Da, Eu Sunt Persoana Potrivita

Da, eu euntpersoana potrivită!

de MARILYN HARVEY ŞI GILLIAN SMITH

Un program de autodezvoltare pentrueducatorii de aceeaşi vârstă cu cei pe care îi

învaţă


învaţă

DESPRE AUTORI

Marilyn Harvey, este un consultant liber profesionist şiautoarea cărţilor „Cine este derutat?”, „Urmărindpractica“, „Promovarea independenţei“ şi „Un cadrupentru învăţarea între indivizi de aceeaşi vârstă“. Este deasemenea co-autoarea cărţilor „Cum ia viaţa lor formă“,„Aplicarea NVQ la locul muncii“ şi este editoarea unuiziar intitulat „Oamenii în vârstă“, care este desprepractică şi îngrijire.

Marilyn lucrează cu Serviciul de Promovare a Sănătăţii,cu spitalul James Paget, având experienţă ca sorămedicală în munca socială şi în lucrul cu tineretul. Esteinteresată în special de educaţia dintre indivizii deaceeaşi vârstă şi de sănătatea mintală a tuturorgrupărilor.

Gillian Smith este un consultant liber profesionist dupăo carieră în managementul educaţiei.

Gillian are experienţă în învăţământ şi este interesată înspecial de învăţarea individuală, de dezvoltareacalităţilor în muncă şi de strategiile sprijinului reciproc.

Marilyn şi Gillian au căzut de acord să scrie acestprogram la rugămintea Serviciului de Promovare aSănătăţii din spitalul James Paget.

Da, eu euntpersoana potrivită!

de MARILYN HARVEY ŞI GILLIAN SMITH


învaţă

INTRODUCERE

Dacă sunteţi un tânăr sau o tânără şi deschideţi această carte pentru prima dată, aţiputea deja să ştiţi despre proiectul de învăţare al indivizilor de aceeaşi vârstă.Poate că aţi şi fost de acord să faceţi unele pregătiri. Pe de altă parte, aţi putea sănu aveţi nici măcar cea mai mică idee despre ce este vorba. Din orice categorie aţiface parte, vă veţi întreba probabil despre ce poate să fie totuşi această carte. Ceînseamnă titlul?

Da, eu eunt persoana potrivită!Un program de autodezvoltare pentru educatorii de aceeaşi

vârstă cu cei pe care îi învaţă

De fapt este mult mai uşor să începem cu sfârşitul!

Ce sunt „EDUCATORII DE ACEEAŞI VÂRSTĂ“? Poate că veţi fi auzitoamenii vorbind despre „presiunea indivizilor din grup de aceeaşi vârstă“,influenţa pe care tinerii o au unul asupra altuia. De cele mai multe ori ei o fac săpară ca şi cum ar fi o presiune periculoasă dar nu trebuie să fie aşa. Mulţi tineri sepricep foarte bine în a se ajuta şi a se sprijini unul pe altul. Pe zi ce trece s-a ajunsla concluzia că tinerii sunt oricum cei mai potriviţi să facă acest lucru. De fapt toţisunt în aceeaşi situaţie; ei ştiu cum e să fii aşa din proprie experienţă.

Ideea de bază a „învăţatului între indivizi de aceeaşi vârstă“ este aceea că tineriiajută alţi tineri să înveţe. Acest lucru este foarte folositor în prezent, pentru căvine în ajutorul tinerilor care se confruntă cu probleme de sănătate, problemesociale. A oferi altora posibilitatea de a învăţa poate însemna sesiuni de planningpe diferite teme ca: fumatul, sexul protejat sau măsurarea stresului în cluburi detineret în cadrul unor grupuri mici, colegii, şcoli ori locuri de muncă ori legat deprieteni ş.a.m.d.

-1-

A influenţa felul în care ceilalţi oameni cred şi cercetează problemele sociale şi desănătate în general este o treabă foarte importantă şi sensibilă, de aceea de celemai multe ori este bine să se facă înainte o pregătire. Această carte reprezintă unprogram care vine în ajutorul educatorilor pentru indivizii de aceeaşi vârstă sprea-şi dezvolta înţelegerea şi iscusinţa necesare în uşurarea procesului de învăţare agrupului între indivizii de aceeaşi vârstă.

De ce este intitulată această carte „Un program de autodezvoltare“? În forma sainiţială a fost destinată de a fi un curs. A străbătut apoi întreaga ţară şi sute detineri au participat la sesiuni la domiciliul lor sau la sesiuni care aveau locsăptămânal. În forma actuală acel curs a fost transformat în acest ghid cu careoamenii pot lucra singuri, sau cu alte persoane sau chiar în perechi.

Puteţi să comparaţi acest ghid cu un program de întreţinere. Dacă vreţi să arătaţimai bine puteţi merge de exemplu, la câte o oră de aerobic pe săptămână, dartotuşi multă lume are deja acasă o casetă cu programul de aerobic, pe care ourmăresc la ei acasă. Este practic vorba de avantaje; ei pot să practice exerciţiilede pe această casetă când şi unde vor.

Dar oamenii descoperă, de cele mai multe ori, şi alte avantaje. Ei pot să facă totfelul de exerciţii de pe casetă, liniştiţi, la ei acasă fără să fie deranjaţi de prezenţaaltor oameni sau să fie stresaţi de felul cum arată, şi pot să-şi adapteze exerciţiileîn funcţie de nevoile lor personale. În cele din urmă, în felul acesta, vor face maimultă mişcare.

De vreme ce a fi un educator pentru indivizii de aceeaşi vârstă reprezintă înprincipal dezvoltarea înţelegerii şi a iscusinţei, această abordare îşi are rostul aici.Desigur că acest lucru cere foarte multă responsabilitate din partea fiecăruiindivid. Trebuie să vă organizaţi, altfel nu merge!

Probabil veţi dori să ştiţi cam cât timp trebuie să vă implicaţi dacă aţi acceptatacest program. Aţi putea să vă gândiţi cam la 1-2 şedinţe în fiecare săptămână, saula 3-4 luni. Asta depinde doar de dumneavoastră.

Dacă cineva v-ar fi întrebat aşa direct: „Aţi dori să fiţi un educator pentru indivizide aceeaşi vârstă?“, dumneavoastră aţi fi răspuns eventual „Cine, eu?“ Dupăaceastă introducere, sperăm că vă vom ajuta să schimbaţi acel răspuns în: „Da, eusunt persoana potrivită!“

-2-

CUPRINS

Acest program cuprinde 6 părţi. Fiecare parte conţine câteva sarcini. Văsfătuim să lucraţi fiecare capitol pe rând, deoarece fiecare element esteconstituit pe elementul anterior.

În orice caz, este important să începeţi cu partea întâi, care stabileştescenariul şi să vă ocupaţi de partea a şasea ultima dată. Ce va fi diferit vafi timpul pe care dumneavoastră îl acordaţi diferitelor activităţi. Uneleactivităţi se pot face în 5-10 minute dar altele se pot întinde pe parcursula câtorva săptămâni. Dacă sunteţi foarte sigur pe ceea ce aţi citit puteţisă treceţi mai departe.

PAGINA 5 PARTEA 1 CUM SĂ ÎNCEPEŢISarcina 1 Sunt eu oare persoana potrivită?Sarcina 2 Ce trebuie să ştiu despre învăţare?Sarcina 3 Cum funcţionează acest programSarcina 4 Înregistrarea progreselor dumneavoastrăSarcina 5 Persoane care să mă susţină

PAGINA 19 PARTEA A 2-A ABORDAREA UNOR PROBLEME LEGATE DESĂNĂTATESarcina 6 Ce fel de probleme?Sarcina 7 Ce este educaţia pentru sănătate?Sarcina 8 Materiale de cercetareSarcina 9 Valori şi atitudini

PAGINA 31 PARTEA A 3-A CUM SĂ VĂ FACEŢI PRIETENII SĂVORBEASCĂSarcina 10 A vorbi cu ceilalţiSarcina 11 A asculta cu ochiiSarcina 12 Ai face pe ceilalţi să vorbeascăSarcina 13 Cum să-i ajuţi pe oameni să-şi exploreze ideile

PAGINA 41 PARTEA A 4-A CUM SĂ LUCREZI CU GRUPURILESarcina 14 Ce se întâmplă în interiorul grupurilor?Sarcina 15 Păreri despre grup

PAGINA 47 PARTEA A 5-A PLANIFICAREA TACTICILORSarcina 16 Cum să-ţi atingi scopurileSarcina 17 Să te decizi asupra abordării problemeiSarcina 18 Folosirea echipamentuluiSarcina 19 Momente foarte importante

Sarcina 20 Explorarea rezultatelorSarcina 21 Şi ce dacă?

PAGINA 65 PARTEA A 6-A PUNEREA ÎN APLICARE ÎN VIAŢA DE ZI CUZISarcina 22 Stabilirea unei sesiuni de grupuri între indivizii de aceeaşivârstăSarcina 23 Cum v-aţi descurcat?

-3-

partea

întâicum

să înveţiDATA LA CARE AM ÎNCEPUT.

DATA LA CARE AM ERMINAT.SEMNĂTURA.

completaţi şi semnaţi această paginădoar pentru plăcerea dumneavoastrăpersonală

cum să începeţi

SARCINA 1

SUNT EUPERSOANAPOTRIVITĂ

PUNCTUL DE PLECARE

S-ar putea să vă surprindă faptul că acest program începe cu întrebarea de a şticum vă simţiţi. Să vă simţiţi fericiţi şi motivaţi este esenţial pentru procesul deînvăţare.

ŢINTASă vă oferim o şansă ca să vă puteţi gândi la speranţele şi grijile pe care leaveţi, şi să descoperiţi ceea ce aveţi de oferit ca un educator pentru indivizi deaceeaşi vârstă.

ACTIVITATEAÎncercaţi să vă gândiţi, timp de câteva minute la ceea ce simţiţi, acum căîncepeţi acest program. Scrieţi undeva tot ceea ce aţi dori să găsiţi sau oricealtă dorinţă care doriţi să vi se îndeplinească şi tot ceea despre ce nu sunteţiaşa de sigur.

Uitaţi-vă prin introducerea acestei cărţi. Se potrivesc oare aşteptările şisperanţele dumneavoastră cu ceea ce scrie acolo? Puteţi să găsiţi răspunsuri laorice lucru care vă îngrijorează?

După ce faceţi acest lucru, decideţi dacă aveţi vreo îngrijorare care trebuieneapărat clarificată înainte de a începe. Dacă este aşa, faceţi-vă un plan deacţiune. V-ar ajuta dacă:

SPERANŢELE MELE TEMERILE MELE

- aţi sta puţin timp să meditaţi în tăcere la rezolvarea problemei?- aţi vorbi cu îndrumătorul dumneavoastră mai tânăr sau cu conducătorul /

cu profesorul / sau cu o persoană de încredere?- Aţi discuta problema cu un prieten/ o prietenă?

Dacă nu aveţi vreo îngrijorare majoră, CONTINUAŢI.SUCCES!

-6-

ACTIVITATEA A DOUA

Vă prezentăm mai jos o listă care cuprinde unele dintre calităţilepe care ar trebui să le aibă un educator pentru indivizii de aceeaşivârstă. Ele par ca un munte! Imaginaţi-vă căţărându-vă pe el! Peo pagină separată desenaţi conturul unei pante. Luaţi bine amintela cuvintele cheie (cele scrise cu litere mari, din interiorultabelelor). Pentru fiecare dintre ele gândiţi-vă dacă aţi ajuns dejaîn vârf sau dacă mai aveţi mult până acolo. Scrieţi fiecare dintrecuvintele cheie pe pantă în poziţia în care credeţi că aţi ajuns.

UN SPRIJINS-ar putea să vă fie de folos să discutaţi cu cineva în care aveţiîncredere despre propria părere despresine; această persoană trebuie să fiede încredere şi să o respectaţi putândfi un prieten, un membru al familiei,profesor sau un tânăr practicant. Mulţidintre noi suntem duri cu noi înşine; oaltă persoană ar putea să ne ofere opărere mult mai echilibrată despre noi.Dar totuşi nu încercaţi să faceţi acestlucru, numai dacă ideea vă place.

LA CE SĂ VĂ GÂNDIŢIS-ar putea să fiţi surprinşi văzând listacu toate calităţile pe care ar trebui săle întrunească un educator. Deexemplu, această listă nu cuprindesfatul pentru a fi în stare să conduci odiscuţie sau cum să răspunzi laîntrebări variate. Priceperi de acestgen pot fi dezvoltate în cadrul acestuiprogram.

Ceea ce contează în acest momenteste atitudinea pe care o aveţi şimotivele pentru care doriţi să văimplicaţi în acest program.

Când aţi terminat de făcut „muntele“, încercaţi să completaţi aceste propoziţii:-Cred că pot începe să mă pregătesc pentru a deveni un educator pentru indivizii deaceeaşi vârstă pentru că …

Va trebui să lucrez la …

-7-

RESPECTUOS FAŢĂDE CEILALŢIadică respectaţi dreptulfiecăruia de a avea ideipersonale şi daţi-leposibilitatea de a alege

ÎNCREZĂTORadică fiţi încrezător darfără a fi arogant

SĂ VĂ DESCURCAŢIBINE ÎN RELAŢIILECU ALŢIIadică să vă fi formatdeja câteva legături deprietenie

UŞOR DE ABORDATadică ceilalţi vor dori săvorbească cudumneavoastră despresentimentele lor, despreceea ce simt

SĂ VĂ GÂNDIŢI LAPROPRIA PERSOANĂadică să vă gândiţi lanevoile şi la forţadumneavoastră

DESCHIS CUCEILALŢIadică să fiţi în stare săcereţi ajutor sau săînvăţaţi din greşeli

DE ÎNCREDEREadică ceilalţi să se poatăbaza pe dumneavoastrăcă sunteţi o persoană decuvânt, de încredere

UN BUN MEMBRUDE ECHIPĂadică puteţi să lucraţiîmpreună cu ceilalţipentru atingerea unorscopuri comuneprestabilite

INTERESATadică a fi foarte interesatde problemele de sănătate

PREOCUPATadică doriţi ca şi alţi tinerisă primească acest mesaj

IMPLICATadică preocupat atât demult de acest programîncât să vă umpleţi tottimpul cu el

ÎN LEGĂTURĂ CUPROGRAMULadică să fiţi la curent cuinteresele, atitudinile şisentimentele tinerilor înzilele noastre

TOLERANTadică acceptareaoamenilor de altenaţionalităţi, alte sexe, altevârste şi de alte preocupări

ANGAJAT ÎNÎNDEPLINIREATUTUROR ŞANSELORadică să credeţi cuadevărat că toţi oameniitrebuie să aibă drepturi şişanse egale

cum să începeţi

SARCINA 2

CE ŞTIŢI DESPRE ÎNVĂŢARE

PUNCTUL DE PLECAREDin nou, acest punct de plecare s-ar putea să nu fie exact ceea ce vă aşteptaţi.Fiind un educator pentru indivizii de aceeaşi vârstă, nu la predat trebuie săvă gândiţi ci la învăţat.

ŢINTASă vă ajutăm să realizaţi ceea ce ştiţi deja despre felul în care oamenii învaţăşi să vă gândiţi la felul în care aţi putea să vă folosiţi de acest lucru.

ACTIVITATEAÎncepeţi prin a vă analiza propria experienţă. Cum aţi învăţat dumneavoastră?Gândiţi-vă la ceva despre care ştiţi prea puţin sau la ceva ce ştiţi să faceţi, deexemplu să practicaţi un sport, să faceţi parte dintr-un grup pop, sau sămergeţi pe bicicletă, sau să discutaţi despre o temă la şcoală, sau desprecalculatoare. Puteţi să vă amintiţi despre felul în care aţi învăţat ceea ce ştiţi?

Priviţi lista de pe pagina următoare. În prima coloană, bifaţi orice mijloc princare consideraţi că aţi învăţat ceva despre acest lucru. Adăugaţi orice altemijloace în josul paginii.

Apoi, alegeţi orice temă legată de sănătate despre care ştiţi câte ceva, deexemplu: cure, fumat, virusul HIV. În coloana 1b, bifaţi felul în care aţiînvăţat despre lucruri.

Convingeţi trei persoane să vă ajute puţin. Alegeţi 3 persoane diferite dintreprieteni, din cadrul familiei şi alte locuri. Cereţi-le fiecăruia să treacă şi eiexact prin aceleaşi etape ca şi dumneavoastră; să se gândească la două lucruri– la o temă de cultură generală despre care ştiu ceva şi la o temă legată desănătate – şi apoi să bifeze coloanele a şi b fiecare separat. Explicaţi-le clarceea ce doriţi ca ei să facă.

Ce vă demonstrează această cercetare? - Sunt unele metode de învăţare mai agreate în acest grup? - Care pare a fi mai puţin agreată? - Are fiecare individ în parte stilul său propriu de învăţare? - Care este stilul dumneavoastră?

-8-

Mijloace deînvăţare

Mijloace personale 1a 1b

Din alte surse2a 2b 3a 3b 4a 4b

De la un prieten

De la o persoanămai în vârstăPrinconversaţiePrin ascultare /vizualPrin citit

Fiind învăţat

Prin exemple

Prin practicăpropriu-zisăDintr-o carte /din instrucţiuniImitând pecineva

De la radio / TV

TEMĂ DE MEDITATA învăţa înseamnă multmai mult decât a primiinformaţii. Este vorbadespre ceea ce oamenii:

ŞTIU ŞI ÎNŢELEG

POT SĂ FACĂ

CRED SAU GÂNDESC

Încercaţi să completaţiaceste două declaraţii:

În timpul acestui
program probabil că voi învăţa cel mai bine dacă voi încerca să caut posibilităţi dea învăţa prin …
Când voi încerca să-i ajut pe ceilalţi să înveţe, va trebui cu siguranţă să-mi amintesccă …

-9-

SARCINA 3

CUM FUNCŢIONEAZĂ ACEST PROGRAM

PUNCTUL DE PLECAREAcum că aţi încercat să îndepliniţi două sarcini, ar fi o idee bună să văopriţi şi să vă gândiţi puţin la ceea ce vi s-a cerut să faceţi până acum.

ŢINTAPentru a putea înţelege mai bine ideile pe care acest program se bazează şipe felul în care este aranjat.

ACTIVITATEACitiţi în întregime şi gândiţi-vă la aceste linii generale. Aţi întâlnit dejaunele dintre aceste titluri. De acum înainte toate sarcinile vor fi aranjate caşi în tabelul de pe pagina opusă.

Puteţi începe să realizaţi ce anume implică acest program pentrudumneavoastră? Nu este vorba despre a citi o carte sau despre a scrie cevasau a face proiecte. Nu vi se va cere să participaţi la sesiuni săptămânale.Nu aveţi de parcurs un material foarte mult.

Nu ar fi de folos nimănui dacă acest program ar fi doar citit. Acestprogram este un ghid de a învăţa prin PRACTICĂ deci trebuie neapărat săPRACTICAŢI toate lucrurile care sunt sugerate aici! Multe dintre acestelucruri pot fi incluse chiar în viaţa dumneavoastră personală de zi cu zidacă ştiţi cu siguranţă ce urmăriţi.

O altă idee foarte importantă este aceea că, în general, oamenii învaţă celmai bine dacă sunt ei înşişi responsabili pentru felul în care învaţă.Oamenii care au experimentat „programe de învăţare pe cont propriu“ sau„de autodezvoltare“ aşa cum sunt numite ele, spun adesea că acesteprograme sunt distractive, interesante – şi funcţionează într-adevăr!

Dar cum staţi cu organizarea vieţii personale şi cu organizarea timpuluidumneavoastră? Pentru marea majoritate a oamenilor este o problemă camdificilă. Ar putea să vă fie de folos dacă v-aţi gândi la cât de bine v-aţisimţi dacă aţi adopta acest fel de abordare şi să vă faceţi unele promisiuni!

-10-

ACTIVITATEA A 2-A

Dacă aveţi probleme cucompletarea ultimului tabel,n-ar fi mai bine să discutaţiproblema cu altcineva, deexemplu, cu un prieten sau cuun adult care va înţelege ceeace vreţi să faceţi? Şi nu uitaţice se spune chiar în parteaintroductivă despre realizareaacestui program.

TEMĂ DE MEDITATAcest lucru este ca un fel de contract cu dumneavoastră înşivă. Acest lucru este foarteimportant!

-11-

PUNCTUL DE PLECAREAceastă activitate vă va oferi unele idei despre lucrurile asupra cărora această secţiuneva insista şi asupra importanţei ei. De obicei se fac referiri la experienţa dumneavoastrăpersonală.

ŢINTAAceastă activitate explică de ce a fost şi această secţiune inclusă şi sperăm cădumneavoastră aţi rămas cu ceva din ea.

ACTIVITATEAAceasta vi se cere să faceţi pentru a încerca ceva, pentru a descoperi ceea ce seîntâmplă şi pentru a vă dezvolta o aptitudine. Câteodată sunt mai multe activităţi.

UN SPRIJINReprezintă o activitate suplimentară care ar putea să vă ajute să vă fixaţi cunoştinţele.

MAI MULTĂ PRACTICĂAceasta vă sugerează mai multe posibilităţi şi căi de a vă dezvolta capacitatea deînţelegere şi aptitudinile găsind anumite soluţii de a practica sau de a observa toateaceste lucruri în viaţa dumneavoastră de zi cu zi.

TEMĂ DE MEDITATAcesta este un impuls, o provocare suplimentară, de cele mai multe ori idei sau teorii lacare să vă gândiţi.

TRECEŢI ÎN JURNALAceastă activitate vă cere să vă gândiţi la experienţa dumneavoastră personală,experienţă câştigată îndeplinind aceste sarcini şi să notaţi tot ceea cu ce aţi rămasfăcând acest lucru, şi cum speraţi să folosiţi ceea ce aţi învăţat.

Încercaţi să completaţi aceste propoziţii:

Pentru mine personal cred că există avantaje în acest tipde program deoarece …….

Cred că mi-ar fi greu să …….

Va trebui să-mi promit că voi …….

SARCINA 4

ÎNREGISTRAREA PROGRESELOR FĂCUTE

PUNCTUL DE PLECAREAcest program este despre învăţarea prin practică. Oricum, programul se bazează peconvingerea că învăţăm mult mai bine dacă ne deprindem cu obiceiul de a ne analizaexperienţa personală.

ŢINTASă învăţaţi să vă folosiţi de JURNALUL care apare la sfârşitul fiecărei sarcini.

ACTIVITATEAÎn sarcina 3 vi se spune că va fi vorba despre un JURNAL la sfârşitul fiecărei sarcini. Acestjurnal va arăta în felul următor:

JURNAL

-12-

În acestă sarcină am realizat

Sunt convins(ă) că am învăţat

Cred că vreau să mai insist asupra

Pentru a vă da seama de lucrurile pe care le-aţi putea trece în jurnal, uitaţi-vă încă o dată laSarcina 2. Încă nu scrieţi nimic. Doar gândiţi-vă la aceste sugestii:

1. Ce aţi făcut dumneavoastră practic?Sunteţi de acord că, practic, v-aţi reamintit despre propria experienţă pe care aţi pus-o înpractică, lucru care v-a arătat şi alte căi de a învăţa?

2. Ce credeţi că aţi învăţat?La această întrebare numai dumneavoastră personal puteţi să răspundeţi, dar să nu uitaţisă vă gândiţi la întreaga experienţă.- Ţelul cel mai important a fost studierea felului în care oamenii învaţă. Ce credeţi că aţireţinut din acest proces?- Să nu uitaţi că aţi pus în practică de asemenea multe aptitudini în îndeplinirea sarciniide mini-conducere. Credeţi că aţi folosit unele dintre lucrurile de mai jos chiar şi în micămăsură?

A da explicaţii A negocia cu alte persoaneA da instrucţiuni A vă face planuri de viitorA trage concluzii A analiza informaţia

- Aţi învăţat ceva din toate aceste lucruri?

3. Ce v-ar plăcea să faceţi în continuare?Aceasta este de fapt întrebarea esenţială. Când vă gândiţi la experienţă căutaţiîntotdeauna să priviţi şi spre viitor. Aţi găsit ceva interesant până acum, ceva ce v-arplăcea să puteţi să puneţi în practică sau să dezvoltaţi în viitor? Aţi descoperit vreo lipsăîn aptitudinile dumneavoastră şi acum aţi dori să faceţi ceva în legătură cu acest lucru?

Deci acum puteţi să vă completaţi singur jurnalul pentru Sarcina 2. Folosiţi grila de pepagina anterioară deoarece este o grilă de încercare.

PRACTICAŢIDeprindeţi-vă, de acum încolo, cu obiceiul de a vă ţine jurnale de fiecare dată şi la fiecaresarcină, şi mai uitaţi-vă câteodată peste ele, aşa ca să vă faceţi o părere despre progreselepersonale înregistrate. S-ar putea să fiţi plăcut impresionaţi!

TEMĂ DE MEDITATCâteodată învăţăm foarte multe lucruri atât din procesul de îndeplinire al unei activităţi câtşi din realizarea rezultatului dorit (adică în cadrul acestui program aţi putut probabil săobservaţi şi singuri că făcând munca de supraveghere v-a învăţat tot atât de mult pe cât demulte rezultate aveţi în prezent). Merită să vă aduceţi aminte de acest lucru pe măsură ceavansaţi în acest program – dar de asemenea şi atunci când veţi începe să ajutaţi şi altepersoane să înveţe.

-13-

SARCINA 5

PERSOANE CARE SĂ MĂ SUSŢINĂ

PUNCTUL DE PLECAREDin moment ce aţi acceptat acest program, înseamnă că răspundeţi personal de acest lucru şică va trebui să-l parcurgeţi singuri. Totuşi, aţi observat că încă de la bun început vi s-asugerat că poate v-ar fi de folos să implicaţi şi alte persoane?

ŢINTASă dezvoltăm sistemul de ajutorare convenabil pentru dumneavoastră – şi apoi să-lnegociem.

ACTIVITATEAGândiţi-vă la orice fel de ajutor pe care l-aţi cerut altor persoane pentru îndeplinireaprogramului până în prezent. Iată câteva situaţii, în general. Bifaţi orice credeţi de cuviinţă.

-14-

CINE AR PUTEA SĂ MĂAJUTE?

• Un prieten în care amîncredere

• Un grup de prieteni• Câteva dintre persoanele de

aceeaşi vârstă cu mine dingrupul meu de tineri / echipă/ facultate / şcoală / sau de lalocul de muncă

• Cineva din familie• Un adult care mă cunoaşte• Un adult cu experienţă în

educaţia sănătăţii sau înmunca cu tineretul

• Unul sau mai mulţi tineri caresunt implicaţi şi ei exact înacest program

• Altcineva?

CE AŞ PUTEA CEREOAMENILOR SĂ FACĂ PENTRUA MĂ AJUTA?

• Să discutăm despre ideile mele• Să comparăm ideile /

experienţele lor cu ale mele dacăşi ei urmează acest program

• Să-mi răspundă la întrebări, să-mi ofere puncte de vedere, săîncerce lucruri noi, etc. care sămă ajute să-mi realizezactivităţile

• Să-mi dea răspunsuri la lucrurilepe care le fac

• Să facă unele dintre activităţileprogramului în grup sau înperechi

• Să-mi dea sfaturi• Să-mi dea voie să fac unele

experimente pe ei sau să-iobserv pe ei făcându-le

Dacă vedeţi vreo cale prin care aţiputea să cereţi ajutor, gândiţi-vă latoţi cei cărora aţi putea să le cereţisă vă susţină. Aceste persoane vordori desigur să ştie despre ce estevorba şi care va fi rostul lor în toatăaceastă poveste, deci trebuie să văgândiţi şi la acest lucru. Faceţi-văun plan de acţiune (dreapta).

S-ar putea să vă decideţi asuprafaptului că veţi avea nevoie de maimult decât un tip de persoane caresă vă susţină – poate este vorbadespre o persoană cu care sădiscutaţi anumite lucruri şi apoi ungrup de persoane cu care săexperimentaţi toate aceste lucruri.Ce se va întâmpla dacă veţi ajungela concluzia că nu aveţi nevoie denici o persoană care să vă susţină?Acest lucru depinde numai dedumneavoastră, dar gândiţi-văserios la acest lucru.

Dacă vă veţi mai gândi la acestajutor (suport) este foarte importantsă stabiliţi lucrurile aşa cum secuvine. Acest lucru poate părea a fio adevărată agitaţie, dar de faptdumneavoastră vă asumaţi totuşi unrisc deschizându-vă sufletul în faţatututor, deci merită să stabiliţilucrurile aşa cum se cuvine de labun început. Iată, aici vă prezentămcâteva exemple despre regulile debază pe care oamenii le stabilesc încazul în care vor lucra împreună înacest fel. Alcătuiţi-vă propriaversiune sau decideţi-vă să folosiţiaceste reguli.

-15-

M-am hotărât să cer ajutor:

Voi da explicaţii privind acest program spunând…..

Voi spune că tot ceea ce îmi trebuie de la opersoană/e care mă susţine/n este …..

Dacă prima persoană aleasă mă refuză, am s-oîntreb:

INIDICII DESPRE REGULILE ESENŢIALEPRIVIND MUNCA ÎN COMUN

• Ne vom respecta reciproc

• Vom cădea de acord asupra confidenţialităţii înrelaţiile existente între noi şi în tot ce vom facesau vom discuta

• Ne vom face timp să discutăm sau să lucrămîmpreună la datele stabilite de comun acord

• Nici unul dintre noi nu va da răspuns laactivitatea celuilalt, ci numai dacă persoanarespectivă va cere acest lucru

• Vom da răspunsuri constructive spunându-lecelorlalţi despre forţa constructivă a fiecăruia şidespre domeniile în care ar trebui să-şiîmbunătăţească prestaţia

• Vom cădea de comun acord să ne spunem dacăsuntem răniţi sau furioşi

• Ne vom păstra buna dispoziţie

• Ne vom hotărî asupra faptului de a acordafiecăruia dintre noi dreptul la replică înmomentul când am face vreo discriminare

ACTIVITATEA A 2-A

Deci acum treceţi la fapte! Negociaţi în legătură cuajutorul de care aveţi nevoie şi stabiliţi regulile debază cu persoana care vă susţine. Sarcinile următoarevă vor sugera mijloacele implicare, în acest proces,şi alte persoane, dar depinde de dumneavoastră sădescoperiţi ce vă este cel mai de folos.

TEMĂ DE MEDITATTipul regulilor de bază sugerate anterior suntaceleaşi de care s-ar putea să aveţi şi dumneavoastrănevoie în momentul în care veţi începe să lucraţi cuo persoană tânără ca şi educator pentru indivizi deaceeaşi vârstă.

JURNAL

-16-

În această sarcină am realizat

Cred că am învăţat


PARTEA A 2-A

ABORDAREA PROBLEMELOR DE SĂNĂTATE

DATA LA CARE AM ÎNCEPUT. DATA LA CARE AM TERMINAT. SEMNĂTURA.

completaţi şi semnaţi această paginăpentru simpla dumneavoastră plăcere

SARCINA 6

CE PROBLEME TREBUIESC DISCUTATE

PUNCTUL DE PLECAREFiind vorba despre o temă atât de delicată şi sensibilă, precumproblema sănătăţii, va trebui să începeţi să o studiaţi oriunde veţiavea ocazia. Despre ce vorbiţi dumneavoastră şi prieteniidumneavoastră?

ŢINTAEste aceea de a întocmi o listă cu cele mai importante problemelegate de sănătate,ale tinerilor.

ACTIVITATEAAnalizaţi lista cu probleme de sănătate, din partea stângă, şi decideţi,cât de importante sunt ele pentru dumneavoastră. Apoi în coloanaPENTRU MINE, bifaţi pentru fiecare problemă cu A, B sau C.

A = foarte important B = important C = nu atât deimportant

(Apropo – nu trebuie să aveţi un număr egal de A, B sau C)

Copiaţi problemele legate de sănătate în tabelul din partea dreaptăpentru a putea să vedeţi clar ordinea importanţei lor pentrudumneavoastră.

-20-

PENTRU MINE

Stresul de la şcoală / facultate / A. Foarte important pentrude la serviciu / de acasă mineFumatulDrogurileProbleme de greutateVirusul HIV & SIDANenorociriRelaţii B. Important pentru mineAlcoolulAccidenteleContracepţiaFolosirea solvenţilorDietaMişcarea fizică C. Nu atât de importantProblemele inimiiExpunerea la cancerProbleme de menajAlte probleme

TEMĂ DE MEDITATÎn prezent guvernul segândeşte la o strategiepentru educaţie privindsănătatea, în programul„Sănătatea Populaţiei“ acărui scop principal esteacela de a reduce numărulcelor care suferă de problemede sănătate din principalele5 domenii:- Sănătatea mintală- Sănătatea sexuală şi SIDA- Cancerul- Problemele inimii- Accidentele JURNAL

-21-

Pentru ceilalţi

1 2 3 4Stresul de la şcoală / facultate / de la A. Foarte important pentru eiserviciu / de acasăFumatulDrogurileProbleme de greutateVirusul HIV & SIDANenorociriRelaţii B. Important pentru eiAlcoolulAccidenteleContracepţiaFolosirea solvenţilorDietaMişcarea fizică C. Nu atât de important pentru eiProblemele inimiiExpunerea la cancerProbleme de menajAlte probleme

În această sarcină am reuşit să fac



Acum încercaţi să faceţi exactaceeaşi activitate cu alţi tineri.Încercaţi să-i faceţi să hotărascăsinguri care probleme suntimportante pentru ei şi cerăspunsuri dau, A, B sau C. Apoiva trebui să comparaţi rezultatelelor şi să le puneţi în tabeleîmpreună, să vedeţi dacă puteţi săstabiliţi păreri comune. Ceea ceputeţi descoperi este că ei au toţipuncte de vedere comune sau totaldiferite!

Există şi alte probleme legate desănătate la care v-aţi gânditdumneavoastră sau ceilalţi şi nusunt trecute pe listă? Dacă este aşa,adăugaţi-le la listele din tabele.

SARCINA 7

Ce este de fapt educaţia despre sănătate

PUNCTUL DE PLECARESe poate să fi avut până în prezent parte de doze serioase de educaţie privindsănătatea. Unele dintre aceste doze erau clare, ca şi nişte lecţii sau discuţiipurtate cu părinţii sau cu doctorul de familie. Pe altele nici nu v-aţi gândit săle numiţi aşa, un fel de cursuri. Dar ce părere aveţi despre discuţiile purtatecu colegii şi prietenii dumneavoastră în vreun bar sau ce ziceţi de aceleşuşoteli pe care le auzeaţi pe terenul de joacă, pe când eraţi încă un copil?Contează oare şi acestea?

ŢINTASă vă formaţi o imagine clară despre ceea ce acest capitol, „Educaţia despresănătate“, vrea să spună şi cum aţi putea să vă implicaţi şi dumneavoastră caşi educator pentru persoane de aceeaşi vârstă.

ACTIVITATEAGândiţi-vă la afirmaţiile de pe pagina următoare. Marcaţi cu o cariocă oricaredintre afirmaţiile pe care aţi dori să le folosiţi lucrând ca şi educator pentrupersoane de aceeaşi vârstă.

După ce aţi marcat toate afirmaţiile cu care sunteţi de acord, reveniţi asupralor şi observaţi care dintre afirmaţii au rămas nebifate. După această recitire,aţi putea spune că aţi dori să includeţi vreo afirmaţie care nu a fost marcatăde la început?

Acum puneţi o cruciuliţă, un plus, la toate afirmaţiile care sunteţi convinşi căar trebui lăsate afară sau nemarcate.

NB. La sfârşitul acestei activităţi nu există opţiunea de „răspuns corect“.Oricum noi vă sfătuim să lăsaţi afară punctul 7, aceasta în cazul în care nu aţifăcut deja acest lucru. Acesta nu poate fi abordat!

-22-

-23-

CE ESTE EDUCAŢIA DESPRE SĂNĂTATE

1. Educaţia despre sănătate înseamnă a-i pune pe oameni săfacă lucruri riscante.

2. Educaţia despre sănătate prezintă oamenilor realitateaprivind subiectele legate de sănătate.

3. Educaţia despre sănătate înseamnă a-i ajuta pe ceilalţiindivizi să poată să spună „da“ sau „nu“.

4. Educaţia despre sănătate înseamnă crearea şanselornecesare oamenilor pentru a putea discuta şi dezbateproblemele legate de sănătate.

5. Educaţia despre sănătate înseamnă informarea oamenilordespre toate agenţiile care se ocupă cu probleme privindsănătatea, din zona în care trăiţi.

6. Educaţia despre sănătate înseamnă informarea oamenilordespre ceea ce pot ei aştepta în momentul în carevizitează, de exemplu, o grupare a non-fumătorilor, oorganizaţie care se ocupă cu probleme de greutate sau oclinică.

7. Educaţia despre sănătate înseamnă de fapt a-i speria peoameni pentru a se comporta într-un mod mai rezonabil.

8. Educaţia despre sănătate înseamnă a face anumitecampanii pentru a putea schimba unele lucruri.

9. Educaţia despre sănătate înseamnă traducerea unorinformaţii foarte complicate, privind sănătatea, într-oformă mai interesantă.

10. Educaţia despre sănătate înseamnă a-i ajuta pe oameni săse gândească la felul în care trebuie să aibă grijă depropria persoană.

11. Educaţia despre sănătate se referă la faptul de a provocaprejudecăţile oamenilor, ca de exemplu: „toţi tinerii beauprea mult“.

ACTIVITATEA A 2-A

S-ar putea ca următoarele instrucţiuni să vi se pară puţin ciudate. Dar nu renunţaţi aşa deuşor! S-ar putea, totuşi, să vi se pară interesante şi toate aceste instrucţiuni sunt de fapt omodalitate de lucru foarte utilă!

Încercaţi să vă găsiţi un loc unde să vă simţiţi comfortabil şi unde să nu vă deranjeze nimeni.Închideţi ochii şi încercaţi să vă imaginaţi ca fiind un educator pentru persoane de aceeaşivârstă. De fapt va trebui să vă imaginaţi ipostaze, dar fiecare pe rând. JURNAL1. Încercaţi să vă imaginaţi că sunteţi liderul unei sesiuni deeducaţie despre sănătate pentru un grup. S-ar putea să aveţideja formată o idee despre situaţia în care credeţi că aţi dorisă vă implicaţi – în cadrul grupului dumneavoastră, laşcoală, la facultate, etc.

Analizaţi-vă – încercaţi să vă autoapreciaţi. Ce faceţi? Celimbaj folosiţi? Care este relaţia dumneavoastră cu ceilalţimembri ai grupului? Vedeţi cum vă simţiţi făcând acestlucru.

2. Acum încercaţi să treceţi la o funcţie mai formală.Încercaţi să vă imaginaţi că sunteţi din nou în cadrul unuigrup, dar de această dată acest grup este format din colegiidumneavoastră. Aţi putea să fiţi undeva într-un club, într-unbar, în timpul unei pauze de cafea, undeva afară în aer liber,etc. Conversaţi pe tema problemei legate de sănătate, sau adrogurilor, a sexului protejat sau pe tema stresului. Oameniinu sunt prea bine informaţi în legătură cu aceste probleme,unii au puncte de vedere foarte bine stabilite, alţii însă se mai informează.

Puteţi să vă imaginaţi că sunteţi un educator pentru persoane de aceeaşi vârstă puşi înaceastă situaţie? Priviţi-vă şi autoanalizaţi-vă ca şi cum aţi făcut mai înainte. Cum vi se parecă sunteţi de această dată? Ce faceţi acum? Cum vi se pare?

După ce aţi terminat cu aceste două experienţe, aduceţi-vă aminte că restul acestui programva avea scopul de a vă ajuta să vă pregătiţi să lucraţi ca şi un educator pentru persoane deaceeaşi vârstă – atât în situaţii formale, oficiale cât şi în situaţii neoficiale, între prieteni,tineri de aceeaşi vârstă.

MAI MULTĂ PRACTICĂFamiliarizaţi-vă cu educaţia despre sănătate! Pe măsură ce vă trăiţi viaţa de zi cu zi încercaţisă vă deschideţi ochii şi urechile şi să vedeţi cât de des auziţi despre această problemă asănătăţii.

TEMĂ DE MEDITATEducaţia despre sănătate se preocupă cu problema de a-i determina şi pe ceilalţi să facăalegeri inspirate. Modul în care operează educatorii pentru persoane de aceeaşi vârstătrebuie să reflecte şi asupra acestui principiu de bază.

-24-

În cadrul acestei sarciniam realizat


Cred că vreau să maiinsist asupra

SARCINA 8

Materiale de cercetare

PUNCTUL DE PLECAREAcest program nu încearcă să vă ofere toate informaţiile pe care aţi dori poate să le aflaţi înlegătură cu problemele de sănătate. Cel mai important lucru este ca dumneavoastră să ştiţide unde şi cum puteţi să aflaţi informaţii utile pe care să vă puteţi baza atât dumneavoastrăcât şi ceilalţi.

ŢINTASă cercetaţi toate sursele de unde provin informaţiile şi toate materialele şi să puneţi înpractică materialele evaluative.

ACTIVITATEAÎn prezent este publicat un număr mare de materiale de către departamentele guvernului, decătre autorităţile care se ocupă de sănătate, de asociaţiile de binefacere, de către grupări desusţinere, de către companiile farmaceutice şi alte organizaţii comerciale. Vedeţi de ce tip demateriale puteţi să faceţi rost pe plan local.Aţi putea începe prin colectarea tuturor broşurilor din sălile de aşteptare de la dentist sau dela farmaciile locale. Puteţi avea acces şi la o sală de aşteptare dintr-un spital, la doctoriioftalmologi, la centre de internare, la centre locale de vizite şi centre de consiliere, lamagazinele pentru oameni nevoiaşi sau la birouri? Căutaţi în zona în care locuiţi şifolosiţi-vă imaginaţia pentru a putea găsi toate locurile posibile, enumerate mai sus. Vedeţice materiale legate de sănătate puteţi să obţineţi în acest fel şi vedeţi ce puteţi obţine dacăcereţi aceste materiale.Treceţi apoi la persoanele sau organizaţiile care se ocupă cu distribuirea acestor informaţiilegate de sănătate. Ce se poate împrumuta de la bibliotecă şi de la cel mai apropiat centrupentru promovarea resurselor de sănătate? Probabil că veţi găsi lucruri de genul casetevideo, casete audio, cărţi şi jocuri. Dar ce spuneţi dacă aţi întreba un profesor sau un cititor,un muncitor tânăr sau un muncitor social care este implicat în probleme legate de sănătate?V-ar putea ei împrumuta lucrurile de care aveţi nevoie,când aveţi nevoie?

MAI MULTĂ PRACTICĂÎncercaţi să adunaţi la colecţia dumneavoastră cât mai multe materiale şi resurse. Îndeosebi,în momentul în care veţi începe să fiţi un educator pentru persoane de aceeaşi vârstă,încercaţi să căutaţi şi să colecţionaţi materiale care să iasă cât mai puţin în evidenţă – deexemplu bucăţi tăiate din ziare, benzi desenate, articole din reviste, poezie, glume, orice arputea să fie punctul de plecare pentru o discuţie sau să ilustreze un punct de vedere, un fapt.În timp ce faceţi aceste investigaţii, s-ar putea să auziţi de locuri la care aţi putea să scrieţipentru a vă oferi materiale gratuite. Dacă vă interesează acest lucru, puteţi să încercaţi.Toate aceste faze nu vă vor lua foarte mult timp dar încercaţi să încheiaţi cercetareadumneavoastră cu:-colecţia dumneavoastră personală de materiale-detalii despre materialele pe care puteţi să le luaţi cu împrumut şi cum puteţi face acestlucru-câteva persoane de legătură interesate din zona în care locuiţi-o listă care să cuprindă şi alte surse de informaţii folositoare

-25-

ACTIVITATEA A 2-A

Să colecţionezi materiale poate fi distractiv dar acest lucrunu înseamnă că toate aceste materiale vă vor fi într-adevărde folos. În fond, cei care publică aceste materiale au şi eimotivele lor personale să facă acest lucru. Unele dintreaceste motive s-ar putea să vă îngrijoreze puţin.

Trebuie să vă folosiţi de propria dumneavoastră metodăpentru a strânge aceste materiale. Încercaţi, dacă doriţi,metoda de mai jos, dar folosind cel puţin 3 tipuri diferite demateriale – să zicem o broşură distribuită gratuit, o casetăvideo pe care aţi împrumutat-o, un joc sau o carte sau bucăţităiate din ziare sau reviste.

TEMĂ DNu este de sănătde mult Apoi vă banale înaceastă t



Cred că vreau să mai

Să ofer

Să ajutemod câ

Să ajute

Să ofersă le ia

Să ofersubiect

Să stim

Să pună

Să sper

Să repreducato

Altceva

CE POATE OFERI ACEST ARTICOL

e oamenilor realitatea?

oamenii să se gândească la acest subiect într-unt mai obiectiv?

o persoană să ia decizii inspirate?

e oamenilor un număr mare de variante pe careîn considerare?

e oamenilor o părere părtinitoare despre acest?

uleze discuţia?

problema pericolelor?

ie oamenii?

ezinte un bun material de referinţă pentru unr pentru persoane de aceeaşi vârstă?

?

E MEDITATcu putinţă să fiţi la curent cu toate problemele legateate, dar totuşi aţi putea să vă străduiţi să învăţaţi atâtîncât să ştiţi foarte bine măcar problemele esenţiale?veţi da seama că veţi putea răspunde la cele maitrebări şi că vă veţi putea implica în orice discuţie peemă.

-26-

insist asupra

SARCINA 9

Valori şi atitudini

PUNCTUL DE PLECAREÎn ultima secţiune prezentată, tot ceea ce pare a vi se fi cerut era să oferiţioamenilor informaţii reale. Dar oamenii nu sunt aşa! Valorile şi încredereanoastră schimbă „adevărul“ pe care fiecare dintre noi îl vede.

ŢINTASă vă analizaţi foarte bine câteva dintre valorile şi prejudecăţiledumneavoastră, pentru a conştientiza mult mai bine faptul că oamenii sebazează pe valori diferite şi să vă dezvoltaţi sensibilitatea aşa încât să vă daţiseama de răul pe care ni-l putem crea unii altora.

ACTIVITATEAUitaţi-vă peste afirmaţiile de mai jos, timp de 5 minute, şi scrieţi care esteadevărată şi care este falsă.

1. Femeile gravide ar

2. Bărbaţii care poartăca nişte tâmpiţi.

3. Doctorul ar trebui sub 16 ani.

4. Când învăţaţi din galtceva, inclusiv la

5. Ar trebui să existe pe cât există şi cent

6. Nu fac parte din droguri dacă trag pe

7. Persoanele care conarestate.

8. Poţi să te infectnesterilizate.

9. Tinerii cu problemnu trimişi în afara e

10. Cluburile pentru tin

ADEVĂRAT SAU FALS?

trebui să fie forţate să renunţe la fumat.

căciuli cu părţi care acoperă urechile în public arată

să spună părinţilor tăi când foloseşti pilule dacă ai

reu pentru examene, ar trebui să renunţaţi la oricesport.

tot atât de multe clinici de binefacere pentru bărbaţire de binefacere pentru femei.

aceeaşi categorie cu cei care sunt dependenţi de nas.

sumă băuturi alcoolice şi se urcă la volan ar trebui

ezi cu virusul HIV numai dacă foloseşti ace

e mintale ar trebui îngrijiţi în interiorul comunităţiii.

eret nu ar trebui să vândă cartofi pai şi ciocolată.

-27-

Întoarceţi-vă puţin şi gândiţi-vă la reacţiile personale pe carecare le-aţi avut în legătură cu afirmaţiile de pe paginaprecedentă.

- Se bazează oare aceste reacţii pe o informare corectă sautoate acestea sunt realităţi de care nu sunteţi foartesigur(ă)?

- Ce demonstrează aceste reacţii despre atitudineadumneavoastră faţă de problemele de sănătate notate maisus şi faţă de persoanele implicate în aceste probleme? Deexemplu, care este atitudinea dumneavoastră faţă dedroguri şi faţă de cei care se droghează? Faţă de minori,fete şi băieţi, care se droghează? Faţă de drepturile omului?

Apoi încercaţi să vă gândiţi la ce ar putea reprezenta acestlucru pentru implicarea dumneavoastră în educaţia pentrupersoane de aceeaşi vârstă. Sunt oare pe listă probleme desănătate pe care aţi dori să le abordaţi cu plăcere sau oricealte probleme pe care aţi prefera să nu le abordaţi deloc?Există vreo persoană implicată pe care aţi dori din tot sufletulsă o ajutaţi sau orice altă persoană de care credeţi că v-aţiapropia cu greu? De ce aveţi aceste păreri diferite? Cum aţiputea să le rezolvaţi?S-ar putea să vă fie de folos să vorbiţi cu persoana care văsusţine, despre ceea ce aţi descoperit, despre atitudiniledumneavoastră.Încă un lucru pe care merită să-l faceţi este acela de a încercaacest experiment în cadrul unui grup format din câţiva tineri.Sau alegeţi doar câteva persoane care să facă exerciţiulADEVĂRAT SAU FALS şi să discute reacţiile lor cudumneavoastră. Acest lucru vă va arăta cât de mult seschimbă atitudinea oamenilor. Orice aţi face, rezistaţi totuşitentaţiei de a vă certa cu ei. Încercaţi să-i ascultaţi şi săînţelegeţi ce simt, arătându-le respect. Este un exerciţiupractic foarte bun pentru un viitor educator pentru persoanede aceeaşi vârstă.

SUPORTAceasta este o altă activitate pe care puteţi să o experimentaţipe propria persoană dar care ar fi şi mai folositoare dacă aţitransforma-o într-un exerciţiu de grup. Este nevoie de 4persoane.Iată 2 cazuri de studiu. Ideea este de a transforma fiecare cazîntr-o piesă scurtă.- Dacă faceţi această activitate singuri, imaginaţi-vă dialogul

sau scrieţi-l.- Dacă lucraţi în grup, jucaţi-l, aşa încât persoanele implicate

să-şi dezvolte rolul pe măsură ce joacă.

-28-

CAZUL 1 DE STUDIUScena: -În incinta unui

magazin

Un bărbat mai în vârstă seplimbă într-un magazin. Douăfete merg exact în aceeaşidirecţie cu bărbatul şi, în timpce îl depăşesc, una dintre fetenu rezistă tentaţiei şi îiîmpinge bărbatului pălăriapeste ochi. Bărbatul seîmpiedică, dar totuşi nu cade.O femeie care trecea pe acoloîl ajută pe bărbat şi le spunefetelor părerea ei despreaceastă situaţie. Fetele nu potînţelege de ce s-a făcut atâtacaz din aceasta, că doar aufăcut-o ca să râdă puţin. Întimp ce fetele îşi văd de drumtot zâmbind şi chicotind,bărbatul îi explică femeii cecrede el.

CAZUL 2 DE STUDIUScena: -La birou, prima zi a

lunii

Martin se întoarce însprecalendarul de deasuprabiroului său pentru a punefoaia cu noua lună iar apoi segrăbeşte şi pleacă cu câtevascrisori. El nu observă că Sue,care lucrează în apropiere estefurioasă. Sue îi explică luiKim că ea este întotdeaunaofensată de calendarul cu pozede femei al lui Martin iar pozaacestei luni arată mai rău caniciodată. Când Martin seîntoarce, ea îi spune că, credecă el ar trebui să ia jos acestcalendar. Martin refuză, şi întimp ce ei se ceartă, şeful lortocmai intră. Ei îi cer şefuluisă le spună ce să facă în acestcaz.

Iată câteva idei de luat în considerare individual sau în grup în momentul în care aţi jucatrolurile.

-Care personaj v-a încântat cel mai mult? V-a enervat vreun personaj?

-Cât de bine se pot observa valorile după care se ghidează personajele, în funcţie de vârstă,poziţie socială sau educaţie?

Gândiţi-vă la modul în care vom „trage concluzii“ în legătură cu diferitele categorii depersoane. Persoane în vârstă, tineri, bărbaţi, femei, persoane care vorbesc într-un anume fel,se îmbracă într-un anume fel, aparţin anumitor naţionalităţi – s-ar putea să avem deja înminte o idee prestabilită despre cum sunt de fapt aceste persoane. Acest lucru înseamnă cătragem concluzii despre modul în care simt aceste persoane şi despre comportamentul lor.Nu ne oprim să analizăm cum sunt ei ca şi indivizi. Câte dintre aceste idei prestabilite puteţidepista în felul în care au fost scrise în original cele două cazuri de studiu.

MAI MULTĂ PRACTICĂUrmăriţi-vă în decursul săptămânilor care urmează şi observaţi dacă puteţi să vă auziţifolosind termenul de „a trage concluzii“ despre oameni sau dacă respectaţi sau nu atitudinileşi valorile lor. Observaţi cum vă simţiţi când sunteţi pe punctul de a încheia primirea unuiastfel de tratament.

TEMĂ DE MEDITATOricine îşi asumă riscul de a-şi împărtăşi sentimentele şi valorile cu ceilalţi are nevoie să deadovadă de o sensibilitate ridicată.

JURNAL

-29-

În cadrul acestei sarcini am realizat



Partea a treia

Cum să vă faceţi prietenii să vorbească

DATA LA CARE AM ÎNCEPUT.

DATA LA CARE AM TERMINAT.

SEMNĂTURA.

completaţi şi semnaţi această pagină doarpentru dumneavoastră personal

SARCINA 10

A vorbi cu ceilalţi

PUNCTUL DE PLECAREDeja puteţi spune că ştiţi o mulţime de lucruri despre arta comunicăriicu alte persoane – noi oamenii facem acest lucru tot timpul. Începeţiprin analizarea propriei dumneavoastră experienţe, aceea de a asculta –părerile dumneavoastră pot să fie un ghid foarte bun.

ŢINTADe a înţelege importanţa actului de a asculta, ca fiind baza unei bunecomunicări.

ACTIVITATEAAlegeţi o ocazie în care să aveţi ceva de spus unei alte persoane, înurmătoarele zile. Încercaţi să selectaţi un amestec de contactepersonale, ocazionale sau contacte mai oficiale, adică cum ar fi cu unprieten, cu un membru al familiei, o persoană cu care lucraţi, opersoană oficială, un patron, o persoană străină.

Imediat ce conversaţia s-a încheiat, notaţi felul în care a decurs.

-32-

Persoana cu care Cum vă simţiţi după ce Ce anume a făcut persoana respectivă aţi vorbit aţi făcut acest lucru? pentru a vă face să vă simţiţi în felul

acesta?

JURNALSUPORTGândiţi-vă un moment la persoanele cu care puteţi vorbi fărănici o problemă, de exemplu o persoană la care să vă puteţiplânge oricând, cu care să împărtăşiţi o nouă idee, oproblemă, nişte veşti bune. Treceţi în tabel concluzia la careaţi ajuns.

Acum gândiţi-vă la persoanele cu care, în general, nu puteţisă vorbiţi sau să fiţi spontan.

MAI MULTĂ PRACTICĂÎncercaţi să fiţi foarte atent, în săptămâna care urmează, lafelul în care dumneavoastră vă comportaţi ca şi un ascultător.Puteţi să regăsiţi în comportamentul dumneavoastră uneledintre calităţile pe care le-aţi descoperit la celelalte persoanedin jur?

Aţi putea să încercaţi să faceţi multe dintre lucrurile desprecare aţi încercat să-i încurajaţi pe ceilalţi să vorbească – şichiar sa faceti un effort de a reduce piedicile care îi opresc perbească!ceilalti sa vorveascaTEMĂ DE MEDITATPrima calitate esenţială pe care trebuie să o îndeplinească uneducator pentru persoane de aceeaşi vârstă nu este aceea de aşti foarte multe lucruri sau de a da foarte multe explicaţiibune ci aceea de a fi un bun asculător.

-33-



Cred că vreau să maiinsist asupra

1. De ce putem să ne deschidem sufletul mai uşor înfaţa unor persoane şi în faţa altora nu?

2. Ce calităţi au aceste persoane?

3. Cum vă simţiţi în momentul în care împărtăşiţicu o altă persoană ceva ce este foarte importantpentru dumneavoastră?

4. Ce anume vă determină să nu puteţi discuta atâtde uşor cu aceste persoane?

5. Care sunt lucrurile pe care celelalte persoane lefac pentru a vă determina să nu vorbiţi atuncicând aţi dori să puteţi fi mai deschişi cu acestepersoane?

SARCINA 11

A asculta cu ochii

PUNCTUL DE PLECAREToţi suntem de părere că putem comunica cu ceilalţi prin vorbire,cuvinte. De fapt noi comunicăm mult mai mult prin alte mijloace,ca de exemplu expresia feţei, cu ochii, prin îmbrăcăminte, prinpoziţia corpului. Un ascultător bun trebuie să fie în stare săînţeleagă toate aceste semne.

ŢINTADe a vă face să conştientizaţi faptul că oamenii comunică mult maimult prin semne decât prin cuvinte.

ACTIVITATEAIată o scuză bună de a vă face să vă uitaţi mai mult la televizor!Dacă este posibil încercaţi să alegeţi un serial pe care îl ştiţi foartebine dar de această dată urmăriţi-l fără sonor. Apoi încercaţi săspuneţi ceea ce s-a întâmplat.

Acest lucru va fi mai de succes după ce aveţi un prieten / o prietenăcare a urmărit serialul cu sonor. Întâlniţi-vă apoi, ca să puteţiverifica cât de aproape de adevăr aţi fost.

După aceea, încercaţi să vă gândiţi la semnele pe care le-aţiperceput. Adăugaţi-le la această listă.

-34-

Soluţii non-verbale

- Mişcarea sprâncenelor - Poziţia pe scaun- Folosirea mâinilor -- -

MAI MULTĂ PRACTICĂ

În săptămâna care urmează, încercaţi să urmăriţi persoanele din jurul dumneavoastră caresunt prea departe pentru a le putea auzi ce vorbesc. Ce soluţii puteţi alege pentru a înţelegece gândesc sau ce simt acele persoane?

Ar fi mult mai interesant dacă aţi observa persoane pe care să le auziţi că vorbesc cualtcineva. Urmăriţi un grup de prieteni. Puteţi remarca pe cineva care spune ceva, darlimbajul corpului arată cu totul altceva? De exemplu, aţi putea auzi pe cineva spunând„Pentru mine e totul în regulă“, dar expresia lor arată clar că sunt tulburaţi.

TEMĂ DE MEDITATCa şi educator pentru persoane de aceeaşi vârstă este bine să fiţi sensibil la semnele pe careceilalţi le transmit. Limbajul corpului este mult mai important pentru ei decât cuvintele.

Merită să vă gândiţi la faptul că şi dumneavoastră veţi transmite nişte mesaje prinintermediul limbajului corpului, semne care ar putea fi de folos pentru ceilalţi în procesul deînvăţare sau care ar putea să-i împiedice pe ceilalţi să înveţe.

JURNAL

-35-




SARCINA 12

A-i determina pe ceilalţi să vorbească

PUNCTUL DE PLECAREUna dintre metodele cele mai importante prin care încercăm să-i determinăm pe oameni săvorbească este aceea de a pune întrebări. Există multe tipuri de întrebări care duc lanumeroase răspunsuri.

ŢINTASă încercaţi cât mai multe tipuri de întrebări şi să vă dezvoltaţi o pricepere în a puneîntrebări care să primească răspunsuri libere şi deschise.

ACTIVITATEAMai întâi luaţi în considerare 3 tipuri de întrebări simple, banale:-întrebări care primesc răspuns în da sau nu Vă place acest program?-întrebări care primesc răspuns liber şi deschis Ce părere aveţi despre acest program?-întrebări care să sugereze răspunsul Acest program este de bună calitate,

nu-i aşa?

Acum alegeţi-vă doi prieteni care să fie de acord să-i întrebaţi pe fiecare separat desprehobby-ul lor, despre sportul favorit sau despre interese personale. Cele două planuri deinterviu de mai jos folosesc fiecare tipuri de întrebări diferite. Încercaţi să le folosiţi pe rândpentru a putea observa care dintre cele două planuri îi încurajează pe cei interogaţi săvorbească cât mai deschis, liber.

-36-

INTERVIUL 1 ÎNTREBĂRI CARE AU RĂSPUNS ÎN DA SAU NU ŞI ÎNTREBĂRI CARESUGEREAZĂ RĂSPUNSUL

1. Aveţi vreun hobby special / vreun interes specific / sau un sport favorit?2. Vă face plăcere să practicaţi aceste activităţi?3. Când v-aţi dat seama că vă interesează aceste activităţi?4. Cât timp acordaţi acestui hobby / interes / sport?5. Aţi dori să acordaţi mai mult timp acestor activităţi?6. Aţi luat lecţii sau v-aţi antrenat pentru aceste activităţi?7. Sunt aceste activităţi dificile?8. Vă costă mult?9. De ce dotări şi echipament aveţi nevoie?10. Reprezintă aceste activităţi o şansă de a cunoaşte mai multe persoane?11. La momentul potrivit încercaţi să puneţi întrebări de genul:

-Aceste activităţi trebuie să fie interesante / solicitante / periculoase, nu-i aşa?-Aceste activităţi nu prea sunt recomandate persoanelor mai în vârstă / tinerilor / bărbaţilor / femeilor,nu-i aşa?

TEMĂ DE MEDITATÎntrebările cu răspuns liber,deschis permit celorlalţi săspună cât de mult sau cât depuţin doresc. Talentuldumneavoastră vă oferă o şansăde a vorbi fără a face însăpresiuni asupra lor.

JURNAL

C

MFcorăp

INTERVIUL 2 ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS DESCHIS

1. Puteţi să-mi spuneţi câte ceva despre hobby-ul special /despre vreun interes specific / sau despre sportul favorit?

2. De ce vă face plăcere să practicaţi aceste activităţi?3. Cum aţi ajuns să fiţi interesat de aceste activităţi?4. Cam cât timp trebuie să le acordaţi?5. Cam ce fel de persoane sunt interesate de aceste activităţi?6. Care sunt cerinţele necesare pentru o persoană care doreşte

să-şi petreacă timpul cu aceste activităţi?7. Vorbiţi-mi despre orice probleme sau dezavantaje pe care

le-aţi întâmpinat în practicarea acestor activităţi?8. Au influenţat aceste activităţi viaţa dumneavoastră socială?9. În orice moment al interviului puteţi alege ceva din ce a

răspuns intervievatul şi să spuneţi:-Ce vreţi să spuneţi cu acest lucru …..?-Puteţi să-mi daţi mai multe amănunte despre …..?

După ce aţi terminat de intervievat întrebaţi-vă dacăinterviurile dumneavoastră corespund acestor teorii:

-Întrebările cu răspuns deschis îi încurajează pe oamenisă vorbească mai deschis, mai liber. De aceea, încadrul discuţiei cu grupul trebuie să se pună baza peastfel de întrebări.

-Întrebările cu răspuns în da sau nu cer doar un răspunsscurt. Acest tip de întrebări este de folos atunci cândaveţi nevoie doar de o informaţie precisă. Acest tip deîntrebări nu îi determină pe oameni să vorbească.

-Întrebările care sugerează răspunsul trebuiesc evitate.

În cadrul acestei sarcini amrealizat


Cred că vreau să mai insistasupra

SPRIJINAscultaţi un interviu la radio / video. Încercaţi sănotaţi exemple de:

ÎNTREBĂRI CARE AU RĂSPUNS ÎN DA SAUNU

ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS DESCHIS

ÎNTREBĂRI CARE SUGEREAZĂ RĂSPUNSUL

um apreciaţi dumneavoastră talentul de a pune întrebări al celui care intervievează?

AI MULTĂ PRACTICĂiţi atent la întrebările cu răspuns în da sau nu când vorbiţi dumneavoastră sau lanversaţia altor persoane. Încercaţi să vedeţi dacă puteţi să le transformaţi în întrebări cuspuns deschis. De cele mai multe ori este o problemă simplă, aceea de a schimba numai

rimele cuvinte.

-37-

SARCINA 13

CUM SĂ-I AJUŢI PE OAMENI SĂ-ŞI EXPLOREZE IDEILE

PUNCTUL DE PLECARECând veţi lucra ca şi educator pentru persoane de aceeaşi vârstă, de cele mai multe ori nuveţi face doar o activitate specifică, ca de exemplu aceea de a coordona un interviu. Probabilcă veţi alege acele activităţi care să le dea tinerilor şansa de a gândi. Acest lucru ar puteaimplica două aspecte:-clădirea gândirii pe baza ideilor-idei solicitante

ŢINTASă urmăriţi talentele necesare şi sensibilitatea care se cere în procesul de a-i ajuta pe ceilalţisă-şi exploreze ideile.

ACTIVITATEAImaginaţi-vă că trageţi cu urechea la oamenii care vorbesc şi care fac afirmaţiile de mai jos.Gândiţi-vă la răspunsurile deschise, libere pe care aţi putea să le daţi dumneavoastră şi caresă-i ajute pe acei oameni să-şi clădească ideile. Cu siguranţă nu doriţi să-i incomodaţi sausă-i deranjaţi.

Aţi putea discuta această activitate cu una sau mai multe persoane care vă susţin, dar aceastanumai în cazul în care doriţi să faceţi acest lucru.

-38-

Dumneavoastră trageţi cu urechea la Dumneavoastră puteţi da un răspuns deschis cade exemplu

De exemplu: Cred că fumatul este periculos pentru Ce vreţi să spuneţi prin faptul că fumatul este sănătate şi periculos pentru sănătate? Cum putem să-i ajutăm pe

cei din jur să hotărască dacă renunţă la fumat sau nu?

1. Cred că ar trebui să facem ceva în legătură cu cafeneaua noastră. Este plină de lucruri care nu sunt bune pentru tine

2. Inhalarea lipiciului nu pune prea multeprobleme – trebuie să ai grijă la alte lucruri, deexemplu la aerosoli

3. Toată lumea crede că profesorii sunt stresaţi, darcu noi cum rămâne? Nimeni nu ne spune cum săne ocupăm de problemele noastre.

ACTIVITATEA A 2-AAuzind afirmaţia „Inhalarea lipiciului nu pune prea multe probleme“, probabil aţi descoperitcă a trebuit să vă decideţi dacă vă va provoca sau nu o idee care nu se baza pe fapte precisesau reale. Totuşi, câteodată s-ar putea să vă preocupe astfel de idei, aceasta în cazul în caredoriţi să-i ajutaţi pe ceilalţi, dar trebuie să faceţi acest lucru cu mare băgare de seamă.

Cercetaţi această listă şi gândiţi-vă dacă înţelegeţi pe deplin şi dacă acceptaţi ce se spuneaici. Dacă consideraţi necesar, discutaţi acest lucru cu persoane care vă susţin.

MAI MULTĂ PRACTICĂÎn săptămâna care urmează urmăriţi persoanele care credeţi că sunt înzestrate cu astfel detalente – poate fi vorba de un profesor sau de o persoană tânără pe care o respectaţi şi carepare să fie sensibilă faţă de ceilalţi. Cum vă comportaţi în momentul în care întâlniţi astfelde situaţii în viaţa de zi cu zi?

TEMĂ DE MEDITATÎn ultimele secţiuni ale acestui manual aţi studiat TALENTELE necesare procesului decomunicare. Un talent reprezintă un lucru care poate fi învăţat şi dezvoltat. Tehnicile decomunicare sunt departe de a fi perfecte, deoarece acestea sunt influenţate de felul în care sesimte o persoană într-un anume loc şi moment. Practica vă va ajuta, oricum, să dezvoltaţirăspunsuri mai consistente şi mai performante.

JURNAL

-39-

SUGESTII CARE SĂ PROVOACE SENSIBILITATEA OAMENILOR

1. Gândiţi-vă dacă este sau nu momentul sau locul potrivit pentru a-i provoca pe oameni în legăturăcu părerile lor.De exemplu: Aţi avut timp să încheiaţi conversaţia aşa cum se cuvine?

2. Gândiţi-vă dacă dumneavoastră sunteţi sau nu persoana potrivită pentru a-i provoca să facă acestlucru.De exemplu: Puteţi să fiţi obiectiv şi de ajutor sau sunteţi iritat de ceea ce spun oamenii?

3. Să faceţi în aşa fel încât răspunsul dumneavoastră să fie dat la nimereală şi să nu fie acuzator.De exemplu: „dacă am înţeles eu bine dumneavoastră credeţi că …?“ şi nu un răspuns de genul„dumneavoastră nu aveţi habar despre ceea ce vorbiţi“

4. Răspundeţi din propriul punct de vedere, dar nu încercaţi să vă impuneţi punctul de vedere.De exemplu: „Eu nu văd lucrurile din această perspectivă…“ şi nu un răspuns de genul „Credem că nuaveţi dreptate“

5. Asiguraţi-vă că răspunsul dumneavoastră este exact.De exemplu: Nu are nici un rost să fiţi sensibil atâta timp cât nu sunteţi sigur de ceea ce spuneţi

6. Încheiaţi cu procesul de provocare al afirmaţiilor într-un mod pozitiv.De exemplu: „Este bine că v-aţi lărgit punctul de vedere. Discuţia a fost de folos“




PARTEA A 4-A

CUM SĂ LUCREZI CU GRUPURILE

DATA LA CARE AM ÎNCEPUTDATA LA CARE AM TERMINATSEMNĂTURA

completaţi şi semnaţi doar pentru simpladumneavoastră plăcere

SARCINA 14

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN INTERIORUL GRUPURILOR

PUNCTUL DE PLECAREFiind un educator pentru persoane de aceeaşi vârstă sunteţi probabil frecvent în situaţia de alucra cu grupuri şi probabil că veţi dori să ştiţi cum să ajutaţi grupurile să funcţioneze bine.Merită să vă gândiţi la ceea ce se întâmplă de fapt în interiorul grupurilor. Începeţi prin a văanaliza propria experienţă.

ŢINTASă identificaţi modalităţi prin care să ajutaţi grupurile să-şi desfăşoare activitatea într-unmod eficient.

ACTIVITATEAGândiţi-vă repede la diferitele grupuri din care faceţi parte – la familie, la prieteni, la loculde muncă / la şcoală / la facultate, în cadrul unui club, a unei echipe, etc. Gândiţi-vă cumeste atunci când grupul încearcă să discute ceva sau să lucreze împreună.

Este ciudat faptul că atunci când oamenii sunt întrebaţi despre experienţa personală dincadrul grupului, de cele mai multe ori ei îşi reamintesc de situaţii în care s-au simţit supăraţi,jigniţi sau răniţi. Este acest lucru valabil şi pentru dumneavoastră? Deci începeţi cu unelelucruri care ar putea merge prost.

Pe lista care urmează, bifaţi toate lucrurile care vă deranjează şi mai bifaţi încă o datălucrurile care într-adevăr vă scot din sărite! La sfârşitul tabelului mai există loc pentru a maiadăuga ceva.

JURNAL

-42-

URĂSC CÂND

Toată lumea vorbeşte deodatăVorbesc numai una sau două persoane, tot timpulUnele persoane nu vorbesc delocOamenii vorbesc despre eiOamenii fac mutre, dar nu spun ceea ce credOamenii presupun că ştiu mult mai multe lucruri decât mineCineva domină asupra întregului grupNimeni nu ascultă părerile celorlalţiOamenii se întrerup din vorbă unul pe celălaltOamenii ignoră ceea ce am spusOamenii se critică reciprocNu pot să iau cuvântulSe pare că nu se ajunge la nici o înţelegereNu este clar ceea ce am hotărâtCâţiva oameni se adună într-un loc separat

Pentru a aduna mai multe informaţii, completaţi aceastăpropoziţie:Dacă atunci când sunt în cadrul unui grup, se întâmplă unadintre aceste situaţii, eu cred ……



Cred că vreau să mai insistasupra

SARCINA 15

PĂRERI DESPRE GRUP

PUNCTUL DE PLECARECând vă gândiţi să organizaţi o sesiune în faţa unui grup, nu este suficient să vă gândiţinumai la subiectul de conversaţie. Trebuie să încercaţi să găsiţi un subiect pe înţelesultuturor. Merită să vă gândiţi un pic şi la grup.

ŢINTADezvoltarea unui cadru propice pentru pregătirea activităţilor în cadrul unui grup.

ACTIVITATEAImaginaţi-vă că vi s-a cerut să faceţi o prezentare în faţa unui grup. Gândiţi-vă la un grupformat din 5-12 tineri pe care îi cunoaşteţi şi cu care v-aţi putea gândi să lucraţi, adică, aceştitineri pot fi de la facultate / şcoală / locul de muncă / un club / sau prieteni. Gândiţi-vă laacest grup cu ajutorul ideilor de mai jos.

-43-

Număr de persoane din cadrul grupului

Media de vârstă

Câte femei şi câţi bărbaţi sunt în grup

Câte naţionalităţi sunt în acest grup

Nevoi speciale pe care le are acest grup

Puncte esenţiale care ar putea influenţa desfăşurarea acestei sesiunide exemplu: persoane cu un caracter puternic; persoane mai ruşinoase; experienţepersonale recente; relaţii dintre indivizi; interesele indivizilor / experienţa de lucru afiecăruia

Cum ar putea reacţiona grupul la activitatea dumneavoastră?

Aveţi cumva vreo idee fixă sau vreo prejudecată despre grup sau despre fiecaremembru în parte care ar putea să vă încurce sau să vă stea în cale?

După ce v-aţi gândit la această problemă cu ajutorul acestor idei, puneţi-vă următoareleîntrebări:

• Am descoperit vreo idee pe care aş putea să-mi clădesc modul de abordare?

• Am descoperit vreo idee care ar putea să pună probleme mai speciale şi căreia ar trebuisă-i acord o atenţie mai deosebită?

• Mă gândesc eu la persoanele care sunt sincere, deschise şi care dau dovadă de respect?

Aţi putea să vă alcătuiţi propria dumneavoastră listă de idei la care să vă gândiţi înainteaunei sesiuni în faţa unui grup. Bazaţi-vă pe lista de idei prezentată mai sus, dar adăugaţi,ştergeţi sau schimbaţi ceea ce nu vă convine pentru a obţine în final ceea ce doriţi.

MAI MULTĂ PRACTICĂÎn timp ce vă desfăşuraţi activităţile de zi cu zi încercaţi să vă gândiţi la ceea ce simtpersoanele din jurul dumneavoastră şi cum văd acestea lucrurile. Puteţi încerca să vedeţiceea ce se întâmplă în jurul dumneavoastră cu ochii lor sau să vă puneţi în situaţia lor?Capacitatea de a face acest lucru se numeşte „empatie“ şi se referă la cea mai importantăcalitate pe care o poate dezvolta un educator pentru persoane de aceeaşi vârstă.

TEMĂ DE MEDITATSă petreceţi puţin timp pentru a vă gândi dinainte la persoanele care fac parte dintr-un grupeste ca un fel de poliţă de asigurare. Şi totuşi, în acelaşi timp nu vreţi să vă formaţi idei fixedespre persoanele care totdeauna ies în evidenţă şi să nu observaţi de fapt ce se întâmplă înziua respectivă. Partea bună a faptului de a lucra cu oamenii este aceea că oamenii nuîncetează niciodată să vă surprindă.

JURNAL

-44-




PARTEA A CINCEA

PLANIFICAREA TACTICILOR

DATA LA CARE AM ÎNCEPUTDATA LA CARE AM TERMINATSEMNĂTURA

completaţi şi semnaţi aici pentru simpla dumneavoastrăplăcere

SARCINA 16

CUM SĂ VĂ ATINGEŢI SCOPURILE

PUNCTUL DE PLECAREÎn viaţa noastră de zi cu zi, cu toţii putem spune că avem scopuri şi aspiraţii, care pot fi lalucruri măreţe, la lucruri mai mărunte, sau la realizări imediate pe care vrem să le obţinem.Acest lucru dă sens vieţii noastre. În momentul în care planificaţi o sesiune de grup estefoarte important să vă gândiţi exact la ceea ce aspiraţi dumneavoastră.

ŢINTADe a vă face să realizaţi nevoia de a şti ce speraţi să realizaţi într-o sesiune de grup.

ACTIVITATEAÎncercaţi să-i observaţi pe „experţii“ procesului de comunicare pentru a putea vedea ceea cefac. Folosiţi următorul cadru pentru a analiza reclamele şi programele de la radio şi TV.

-48-

1. Luaţi în considerare o pagină întreagă de publicitate dintr-o revistă sau un afişde dimensiuni mari de pe stradă. Notaţi ideea pe care acestea încearcă să otransmită.

-49-

2. Ascultaţi un scurt buletin de ştiri la radio. Faceţi o listă cu subiectele de discuţie şicu timpul acordat fiecăruia dintre ele. Pregătiţi-vă să notaţi în grabă!

Subiectul de discuţie Timpul

3. Alegeţi o revistă cu programe TV care îşi propune să explice sau să demonstrezeunele lucruri (cum ar fi informaţii despre vacanţă, despre arta culinară, despregrădinărit, despre câinii de pază, despre crimă, etc.). Concentraţi-vă atenţia asupraunui singur subiect de discuţie. Notaţi ideile principale în legătură cu acest subiect.

Gândiţi-vă la ceea ce aţi descoperit. S-ar putea să vă puneţi următoarele întrebări:

-V-a surprins în vreun fel timpul alocat fiecărui subiect de discuţie?-În ce măsură dezbat aceşti experţi materialele prezentate? Credeţi că au ales să laseafară unele idei care ar fi putut fi incluse în program?-Care credeţi că a fost scopul lor? Bifaţi oricare dintre aceste ţinte care credeţi că arfi fost în mintea celor care au realizat acele materiale pe care le-aţi studiat.

Să se asigure că publicul înţelege despre ce este vorbaSă-i îndemne pe oameni să cumpere produsul nostruSă-i convingă pe oameni că punctul nostru de vedere este cel corectSă prezinte faptele şi să lase lumea să decidăSă facă în aşa fel încât toată lumea să fie interesată de acele materialeSă facă în aşa fel încât doar o parte a populaţiei să fie interesată de aceste materialeSă arate oamenilor cum pot realiza ei înşişi cevaSă-i facă pe oameni mai conştienţi de realitatea înconjurătoareSă facă lumea să se simtă bine

-Care dintre aceste ţinte ar putea fi folosită de un educator pentru persoane deaceeaşi vârstă? Care nu sunt corespunzătoare?

ACTIVITATEA A 2-A

Acum încercaţi acest lucru! Imaginaţi-vă că vi s-a cerut să faceţi o prezentare de 5 minute înfaţa unui mic grup de persoane, care să fie de aceeaşi vârstă cu dumneavoastră! Puteţi alegeorice subiect despre care credeţi că ştiţi ceva – de exemplu un hobby, un sport, o sărbătoare,o vedetă sau o personalitate pe care o admiraţi, o problemă care vă interesează, oprezentatoare, etc., etc. Folosiţi acest cadru care vă va ajuta să alegeţi ceea ce credeţi că vreţisă realizaţi.

Acesta este începutul cadrului care va fi continuat pe parcursul mai multor sarcini.

MAI MULTĂ PRACTICĂDacă aveţi şansa, de ce să nu vorbiţi despre ceea ce aţi planificat să faceţi, doar aşa ca săvedeţi cum este!

Chiar dacă nu aveţi de făcut o prezentare în următoarea săptămână, se prea poate să doriţi săfaceţi ceva asemănător – dezbateţi o problemă, explicaţi ceva, cereţi o informaţie. Încercaţisă vă gândiţi la ceea ce veţi spune când faceţi aceste lucruri şi vedeţi dacă acest lucru văajută.

TEMĂ DE MEDITATSă aveţi fixat clar ceea ce doriţi să realizaţi într-o sesiune reprezintă un mare ajutor înprocesul de planificare. Înseamnă, de asemenea, că atunci când va fi sesiunea veţi fi multmai relaxat, fără griji. Puteţi să răspundeţi provocărilor grupului, dar în acelaşi timp aveţigrijă să nu vă pierdeţi în glumele şi poveştile propuse de ei!

JURNAL

-50-

Subiectul meu de discuţie este

Ceea ce intenţionez să fac este

Timpul acordat este

Grupul căruia îi voi vorbi va fi format din

Voi insista asupra acestor probleme: Ceea ce vreau să discut la fiecare subiect este:




SARCINA 17

CUM SĂ ABORDAŢI ACEASTĂ PROBLEMĂ

PUNCTUL DE PLECARECând v-aţi hotărât asupra a ceea ce vreţi să discutaţi la fiecare subiect va trebui să vă gândiţila posibilele abordări. Cel mai important lucru de care trebuie să vă amintiţi este acela că totceea ce aţi planificat să faceţi trebuie să ajute la realizarea scopurilor dumneavoastră.

ŢINTASă vă gândiţi la posibile abordări pe care le puteţi folosi când lucraţi cu un grup.

ACTIVITATEADeoarece se bazează pe învăţarea pe cont propriu, acest program nu poate folosi modalitateade adresare directă, la care vi s-a cerut să vă gândiţi în sarcina precedentă. Trebuie săgăsească alte modalităţi de abordare.

De fapt o adresare directă nu reprezintă cea mai bună metodă pe care să o folosiţi cândlucraţi cu un grup. Aruncaţi o privire peste acest program (pachet) şi gândiţi-vă la metodelevariate pe care le foloseşte.

Unele dintre aceste metode sunt prezentate pe pagina următoare.

-51-

În coloanele 3 şi 4 puneţi „da“, „nu“, sau „nu sunt sigur(ă)“

Tipul activităţii Sarcina M-a ajutat să învăţ? Merită să faceţi aceastăactivitate în cadrulgrupului?

Exprimarea sentimentelor 1

Autoaprecierea 1

„Completări“ mai multe

Analizarea experianţei trecute 2

Trecere în revistă 2

Cum să lucraţi cu parteneri mai multe

Cum să lucraţi în grupuri mici mai multe

Punerea lucrurilor în ordine 6

Reacţia în faţa declaraţiilor 7, 13

Vizualizarea 7

Investigaţii 8

A încerca un anume lucru 8

Adevărat sau fals 9

Studierea cazurilor 9, 13

Interpretarea unui rol 9

Observarea vieţii de zi cu zi mai multe

Să vă gândiţi la întrebări 10

Folosirea televizorului şi a radioului 11, 16

Intervievarea 12

Descoperirea a ceea ce vă place / nu vă place 14

Folosirea listelor de verificare 15

Analizarea unui afiş 16

-52-

Acum reanalizaţi-vă ideile. Dacă toate aceste lucruri împiedică activitatea grupului, caresunt lucrurile care ajută un grup? Când veţi fi facilitatorul grupului (adică persoanaresponsabilă cu funcţionarea grupului în condiţii bune), ce veţi dori să îndreptaţi? Faceţi-văo listă de verificare.

MAI MULTĂ PRACTICĂData viitoare, când vă veţi afla într-un grup, fiţi atent la ceea ce se petrece aici. Întrebaţi-văcum vă simţiţi dumneavoastră şi alţi membri ai grupului. Notaţi orice lucru care ajută labuna funcţionare a grupului. Încercaţi să descoperiţi ce puteţi face dumneavoastră personalpentru a fi de folos grupului.

SUPORTÎncercaţi să vă faceţi prietenii să vorbească despre ceea ce le place şi ceea ce nu le place îninteriorul grupului. Nu va fi greu să faceţi acest lucru!

TEMĂ DE MEDITATSituaţiile create în cadrul unui grup pot juca un rol important în a-i face pe oameni să creadădacă sunt apreciaţi şi respectaţi sau subapreciaţi şi respinşi. Un educator pentru persoane deaceeaşi vârstă trebuie să fie atent îndeosebi la modalităţile în care tinerii ar putea să-şidezvolte încrederea în sine sau să o distrugă. Acest lucru poate fi adevărat, în special încazul în care vorbim despre probleme de sănătate, probleme care ar putea avea o importanţădeosebită pentru fiecare.

-53-

CA ŞI FACILITATOR ALGRUPULUI VOI ÎNCERCA SĂ MĂ ASIGUR CĂ

Toată lumea are şansa să vorbească

Lumea (care vorbeşte) este ascultată

Pentru a vă completa lista, continuaţi această propoziţie:

Dacă atunci când mă aflu într-un grup se va întâmpla unul din aceste lucruri cred că

Aţi putea să adăugaţi la lista dumneavoastră şi alte modalităţi care să ajute în procesul deînvăţare, modalităţi pe care dumneavoastră le-aţi experimentat deja, dar care nu suntprezentate şi folosite în cadrul acestui program.

MAI MULTĂ PRACTICĂŢineţi un jurnal în care să notaţi orice idee care vă vine în minte în legătură cu activităţilesau abordările pe care aţi putea să le folosiţi. S-ar putea să vedeţi pe cineva care face unlucru care are succes. Oamenii se inspiră foarte uşor şi chiar pe loc – chiar şi în miez denoapte!

SPRIJINUitaţi-vă peste discursul pe care aţi încercat să-l alcătuiţi în ultima sarcină. Aţi putea să-lfaceţi mai interesant şi să implicaţi grupul mai mult folosind vreo metodă pe care aţiprezentat-o? Completaţi această secţiune suplimentară a cadrului de alcătuire.

TEMĂ DE MEDITATNu este indicat să încercaţi ceva care este prea complicat, mai ales chiar de la început.Trebuie să fiţi încrezător în activitatea pe care o cereţi grupului, în abilitatea dumneavoastrăde a organiza acest lucru şi trebuie să explicaţi ceea ce doriţi ca grupul să facă. Toate acesteanu vor să demonstreze cât de deştept sunteţi. De fiecare dată va trebui să vă puneţiîntrebarea: „Va ajuta oare această activitate grupul să înveţe?“

JURNAL

Tipul activităţii M-a ajutat acest lucru să învăţ? Merită să faceţi aceastăactivitate în cadrul grupului?

Vorbirea / învăţarea directăDemonstrăriFolosirea casetelor videoFolosirea casetelor audioEpiscopFotografiiCitirea unei cărţi / a unui manualAlte activităţi?

Voi folosi aceste metode / activităţi




-54-

SARCINA 18

FOLOSIREA ECHIPAMENTULUI

PUNCTUL DE PLECARES-ar putea să doriţi sau nu să folosiţi materiale precum casetele video sau casetele audio –nu sunteţi obligat să faceţi acest lucru. Dar dacă alegeţi să faceţi acest lucru trebuie să ştiţiutiliza foarte bine echipamentul. Apoi puteţi să vă concentraţi atenţia asupra a ceea ce doriţisă parcurgeţi şi în acest fel grupul dumneavoastră nu va sta locului şi se va întreba despreînvălmăşeala pe care o veţi face!

ŢINTASă fiţi sigur(ă) pe dumneavoastră că ştiţi să folosiţi echipamentul audio-vizual.

ACTIVITATEACare credeţi că este nivelul minim de cunoştinţe pe care trebuie să-l aveţi pentru a puteautiliza echipamentul? Vedeţi dacă sunteţi de acord cu următoarea listă. Dacă nu sunteţi deacord, adoptaţi-o în funcţie de situaţie.

[Deşi poate să vi se întâmple foarte rar, totuşi aveţi grijă să nu uitaţi cât de important este sămultiplicaţi exemplarele după care lucraţi într-un mod corespunzător. Asiguraţi-vă că aveţitoate ustensilele de bază necesare, cum ar fi pixuri, articole tăiate din reviste, ziare. Chiar şilipsa lor pot da peste cap o simplă sesiune!]

-55-

PENTRU UTILIZAREA ORICĂRUI MATERIAL (ECHIPAMENT) VA TREBUI SĂ FIŢI ÎN STARE SĂFACEŢI CEEA CE TREBUIE ÎNTR-UN MOD CORESPUNZĂTOR:

Să instalaţi şi să puteţi dezinstala echipamentul

Să puneţi filmul / caseta / rotorul / filmul de siguranţă corect

Să ştiţi să porniţi / opriţi echipamentul, să folosiţi butoanele de pauză, reglare a volumului, calitateaimaginii, etc.

Să folosiţi telecomanda / dispozitivul de filmare

Să stabiliţi programul, să daţi înainte şi înapoi, să găsiţi un loc potrivit programului

Să ştiţi să înregistraţi ceva (dacă credeţi că veţi dori să fceţi acest lucru)

Să poziţionaţi echipamentul astfel încât toată lumea să poată vedea / auzi

Să ştiţi unde să vă aşezaţi în momentul în care folosiţi echipamentul

Să ştiţi să anticipaţi cazuri de urgenţă (cum ar fi când se arde un bec sau când este pană de curent) şi ceechipament de rezervă să aveţi cu dumneavoastră

Alte probleme?

Acum apreciaţi-vă competenţa pentru folosirea fiecărui aparat audio-vizual. Sub Apreciereacu numărul 1 bifaţi dacă puteţi să utilizaţi tot ceea ce există pe listă, conform cerinţelor, şipuneţi un plus dacă nu puteţi.

Dacă aţi bifat la fiecare lucru de pe listă, nu este nici o problemă. Dacă aveţi vreun plus,atunci sarcina dumneavoastră este să le transformaţi în bifări! Cum puteţi să faceţi acestlucru?

Trebuie să exersaţi. Încercaţi să găsiţi o soluţie de a pune mâna pe echipamentul necesar.Cereţi-i unei persoane să vă arate cum funcţionează aceste aparate, dacă este necesar, sau săvă asiste şi să vă ofere informaţii utile.

Exersaţi acest lucru până când vă veţi simţi competent şi veţi fi încrezător în forţele proprii.După ce aţi făcut acest lucru completaţi la Aprecierea cu numărul 2 din tabel. De aceastădată ar trebui să bifaţi la toate aparatele.

MAI MULTĂ PRACTICĂDacă sunteţi genul de persoană care intră în panică doar la gândul de a avea de a face cuamănunte tehnice, atunci profitaţi de toate şansele de a lucra cu echipamente. Grăbiţi-vă săorganizaţi o dată o prezentare video pentru prieteni şi familie! Oferiţi-vă să ajutaţi pe oricinefoloseşte vreunul din aceste aparate în cadrul unei discuţii sau a unei întruniri.

TEMĂ DE MEDITATFără să ne dăm seama, cu toţii utilizăm în prezent aparatură sofisticată. Acest lucru esteposibil deoarece producţiile profesionale sunt perfecte. Este clar că nu puteţi să concuraţi cuele, dar dacă veţi folosiţi echipamente, e bine să fiţi siguri că le puteţi folosiţi, încrezători însine.

JURNAL

-56-

Ehipamentul din dotare Aprecierea competenţei proprii Aprecierea cu nr. 1 Aprecierea cu nr. 2

TV/Video (personal sau al clubului / şcolii mele)TV/Video (alt model)CasetofonEpiscopDiascopEcranulMapă de prezentare/Tablă/afişeCe altceva aţi mai folosi?




SARCINA 19

MOMENTE ESENŢIALE

PUNCTUL DE PLECAREDacă vă simţiţi puţin agitat înainte de a avea de făcut o prezentare, foarte mult vă poate ajutasă ştiţi exact cu ce anume vă veţi începe prezentarea. În orice caz dumneavoastră doriţi cagrupul să fie interesat de semnificaţia cuvântului „încercare“. Un alt moment la fel deimportant este încheierea sesiunii, iar când planificaţi să prezentaţi sesiunea merită să văgândiţi şi la acest lucru.

ŢINTASă strângeţi cât mai multe idei utile despre începutul unei sesiuni şi despre încheiereaacesteia.

ACTIVITATEAÎncercaţi să observaţi modul în care persoanele din jurul dumneavoastră se descurcă cuurmătoarele activităţi – cum încep şi cum încheie un dialog/o prelegere/un curs/oceremonie/o sesiune de antrenament – sau când arată un lucru altor persoane/când explicăceva/sau când dau instrucţiuni. Notaţi-vă observaţiile făcute pentru o anume perioadă detimp.

-57-

Moduri în care am observat că lumea începe

Moduri în care am observat că lumea termină

După ce aţi strâns câteva exemple de acest fel încercaţi să trageţi orice concluzie care arputea să vă fie utilă la ceea ce veţi dori să faceţi sau nu, chiar dumneavoastră înşivă.

TEMĂ DE MEDITATCa şi copii, cu toţii am învăţat despre viaţă uitându-ne la ceea ce fac ceilalţi sau chiarimitând celelalte persoane din jur. Aceste modalităţi sunt una dintre cele mai importante căide a învăţa de-a lungul întregii vieţi, numai că, pe măsură ce creştem, putem decide ceea cenu e bine să copiem sau să împrumutăm de la ceilalţi!

JURNAL!

-58-

CÂND ÎMI VOI PLANIFICA SESIUNEA, VA FI BINE SĂ ŢIN CONT DE:

Începuturi Încheieri




SARCINA 20

EVALUAREA REZULTATELOR

PUNCTUL DE PLECAREAcest program este în totalitate bazat pe învăţarea prin experienţă. După fiecare sesiune pecare o organizaţi, va fi bine să verificaţi rezultatele – să faceţi o evaluare. Această activitatetrebuie să facă parte din planificarea dumneavoastră.

ŢINTADe a elabora strategii pentru evaluarea unei sesiuni.

ACTIVITATEAPe pagina următoare este prezentat un plan al unei posibile foi de evaluare. Încercaţi aceastăfoaie împreună cu lista de mai jos. Bifaţi orice cerinţă pe care credeţi că o îndeplineşte.

Dacă credeţi că nu puteţi bifa nici un punct prezentat în această listă – sau dacă sunteţinemulţumiţi de ideile prezentate sau de formularea lor – alcătuiţi dumneavoastră un alt plan.Lucraţi la acel plan până în momentul în care veţi găsi ceva util ce să folosiţi pentruevaluarea propriilor dumneavoastră prezentări.

-59-

O BUNĂ FOAIE DE EVALUARE:-

-este întocmită înaintea sesiunii / activităţii

-vizează rezultatele

-se concentrează asupra evidenţei, a ceea ce s-a întâmplat deja

-compară rezultatele obţinute cu cele care erau intenţionate să fie obţinute

-oferă câteva idei pe care să te bazezi în viitor

-nu reprezintă o posibilă ameninţare pentru persoanele care au contribuit la realizarea evenimentuluirespectiv

TEMĂ DE MEDITATGândiţi-vă la modalitatea în care aţi putea să strângeţi informaţii despre cum a decurs unadintre prezentările dumneavoastră. Pentru moment se pare că dumneavoastră veţi completaaceastă foaie de evaluare. Bazaţi-vă răspunsurile pe ceea ce aţi simţit şi aţi observat.

Pe viitor, s-ar putea să doriţi să discutaţi cu o persoană care a fost prezentă la aceleveniment, despre cum s-au desfăşurat lucrurile. Dar nu trebuie să vă pripiţi să faceţi acestlucru. Amintiţi-vă de un lucru menţionat mai înainte – cei mai mulţi dintre noi suntem foarteexigenţi cu noi înşine. Dacă credeţi că o sesiune / prezentare a fost o catastrofă – verificaţidacă într-adevăr a fost aşa, întrebând pe cineva în care aveţi încredere. Nu se poate să fi fosttotul aşa de îngrozitor cum credeţi dumneavoastră!

JURNAL

-60-

FOAIE DE EVALUARE(PLANUL 1)

Ce tip de sesiune aţi organizat?

Care au fost scopurile/ţintele pe care le-aţi stabilit?

Aţi reuşit să realizaţi tot ceea ce v-aţi propus?

Dacă aţi reuşit să realizaţi tot ceea ce v-aţi propus, ce anume v-a ajutat să faceţi lucrul acesta? Ceanume a mers cel mai bine?

Dacă nu aţi reuşit să faceţi ceea ce v-aţi propus, ce anume v-a împiedicat? Ce anume nu a mers aşa debine?

Care au fost avantajele pentru tineret? – şi pentru ceilalţi?

Există vreo activitate pe care aţi putea să o utilizaţi şi în alte sesiuni?

Există vreo activitate pe care aţi dori să o evitaţi pe viitor?

Există şi altceva ce aţi dori să mai notaţi?




SARCINA 21

ŞI DACĂ?

PUNCTUL DE PLECAREDupă tot efortul pe care l-aţi depus în planificarea sesiunii s-ar putea să vă simţiţi încănesigur(ă) pe dumneavoastră. Poate că aveţi un plan de desfăşurare a sesiunii perfect, dartotuşi sunteţi convins(ă) că, ceva va merge prost! Singura problemă o reprezintă oamenii!

ŢINTASă vă gândiţi cum puteţi să utilizaţi priceperile şi perspicacitatea pe care le-aţi format pânăacum în rezolvarea situaţiilor dificile.

ACTIVITATEACare sunt lucrurile care credeţi că ar putea să meargă prost în cadrul unei sesiuni? Treceţi-leîn tabelul de mai jos.

-61-

CEL MAI ORIBIL LUCRU CARE AR PUTEA SĂ MI SE ÎNTÂMPLE MIE PERSONAL

CEL MAI ORIBIL LUCRU CARE AR PUTEA SĂ SE ÎNTÂMPLE ÎN CADRUL GRUPULUI

CEL MAI ORIBIL LUCRU CARE AR PUTEA SĂ SE ÎNTÂMPLE UNUI MEMBRU ALGRUPULUI

ORICE ALTE NENOROCIRI?

Presupunând că unele situaţii (dintre cele prezentate mai sus) s-au întâmplat deja,întrebaţi-vă acum ce aţi face în această situaţie? Alegeţi trei situaţii şi gândiţi-vă la posibilemetode pentru a le rezolva. Să nu uitaţi însă că nu porniţi de la zero. Ce anume aţi învăţat încadrul acestui program şi aţi putea să puneţi în aplicare? Cum rămâne cu problemele asupracărora va trebui să mai insistaţi?ÎN LEGĂTURĂ CU PLANIFICAREA SESIUNII? Există ceva anume care ar putea să văajute să împiedicaţi această situaţie să se întâmple?ÎN CADRUL GRUPULUI? Există ceva anume care ar putea să vă ajute să înţelegeţi maibine ceea ce se întâmplă?ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PRICEPERILE DE COMUNICARE? Aţi putea să faceţi apel launa dintre aceste priceperi de comunicare pentru a-i ajuta pe oameni să depăşească aceastăproblemă?

SPRIJINDe obicei este mult mai bine să vă concentraţi atenţia asupra planificării cu grijă a uneisesiuni „obişnuite“ decât să vă îngrijoraţi în legătură cu nişte probleme care poate nici nu sevor întâmpla. Totuşi, dacă vă preocupă acest lucru, analizaţi aceste studii de cazuri. Scrieţiîn partea dreaptă câteva idei despre:- cum să trataţi situaţiile de mai jos- cum să reduceţi la zero posibilitatea ca ele să se întâmpleAţi putea cere unei persoane care vă susţine să discute despre aceste probleme cudumneavoastră şi despre orice altceva vă preocupă.

TEMDacconşi vgru

JUR

A.

B.

C.

În

Cr

Cr

Organizaţi o discuţie în cadrul grupului pe tema băuturii şi a conducerea unui mijloc de transportsub influenţa băuturii. Toţi oamenii încep să vorbească deodată, şi gălăgia este din ce în ce maimare. Dintr-o dată o persoană începe să strige la altă persoană spunându-i „cu ce drept spuneţidumneavoastră că oamenii ar trebui să fie închişi? Dumneavoastră întotdeauna conduceţimotoreta când sunteţi băut“

Aţi organizat vizionarea unei casete video pe tema folosirii drogurilor. După ce s-a terminatcaseta vă hotărâţi să întrebaţi persoanele prezente ce părere au despre acest subiect, dar nimeninu spune prea mare lucru.

Aţi organizat o reuniune pentru toţi tinerii care vor să discute despre „ce importanţă prezintăcancerul pentru tineri?“ În timp ce dumneavoastră încercaţi să oferiţi câteva informaţii desprediferite tipuri de cancer, o persoană vă întrerupe mereu, spunnd că tot ceea ce spuneţi nu are niciun sens iar tinerii nu trebuie să se gândească la o astfel de boală încă, ci doar când ajung la vârstade 50 de ani.

Ă DE MEDITATă ştiţi deja ceea ce doriţi să realizaţi şi dacă aţi planificat totul dinainte, acest lucru poatestitui cadrul sesiunii pe care urmează să o prezentaţi. Acest lucru vă va inspira încredereă va perimite să aveţi puţin mai mult timp să vă preocupaţi de reacţiile şi răspunsurilepului.

NAL

-62-

cadrul acestei sarcini am realizat

ed că am învăţat

ed că vreau să mai insist asupra

Partea a 6-a

Aplicarea acestui program în viaţa de zi cu zi

DATA LA CARE AM ÎNCEPUT.

DATA LA CARE AM TERMINAT.

SEMNĂTURA.

completaţi şi semnaţi aici doar pentru simpla dumneavoastră plăcere

SARCINA 22

STABILIREA UNEI SESIUNI PENTRU GRUPURILE FORMATE DIN INDIVIZIDE ACEEAŞI VÂRSTĂ

PUNCTUL DE PLECAREPână acum aţi lucrat pe părţi separate, care alcătuiesc activitatea unui educator pentruindivizii de aceeaşi vârstă. Acum este momentul să le adunaţi pe toate la un loc.

ŢINTACum să organizaţi şi să susţineţi o sesiune pentru un grup format din indivizi de aceeaşivârstă.

ACTIVITATEAAcesta este punctul culminant al întregului program. Este cea mai importantă sarcină pe careva trebui să o îndepliniţi, de până acum, dar totuşi nu sunt făcute multe sugestii sau referiri.Ceea ce era mai esenţial se găseşte în sarcinile programului pe care dumneavoastră l-aţiparcurs deja.

Ce s-ar putea să vi se pară mai util este să vă formaţi o altă părere sau să vă alcătuiţi unconsiliu mai eficace, deci de ce să nu încercaţi să discutaţi planurile pe care vi le-aţi făcut cuo persoană care vă susţine, pe măsură ce acestea se desfăşoară. Dacă în grupul pentru careaţi planificat sesiunea există un muncitor tânăr, un profesor sau un conferenţiar, aţi putea săvă ajutaţi de persoana respectivă, într-un mod alternativ. Primul lucru pe care trebuie să-lstabiliţi este să vă gândiţi la tipul de sesiune pe care doriţi să-l încercaţi:

-o sesiune mai structurată, pe care să o ţineţi în faţa unui grup alcătuit din persoane care facparte din clubul frecventat, de la şcoală, facultate sau serviciul la care sunteţi, sesiune caresă se concentreze probabil asupra unei probleme de sănătate mai speciale.-sau o sesiune care cere o implicare mult mai mare din punct de vedere informaţional,sesiune care să fie ţinută în faţa unuia sau mai multora prieteni, pe care credeţi că puteţi să-iajutaţi, de exemplu, cum s-o faceţi pe persoana respectivă să înţeleagă care sunt riscurilefumatului, să încercaţi să răspundeţi întrebărilor legate de viaţa sexuală, întrebări pe care ungrup alcătuit din mai puţine persoane le va pune cu siguranţă, sau să ascultaţi povestea cuivacare a suferit recent o mare supărare.

În al doilea rând, mai trebuie să puneţi la punct nişte amănunte în ceea ce priveşte timpul şilocul de desfăşurare al sesiunii. Trebuie să găsiţi rostul acestei sesiuni şi să cădeţi de acordasupra unui subiect de discuţie, cu toţi membrii grupului, dacă doriţi să ţineţi o prezentare înfaţa unui grup. De asemena, va trebui să stabiliţi o întrunire cu fiecare prieten / cunoştinţă înparte, dar aceasta numai în cazul în care nu vă gândiţi să acordaţi această şansă de a discuta,doar în momentul în care vine vorba despre acest subiect. Această problemă trebuie gândităfoarte bine, de asemenea.

În al treilea rând, pe pagina următoare este prezentat cadrul de planificare care a fostîntocmit de-a lungul mai multor sarcini. Acest lucru ar trebui să reprezinte o unealtă utilă înplanificarea oricărei activităţi pentru indivizi de aceeaşi vârstă. S-ar putea să vi se pară tareciudat ca atunci când discutaţi chiar şi cu un/o prieten/ă să trebuiască să puneţi la punct camaceleaşi probleme. Încercaţi totuşi să faceţi acest lucru. Deci, pregătiţi-vă, planificaţi-văactivităţile, treceţi la fapte şi distraţi-vă!

-66-

CADRUL PENTRU PLANIFICAREA UNEI ACTIVITĂŢI PENTRU INDIVIZI DE ACEEAŞIVÂRSTĂ

Subiectul de discuţie propus de mine este

Ceea ce intenţionez să fac este

Timpul acordat acestor activităţi este

Grupul cu care voi lucra va fi alcătuit din

Ceea ce va trebui să reţin despre membrii grupului este

Ceea ce ştiu despre locul desfăşurării sesiunii şi despre mobilier este

Voi insista asupra acestor probleme Ceea ce vreau să realizez în cadrul fiecăreiactivităţi este

Metodele / activităţile pe care le voi utiliza sunt

Materialele şi echipamentul de care voi avea nevoie este

Pentru evaluarea activităţilor voi folosi următoarele metode

-67-

SARCINA 23

DECI, CUM V-AŢI DESCURCAT?

PUNCTUL DE PLECAREDacă aţi completat deja o foaie de evaluare (iar dacă nu aţi făcut încă acest lucru ar fi binesă-l faceţi cât mai curând posibil), probabil că v-aţi gândit deja la problema, cu ce au rămasparticipanţii după această sesiune. Dar acest lucru a fost important şi pentru dumneavoastră.

ŢINTADe a vă felicita!

ACTIVITATEAUtilizaţi sugestiile de pe pagina opusă pentru a vă putea ajuta să luaţi în considerare cu ceanume aţi rămas din această experienţă.

După tot efortul depus, să sperăm că sunteţi mulţumit(ă) de realizările personale.Împărtăşiţi acest sentiment de mulţumire cu cineva! Spuneţi-le măcar persoanelor carevă susţin sau oricărei persoane care v-a ajutat. Şi aceste persoane îşi au rostul lor în succesuldumneavoastră.

Dacă cumva, din întâmplare, sunteţi dezamăgit(ă), împărtăşiţi cu ceilalţi chiar şi acestsentiment. Întotdeauna sentimentele contează.

MAI MULTĂ PRACTICĂSe pare că vi s-a cerut să vă gândiţi la cerinţele procesului de dezvoltare pe viitor, chiaracum când acest program este pe cale să se sfârşească. Nu uitaţi însă că lucrul cel maiimportant pe care l-aţi învăţat a fost cum să învăţaţi! Vi se vor oferi, încă, mult mai multeşanse pentru a vă autodezvolta în momentul în care veţi începe să lucraţi ca şi educatorpentru indivizi de aceeaşi vârstă.

TEMĂ DE MEDITATDouă probleme care să completeze această încheiere liberă – de vreme ce acest program estepe cale să se sfârşească:

1. Uitaţi-vă repede peste ceea ce aţi scris la Sarcina 1. Cât de mult v-aţi schimbat de atunci?Ce anume vi s-a părut că a fost lucrul cel mai de preţ din cadrul acestui program?

2. Aţi găsit cumva vreo cale de a utiliza priceperile pe care vi le-aţi dezvoltat? Dacă nufaceţi încă parte dintr-un proiect educaţional pentru indivizi de aceeaşi vârstă încercaţi săobservaţi ceea ce se întâmplă în zona în care locuiţi. Spuneţi-le oamenilor despre intereseledumneavoastră personale şi despre munca pe care aţi depus-o. Nu aşteptaţi să fiţi întrebat(ă).

-68-

-69-

REALIZĂRI PERSONALE

1 Care au fost aspectele pregătirii activităţii de educator pentru indivizi de aceeaşi vârstă care vi s-aupărut:-cele mai plăcute -cele mai neplăcute-cele mai uşoare -cele mai dificile

2 Care au fost aspectele întregului program pe care le-aţi găsit:-cele mai plăcute -cele mai neplăcute-cele mai solicitante -cele care erau imposibil de abordat

3 Cât de bine aţi ştiut să utilizaţi priceperile de ascultare şi de a pune întrebări şi alte strategii care aufost prezentate în acest program?

4 Puteţi să identificaţi orice învăţătură, pricepere sau resursă, care să vă fie de folos în activităţiledumneavoastră de educator pentru indivizi de aceeaşi vârstă, pe care le veţi avea în viitor?

5 Care sunt trei dintre cele mai plăcute lucruri pe care le-aţi învăţat făcând această activitate?

VĂ MULŢUMIMcă aţi urmat acest program. Sperăm că acest program vi s-a părut interesant, util – şi plăcut!

SUCCESîn munca dumneavoastră de educator pentru indivizi de aceeaşi vârstă şi în orice domeniuveţi lucra.

Aceste materiale au fost concepute cu ajutorul programului Sănătate în Cluburi, al Cluburilor deTineret din Marea Britanie, finanţat de Autoritatea Educaţiei pentru Sănătate. Un rezultat obţinut afost publicarea unui „Cadru pentru învăţarea indivizilor de aceeaşi vârstă“ care se găseşte şi sub formaPublicaţiei Sănătăţii Tineretului a Cluburilor de Tineret din Marea Britanie.

„Un cadru pentru învăţarea indivizilor de aceeaşi vârstă“ acoperă trei elemente esenţiale ale:-stabilirii unui mediu corespunzător pentru desfăşurarea programului de educaţie pentru indivizi deaceeaşi vârstă.-recrutării şi selectării educatorilor pentru indivizi de aceeaşi vârstă-elaborării unui program de dezvoltare

Acest pachet de autorealizare reprezintă o reformulare a celui de-al treilea element prezentat mai sus şia fost finanţat de Serviciul pentru Promovarea Sănătăţii, de la Spitalul James Paget al fundaţiei NHS.

Persoanele care se ocupă cu planificarea iniţiativelor pentru educaţia indivizilor de aceeaşi vârstă şi careutilizează o abordare de autorealizare în ceea ce priveşte pregătirea educatorilor pentru indivizi deaceeaşi vârstă, vor descoperi că primele două părţi ale acestei cărţi oferă un cadru foarte solid.

SERIA PROBLEMELOR DE SĂNĂTATE PENTRU TINERET

PUBLICAT ÎN ANUL 1996 DE CĂTRE CLUBURILE DE TINERET DIN MAREABRITANIE

11 St Bride StreetLondon EC4A 4ASTel: 0171 353 2366Fax: 0171 353 2369

Persoana răspunzătoare pentru dezvoltarea sănătăţii: Pauline TaylorEditorul seriei: Alan RogersConcepţie: Keith Martin

Acest material poate fi copiat pentru a putea fi utilizat în procesele educaţionale şi deinstruire. Nu este necesară o aprobare specială pentru folosirea materialului în acest scop.Totuşi, cerem ca următoarea declaraţie să apară pe toate reproducerile:

Reprodus din manualul Da, eu sunt persoana potrivită! care este un program deautorealizare pentru educatorii pentru indivizi de aceeaşi vârstă, material publicat

de Cluburile pentru Tineret din Marea Britanie

Apariţia periodică a copiilor sau includerea acestui program în materiale publicitare poatefi făcută numai prin acordarea unei aprobări prealabile în scris.

Punctele de vedere exprimate în Seria problemelor de sănătate pentru tineret sunt cele aleautorilor.

UN PROGRAM DE AUTOREALIZARE PENTRU EDUCATORIIPENTRU INDIVIZI DE ACEEAŞI VÂRSTĂ

„Influenţa din cadrul grupului alcătuit din indivizi de aceeaşi vârstă“ – reprezintă influenţape care o au tinerii unul asupra celuilalt – dar această influenţă nu trebuie să fie dăunătoare.

ÎNVĂŢAREA ÎNTRE INDIVIZI DE ACEEAŞI VÂRSTĂ reprezintă o cale prin care tineriiajută alţi tineri să înveţe despre problemele cele mai importante pentru tineret. Tinerii suntsfătuiţi să se ajute unii pe alţii şi să se sprijine între ei …. în fond, cu toţii sunt în aceeaşisituaţie, şi numai ei pot să spună cum este de fapt. Învăţarea între indivizi de aceeaşi vârstăimplică sesiuni prezentate pentru grupuri mai mici, pe tema unor subiecte de discuţie cum arfi fumatul, sexul protejat sau stresul provocat de examene, în cluburile pentru tineret,facultăţi, şcoli sau între prieteni.

DA, EU SUNT PERSOANA POTRIVITĂ! este un program de învăţare de tipul DIY pentrutineret. Este conceput să ajute viitorii educatori pentru indivizi de aceeaşi vârstă să-şidezvolte perspicacitatea şi priceperile necesare pentru a putea conduce grupurile de învăţarepentru indivizii de aceeaşi vârstă. Tinerii pot utiliza acest program de autorealizare pe contpropriu, cu alte persoane sau în perechi.

Da, Eu Sunt Persoana Potrivita

Documents

Transcript of Da, Eu Sunt Persoana Potrivita