercet@rii }tiin]ifice ^n condi]iile globaliz@rii fenomenelor economice

dr. Eugen IORD~NESCU

Marin CR~CIUN

Cre}terea pre]ului petrolului, ^nregis-trat@ ^n ultimul timp, poate provoca,chiar dac@ nu ca un obiect explicitasumat, o reg$ndire a modului deutilizare a acestei resurse esen]ialepentru economia mondial@ de ast@zi,dar care determin@, de asemenea,externalit@]i negative ample. %n urm@cu patru ani, pre]ul barilului depetrol era de 4 USD, ^n timp ces@pt@m$na aceasta pre]ul a urcat lapeste 121 USD/baril. Explica]iile pri-vind aceast@ situa]ie sunt multiple.Cererea pentru „aurul negru”, careprovine din statele emergente, cuprec@dere China }i India, dar nunumai, este ^n continu@ cre}tere.Conform estim@rilor Agen]ieiInterna]ionale a Energiei, cererea vacre}te cu 53&, p$n@ ^n 2030.Perioada de recesiune pe care o tra-verseaz@ economia Statelor Unite nueste ^n m@sur@ s@ contrabalansezeaceast@ cre}tere a cererii. Pe de alt@parte, nici oferta de petrol nu aduceperspective ^mbucur@toare. Recenteleevenimente petrecute ^n Algeria,Nigeria }i Irak, dar }i refuzul ]@rilor

membre OPEC de a cre}te produc]ia,precum }i stocurile reduse suntcauze care contribuie la aceast@ veri-tabil@ „explozie continu@” a pre]uluipetrolului. %n plus, trebuie amintit@ }ipoluarea, un efect al utiliz@rii acesteiresurse. Exper]ii din cadrul IPCC austabilit, cu o probabilitate de 90 &c@ schimb@rile climatice se datoreaz@activit@]ii umane, rolul major fiindcircumscris mai ales utiliz@rii resur-selor de energie fosil@.„Dac@ am reproduce, la nivel mon-dial, comportamentul de consum }iproduc]ie occidental, am avea nevo-ie de resursele a trei planete!” seafirma ^ntr-o discu]ie aprins@ petema dezvolt@rii economice globale.Pentru a implementa o dezvoltaredurabil@, se impune o schimbare amodului ^n care concepem, produ-cem, folosim }i ne debaras@m deprodusele }i serviciile pe care leposed@m }i consum@m. Cel maisimplu mod de a realiza acest obiec-tiv este de a cre}te productivitatearesurselor, un indicator al decupl@riiconsumului material de resurse, careuneori coincide cu degradareamediului ^nconjur@tor, de cre}tereaeconomic@. %n acest sens, trebuiepromovate produc]ia }i consumul debunuri }i servicii durabile, respectivacelea care au ^n afar@ de perfor-man]e economice }i importante per-forman]e ecologice }i sociale. Necesitatea unui consum }i produc]iidurabile a fost sesizat@ de comuni-tatea interna]ional@ }i interpretat@ ca

reprezent$nd baza, fundamentul,implement@rii dezvolt@rii durabile.Incluse ^n Planul Comun de Ac]iunede la Johannesburg (2002), consu-mul }i produc]ia durabile au repre-zentat }i subiectul preocup@rilor dincadrul reuniunii desf@}urate laMarrakesh. Astfel, ^n iunie 2003, s-au pus bazele „procesului de laMarrakesh”, care prevedea elabora-rea un cadru de programe pentruconsum }i produc]ie durabile, pentruo perioad@ de 10 ani. Sub egidaONU, exper]ii ^n domeniu au conve-nit promovarea unui consum }i pro-duc]ii durabile care s@ asigure: opor-tunit@]i de c$}tiguri din activit@]i dereciclare a de}eurilor pentru comu-nit@]ile s@race, integrarea activit@]iide consum ^n cadrul ac]iunilor cen-trelor de produc]ie curate, recu-noa}terea rolului grupurilor ]int@, caelemente esen]iale ale dezvolt@riidurabile, elaborarea unor politici pri-vind consumul }i produc]ia durabile,care pot contribui la eradicareas@r@ciei }i diseminarea celor maibune practici, ]in$nd cont de nevoi-le, priorit@]ile }i capacitatea fiec@ruistat.Uniunea European@ este, de aseme-nea, preocupat@ de aceast@ pro-blem@. Strategia de DezvoltareDurabil@ a Uniunii Europene vizeaz@4 obiective cheie pentru consumul }iproduc]ia durabile:1. Promovarea consumului }i pro-duc]iei durabile ^n cadrul dezvolt@riieconomice }i sociale, ^n func]ie de

capacitatea ecosistemelor }i decuplareacre}terii economice de degradareamediului2. %mbun@t@]irea performan]elor demediu }i sociale pentru produse }i pro-cese, prin ^ncurajarea asimil@rii lor dec@tre industrie }i consumatori3. Realizarea, p$n@ ^n 2010, a uneimedii a UE privind Achizi]iile PubliceVerzi (Green Public Procurement),, cares@ egaleze cele mai bune performan]eactuale ale statelor membre

4. Cre}terea ponderii UE pe pia]a mon-dial@ ^n domeniul tehnologiilor demediu }i ecoinovarea. Atingerea acestor obiective presupunereg$ndirea comportamentului individual,pe care fiecare dintre noi ^l are at$t ^ncalitate de produc@tor, c$t }i de consu-mator. Precaritatea resurselor neregene-rabile, dar }i degradarea mediului^nconjur@tor reprezint@ motive necesare}i suficiente pentru o schimbare de ati-tudine }i o g$ndire mai „verde”.

Sub egida Arhivelor Na]ionale, Direc]iaJude]ean@ Sibiu a Arhivelor Na]ionale,cu sprijinul Consiliului Jude ]ean Sibiu,a editat, recent, o frumoas@ map@ dedocumente cu privire la cucerireaindependen]ei de stat a Rom$niei,1877 – 1878. Mapa a ap@rut bilingv– rom$n@ }i englez@ – iar coordona-rea }tiin]ific@, selec]ia documentelor }itraducerea apar]in profesorului dr.Alexiu Tatu, directorul institu]ieijude]ene Sibiu a Arhi velor Na]ionale.Prilejul apari]iei acestei frumoase – ^n

con]inut }i grafic@ (Vladimir Seco}an)– lucr@ri ^l reprezint@ cei 130 de anice au trecut de la cucerireaIndependen]ei de Stat a Rom$niei. Pel$ng@ o serie de documente cu carac-ter general, na]ional, sunt prezentate}i unele acte, fotografii privind contri-bu]ia unor sibieni – contribu]ie deloclipsit@ de valoare }i semnifica]ii – laaceast@ afirmare, de mare ^nsemn@ -tate, a Rom$niei, pe plan politic, eco-nomic, cultural, social interna]ional.

Un num@r deosebit este 3-4/2008 alprestigioasei reviste „Transilvania”.Publica]ia este consacrat@ ^mplinirii a90 de ani de la unirea Basarabiei cuPatria – Mam@. Se afl@ ^n revist@studii }i articole pe teme deosebit deimportante semnate de profesori,cercet@tori, doctoranzi, masteranzidin Republica Moldova, materiale ceabordeaz@ profund, judicios, original,resorturile intrinseci, interioare, inti-me ale unirii, evolu]ia acestora dintimpuri vechi }i p$n@ ast@zi.Remarc@m ^n acest sens, „Privireasinoptic@” a lui Pavel Moraru, studii-le despre Sfatul [@rii, semnate deGeorge Tofan, Gheorghe Cojocaru,Ion [urcanu, pe urm@ „Procesul ver-bal nr.1 al }edin]ei Sfatului [@rii”,cercet@rile privindu-i pe Ion Inculet,Pan Halippa, Dumitru M$rza, DanielCiugureanu, Elena Alistar, semnatede Adrian Pelivan, Ion Constantin,Mihai Ta}c@, Nu]u Ro}ca, Nata}aPeteu.Deopotriv@, avem ^n vedere articolelereferitoare la „Na]ionalizarea^nv@]@m$ntului ^n Basarabia ^n anul1917” (Ion Negrei), „Moldoveni ca‹‹identitate imaginat@›› ^n perioadaImperiului Rus”(Octavian [$cu),„Redescoperirea cotidianului.Popula]ia }i habitatul urban alChi}in@ului la ^nceputul secoluluiXX”(Lucia Sava), „Evreii }ibol}evismul ^n Basarabia interbe-lic@”(Pavel Moraru), „Cadre impor-tante din armata subversiuniibol}evice ^n Basarabia interbelic@(1917 – 1940)” (Pavel Moraru), „Şitotu}i, limba rom$n@”(Vlad Pohil@),^n sf$r}it, „S@rb@torirea celei de-a25-a aniversare de la UnireaBasarabiei cu Patria – Mam@ 1943”(Pavel Moraru).Fotografiile, portretele, ilustra]iile de

pe coper]i }i din interiorul publica]iei^ntregesc, ^n mod fericit, aceast@excep]ional@ analiz@ istoric@ a unuiact de seam@ ^n devenirea Rom$nieiRe^ntregite. Prin num@rul de fa]@,„Transilvania” face un serviciu publicdeosebit, relevant, o dat@ mai mult,valen]ele semnificative pe care presade cultur@, presa de specialitate le

are ^ntr-un peisaj publicistic ^n gene-ral de valoare, dar }i adeseoristr@b@tut de derizoriu, ignoran]@,facil. %ncheiem aceast@ scurt@ prezen-tare relu$nd cuvintele profesoruluiCorvin Lupu, directorul revistei„Transilvania”: ”%n momentul ^n caream terminat de citit toate articolele,mi-a p@rut r@u c@ s-au terminat”

DURABILITATE - PAGINI DE ISTORIE VINERI 09 MAI 20086

Produc]ia }i consumul, elemente esen]iale ale durabilit@]ii

Independen]a Rom$niei(documente 1877 – 1878)

Basarabia – 90 de ani de la unirea cu patria mam@

drd. Lia Alexandra BALTADOR

urmare din pag. 1P$n@ spre sf$r}itul anilor '90, zilelelibere erau mai ieftine dec$t celelucr@toare. Pentru simplul fapt c@ se^nregistrau pierderi uria}e, pentrucompaniile miniere sau alte g@urinegre ale economiei }i era mai pu]inr@u ca oamenii s@ stea acas@, pl@ti]i,dec$t s@ lucreze, adic@ s@ consumeenergie }i resurse, s@ produc@ pier-deri. De la aceasta realitate trist@ aanilor '90 - care mai are c$]ivasupravie]uitori }i ast@zi - a ap@rutideea salariilor compensatorii. Infond, oamenii primeau 6, 9, 12 sala-rii pentru a avea zile libere. Numaizile libere. %n fond, ^n Rom$nia nu selucreaz@ pu]in. Media de lucru arat@c@ suntem printre ]@rile europenecare lucreaz@ destul de mult: 41,2ore pe s@pt@m$n@. Codul muncii pre-vede o norm@ de 38 de ore - dar

aceasta este media anual@ f@r@sc@derea zilelor libere. Cu toate date-le la zi, media rom$neasc@ este ^ntre-cut@ doar de h@rnicia englezilor. Cuzilele libere e la fel. Legal, avem 7s@rb@tori anuale }i 21 zile de conce-diu. Cele mai pu]ine, al@turi deaceia}i englezi }i olandezi. Finlandeziiau 44, francezii }i lituanienii 40,Austria 38, Bulgaria 32, Polonia 36,Germania, dar Germania, simbolulh@rniciei, 34. Ei stau, noi muncim.Codul muncii prevede clar c@ prima}i a doua zi de Pa}ti }i de Cr@ciun,1 Mai }i 1 Decembrie }i 1, 2 ianua-rie sunt libere. De asemenea, conce-diile sunt prevazute clar, }i, pentruun angajat, este suficient. Zilele libe-re sunt utile pentru c@ permit o rela-xare a for]ei de munc@, nimeni nucontest@ acest lucru. Dar dac@ nusunt anun]ate din timp, stric@ rela]iaangajator-angajat. Angaja]ii, dac@ voraccepta s@ lucreze, vor pretinde sala-

riu dublu conform legii, ^n timp ceangajatorul va spune c@ el nu areprev@zut ^n buget aceste cheltuielisalariale. Mai mult, c$nd bugetarii auliber, priva]ii nu v@d cu ochi buniziua de munc@. Mai nou, s-a trecutla mica }mecherie a zilelor recupera-te. Se vine s$mb@ta, pe h$rtie, pen-tru c@ ^n practic@, nu prea. Mai mult,cum e vorba de servicii publice ^nmare parte, dac@ ele lucreaz@, c$ndstau priva]ii, ^ntr-o s$mb@t@, nu enici o realizare. Nici nu se anun]@clar care sunt aceste s$mbete derecuperare, pentru ca s@ profite cine-va de ele. Mai este o problem@. Şinu mic@. Cu at$tea zile libere, plata^n acord global, ^nc@ practicat@, numai are nici un sens pentru lunaaprilie. Solu]ia pare simpl@: s@rb@toris@ fie, dar anun]ate din vreme. {i,corelate cu cele europene, de vremece mai ales industria noastr@ este totmai legat@ de cea european@, at$t

prin importuri, c$t }i prin exporturi.%n fond, nici nu ar trebui s@ nepl$ngem. Lucr@m mai mult dec$teuropenii. Pentru a avea liber odat@cu ei, trebuie ^ns@ s@ muncim ca ei.

Adic@, mai bine. Nu }tiu cum se facec@ europenii a}tia muncesc mai bine(chair dac@ mai pu]in), dar se }i dis-treaz@ mai mult.

Dan SUCIU

Vineri, 2 mai 2008, s-a ^ncheiatprima etap@ a major@rii de capitalsocial, la Bursa din Sibiu, hot@r$t@ ^ncadrul AGEA, din 7 martie 2008.Conform acesteia, s-a hot@r$t majora-rea capitalului social al SC BursaMonetar Financiar@ cu suma de14.653.600 lei (de la 7.326.800 lei, la21.980.400) lei, prin emisiunea unuinum@r de 73.268 ac]iuni noi cuvaloare nominal@ de 200 lei/ ac]iune,prin aport ^n numerar. %n primaetap@, au fost subscrise un num@r de66.158 ac]iuni cu o valoare de13.231.600 lei reprezent$nd o ponde-re de 90,3 % din noile ac]iuni emise.%n euro, valoarea ac]iunilor subscrisese ridic@ la 3.642.761, nivel calculatla cursul de 3,6323 lei pentru uneuro, valabil in 6 mai 2008. Ac]iunilenou emise au fost oferite spre sub-scriere, la pre]ul de 200 lei/ac]iune,ac]ionarilor existen]i la data de refe-rin]@ a }edin]ei Adun@rii GeneraleExtraordinare a Ac]ionarilor, respectiv29 februarie 2008, propor]ional cunum@rul ac]iunilor pe care le posed@la aceast@ dat@. Termenul acordatpentru exercitarea dreptului preferin]@al ac]ionarilor a fost de de o lun@ dela data public@rii hot@r$rii de majora-re a capitalului social ^n MonitorulOficial. Conform hot@r$rii AGEA din 7 martie,^n termen de o s@pt@m$n@ de la^ncheierea termenului de exercitare adreptului de preferin]@ se va publicaun anun] cu privire la num@rulac]iunilor r@mase nesubscrise, careva fi transmis }i ac]ionarilor care }i-au exercitat dreptul de preferin]@, prinfax. Dup@ expirarea termenului de o

s@pt@m$n@, ^n termen de 15 zilecalendaristice, ac]iunile r@masenesubscrise vor fi oferite spre sub-scriere, at$t ac]ionarilor care }i-auexercitat dreptul de preferin]@, c$t }iter]elor persoane, la pre]ul de 1700lei/ ac]iune (din care prim@ de emi-siune de 1500 lei/ ac]iune }i valoareanominal@ 200 lei /ac]iune). Ac]iuniler@mase nesubscrise }i nepl@tite seanuleaz@. Dup@ ^ncheierea primei etape, capita-lul social al Bursei din Sibiu a ajunsla 20.558.400 lei, reprezent$nd 5,65milioane de euro. A fost atins }idep@}it astfel nivelul impus deCNVM. „Suma la care am ajuns esteuna considerabil@ }i nu a fost u}or.Ne-am lovit, adesea, de scepticismulunora care nu vedeau Bursa sibian@capabil@ s@ realizeze acest capitalprecum }i de dorin]a altora de a nevedea ^n imposibilitatea atingerii pra-gului de 5 milioane }i de a disp@readin peisajul bursier autohton. %nciuda tuturor scepticilor }i r@u-voito-rilor, am reu}iit din nou s@ atingemceea ce ne-am propus”, a declaratpre}edintele Sibex, dl. Teodor Ancu]aDup@ derularea etapei a doua, respec-tiv dup@ ^ncorporarea rezervelor pro-venite din profitul anului 2007, capi-talul social al Bursei din Sibiu vadep@}i 6 milioane de euro.

SSIF Broker, lider de neclintit^n topul intermediarilor Sibex,

}i ^n aprilie

%n aprilie, activitatea intermediarilorSibex s-a finalizat cu ^ncheierea apeste 260.000 contracte futures }ioptions. SSIF Broker Cluj a marcat onou@ lun@ de suprema]ie, ^ncheind73.757 contracte }i consolid$ndu-]ipozi]ia de lider }i ^n ierarhia general@din acest an. Din totalul rulat de SSIFBroker, 1565 contracte au fost^ncheiate pe contul de market-maker.Activitatea SSIF Broker Cluj, ca forma-tor de pia]@ pe contractul DESNP iuniea contribuit la revenirea acestui sim-bol printre cele mai lichide produse. Pe doi, ^n sta]ionare, se afl@ societa-tea Vanguard S.A, care a tran-zac]ionat un volum de peste 69.500contracte. Clasarea SSIF Estinvest pelocul trei ^n top cu 57.472 de con-tracte a f@cut ca primele trei locuri s@

fie identice cu cele din martie. %nurcare cu dou@ locuri fa]@ de pozi]iade]inut@ ^n luna martie, se afl@ SSIFDelta Valori Mobiliare, care, cu40.550 contracte, a ocupat loculpatru. Pe locul cinci, ^n cobor$re cuo treapt@, se afl@ Intercapital Invest,societate care a ^ncheiat 39.169 con-tracte. Un alt SSIF din Cluj, cu o acti-vitate constant bun@, anume BTSecurities s-a plasat, cu 35.399 decontracte, pe locul }ase, iar pe }apte^n urcare cu dou@ pozi]ii se afl@ SSIFTrend Bac@u, totalul transferuriloracestei societ@]i cifr$ndu-se la28.797 contracte. Dac@, ^n primeledou@ luni din an s-a plasat ^n prime-le locuri, SSIF Eastern Securities acontinuat }i ^n aprilie pe aceea}idirec]ie ca }i ^n martie, pierz$nd ^nc@un loc, }i ajung$nd pe pozi]ia a opta,cu 28.290 contracte. %n topul prime-lor 10 case de brokeraj, ^i maireg@sim pe brokerii de la InterdealerCapital, care s-au clasat pe loculnou@, cu 17.406 contracte }i pe ceide la IFB Finwest Arad, pozi]iona]i pe10, cu 16.665 contracte. SSIF WBS,societate care activeaz@ ca market-maker pe mai multe simboluri, dintrecare se deta}eaz@ ^n specialRON/EURO cu scaden]ele iunie }iseptembrie, a ^ncheiat 11.589 con-tracte dintre care 2439 ca formatorde pia]@ }i s-a clasat pe locul 14 ^ntopul lunii aprilie.

Debut promi]@tor ^n mai

Debutul lunii mai a fost unul excelentpentru pia]a Sibex, unde investitoriiau ^ncheiat aproape 25.000 contractedin 2566 tranzac]ii, cu o valoare de67,3 milioane de lei, fiind stabilitv$rful de lichiditate al ultimelor dou@luni. Factorii care au contribuit ^nmod hot@r$tor la o astfel de evolu]ieau fost volatilitatea ridicat@, precum}i traseul preponderent ascendent alcota]iilor derivatelor pe ac]iuni. Laacestea s-a ad@ugat, conform broke-rilor }i “dorin]a investitorilor de arecupera zilele ^n care pia]a a fost^nchis@ }i ^n care s-au ^nregistratmi}c@ri interesante pe bursa ameri-can@”. Au fost consemnate tranzac]iipe 21 de pie]e. Derivatele ce au caactiv suport ac]iunile SIF au dominatplasamentele, volumele derulate, ^nspecial pe DESIF 2 }i DESIF 5 fiind

impresionante. Cu 12.309 contractereprezent$nd echivalentul a peste12,3 milioane de ac]iuni DESIF 5, s-au impus ^n ierarhia zilei.. DESIF 2au secondat ^ndeaproape liderul, cuun rulaj de 12.159 contracte. %n ariapetrolierelor, confirmarea evolu]ieibune a DESNP, din aprilie, a venitchiar din prima }edin]@ a lunii maiprin realizarea a 131 contracte. A doua sesiune a lunii a readus pepia]a Sibex evolu]ia descendent@ pen-tru majoritatea derivatelor pe ac]iuni.Revenirea sc@derilor a fost reflectat@}i de evolu]ia lichidit@]ii, care s-aredus comparativ cu }edin]a ante-rioar@, ^ncadr$ndu-se ^ns@ ^ntr-o zon@de nivel bun. Au fost ^ncheiate13.328 contracte, valoarea rulajuluiajung$nd la 34,4 milioane de lei.„Dup@ doar o }edin]@, ^n care ne-amreamintit cum arat@ cre}terile de pre],pia]a derivatelor a continuat deprecie-rea ^nceput@ ^nc@ din a doua jum@tatea }edin]ei de luni, ajung$nd la niveleegale cu ^nchiderile din pia]a la vede-re. Pruden]a participan]ilor la pia]@ afost cauza principal@ a acestei reac]ii,at$ta timp c$t, ^n cursul zilei de ieriindicele Bet Fi atinsese rezisten]aimportant@ de la 55.000 puncte, ceeace a atras din partea multoraopera]iuni de marcare a profiturilor”,a sintetizat evolu]ia pie]ei MirabelaCoos, broker la SSIF Broker Cluj. Cu7752 contracte DESIF 2 au revenit peprima pozi]ie ^n clasamentul zilnic..Rocada de la v$rf a f@cut ca DESIF5 s@ revin@ pe locul secund, cu 5342contracte. DESIF 5 au avut o evolu]iedescenden]@, pentru toate scaden]ele

tranzac]ionate. %n cea de-a treia }edin]@ as@pt@m$nii, investitorii prezen]i pepia]a Sibex au avut parte de reveni-rea cota]iilor derivatelor pe ac]iuni peplus dar volatilitatea nu a fost unafoarte ridicat@. %n plus, investitorii s-au ar@tat destul de circumspec]i, pru-den]a ocup$nd un loc de cinste ^nceea ce prive}te tranzac]iile iar atitu-dinea de a}teptare fiind dominant@.Prin urmare, lichiditatea pie]ei a fostuna destul de modest@ fa]@ de nive-lul de care am avut parte mar]i, darmai ales luni, ^n }edin]a de debut alunii curente. De-a lungul zilei, parti-cipan]ii la pia]@ au ^ncheiat 8258 con-tracte din 1270 tranzac]ii, valoareaechivalent@ rulajului fiind de 21,3milioane lei. %n ceea ce prive}tepozi]iile futures, s-a putut observa c@num@rul acestora a crescut, cele circa2100 noi deschideri duc$ndu-l la la67.416. Conform unui broker dinpia]@, „evenimentele din primele dou@}edin]e ^n care pia]a a crescut pentrua reveni apoi destul de rapid pesc@dere au f@cut ca o mare parte aparticipan]ilor ^n pia]@ s@ a}tepte con-firmarea unei direc]ii, a}a cum auf@cut-o }i ̂ n trecut, ̂ n astfel de perioa-de de neclaritate privind evolu]iapre]urilor”. Distribuirea contractelor pesectoare a reliefat din nou fidelitateainvestitorilor pentru segmentul SIFcare a generat, ca de obicei cea maimare parte a rulajului. Pe l$ng@ SIF-uri, ace}tia s-au mai orientat }i c@tresectorul petrolier sau spre cel al deri-vatelor pe cursul de schimb }i bancar.

BURS~ PIA[A MUNCIIVINERI 09 MAI 2008 7

La bursa sibian@

C$t cost@ zilele libere?

Decebal N. TODORI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

M@rire de capital social la peste 5 milioane de euro

MAI

Politica de concuren]@ se poate carac-teriza mai mult prin standarde, dec$t prinreguli, iar analiza economic@ este instru-mentul de interpretare a normelor legale^n domeniu. Privind ^napoi, este bines@ reamintim faptul c@ experien]a ^ndomeniu a SUA a constituit, pentruEuropa, o piatr@ de ̂ncercare }i un nou^nceput referitor la: testul monopolistpentru definirea pie]ei relevante, analizaconcentr@rilor, tratamentul restric]iilorverticale, politica de clemen]@ etc.%n aceste momente, Uniunea European@^}i consolideaz@ propriile standarde ^nleg@tur@ cu comportamentul unilateral,iar producerea efectelor nu este ocondi]ie necesar@ pentru constatarea unuiabuz de pozi]ie dominant@.Colaborarea dintre autorit@]ile na]ionalede concuren]@ }i acestea la r$ndul lorcu Comisia European@ reprezint@ uninstrument important la dispozi]ia per-soanelor implicate ^n asemeneafenomene, legat de dezvoltarea jurisdic]ieina]ionale.Celebrarea celor zece ani (la 1 feb. 2007)de implementare a legisla]iei ^n dome-niul concuren]ial din Rom$nia a consti-tuit un bun punct de reflec]ie asuprarezultatelor ob]inute dar }i un bun prilejde implicare mai clar@ ̂n provoc@rile cene a}teapt@ ^n perioada urm@toare. %n leg@tur@ cu aplicarea regulilor de con-curen]@ exist@ mai multe filosofii }i maiales mai multe standarde de aplicare.Astfel, cu ocazia primei conferin]e a ICN

de la Napoli din 2002, }eful autorit@]iide concuren]@ italiene de atunci refe -rindu-se la dezbaterea nesf$r}it@ cuprivire la testul ce trebuie aplicat pen-tru controlul concentr@rilor, dominan]asau reducerea substan]ial@ a concuren]ei,afirma c@ „Oceanul Atlantic nu este ostrad@ cu sens unic". Ceea ce dorea els@ afirme este faptul c@ }i autorit@]ile con-curen]ei, cu mai pu]in@ experien]@, auceva spus lumii }i un mesaj de transmis.Pentru c@ exist@ istorie ^n acest dome-niu, trebuie subliniat faptul c@ europeniiau ^mprumutat c$t mai mult din expe-rien]a american@, dar nu filosofia origi-nal@ a concuren]ei, care ̂ }i are originea^n tradi]ia german@ ordoliberal@, ̂nc@ din1920. Aceast@ tradi]ie ordoliberal@ ger-man@ era bazat@, ^n mare parte, peform@ }i f@cea distinc]ie ^ntre „^mpiedi-carea concuren]ei" (cum ar fi: pre]urilede ruinare, discount-urile de fidelitate}i boicotul – ce trebuiau interzise), pede o parte, }i „concuren]a prin perfor-man]@" (care includea toate comporta-mentele unei firme, ale c@rei produse deve-neau mai atractive pentru consumatori –ce trebuia favorizat@), pe de alt@ parte.Pentru mul]i ani, ̂ns@, aplicarea regulilorde concuren]@ ^n U.E. a ^nsemnat apli-carea articolelor 81 }i 82 (foste articole85 }i 86) ale Tratatului de la Roma alC.E. (1957), ̂n cazul acordurilor de noti-ficare }i regulamentele de exceptare pecategorii de ̂n]elegeri. Adoptarea ̂n 1989a Regulamentului privind concentr@rileeconomice, prilej cu care s-a pus unaccent deosebit pe analiza fenomenu-lui, au ^nceput s@ reorienteze ComisiaEuropean@ de la form@ c@treefecte. Abia ̂n 1997, a fost emis@ comu-nicarea cu privire la pia]a relevant@, iardoi ani mai t$rziu s-a emis noua exceptare

pe categorii de ̂n]elegeri pentru restric]iileverticale. Acestea au fost primele docu-mente oficiale ̂n care a fost articulat@ nouaabordare a Comisiei Europene. Prinurmare, rolul analizei economice devinedin ce ^n ce tot mai important ^n inter-pretarea regulilor substan]iale de con-curen]@. Tot ̂n ce prive}te aplicarea articolului 81din Tratatul de la Roma (al CEE), un mareprogres ^n domeniu l-a reprezentatadoptarea Regulamentului nr. 1/2003privind eliminarea sistemului de notificarea concentr@rilor economice. %n acestecondi]ii, alin. (3) al art. 81 are acum efectdirect. Deciziile pozitive nu mai sunt posi-bile, ceea ce conteaz@ fiind substan]arestric]iei. Iat@ c@, dup@ 40 de ani de expe-

rien]@, substan]a este cea care conteaz@^n aplicarea regulilor de concuren]@ ̂n U.E.Cu privire la distinc]ia dintre reguli }i stan-darde, ̂n domeniul concuren]ial, legea sta-bile}te anumite standarde }i nu reguli.Normele legate de concuren]@ pot fi maidegrab@ de genul „nu trebuie s@ conducipericulos", dec$t „nu trebuie s@ dep@}e}ti50 km/or@", folosindu-ne de instrumentulde interpretare analiza economic@. Prinanaliza economic@, ni se d@ posibilitateas@ observ@m ce ̂nseamn@ de fapt „a con-duce periculos". Ca urmare, analiza eco-nomic@ este instrumentul de baz@ care nepermite s@ excludem anumite comporta-mente ale firmelor (^n]elegeri de cartel),care nu sunt niciodat@ profitabile }i tre-buie interzise ̂ntotdeauna. Privind lucrurile

dintr-un anumit unghi, standardul poatedeveni o regul@ ^n cazul cartelurilor, darr@m$ne o regul@ neobligatorie pentru c@^n lege nu scrie c@ acestea ar trebui s@fie interzise per se. Legat de acest aspect,a fost foarte important@ influen]a SUA.Astfel, au o origine clar@ american@ defi-ni]ia pie]ei relevante, tratamentul^n]elegerilor verticale, modalitatea analiz@riiconcentr@rilor economice. P$n@ ^nmomentul actual, convergen]a ob]inut@este, ̂n mod deta}abil, condus@ de ameri -cani. Dac@ ne referim la comportamentulunilateral al firmelor, se poate considerac@ Europa a devenit destul de influent@ ̂nprivin]a practicilor de implementare din^ntreaga lume, ^n domeniul concuren]ial.

va urma

CONCUREN[~ %N U.E. VINERI 09 MAI 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

dr. Ilie MOGA

PREZENT {I PERSPECTIVE

%N APLICAREA REGULILOR CONCUREN[EI

Gr@dinile de la Versailles