CVJ Nr 941 vineri 11 septembrie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 941

Vineri, 11 Septembrie 2015

Z eci de mii de familii riscã sã îngheþe în case la iarnã dacã nu vor fi luate mãsuri pentru ca

termocentralele Mintia ºi Paroºeni sã funcþioneze în perioada de iarnã. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Valea ºi Deva vor tremura de frig

Fãrã Arsenie Bocala oglindaretrovizoareN u vor mai putea

„înfrumuseþa”maºinile cu iconiþe ºi alte obiecte de cult.Parlamentarii le-au pusgând rãu celor care pânã acum îºi ornauautoturismele cu tot felulde iconiþe, mãtãnii ºiobiecte de cult.

Aleºii au depus un proiectde lege care dacã va fi pus în aplicare va interziceproprietarilor de autove-hicule sã le împopoþoneze.

Aceste lucruri ºi înprezent pot duce la sancþiunidin partea poliþiei rutieremai ales dacã obtureazã vizibilitatea ºi se soldeazã cu amenzi de aproape 500 de lei.

În acest proiect de lege arputea fi interzise sistemelede iluminat suplimentarecare sunt montate pe tiruriºi care încurcã substanþialparticipanþii la trafic. Suntinterzise ºi CD-urile care

sunt agãþate de oglindãretrovizoare ºi care dupãmituri populare ar ajutaºoferii împotriva radarelorrutiere. Mai mult decît atît în acest proiect nici credin-cioºii nu mai sunt avantajaþipentru cã s-ar putea sã seinterzicã ºi cruciuliþelesfinþite, odorizantele ºijucãriile.

Ilegale ar putea deveni ºineoanele colorate ºi luminileambientale colorate care nusunt prevãzute în dotãrilestandard ale maºini.

Toate aceste lucruri suntmenite pentru a scãdeanumãrul incidentelor rutierecare în ultima perioada detimp sunt din ce în ce maifrecvente ºi din pãcate sesoldeazã cu multe victimedar ºi decese.

Monika BACIUMonika BACIU

„C e mai conteazã

1000, 2000 sau6000 de refugiaþi înþara asta? Noi aici sîntem refugiaþi ºioricum nimãnui nu îipasã.” Sunt vorbeleunor petroºãneni carediscutau aprins petema refugiaþilor ºiaducerea unui numãrincert în România.

Potrivit ComisieiEuropene, România arurma sã preia în total6.351 de refugiaþi, iar acestlucru naºte nemulþumire înrîndul petroºãnenilor carenu sunt de acord.

“Ce mai conteazã 1000,2000 sau 6000 de refugiaþiîn þara asta? Noi aici sîntemrefugiaþi ºi oricum nimãnuinu îi pasã. Sunt atîþia fãrãloc de muncã în Valea Jiuluiºi nimeni nu face nimic.Guvernanþii ãºtia ne-au ºtersde pe harta României. Aºacã ce ar mai conta încãvreo cîteva mii de oamenicare sã nu munceascã?”,povesteau doi petroºãneni.

Alþii nu sunt de acord curepartizarea refugiaþilor înRomânia.

“Noi muncim pe salariulminim, nu avem casã, stãmcu pãrinþii, nu avem nimic.De ce sã îi aducã pe ãia ºisã le ofere atîtea condiþii.

Noi de ce nu putem fi refugiaþi. Statul ar trebui sãrezolve prima datã proble-ma românilor ºi apoi sãaccepte alþii care sã nu facã nimic”, spune opetroºãneanã iritatã desituaþia imigranþilor.

Conform ComisieiEuropene, România arurma sã primeascã 6.351de refugiaþi. Primii 300 ar trebuie sã soseascã înnoiembrie, apoi într-un ritmde 100 de imigranþi lunar.

Conform Legii nr.122/2006 privind azilul înRomânia, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,solicitanþii de azil beneficiazãde o sumã de 3 lei/zi/

persoanã pentru hranã, 1,8 lei/zi/persoanã pentrucazare ºi 0,6 lei/zi/per-soanã pentru alte cheltuieli.Se adaugã asistenþã medi-calã primarã ºi spitaliceascãde urgenþã gratuitã, asis-

tenþã medicalã ºi tratamentgratuit în caz de boli acutesau cronice.

Alte beneficii: acces pen-tru copii la învãþãmînt ºcolarobligatoriu ca ºi minoriicetãþeni români, participarela activitãþi de adaptare cul-turalã, acces la piaþa forþeide muncã dupã expirareaunei perioade de un an dela data depunerii cererii deazil (în situaþia în care procedura de azil nu a fostfinalizatã).

În centrele de cazare,capacitatea camerelor estede pânã la 10 locuri. Înpracticã, numãrul de locuride cazare poate fi diferit, în funcþie de componenþagrupurilor cazate.


Petroºãnenii spun nu refugiaþilor

S alvatorii mon-tani, asemuiþi

cu cei mineri, dar nudin toate punctele devedere. ªi ei salveazãvieþi ºi la nevoie seaventureazã în caverne, grote sau pe vârfuri de munþi,indiferent de condiþiile meteorolo-gice, iar la pensieiasã la 65 de ani,asta dacã mai apucã.

Reducerea vârstei de pensionare pentrusalvatorii montani. Undeputat hunedoreanvrea sã afle de laMinsiterul Muncii dacãexistã posibilitateareducerii vârstei de pensionare a salvatorilormontani. CarmenHãrãu face asemãnareadintre salvamontiºti ºisalvatorii minieri.“Depun o activitate

deosebit de solicitantãdar nu se pot pensionadecât la 65 de ani nefi-ind încadraþi în grupaspecialã. Menþionez cãsalvatorii minieri bene-ficiazã de condiþii depensionare în grupãspecialã. Vã rog sã îmicomunicaþi în scris careeste punctul dumnea-voastrã de vederedespre posibilitatea înlãturãrii acestei dis-criminãri în actuala legea pensiilor”, îi aratã deputatul Hãrãu minis-trului Rovana Plumb.

La nivelul judeþuluiHunedoara sunt 70 de

salvatori montani. Dintreaceºtia, doar 17 suntangajaþi ai ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Ceilalþi fac voluntariat. .salvatorii montani nupot ieºi la pensie maidevreme de 65 de ani,ºi asta pentru cã activi-tatea lor nu este inclusãîn grupa specialã. Înanul 2013, a existat o

propunere pentru redu-cerea vârstei de pen-sionare a salvatorilormontani. Atunci, fostulministru al Muncii,Mariana Câmpeanu aavut in vedere scadereavarstei de pensionarepentru anumite categoriiprofesionale cum ar fisalvamarii, salvamontistiisau controlorii de traficaerian.

„Probleme legate depersonalul de la salva-mari sau salvamontiºti.Vârsta de ieºire la pensieeste de 65 de ani ºi s-apropus ca aceasta sã fiemicºoratã pentru cã unom la 65 de ani nu maiare capacitatea fizicã sã salveze o altã per-soanã”, spunea în urmãcu doi ani fostul ministrual Muncii, MarianaCâmpeanu.

La Petroºani,Dumitru Bârlida este celcare a pus bazeleSalvamont Parâng.

Dumitru Bârlida s-anascut în Petroºani ºi afost unul dintre cei careau pus bazele, în anul1973, a echipeiSalvamont din localitate.De-a lungul celoraproape 4 decenii de

activitate ca salvamontistacesta a participat laaproape 4.000 de inter-venþii pentru salvareaaccidentaþilor din zonelemontane Parâng ºiªureanu.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Trei prefecturi ºiInspectoratul Generalal Poliþiei Române aufost sancþionate cuavertisment deAutoritatea Naþionalãde Supraveghere aPrelucrãrii Datelor cuCaracter Personal(ANSPDCP), pe motivcã nu respectauDirectiva UniuniiEuropene “E-Privacy”.Concret, paginile deinternet ale instituþiilornu informau utilizatoriiasupra faptului cã

folosesc “cookie”-uri,ce reþin date personaleale utilizatorilor.

Loteria Românã aprimit cea mai mareamendã, ºi anume65.000 de lei, pentruprelucrarea nelegalã adatelor cu caracterpersonal, omisiunea dea notifica ºi notificareacu rea credinþã adatelor utilizatorilorsite-ului sãu, scrie profit.ro, conforminformaþiilor de laANSPDCP.

Amenzi au primit ºioperatorii de telefonie:Telekom – 30.000 delei, Orange – 20.000de lei, RCS&RDS –10.000 de lei ºiVodafone – 8.500 de lei.

Nu în ultimul rând,site-ul de anunþuriolx.ro a fost sancþionatcu 40.000 de lei deinspectorii ANSPDCP.“Cookie”-urile reþinpreferinþele utilizato-rilor, cãutãrile efectua-

te ºi comportamentulonline, pentru ca,apoi, persoaneirespective sã-i poatã fiplasate, online, serviciiºi produse pe care nule-a solicitat. PotrivitDirectivei UE “E-Privacy”, internauþiitrebuie informaþiasupra utilizãrii de“cookie”-uri de cãtresite-urile care o fac.

Zeci de sancþiuni aufost aplicate ºi unorfirme de turism, pen-

tru cã sub pretextulfidelizãrii nu a informatpersoanele vizatedespre scopul utilizãriidatelor, respectiv”reclamã, marketing ºipublicitate”. La fel, ºipentru supraveghereavideo care nu a fostnotificatã. Acestefirme au folosit ace-leaºi Cookie-uri ºi austocat date personaleale clienþilor.

Prelucrarea datelor biometrice(amprentele) ale angajaþilor în scopulîntocmirii pontajului ºisupravegherea video aacestora în birouri –declarate nelegale ºi decãtre instanþele dejudecatã, în urma con-testaþiilor la sancþiunileANSPDCP

În urma unor inves-tigaþii efectuate laplângere sau sesizare,

la sediul unor angaja-tori, Autoritatea deSupraveghere a cons-tatat faptul cã aceºtiaau implementat o seriede sisteme de monito-rizare a timpului demuncã al angajaþilorprin înregistrareaamprentelor acestoraîn scopul întocmiriipontajului. Totodatã, s-a constatat faptul cãangajatorii au recurs ºila supravegherea videoa angajaþilor în birouri.

Pentru acestemotive, angajatoriirespectivi au fostsancþionaþi cu amendã,sancþiuni care au fostmenþinute de cãtreinstanþele de judecatã,prin hotãrâri definitiveºi irevocabile, confirmându-se astfeltemeinicia ºi legalitateamãsurilor luate decãtre Autoritatea deSupraveghere.

ControaleleANSPDCP continuã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Amenzi uriaºe pentru Poliþia Românã, firme de telefonie, Loteria ºi angajatori pentru prelucrarea nelegalã a datelor personale

I nspectoratul General al PoliþieiRomâne, dar ºi mai multe prefecturi

din þarã, companii de telecomunicaþii ºi site-uri de comerþ ºi turism online au fostsancþionate de Autoritatea Naþionalã deSupraveghere a Prelucrãrii Datelor cuCaracter Personal. Cea mai mare amendã -de 65.000 lei - a primit Loteria Românã.Sancþionaþi au fost ºi angajatorii care ºi-auamprentat ºi supravegheat video salariaþii.

ªi ei salveazã vieþi, dar sunt discriminaþi

Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Septembrie 2015 Actualitate 3

Z eci de mii defamilii riscã sã

îngheþe în case la iarnãdacã nu vor fi luatemãsuri pentru ca termo-centralele Mintia ºiParoºeni sã funcþionezeperioada de iarnã.

Problema cu care riscãsã se confrunte familiile dinValea Jiului ºi municipiulDeva, pe perioada deiarnã, în condiþiile în care

cele douã termocentrale aleCEH, care livreazã agenttermic, nu vor puteafuncþiona din lipsastocurilor de cãrbune a fostridicatã ºi la Guvern. Mintiaºi Paroºeniul, dar ºi analizafãcutã de edilii municipiilorDeva ºi Petroºani, aratã cãîn perioada de iarnã 2015— 2016, 30.000 de familiidin Municipiul Deva ºi dinoraºele Vãii Jiului, unitãþide învãþãmânt, spitale ºialte spaþii edilitare, riscã

sã-ºi petreacã iarna în frigîntrucât nu existã suficientãhuilã pentru funcþionareacelor douã termocentrale.

Complexul EnergeticHunedoara are un deficitlunar de huilã în valoare de40.000 de tone, iar pentrucã cele douã termocentralesã poatã funcþiona pe timpde iarnã sunt necesare5.000 de tone de huilã pezi (2.200 tone — Paroºeniºi 2.800 tone — Mintia).

În momentul de faþãdepozitele de cãrbune de laMintia ºi Paroºeni austocurile zero, iar producþiazilnicã de huilã în ValeaJiului este de aproximativ4.000 de tone, sub necesarul celor douã termocentrale.

Singura soluþie care mairãmâne este achiziþionareade huilã, cel mai probabildin import, în condiþiile încare ºansele de creºterea aproducþiei de huilã de laminelor aparþinãtoare CEH-ului, sunt aproape de zero.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Primariicautã consens laLupeniG unoiul, termofi-

carea ºi preþulapei vor fi punctele dediscuþie ale unei primeîntâlniri la care suntaºteptaþi sã participeresponsabilii din ValeaJiului, dar ºi din con-ducerea judeþului.

Discuþiile vor fi purtatela primãria Lupeni, iar laîntâlnire se va dezbate maiales problema fonduriloreuropene, în contextul în

care acestea au impusmajorarea preþului apei.

Toþi primarii din ValeaJiului se întâlnesc laLupeni cu preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara Adrian David,dar ºi cu directorii unorsocietãþi comerciale pentru a discuta cele maiimportante probleme alezonei. Una dintre cele maidezbãtute idei va fi, cu siguranþã, majorareapreþului la apa potabilã,aceasta fiind urgenþamomentului pentru toateadministraþiile.

„Unul dintre punctelede pe ordinea de zi este o discuþie ºi va generaelaborarea unui punctcomun referitor la politicatarifarã a apei în ValeaJiului. Urmeazã sã stabilim

dacã mai vrem sã faceminvestiþii în Valea Jiului pefonduri europene, sau nu.Eu cred cã ceea ce s-aîntâmplat în ultimele zile,aratã cã primarii sunt launison de acord ºi suntrealiºti ºi vor ca în ValeaJiului sã vinã fondurieuropene, fãrã populismeieftine”, a spus Costel Avram, directorgeneral SC Apa Serv.

Tot la Lupeni se va discuta ºi despre termoficare, dar ºi desprecolectarea gunoiului menajer.

Sunt douã dintre celemai importante problemecu care populaþia se vaconfrunta în scurt timp ºiedilii trebuie sã ia deciziileoptime.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

V om avea termoficarepentru aceastã iarnã

în judeþul Hunedoara ºiministrul Gerea a promiscã va apela la resurseledin fondul de rezervã,pentru a completa diferenþele dintre producþiaextrasã ºi cea necesarã.

Delegaþia din Hunedoaras-a întâlnit într-un final laBucureºti cu ministrul AndreiGerea care a mai spus ºi cãhuila va fi o resursã strate-gicã. Sunt promisiuni mãcarpentru aceastã iarnã.

Delegaþia care a plecat laBucureºti ºi din care a fãcutparte preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Adrian David, dar ºi Petru Mãrginean,primarul din Deva,are veºti încuraja-toare pengtru ceibranºaþi la termofi-care.

Printre aceºtia se numãrã ºcolile ºi spitalele, dar ºipopulaþia, care aprimit asigurãri cã seva apela la resurselestrategice. „Îngrijorarea noastrã a pornit de la faptulcã ºtim cã nu sunt asiguratestocurile de cãrbune ºi nicifluxurile financiare nu suntfoarte stabile la CEH.Ministrul ne-a asigurat ºi ne-apromis cã vor funcþiona celedouã termocemtrale, vomavea termoficare, prin asigu-rarea din fondul de rezervã aresurselor financiare necesareachiziþionãrii de cãrbune.Adicã, diferenþa ce nu poatefi acoperitã din extracþia dinValea Jiului”, a spus, dupãîntâlnirea cu ministrul AndreiGerea, Adrian David,preºedintele CJ H.

Cei de la Bucureºti au mai

susþinut ºi faptul cã va fi rein-trodusã huila pe lista pro-duselor strategice energeticeale statului român, iar minis-trul Energiei, Andrei Gerea arecunoscut cã termocentralelevor trece la primãrii. „Anulviitor, cele douã termocen-trale din Hunedoara, ca ºitoate din România, vor fi tre-cute în administrarea primãri-ilor ºi Consiliilor locale, for-matã din cele 6 primãrii ºiConsilii Locale ºi, de aseme-nea, Deva va prelua Mintia ºiaici este nevoie de o proce-durã specialã, pentru cãMintia este pe teritorulcomunei Veþel. E nevoie de odezbatere amplã în acestsens, avem nevoie de asigu-rãri cã vor fi alocate resurselenecesare funcþionãrii ºi

întreþinerii celor douã termocentrale, dar mai bineaºteptãm paºii propuºi deGuvern pentru atingerea aces-tor þinte”, a mai spus David.

Stocul de cãrbune extrasdin Valea Jiului a creat disfunþionalitãþi la cele douãtermocentrale de la Mintia ºide la Paroºeni ºi în acestmoment nu sunt suficientecapacitãþi de producþie caresã asigure funcþionarea fãrãopriri a celor douã unitãþi.Mai mult, pe tot parcursulacestui an, termocentralele s-au oprit pe rând în judeþulHunedoara, din lipsã de cãrbune.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A dministraþialocalã de la

Petroºani are maimulte hectare deteren numai bunpentru a-l dainvestitorilor.

Nu oricãror investi-tori, ci unora serioºicare sã asigure sutesau chiar mii de locuride muncã în condiþiile

în care mineritul esteca ºi închis în urmãtoriitrei ani.

Fostul perimetruminier pe care s-a aflatPreparaþia de Cãrbune

Livezeni din municipiulPetroºani a stârnit uninteres deosebit dinpartea investitorilorcare doreau o parcelãpentru a-ºi deschide oafacere în Valea Jiului.Numai cã, nici unuldintre cei care s-auinteresat n-a venit cuun plan concret pentrua demonstra cã vareuºi sã absoarbã omare parte din forþa demuncã disponibilã. Aufost ºi cereri de la

investitori obscuri care urmãreau sã fragmenteze terenul,însã municipalitatea n-a fost de acord sã-lparceleze în condiþiileîn care nu avea certitudinea cã-ºi varecupera mãcar taxaanualã de concesiune.

Cele 12 hectare deteren ecologizate seaflã la Drumul Naþional66 ºi beneficiazã deutilitãþi, plus cã suntfoarte aproape de zona

de centru a oraºului. Lucrãrile deecologizare la fostapreparaþie acãrbunelui UPCLivezeni-Petroºani aufost începute în 2007,finanþarea fiind asiguratã de cãtreBanca Mondialã. Pânãla apariþia unui investi-tor important terenulrãmâne izlaz pe carelocalnicii îºi pac vacile.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Valea ºi Deva vor tremura de frig

Au teren din belºug, dar nu ºi investitori

Termocentralele trec la primãriiºi apelãm la rezerva statului

C ei mai bunisportivi ai

municipiuluiPetroºani vor fipremiaþi deautoritãþilelocale.

Consilieriipetroºãneni au alocatsuma de 7900 de leipentru premiereasportivilor care auobþinut rezultateremarcabile la com-petiþiile la care au luatparte. ªi antrenoriiacestora vor fi recompensaþi demunicipalitate.

“Datoritã unorprofesori inimoºi carean de an îndrumãpaºii micuþelorvlãstare ale concita-dinilor noºtri, aceºtiase bucurã de o realãapreciere atât dinpartea petroºãnenilorcât ºi pe plan naþio-nal sau internaþional,impunându-se la concursurile la careparticipã. Pentru asusþine efortulsportivilor cu rezul-

tate foarte buneobþinute propunempremierea acestoracu suma de 100lei/persoanã, aantrenorilor cu sumade 300 lei/persoanã,iar a campioaneloreuropene cu suma de200 lei/persoanã”,se aratã în nota defundamentare aproiectului.

Campioniipetroºãneni vor fipremiaþi într-un cadrufestiv în cursul acesteiluni. Premianþiiprovin de la ClubulCopiilor ºi al ElevilorPetroºani, ClubulSportiv ªcolarPetroºani ºi ClubulSportiv municipal JiulPetroºani.


P arlamentariihunedoreni

vor modificarealegii privind aprobarea programului “Schiîn România”.

Mai exact parlamen-tarii vor ca primãriilecare încearcã sã obþinãterenuri din fondulforestier sã nu plãteascãpentru acestea. Maimulþi parlamentarihunedoreni au iniþiat un

proiect de lege princare solicitã modificarealegii 523/2003 privindaprobare progarmului

naþional Schi înRomânia.

Astfel dacã se adoptãpropunerea, se speci-ficã faptul cã “suntexceptate de la plataobligaþiilor bãneºti per-soanele fizice ºi juridice,obºtile de moºeni ºicomposesoratele”.

Potrivit expunerii demotive “reglementareapropusã este motivatãde necesitatea dez-voltãrii independente azonelor turistice fãrã abloca aceastã dezvoltare

prin finalizarea unuistudiu la nivel naþionalcare implicã o perioadãmai mare de realizare, precum ºi derespectarea termenelorstabilite în proiectele dederulare, finanþate dinfonduri europene,vizând implementareaprogramului naþional dedezvoltare a turismuluiSchi în România. Deasemenea, terenurileforestiere destinate realizãrii pârtiilor pentrupracticarea schiului ºi a

altor sporturi de iarnã,precum ºi a instalaþiilorde transport pe cabluaferente acestora suntexceptate de la platataxei pentru scoatereadefinitivã din fondulforestier naþional, cucondiþia ca beneficiarulscoaterii sã fie autori-tatea publicã localã,persoane fizice ºijuridice, obºtile demoºeni precum ºi composesoratele”.

Administraþia localãde la Petroºani încearcãsã scoatã un teren dinfondul forestier de câþiva ani, însã pânãacum nu existã o soluþiedefinitivã. Autoritãþilelocale încearcã prinacest proces sã nuplãteascã celor de laRomsilva taxa pentruscoaterea din fondulforestier. Existã însã ºio altã posibilitatea ceade a oferi la schimb un

alt teren. Este vorba dedosarul în care munici-palitatea se judecã cuRomsilva pentru cele46 de hectare de terendin Parâng.

Toate sentinþelefavorabile municipali-tãþii au fost casate, iaracum litigiul continuãcu un aspect care ar fitrebuit avut în vederede prima instanþã dejudecatã. Urmeazã caun expert sã stabileascãsituaþia terenului disputat de autoritãþilelocale de la Petroºani ºiRomsilva.PrimãriaPetroºani vrea sãscoatã din fondulforestier suprafaþa de46 de hectare de terenîn aºa fel încât încât sã poatã continuaproiectul de dezvoltarea domeniului schiabildin Parâng. Soluþiilefavorabile obþinute pânãacum de autoritãþilelocale au fost casate.


L ucrãri începuteîn 1999,

neterminate nici înprezent. Aºa se prezintã situaþia drumului care ar trebui sã facã legãtura dintre ValeaJiului ºi Herculane.

Aceasta a fost primainvestiþie majorãdemaratã în Valea Jiuluidupã anii comunismuluiºi a rãmas la stadiul de

incertitudine. Fie nu auexistat fonduri, fie s-auopus ecologiºtii, iar dru-mul este tot nefãcut. De-a lungul timpului lucrãrilela acest tronson de drumau fost întrerupte de maimulte ori. Ultima oarã,fiind reluate în 2006 ºisistate în 2008, iar înanul 2012 reprezentanþiiGreenpeace au cerut îninstanþã anularea avizuluide mediu ºi orpireadefinitivã a lucrãrilor,solicitând totodatã înfi-

inþarea unei noi categoriide arie naturalã protejatãcu nivel de protecþiestrictã “peisaj forestierintact”

“Din informaþiile pecare le deþin, anul trecutau fost alocate, din fon-duri europene, 58 de milioane de euro, dincare nu s-a cheltuit însãnimic, deoarece la tron-sonul rãmas neternimat afost amânat pânã laaflarea verdictului pe careurma sã îl dea justiþia în

procesul pe careGreenpeace l-a intentatGuvernului României. Înprima parte a acestui an,Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie a dat sentinþãdefavorabilã activiºtilor demediu ºi drept urmare sepot relua lucrãrile deamenajare/consolidarepentru tronsonul de drumrãmas neterminat, întrekm 47+600 ºi km66+204, Câmpu luiNeag – Cerna”, spune unparlamentar hunedoreanîn interpelarea adresatãdirectorului general alCNADNR.

Astfel, parlamentarulvrea sã afle când vor fireluate lucrãrile la ºoseauacare ar urma sã facã legã-tura cu sud-vestul þãrii.Administraþia localã de laUricani considerã cãodatã reluate lucrãrile ladrumul Câmpu lui Neag –Herculane se va dezvolta

zona. Turismul va înfloriîn zona respectivã avândîn vedere faptul cã drumular urma sã fie tranzitat de turiºtii care se vorîndrepta spre BãileHerculane. Astfel, arurma sã fie create maimulte pensiuni turistice.

“Viitorul ºi mult doritul drum peste munþi,pânã la Bãile Herculaneeste un vis care seapropie tot mai repedede a fi împlinit. El va

porni în continuarea luiDN 66 A, de laUricaniCâmpu lui Neag,urmând a ieºi spre vestdin strâmtoarea dintreMunþii Retezat ºi Vâlcan,prin Pasul Jiu-Cerna,trecând apoi în zonaBanatului, printre piscuriºi vãi, printr-o zonã întreMunþii Cernei ºi cei aiMehedinþilor, urmândapoi ca dupã cca.35 km,ºoseaua sã coboare înlocalitatea BãileHerculane. Cu siguranþãvor apãrea pe traseunumeroase oportunitãþituristice, deja“deschiderea” fiind fãcutãde apariþia unor case de vacanþã precum ºiComplexul turistic CheileBuþii”, se aratã în strategia de dezvoltare aoraºului Uricani.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Anul ºcolarlasã un golîn bugetelefamiliilorF orfotã mare în

magazine. Anulºcolar stã sã înceapã,iar magazinele de profil au devenitneîncãpãtoare.

Pãrinþii au început goana dupã cumpãrãturi,fie cã e vorba de rechizitesau îmbrãcãminte pentrucopii. Anul ºcolar coincideºi cu diminuarea bugetuluifamiliei. Astfel, pãrinþiipetroºãneni spun cã alocãîn medie între 500 ºi 700de lei pentru echipareacopilului pentru ºcoalã, iarîn cazul în care sunt doibugetul se dubleazã. Chiardacã se gãsesc ºi ghiozdanela preþuri mai mici, pãrinþiispun cã le preferã pe celemai scumpe mizând pe faptul cã acestea sunt mairezistente.

“Am gãsit ghiozdan ºi la35 de lei, dar am preferat

sã iau cu 50 în speranþa cãva þine tot anul acesta.Pentru anul viitor nici nu sepune problema sã îl poatetot pe acesta pentru cãmoda se schimbã, dinpãcate ºi noi trebuie sã nealiniem mofturilor copilului.Am mai cumpãrat caiete detoate tipurile, copilul fiind înclasa a V-a acum, penar ºitoate cele necesare. Normalcã i-am cumpãrat ºi hainenoi. Pânã acum am cheltuitîn jur de 500 de lei. Edestul de mult”, spune o mãmicã care se afla într-un centru comercial dinPetroºani. Pentru alþii aavea doi copii la ºcoalãînseamnã un buget dublu.

“Copiii mei sunt unul înclasa a X-a ºi unul în clasa aXII-a. Vã imaginaþi cât costãpregãtirea pentru noul anºcolar. În primul rând a trebuit sã le cumpãr haine

pentru cã nu se pot duce la ºcoalã oricum. Vãd laceilalþi colegi care sunt maiînstãriþi ºi trebuie sã se alinieze ºi ei tendinþelorpentru cã alfel... Odatãînceputã ºcoala va trebui sãîºi cumpere cãrþile. Decibugetul alocat este undevala 1000 de lei”, ne spune o altã mamã.

În tot acest timp, pãrinþiispun cã ar fi fost mai bineca uniforma ºcolarã sã devi-nã obligatorie, eliminândastfel diferenþa între elevi.

“Chiar ºi la liceu ar fi trebuit sã aibã uniforme.Acum se pot gãsi tot felulde soluþii. Nu era obligatoriusã fie uniforma din stofã.Putea fi din material de blugºi erau în ton ºi toþi la fel.Aºa nu ar mai fi fost paradamodei la ºcoalã pentru cãºcoala are alt rol, de aeduca, nu de a fi covor pentru defilãri ºi prezentãride modã”, spune o mamã.

De altfel, niciunul dintrepãrinþii aflaþi în aceste zileprin magazine nu sperã sãtreacã proba pregãririinoului an ºcolar cu maipuþin de 500 de lei, aceasta fiind o sumã minimã pentru rechizite ºistrictul necesar de haine.


Aceastãmãsurã vine înurma manage-mentului defec-tuos prestat deStratulat ºi a constatãrii unor importantedeficienþe în ceeace priveºtedesfãºurareaactivitãþii arieiprotejate a anunþatRNP-Romsilva.

„Menþionãm faptul cã regia aprimit numeroaseatenþionãri de la instituþii precumAutoritatea deManagement POSMediu sau Agenþiapentru ProtecþiaMediului Hunedoara,

cu privire la lipsa deimplicare a APNGM-C sau chiar la blocarea derulãriiproiectelor cufinanþare din fondurieuropene. (… În conformitate cu angajamentele ºiobligaþiile asumateprin semnarea con-tractului de adminis-trare a Parcului

Natural GrãdiºteaMuncelului —Cioclovina, domnulStratulat GheorgheLucian avea obligaþiasã colaboreze cu beneficiarii proiec-telor europene/naþionale derulate înaria naturalã prote-jatã, respectiv sã integreze planurile demanagement/mãsurile de managementelaborate în cadrulproiectelor finanþatedin fonduri publicepentru aria naturalãprotejatã care faceobiectul contractului,în planul de manage-ment integrat, ce va fiînaintat spre aprobareautoritãþii respons-abile, conformprevederilor legale învigoare”, se mai aratãîn comunicatul emisde Romsilva.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Fostul conducãtor declub de fotbal, reprofilatîn realizator de emisiunisportive la un post localde televiziune dinPetroºani, Telus Frigescuîmpreunã cu alþi doi bãrbaþi fãceau parte

dintr-o reþea de prostituþiecare a fost destructuratãde ofiþerii BCCO Alba ºiprocurorii DIICOT.

Cei trei, Gabriel MariusPeti, Grigore Nebunu ºiTelus Frigescu au fosttrimiºi în judecatã la finelelunii iulie a.c. Peti esteacuzat de trafic de minoriºi act sexual cu un minor,Frigescu pentru actsexual cu un minor ºiproxenetism, la fel ca ºiGrigore Nebunu.

Primul termen în dosara fost stabilit pentru datade 16 septembrie, iardacã vor fi gãsiþi vinovaþi,cei trei riscã sã înfundepuºcãria. Proxeneþiiplasau fete inclusiv de 13ani, iar un rol principal înreþea îl avea ºi realizatorulde televiziune TelusFrigescu. Printre victimele

grupãrii se aflã ºi cincifete minore cu vârstecuprinse între 13 ºi 17ani, care erau convinsede proxeneþi sã se prostitueze pe raza Vãii, iar de serviciile lorsexuale beneficiau de laoameni de afaceri, directori ºi pânã laantrenori de fotbal sauconducãtori de cluburi defotbal din Valea Jiului.

Frigescu îºi punea ladispoziþia prostituatelorminore o garsonierã înmunicipiul Petroºani, darexpedia fete ºi la loculcerut de client. Pentru aavea acces în cuibuºorulde nebunii, clienþii aveausã achite o sumã de bani care ajungea ºi înbuzunarul omului de televiziune.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUCea mai mare investiþie dupã Revoluþie aºteaptã finanþare

Parlamentarii vor facilitarea programului Schi în România Proxeneþii se pregãtesc de judecatãT elus Frigescu, moderatorul de emisiuni sportive de la un post

TV din Valea Jiului, acuzat de proxenetism, va ajunge în faþajudecãtorilor de la Tribunalul Hunedoara. Peste cinci zile este programat primul termen în dosarul „realizatorul TV cercetat îndosarul “Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”.

Performanþã rãsplãtitã ºi recunoscutã

Directorul Parcului Natural GrãdiºteaMuncelului, sancþionat de superiori

C el puþin o jumãtate de an, LucianGheorghe Stratulat va avea funcþia

de agent de teren ca mãsurã administrativãmenitã sã eficientizeze activitateaAdministraþiei Parcului Natural GradiºteaMuncelului-Cioclovina (APNGM-C).

Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Septembrie 20156 Invãtãmânt

hotãrârea a fostaprobatã prin votliber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul local alMunicipiului Lupeni;

Analizând Nota defundamentare aViceprimaruluiMunicipiului Lupeni, RaportulCompartimentului despecialitate din cadrulPrimãriei Municipiului

Lupeni;Þinând cont de

Raportul întocmit ºiprezentat de comparti-mentul de specialitatedin cadrul PrimãrieiMunicipiului Lupeniprecum ºi avizul favo-rabil al Comisiilor despecialitate din cadrulConsiliului local alMunicipiului;

Având în vedereadresa a ªcoliiGimnaziale nr. 3

Lupeni prin care sesolicitã aprobareanumãrului de burseºcolare ºi cuantumulacestora;

În baza prevederilorart. 82 ºi 105 alin. (2)lit. d din Legea nr.1/2011 privind edu-caþia naþionalã, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare ºiale Ordinului MECTSnr. 5576/2011, modi-ficat prin Ordinul nr.

3470/2012 privindaprobarea criteriilorgenerale de acordare aburselor elevilor dinînvãþãmântul preuni-versitar de stat;

În temeiul preveder-ile 36 alin. (1), alin. (2), alin. (6) pct. 1, 5,alin. (9) precum ºiart.45 din Legeaadministraþiei publicelocale nr. 215/ 2001,republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrilesale ulterioare;

HOTÃRÃªTE:

Art. 1 (1) Se aprobãmodificarea ºi com-pletarea HotãrâriiConsiliului local alMunicipiului Lupeni nr.60/ 2015 privindaprobarea numãrului ºicuantumului burselorºcolare care se vor

acorda în unitãþile deînvãþãmânt dinmunicipiul Lupeni însensul introducerii laarticolul 1 al hotarâriia unui aliniat (3) cuurmãtorul conþinut:„(3) Se aprobã unnumãr de 41 burseºcolare elevilor ªcoliiGimnaziale nr. 3Lupeni dupã cumurmeazã: burse demerit – 41”

(2) Dupã modificareaºi completarea articolu-lui 1 al HotãrâriiConsiliului local alMunicipiului Lupeni nr.60/ 2015 privind apro-barea numãrului ºicuantumului burselorºcolare care se voracorda în unitãþile deînvãþãmânt dinmunicipiul Lupeniconþinutul acestuia va fiurmãtorul:

„Art. 1 (1) Seaprobã un numãr de200 burse ºcolareelevilor LiceuluiTeoretic Lupeni dupãcum urmeazã:

burse de performanþã – 6

burse de merit – 138

burse de studiu – 11

burse sociale – 45 (2) Se aprobã un

numãr de 12 burseºcolare elevilorLiceului TehnologicLupeni dupã cumurmeazã:

burse de merit – 11

burse sociale – 1 (3) Se aprobã un

numãr de 41 burseºcolare elevilor ªcoliiGimnaziale nr. 3Lupeni dupã cumurmeazã:

burse de merit – 41Art. 2 Celelalte

prevederi ale HotãrâriiConsiliului local alMunicipiului Lupeninr. 60/ 2015 privindaprobarea numãrului ºicuantumului burselorºcolare care se voracorda în unitãþile deînvãþãmânt dinmunicipiul Lupenirãmân neschimbate.

Art. 3 Hotãrâreapoate fi atacatã conform prevederilorLegii nr. 554/ 2001 a contenciosuluiadministrativ.

Art. 4 Hotãrârea seva comunica InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara fiind adusãla îndeplinire de cãtrePrimarul MunicipiuluiLupeni, Direcþia economicã ºiConducerea ªcoliiGimnaziale nr. 3Lupeni iar lacunoºtinþã publicã pringrija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.

Lupeni, 31.08.2015

Preºedinte deºedinþã - Teodor

MANGUContrasemneazã –

SecretarJr. Marius

Claudiu BÃLOI

HOTÃRÂREANR. 82 / 2015

privind aprobareaRegulamentului de

Organizare ºi Funcþionare aServiciului Public de

Salubrizare din judeþulHunedoara

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu

17 voturi „PENTRU” ºi un vot „ÎMPOTRIVÃ”

Consiliul Local almunicipiului Lupeni,

Vãzând expunerea de motivea Viceprimarului municipiuluiLupeni, domnul Cornel DamonLungan, Raportul întocmit ºiprezentat de compartimentul despecialitate din cadrul PrimãrieiMunicipiului Lupeni precum ºiavizul favorabil al Comisiei despecialitate din cadrulConsiliului local al Municipiului;

Având în vedere dispoziþiileart.8, alin. (3), lit. „i” din Legeanr. 51/2006 privind serviciilecomunitare de utilitãþi publice,republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,

În temeiul prevederilor art.6alin.(1) lit.”h” al Legii nr.101/2006 al serviciului de salu-brizare a localitãþilor;

Þinând cont de dispoziþiileOrdinului Preºedintelui ANRSCnr. 82/2015, pentru aprobareaRegulamentului - cadru al servi-ciului de salubrizare a local-

itãþilor;Având în vedere prevederile

art. 6, alin. 9 din Legea nr.52/2003 privind transparenþadecizionalã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;

În temeiul art. 36 alin.(2) lit.„d” ºi alin.(6) coroborat cu celeale art. 45 ºi 115, alin.(1), lit.„b” din Legea nr. 215/2001 aladministraþiei publice locale,republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,

HOTÃRÃªTE:Art.1. Se aprobã

Regulamentul de Organizare ºiFuncþionare a Serviciului Publicde Salubrizare din judeþulHunedoara, conform anexei nr.1, parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. Se mandateazã domnul COCOTÃ MIRON –Director al SC Universal EdilSA Lupeni, ca în numele ºipentru Consiliul Local sãvoteze ºi sã aprobe în AdunareaGeneralã a Asociaþiei deDezvoltare Intercomunitarã,,Sistem Integrat de Gestionarea Deºeurilor,, judeþulHunedoara RegulamentulServiciului Public de Salubrizaredin judeþul Hunedoara, cu modificãrile cuprinse în anexacare face parte integrantã dinprezenta hotãrâre(dacã estecazul).

Art.3. Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilorLegii nr. 554/ 2001 a contenciosului administrativ.

Art.4. Prezenta hotãrâre se comunicã Unitãþii deImplementare a Proiectului –Consiliul Judeþean Hunedoara ºiAsociaþiei de DezvoltareIntercomunitarã “SistemulIntegrat de Gestionare aDeºeurilor” - judeþulHunedoara.

Lupeni, 31.08.2015

Preºedinte de ºedinþã -Teodor MANGU

Contrasemneazã – SecretarJr. Marius Claudiu BÃLOI

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Septembrie 2015 Administratie 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

HOTÃRÂREA NR. 87 / 2015pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al

Municipiului Lupeni nr. 60/ 2015 privind aprobarea numãrului ºicuantumului burselor ºcolare care se vor acorda în unitãþile de

învãþãmânt din municipiul Lupeni

L a sfârºitul sãptã-mânii trecute, a

avut loc la baza sportivãdin “Dealul Institutului”a 17-a întâlnire a genera-þiilor balonului rotund înfotbalul universitar.

A fost o dublã emoþie,cea a revederii, dar ºi ceade-a 50-a aniversare de lamomentul când echipa defotbal a Institutului de MinePetroºani reuºea, în 1965,sã devinã vicecampioanãuniversitarã a României.

Valoarea echipeifãrã stadion

În urmã cu 50 de ani,când ªtiinþa Petroºanireprezenta o forþã înpeisajul sportiv al judeþuluiHunedoara, nu exista actualul stadion din cadrulComplexului Sportiv dinDealul Calvaria (Institutului),aflat la cota 720 m. alt. El aapãrut mult mai târziu, în1976, când deja perfor-manþele echipei de fotbalintrau în cartea de istorie.

În anul 1963, la doi anide la înfiinþare, mentor fiindprofesorul Gheorghe Irimie,ªtiinþa Petroºani câºtigãtitlul naþional (republican)universitar, dupã o finalãeroicã în companiaPolitehnicii Bucureºti, scor 1-0 (autor Ion Dinu).

Dupã alþi doi ani, învara lui 1965 (iatã, atrecut o jumãtate deveac de atunci) ªtiinþaPetroºani va fi într-onouã finalã la acelaºinivel. De data asta,adversar, puternicaUniversitatea Cluj, careva fi þinutã în ºah, scor1-1 dupã 120 minute dejoc ºi victorie a clujenilor

la lovituri de la 11m (golulpetroºenenilor a fost marcatîn timpul regulamentar dejoc de Rãsãdeanu). Au fostdouã dintre cele mai bunemomente ale ªtiinþei, lacare ar trebui adãugate promovarea în Divizia”C” în1968, barajul de promovareîn Divizia”B” de la Cluj în1969 (din pãcate, ratat...)sau victoriile din CupaRomâniei cu ASA Tg.Mureº în 1972 sau 1-0cu F.C. Galaþi în 1974!

Toate aceste succese,ªtiinþa Petroºani le-a obþinutpe vechiul stadion “Jiul”,sau pe cele de la Loneasau Aninoasa.

Revedere pe stadionul de lacota 720

Întâlnirea din sãptãmânatrecutã a fost, ca întotdeau-

na, una extrem de emoþio-nantã. Foºtii jucãtori s-auîntreþinut minute în ºir înzona sãlii de sport, apoi s-au deplasat pe gazonulstadionului “ªtiinþa”, pentrua lua contact cu terenul pecare mulþi dintre ei au jucat.Chiar atunci se aflau laantrenament, sub baghetaactalului manager-antrenorCristi Albeanu, cei dingeneraþia actualã aUniversitãþii Petroºani! Ba

chiar unii dintre jucãtori aufãcut uºoare pase cumingea, s-au fotografiat, aucontinuat depãnareaamintirilor despre viaþa destudent, despre statutul lorde fotbalist.

"Catalog" consistentDeºi anii trec extrem

de repede, acest aspect se simte prea puþin în dorinþa de reîntâlnire dintre

generaþiile ªtiinþei. ªi de data aceasta au fost

prezenþã la “ora de sport”destui jucãtori care au fãcutistorie pentru echipa din"Dealul Institutului”.

I-am revãzut cu plãcerepe cei din generaþia vice-campioanei, T. Munteanu,Petre Tudor, Milea, I. Dinu,apoi pe I. Danciu, Fãgaº, V.Sandu, Emil Dobrescu, V.Sandu, Panici, Tismanaru,Faur, Gorcea, Alexandroni,Cismaº, Puiu Rusu,Croitoru.

Este un unicat înpeisajul sportiv al Vãii Jiuluifaptul cã generaþiile de fot-baliºti ale ªtiinþei Petroºanise adunã an de an, cândalþii nu reuºesc nici la cinciani sau nu se mai salutã pestradã.

Un moment plin deîncãrcãturã ºi emoþie, careiatã, se repetã an de an de17 ani încoace.

O poveste cu ªtiinþa fotbalisticã

O carte de vizitã pentru revista “Fotbal”

Exista în anii `60-170 o revistã celebrã,revista “Fotbal”, care încerca (ºi reuºea) sãacopere un larg areal în fotbalul românesc.

ªi nu de puþine ori se apleca ºi spre fot-balul de la nivelul Diviziei “C” (Liga a III-a),unde se gãseau subiecte interesante.

Astfel, în numãrul din 8 iunie 1967,sub titlul “ªtiinþa promite”, aflãm cãechipa studenþilor din Petroºani, cu ºaseetape înaintea finalului ediþiei 1966-1967“are din nou posibilitatea sã câºtige seria(n.a. jud. Hunedoara) ºi sã participe lameciurile de baraj în vederea promovãriiîn categoria C”.

Era echipa în care jucat, antrenaþi deprof. Gheorghe Irimie, jucãtori de valoareprecum Holda, Buciuman, P. Tudor,Varhovik, I. Dinu, Feri Kovacs, Pãnescu,Bulbucan etc., care vor promova în Divizia“C” în vara lui 1968.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Septembrie 20158 Actualitate

Generaþiile desportivi din echipelestudenþeºti au dintot-deauna un farmecaparte. Am vãzut astaºi la rugbyºti, ºi la ceidin baschet, evident, ºila fotbal.

Cei de la veche

ªtiinþa Petroºanireuºesc de 17 ani sãse întâlneascã înfiecare an, la începutde septembrie, acolosus în “DealulInstitutului”. Mereu oîntâlnire ca într-opoezie, cu retrãirea

momentelor unei vieþipe care nu o poþi aveadecât ca student. Castudent-sportiv, astaînsemnând cevaaparte.

Oameni trecuþi deprima tinereþe gãsescaceeaºi plãcere în a-ºirememora “faptele dearme” din anii `60,`70 sau `80, aniimomentelor de glorie

pentru fotbaluzl stu-denþesc din DealulCalvaria, devenit înpopularul “DealulInstitutului”.

Am vãzut o altfel deªtiinþa Petroºani,diferitã oarecum ca ºiconcept faþã de ceeace se întâmplã în actu-alul fotbal universitar.Eu cred cã toþioamenii aceia, care au

îmbrãcat generaþiedupã generaþie tricoulªtiinþei Petroºani armai putea fizic sã facãfaþã rigorilor com-petiþiei, ar intra mâinepe teren º-apoi ar beacu plãcere o bere la“Brãdet”, ori ar fi sat-isfãcuþi de o masãbunã la cantinã. ªisomnul ar fi mai uºor,visele mai frumoase.

Henþ cu mâna

O altfel de “ªtiinþa”

Paginã realizatã de Genu TUÞU

EvenimentCOTE DE MAXIMÃ EMOÞIE, LA... COTA 720!

Facsimilul din revista “Fotbal (iunie 1967)când anticipa succesul ªtiinþei Petroºani

în campionatul Diviziei “C”

CVJ Nr 941 vineri 11 septembrie 2015

Documents

Transcript of CVJ Nr 941 vineri 11 septembrie 2015