CVJ NR. 425, MIERCURI 7 AUGUST 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 425

Miercuri, 7 August 2013

MânãstireaLainici - plinãde cerºetori

din ValeZ eci de cerºetori din

localitãþile Vãii Jiului aupus stãpânire, la propriu, pemânãstirea din Defileul Jiului,unde a avut loc hramul schitului de lângã aºezãmânt.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Omagiu adus minerilor

la PetroºaniZ eci de oameni, politicieni

ºi foºti mineri au venit deZiua Minerului la Petroºani.Ceremonia a avut loc laprimele ore ale dimineþii, lastatuia minerului din ParculCentral Carol Schreter, iar toþiparticipanþii au declarat cãmineritul trebuie sã continue.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 10-110-111

Cea mai veche zonãminereascã din Valea Jiului,

Colonia ªtefandin Lupeni,

”încremenitã”în negura trecutului

T rãiesc în secolul XXI,dar în condiþii de

lumea a treia. Este vorba demajoritatea locuitorilor dinCartierul ªtefan din municipiul Lupeni care îºiduc veacul de pe o zi pe alta. Aici, ca în majoritateazonelor din Valea Jiului,fiecare se descurcã cumpoate. Tinerii sunt cei maiafectaþi.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 12-A12-A

Colectivul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila ureazã tuturor minerilor din Valea Jiului,cu ocazia Zilei Minerului, multã sãnãtate, suflet senin, sã se bucure de fiecare clipã a vieþii! Foºtilor

ºi actualilor mineri de la Lonea ºi pânã la Livezeni, în special, gânduri bune ºi viaþã frumoasã!

Dumnezeu sã vã ocroteascã!La mulþi ani minunaþi ºi un cãlduros NOROC BUN!

Ing. Martin Borºa, Preºedinte CAR Pensionari Petrila

Valea Jiului, vocaþia suferinþei

Î n noaptea de 6-7 august 2001, la Vulcan, 14 vieþi au fost frânte... O prezentare a minerilorºi mineritului – altfel decât datele seci ale statisticii ºi înºiruirea rece a evenimentelor – a

fãcut înconjurul ambasadelor, prin revista cu circuit închis, ”Esenþial”. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

A faceristul AlinSimota nu va ieºi

din arest nici dupãrecursul fãcut la Înaltacurte de Casaþie ºiJustiþie. Magistraþiiinstanþei supreme au decis cã este nejustificat recursulînaintat de Simota ºiceilalþi inculpaþi dinlotul Litera.

„Respinge, ca nefon-date, recursurile declaratede inculpatii LiteraConstantin-Cristian,Simota Alin, VarodiMihaita-Mircea, MoldovanIoan-Petru si MunteanFlorin-Ioan împotrivaîncheierii nr.25/MP dindata de 2 august 2013pronunþatã de Curtea deApel Alba Iulia – SecþiaPenalã ºi pentru cauze cuminori în dosarulnr.711/57/2013.

Obligã recurenþii incul-paþi Litera Constantin-Cristian, Varodi Mihaiþã-Mircea ºi Moldovan Ioan-Petru la plata sumei decâte 300 lei cheltuieli judi-ciare cãtre stat, din caresuma de câte 100 lei,reprezentând onorariulapãrãtorului desemnat dinoficiu, se va avansa dinfondul Ministerului Justiþiei.

Obligã recurenþii incul-paþi Simota Alin ºi

Muntean Florin-Ioan laplata sumei de câte 225 leicheltuieli judiciare cãtrestat, din care suma de câte25 lei, reprezentând ono-rariul apãrãtorului desem-nat din oficiu, se va avansadin fondul MinisteruluiJustiþiei”, se aratã înîncheierea judecãtorilorICCJ.

Decizia este una defini-tivã, astfel cã Simota îºi vapetrece ºi urmãtoareaperioadã în spatele grati-ilor. Afaceristul este acuzatcã a coordonat o grupareaextrem de periculoasã carese ocupa de cãmãtãrie,ºantaj, bãtãi la comandãori rãpiri.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013 Actualitate 3

I oan David este la unpas de libertate.

Fostului ºef al PoliþieiDeva s-a prezentat in fatainstantei de la Deva, undes-a judeca avizul de elib-erare emis de comisia dincadrul PenitenciaruluiBârcea Mare.

Judecãtoria Deva avut lunipe rol cauza privind avizul deeliberare pentru Ioan David,emis la propunerea comisieidin cadrul PenitenciaruluiBârcea Mare. Magistraþii audecis sã admitã cererea deeliberare condiþionatã cupunerea în libertate a fostu-lui sef al Politiei Deva.Decizia instanþei, însã, nueste însã definitivã, ci poatefi atacatã cu recurs de cãtreprocurori în termen detrei zile de la comuni-care. Dupã aceste ter-men, pânã la eliberareapropriu-zisã, dacã nu seface recurs, si TribunalulHunedoara trebuie sã iaact de deciziaJudecãtoriei Deva.Reamintim faptul cã fos-tul ºef al Poliþiei Deva,Ioan David este con-damnat în dosarulSpumã ºi Bibanu. El asolicitat eliberarea condi-tionatã pentru cã a exe-

cutat deja o parte dinpedeapsa cât timp a stat înarest preventiv ºi are ºi vârs-ta necesarã reducerii pedep-sei, adicã peste 60 de ani.

În dosarul cu pricina aufost arestate preventiv,începând din noiembrie2004, 22 de persoane,acestea fiind trimise în jude-catã prin rechizitoriu, în 28decembrie 2004. Inculpaþiiau fost condamnaþi în 26iunie 2007, la pedepse cuînchisoarea între doi ºi nouãani de cãtre Curtea de ApelPiteºti. Decizia a fost contes-tatã la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie, care adecis, în ianurie 2008,retrimiterea dosarului lainstanþa de fond, TribunalulArgeº.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

V ochiþoiu, alias “Senatorul

Resturilor” s-a fãcutde un mare... cuocazia Zilei Minerilor.

În fapt, “SenatorulResturilor”, la ceremonialulde depunere de coroane deflori din Parcul Carol

Schreter de la Petroºani auitat sã-i trimitã bani exper-tului sãu senatorial din teri-toriu pentru a cumpãra ocoroanã de flori. ªi asta încondiþiile în care ditamaisenatorul a confirmatprezenþa la eveniment.

În momentul în caremaestrul de ceremoniiNicolae Taºcã l-a nominali-

zat pentru a-ºi prezentaonorul în faþa minerilor, peHari, ia-l de unde nu-i...Nici mãcar coroana nu erade gãsit... I s-or fi termitatbanii lui Vochiþoiu? Nu-i maimerge treaba la firma sa demare succes care se terminãîntr-un ...job?

În sfârºit Vochiþoiu începesã-ºi arate adevãrata faþã ºigrija pe care o are pentruminerii din Valea Jiului....Hari, minerii te-au trecutabsent nemotivat!

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Minerii au decis: Hari eºti absent nemotivat!

Ioan David, la un pas de libertate

Simota rãmâne în arest

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 20134 Actualitate

Apa termalãpoate face

minuni

V ara nu este doaranotimpul în care

lumea mearge la mare sauîn locuri exotice. Suntfoarte multe persoane carepreferã sã meargã în staþiuni balneo climatericemaia leº dacã acolo gãsescbazine cu apa termalã.

Acesta este bogatã în minerale rare, calmeazã ºirãcoreºte pielea în zilele cãlduroase. Apa termalã esteun ingredient unic al cãrui roleste împrospãtare, hidratareintensã ºi calmare a pielii.

Apa termalã este recoman-datã ºi în unele tratamente der-

matologice, nu numai cã protejeazã tenul de factoriiagresivi de mediu, ci ajutã ºi lacalmarea pielii, inclusiv a celeisensibile, cu iritaþii, inflamaþii,acnee sau cu roºeaþã.Dermatologii recomandãfolosirea apei ºi dupã uneleintervenþii chirurgicale, fie încazul eczemelor, psoriazisului,cicatricilor, pruritului dermatiteiatopice.

Datoritã conþinutul sãu bogatîn ioni de magneziu, apa termalã ajutã la oxigenareacelulelor pielii,dar ºi la stimula-rea regenerãriiacestora. În plus,apa acþioneazãca un bunhidratant ºitonifiant pentruten. Aplicatã petenul curat, apaeste ºi un bun„energizant”pentru tenul

obosit datoritã efectului sãu derevigorare. În special peperioada anotimpului cald, eapoate fi folositã ºi pentru acalma arsurile cauzate de razele solare.

Nu putem spune decât caoricât de bine ne-am simþii laplajã în soarele arzãtor pemalul mãrii, tot mai bunã ºimai sãnãtoasã este apa termalãcare de multe ori a fãcut chiarminuni în tratarea multorafecþiuni.

Monika BACIUMonika BACIU

Încã de dimineaþã înstaþiile CFR de pe razaVãii Jiului, zeci decerºetori aºteptaucuminþi trenul careavea sã-i ducã laMânãstirea Lainici dinDefileul Jiului, unde înfiecare an deSchimbarea la Faþã aMântuitorului se strângmii de pelerini dintoatã þara. Cornel are32 de ani, este dinPetroºani ºi de maibine de cinci animerge la cerºit pe 6august, la mânãstireadin defileu. Bãrbatuleste însoþit de cei treicopii ºi nevastã, iar eistrâng „grosul”. „Nu furãm, nu dãm încap. Mergem pentrupomanã ºi nu la cerºitcum ziceþi voi. Aºa sedã de pomanã, bani ºimâncare. Copiii i-amluat pentru cã nu amcu cine sã-i las acasã”,susþine bãrbatul în timpce aºteaptã trenul. Ca

el sunt alþi cerºetori,încolonaþi cuminþi peperonul îngust dinStaþia CFR Parângul-Petroºani. „Da,mergem la cerºit ºi cetreabã aveþi voi? Se dãde pomanã, ei nu vinde Luminaþie aici?Bani, mâncare,lumânãri, primim totce ne dau românii”,spune o altãcerºetoare.

Z i bãnoasã

SãrbãtoareaSchimbarea la Faþã aMântuitorului umplebuzunarele cerºetorilordin cele ºase localitãþiale Vãii Jiului caremerg cãtre MânãstireaLainici. Cum sunt

câteva mii de credin-cioºi care participã ande an la ceremoniilereligioase de la schitulmânãstirii ºi de lamãnãstire, succesuleste garantat. „Facembani, am fãcut anul tre-cut 1000 de lei fãrãmâncare. Am fost eu ºi

copiii, trei copii. Acumeste ºi nevastã-mea cunoi ºi cred cã facemmai mult. Trebuie sãfie cineva care sãprimeascã depomanã”, mai spuneCornel. Cetele decerºetori au stârnitnemulþumire printrecredincioºii care aucãutat liniºtea de lasfântul lãcaº. Totuºi,cei mai mulþi i-au tolerat pe cerºetori, nu însã ºi forþele deordine, poliþiºti, jan-darmi sau cei de la TF.

„M ireasa din

Defileul Jiului”

Schimbarea la Faþãa Mântuitorului esteuna din cele mai marisãrbãtori creºtine ºiunul dintre eveni-

mentele importantepentru MânãstireaLainici. Pe ºase augusteste hramul SchituluiLocurele, aºezãmânt almânãstirii situat în imediata apropiere delãcaº. Mânãstireanumitã de pelerini„Mireasa din DefileulJiului” este aºezatã lamijlocul defileului VãiiJiului, la 25 km dis-tanþã de Petroºani. Aicise aflã ºi o icoanã aMaicii Domnului grab-nic ascultãtoare adusãîn anul 2006 ºi desprecare se spune cã estefãcãtoare de minuni,iar acesta este încã unmotiv pentru ca lãcaºulde cult sã fie un locimportant de pelerinajal credincioºilor dintoatã þara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Mânãstirea Lainici –plinã de cerºetori din ValeZ eci de cerºetori din localitãþile Vãii

Jiului au pus stãpânire, la propriu,pe mânãstirea din Defileul Jiului, unde aavut loc hramul schitului de lângãaºezãmânt. Unii credincioºi s-au arãtatderanjaþi de cerºetorii care se þineau scaide ei, însã alþii i-au tolerat cu gândul cãeste zi de sãrbãtoare.

LuizaANDRONACHE

A început sezonulreducerilor de varã. Înmarile magazine,preþul produselor desezon este mai mic cupânã la 70 %. Astfel,cei care doresc sã-ºicumpere articole sport,þinute lejere de varãsau încãlþãminte, pot

începe goana prinmagazinele de profil.Asta pentru a-ºiîmbogãþi garderobapentru sezonul cald deanul viitor.

“ În fiecare an, camde la începutul luniaugust se începesezonul reducerilor laprodusele de sezon.Astfel, cam o lunã deacum încolo, ºi noi

vom opera modificãride preþ. Am începutdeja de douã zile ºi amobservat o creºtere avânzãrilor”, ne-adeclarat administratorulunui magazin deîmbrãcãminte dinPetroºani.

Astfel, dacã în urmãcu puþin timp, opereche de pantofi depiele se vindea la 150pânã la 200 de lei,acum preþul este depuþin peste 70 de lei.La fel ºi rochiþele ºi tri-courile vaporoase devarã pot fi cumpãratela preþuri mult mai mici

decât luna trecutã.Reducerile se vor apli-ca ºi la articolele de uzcasnic ºi electronice.


CarmenCOSMAN

Anul acesta, mani-festarea ºtiinþificã vaavea loc la Sibiu, înperioada 23 – 2octombrie 2013.Simpozionul va fiorganizat în colabo-rare cu UniversitateaPetroºani, InspecþiaNaþionalã a Muncii ºi

sub auspiciileMinisterului Economieiºi Autoritãþii Naþionalede Cercetare ªtiinþi-ficã. Obiectivelemajore ce vor fitratate în cadrul aces-tui simpozion inter-naþional sunt venti-laþia minierã ºi indus-trialã, risc profesionalºi risc tehnologic pen-tru industria extractivã

ºi pentru alte industriicu atmosfere exploziveºi / sau toxice,explozivi de uz civil,articole pirotehnice,echipamente destinateutilizãrii în atmosferepotenþial explozive,protecþia zãcãmintelorde substanþe mineraleutile, închiderea obiec-

tivelor miniere, activ-itãþi de salvare pentruindustria minierã ºipentru alte industrii cumediu cu pericol deatmosferã explozivã ºi/ sau toxicã, protecþiamediului, soluþii deprevenire, ameliorareºi combatere apoluãrii, precum ºi psi-hosociologia muncii ºiorganizaþionalã.

Institutul Naþionalde Cercetare –Dezvoltare pentruSecuritate Minierã ºiProtecþieAntiexplozivã INSE-MEX Petroºani esteunic, prin profilul deactivitate, fiind înacelaºi timp una dintrecele mai apreciateunitãþi de cercetare-dezvoltare dinRomânia. Misiunea

INSEMEX este de aefectua cercetãriºtiinþifice ºi servicii despecialitate în domeni-ul securitãþii ºisãnãtãþii în muncã ºiprotecþiei mediului încondiþii profitabile.Activitatea cercetãto-rilor de la InstitutulNaþional pentruSecuritate Minierã ºi

ProtecþieAntiexplozivã esterecunoscutã nu numaipe plan naþional, ci ºila nivel internaþional.Pentru activitatea sa,INSEMEX a fost rec-ompensat cu impor-tante trofee pentrurezultatele obþinute îndomeniul ºtiinþific.

LuizaANDRONACHE

Ei bine, toate aces-tea se întâmplaupânã acum circa doi,trei ani, iar la aceavreme, primãriaPetroºani cât ºiPoliþia erau de multeori de depãºite defenomenul taximetrieipirat. Acum, apelesunt mai limpezi, iarla acest moment,reprezentanþiiprimãriei Petroºanispun cã toate firmelede transport de per-soane sunt în regulã.

Însã, chiar dacã lasuprafaþã lucrurile pardestul de roz acum,în realitate,taximetriºtii de laPetrila, în special, facîn continuare trans-

port ilegal, iar pentrua nu ocupa locurile înstaþii, pentru cã altfelar fi prinºi,staþioneazã în locurilede parcare din centrulPetroºaniului.Aproape la fel seîntâmplã ºi cu ceiveniþi de la Vulcan,care lasã clienþii laPetroºani, dar pentrua nu se întoarce cumaºinile goale în ves-tul Vãii Jiului, mai“agaþã” cãlãtorii pedrum sau din staþii.De curând, inspec-torii ITM de laPetroºani au dat oamendã de 600 mil-ioane lei vechi firmeiAlo –Alpin, pentru cãmulþi taximetriºti aisocietãþii au fost gãsiþifãrã cãrþi de muncã.

Simpozionul internaþional SESAMa ajuns la cea de a ºasea ediþie

I nstitutul Naþional de Cercetare– Dezvoltare pentru Securitate

Minierã ºi Protecþie AntiexplozivãINSEMEX Petroºani organizeazãcea de a ºasea ediþie aSimpozionului internaþionalSecuritate ºi Sãnãtate în MuncãSESAM 2013.

Taximetria pirat,eradicatã?

V ã mai aduceþi aminte vre-murile în care în Valea Jiului

se duceau lupte aproape de gherilãîntre taximetriºti ºi ºoferii de maxitaxi ºi cã nu exista zi fãrã recla-maþii, sesizãri ºi chiar bãtãi?

Liber la cumpãrãturiM arile magazine au început

deja sã aplice reduceri sub-stanþiale la produsele de varã. Prinurmare, amatorii de cumpãrãturipot începe vânãtoarea de chilipiruri.

DianaMITRACHE

Proprietarii depãºuni ºi terenuri ahri-cole sunt sfãtuiþi sã nuîºi incendieze miriºtile,atunci când vor sã leigienizeze. Mai mult,pompierii îi sfãtuiescsã facã un singurdrum la primãrie, iaracþiunea se vadesfãºura legal ºi însiguranþã. „Ca sã pro-cedeze aºa cum estelegal, cei care vor sãîºi igienizeze locurile,

ar trebui sã ia un per-mis de lucru cu foculde la primãria dinlocalitatea unde estearondat terenulrespectiv ºi, prin acelpermis, sunt îndeplin-ite toate condiþiilelegale: are oamenicare supravegheazã,au metode de stingereºi, bine înþeles,cunoaºtem ºi noi pro-gramul de lucru ºinumerelede telefoncare ne pot ajuta sãluãm legãtura cuaceºtia”, a declarat

Rãzvan Stancu, adj. alComandantuluiDetaºamentului dePompieri Pertroºani.

Lucrurile sunt sim-ple ºi, mai mult, pom-pierii spun cã toateaceste facilitãþi pot fiobþinute gratis. „Nu îicostã nimic, decât undrum la primãrie,unde completeazãacea hârtie. Atât”, aadãugat RãzvanStancu.

Cei care nu respec-tã aceste reguli ºi

chiar ºicei caremerg lapcinic ºinu verificãdacã austinsfocul, laplecare,riscã sã fieamendaþi.

Pompierii spun cã,dacã oamenii nu facun drum la primãrie,de unde sã ia o autor-izaþie de lucru gratis,atunci, dacã provoacã

incendii ºi sunt depsi-taþi riscã amenzi de celpuþin 1.000 de lei.

Pe parcursul week-end-ului trecut, pom-pierii au fost nevoiþi sãintervinã la 12incendii izbucnite înmai multe zone alejudeþului, care au afec-tat, în total, aproxima-tiv 10 hectare deteren.

Potrivit purtãtoruluide cuvânt alInspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã

(ISU) Hunedoara,cãpitanul AnemonaDoda, arderile s-aumanifestat la vegetaþiauscatã de la marginealocalitãþilor Deva,Hunedoara, Petroºani,Orãºtie ºi Ilia. Iaraproximativ 3.500 demetri patraþi de terendin gol alpin sau litierãde pãdure au fostafectaþi. Pompieribãnuiesc cã, în toatecazurile, focurile aufost provocate de acþi-unile localnicilor înîncercarea lor de a –ºicurãþa terenurile agri-cole.


LuizaANDRONACHE

Ci mai încântaþisunt þãranii care vorvinde aici, iar asta

pentru cã vor aveatoate condiþiile ºi înplus, noua locaþie estechiar la intrare în are-alul pieþii, deci maiaproape de cumpãrã-tori.

Viitoarea halãagroalimentarã arurma sã fie dotatã cusistem de aercondiþionat pentruvarã ºi de încãlzirepentru iarnã.

Igienizarea pãºunilor, gratis ºi cu asistenþã

I gienizarea pãºunilor ori a mi-riºtilor se face cu sprijinul pom-

pierilor. Acþiunea este gratis, iar ceicare vor sã dea foc vegetaþiei uscate,trebuie doar sã facã un drum laprimãrie. Altfel îi aºteaptã amenziusturãtoare.

Luiza ANDRONACHE

Singurele scãderi semnificativepe piaþa sunt doar în cazuri deexcepþie, atunci când vânzãtorulare nevoie urgent de bani sau vreasã plece în strãinãtate, iar vân-zarea unui imobil vine ca o soluþie.Dacã vine vorba de chirii,

lucrurile se schimbã puþin, datoritãfirmelor care îºi desfãºoarã activi-tatea în zonã ºi închiriazã spaþiipentru birouri. Preþul chiriei lunareeste cuprins între 300 ºi 350 deeuro pentru în apartament cu 3camere, 150-200 de euro pentrudouã camere ºi 100-130 de europentru o garsonierã.

Piaþa imobiliarã din ValeaJiului, încã blocatã

Î n Valea Jiului, achiziþionarea unui apartamenteste încã un lux, comparativ cu potenþialul

cumpãrãtorilor. Acest lucru stã la baza îngreunãriipieþii imobiliara ºi a instabilitãþii monedei naþionale.Deºi este bine cunoscut faptul cã potenta financiarã acumpãrãtorilor este micã, exista proprietari care încãþin cu dinþii de preþuri.

Halã nouã la Vulcan

L a Vulcan, o parte din PiaþaAgroalimentarã, sectorul

public, începe sã prindã un alt contur. Aici se construieºte o halãîntr-un spaþiu în care acum câþivaani nu era mai nimic.

Monika BACIU

”20,34% din lucrãriau fost notate cu notesub 5, asta înseamnãcã cei care au obþinutnote sub 5 nu potocupa un post înînvãþãmântul preuni-

versitar. Cu notecuprinse între 5 ºi 7sunt 136 de candidaþiceea ce înseamnã înprocente 30,49%,aceºti candidaþi potocupa un post înînvãþãmântul preuni-vesitar dar pe o

perioadã determinatãcu contract de muncape maxim un an dezile. Cu note cuprinseîntre 7 ºi 10 au fost300 de candidaþi” aprecizat InspectorulGeneral Adjunct al ISJHunedoara, Mariaªtefãnie.

În judeþulHunedoara, la exam-enele de titularizare s-au înscris peste 700de profesori, darnumai 664 dintre can-

didaþi s-au prezentat.În Hunedoara peste80 de posturi dedascãli titulari suntscoase la concurs,pentru toate disci-plinele. Cei mai mulþidintre dascãli au con-curat pentru catedrade Limba ºi literaturaromânã. Au fost 63de candidaþi pe unpost. Pentru posturilede învãþãtor s-auînscris 83 de per-soane.

Înregistrarea contes-taþiilor la inspec-toratele ºcolare ºitransmiterea acestorala centrele de evaluareau fost fãcute înperioada 5-6 august,iar rezultatele finalevor fi anunþate la 8august.

Monika BACIU

Astfel, în conformi-tate cu noua ordo-nanþã de urgenþã, laConsiliului Judeþean s-au desfiinþat 4 posturi,trei fiind de juriºti.

”Din pãcate dupãlegea datã deGuvernul Boc ampierdut vreo 20 ºiceva de posturi ºi laaceastã schimbare deorganigramã am pier-dut patru posturi din-tre care trei eraufoarte importante pen-tru noi, de juriºti. Nuam putut sã îiînlocuim, noua organi-gramã este fãrã aceste

persoane, urmând cala sfârºitul lunii augustsã reaºezãm întregapart al ConsiliuluiJudeþean pe noilebaze care sperãm cãvor fi pentru operioadã mai lungã,nu tot aºa pe ºase lunipentru cã ºifuncþionarii au nevoiede stabilitate ºi trebuiesã se aºeze pe locurilepe care trebuie sã îºifacã datoria”, adeclarat vicepreºedin-tele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Tiberiu Balint.

În noua organi-gramã nu vor fi înfi-inþate posturi noi.

Asigurarea personalu-lui necesar se va faceprin relocare.

”Realocãm din inte-riorul numãrului deposturi din ConsiliulJudeþean pentruAutoritatea Judeþeanãde Trasnport vomavea câteva posturirelocate din alte ser-vicii pentru cã enevoie. Drumurilejudeþene ajung într-ostare proastã dincauza transportatorilorcare transportã sarcinimari ºi care nurespectã greutatea ºiatunci trebuie sã capartea de control, prinnoul regulament sã fie

mai activã. La juridicnu ºtiu ce vom face,avem o mare prob-lemã ºi de aceea am ºicontractat serviciijuridice pentru cãnumãrul mic de juriºtipe care îi avem numai face faþã, iarcauzele care se referãla sumele foarte maride bani, pun în pericolbugetul judeþuluiHunedoara pentru cãdacã le pierdem îninstanþã sunt zeci de

miliarde pe careConsiliul Judeþean leare de plãtit ºi deaceea avem nevoie deavocaþi specializaþi pedrept comercial ºi altetipuri de acþiuni, înfuncþie de cum suntem

acþionaþi în instanþãpentru cã a devenito modã caautoritãþile locale sãfie acþionate îninstanþã pe motivemai mult sau maipuþin solide”, a maispus vicepreºedin-tele CJH.

Toate instituþiilepublice au fost

afectate devechea lege prrivindangajarea în sis-

temul public. Anulacesta zeci de posturiau fost desfiinþate,posturi care ar fi fostabsolut necesare pen-tru buna funcþionarea sistemului.


Tiberiu BALINTvicepreºedinte CJH

Peste 50% promovabilitate la titularizare

6 note de 10 la examenul de titularizare. Primelerezultate la examenul scris de titularizare au fost

afiºate luni, 5 august, în fiecare centru de examen. Înjudeþul Hunedoara, rezultatele au fost afiºate la sediulColgiului Transilvania din Deva. În acest an candidaþiiau fost mai bine pregãtiþi de aceea peste 50% dintreaceºtia au promovat ºi se vor putea titulariza.

CJH a pierdut trei juriºti din cauza legii lui BocS chimbare de organigramã ºi la Consiliul Judeþean

Hunedoara. Fosta lege a administraþiei publice de 7la 1, emisã de Guvernul Boc a cauzat blocaje în instituþiilepublice. Consiliul Judeþean Hunedoara resimte efecteleacestei legi pe motiv cã a rãmas fãrã juriºti, iar serviciileacestor persoane trebuie contractate din exterior.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 20138 Reportaj Reportaj 9

M inele Vãii Jiuluisunt ºocante

pentru cei ce nu le-aucunoscut bine niciodatã.Huila este peste tot.Aurul negru areamprente sumbre.Praful de cãrbune aco-perã utilaje, clãdiri, îlcalci în picioare pe dru-mul înspre minã ºi puþ,este impregnat în haineºi în pori, îl respiricrezând cã tragi înpiept aer de munte ºi îlduci acasã copiilor.

Frica este ºi ea ca praful,prezentã mereu. Nu mai esteatât de acutã ca atunci când aivãzut mina pentru prima datã,sau ca dupã primul accident.Parºivã, ea se strecoarã înpatul conjugal ºi nu îþi lasã înpace nici copiii. Ca sã uiþi deea, la ieºirea din ºut te opreºtila cârciuma pusã în drumulspre casã. Ajuns acasã, nevas-ta te ocãrãºte cã iar ai bãut.Dar nu e supãrare. Este furiacã bãrbatul ei a întârziat ºi acopleºit-o frica.

“Vino întâi acasã, batã-tenorocul, ºi-apoi du-te ºi îneacã-te în bauturã!”- îi strigã

Mariana bãrbatului ei, miner laExploatarea Petrila. Lacrimile i se înnoadã în barbã. Cu faþapãmântie, adus de spate,Costel Bãlteanu o liniºteºte, cuo umbrã de dojanã în glas:“Taci, tu, femeie, cã n-amnimic”.

B olnavi de incertitudine

Accidentele de la minaVulcan, în care au murit odatã14 mineri, ºi a doua oarã 10,într-un an, au semãnat atâtadurere încât sentimentul înnebunitor de neputinþã acuprins întreaga zonã.

Vãduve cu copii nenãscuþiau plâns pe umeri de miniºtri,premierul þãrii a rãmas fãrãcuvinte în faþa suferinþei îmbrã-catã în negru. Atunci a fosthotãrâtã marea investiþie înminerit. Utilaje noi, metode deexploatare noi, dar mai alesmentalitãþi noi. Din analizereiese cã 90 la sutã dintre acci-dente se produc datoritã atitu-dinii oamenilor faþã de risc. S-au închis sectoare de activitate ºi s-a trecut la instru-irea personalului pe studii decaz, cu teste riguroase.

“Nu mai sunt sigur de loculde muncã. Am trei copii. Maisunt ºi disponibilizãrile. Nu ºtiuce sã fac. M-aº înscrie ºi eu peliste, dar cei de acasã îmi spun

cã banii pe disponibilizare seterminã, ºi dacã nu mai gãsescloc de muncã? Am 42 de ani.Am îmbãtrânit fãrã vreme cumunca asta la front. Nevastaîmi spune sã mai rezist pânãne aranjãm copiii… Cred cãare dreptate. Nu ºtiu ce sã fac.Ea nu are loc de muncã”-declarã Miron Coman, ajutorminer la Mina Lonea. LuiComan îi place pacea “de pebaltã”, cum ii spune nevastã-sa, Verginica, atunci când seduce la pescuit.

“Când vine de la pescuitparcã e alt om. Mã înþeleg ºieu cu el atunci, cã în rest trebuie sã-i smulg vorbele cucleºtele. Nu-ºi varsã ºi el focul,

sã spunã ce îl frãmântã, ca sã-lpot liniºti sau ajuta. De la ovreme parcã e bolnav, cuschimbãrile astea pe la minã.Aº vrea sã plece, cã m-amsãturat sã stau tot cu fricã, darce facem cu copiii? Postul meus-a restructurat ºi nu mai am

serviciu de cinci ani” -povesteºte Verginica, fãrã sãse oprescã din cãlcatul hainelorapretate “scoarþã”.

“M i-e dor de omul meu”

Mãdãlina era însãrcinatãcând i-a murit bãrbatul, laVulcan. Are 22 de ani. Ioanas-a nãscut la douã luni dupã cetatãl sãu a pãrãsit aceastãlume. Locuiau într-o cãmãruþãde opt metri pãtraþi, dar erautineri ºi credeau cã au viaþaîntreagã înainte... “A cãzutcerul pe mine. Nu mai aveammintea limpede. ªtiu cã amplâns întruna. Toþi au fost

atenþicu mine ºi m-au ajutat enorm.Atunci am realizat ca bunã-tatea lumii este uriaºã. Amavut o copilãrie grea. Am fostmulþi fraþi ºi am dus-o greu.Greu am trãit ºi dupã ce m-amcãsãtorit, dar îl aveam pe el ºine fãcusem atâtea planuri.Doamne, ce dor îmi e de omulmeu! Dar îi am pe cei de laminã, care au grijã ºi acum denoi douã. Avem casã nouã, eulucrez. Îi mulþumesc soþuluimeu cã mi-a dãruit-o pe Ioanaºi mi-a lãsat o grãmadã de prieteni”. Mãdãlina plângemolcom, ridicând, iar ºi iar,jucãria pe care Ioana o aruncamereu pe jos.

“D acã ar trãi, l-aº bate”

Dan Mãrgan este un bãrbatca bradul, are privirea azurie ºigroapã în barba. “Acesta esemnul voinþei (râde mânzeºte).Fratele meu a fost tare nãzdrã-van. El nu se temea de minã.Avea o vorbã care mã scoteadin minþi: “lasã, cã fac eu”.Aºa a fãcut ºi ultima datã cânds-a dus la alt loc de muncã,

unde bãieþii aveau pro-bleme. ªi dus afost. L-a prins sur-parea. Doar el amurit. ªi eu am fostcu salvatorii, atunci.A fost urât. Amplâns ca un copilzile în ºir, apoi, operioadã, am fostmai mult beat decâttreaz. A trecut. Amfãcut un pariu cumine: sã cunoscmina ca pe buzu-narul meu, sã ºtiutot, ca sã învingmoartea, mãcar înpreajma mea, ºi sã-mi asum respon-sabilitatea. Deºifratele meu eramai mare cu cinci

ani ca mine, dacã ar fiscãpat, dacã ar trãi,

l-aº bate. Acum sunt salvatorminier la Staþia de Salvare, amo soþie frumoasã ºi deºteaptã ºi o bomboanã de copil.Seamãnã cu mine!” Ultimelecuvinte ni le-a aruncat pesteumãr. O luase la fugã sã prindãautobuzul care îl purta sprecasã.

Viaþa merge înainte. Dar vaide pãrinþii care supravieþuiesccopiilor. Maria Buliga a rãmasvãduvã la 30 de ani. Ion Buligaa fãcut infarct la serviciu.Acum doi ani, fiul Marin apãrãsit-o, cãlcând in veºnicie,în urma unei explozii tot laVulcan. A albit peste noapte.Are momente când vorba nu-imai este coerentã ºi vorbeºtecu soþul ei ºi cu Marin, cãrorale spune mereu s-o aºtepte cãva veni ºi ea. Când nora ºi ceidoi nepoþi îi deschid uºa, MariaBuliga este alt om. Faþa i selumineazã, iar vorbele pline detâlc îi fac pe cei doi nepoþi s-oia tandru în braþe ºi sã-i spunãºoptind: “buni, buni dragã…”

Ileana FIRÞULESCU – Revista ESENÞIAL

România

În noaptea de 6-7 august 2001, la Vulcan, 14 vieþi au fost frânte... O prezentare a minerilor ºi mineritului – altfeldecât datele seci ale statisticii ºi înºiruirea rece a evenimentelor – a fãcut înconjurul ambasadelor, prin revista cucircuit închis, ”Esenþial”. Deºi cumplitele accidente de la Vulcan au smuls emoþii profunde oficialilor ºiromânilor în general, eticheta violenþei din perioada mineriadelor încã persista. Uºor, dar nu definitiv, conul deumbrã în care au fost aruncaþi minerii s-a disipat...

Valea Jiului, vocaþia suferinþei

Z eci de oameni,politicieni ºi

foºti mineri auvenit de ZiuaMinerului laPetroºani.Ceremonia a avutloc la primele oreale dimineþii, lastatuia mineruluidin Parcul CentralCarol Schreter, iartoþi participanþii audeclarat cã minerit-ul trebuie sã con-tinue.

Minerii au fostcomemoraþi de ziua lorla Petroºani, iar laevenimentul organizatde primãria ºi consiliullocal al oraºului auvenit politicieni dinîntreg judeþul.Ceremonia a începutcu intonarea Imnuluide stat ºi cel al mine-rului, în interpretareafanfarei. PrimarulTiberiu Iacob Ridzi a

fost cel care a vorbitdespre însemnãtateaacestei zile pentru ceicare lucreazã în subteran.

„Ascultând imnulnaþional ºi imnulminerilor, de fiecaredatã, sunt convins cãfiecare dintre noivibreazã în modul celmai profund. Sunt

valori umane inestima-bile ºi cred cã semnifi-caþia imnurilor este cuatât mai mare cu câtfiecare dintre noi esteº ipoate fi un bunromân. Atunci când îºirespectã tradiþia. Lafiecare început deaugust, Ziua mineruluireprezintã un eveni-ment cu profundesemnificaþii în viaþatuturor oamenilor caretrãiesc ºi muncesc înPetroºani ºiîn ValeaJiului. Aceastã sãrbã-toare ne oferã ocaziasã-i cinstim pe cei cemuncesc pentru asmulge pãmântuluibogãþii de luminã ºicãldurã. Minerii suntoameni integri, cusimþul realitãþii. Înciuda condiþiilor greleºi periculoase în careîºi desfãºoarã activi-tatea, ei sunt temerari,muncesc cu grijã ºiînfruntã cu demnitatenecazurile. Poate maimult decât în orice

altã meserie, mineriisunt uniþi sufleteºte ºisar degrabã în ajutorulortacilor. De-a lungulvremurilor – mai bunesau mai grele - cei careau avut ºi au aceastãmeserie s-au mândritcu ea, pentru cã nuoricine îºi riscã înfiecare zi viaþa, odatãcu intrarea la sute demetri sub pãmânt. Aºacum se spune ºi în”Imnul Minerilor”, lamuncã oamenii aceºtianu pot privi albastrulcerului ºi nici strãlu-cirea stelelor. Personal,ca om care m-am nãs-cut în Valea Jiului ºim-am format alãturide aceºti oameni minunaþi care suntminerii, am simþit dinplin ce înseamnãmarea familie aortacilor, bucurându-

mã ºi suferind împre-unã cu ei, la bine ºi lagreu, fapt pentru carei-am înþeles, îi înþelegºi îi voi înþelege pedeplin de fiecare datã.

Desigur, în ultimaperioadã, activitateadin minerit a trecutprin transformãri ºirestructurãri. Dar, caom care m-am nãscutºi am trãit în aceastãzonã, þin sã vã asigurcã, atâta timp cât vaexista Valea Jiului peaceste locuri, vorexista mineri ºi minerit.

În fiecare an, „ZiuaMinerului”, devenitãtradiþie, este un prilejpentru a cinsti memo-ria ortacilor, care, înîmprejurãri tragice, aupierdut bunul cel maide preþ – viaþa, înlupta asprã din subte-ran. Acestora, famili-ilor ºi urmaºilor lor secuvine sã le adresãmîntregul nostru respectºi compasiune sin-cerã”, a declaratTiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.

ConsiliulJudeþean a fostreprezentat devicepreºedinteleTiberiu Balint,care a depus ocoroanã de fori lastatuia din parc ºicare a vorbitdespre faptul cãacum minerii sunt

dezbinaþi, din cauzacelor care i-au împãrþitîn douã tabere. „Amsã mã adresez dum-neavoastrã cu simpli-tate, aºa cum sunteþiobiºnuiþi. Dacã existãîn România un loc încare o asemenea zi,Ziua Minerului, sã fieîncãrcatã cu maximaei semnificaþie, atunciacel loc, este fãrãnicio îndoialã ValeaJiului. E o onoare sãparticip ºi o obligaþiedin partea mea, pecare o respect mereu.Chiar ºi bunicii mei aufost mineri la Ghelariºi cred cã e ºi o obligaþie a noastrã sãîi cinstim pe mineri.Aº vrea sã fac odeclaraþie, pentru cãniciun guvern nu artrebui sã îi împartã pe mineri în mineriviabili ºi neviabili ºi sã îi învrãjbeascã peunii împotriva altora,tratându-i diferit. Eitrebuie trataþi la fel,pentru cã fac aceeaºimuncã”, a spusTiberiu Balint.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii dePÂNÃ LA - 25% la produsele selectate.

În limita stocului disponibil.

Omagiu adus minerilor la Petroºani

Ceremonialul dedepunere de coroane deflori i-a adunat pe toþi participanþii în faþa statuiiminerului din parc ,undefiecare delegaþie a þinut unmoment de reculegere.

Toþi cei prezenþi au þinutla final sã precizeze cãmineritul va trebui sã existeºi fiecare om politic amenþionat cã va face totposibilul sã promovezeaceastã idee. „Este o zisfântã pentru Valea Jiuluiºi Judeþul Hunedoara.Este o zi pe care noi trebuie sã o sãrbãtorim laadevãrata ei semnificaþie.Minerii sunt oameni careau demonstrat curaj, forþãºi demnitate ºi meritã sãfie trataþi astfel. Le dorescmultã sãnãtate ºi fericirealãturi de familiile lor!”, amenþionat Cosmin Nicula,senator. „Este o zi specialãca în fiecare an. Noi cei deaici din Valea Jiului, ºi eufiind nãscutã ºi crescutãaici, am trãit alãturi demineri ºi ºtiu ce înseamnãsã munceºti ºi sã pleci înfiecare zi de acasã. ªisoþul meu a lucrat în minãºi e o tradiþie ce îmidoresc sã continue înValea Jiului. M-am lupatatîntotdeauna pentru acestlucru ºi o voi face ºi încontinuare. Le dorescminerilor sã fie încrezãtoriîn forþele lor ºi sã lupte încontinuare pentru drep-turile lor ºi sper ca tradiþiamineritului sã nu moarãniciodatã. La mulþi ani!”,le-au urat minerilor dinValea Jiului ºi deputatul deValea Jiului, Monica IacobRidzi. „În fiecare an, laînceputul lui august, sãr-bãtorim Ziua Minerului.Clasa politicã este prezen-tã azi în numãr foartemare, dar important esteca ea sã fie prezentã întot-deauna când este vorbadespre mineri ºi minerii

trebuie apreciaþi, nunumai de ziua lor, pe 6august, ci întotdeauna. Deaceea trebuie sã facemfront comun ca ZiuaMinerului sã o putem sãrbãtori ºi la anul carevine”, a menþionat ºi CostelAvram, directorul general alSC Apa Serv Valea Jiului.

Ziua de 6 august, o zi desãrbãtoare pentru creºtiniiortodocºi ºi catolici, rãmâneziua în care minerii Vãii

Jiului sunt cinstiþi ºi memo-ria celor plecaþi în mãrun-taiele minei pentru totdeau-na, este comemoratã aºacum se cuvine. An de an,astfel de ceremonii ne aducaminte cã Valea Jiului existãpentru cã existã minerit.

Ceremonii similare auavut loc ºi la Vulcan ºi înmunicipiul Lupeni.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Istoria Vãii Jiului,subiect tabu pentru tineri

T inerii nu cunosc istoria locului. ValeaJiului s-a aflat în sãrbãtoare, ieri, când

minerii au fost cei care s-au aflat în centrulatenþiei. În data de 6 august, se sãrbãtoreºte,Ziua Minerului. Generaþia tânãrã nu cunoaºtesemnificaþia acestei zile.

”Nu ºtiu ce zi e. Amvãzut cã e foarte mareagitaþie, dar chiar nuºtiu cu ce ocazie. Amvãzut cã ºi la biserici ela fel”, spune un tânãrdin Petroºani.

Alþii însã, aucunoºtinþe vagi despreaceastã zi.

”ªtiu cã e ceva legatde mineri. Bunicul meua fost miner ºi îmipovestea cã astãzi esteo zi importantã”, a spusun alt tânãr.

Cu ocazia Zilei Minerului, ºi reprezentanþii muzeuluidin Petroºani au þinut sã marcheze aceastã zi. Puþini aufost însã cei care au cãlcat pragul obiectivului.

”Expoziþia este cu fotografie din colecþia Muzeului,aºtept sã vinã curioºii sã vadã. Sper cã nu am realizatexpoziþia fãrã sã îmi vinã vizitatori. Copiii cã sunt învacanþã ºi cei care trec spre piaþã, vãzând cã e intrarealiberã vin ºi la muzeu”, a spus Erika Muºa, administra-torul Muzeului Mineritului din Petroºani.

Istoria Vãii Jiului pare cã trece într-un con de umbrã.Autoritãþile locale, judeþene ºi oamenii politici sunt ceicare duc mai departe aceastã zi a ortacilor din Vale careºi-au sacrificat ºi îºi sacrificã viaþa în adâncul pãmântului.

Monika BACIU Monika BACIU

Monika BACIU

”Aºa ºi aºa e viaþaaici. E ºi mai bine, e ºimai rãu, ce sã facem,asta e, asta e viaþa.Nu avem ce face. Nuau loc de muncã. Seduc pe muncã sãculeagã fructe sã aibãdin ce trãi. Iarna emai greu cã stauacasã. Stau de 40 deani aici, din 1971.Aici am venit, aici am

rãmas, soþul a murit înaccident de minã.Pensiile sunt mici,ajutãm ºi copiii”,spune o locuitoare dincartierul lupeneanªtefan.

Oamenii ar avea ºisoluþii pentru revi-talizarea zonei sau maibine zis pentru ridi-carea nivelului de trãidin cartier.

”Cartierul ar trebuisã fie mai frumos, sãnu mai curgã apã,tinerii ar trebui sã aibãloc de muncã”, maispune locuitoare.

Un alt cetãþean,însã, spune cã acestcartier al municipiuluiLupeni ar putea fi

transformat într-ozonã rezidenþialã.

”Zona e superbã,vedeþi ºi dumneavoas-trã. Panorama e abso-lut magnificã. S-arputea realiza o zonãrezidenþialã, darnimeni nu ne bagã înseamã”, spune uncetãþean.

Municipalitatea dela Lupeni are învedere modernizareazonei. Aici ar trebui

întrodusã canalizarea,în viitor. Important efaptul cã cei mici aulocuri de joacã.

”Ei sunt incluºi înproiect în acestmoment, problemaeste cã este un proiectpentru canalizare carese va face ºi în colabo-rare cu Regia de Apãdar în ultimii ani acolos-au fãcut niºte locuride joacã, s-a lucrat lastadã principalã la totceea ce înseamnãºanþuri, am fãcut sis-temul de iluminat pub-lic ca sã aibã luminape toate strãzile ºi s-afãcut ºi o scarã pentruaccesul pietonal încartierul ªtefan.

Am asigurat ºitransport local în carti-er. Mai sunt multelucruri de fãcut ca înorice parte a oraºuluidar pe cât putemîncercam sã lerezolvãm”, a declaratGabriel Lungu, city-managerul municipiu-lui Lupeni.

Colonia ªtefan dinLupeni este una dintrecele mai sãracecartiere ale municipiu-lui.

”Zonele sunt sãracepentru cã oamenii nuau locuri de muncãdar totuºi la numãrulde locuitori în ultimeleºase luni de zile suntpuþine locuri în þaraunde s-au fãcut peste500 de angajãri. 200de angajãri laAutocom Amicii aunui investitor italiancare produce confecþiinumai pentru export,200 de locuri demuncã la firma TRVAuto la fabrica devolane a unui investi-

tor german, 60 delocuri de muncã de lamina Lupeni. Este unlucru bun pentrucomunitatea noastrã ºicred cã suntem printrepuþinii din þara care înºase luni de zile avem500 de angajãri”, amai spus Lungu.

Minerii din Lupeni,

faþã în faþã cuCeauºescu în 1977

Minerii din ValeaJiului lucrau întotdeau-na în condiþii foartegrele. Chiar ºi cufolosirea tehnologieicelei mai moderne -ceea ce nu era cazulîn minele Românieisocialiste din anii1970 - lucrul în

minele de cãrbune eragreu ºi periculos.Greva propriu-zisã aînceput la MinaLupeni pe 1august 1977 ºi a fostîncheiatã pe 3august 1977.

În primelemomente, unii mineriau propus ca o dele-gaþie de-a lor sã plecela Bucureºti, dar s-arenunþat la aceastãidee, poate ºi datoritãfaptului,cã trenurile erau

oprite. Unii ºefi de sec-

toare au încercat sãîmpiedice organizareagreviºtilor, dar mineriiau reacþionat prompt,câteodatã dur. Greviºtiiau luat legãtura cu altemine din ValeaJiului (pe vremeaaceea erau 10 mine în

Valea Jiului ºi cu populaþia oraºelorpentru a strânge câtmai mulþi simpatizanþi,ºi s-au adunat pânã laurmã în curtea MineiLupeni, unde þineaudiscursuri revendica-tive.

Cifrele provenitedin surse diferite refer-itoare la numãrul par-ticipanþilor variazãîntre 10 000 ºi 40000 (chiar 90 000).Cei care susþin cifrelemai scãzute greºesc,întrucât se bazeazã

numai pe numãrul deangajaþi, ºi nu iau înconsiderare membriide familie ºi alte per-soane din afarã care s-au alãturat greviºtilor(din simpatie saunumai din curiozitate).

La Lupeni,Ceauºescu era aºtep-tat de o mulþime demineri. Colonia ªtefandin localitate era ocu-patã de oameni,potrivit diferitelorestimãri, în jur de35.000 de mineri par-ticipând la 3 august laîntâlnirea cu ºeful stat-ului.

Oamenii l-au primitpe Ceauºescu care cuhuiduieli, care cuaplauze.

Colonia ªtefan esteuna din cele mai vechicolonii de locuinþeminereºti din ValeaJiului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 201312 ActualitateCea mai veche zonã minereascã din Valea Jiului,

Colonia ªtefan din Lupeni, ”încremenitã” în negura trecutului

T rãiesc în secolul XXI, dar în condiþii de lumea atreia. Este vorba de majoritatea locuitorilor din

Cartierul ªtefan din municipiul Lupeni care îºi ducveacul de pe o zi pe alta. Aici, ca în majoritatea zonelordin Valea Jiului, fiecare se descurcã cum poate. Tineriisunt cei mai afectaþi. Aceºtia nu au nici locuri demuncã, dar nici viitor.

DianaMITRACHE

Banii pentrulucrãrile la arterarutierã denumitãgeneric „drumul luiBãsescu” vor ajunge laacest capitol, înaceastã toamnã, iar deanul viitor vor putea sãînceapã ºi lucrãrileefectiv. SenatorulPSD, Cosmin Nicula adeclarat la Petroºani,cã lucrãrile vor fi gata

de start, dar amenþionat cã mai tre-buie sã aºteptãm olunã pânã când acestfapt va deveni o certi-tudine. „Discutãm înseptembrie, ca sã îlvedem prins în buget.100%, lucrãrile vorputea fi efectuate, darsã stãm pânã în sep-tembrie, ca sã vorbimoficial”, a spus CosminNicula, senator PSD.

Construcþia ºoseleice leagã Câmpu lui

Neag de Herculane aînceput în anul 1999,însã, în ultimul deceniuau fost construiþi doar20 de kilometri dinDN 66A, spre BãileHerculane. Asfaltul aajuns pânã în zonadenumitã Câmpuºel, lakm 47+ 700.

Practic, DN66 A seconstruieºte pe undrum forestier vechi,ridicat la rangul dedrum naþional în1999, pe vremea cândTraian Bãsescu eraministrulTransporturilor.

Turiºtii ar putea fiimpresionaþi depeisajul ce strãbate

douã parcuri naþionale,Parcul NaþionalDomogled – ValeaCernei ºi ParculNaþional Retezat.Artera ar da o nouãdeschidere Vãii Jiului ºi

turismului de aici, darexistã ºi asociaþii ecol-ogiste care spun cãbuldozerele si excava-toarele pot distrugeoricand 30 de hectaredin ultimul PeisajForestier Intact dinzona de climã temper-

atã a Europei, pentrua face loc tronsonuluitrei din DN 66A.

Drumul a fãcutîntotdeauna obiectultuturor campaniilorelectorale ºi, chiar ºiacum declaraþiile politi-cienilor se contrazic.

Monika BACIU

”Existã o singurãfacturã a unei firmede 1300 de lei careurmeazã sã fieplãtitã”, a declaratNicu Taºcã, purtã-torul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Instalaþia detransport pe cabludin Parâng nufuncþioneazã nicisãptãmâna aceasta.Dupã efectuareareviziilor a fost nece-sarã înlocuirea a

300 de metri decablu.

”Încã nu s-auîncheiat lucrãrile, înacest moment se

lucreazã latelescaun. A fostnevoie un cablunou pe care l-amavut. Este vorba de

300 de metri decablu pe care i-am avut, se vorface îmbinãrilenecesare dupãcare va fi nevoiesã se facã dinnou o autorizareISCIR”, a maispus Taºcã.

Dupãînlocuirea cablu-

lui va fi nevoie de oaltã autorizaþieISCIR, abia apoi vareîncepe transportulpe cablu.Telescaunul are ovechime de circa 40de ani, fiind unadintre cele mai vechiinstalatii din tarã,

încã în functiune.Aici se vorbeste deani buni de con-structia uneitelegondole, careînsã întârzie sãînceapã din cauzabanilor putini carevin de la MinisterulDezvoltãriiRegionale siTurismului pentruproiectul general deAmenajare aDomeniului Schiabilîn masivul Parâng.

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 7 August 2013 Actualitate 13

Vin bani pentru “Drumul lui Bãsescu”L ucrãrile spre Herculane vor

avea finanþare. În septembrievor fi bani pentru aceste lucrãri,care vor fi astfel finalizate.

Prima notã de platã pentrurevizia telescaunului din ParângA dministraþia localã din Petroºani a primit

prima notã de platã pentru reviziile ce s-aurealizat la telescaunul spre Parâng. Douã astfel derevizii au fost efectuate pânã acum de douã soci-etãþi distincte. Una a avizat nefavorabil instalaþia,motiv pentru care municipalitatea a contractatserviciile unei a doua firme. Acum, încep sãsoseascã ºi facturile pentru aceste revizii.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu ezitaþi sã încheiaþi contractesau sã semnaþi acte oficiale!Relaþiile cu cei din jur sunt foartebune ºi aveþi succes în afaceri.Aveþi ocazia sã luaþi hotãrâribune pentru cãmin. Partenerul deviaþã vã susþine iniþiativele.Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia.

Aveþi succes în afaceri ºi spor latot ce faceþi în gospodãrie.Prietenii ºi familia vã susþin, deºis-ar putea sã aibã pãreri diferite.Nu începeþi mai multe treburideodatã. Riscaþi sã nu terminaþinici una. Dupã-amiazã vãviziteazã o persoanã mai în vârstãpe care nu aþi vãzut-o de mult.

Nu cãlãtoriþi ºi evitaþi întâlnirile cuprietenii, pentru cã s-ar putea sãnu fiþi în cea mai bunã formã. Ceidin jur nu sunt dispuºi sã vãaccepte ideile ºi nu este exclus sãsuferiþi o dezamãgire din parteaunor persoane apropiate. Este o zifavorabilã relaþiilor sentimentale.

Acordaþi mai multã atenþie pro-blemelor ce þin de familie ºi decãmin. S-ar putea ca planurilede îmbunãtãþire a situaþiei finan-ciare sã nu fie realiste. Dacãinsistaþi sã le puneþi în practicã,existã riscul sã suferiþi un eºec.Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã.

Dimineaþa s-ar putea sã primiþi osumã considerabilã de la ofemeie mai în vârstã din familie.Puteþi sã începeþi o curãþeniegeneralã, lucrãri de reparaþii etc.Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã certaþicu partenerul de viaþã din cauzacheltuielilor inevitabile.

Sunteþi preocupat sã rezolvaþiproblemele casei. S-ar putea sãfaceþi rost de bani pentru acumpãra aparatura electrocasnicãnouã. Nu vã grãbiþi, pentru cã unprieten vã poate spune de undesã cumpãraþi mai ieftin. Ar fi binesã vã pregãtiþi de musafiri.

Deºi se pare cã aveþi multe derezolvat, odihniþi-vã ºi menajaþi-vãsãnãtatea. Împreunã cu partenerulde viaþã, doriþi sã faceþi schimbãriîn cãmin. Nu ezitaþi! Vor avea oinfluenþã beneficã asupra relaþiei decuplu. Fiþi mai atent la cheltuieli.

Dimineaþa aflaþi cã vi se anuleazão delegaþie. Nu vã enervaþi.Oricum, nu este o zi favorabilãcãlãtoriilor. Este momentul sãpreluaþi iniþiativa în problemelecasei ºi în relaþiile sentimentale.Veþi fi invitat la o petrecere.

Puteþi avea succes în activitãþicasnice. Dimineaþa câºtigaþi osumã importantã de pe urmaunei afaceri ºi începeþi sã vãfaceþi planuri de viitor, împreunãcu partenerul de viaþã.

Dacã doriþi sã faceþi schimbãri încasã, acum este momentul. Esteo zi bunã pentru reamenajãri,mutat sau schimbat mobila,zugrãvit etc. Vã puteþi baza peajutorul prietenilor ºi al familiei.

Sunteþi original ºi vã hotãrâþibrusc sã schimbaþi ceva princasã. Pentru aceasta, sunteþinevoit sã faceþi câteva drumuriscurte. Organizaþi-vã eficient ºiprofitaþi de acest moment favora-bil.

S-ar putea sã nu fiþi prea comu-nicativ. Amânaþi întâlnirile deafaceri ºi pe cele de naturã senti-mentalã. Ar fi bine sã nu vã ocu-paþ de probleme importante, carenecesitã putere de concentrare.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r)11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r)12:30 Vara pe val (r)13:00 Opre Roma14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului: doi bãr-baþi pentru o soartã18:20 Legendele palatului: doi bãr-baþi pentru o soartã19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Justiþiarii Vestului21:50 Lumea modei22:00 Vara pe val

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Mr. Bean17:30 Pistruiatul19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 În puii mei0:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Pe aripile vântului (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pe aripile vântului17:00 ªtirile Pro TV17:30 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!22:30 ªtirile Pro TV23:05 Jane ºi Maura: Detectivi în Boston 0:00 Iubire ca la carte

9:30 Obsesie virtualã11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Memoriile unei gheiºe22:00 Mondenii22:15 Trãsniþii23:00 Focus Monden 23:30 Iubiri secrete

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Rãzboinicul (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Rãzboinicul22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 Destinul regelui (r)

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Voinþã de femeie16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Asta-i România! (r)21:30 Copii de bani gata23:30 ªtirile Kanal D (r)0:30 Cei 7 ani de acasã (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Intrigi ºiseducþie19:30 Iubirivinovate20:30 Regina22:00 Poveºtiride noapte22:30 Cancan.ro23:00 Teresa0:00 100 depoveºti celebre(r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - Dinamo Tbilisi 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua - Dinamo Tbilisi 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:30 ªtirile Digi Sport16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European 23:00 ªtirile Digi Sport23:30 Footbrazil0:00 Fotbal Club

În cadrul procesuluide reorganizare,numãrul de posturi lanivelul instituþieirãmâne acelaºi, struc-tura organizatoricãdevenind mai flexibilã,funcþie de amploareaactivitãþii desfãºuratepe regiunile stabilite.Astfel, o parte dintrefuncþionarii publici vorprimi preavize ºi voravea posibilitatea sãopteze, în cadrulnumãrului total deposturi invocat maidevreme, în funcþie depregãtirea fiecãruia,pentru ocuparea unuiadintre posturile alocateactivitãþilor deficitare(Direcþia GeneralãAntifraudã Fiscalã,Direcþia Generalã pen-tru AdministrareaMarilor Contribuabili,inspecþie fiscalã, IT,juridic, executare silitã,etc).

În urmãtoareleºapte zile, lista tuturorposturilor vacante va fidefinitivatã, publicatãla sediile unitãþilor fis-

cale teritoriale aleANAF ºi postatã pePortal pentru a puteafi consultatã de cãtretoþi funcþionarii publi-ci. În cazurile în carepentru acelaºi postopteazã doi sau maimulþi funcþionari publi-ci, se va organiza con-curs pentru ocupareafuncþiei de execuþiesau de conducere.

În baza HotãrâriiGuvernului nr.520/2013 privind reorga-nizarea ºi funcþionareaAgenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalãau fost emise Ordinul

preºedintelui ANAFnr.1115/ 01 august2013 pentru apro-barea structurii organi-zatorice a aparatuluipropriu, precum ºiOrdinul preºedinteluiANAFnr.1104/01 august2013 pen-tru apro-bareastructuriiorganiza-toriceregionale– ambeleacte nor-mative

fiind publicate pePortalul ANAFwww.anaf.ro, la secþi-unea Prezentare/Prezentarea structuriiANAF.

Modernizarea

Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalãdemaratã în aceastãperioadã, includeîmbunãtãþirea servici-ilor pentru contribua-bili, îmbunãtãþiri orga-nizaþionale precum ºimodificãri ale infra-structurii informaticenecesare pentrufuncþionarea optimã aunui sistem informaticintegrat.

Obiectivele urmãritedeA.N.A.F.în acestdemerssuntcreºtereacapacitãþii

administraþiei pentruprevenirea ºi combat-erea evaziunii fiscaleprecum ºi creºtereagradului de confor-mare voluntarã laplatã în vedereaîmbunãtãþirii sub-stanþiale a colectãriiimpozitelor ºi a con-tribuþiilor sociale.

SERVICIUL DECOMUNICARE,

RELAÞII PUBLIE ªIMASS-MEDIA


VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþãrestricþii în furnizarea apei

potabile pentru miercuri 7august 2013 în oraºulPetrila, între orele 8,00 -11,00. Zona afectatã: str.Republicii, zona cuprinsãîntre Cap linie Petrila ºimagazinul Penny.

Mulþumim pentru înþelegere.

Cu deosebitã stimã, Director General,

Costel AVRAM

RESTRICÞII APÃ

Precizãri privind procesul de reorganizare alAgenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã

CarmenCOSMAN

Munþii ªureanãoferã multe posibilitãþide a vizita locuri caresã bucure ochii. Suntminunãþii ale naturii,numai bune pentru a fidescoperite într-o zicãlduroasã de varã.Dacã vorbim desprefrumuseþile naturii, îngeneral, putem începeperiplul cu CheileCrivadiei, sculptate înpartea sud-vesticã adealului Runcu (788m), care au o lungimede peste 1 km.

Îngustimea dintrepereþii cheilor cu înãlþi-mi de 70-100m dea-supra râului, verticali-tatea lor, precum ºi

numeroasele marmitecu adâncimi de peste1,5m din jumãtateasuperioarã nu au permis nici mãcarformarea unor pote-ci. Apoi mai suntCheile Bãniþei, sculptate în cãlcare,scurte dar pitoreºti,care sunt strãbãtutede calea feratãPetroºani – Simeria.

Aici se afla ºi

Peºtera Bolii, formatãprin strãpungerea subteranã auneibare

cal-

caroase decãtre pârâulJupâneasa. De aseme-nea, Cheile Taiei ºiRoºiei sunt sculptate

într-o ramã calcaroasãprinsã de-a lungul uneifalii între ºisturicristaline. Deºi scurte,ele sunt spectaculoase,iar în pereþii lor sedeschid câteva peºteri.ªI tot aici se gãseºte

Peºtera Tecuri, careeste declaratã arie protejatã de interes

naþional. Este situ-atã pe raza

Parcului

NaturalGrãdiºtea

Muncelului –Cioclovina ºi core-spunde categoriei a IV-a IUCN, respectiv

rezervaþii naturale detip speologic.

Situatã pe ValeaPietrosului, comunaBaru, Peºtera Tecurieste renumitã prin fru-museþea formaþiunilorstalagmitice, coralieneºi microcristalelor, aiciaflându-se una din celemai spectaculoase stalagmite din peºterile României,înaltã de 7m.

S ecretele desub

pãmânt

Peºtera a fostdescoperitã în anul1947 de un localnicdin Crivadia.

Este deosebit despectaculoasãdatoritã formaþiunilorspecifice care seîntâlnesc aici. Înpeºterã se aflã ºi unlac ce ar putea ducela o impresionantãreþea de galerii sub-terane, precum ºi unpuþ impresionantcare este insuficientexplorat.

Tot impresionantesunt formele con-creþionare masive ºideosebit de spectacu-loase, care ar puteaobtura accesul la altenoi galerii.

Peºtera Tecuri estedeparte de a fi cerc-etatã în întregime, eaputând avea odesfãºurare totalã pemai mulþi kilometri.

Este lungã de aproape500m, fiind accesibilãprintr-un aven adâncde 12 m, amenajat cuo scarã de lemn.

De la baza avenuluipornesc douã galerii:una spre nord-est,care constituie o ade-vãratã expoziþie deforme rezultate dincristalizarea carbonatu-lui de calciu, alta spresud, la capãtul cãreia,dupã traversarea unui

lac, s-a format un puþstrâmt.

La Muzeul Naþionalde Istorie Naturalã„Grigore Antipa” esteexpus un exemplar deSophrochaeta dacica(ord. Coleoptera, fam.Silphidae), provenitdin peºtera Tecuri,specie endemicã,înscris în lista debunuri culturale mobileclasate în PatrimoniulCultural Naþional.


Minunea de la TecuriA scunsã bine în inima pãdurii,

Peºtrera Tecuri este un exemplu de dãrnicie a naturii.Stalactite, stalagmite, ori formaþiunicoraliene aproape ireale bucurãprivirea vizitatorului ºi oferã o experienþã de neuitat.

CVJ NR. 425, MIERCURI 7 AUGUST 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 425, MIERCURI 7 AUGUST 2013