CVJ NR. 627, VINERI 6 IUNIE 2014

Grevã neobiºnuitãîn minerit>>> PAGINAA3-A

Unii mai prietenidecât alþii

Înfrãþiþi cu cincilocalitãþi,

dar mai apropiaþide maghiari

>>> PAGINAA4-A

Au gãsit „portiþa”

Au primit zeci demii de lei la

disponibilizare ºis-au reîntors în

minerit>>> PAGINAA5-A

Ascultã vocea naturii

>>> PAGINAA6-A

Primãria Petrila ascãpat de asediul

oierilor>>> PAGINAA12-A

Bulevard deschis>>> PAGINAA5-A

Spânzuratã în casã>>> PAGINAA7-A

Politicienii cu vi-ziuni ºi manifestãri

extremiste, xenofobe

ºi naþionaliste trebuie izolaþi

>>> PAGINAA11-A

FrumuseþileParângului, promo-

vate pe Internet>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 627

Vineri, 6 Iunie 2014

ª i acum, în politica româneascã ”iar am început sã amestecãm personajele: lupul‘se cupleazã’ cu Scufiþa Roºie sau stã la masã cu capra ºi mãnâncã împreunã iezii,

Fãt-Frumos împreunã cu Cãpcãunul ‘se dau’ la Cosânzeana ºi tot felul de relaþiiîmpotriva firii ºi raþiunii Naþiunii Române. Partea rea însã e cã din toate acestealianþe de genul ‘dai mâna ºi cu dracul pânã treci puntea’, cu onoarea ‘nereperatã’,rãmane tot sãracul nostru partid... >>>>>> PPAGINILE 10-1AGINILE 10-111

Acum, pe scena politicã:

”Lupul stã la masã cu capra ºi mãnâncã

împreunã iezii”

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

A proximativ2.000 de

mineri de la mineleviabile au stat iericam o orã în sãlilede apel ca sãprotesteze. Ciudateste, însã, cã acce-sul presei a fostîngrãdit în interi-orul unitãþilorminiere, unde pânãla urmã reprezen-tanþii presei auintrat dar doar pen-tru câteva minute,cât li s-a permis.

Protestul de joidimineaþã al minerilordin Valea a fost unulcel puþin ciudat, iarpresa a avut accesulinterzis prin ordin dela directorul general.„Ni s-a spus cã nuaveþi accesul permis.Ce sã faceþi printre

mineri?”, a fost reacþiacelor din administraþie.Nu am avut decât sãpresupunem cã mineriisunt în grevã aºa cumau spus, iar pânã laurmã, directorul mineiLonea, Dacian Zamfira venit la poartaunitãþii ºi a permisaccesul presei în salade protest. „Puteþiintra pentru 10 minuteînãuntru!”, a fostdeclaraþia directoruluiminei Lonea, DacianZamfir.

Sãtui de problemelecu care se confruntã,minerii, abia dacã auvrut sã mai spunã carele sunt pãsurile. „Numai vrem nimic!Suntem sãtui de minciuni!”, au ripostatminerii, iar cei maimulþi nici nu au vrutsã-ºi spunã pãsurile.

Cât le este de greu

sub pãmânt orecunosc doar unii,pentru cã cei mai mulþise tem pentru locurilede muncã ºi s-au feritsã vorbeascã. Totuºi,toþi recunosc cã leeste din ce în ce maigreu ºi cã lipsurile sunttot mai mari. „Suntemgata sã facem orice casã ne continuãmmunca. Am protestat

cã ne lipsesc piese, lamineri le lipsescstâlpii TH. Nu suntbani pentru investiþii.Salariile sunt mici ºicu semnul întrebãrii.De asta suntem aici”,a spus un miner de laLonea. „Pânã ni seaprobã toate cererilesuntem în stare sãprotestãm. Vorbim desalarii. Salariile nu ni s-au mai mãrit, tonade cãrbune nici atât,

motorina a ajuns ca ºibenzina scumpã.Avem salarii mici. Nuam acum fiºa de platã,dar aveam salariul înanul 2000, 17 mili-oane de lei vechi platãºi acum am tot atât.Sunt dupã 22 de anilucraþi. Garnituri necumpãrãm noi, sape,de acasã, cu ce sãlucrãm.? Ni se spunecã s-au îmbunãtãþitcondiþiile. Cu ce? Cãne cumpãrãm noi?”, arãbufnit un miner dinsala de apel, în timpce colegii sãi au strigatîn cor UNITATE!.

În mijlocul lor, liderul ortacilor de lamina Lonea, TiberiuCozma le-a cerutoamenilor sã fie uniþiºi sã lupte pentrudrepturile lor.„Energeticienii aurãmas fãrã contract demuncã, mineriiurmeazã sã rãmânã ºiei fãrã contract colec-tiv de muncã din 10iunie, bugetul de veni-turi ºi cheltuieli abiaieri (n.r. miercuri, 4iunie) a fost aprobat înºedinþa de Guvern ºiavem informaþii cã seîncearcã sã ni se taiedin unele drepturi lanoul contract demuncã. ªi bineînþeles,

în timpul negocierilor,am avut niºte diver-genþe. Acesta a fostmotivul pentru caream declanºat conflictulde muncã”, a declaratTiberiu Cozma, liderde sindicat, membru însindicatul Muntele.

U n bugettrunchiat

Liderii Sindicatului„Muntele” suntnemulþumiþi de bugetulde venituri ºi cheltuieliaprobat de Guvern,altul decât cel discutatîn ultima perioadã cuadministraþia entitãþiienergetice. Iarpreºedintele sindicatu-lui, Petre Nica, spunecã s-a încercat chiar„intoxicarea” celorcare ºi-au exprimatacordul de a intra îngrevã, pentru a-i determina sã renunþela acþiunea de protest.„Aceastã grevã este lanivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraºi se desfãºoarã înlocurile pe care le-auprestabilit preºedinþiide departament. Dinpãcate, trebuie sãremarc cã, în urma

aprobãrii BVC, altuldecât cel discutat cuSindicatul Muntele, seduce o campanie deintoxicare, de dezinfor-mare cu privire ladesfãºurarea acesteigreve, astfel cã astãziam primit nenumãratetelefoane cu întrebareadacã se mai desfãºoarãacest protest.(...)Bugetul de Venituriºi Cheltuieli nu a avuto consultare cuSindicatul Muntele,care reprezenta obliga-þia angajatorului. (…)Urmeazã sã ne aºezãm

la masa negocierilorpentru ContractulColectiv de Muncã,începând de marþi.Ceea ce vom negociarãmâne de vãzut.Dorinþa noastrã este sãpãstrãm drepturilesalariaþilor, cel puþincele care au fost pânãacum”, a declaratNica.

Acþiunea de protest,la care ºi-au exprimatacordul sã participe1936 de angajaþi, aparcurs toþi paºii legali,iar angajatorul a fostnotificat despre organi-zarea grevei de avertis-

ment la toate sucursa-lele CEH, inclusiv lasediul administrativ.„Protestul trebuie sãreprezinte un semnalprin care încercãm sãne apãrãm locurile demuncã, în primul rând,ºi apoi drepturile dinContractul Colectiv deMuncã, care expirã încurând”, a mai spusliderul de sindicat.

Oficialii CEHrecunosc cã Guvernula aprobat o formã aBugetului de Venituri ºiCheltuieli nediscutatãcu sindicaliºtii. NicolaeDrãgoi, directorul ge-neral adjunct al CEHspune cã este vorba

despre un BVCîntocmit pe vremeafostului director alComplexului, DanielAndronache. „Nu estebugetul pe care l-amfãcut noi. Este un BVCtrimis la începutulacestui an”, a precizatDrãgoi. Actuala con-ducere a CEH s-a aflatjoi la Bucureºti tocmaidin cauza BVC apro-bat de Guvern, pentrua vedea dacã se maipoate schimba ceva.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014 Actualitate 3

Grevã neobiºnuitã în minerit

M aghiarii dinVarpalota –

Ungaria sunt ceimai buni prieteni auoficialilor dinPrimãria Petroºaniºi sunt nelipsiþi dela acþiunile impor-tante ale municipa-litãþii. Asta deºiadministraþia publi-cã localã a înfrãþitde-a lungul timpuluimunicipiul ºi cu alte4 localitãþi din afaragraniþelor þãrii.

Municipiul Petroºanieste înfrãþit cu cincilocalitãþi din afaragraniþelor þãrii, dar prietenia cu maghiariidin Varpalota este maistrânsã. Schimburi reciproce de experien-þã, vizite de ambelepãrþi, excursii pentrucopii sau planuricomune de viitor, toates-au regãsit pe par-cursul celor aproape16 ani de înfrãþireîntre cele douã locali-tãþi prietene. Oficialiidin Ungaria s-au aflatfoarte des în munici-piul Petroºani de cânds-a semnat protocolul,cu prilejul diverselorevenimente organizatede municipalitate, aºaîncât se simt aiciaproape ca la ei acasã,dar ºi viceversa este lafel de valabilã. „Relaþiade prietenie dintre celedouã oraºe a fost, de-alungul anilor, beneficãpentru cetãþenii ambe-lor localitãþi, în fiecarean, organizându-setabere pe bazã de reci-procitate pentru eleviidin ºcolile generale.

Astfel, în fiecare an,elevii cu rezultate bunela învãþãturã, potmerge la Varpalota, iarelevii din Varpalota, înaceeaºi perioadã, vinîn tabãrã la Petroºani.De asemenea, relaþiilede prietenie dintreinstituþiile celor douãlocalitãþi se manifestãpe diferite planuri, prinvizite oficiale, prindiverse expoziþii ºi târguri la care par-ticipã reprezentanþi aleambelor localitãþi, de-alungul timpului, prinbunele relaþii de cola-borare obþinându-seschimbul intercultural”,spun oficialii dinPrimãria Petroºani. În1998, prin Hotãrâreade Consiliu Local dinluna aprilie, s-a apro-bat înfrãþirea între celedouã oraºe, evenimen-tul oficial având loc ladata de 28 august1998, la Varpalota,

Î ncã 4 prieteniinternaþionali

Puþin sunt cei careºtiu însã, cãPetroºaniul nu esteînfrãþit doar cu locali-tatea maghiarã, ci maiare fraþi administrativiºi în alte þãri. Astfel,pânã la ora actualã,Petroºaniul a semnatcinci documente deînfrãþire cu localitãþileBansko – Bulgaria,Ponte nelle Alpi –Italia, Nova Zagora –Bulgria, dar ºiSmedjebacken dinîndepãrtata Suedie.Din Bansko, o superbãstaþiune montanã dinBulgaria, oficialii dinPetroºani s-au inspiratcând au gândit proiectul de dezvoltarea staþiunii Parâng,sperând într-orelansare a turismuluide aici. Bansko, cu o populaþie deaproximativ 10.000locuitori, este una dintre cele mai moder-ne staþiuni de schi dinBulgaria. Oraºul se aflãla poalele munþilorPirin, chiar sub ceamai înaltã ºi mai fru-moasã parte a acestu-ia. Zona de schi seîntinde între 2000-2600 m altitudine ºigraþie facilitãþilor exce-

lente pentru schi ºipentru alte sporturi deiarnã, combinate cuarhitectura unicã aoraºului, Bansko s-atransformat, de-a lun-gul anilor, într-una din-tre destinaþiile favoritepentru schi ºi snow-board din Europa.Înfrãþirea dintre celedouã oraºe s-a realizat,într-un cadru festiv, laPrimãria municipiuluiPetroºani, în data de24.10.2008.

Despre prietenia cuNova Zagora se ºtiuîncã ºi mai puþine, deºidateazã din anul2002, când a fostaprobatã înfrãþireaprintr-o hotãrâre aConsiliului Local.

Cât priveºte locali-tatea Smedjebacken –Suedia, lucrurile suntparcã ºi maiînceþoºateSmedjebacken se gãseºte în parteacentralã a Suediei ºi adevenit, în anul 1990,unul dintre municipiileecologice ale þãriirespective.Colaborarea dintreperoºeneni ºi suedezi afost pusã în cadrulProiectului „EU-Villages-meeting pointsfor citizens in Europe(„Oraºe în Europa-puncte de întâlnirepentru cetãþenieuropeni”), derulatîntre 2006-2008, lacare municipiulPetroºani a participat, alãturi deSmedjebacken ºi alte 2 oraºe din Cipru ºiIrlanda. Prin HCL

342/20.12.2007 s-aaprobat Acordul deînfrãþire între munici-piile Petroºani ºiSmedjebacken, iarînfrãþirea oficialã aavut loc, în cadru festiv, cu participareareprezentanþilorautoritãþilor localeimplicate, în03.03.2010, laPetroºani.

C entrul pentrucopiii cu

Sindromul DownDe la italienii din

Ponte nelle Alpi,Petroºaniul are, înschimb, un moderncentru pentru copiii cuSindromul Down ºi nunumai. În anul 2002,ia fiinþã, la Petroºani,„Asociaþia ComitatoPollicino - un surâspentru copiii dinRomânia” al cãrei

obiectiv principal, încãde la început, a fostconstruirea unui edifi-ciu care sã gãzduiascãcopiii cu problemespeciale. În august2005 se încep lucrãrilela Casa Pollicino, iarpeste doi ani au

demarat ºi lucrãrile deinstalaþii ºi finisaje careau fost efectuate înspecial prin contribuþiagrupurilor de voluntaridin zona Belluno. CasaPollicino reprezintã ºiastãzi un edificiuextrem de importantatât pentru copiii cuprobleme speciale câtºi pentru pãrinþii aces-tora. Înfrãþirea dintrecele douã localitãþi s-arealizat în noiembrie2003, la Ponte nelleAlpi.

Întrebarea este,totuºi, de cePetroºaniul este, saucel puþin pare, mai prieten cu maghiariidecât cu restul„fraþilor”, iar aceºtiasunt mai prezenþi laactivitãþile derulate demunicipalitate. NicolaeTaºcã, purtãtor decuvânt al Primãriei

Municipiului Petroºanine oferã explicaþia:„Aceºtia sunt maireceptivi la propunerilevenite din parteaadministraþiei publicelocale decât ceilalþi”.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 20144 Actualitate

Unii mai prieteni decât alþii

Înfrãþiþi cu cinci localitãþi, dar mai apropiaþi de maghiari


A u lucrat înminerit, de

unde au ales sãplece, iar acum s-aureîntors în subteran.Cel puþin cinci foºtiortaci au promovatconcursul organizatde ComplexulEnergetic Hunedoarapentru 75 de posturide „miner debutant”.

Nimic nu-i împiedicãsã se reangajeze înminerit, chiar dacã s-audisponibilizat ºi au bene-ficiat de salarii compen-satorii. Cel puþin cincifoºti ortaci, care au ple-cat din minerit, au fostdeclaraþi admiºi la con-cursul organizat de CEHpentru 75 de posturi demuncitori necalificaþi laminele Lonea ºi Vulcan.„Pe formularele deînscriere exista o rubricãîn care candidatul trebuiasã precizeze unde a mailucrat. ªase dintre cei 75declaraþi admiºi au speci-ficat cã au mai lucrat înminerit”, a spus NicolaeDrãgoi, directorul gener-al adjunct al CEH. Uniidintre ei au primit, laplecarea din sistem, plãþicompensatorii, pe lângãcelelalte mãsuri de pro-tecþie financiarã pre-vãzute de legislaþia învigoare, respectiv veni-

turi în completare ºi aju-tor de ºomaj, dar acestlucru nu i-a împiedicat sãse înscrie la concurs.

N u pot fiîmpiedicaþi

sã se întoarcãNumai în toamna

anului trecut, deexemplu, 500 demineri de la minelePetrila, Paroºeni ºiUricani din ValeaJiului – care aparþinde SocietateaNaþionalã deÎnchideri de Mine -au fost scoºi din sis-tem prin programulde concedieri colec-tive, iar oamenii auprimit plãþi compen-satorii în valoare de32.500 de lei brutfiecare. Dupã primeledisponibilizãri masivedin mineritul Vãii

Jiului, din 1997 – 1998,când mii de ortaci ºi-aupãrãsit locurile demuncã, oamenii s-auplâns cã au fost pãcãliþiºi cã nici nu se mai potîntoarce în minerit, pen-tru cã li se interzice. Oprevedere legalã, însã,

cel puþin în acestmoment, nu existã.„Niciunde în legislaþie nueste prevãzut acest lucru.În plus, anul trecut amfost reclamat la ConsiliulNaþional ÎmpotrivaDiscriminãrii pentru cãera prevãzutã limitã devârstã, ºi ni s-a comuni-cat cã nu avem dreptulsã luãm dreptul la muncãniciunei persoane,indiferent de vârstã, sex,localitate de domiciliu,etc”, a precizat directorulNicolae Drãgoi.

Pentru cele 75 de pos-turi scoase la concurs deCEH pentru mineleLonea ºi Vulcan s-auînscris 505 tineri, careau avut de susþinut untest grilã ºi o probã prac-ticã de “lopãtat” contra –cronometru. În mineledin Valea Jiului estenevoie de forþã demuncã proaspãtã, maiales cã de aproximativ14 ani nu s-au mai fãcutangajãri importante dinpunct de vedere numeric.Anul trecut s-au angajat60 de oameni la minaLupeni, dar sindicaliºtiispun cã, per ansamblulminelor viabile ar fi nece-sari sute de oameni înplus, iar un miner seformeazã în cel puþinºapte ani.


Cei de la RegionalaCFR Timiºoara audecis sã facã miciinvestiþii pentru sigu-ranþa conducãtorilor

auto care

tranziteazã zona, darºi pentru bunul mersal trenurilor.

“Se executã lucrãride înlocuire a insta-laþiei cu semibarierã la

aceastã trecere lanivel, vechea instalaþieeste una mai veche,ºi-a cam trãit traiul,punem una mai nouã.Trecerea asta este cumari probleme, cutrafic foarte intens ºinecazul vechii instalaþiiera cã avea o sensibili-tate sporitã la micidefecþiuni. Orice atin-gere a semicumpeneiide cãtre un automobilcare încãlca legeaatunci când forþa trecerea în timp ce seînchidea, aducea olipsã de control a par-cursului în instalaþie ºide aici toate trnurilecirculau cu viteazãredusã pentru cã era o

neregulã în instalaþie”,a declarat Dorelªchiopu, reprezentantCFR Petroºani.

Vechile bariere s-au stricat datoritãconducãtorilor autocare de multe ori auforþat trecerea.

“Aceastã nouãinstalaþie va contribuila evitarea acestorneajunsuri, totuºi trebuie sã înþeleagãtoþi ºoferii cã barierelesunt puse pentru a-iproteja ºi nu pentru a-iîmpiedica. Instalaþiiletrebuie pãstrate”, amai spus sursa citatã.

Traficul spreColonie a fost

restricþionat pe par-cursul acestei zile pentru ca muncitoriide la CFR sã executeîn condiþii oprimelucrãrile.

“Regional CFR dela Timiºoara a cerutajutorul Primãrieimunicipiului Petroºanipentru restricþionareacirculaþiei pe stradaTimiºoarei pentru a seînlocui bariera careleagã stradaTimiºoarei deCartierul Colonie”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Monika BACIUMonika BACIU

Bulevard deschis

Î n urmã cu doi ani, consilieriilocali de la Petroºani au decis

sã restricþioneze traficul rutier pebulevardul din localitate în timpulweekendului pentru a le permiteaccesul pietonilor, bicicliºtilor ºi alcelor cu role.

Anul acesta edilii nu vor mairecurge la aceastã mãsurã pentru cãdupã primul an au constatat cã mãsuranu a avut rezultatul scontat.

„Nu cred cã mai închidem. Aceastãmãsurã pe care am luat-o anii trecuþinu a fost la nivelul aºteptãrilor în sen-sul în care sã fie un aflux foarte marede pietoni. Deocamdatã este suficientparcul Carol Schreter ºi Centrul Civicºi dacã se impune vom lua aceastãmãsurã, dar deocamdatã din momen-tul în care am refãcut ºi centrul civicatunci închiderea bulevardului nu maiare utilitate”, a declarat primarulmunicipiului Petroºani, Tiberiu IacobRidzi.

Pietonii, bicicliºtii, dar ºi tinerii curole au la dispoziþie mai multe zone deplimbare. Centrul civic ºi parcurile dinlocalitate sau chiar zona de la Brãdetsunt optime pentru a desfãºura activ-itãþi în aer liber.

Monika BACIU Monika BACIU

Au gãsit „portiþa”

Au primit zeci de mii de lei la disponibilizare ºi s-au reîntors în minerit

Bariere moderne spre Colonie D upã ani de zile în care au funcþio-

nat nu tocmai la parametric nor-mali, barierele de la trecerea cu caleaferatã spre cartierul Colonie a munici-piului Petroºani au fost schimbate.

Monika BACIU

“E o acþiune orga-nizatã de AsociaþiaProParâng este oexpoziþie de materialereciclabile, desene peasflat, e o iniþiativãlãudabilã ºi încurajãmsã facã astfel de acþiu-ni, în primul rând pen-tru cei mici pentru cãei sunt viitorul nostruºi pentru ei facemtot”, a declarat pri-marul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi.

La invitaþie aurãspuns prezent toateºcolile din municipiulPetroºani care aupregãtit diferiteobiecte pentru aceastãacþiune.

“Acþiunea este dedi-catã Zilei Mondiale a

Mediului, o organizãmpentru a doua oarã,am organizat-o ºi anultrecut. Anul acesta amorganizat-o afarã ºi nebucurãm foarte multcã am avut o prezenþãfoarte numeroasã,foarte mulþi copii micicare au desenat, aurãspuns invitaþiei toateºcolile ºi toate colegiileºi avem multeexponate. Este impor-tant sã îi învãþãm pe

copii sã pãstrezemediul curat, ei suntînvãþaþi, dar noi caasociaþie cu grupanoastrã de copiiPrietenii Munþilorîncercãm sã trans-mitem acest mesaj”, adeclarat CarmenDamian, profesor.

Evenimentele aufost organizate de pri-etenii munþilor ºianume de cei de laAsociaþia ProParâng

care au þinut sãmarcheze aceastã zi.

“De ziua mediuluirealizãm proiectecomunitare. De dataaceasta am realizatcâteva obiecte dinmateriale reciclabileprintre care ºi câtevarochiþe din pungi, hâr-tii ºi materiale care numai pot fi folosite.Sperãm sã înveþe sãrecicleze, dar dinpãcate nu se punefoarte mult accent pelucrul acesta, nu sun-tem educaþi în spiritulacesta”, a declaratCazimir Radvanski,

preºedintele AsociaþieiProPArâng.

ªi prietenii apelorvor organiza o acþiuneînsã aceasta va avealoc la sfârºitul sãp-tãmânii.

“Noi pentru ZiuaMediului am pregãtit oacþiune pe care o vomface duminicã, nebucurãm cã e ziuamediului a foat organi-zatã tot de copii. Noi,prietenii apei vomface o altã acþiune fru-moasã pe CheileJieþului. Copiii vor lua

angajamente de la ceicare sunt pe malulapei cã o sã aibã grijã

de apã”, ne-a spusImre Szuhanek,preºedintele AsociaþieiPetroAqua.

O fetiþã a purtat deziua mediului un tricoucu un mesaj reprezen-tativ ºi anume “ascultãvocea naturii”

“Natura îmi spunecã trebuie sã o îngtijimpentru cã dacã nu arfi nu am putea sãtrãim”, spune fetiþa.

Programul deMediu al OrganizaþieiNaþiunilor Unite

(UNEP) recomandãpentru ediþia din2014, ca manifestãrilesã se axeze pe pro-tecþia ce trebuie acor-datã insulelor mici dinîntreaga lume,ameninþate tot maimult cu dispariþia, caurmare a creºteriinivelului mãrilor ºi aoceanelor datoritãschimbãrilor climatice,având ca slogan"Ridicã vocea ta, nunivelul mãrii !" ("Raiseyour voice, not sealevel!"). Tema a fostaleasã în contextul încare ONU a declaratanul 2014 ca AnInternaþional alStatelor Insulare Mici(SIDS) aflate în curs dedezvoltare, þinând contde impactul negativprodus de schimbãrileclimatice, dezastrelenaturale, creºtereanivelului mãrii asuprainsulelor mici dinîntreaga lume ºi cât devulnerabile sunt aces-tea la astfel defenomene naturale.


Monika BACIU

“Am venit aici cuocazia zilei mediului.Am venit ºi am zis cãne trebuie parcuri,piste pentru bicicliºtiºi alte lucruri”, spuneun copil.

Edilii de la Petrilale-au promis celormici cã vor încerca sãrealizeze cât maimulte locuri de joacã.

“Am rãmas sur-prins plãcut cândastãzi ne-au vizitatcopiii de la GrãdiniþaPN2, au cântat cân-tece, ne-au spus câteºtiu despre mediu ºi

ne-au spus cum ºtiu eisã protejeze mediul,lucru pe care dinpãcate oameni marinu le ºtiu sau nu lerespectã. Am ânþelesºi doleanþele ºi solic-itãrile lor ºi vomîncerca sã le punemîn practicã. Ei vor

piste de biciclete,piste de role, negândim ºi o sã gãsimsoluþii”, a declaratVasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.

La finalul vizitei,cei mici au primit dinpartea administraþieilocale dulciuri.

Au cerut locuri de joacã

C opiii ne atrag atenþia cã trebuie sã pãstrãmmediul curat. Mai mulþi copii de la o grãdiniþã

din Petrila le-au fãcut o vizitã celor din administraþialocalã cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului. Cei mici neatrag atenþia cã trebuie sã pãstrãm mediul curat. Ceimici au solicitat administraþiei mai multe lucruri.

Ascultã vocea naturii

D esene pe asflat, obiecte realizate din materialereciclabile, rochii din hârtii sau pungi, toate aces-

te lucruri au fost realizate ºi expuse de copii laPetroºani. Acþiunile au avut loc în cadrul Zilei Mondialea Mediului, zi serbatã în fiecare an în data de 5 iunie.La eveniment au luat parte ºi reprezentanþii adminis-traþiei locale de la Petroºani care spun cã un mediucurat ne asigurã un trai sãnãtos.

Diana MITRACHE

Apropiaþii femei spun cãaceasta nu a mai suportatdesele certuri cu soþul ei ºi

a vrut sã moarã. Femeia de40 de ani din Petroºani afost gãsitã joi la prânz derude, într-o încãpere dincurtea casei în care locuia,atârnând în ºtreang.Martorii povestesc cãdescoperirea a fost fãcutãde o rudã, care imediat i-atãiat cordelina cu care aîncercat sã se spânzure ºi a

sunat la 112. Un echipajSMURD s-a chinuit minuteîn ºir sã o resusciteze ºipânã la urmã i-au gãsit pul-sul. Din pãcate, însã,

femeia are ºanse minimede supravieþuire.

„Am fost solicitaþi pentruo tentativã de suicid prinspânzurare. Am ajuns lafaþa locului primii cuechipajul SMURD, amefectuat în prima fazãmanevrele de resuscitare,am reuºit sã îi readucempulsul periferic, iar între

timp am solicitat unechipaj de la ambulanþã. Cuajutorul lor i-am adus ºi unpic de tensiune ºi am trans-portat-o la unitatea deprimire a urgenþelor”, adeclarat plutonierul majorFlorin Zaharia, comandan-tul echipajului SMURD,care a intervenit.

Femeia a fost gãsitãatârnând în ºtreang decãtre o rudã, iar vecinii sãispun cã nu se mai înþelegeacu soþul, care rãmãsese fãrãserviciu ºi nu mai reuºeausã facã faþã problemelor.Dar puþini sunt cei care ºtiuexact ce s-a întâmplat de aluat aceastã decizie radi-calã. „Nu ºtiu nimic. În

casã la ei nu am umblat, nuºtim…”, a spus o vecinã afemeii. O alta, însã, ne-aspus cã vina o are soþul ei.„De câte ori i-am zis sã îºicaute de lucru ºi sã nu maifie atât de gelos.Acum…rãmâne copilul fãrãmamã?”, a spus femeia

care locuieºte în bloculapropiat.

Din pãcate, însã, para-medicii care au adus-o însimþiri spun cã femeia aremici ºanse sã trãiascã.„Sincer, sunt sceptic, destulde reduse. Nu pot sã vãspun mai multe detalii”, amai adãugat cel care a salvat-o pe femeie.

Femeia locuia în aceacasã cu soþul ºi fiica lor. Eaa fost transportatã la spi-talul de urgenþã dinPetroºani, unde medicii auîncercat sã o aducã însimþiri.

Femeia a fost internatãpe secþia de terapie inten-sivã, iar soþul ei a avut dedat declaraþii criminaliºtilorcare l-au aºteptat acasã.


Monika BACIU

“Noi nu avem posibili-tatea sã verificãm prin fap-tul cã conform legilor învigoare, noi ducem apa lalimita proprietãþii. Deacolo este problema soci-etãþii, a beneficiarilor.

Nici dacã ne-ar chema,noi nu avem oameni caresã poatã sã meragã sãdetecteze pierderile ºi esteproblema strict personalãa Spitalului de Urgenþã

Petroºani.Trebuie sãrezolve dum-nealor dacãexistã pierderi”,a declarat CostelAvram, direc-torul general alSC ApaServValea Jiului.

Proprietariicare au probleme de acestgen trebuie sã apeleze laservicii de specialitate pen-tru a remedia defecþiuni.

Cei de la ApaServ nu auposibilitatea de a identificaprin mijloace modernepierderile.

Pierderile la apã, problema beneficiarilor

P ierderile la apã din imobil sau din unitãþile particulare, suntresponsabilitatea proprietarilor. Spitalul de Urgenþã din Pe-

troºani consumã aproape de 400 de metri cubi de apã lunar, iar ma-nagerul unitãþii a precizat cã existã pierderi pe coloanã. Potrivitresponsabililor de la ape, identificarea pierderilor ºi remedierea pro-blemelor þine strict de proprietari.

Spânzuratã în casã

N u a mai suportat necazurile de zi cu ziºi ºi-a pus ºtreangul de gât. O femeie

de 40 de ani din Petroºani a fost salvatã înultima clipã din ºtreang de o rudã apropi-atã, iar paramedicii SMURD s-au luptat zecide minute sã o readucã în simþiri. ªanselede supravieþuire sunt, însã, minime.

Printre acestea seregãsesc ºi MunþiiParâng.

Vã prezentãm ºi noipunctele de interesdescoperite ºi promo-vate de cei de la YahooNews România.

Carmen COSMAN – PREDA

M ãreþiaVârfului

Parângul Mare

Singurul vârf muntosdin Parâng care trecede 2.500 de metri,Parângul Mare (2.519m) este al patrulea celmai înalt vârf dinRomânia. Este, toto-datã, cel mai înalt vârfdin România care nueste în Munþii Fãgãraº.Vârful poate fi vizitaturmând un traseu mar-cat cu bandã roºie ceporneºte din Complexulturistic Parâng ori unaltul, marcat identic,

care porneºte dinObârºia Lotrului ºiinclude ºi o trecere pela lacul Gâlcescu.

A meþitoarelecascade

În zona MunþilorLatoriþei gãsim treisuperbe cascade (MoaraDracilor (foto),Boroncioaia ºi Apa

Spânzuratã). Prima, sit-uatã pe râul Latoriþa desus, are o înãlþime de25 de metri.

Tot 25 de metri areºi Boroncioaia, situatãpe Latoriþa de jos.

Nu existã niciun

traseu marcat spreaceste superbe cascade,dar oamenii locului ºtiusã vã ghideze. CascadaApa Spânzuratã, înaltãde 35 de metri, se aflãpe Cheile Latoriþei ºipoate fi admiratã chiarºi din maºinã.Obiectivul se aflã pedrumul de acces cãtreComplexul Turistic"Tudor Petrimanu".

O chii albaºtriai lacurilor

Situat la 1925 demetri altitudine, laculGâlcescu (sau Câlcescu)se aflã la câteva ore demers de superba ºosea

montanã Transalpina.Este înconjurat de alte10 lacuri mai mici, iarimaginea tuturor aces-tor lacuri, vãzute de pecreastã, este fabuloasã.

P eºteraPolovragi

Aflatã la aproximativpatru ore de mers cumaºina de Bucureºti,Peºtera Polovragi esteuna dintre cel mai mariºi mai misterioase cav-itãþi stâncoase dinRomânia. Speologiisunt siguri cã peºteraare peste 10,3 kilo-

metri ºi încã nu suntsiguri cã i-au dat decapãt. Existã chiar oteorie potrivit cãreia oieºire din peºterã ar fitocmai laSarmisegetuza, înTransilvania. Vizitabilãeste doar o porþiune decirca 900 de metri, de-a lungul cãreia pot fivizitate numeroaseobiective. Amintim descaunul lui Zalmoxis –piatra pe care se spunecã stãtea zeul; cup-toarele – unde ardeaudacii planta polvraga,pictura realizatã decãtre un cãlugãr întehnica negru de fum,reprezentând simbolulmorþii; IzvorulSperanþelor, din spatelecãruia se întrezãreºteMaica Domnului cuPruncul în braþe; Boltaînsângeratã; CameraAlbã; Bolta Divinã.

Autorul bizaruluidesen de care amamintit mai sus estepreotul Pahomie care,în anul 1607, a stataici, în beznã, alãturi devietãþile subpãmântene,vreme de ºaºe luni.

P eºteraMuierii

Aflatã în comunagorjeanã Baia de Fier,Peºtera Muierii are olungime de 7 kilometriºi este dispusã pe patruniveluri. Deºi o micãparte din peºterã estedeschisã publicului, înea pot fi admirate min-

unate stalactite, stalag-mite ºi coloane, precumºi o "Stâncã Însânger-atã", aceastã fiindnumitã astfel datoritãscurgerilor oxidului defier pe suprafaþa rocii,ºi "Cascade împietrite".În Cupola peºterii,înaltã de 17 metri, seaflã ºi o colonie delilieci. În peºterã au fostdescoperite resturiumane vechi de 30.000de ani, dar ºi urºi decavernã complet pietri-ficaþi.

T ransalpinaridicã Rânca

ConstruireaTransalpinei a transfor-mat Rânca într-o marestaþiune montanã, ceamai vizitatã din întreagaregiune a Olteniei.Staþiunea se aflã lacirca 63 km de TârguJiu, la 100 km deRâmnicu Vâlcea ºi la130 km de oraºulHunedoara. În ciudaaspectului de ºantiercare ºtirbeºte imagineastaþiunii de ani întregi,Rânca atrage prin priv-eliºtile formidabile ºi,iarna, prin pârtiile salede schi, perfecte pentrucei care vor sã înveþeacest sport. Vara, prin

pãdurile ºi pecrestele dinapropierea staþiu-nii se poatemerge la cules demure, zmeurã ºiafine. Tot vara,dar ºi la începutultoamnei, pãduriledin zonã suntcutreierate decãutãtorii de ciu-perci, hribii fiindvânduþi pe banibuni la centrele decolectare.

C ea maiînaltã ºosea

din România

Transalpina (marcatãpe hãrþile rutiere ca DN67C) este cea maiînaltã ºosea montanãdin România (atinge2.145 de metri în pasul

Urdele). Drumul facelegãtura între oraºeleNovaci ºi Sebeº, dinGorj, respectiv Alba.ªoseaua montanã,lungã de aproape 150km, trece prin 4 judeþe(Gorj, Vâlcea, Sibiu ºiAlba) ºi traverseazãMunþii Parâng de la sudla nord. Drumul trece lamicã depãrtare de câte-va vârfuri importante

din Parâng, cum ar fiDengheru (2.084 m),Pãpuºa (2.136 m),Urdele (2.228 m), Iezer(2.157 m) ºi Muntinu(2.062 m).

V idra, inimaalbastrã a

Parângului

Lacul Petrimanu ºiLacul Vidra. Ambelesunt lacuri de acumula-re, iar primul îl ali-menteazã pe cel de-aldoilea. Petrimanu seaflã la 1130 m altitu-dine ºi se întinde pe unsuprafaþã de 17hectare. Apa ajunge înlacul Vidra printr-ogalerie subteranã dinMunþii Latoriþei. LaculPetrimanu este extremde bogat în pãstrãv.

Uriaºul lac de acu-

mulare Vidra, întins pe1240 de hectare, asigu-ra alimentarea cu apa aunei hidrocentrale sub-terane cu o capacitateuriaºe, de 510 MW.Lacul are o lungime de8 km ºi o lãþime max-imã de 1,4 km, fiindadesea folosit de loturilede canotaj ºi kaiac-canoe ale României.

Frumuseþile Parângului, promovate pe Internet

F rumuseþile Parângului trebuie descoperite ºi apreciate chiar de cei care nu au ajuns în zonã, aºa

cã munþii sunt promovaþi pe Internet. Yahoo NewsRomânia a demarat o amplã campanie pentru promovareaunor obiective turistice formidabile din Munþii Românieiºi în fiecare zi prezintã o listã de obiective din diversegrupe muntoase ale þãrii.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 20148 Turism Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 201410 Politic

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

În aceste zile cândpe scena politicãromâneascã se face ºise desface, nimeni nuºtie exact ce anume,cetãþenii privesc bul-versaþi ºi ”acompani-azã” spectacolul cucuvinte grele. Estefiresc pentru cã aufost înselaþi iar ºi iar,fãrã ruºine. Am încer-cat sã discutãm despreaceste lucruri chiar culideri locali ai partide-lor politice, dar unii seferesc, toþi sunt nesin-ceri pentru a nu seabate asupra lorsancþiunile mai marilor, puþini suntaprigi în a-ºi exprima

opinia suburban, cuacuze ºi înjurãturi, iaralþii o iau pe dupãvreo ºapte copaci fiindsiguri cã cel din faþalor este, cel puþin,prost.

Ca urmare, ne-am

adresat primului liberaldin Valea Jiului, celcare a avut carnetulde PNL-ist cu numãrul116 la nivel naþionalºi care a fost însãrci-nat de RaduCâmpeanu, imediatdupã revoluþie, sã înfi-inþeze prima organiza-þie liberalã din ValeaJiului, la Lupeni,devenind cel dintâiconsilier judeþean alPNL, dar ºi cel maitânãr. Este vorba deDragoº Vonica, un liberal prin structurã –prin gândire ºi faptã.

Dupã 13 ani dezbatere într-o zonãostilã ºi manipulabilã,

a pãrãsit þara ºi aajuns om de afaceri înValencia, apoi înLondra dovedind cãeste liberal pur sânge.Este mereu conectat laþarã ºi care ºtie cãpolitica este o curvã,

cã totul este negociabilºi posibil. Dar ceea ceface diferenþa este atitudinea – poate fivorba de o curvã declasã, o curtezanã, sau

de o ”traseistã” –curva de pe centurã…

Mai mult, Vonicavedepãdurea,fãrã a-iintracopacii înochi caresã-iobturezevederea ºinici nu area se temede prigoanacare acuprinsRomânia îninteriorul

aceluiaºi partid.Dragoº Vonica a

vorbit despre coagu-larea dreptei, mai pre-cis desprefuziunea/absorbþiaPNL cu PDL, ºidespre scena politicã

ca o consecinþã a ima-turitãþii noastre, aalegãtorilor, încât amfãcut posibil ceva degenul ”lupul stã acumla masã cu capra ºi

mãnâncã împreunãiezii”…

”Aºa cum vãspuneam acum cevavreme, prin structurafirii mele nu m-am"aplecat" în tinereþe,darãmite acum la 50de ani…

În lunga istorie aPNL, care începeodatã cu înfiinþarea sala 24 Mai 1875, rolulacestuia a fost acelade a aduce noul ºi acontribui, prin tezeleelaborate de membriicelor 87 de cabinete,la modernizareaRomâniei, la aducereaþãrii noastre la acelaºinivel cu celelalte þãriale Europei.

Dupã 1989, ºiniciodatã înainte, auapãrut fuziunile, careîn opinia mea au fost

fãcute numai ºi numaiîn scop electoral pen-tru a strânge unnumãr mai mare devoturi dupã care s-audestrãmat aproape lafel de repede cum s-aucreat.

Când eram copilvedeam în fiecaredupã-masã pe veciniibunicului meu de pestr. Brazilor, dinPetroºani, cum sereuneau pe la câte-ocasã ºi purtau discuþiiaprinse în jurul vre-unui aparat de radiounde se ascultaEuropa Liberã. Atuncil-am întrebat pebunicul despre ce sediscutã ºi de ce el nuparticipã niciodatã laaceste discuþii. Eu mãgândeam cã poatefindcã el e neamþ... Elmi-a rãspuns liniºtit, înfelul lui direct, cã sediscutã despre politicã,care în opinia lui e ocurvã, iar el e omserios la casa lui ºi nu-l intereseazã. Deºila vremea respectivãnu am înþeles o iotãdin tot ce mi-a spus,am luat-o ca pe o teo-remã ºi nu am cerutalte explicaþii. Acum,dupã ataþia ani, înþe-leg ceea ce spuneabunicul.

Revenind însã lacele scrise anterior ºianume la alianþe PNL,nu cred cã se ajungeala toate acestea dacãelectoratul dãdeadovadã de puþinãmaturitate, desprecare nu putea fi vorbaîn 1989. Sã nu uitãmmineriadele, sã nuuitãm faptul cã puterea PCR a fostpreluatã de FSN, sãnu uitãm cã toatebunele de pe lumea

asta veneau de laDomnul Iliescu ºi toaterelele ni se trãgeau dela Raþiu ºi Câmpeanu.Sã nu uitãm cãmecanismul de dezin-formare comunist afost preluat de cãtreFSN, iar toate asteaau avut ca scop final"VOTAREA TRAN-DAHIRULUI".

Cu un sistem aºa debine pus la punct ºi cuun electorat, caredupã 40 de ani decommunism, a fostpreluat în forþã ºimenþinut la acelaºinivel de dezinformareºi îndobitocire sistematicã de cãtrenoua putere, am ajunsunde suntem.

Contrar basmelordin tradiþia popularãromâneascã, la noi, auînceput sã câºtigeteren personajele negative. Aºa au ajunssã câºtige minerii înfaþa "golanilor " dinPiaþa Universitãþii,bãieþii destepþi în faþaoamenilor de rând etc.

Toate aceste alianþeºi coaliþii au fostfãcute în scopul sur-clasãrii tradiþiei postdecembriste ºi deevitare a reajungerii laPartidul Unic.

Dar aºa cum totînþelepciune popularãromâneascã o spune"mã uit cu cine umblica sã-þi spun cineeºti"…

Din pãcate însã nus-a mai þinut seama deaceastã povaþã dinbãtrâni ºi iar amînceput sã amestecãmpersonajele: lupul "secupleazã" cu ScufiþaRoºie sau stã la masãcu capra ºi mãnâncãîmpreunã iezii, Fãt-Frumos împreunã cuCãpcãunul "se dau" laCosânzeana ºi tot felulde relatii împotriva firiiºi raþiunii NaþiuniiRomâne.

Acum, pe scena politicã: ”Lupul stã la masã cu capra ºi mãnâncã împreunã iezii”

ª i acum, în politica româneascã ”iar am început sã amestecãm perso-najele: lupul ‘se cupleazã’ cu Scufiþa Roºie sau stã la masã cu capra ºi

mãnâncã împreunã iezii, Fãt-Frumos împreunã cu Cãpcãunul ‘se dau’ laCosânzeana ºi tot felul de relaþii împotriva firii ºi raþiunii NaþiuniiRomâne. Partea rea însã e cã din toate aceste alianþe de genul ‘dai mâna ºicu dracul pânã treci puntea’, cu onoarea ‘nereperatã’, rãmâne tot sãraculnostru partid ai cãrui lideri nu sunt interesaþi decât de cum sã sebãlãcãreascã între ei sau cum sã acceadã la vârful piramidei fãrã sã se gândeascã la cadavrele pe care calcã în ascensiunea lor” – ing. DragoºVonica, primul preºedinte PNL al Vãii Jiului, de dupã 1989.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 2014 Politic 11

Partea rea însã e cã dintoate aceste alianþe degenul "dai mâna ºi cu dracul pânã treci puntea",cu onoarea "nereperatã",rãmane tot sãracul nostrupartid ai cãrui lideri nusunt interesaþi decât decum sã se bãlãcãreascãîntre ei sau cum sãacceadã la vârful piramideifãrã sã se gândeascã lacadavrele pe care calcã înascensiunea lor.

Din pãcate atunci cândnoi nu vom mai fi îi vajudeca Istoria, dacã maifoloseºte la ceva, câtdespre onoare "nereper-atã" sã sperãm ca ne-o"repereazã" dom’

Brãtianu, care, bietul deel, dacã s-ar scula din mor-mânt ºi ar vedea cum aajuns partidul liberal ºicine-i sunt urmaºii, s-ar

rãsuci ºi ar intra înapoi....”– a declarat primul liberal”pur sânge” din ValeaJiului, Dragoº Vonica.

Mulþi vor spune cã euºor de vorbit de departede þarã despre ce seîntâmplã cu noi, românii.

Dar când, ca liberal, caromân ºi mai ales ca omcucereºti o lume începândca culegãtor de cireºte ºisfârºind ca om de afaceriîn douã þãri – Spania ºiAnglia – în doar 10 ani,este dovada cã Vonica ºtiece spune ºi mai ales ceface.

De precizat cã afacerilesale se numesc ”CasaVonica”, iar tricolorul, pe

care scrie România, esteexpus la loc de cinste înlocaþiile sale din cele douãþãri.

Ileana FIRÞULESCU

Iuliu Winkler aparticipat, la discuþi-ile care au avut locjoi, în cadrulGrupului PPE dinParlamentulEuropean (PE), cuJean-ClaudeJuncker, candidatulPPE pentrupreºedinþiaComisiei Europene.

"Una dintre celemai obiºnuiteacuzaþii, repetatãchiar des în campa-nia electoralã, esteaceea cã UniuneaEuropeanã este oconstrucþie tehno-craticã, aproape deneînþeles pentrucetãþenii europeni,ºi cã nu are suflet.Eu cred însã cãParlamentulEuropean, alesdirect de cetãþeniieuropeni, este sufle-tul Uniunii.Împãrtãºesc poziþiaclarã a lui Jean-Claude Juncker,candidatul nostrupentru ComisiaEuropeanã, de arefuza orice dialogcu extremiºtii,xenofobii, naþion-aliºtii, cu orice fel

de anti-europeni.De asemenea,împãrtãºesc viziunea cu privirela necesitatea unuidialog con-structiv cugrupul socialist dinPE fãrã arenunþa lavalorile noas-tre, ci gãsindîmpreunãcompromisulpro-euro-pean. Dacãvrem sã con-struim uni-unea politicã, atunciavem nevoie decooperarea dintrecele douã marigrupuri politice dinPE ºi trebuie împre-unã sã reducem laminimum impactuliniþiativelor anti-europene", a afir-mat deputatul euro-pean al UDMR.

În intervenþiaavutã, Winkler amai spus cã, înopinia sa, în privinþa statelor dinEuropa Centralã ºide Est existã treimari probleme încare PPE trebuie sã

adopte o poziþieclarã. "Este vorbadespre libera circu-laþie. În continuare,ºefi de state ºi

guverne, fãrã a þinecont de AcordulSchengen, amânãaccedereaRomâniei ºiBulgariei în spaþiulde liberã circulaþie.Apoi, mai esteproblemaminoritãþilornaþionale autohtoneºi a grupurilor vor-bitoare de limbiregionale. "Uniþi îndiversitate" trebuiesã fie mai multdecât un slogan,trebuie sã devinãrealitate ºi de aceeaavem nevoie de uncadru european de

protecþie aminoritãþilornaþionale.

Iar a treia mareproblemã este cea acomunitãþilor roma.Avem nevoie derevizuirea Strategieiroma ºi de un planpe termen lung deimplementare aacesteia", a maispus europarlamen-

tarul UDMR.În cadrul discuþi-

ilor avute în GrupulPPE s-a discutat ºidespre faptul cãprogramul pentrucinci ani al viitoareiComisii Europenetrebuie sã fie rezul-tatul cooperãrii din-tre ParlamentulEuropean ºiComisie ºi nu unplan al ºefilor destate ºi guverneelaborat în ConsiliulEuropean aºa cumunii dintre aceºtiaºi-au manifestatdeja intenþia.

Politicienii cu viziuni ºi manifestãriextremiste, xenofobe ºi naþionaliste

trebuie izolaþi

D eputatul european Iuliu Winkler (UDMR,PPE) crede în necesitatea unui dialog con-

structiv în Parlamentul European între grupurilepolitice ale popularilor ºi socialiºtilor cu scopulizolãrii politicienilor cu viziuni ºi manifestãriextremiste, xenofobe ºi naþionaliste.

Edilii vor organiza o nouã licitaþie ºi astfelau scãpat de fermieriicare ameninþaserã cã-ºi vor duce cele450 de oi la pãscut încurtea PrimãrieiPetrila.

Mai mulþi crescãtoride ovine din localitateaPetrila au decis sãproteste în curteaprimãriei, dar nuoricum ci ºi cumioarele lângã ei, fiindnemulþumi de faptul cãedilii au concesionatprin licitaþie publicãpãºunile montane pecare ei îºi scoteau animalele la pãscut.Oamenii acuzauinterese ascunse aleunor potentaþi careurmãreau de faptmasa lemnoasã de pe

aceste terenuri.Protestatarii au cerutautorizaþie pentruprotest însã nu li s-aputut permite sã îºiducã animalele încurtea primãriei.Pentru a evita un scandal de proporþii,edilii i-au convocat peprotestatari, miercuriseara, la discuþii ºipentru cã fermierulcare câºtigase licitaþianu ºi-a achitat suma debani pentru conce-siune, edilii au decis

reluarea licitaþiei.Astfel, fermierilor carese plâng cã nu auunde sã-ºi pascã ani-malele, li se va oferiposibilitatea sã conce-sioneze terenurilemontane pe care ºi-aupãºunat, din strãmoºi,animalele. Protestulcare ar fi trebui sã abialoc ieri la primãrie afost amânat, cel puþinpânã dupã organizarealicitaþiei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

S ute de autorizaþii detaxi. La nivelul

municipiului Petroºanifuncþioneazã, legal, aproape200 de taxiuri, însã încã maisunt câteva zeci de locuridisponibile pentru care se vaorganiza licitaþie publicã.

“La nivelul municipiuluiPetroºani sunt înregistrate 160 de autorizaþii de taxi, în acestmoment sunt ocupate 162,urmând ca diferenþa dintre celeocupate ºi cele existente sã fiescoasã la licitaþie în toamna acestuian pe o procedurã care urmeazã afi stabilitã”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvând al PrimãrieiePetroºani.

Autoturismele destinate transportului public trebuie sã îndeplineascã o serie de criteriitehnice. La Petroºani nu a fostretrasã nicio autorizaþie din acest motiv.

“Colegii mei care se ocupã deacest lucru m-au informat cã nu au

existat cazuri în care autoturismelesã nu corespundã din punct devedere tehnic”, a mai spus sursacitatã.

Proiectul, publicat pe situlPrimãriei municipiului Petroºani,prevede aprobareas unui numãr de 12 amplasamente pentru staþiile de taxi cu 78 de locuri destaþionare ºi creºterea numãruluide autorizaþii pentru efectuareaserviciului de transport cu autoturisme de timp taxi de la 140 la 150.

De asemenea, în propunerea deproiect de hotãrâre de Consiliu,autoritãþile locale din municipiulPetroºani doresc sã aprobe un nou regulament de funcþionare a serviciului de taxi pe razamunicipiului Petroºani, dar ºi sãstabileascã un interval de tarifareminim ºi maxim pe caretaximetriºtii autorizaþi la Petroºanivor avcea voie sã-l practice. Astfel,iniþiatorii proiectului propun untarif minim de 1 leu/km ºi un tarifmaxim de 4 lei/km.

Monika BACIU Monika BACIU

Primãria Petrila a scãpat de asediul oierilor

A dministraþia publicã localã din Petrila a decis anularea licitaþiei privindconcesionarea pãºunilor, dupã ce câºtigãtorul de sãptãmâna trecutã n-a

virat suma de bani pentru care a concesionat terenul.

Taxiurile din Petroºani, condiþiitehnice optime de funcþionare

T

MariusMITRACHE

Echipele de inter-venþie au fost sesizatede prin apel deurgenþã 112, de cãtresoþia unui bãrbat, îndimineaþa zilei de joi,05 iunie a.c., în jurulorei 04.00, cu privire

la faptul cã, soþulacesteia, împreunã cuun alt bãrbat, au ple-cat în cursul dupã-amiezii de miercuri,04 iunie a.c., într-oexpediþie în PeºteraCioclovina, din ParculNaþional GrãdiºteaMuncelului-Cioclovinaºi nu s-au mai întors

acasã.“Jandarmii montani

împreunã cu salva-montiºtii au constituitechipe mixte decãutare ºi au pornitdupã cei doi bãrbaþi.În jurul orei 07.00,jandarmii montani ºisalvamontiºtii au iden-tificat maºina celor doi

bãrbaþi în apropiereapeºterii Ponorici dinParcul NaþionalGrãdiºtea Muncelului-Cioclovina. Totodatã

în zonã existau indiciicã cei doi au intrat înpeºtera Ponorici”,spun reprezentanþii IJJHunedoara.

Jandarmii montaniºi salvamontiºtii auanunþat echipeleSalvaSpeo din cadrul

Salvamont, special-izate în salvãri dinpeºteri, grote sau altezone speologice.

Membrii echipelorSalvaSpeo au gãsit înpeºtera Ponorici cincipersoane, trei bãrbaþiºi douã femei, douãdintre acestea fiind dealtã naþionalitate ºi auînceput operaþiuneade scoatere a acestoradin peºterã.

Dupã mai bine dedouã ore toate per-soanele au fost scoasedin peºterã ºi au fostpreluate de cãtreechipajul SMURDaflat la faþa locului, învederea evaluãrii stãriide sãnãtate, însã nu afost necesarãinternarea niciunuiadintre aceºtia.

Cinci persoane recuperate dintr-o peºterã din ParculNaþional Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina

C inci persoane, dintre care douã de altã naþionali-tate au fost recuperate joi de membrii echipelor

SalvaSpeo din peºtera Ponorici din Parcul NaþionalGrãdiºtea Muncelului-Cioclovina, dupã ce au plecat demiercuri într-o expediþie ºi nu s-au mai putut întoarce.

Circa 10.000 din-tre români au aleslitoralul, dar staþiunilemontane, cele baln-eare ºi agroturisticesunt ºi ele în topuldestinaþiilor alese deturiºti în aceastãperioadã. Potrivitdatelor FPTR, în acest

sfârºit de sãptãmânãprelungit unitãþile decazare vor primi cu25% mai mulþi turiºtidecât în orice altweekend din lunamai, pentru cã seanunþã vreme bunã.

Cu toate acestea,vor fi mai puþini

români în staþiuni încomparaþie cu aceeaºiperioadã a anului tre-cut, când au mers învacanþã circa 60.000de turiºti, dintre carenumai pe litoral30.000 de persoane.

În plus, anul acestasezonul estival începe

mult mai greu, partedin cauza vremii careîi þine acasã peromâni, parte dincauza bugetului totmai mic pe care îlalocã pentru concedii.

De Rusalii, hote-lierii din staþiunilemontane sau de lamalul mãrii vin înîntâmpinarea turiºtilorcu oferte speciale.

Astfel, în uneleunitãþi de cazare, tar-ifele sunt cu 30% maimici în aceastãperioadã. În plus, uniiproprietari oferã omasã festivã gratuitãde Rusalii. Cei carevor sã profite de zilelelibere pentru a serelaxa vor avea accesgratuit la saunã,piscinã sau pot încer-ca tratamentele deînfrumuseþare.

Conform acestuiact normativ de aces-te tichete de vacantapot beneficia per-soanale angajate cucontract individual demunca. Suma acorda-ta sub aceasta formanu poate depasi perpersoana/an fiscal,valoarea a sase salariiminime brute pe tara.

Printre cei care sevor bucura insa infiecare an de aceste

tichete de vacanta sidascalii. In timp cerestul bugetarilor potbeneficia de acestetichete numai daca

institutia va fi deacord, profesorii levor primi obligatoriu.

Tichetele de vacan-ta inlocuiesc primelede vacanta, ele fiindtiparite de firme spe-cializate, autorizate deMinisterul Finantelor.Tichetele vor putea fifolosite numai in uni-tatile autorizate deMinisterul Turismuluicare decid sa primeasca acestebonuri valorice.

Profesorii vor primi primi tichete de vacaþã

P otrivit Ordonantei de Urgentaprivind acordarea tichetelor de

vacanta, profesorii vor primii obligatoriu aceste bunuri. Legea a fostpublicata ieri in Monitorul Oficial.


Sâmbãtã, 7 iunie, ora 18:00 Preþ bilet 20 lei

Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” Petroºani

PREMIERÃ

Aproximativ 40.000 de români merg în vacanþãde Rusalii, cu 30% mai puþini ca anul trecut

A proximativ 40.000 de români vor pleca în vacanþãde Rusalii, cu 30% mai puþini decât anul trecut,

când sãrbãtoarea a fost la sfârºitul lunii iunie, când ele-vii erau deja în vacanþã, se aratã într-un comunicat alFederaþiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi de gând sã staþi cu familiaºi sã vã odihniþi, dar nu reuºiþi.De dimineaþã, se ivesc o serie deprobleme urgente. Nu vã esteuºor, dar reuºiþi sã vã descurcaþicu bine. Spre searã, vã pregãtiþipentru o cãlãtorie în interes defamilie.

Ar fi bine sã vã ascultaþi intuiþiaºi sã renunþaþi la o cãlãtorie dincare nu vã puteþi alege decât cupierderi. Astãzi aveþi toateºansele sã câºtigaþi un premiusubstanþial la un concurs.

Puteþi avea succes într-o activi-tate nouã, pe care o începeþiîmpreunã cu un prieten. Dupã-amiazã primiþi o sumã importan-tã, care vã face sã vã schimbaþiplanurile.

Împreunã cu persoana iubitã,faceþi planuri planuri ce potpãrea nerealiste, însã persev-erenþa vã ajutã sã dovediþi con-trariul. Dupã-amiazã este posibilsã vã certaþi cu o persoanã maiîn vârstã din familie, dar vã cal-maþi repede.

Staþi mai bine cu banii ºi sunteþiplin de entuziasm. Sunteþi într-oformã fizicã perfectã. Puteþi sãporniþi o afacere sau sã cãlãtoriþi,dar este o zi bunã ºi pentru întâl-niri romantice.

Dimineaþa aveþi un succes nes-perat într-o scurtã cãlãtorie deafaceri. Nu vã pierdeþi rãbdareadacã lucrurile nu merg în ritmulcare v-ar plãcea. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu partenerii deafaceri!

Dimineaþa este posibil sã primiþio sumã importantã, care vãprinde foarte bine. Poate sã fie omoºtenire sau platã pentru ocolaborare. Puteþi sã vã faceþiplanuri de viitor.

S-ar putea sã vã schimbaþi com-plet programul, dar nu este cazulsã vã faceþi probleme, pentru cãastãzi aveþi noroc. O persoanãmai în vârstã vã dã informaþiiutile pentru a demara o activitateprofitabilã.

Primiþi un cadou din partea uneipersoane dragi din familie, decare vã bucuraþi în mod deosebit.Capacitatea de comunicare esteexcelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþio problemã financiarã.

În cursul dimineþii, luaþi o decizieîn urma cãreia sunteþi nevoit sãvã schimbaþi programul. S-arputea sã fiþi contactat de câþivaprieteni, cu care faceþi pregãtiripentru o petrecere.

Uºurinþa în comunicarefavorizeazã relaþiile cu cu cei dinjur. Se întrevede o cãlãtorie îninteresul familiei. Puteþi aveacâºtiguri mari din activitãþi com-erciale.

Aveþi succes într-o cãlãtorie îninteres de afaceri. Aveþi rãbdareºi evitaþi discuþiile în contradicto-riu cu partenerii. În partea adoua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã maiveche.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:55 Opinii fiscale 11:00 România la CupaMondialã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 O datã-n viaþã

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Crima din casa mea (r)13:00 ªtirile Pro TV13:30 MasterChef (r)16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Mãrturie mortalã22:30 Pumnul de legendã

10:30 T3ch in 3 (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens16:00 Imagini incredibile dinlume 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Alvin ºi veveriþele 2

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:00 Baronii (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Am ales sã fiu român18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs - 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 Deschide Camera

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Butonul de panicã 21:30 X-Press 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Pentru cã te iubesc (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Forþa destinului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului23:00 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal: Polonia -Lituania23:45 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Acasã la Coana Mare22:30 Doom

Practic, anul trecut,veniturile totale ale popu-laþiei, medii lunare pe ogospodãrie au fost de2.559,1 lei, veniturilebãneºti medii aureprezentat 83,5% dintotal, iar cheltuielile totaleau fost, în medie, de2.317,4 leilunar/gospodãrie, cheltuielile de consummedii reprezentând 72%din total.

Potrivit rezultateloranchetei bugetelor defamilie, în anul 2013,veniturile totale mediilunare au reprezentat, întermeni nominali, 895,9lei/persoanã, în timp ceveniturile bãneºti au fost,în medie, de 2.137,5lei/lunar/gospodãrie(748,3 lei/persoanã), iarveniturile în naturã de421,6 leilunar/gospodãrie (147,6

lei/persoanã).Salariile ºi cele-

lalte venituriasociate lorau formatcea maiimportantãsursã de veni-turi, având pon-derea cea maimare în venituriletotale ale gospodãriilor(51,2%), în creºtere, faþãde anul 2012, cu 1,1%.

În plus, la formareaveniturilor totale alegospodãriilor, au con-tribuit veniturile dinprestaþii sociale (22,8%),veniturile din agriculturã(3,3%), veniturile dinactivitãþi neagricole inde-pendente (2,8%) ºi celedin proprietate ºi dinvânzãri de active din pat-rimoniul gospodãriei(1,6%).

O pondere importantã

deþin ºi veniturile înnaturã (16,5%), în princi-pal, contravaloarea con-sumului de produseagroalimentare dinresurse proprii (14,7%).

În funcþie de mediul derezidenþã, în anul 2013,veniturile totale medii peo gospodãrie din mediul

urbanau

fost

cu 32,1% mai mari decâtale gospodãriilor dinmediul rural ºi cu 11,7%mai mari faþã de ansam-blul gospodãriilor.

În mediul urban, veni-turile gospodãriilor auprovenit în proporþie de64% din salarii, de 22%din prestaþii sociale, veni-turile în naturã reprezen-tând 7,8% din total.

La nivel de cheltuieliale populaþiei, valoareatotalã a fost, în anul ante-rior, în medie, de

2.317,4 leilunar/gospodãrie (811,3lei/persoanã) ºi aureprezentat 90,6% dinnivelul veniturilor totale,în scãdere cu 0,1 puncteprocentuale faþã de anul2012.

Principalele destinaþiiale cheltuielilor efectuatede gospodãrii au fost:consumul de bunuri ali-mentare, nealimentare,servicii ºi transferurilecãtre administraþia pub-

licã ºi privatã ºi cãtrebugetele asigurãrilor

sociale, sub formaimpozitelor, contribuþiilor,cotizaþiilor, precum ºiacoperirea unor nevoilegate de producþiagospodãriei (hrana ani-

malelor ºi pãsãrilor, platamuncii pentru producþiagospodãriei, produsepentru însãmânþat, ser-vicii veterinare etc.).

Conform INS, în ceeace priveºte mãrimea ºistructura cheltuielilortotale de consum, nivelulmediu lunar pe ogospodãrie este mai mareîn urban faþã de rural cu478,2 lei, iar cel pentru consumul alimentar este mai marecu numai 43,4 lei.


RestricþiiS.C Apa Serv Valea Jiului

S.A Petroºani anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile pentru: Vineri 06.06.2014în oraºele:

- Lupeni - între orele09:00 - 20:00.

Zona afectatã: CartierBraia. Motivul restricþiei:Anulare reþea veche ºi cuplare reþea nouã str. Calea Brãii - Ardealului.

Cheltuielile lunare ale unei familii, aproape la acelaºinivel cu media veniturilor totale lunare, în 2013

V eniturile totale, ca medie lunarã, aleunei familii din România s-au cifrat,

în 2013, la 2.559 lei, în timp ce cheltu-ielile s-au ridicat la 2.317,4 lei, cea maimare parte având ca destinaþie plata fac-turilor, taxelor ºi impozitelor, dar ºi con-sumul de bunuri alimentare, aratã dateleInstitutului Naþional de Statisticã /INS/.

Monika BACIU

Reprezentanþii sindi-catelor aratã cã tot maimulþi dascãli nu vor sãparticipe la Bacalaureatpentru cã nu sunt bineplãtiþi, iar responsabili-tatea este foarte mare.

„Un profesor primeºte19 lei /zi pentru asistenþãºi trei lei pentru o lucrarecorectatã la acest examende Bacalaureat. Cum sãnu se se simtã umiliþi?Cum sã fie ei motivaþi cuaceastã sumã? Cum sãdoreascã ei sã facã partedintr-o comisie de

Bacalaureat, mai alesacum când se pune o pre-siune imensã pe ei, avândîn vedere scandalurile dinanii trecuþi, care au arun-cat o patã de noroi asupraîntregului învãþãmânt dinRomânia? ”, spune

Simion Hancescu,preºedintele FederaþieiSindicatelor Libere dinÎnvãþãmânt.

Profesorii cerGuvernului sã gãseascã osoluþie pentru suplimenta-rea sumelor acordate celorcare fac parte din comisi-ile de Bacalaureat ºi sã leplãteascã integral drep-turile salariale câºtigateprin instanþã, aferentetrimestrelor I ºi II ale anu-lui 2014.

Supravegherea la Bac, periclitatã de dascãli

P rofesorii nu vor sã supravegheze laexamenul de bacalaureat. Pentru cã

nu sunt plãtiþi, dascãlii hunedoreni spuncã nu vor face parte din comisiile de supra-veghere ale examenului de bacalaureat.

U n studiu publicatîn Journal of

Aging Research dinStatele Unite a scos laivealã faptul cã lunanaºterii îþi influenþeazãlongevitate. Cercetãtoriiau studiat datele a peste1.500 de persoane careau depãºit vîrsta de 100de ani, comparîndu-le cuinformaþii ale rudelor(fraþi sau soþi/soþii) alecentenarilor care autrãit mai puþin. Se parecã luna naºterii influ-enþeazã longevitatea.

Mai exact, persoanelenãscute toamna, între sep-tembrie-noiembrie, au ºansemult mai mari de a ajungela 100 de ani, faþã de ceinãscuþi în lunã martie, de exemplu. De altfel,cercetãtorii spun cã celemai mici ºanse de a ajungela 100 de ani le au per-soanele nãscute primãvara.

Un alt studiu realizat laUniversitatea Oxford la careau participat deopotrivãcercetãtori ºi statisticieni,conduºi de profesorulRussell Foster, a scos laivealã ºi bolile pe care lepoþi dezvolta pe parcursulvieþii, în funcþie de lunanaºterii. Iatã concluziile lor.

1. Cine e nãscut înianuarie… Alzheimer,Boala Crohn ºi epilepsie

Explicaþia ar fi cã per-soanele nãscute în ianuaries-au “bucurat” de preapuþinã luminã solarã înperioada intrauterinã ºidupã naºtere. Iar statisticileprezentate de Oficiul britanic de Statisticã vin sãîntãreascã supoziþia.

2. Cine e nãscut în februarie… tulburãride somn

Tot din cauza lipsei de

luminã solarã în perioadaintrauterinã ºi dupã naºtere,persoanele nãscute din februarie prezintã tulburãride somn, precum narcolep-sia. Mai mult, cei nãscuþi în februarie sunt mai “activi”dupã lãsarea întunericului.

3. Cine e nãscut înmartie… astm

Cercetãtorii spun cã devina ar fi lipsa vitaminei Ddin organismul mamelor,vitamina activatã de luminasoarelui. Vitamina D influenþeazã ºi dezvoltareacreierului, tocmai de aceeacopiii nãscuþi în martie potfi mai slabi la învãþãtura faþãde copiii nãscuþi în alte luni.

4. Cine e nãscut înaprilie… autism ºidepresie sezonierã

Tot lipsa vitaminei Dpare a fi de vinã ºi în cazulcopiilor nãscuþi în aprilie.Pe lîngã potenþialul deautism ºi depresii sezoniere,copiii nãscuþi în aprilie potavea, la maturitate, probleme cu alcoolul.

5. Cine e nãscut înmai… diabet ºi glaucom

Cercetãtorii cred cã lipsaluminii solare îi afecteazã ºipe cei nãscuþi în mai. Pelîngã problemele legate dediabet sau glaucom, statisticienii spun cã la persoanele nãscute în lunamai se înregistreazã un IQmai mic faþã de persoanenãscute în altã lunã.

6. Cine e nãscut îniunie… probleme cuvederea

Copiii nãscuþi în iunie auparte de soare, atîtintrauterin, cît ºi dupãnaºtere. Însã, pentru cã nusunt expuºi la soare înprimul trimestru de sarcinã,pe parcurs pot apãrea tul-burãri de vedere. Cu toateacestea, statisticienii vin cuo veste bunã: cei mai mulþiCEO ºi cîºtigãtori de premiiNobel sînt nãscuþi în lunaiunie.

7. Cine e nãscut îniulie… probleme cu vederea

Ca ºi copiii nãscuþi îniunie, cei din luna iulie potavea probleme cu vedereaîncã din primii ani. Însã,

partea bunã este cã,datoritã expunerii unei lumini puternice în primeleluni de viaþã, sînt mult maioptimisi ºi mai fericiþi, ceeace le scade riscul de a seconfrunta cu depresii saualte tulburãri emoþionale.

8. Cine e nãscut înaugust… probleme decomportament

Copiii nãscuþi în augustprezintã un risc cu 30% maimare sã fie copii-problemãîn ºcoala decît cei nãscuþi înseptembrie. Problema parea veni din faptul cã ei suntcei mai mici copii înscriºi înºcoalã ºi nu pot þine pasul,iar de aici pot apãrea totfelul de probleme la nivelemoþional.

9. Cine e nãscut înseptembrie… astm

Asmul este pus tot peseama lipsei de vitamina Ddin organismul mamelor. La nivel ºcolar însã, pentrucã sunt cei mai mari dinciclul lor, copiii nãscuþi înseptembrie sînt înclinaþispre învãþãturã ºi concen-trate spre a face carierã.

10. Cine e nãscut înoctombrie… astm

Deºi sînt predispuºi laastm, cei nãscuþi înoctombrie au ºanse crescutede a trãi mai mult decît ceinãscuþi în alte luni.Statisticienii spun cã persoanele nãscute înoctombrie trãiesc în mediecu 160 de zile mai multdecît cei veniþi pe lume înlunile de primãvarã.

11. Cine e nãscut înnoiembrie… pesimism

Pesimiºtii calendaruluisînt cei nãscuþi în noiem-brie. Cel puþin aºa con-cluzioneazã statisticieniicare au analizat rãspunsurilecelor peste 30.000 de par-ticipanþi la un studiu. Laîntrebarea “Cat de norocoseºti”, persoanele nãscute înnoiembrie s-au declarat celmai puþin norocoºi. ªi totstatisticienii spun cã cei maimulþi criminali în serie s-aunãscut în noiembrie.

12. Cine e nãscut îndecembrie… astm ºialergii

Nãscuþi în plin vîrf degripe ºi rãceli, cei nãscuþi în

luna decembrie sînt predispuºi la infecþii încãdin prima lunã de viaþã.Cum anticorpii nu sunt suficient de bine formaþi,bolile din primele luni deviaþã lasa sechele serioase.La acestea se adauga ºilipsa luminii solare, care arputea genera boli precumtulburarea bipolarã.

Preluare:Sfatul Pãrinþilor.ro


Ce boli poþi avea în funcþie de luna naºterii

CVJ NR. 627, VINERI 6 IUNIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 627, VINERI 6 IUNIE 2014