DACA iNSA CARTEA ESTE A VOASTRA ~I NU ARE V ALOARE DE ANTI CARlA T NU EZIT A TI S-0 AD NOT ATI. DacA aceasta vA constr4nge sA folositi cArti. inaccesibile, de mii de pagini, flirA posibilitatea de fotocopiere ~i nu veti avea timp sA transcrieti pe caiete intregi, acea tezA nu este pentru voi. ..

1V.2.3. Fi~ele de /ecturii Dintre toate tipurile de fi~e. cele mai obi~nuite, §i, ca atare,

cele mai indispensabile sunt fi~ele de lecturA: adicA fi~ele in care adnotati cu precizie toate -referintele bibliografice privitoare Ia o carte sau Ia un articol, ii redactati rezumatul, scoateti din el cateva citate cheie, elaborati o judecat!l despre el, ii ad!lugati o serie de observatii.

Fi§a de lectur!l constituie, a~adar, perfectionarea micii fi~e bibliografice descrise Ia 111.2.2. Aceasta din urmii con{ine doar indicatiile utile eel putin ciirtii in timp ce fi~a de Iecturii contine toate informatiile despre carte sau despre articol ~i. deci, trebuie sA fie mutt mai mare. Yeti putea folosi ni§te formate standard sau vi le veti face singuri, dar in general ar trebui sA aibii m!lrimea unei foi de caiet pe orizontal!l sau de jumlUate de foaie de hartie pentru m~ina de b!ltut. E bine sa fie intr-un carton subtire spre a putea fi introdus!l intr-un dosar sau adunata in m!lnuchiuri legate cu elastic; trebuie sa poata fi scrisa cu pixul ~i cu stiloul, tarn a intina sau imprn~tia cemeala ~i lasiind sa alunece bine penita. Structura sa ar trebui sA.fie asemenea fi~elor exemplificative propuse in tabelele 7-14.

Nimic nu interzice, ~i e un sfat bun, ca pentru cArtile importante si1 se umple chiar ~i mai multe fi§e, expres numerotate in ordine, incat fiecare sA aduca in recto indicatii abreviate ale cartii sau ale articolului examinat.

Fi§ele de lecturi1 servesc pentru literatura criticA. N-a~ recomanda fi§e de lectura pentru sursele primare, a§a cum am spus Ia paragraful precedent.

Sunt multe modurile de a fi§a o carte. Depinde §i de memoria voastril, exist!l oameni care trebuie sa scrie totul §i oameni carora le ajunge o insemnare rapidA. Sa spunem c!l metoda standard este urmAtoarea:

137

a) indicatii bibliograflce precise, posibil mai complete decAt cele de pe mica ti~! bibliogratic!; aceea v! folosea spre a c!uta cartea, ti~a de lectur! v! serve~te spre a vorbi despre ea ~i spre a o cita a~a cum e necesar in bibliogratia final!; atunci cand va aflati Ia ti~a de lectur! aveti cartea in mAn!\ ~i, deci, veti putea st\-i ar!tati toate indicatiile posibile, num!\rul de pagin!, editii, dt~te despre editor etc.

j

b) informa#i despre autor, cand nu e o autoritate foarte cunoscuta. ·

c) scurf (sau lung) rezumat a/ ciir{ii sau at articolului.

d) citate r ample, in ghilimele, ale buc!\tilor pe care considerati c! va trebui sit le citati (~i chiar vreunul in plus), cu indicatia precis! de paginit sau de pagini; titi atenti s!\ nu confundaJi citate/e ~; parafrazele (vezi V.3.2)!

e) c(Jmentarii/e voastre personale, Ia star~it, Ia inceput, Ia jumltafea rezumatului; pentru a nu risca de aJe considera apoi ca ~~and parte din opera autorului,. puneti-le intre paranteze pittrarte, colorate;

' , 't) aplicati sus pe ti~!\ o sigl!\ sau o culoare care s!\ indice

partea potrivita a planului de lucru; dac!\ se refern Ia tezii in ansamblul ei, marcati-o in vreun fel.

Spre a nu mai continua cu sfaturile teoretice, va fi mai bine a oferi cateva exemple practice. in tabelele 7-14 veti giisi cateva exemple de ti~e. Spre a nu fi nevoit sii inventez subiecte ~i metode m-am dus sii culeg fi~ele tezei mele de licenttl care era despre Problema estetica Ia Sfdntul Toma d'Aquino. Nu spun c!\ metoda mea de ti~are ar fi cea mai bun!: aceste ti~e vi le dau ca exemplu al unei metode ce privea anumite tipuri de ti~tl. Yeti vedea c!\ eu nu eram atat de precis a~a cum vii s~tuiesc acum pe voi. Lipsesc multe indicatii, altele sunt excesiv de eliptice. Sunt lucruri pe care le-arn invltat dup!\ aceea. Dar nu spun ct\ voi trebuie s!\ comiteti acelea~i erori cu ale mele. Nu am alterat nici stilul, nici ingenuitatea. Luati exemplele atat cAt valorem. Retineti ~i eli am ales fi~e scurte

138

~i nu v!l dau exemple de fi~e ce se refereau Ia opere care apoi au fost fundamentale pentru lucrarea mea. Acelea au ocupat zece ji$e fiecare. Sale vedem acum una cate una:

Fi~a Croce- Era vorba de o scurtli re.cenzie, importanta din cauza autorului. Intrucat glisisem deja cartea recenzata, am reluat doar o opinie foarte semnificativa. A se vedea paranteza patrata finala: am tacut pe urma recenzia doi ani mai tarziu.

Fi~aBiondolillo- Fi~a polemica, cu toata iritarea neofitului ce vede dispretuit propriul subiect. Se cuvenea sa fie adnotatli astfel, spre a insera poate o nota polemicli In lucrare.

' Fi~a Glunz - 0 carte groasli, consultata rapid lmpreuna cu

un prieten german spre a.Jntelege bine despre ce vorbea. Nu avea lnsemnatate imediata , pentru lucrarea mea, dar merita osteneala de a o cita macar In notli.

Fi~a Maritain - Un autor din care cuno~team deja fundamental a .Art et Scolastique, · dar in care aveam putina lncredere. Am marcat Ia srar~it un semn de a nu lua drept bune citatele sale tarli un control succesiv.

Fi~a Chenu- Un scurt eseu al unui cercetator serios despre tema foarte importantli pentru lucrarea mea. Am scos din ea tot miezul posibil. A se retine: era clasicul caz de reper de surse de mana a doua. Am adnotat unde puteam merge sli controlez Ia prima mana. Mai mult decat o fi~a de lecturli era un complement bibliografic.

Fi~a Curtius- Carte importanta, de care rna foloseam spre a inregistra doar un paragraf. Mli ,grabeam, iar restul l-am ratat. L-am citit apoi dupa terminarea tezei, dar pentru alte motive.

Fi~a Marc -. Un articol interesant din care am extras tot miezul

139

Fi,a Segond- Fi'l de lichidare. fmi era de ajuns sl 'tiu ca lucrarea nu-mi era de folos.

Sus Ia dreapta veti vedea siglele. CAnd am scris litere minuscule in parantezl inseamnll. ell. era verba de punc:te de suspensie colorate. Nu-i cazul sll. vll. explic Ia ce foloseau siglele 'i culorile, important este cl existau.

IV.2.4. Modestia ~tiintificii

Nu v.a lll.sati impresionati de titlul acestui paragraf. Nu e vorba de o anaHzll. eticll.. E vorba de metode de lecturll. ~i fi~are.

Yeti vedea in exemplele de fi~e pe care le-arn oferit unul in care, tiinll.r cercetlitor, rna Iuam de un autor lichidiindu-1 in douli cuvinte. Sunt convins inca de a nu fi gre~it 'i in orice caz mi-o puteam pem,ite fiindc!i eli el Iichidase in optsprezece randuri un subiect a1At de important. Dar era vorba de un caz limitli. in orice caz am fi,at ~i am tinut seama de opinia sa. ~i aceasta nu numai pentm cii trebuia sa inregistrez toate opiniile exprimate despre subiectul nostru, dar 'i pentru cii nu spune nimeni cii ideile ce/e mai bune ne-ar veni de Ia cei mai mari autori. ~i acum vii povestesc istoria acestui abate Vallet.

Spre a intelege bine istoria ar trebui sa vii spun care era problema tezei mele 'i hopul interpretativ in care rna impotmolisem de circa un an. Cum problema nu poate interesa pe toti, sa spunem succint cii pentru estetica contemporanll. momentul perceptiei frumosului este de obicei un moment intuitiv, dar Ia Sf. Toma categoria intuitiei nu exista. Multi interpreti contemporani s-au fortat sll. demonstreze ell. intr-un fel el vorbise de intuitie, faptul era cam fortat. Pe de altli parte, momentul perceptiei obiectelor era atilt de rapid ~i instantaneu Ia Toma incat nu explica plll.cerea calitiitilor estetice, ce sunt foarte complexe, jocuri de proportie, raporturi intre esenta lucrului ~i modul in care organizeazll. materia, etcetera. Solutia stll.tea ('i am ajuns Ia ea cu o luna mai inainte de a termina teza) in a descoperi cii actul contempliirii estetice se punea in actul, mult mai compl·ex, al judeciifii. Dar Sf. Toma nu spunea aceasta pe ,leau. ~i totu~i. din modul in care el vorbea de

140

TABELUL7

FISA DELECTURA

Cro.ce, Benedetto Teor. gen. (r)

Recenzie la Nelson Sella, Estetica muzicala in S.T.d'A. (vezi fiva) La critica, 1931,p. 71. •

Laud& grija, modernitatea unor convingeri estetiee cu care Sella abordeaza sub.

Dar, trecind la ST, Croce afirma: " ... fapt a ci. "ideila sale despre frumos IJi despra art:a nu sunt cu

totul false, ci foarte genaral.e· -~Ji-, de aceea, pot fi mai. totdeauna~ intr-un anumi.t sans, accaptata sau adoptata. Astfel sunt cale ce incredintaaza dragala~Janiai sau frumusa1:ii integritataa,. sau perfactiunea ori consonant&, ca vi claritataa, adici. netazi.mea culorilor. La fel cealalta ce prive~Jte puterea cognosibila; vi pin& vi doctrina cl frumuseiJea flpturii asta oqlinda frumuset;ii divine care participa la lucruri. · ·

Punctul asen~ial aste ca problemele estetica nu formeaza obiacte de un adevarat intares nici pentru evul mediu in general, nici in spacial pentru SF. Toma, a cirui minta era. chinuita de altceva: de unde acest mod de a p'luti linivtit in generalita:~. ..

$i de acaaa lucrarile in jurul estaticii Sf. Toma IJi a altor trei filosofi :iilllldiavali sunt pup.n fructuoase Vi tree neobservata, atunci cind nu sunt tratate (Vi de obicei nu sunt) cu discre~ia vi cu bunul gust cu care Sella ti-a scris lucrarea .sa".

[Respingerea acestei teze imi poate servi ca argument introductiv. Cuvintele din incheiere ca ipoteca].

TABELUL8

-~

FI!)A DELECTURA

Biondelill:o, Francesco Teor. Gen.Lit. (r,b)

"L' estetica e il gusto nel Madioevo", capitolul :n: din

Breve storia del gusto e del pensiero estetico, Messina, Princi.pato, 1924, pag. 29

Biondelillo sau despre gentilismul miop. Survolim peste introducere, vulgarizare pentru suflete naive a varbul.ui

genetilian. Sa vedem capitolul despre Evul Mediu: ST (Sf. Toma, n.tr.) este lichidat

in 18 rinduri. "Xn Evul Mediu prin predominarea teol.ogiei a cib:ei. servitoare a fost considerati'filosofia ... probl.ema artistici a pierdut din importanF! la care urease mai ales prin opera lui Aristotel ti a lui Plotin [caren~ culturali. sau rea credin~? Vina a sa sau a tcolii?]

Sa margem mai cieParte: "Am ajuns adica la Dante de l.a maturitate care, in Conviviu (II,l), atribuia artei mai mul.t de patru semnifiea~i [eKPUDS teoria celor patru sensuri ignorind insa valoarea artistic& nuaai ciDd fi nUm&i intrucat este expresie pura 'i dezinteresata a unei lumi iDterioare proprii, iar Dante se inchide intreg in viz:iunea sa".

[Biata Italie! ljli bietul Dante, osteneala de-o via~ spre a ciiuta suprasensuri, iar asta zice ci. nu existau, mai mult ci. "a crezut ... ci. ar fi gasit" ti, de fapt, nu. De citat teratologia istoriografici].

TABELUL9

FI~A DELECTURA

-.;:.. w

Gluns, H.H. Th. Gen. Lit. (r,b.)

Die Literarasthetik des europaischen Mittelalter.

Bochum-Langendreer, Poppinghaus, 1937, pp. 608

Sensi.b;i.litatea estetica exista in Evul Mediu 'li in lumina acesteia sunt vizute operele poe~ilor medievali. Centru al ciutirii este convti.in~ pa care poetul putea s-o ai.bi atunci despre propria arti.

Se iva(lte o evolu~ie de gust medieval: sec. al VII-lea (li al VIII-lea - doctrinele cre(ltine sunt coborate in

formele qoale ale clasiciti~i sec. al IX-lea (li al X-lea - pove.,tile antice sunt utilizate cu scopuri de

etica cre(ltini sec. al XI-lea - apare ethosul cre.,tin, propriu-zis (opere liturqice, vie~

de sfin~i, parafraze al Bibliei, predominare a lui dincolo) sec. al XII-lea - neoplatonismul aduce o viziune mai umana a lumii: totul il

reflecti pe Dumnezeu in felul siu (iubire, activititi profesionale, natura). Sa dezvolti curentul aleqoric (de la Alcuino la Vittorini 'li -i incoace) sec. al XIV-lea - De(li rimine in serviciul lui Dumnezeu, poezia din morali

devine estetici. ---A'Ia cum Dumnezeu sa exprimi in crea~ie, tot a(la poetul sa expriai pe sine

insu11i, qanduri, sentimente (Anqlia, Dante etc. Cartea este recenzati de De Bruyne in Re. neosc. de phil.1938: spune ca a

impart± evolu£ia in epoci este precar, fiindc.i diver sale epoci sunt -reu conprezente [este teza sa din Etudes: a-1 suspecta pentru aceasti carenta de sans i$toric, el crede mult in Philosophia Perennis!]. Civilizarea artistic& medieval& este Dolifonici.

Guns2

De Bruy,na critici pe Gluns fiindci nu s-a oprit asupra plicerii formale a poeziei pdievale: medievalii aveau un sim~ a.1 acvesteia foarte viu, _e suficient si ne qindim la artele poetice. $i apoi o estetici literari ficea parte dintr-o viziune estetici mai generali pe care Gluns o trace cu vederea, estetica in care converqaau teoria pitaqorici a proportiilor, estetica calitativi augustiniani (modus, species, ordo) oi cea dionisiani (claritas, lux). 'Totul suspnut de psiholoqia lui Vittorini oi de viziunea creotini asupra universului.

TABELULIO

FI~A DELECTURA

-1'­Vl

Maritain, Th. Simb. (V) "Signa et symbole" Revue Thomiste, aprile 1938, p. 299

Jacques

Dorind o aprofundata cercetare despre subiect (de l.a E.M. (Ev Mediu, n.tr.) pina azi, se propune trimi terea la: teoria filosofica a seanului twi l.a reflectii despre semnul maqic. [Insuportabil ca de obicei: ~dernizeaza fara a face filologie; iata ca, spre exemplu, nu apeleaza la S.T., ci la Giovanni di San Tomaaso!]­Dezvolta teor:i!a lui Giovanni (vezi fi•a mea): "Signua -t id quod repraesentat alius a se potentiae cognoscenti" (Log. II, P,2I, 1). "(Signum) essentialiter consistit in ordine ad signatum" Dar semnul nu e totdeauna imagine •i viceversa (Fiu1 este iaagi.ne twi nu semn al Tatalui, strigatul .este semn •i nu imagine a d.urerii.)_. GiovaDDi. adauga: _ 'Ratio ergo imaginis consistit in hoc quod procedat ab alio ut a principio, et in similitudinem ejus, ut docet s. Thomas, I, 35, •i :xcx:rii"' (???) Spune atunci Maritain ca simbolu1 este un· semn-imagine: "quelque chose de sensible siqnifiant un object en raison d' une resain d' une relation ~resupposee d' analog-ie" (303) · Imi sugereazi si controleze ST. De Ver VIII, 5 •i C.C. III, 49. Apoi, Maritain dezvolti idei despre semn formal, instrumental, practic etc. •i despre semn ca act de maqie (parte foarte documentata) Accentueaza asupra ·artei [dar deja se g-asesc aici ace1e accentuari asupra rida.cinilor inconftiente •i profunda ale artei pe care 1e voa gisi apoi in Creative Intuition).

Cu scopul unei interpretari tomiste interesante dupa cua nrmeazi: " ... dans l' oeuvre

Maritain 2

d'art se rancontrent 1e signa specua1tif (1' oeuvre mani.feste autre chose qu' e11e) e 1e signa poeti.que (e11e communique un ordre, un appe1); non qu'e11e soit forma11emant signe pratique, mai.s c'est un signa specu1atif qui par surabondance est virtue11ement pratique: et e11e-111Bme, sans 1e vou1oir, et a condition de ne pas 1e vou1oir, est aussi un sorte de signa maqigue (e11e sedui.t, e11e ensorce11e)" (329).

TABELUL II

FI~A DE LECTURA

.j::>. -...1

Chenu, M.D. fant. (s)

"Imaginatio - Note de l.exicographie phil.osophique" Miscel.l.anea Mercati, Vatican, 1946, p. 593.

Diverse sensuri al.e termenul.ui. intii de toata eel. augustinian:

Th. Im.

"Im. est vis aniame, qae per figuram corporearum rerum absente corpore sine exteriori sensu dignosci t" (cap. 38, din acal. De spiri tu et anima, atribuibil. un pic l.ui Isacco di Stel.l.a, un pic l.ui Ugo (PL, 227, 285) se borbeote de subl.imare a unui dat sesnsibil. intr-un dat intal.igibil. c:e desaviroeote imaginatio. in aceasta perspectiva mistica, il.uminarea spiritul.ui oi inl.an~uirea dinamica a puteril.or este numita formatio. Imaginatio in acest proces de formatio mistica ravine oi l.a Bonaventura (Itinararium): sensus, im. (=sensutal.itas), ratio, intel.l.ectus, intell.igentia, apex mentis. Im. intervine in facerea intel.igibul.ui, obiect al. lui intel.l.ectus, in timp ce intel.l.igentia compl.et purificata de l.egaturi sensibil.e primeote intel.ectibil.ul.. Aceeaoi distinc~ie adopta Boetius. Intel.igibil.e esta l.umea sensibil.a, in

timp ce intel.ectibil este Dumnezeu, ideil.e, hyl.e, primel.e principii. Vezi Comm. in Isag. Porph., I,3) Ugo di San Vittore in Didasc. reasuma

aceasta posizi~ie. Gil.bert de l.a Porr aminteote ca imaqinatio oi intel.l.ectus de mul.~i sunt numite opinio: oi astfel. face Guil.l.aume de Conches. Imago este ~ dar imersa in materia, nu forma purii.

Chenu 2

$i iata-ne ~a Toma! Pentru e~, in acord cu arabii (De ver. , I4, 1) imago este apprehensio quidditatis simp~icis, quae a~io etiam nomine formatio dicitur (in I Sent., 19, 5, 1 ad 7). [Dar atunci este simplex apprehensio!!!!J Imaginatio traduce arabu~ ta~awor derivat din 9urat (imagine): care inseamnc\ ~i forma de ~a verbu~ ~awara (a forma, a forja) ~i pictand ~i concepand. [Foarte important, de revazut! ! ! ) ] v6i)t I~ a l.ui Aristotel. devine formatio: a forma in noi in~ine o reprezentare a ~ucrul.ui.

Pentru care ~a ST (I Sent, 8, 1,9): 'Primo quod cadit in imaginatione inte~~ectus est ens". Apoi, Aristotel., cu De Anima introduce cunoscuta definitie a fanteziei. Dar pentru medieva~i fantezia semnifica sensus communis ~i imaginatio era acea virtus cogitativa. -----­Numai Guandisa1vi e ce1 ce incearca sa spuna: sensus coiiiiiii.Ulis virtus imaginativa=fantasia". [Ce porcarie! de contro~at totu~]

TABELULI2

FI~A DELECTURA

~ '0

Curtius Ernst Robert Th. gen. Europaische Literatur unde lateinische Mittelalter, Bern, Franke, 1948 in particul.ar c. I2, par. 3

Carte mara. Imi serve~te acum mu1t numai 1a pag. 228. Tinde sa demonstreze ca un concept de poezie in intreaqa sa clemnit;;:tte, capacitate revel.etoare, aprofundare a adevarul.ui, a fost necunoscuti seol.astici1or in timp ce a fost vie l.a Dante ~i ~i l.a scriitorii din sac. al. XIV-l.ea [aici are dreptate] . La Al.bert eel. Mare, spre exempl.u, metoda o~iintifici (modus definitionis, divisuvus, co1l.ectivus) se opune metodei poetice a Bibl.iei (istorie, parabol.e, metafore) .Modus poetique ca printre ce1e mai sl.abe dintre moduril.e fil.osofice [Existi ceva de acest gen in ST (Sf. Toma (n.tr.)), sa merg sa control.ez! ! ! ] De fapt iati ca Curtius trimite 1a ST (I,1,9 ad 1) Oi 1a distingerea poeziei ca infima doctrina (vezi fioel.e). Sco1astica aoadar nu s-a interesat niciodata de poezie oi nu a produs niciodati n.ici o poeti.ca [este adevirat pentru sco1asti.ca, nu oi. pentru Evul. Medi.u] oi nici o teorie a artei. [nu e adevarat]? Fiindu-i. mai comod sa extraga din ea o esteti.ca a l.iteraturii oi a arte1or plastice·este de aceea fara sens oi fari scop.

Condamnarea este decretata 1a nr. 1 de 1a pag. 229: "Omul. IIIOdeJ:n supraeval.ueaza fara misura arta fiindca e1 a pierdut simtuJ. frumusetii

Curtius 2

inte~igibi~e pe care neop~atonismu~ ~i EM (Evu~ Mediu, n. tr.) i~ avea foarte c~ar. Sero te amavi, Pu~chritutdo tam antiqua et tam nova, spune Augusti ~ui Dumnezeu (Conf. X, 27, 38) . Aici se vorbe~te de o frumusate de care astatica nu ~tie nimic [deja, dar pronb~ema participarii frumusul.ui divin ~a fiinte?]. Atunci cand sco~astica vorbe$te despre frumusete, ea este gandita ca un atribut al lui Dumnezeu. [metafizia Frumosu~yi ) vezi P~otin) ~i teoria artei nu au nimic de-a face una cu ce~a~ata" e adevarat, dar se inta~nesc pe terenru neutru u unei teorii a formei] [Atentie, acesta nu e ca Biondo~i~~o! Nu cunoaate anumite texte fi1ozofioe de racord, dar este cineva care ~tie anumite ~ucruri. De pre1uat cu grija]

TABELUL 13

FI~A. DE LECTURA

...... Vl

Marc. A. "Le methode d' opposition en meholoqie", Revue Neoscolastigue, I, 1931,p. 149

Th.Tom. Gen. Trasco (r)

Articol teoretic, dar conti.ne utile suqestii. Sistemul tomi.st se mi.~;~ ca. intr-un • joe de opozi tii care-' da via1:<\. De la ideea primi.tiva de fii.n1:<\ (unde spiritul ~;~i realul se intal.nesc intr­un act conoscitiv ce face atinqerea acelei realitati mai inainte sa le depi~;~easea pe amindoua, la transeentalele vazute intr-o reciproei opozitie : identitate ~;~i diversitate, unitate ~;~i multipl.icitate, continqen1:<\ ~;~i

necesitate, fiin1:<\ llli nefiin1:<\. devine Unitate. Fiinta in raport cu intel.iqenta ca experien1:<1 interioara este Adevor, in raport cu adevirul. ca dorinti exterioari ~;~i Bunatate: "una motion syntetique concil.ie en ell.e cas divers aspects et revele l'etre relatif ala fois a l'intel.l.igence eta l.a volonte, interiur et exterieur l'esprit: c'est leBeau. Ala simple conaissance il ajoute la complaisance et la joie, tout co me il. ajoute au bien la eonnaissance: el. est l.a bonte du vrai, le verite du bien; l.a splendeur de tous l.es transcendentaux reunis - citat din Maritai.n" (I 54). Demonstrarea continua cu aceasta linie de dezvoltare: Fiin1:<\: 1. Transcendentale

2. Analoqie ca compozitie a multiplicitatii in unitate Act ~;~i putere [aiei e foarte aproape de Grenet sau viceversa] Fiinta ~;~i esen1:<1

Marc 2

3 .l: Predicui: Fiin1:a in misura in care o afi:r:miim este 'i o afixmim in masura in care este

Substan1:a: individua1:ie etc. Re~atia

Prin opunerea 'i eompunerea tuturor contrarii~or se atinge unitatea. Ceea ce era scanda~ pentru gindire o conduce acum totu'i ~a sistem.

[de fo~osit pentru une~e idei asupra transcedenta~i~or.

De vazut 'i idei~e despre bucurie 'i p~icere: pentru capito~u~ despre viziunea estetici prin care pu~chra dicuntur quae visa p~acent]

TABELUL14

FI~A DELECTURA

Segond, Joseph "Estetique·de la lum.iere et de l'ombre" Revue Thomiste, 4, 1939, p. 743

Th. Lux, Clar. (g)

un studiu despre lumina ii despre umbra intelese totuii in sans fizic. Fara referin~e la doctrina tomista

De nici un interes pentru mine.