CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 348 Vineri, 12 Aprilie 2013 Petrila - centru de distribuþie al etnobotanicelor M ai mulþi suspecþi din localitatea Petrila au fost ridicaþi joi, de ofiþerii BCCO Alba, în cadrul unei acþiuni coordo- natã de DIICOT. Aceºtia se ocupau cu dis- tribuþia de etnobotanice produse într-un laborator clandestin din Cluj. >>> P >>> PAGINIA AGINIA A 3-A 3-A La loc comanda - nu putem, cã ministru-i de-al nostru!!! U n grup de tineri, susþinãtori ai PSD, a renunþat la a mãrºãlui ºi scanda "Salvaþi Valea Jiului, Salvaþi mineritul!"... >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 Liceu “la mâna” INTERLOPILOR S ex, violenþã, alcool, droguri..., pe scurt situaþia alarmantã din unitãþile de învãþãmânt din România ºi implicit din Valea Jiului. Un cititor al cotidianului Cronica Vãii Jiului ne-a semnalat “<<urmare la articolul “Cel mai “stricat“ liceu din România”>>” un interesant articol despre “angelicul liceu din Vulcan”, mai exact, Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”. Articolul semnat “Amurgul Zeilor” al cititorului nostru puncteazã fapte grave, iar lucrurile la care face vorbire, inclusiv uºoara ironie a autorului de la începutul textului demonstreazã cã acesta este o persoanã care cunoaºte fenomenul, probabil chiar un profesor din sistem. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Raportul INSEMEX este finalizat I nspectorii Protecþiei Civile analizeazã studiul realizat de cercetã- torii de la INSEMEX ºi în urma recomandãrilor vor decide care sunt zonele vulnerabile ale localitãþii. >>> P >>> PAGINIA AGINIA A 5-A 5-A Adãpostul de câini din Uricani, la loc comanda Preºedintele CJ Hunedoarsa spune "PAS" locaþiei alese de edili A dãpostul pentru câini comunitari nu va fi realizat în niciun caz în locaþia aleasã de Consiliul Local Uricani, adicã pe amplasamentul fostei mine Valea de Brazi, pentru cã este prea aproape de case- le oamenilor. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7

description

CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Transcript of CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Page 1: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 348

Vineri, 12 Aprilie 2013

Petrila - centrude distribuþie aletnobotanicelorM ai mulþi suspecþi

din localitateaPetrila au fost ridicaþi joi,de ofiþerii BCCO Alba, încadrul unei acþiuni coordo-natã de DIICOT. Aceºtia se ocupau cu dis-tribuþia de etnobotaniceproduse într-un laboratorclandestin din Cluj.

>>> P>>> PAGINIAAGINIA AA 3-A3-A

La loc comanda- nu putem, cãministru-i de-al

nostru!!!

U n grup de tineri,susþinãtori ai PSD, a

renunþat la a mãrºãlui ºiscanda "Salvaþi ValeaJiului, Salvaþi mineritul!"...

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Liceu “la mâna”INTERLOPILOR

S ex, violenþã, alcool, droguri..., pe scurt situaþia alarmantã din unitãþile de învãþãmânt din România ºiimplicit din Valea Jiului. Un cititor al cotidianului Cronica Vãii Jiului ne-a semnalat “<<urmare la articolul

“Cel mai “stricat“ liceu din România”>>” un interesant articol despre “angelicul liceu din Vulcan”, mai exact,Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”. Articolul semnat “Amurgul Zeilor” al cititorului nostru puncteazã fapte grave,iar lucrurile la care face vorbire, inclusiv uºoara ironie a autorului de la începutul textului demonstreazã cã acesta este o persoanã care cunoaºte fenomenul, probabil chiar un profesor din sistem. >>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Raportul INSEMEX este

finalizatI nspectorii Protecþiei

Civile analizeazãstudiul realizat de cercetã-torii de la INSEMEX ºi înurma recomandãrilor vordecide care sunt zonelevulnerabile ale localitãþii.

>>> P>>> PAGINIAAGINIA AA 5-A5-A

Adãpostul de câini dinUricani, la loc comanda

Preºedintele CJHunedoarsa spune

"PAS" locaþieialese de edili

A dãpostul pentru câinicomunitari nu va fi

realizat în niciun caz înlocaþia aleasã de ConsiliulLocal Uricani, adicã peamplasamentul fostei mineValea de Brazi, pentru cãeste prea aproape de case-le oamenilor.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Page 2: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaPentru o comunicare

bunã ºi pentru rezolvareaeficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C.APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Producþie – CristianIONICÃ · ªef ServiciuComercial – AlinaPAVEL

Joi 10 – 12· DIRECTOR

GENERAL - CostelAVRAM

· ªef DepartamentExploatare - Florin DONISA

· ªef Serviciu Juridic –Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

AAppaaSSeerrvvIInnffoorrmmeeaazzãã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Hoþul fantomã (r)15:00 Copii contra pãrinþi 16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul fantomã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Dragonul de aur 22:30 România danseazã

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cãlãtorie spre cen-trul Pãmântului (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pierdut ºi regãsit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 0:00 Soluþii extreme

\9:30 Eu ºi Prinþul 3:Luna de miere 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi ovedetã (r)14:00 Levintza prezintã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r)17:00 Mondenii (r)

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele12:30 Tribuna partidelorparlamentare 13:00 Europa mea (r)13:30 M.A.I. aproape detine14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 ParlamentulRomâniei 17:00 Finanþe ºi afaceri

DN 66 Haþeg - Baru Mare* DN 68 Haþeg – Toteºti *DN 68 Toteºti – Zeicani *DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7Mintia – Veþel * DN7 Veþel –Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia –Gurasada * DN7 Gurasada –Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *

Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa , DN 66

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee11112222....00004444....2222000011113333

AnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 073558077

Page 3: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 aprilie 2013 Actualitate 3

N ici nu s-au finalizat ºi suntvandalizate. Este vorba de

blocurile de locuinþe sociale depe raza oraºului Petrila care auintrat în atenþia hoþilor.

Reprezentanþii poliþiei oraºuluiPetrila au fost sesizaþi cu privire lafaptul cã din imobile s-au furta maimulte bunuri ce puteau fi valorificate.

”Noi am fost sesizaþi despre faptul

cã din interiorul blocurilor au fostfurate mai multe cabluri, respectiv dininstalaþia electricã. În cauzã s-aîntocmit dosar de cercetare penalãpentru comiterea infracþiuniide furtcalificat, s-a întocmit un cerc de suspecþi în cauzã care urmeazã sã fieverificat ºi în funcþie de rezultatul verificãrilor vom dispune mãsurilelegale”, a declarat Alexandru Scafariu,adjunct Poliþia oraºului Petrila.

În ceea ce priveºte prejudiciul acesta este încã necunoscut.

”Pânã în prezent nu pot sã vãspun. Aºteptãm sã ne trimitã firmacare lucrã prejudiciul total”, a maispus sursa citatã.

Locuinþele din aceste imobile trebuiau predate beneficiarilor anultrecut, însã nu se ºtie dacã vor fi fina-lizate în acest an. Primarul Ilie Pãducelspune cã pentru finalizarea celor patruimobile, ce au destinaþie de locuinþesociale, mai are nevoie de aproximativdouã milioane de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Ucigaºul de boschetari

- 18 ani de puºcãrie

ª tefan Cãldãraº va sta18 ani dupã gratii. El a

fost condamnat de Instanþahunedoreanã, dupã ce ºi-aucis colegul cu care dormeape strãzi.

Sentinþa a fost datã în 10aprilie, iar potrivit purtãtorului decuvânt al Tribunalului Hunedoara,Ildiko Glãman, „instanþa a dispuscondamnarea inculpatului la opedeapsã de 18 ani închisoare ºi6 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a) teza a II-a ºi lit.b)C.pen., pentru sãvârºirea infracþiu-

nii de omor calificat. S-a menþinutstarea de arest preventiv a incul-patului ºi s-a dedus din pedeapsaaplicatã acestuia durata reþinerii ºiarestãrii preventive, de la data de17 septembrie 2012 pânã la datade 10 aprilie 2013. S-a dispusprelevarea de probe biologice dela inculpat, în vederea introduceriiprofilelor genetice în SistemulNaþional de Date GeneticeJudiciare. Inculpatul a fost obligatla plata sumei de 4.800 lei– cheltuieli judiciare cãtrestat”.

La inceputul lunii august2012, ªtefan Cãldãraº aucis un om al strazii, alcãrui corp neînsufleþit afost descoperit pe terasafostului restaurant “CuibulVeseliei” din Deva.

Rezultatul expertizeiADN l-a indicat dreptautor al uciderii, iar jude-catorii au dispus arestarea

sa. Bãrbatul pe care acesta esteacuzat cã l-a omorat, CornelRaica, de 73 de ani, era din locali-tatea Almaºu Mare, judeþul Alba,dar, în ultimii ani, îºi fãcea veaculprin cartierul Gojdu din Deva,unde a ºi fost gasit mort, îndimineaþa zilei de 2 august 2012.Omul era desfigurat de loviturilepe care autorul crimei nu arecunosct cã a înfãptuit-o.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

M ai mulþi sus-pecþi din locali-

tatea Petrila au fostridicaþi joi, de ofiþeriiBCCO Alba, în cadrulunei acþiuni coordonatãde DIICOT. Aceºtia seocupau cu distribuþiade etnobotanice pro-duse într-un laboratorclandestin din Cluj.

Acþiunea ofiþerilorBBCO Alba s-a derulatconcomitent în judeþeleHunedoara, Cluj ºi Sãlaj,au fost fãcute 11 perche-ziþii domiciliare fiind vizaþimembrii unei reþele care seocupau cu producerea ºicomercializarea de etnob-otanice.

Potrivit unor surse dinrândul anchetatorilor, sus-pecþii aveau în Cluj un lab-

orator clandestin de pro-ducere iar etnobotaniceleajungeau de acolo în locali-tatea Petrila din judeþulHunedoara de unde eraudistribuite mai departe înalte oraºe ale þãrii.Drogurile erau plasate încluburi ºi baruri, iar lapercheziþiile domiciliarefãcute ieri-joi de cãtreofiþerii BCCO Alba Iulia, au

fost gãsite ºi ridicate de lasuspecþi circa 20 de kilo-

grame de substanþe etnobotanice.

Totodatã, 16 persoanesuspecte au fost duse laDIICOT pentru cercetãridintre care 7 sunt dinPetrila, Valea Jiului. Potrivitºefului Poliþiei Petrila, acþi-unea a fost derulatã de cãtreofiþerii BCCO ºi DIICOT, iarsubordonaþii sãi au oferitsprijin anchetatorilor. „Aufost cei de la CrimaOrganizatã, dimineaþã la ora6, ºi au fãcut mai multepercheziþii. S-a derulat totulfoarte repede ºi noi i-amajutat doar din punct devedere logistic ºi cu person-al. Au luat pentru audierimai multe persoane, altcevanu vã pot spune pentru cãnu cunosc amãnunte”, adeclarat comisarul OvidiuZaharie, ºeful PoliþieiPetrila.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Percheziþii lalocuinþele

unei grupãri de hoþidin Petroºani

P oliþiºtii din Petroºani au descinsieri dimineaþã - joi, la locuinþele

mai multor suspecþi care se ocupau cufurturile. Anchetatorii au cãutat atât bunuri provenite de pe urma „loviturilor” cât ºi ustensilele folosite la spargeri.

Mai mulþi ofiþeri judiciari din cadrulPoliþiei Petroºani au descins joi dimineaþã lapatru locaþii din zona cartierului Aeroportdin localitate. Anchetatorii au percheziþionatcele patru locuinþe pentru a descoperi bunurifurate în urma unor spargeri dar ºi uneltelefolosite de reþeaua de spãrgãtori.

Anchetatorii spun cã nu pot da amãnuntedespre acþiune ºi despre ceea ce au gãsit lalocuinþele suspecþilor pentru a nu periclitaancheta care este încã în curs. Cert este cãsuspecþii fãceau parte dintr-o grupare specializatã în spargeri ºi care a dat maimulte lovituri pe raza localitãþii.

„Au fost efectuate începând cu ora optmai multe percheziþii domiciliare în zonaAeroport Petroºani. Sunt vizaþi mai mulþisuspecþi pe care îi urmãrim de mai multtimp, o reþea despre care avem date ºiindicii cã se specializase în spargeri”, spunsurse din rândul anchetatorilor.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Petrila- centru de distribuþie al etnobotanicelor

Furã ca’n codru

Page 4: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Monika BACIU

Dupã apariþia OUG124/2011, aceºti benefi-ciari nu îºi mai primesc

banii de la stat dacã aurestanþe la plataimpozitelor þi taxelorlocale pe anii precedenþi.

”Avem trei situaþii,sumele datorate pentruimpozite sunt puþin maimari ºi începând cu datade 1 aprilei au fost sus-pendate. Dacã îºi vor plãti

taxele îºi vor lua baniiºi pe lunile sus-pendate”, a declaratCristina Mraz, ºefServiciul Public Local

de Asistenþã SocialãPetroºani.

Mai multe persoane arputea rãmâne fãrã ajutorulde stat dacã nu îºi plãtescdãrile pentru anii prece-denþi. Pânã acum laPetroºani existã doar treisituaþii de acest gen.Aceste persoane nu mai

primesc ajutor socialdeoarece nu ºi-au achitatdatoriile cãtre bugetullocal pânã la sfârºitul luniiianuarie. Pentru a nurisca pierderea ajutoarelorsociale, beneficiarii trebuiesã îºi achite impozitele peclãdiri, terenuri ºi maºini.Cei care ºi-au pierdut

aceste drepturi pot intra înposesia lor abia înmomentul în care facdovada cã ºi-au plãtitdãrile.

Mircea NISTOR

Chiar dacã s-adeplasat, cu toatã docu-mentaþia necesarã, pânãla Ministerul Sãnãtãþiiprimarul Ilie Pãducel s-aîntors aºa cum a plecat.Mai exact, fãrã niciunrãspuns ºi fãrã a reuºi sãse întâlneascã cu min-istrul. “Am fost, amaºteptat ºi apoi am ple-cat, dupã ce am lãsat laminister documentaþiape care doream sã i-o

prezint ministrului cucare nu am reuºit sã mãîntâlnesc. Fãrã sã fiuironic, mi-aº fi dorit sã

redeschid spitalul chiarîn ziua care a urmatcelei în care a fostînchis. În schimb, de doiani ne tot luptãm sã-lredeschidem, deºi amprimit ºi aprobarea, dinpartea MinisteruluiSãnãtãþii, referitoare laînfiinþarea unei secþiiexterne (cu 50 de paturiºi cu internare continuã)

a Spitalului de urgenþãdin Petroºani. Speramca din momentul în caream primit respectivaaprobare sã putemredeschide spitalul daracest lucru nu s-a întâm-plat”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Pentru a nu-i mai dez-informa pe locuitorii

oraºului, primarul a maiprecizat cã nu va maiavansa nicio datã referi-toare la re(inaugurarea)unitãþii medicale. “Nuvreau sã-i mai dezin-formez pe cetãþeni aºacã, de acum înainte, nuvoi mai spune cã vomredeschide spitalul la oanume datã”, a spus IliePãducel.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 20134 Actualitate

Mircea NISTOR

Unul dintre primarii dinValea Jiului pe care anumitevoci îl dau ca “sigur” transferat

în formaþiunea politicã aflatãastãzi la putere (alãturi de PSD)este petrileanul Ilie Pãducel.“Pot sã vã spun doar cãPãducel este, încã, unul dintre

membrii Partidului Democrat –Liberal. Pe de altã parte, euam fost simplu membru, oºteansau slujitor (oricum ar spunedomnul Avram) în mai multe

partide ºi mi-amfãcut datoriapeste tot. În altãordine de idei,domnul Avramnu are de undesã ºtie dacãvreau sã plec dinPD-L ºi nici în cepartid aº puteapleca. Dacã PNLPetrila este pro-prietatea saumoºia lui Costel

Avram atunci poate sã spunãce vrea. Cred, însã, cã nu ºtiecare este adevãrata pãrere amembrilor PNL Petrila”, adeclarat Ilie Pãducel.

La filialele din Valea Jiuluicare în prezent au conduceriinterimare urmeazã a fi organi-zate alegeri în toamna acestuian. Printre acestea se numãrãºi organizaþia din Petrila unde,viitorul preºedinte este cunos-cut încã de pe acum. Dacã nuva apãrea vreo loviturã deteatru sau sub centurã, acestava fi Costel Avram, actualulcoordonator al activitãþii fil-ialelor PNL din Vale. “Eu voicandida la Petrila ºi sunt sigurcã voi câºtiga fotoliul depreºedinte iar Pãducel nu va fiîn echipa mea”, a spus CostelAvram.

Maximilian GÂNJU

Coordonatul organiza-þiilor PNL din cele ºaselocalitãþi ale Vãii Jiului,Costel Avram, ºi-a obiec-tivul pentru alegerile din2016. Liderii liberalilordin regiunea minierã tre-buie sã obþinã la alegerile

din 2016 cel puþin 25 lasutã din voturile alegãto-rilor. Pânã atunci liberaliitrebuie sã se pregãteascãde alegerile europarla-mentare, dar ºi pentrucele de anul viitor când seva alege preºedinteleþãrii. „Þinta pentru orga-nizaþiile PNL din Valea

Jiului este sã obþinãminim 25 la sutã laalegerile locale din 2016ºi dacã suntem uniþi se varealiza acest obiectiv.Sigur, mai sunt uneleprobleme la unele organi-zaþii dar lucrurile se vorrezolva”, a declarat, coor-donatorul PNL ValeaJiului, Costel Avram.Potrivit acestuia pânã laalegerile din 2016, liber-alii din cele ºase localitãþiale zonei au misiunea dea se pregãti pentrualegerile europarla-

mentare dar ºi pentrususþinerea lui CrinAntonescu la preºedinþiaþãrii. Avram a vorbit ºidespre primarii PDLdespre care s-a zvonit cãvor intra în partid,respectiv Tiberiu IacobRidzi de la Petroºani ºiIlie Pãducel de la Petrila.În privinþa celui din urmã,coordonatorul PNL spunecã ºi dacã va dori sã intreîn PNL, nu va primi nicio funcþie de conducere încadrul organizaþiei dinPetrila. „Ca sã nu maiavem discuþii, la Petrilaeu voi candida lapreºedinþia organizaþiei.Ilie Pãducel dacã va veni

va fi un simplu membru,nu va fi nici preºedinte ºinu va primi un loc deconducere”, a explicatCostel Avram. Totodatãacesta mai spune cã s-astabilit ºi calendarulalegerilor interne la orga-

nizaþiile PNL Petrila,Petroºani ºi Aninoasa,structuri care sunt con-duse în acest moment depreºedinþi interimari, iaralegerile au fost progra-mate pentru lunile sep-tembrie-octombrie a.c.

Organizaþiile PNL din Valea Jiului vor celpuþin 25 la sutã la alegeri

C hiar dacã nu s-a scurs mult timpde la alegeri, liberalii din Valea

Jiului ºi-au fixat o þintã pentru urmã-torul scrutin. Vor sã strângã cel puþin25 de procente.

Pãducel, simplu oºtean în PNL

C u ocazia unei recente conferinþe de presã,Costel Avram, omul însãrcinat cu reorgani-

zarea filialelor din Valea Jiului ale PartiduluiNaþional Liberal, a precizat cã în cazul în careunii dintre actualii primari (în speþã de la PD-L)ar dori sã schimbe macazul ºi sã intre în PNL,aceºtia vor porni de jos, de tot. Respectiv de lastatutul de simplu membru de partid.

Bolnavii mai pot sã aºtepte, ministrul e ocupat

D eºi au promis ºi au dorit sã rein-augureze unitatea medicalã

(închisã cu câþiva ani în urmã) în datade 1 aprilie, edilii petrileni au fostnevoiþi sã se recunoascã învinºi de biro-craþia ºi delãsarea tipic româneascã.

Au rãmas fãrã ajutor social

ª i-au pierdut ajutoarele sociale dincauza neplãþii taxelor ºi a

impozitelor. Este vorba de trei persoanedin municipiul Petroºani care nu maiprimesc ajutor de la stat din cauzã cã nuºi-au achitat dãrile.

Page 5: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Carmen COSMAN

Mircea Ioan Moloþ a formu-lat cererea de strãmutare a pro-cesului la o instanþã similarãdin þarã, prin apãrãtorii lui,când cauza se afla încã pe rolulCurþii de Apel Alba Iulia. LaÎnalta Curte de Casaþie, cerereaa fost pusã pe rolul instanþei în

data de 13 februarie 2013, iarmagistraþii de aici au decis sãjudece solicitarea la data de 14iunie 2013. În acelaºi timp,magistraþii de la Curtea de Apelar fi trebuit sã se pronunþe îndosarului în care Moloþ a con-testat decizia ANI privitoare lapresupusa incomatibilitateexact în data de 13 februarie,

dar au amânat cu o sãptãmânãpronunþarea. “Am arãtatinstanþei cã pe rolul ÎnalteiCurþi de Casaþie ºi Justiþie seaflã înaintatã o cerere de strã-mutare, dar judecãtorii totuºi s-au pronunþat. Nu am formu-lat recurs, pentru cã nici la oraaceasta nu am primit motivareasentinþei. Nu ºtiu exact, darpoate tocmai acesta estemotivul”, a declarat preºedin-tele CJ Hunedoara, MirceaIoan Moloþ.

Pe de altã parte, CosminMuntean, purtãtorul de cuvântal Curþii de Apel Alba Iuliaspune cã pentru blocarea pro-cesului la instant din Alba Iulia

ar mai fi fost nevoie de ocerere de suspendare, depusãtot la Înalta Curte. “Cererea destrãmutare nu suspendã jude-carea cauzei. Trebuia sã existeo decizie de suspendare ajudecãrii cauzei din partea Înal-tei Curþi de Casaþie”, a declarat

Cosmin Muntean. În cepriveºte faptul cã instanþa s-apronunþat deja în acest dosar,deºi Curtea Supremã ar puteadecide ca dosarul sã fie judecatîn altã parte, sursa citatãsusþine cã ICCJ poate anuladeciziile CA Alba Iulia.

Monika BACIU

Nicio primãrie nu arecadru legal pentru a faceacest lucru, ºi anume de aacorda anumite beneficiifinanciare salariaþilor. Spreexemplu, la Uricani luiDãnuþ Buhãescu îi este fricãde Curtea de Conturi.

”Nu pentru cã noi amavut situaþia când am ºipierdut în instanþã, Curteade Conturi ne-a imputat ºiîn anii din urmã chiar ºipentru zilele de 8 martie caurmare nu mã mai risc pen-tru cã avem o responsabili-tate în administraþia localãpentru cã la vremea respec-tivã ne-am judecat, ampierdut ºi oamenii au tre-

buit sã dea banii înapoi”, adeclarat primarul oraºuluiUricani, Dãnuþ Buhãescu.

La Lupeni nu permitebugetul local acest lucru,acesta fiind unul de austeri-tate. În schimb, toþi salari-aþii din sistemul public vorbeneficia de zilele libereacordate de Guvern.

”Nu acordãm în acest anprime angajaþilor intr-u câtnu existã nici bugetul apro-bat ºi nu avem nici situaþiafinanciarã atât de bunã de aaloca angajaþilor prime dePaºte.

Zile libere sunt cele sta-bilite prin lege ºi se vorrecupera tot cum este pre-vãzut în hotãrârea deguvern. Va fi acea perioadã

de aproape o sãptãmânãde liber pentru salariaþiiprimãriei”, a declarat citymanagerul municipiuluiLupeni, Gabriel Lungu.

Nici în cel mai estic oraºal Vãii Jiului, ºi anume laPetrila, angajaþii nu vor firecompensaþi cu prime înaceastã perioadã.

„Sincer sã fiu mi-aº dorisã acord prime tuturorsalariaþilor din primãrie ºituturor persoanelor caresunt pe minimul garantat ºipersoanlor cu handicap darnu avem bani. Bugetul peanul 2013 la primãriaPetrila este cel mai austerbuget de când sunt eu pri-mar ºi nu avem bani nicipentru cheltuielile la indife-rent ce capitol din bugetdecât pentru primele ºaseluni ale anului.

Plafonul de salarii dinacest an aprobat definanþele publice este pen-tru primele nouã luni ale

anului iar pentru ultimultrimestru nu avem bani nicide salarii”, a declarat pri-marul oraºului Petrila, IliePãducel.

În capitala Vãii Jiului, laPetroºani situaþia este simi-larã. Din cauza reglemen-tãrilor legislative, angajaþiinu vor beneficia de prime.

”Nu putem acorda primecu aceastã ocazi ci doar ceeste prevãzut în fiscalitate,doar bonusurile care suntincluse în fiscalitate iar dePaºte aceste nu sunt pre-vãzute”, a spus TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Nici primarul din Vulcan,Gheorghe Ile nu acordãprime salariaþilor, laAninoasa situaþia financiarãnu permite pãstrarealocurilor de muncã a anga-jaþilor.

Dacã nu vor beneficia decadouri financiare, angajaþiidin administraþiile locale vorbeneficia de zile libere. Maiexact este vorba de mini-vacanþa de Paºte.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 aprilie 2013 Actualitate 5

I nspectorii Protecþiei Civileanalizeazã studiul realizat

de cercetãtorii de la INSEMEXºi în urma recomandãrilor vordecide care sunt zonele vulnera-bile ale localitãþii. Mai precis, înce cartiere este necesar sã maifie amplasate sirene de alar-mare publicã în caz de dezastre.

Primãria Municipiului Petroºani acomandat în urmã cu circa trei sãp-tãmâni un studiu de audibilitate pentrua stabili cu exactitate care estesuprafaþa acoperitã de cãtre actualelesisteme de alarmare publicã în situaþiide urgenþã. Studiu a fost realizat decãtre specialiºtii din cadrul ServiciuluiDeterminare Zgomot al InstitutuluiNaþional de Cercetare Dezvoltare pen-

tru Securitate Minierã ºiProtecþie Antiexplozivã(INCD INSEMEX) ºi acostat municipalitateacirca 3 mii de lei. Unastfel de studiu era nece-sar dat fiind faptul cã n-amai fost realizat pentrumunicipiul Petroºani încãdin anii 70, ºi în plus,fost cerut în mai multerânduri de mai multeinstituþii, inclusiv de cãtreInspectoratul pentru

Situaþii de Urgenþã. „Raportul a fostfinalizat, are mai mult de 40 de paginiºi a ajuns la noi miercuri. El va trebuistudiat ºi abia apoi se vor putea trageconcluziile cu privire la ceea ce avemde fãcut ºi dacã sunt zone cu defi-cienþe”, au explicat reprezentanþiimunicipalitãþii. Cu alte cuvinte,inspectorii de la Protecþia Civilã vorpropune aleºilor locali pe baza rapor-tului achiziþionarea unor sirene dealarmare publicã în zonele unde spe-cialiºtii INSEMEX au stabilit pe bazamãsurãtorilor cã sunt absolut necesarepentru avertizarea populaþiei în caz decalamitate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Raportul INSEMEX este finalizat

Luiza ANDRONACHE

“Poate resurse sã plãtim o parte ar fi,dacã acea ordonanþã nu ne-ar obliga maiîntâi sã plãtim arieratele, lucru de altfelimposibil pentru noi”, a declarat AdrianAlbescu, viceprimarul Oraºului Aninoasa.

Asta înseamnã cã orice încasare pe careprimãria Aninoasa o face, rãmâne blocatã înTrezorerie. Practic, banii nu se pot scoatedin conturi nici mãcar pentru plãþi curete.De altfel, conducerea primãriei a fãcut oºedinþã cu funcþionarii instituþiei, în care le-aexplicat cã în lunile care urmeazã, posibil totrestul anului, nu va mai putea achita delocsalariile.

Unii ºi-au manifestat intenþia de a plecade bunãvoie iar alþii sunt în expectativã.Oricum, restructurãri de posturi se vor face.“Trei persoane ºi-au manifestat dorinþa de apleca de bunãvoie, iar în rest, urmeazã sãfacem un plan de restructurare pe care sã îlsupunem ºi aprobãrii Consiliului Local”, amai spus viceprimarul Oraºului Aninoasa.

În total, numãrul de posturi trebuierestructurat în proporþie de circa 25 %, ceeace înseamnã cam 11 angajaþi.

În ºomaj sau muncã voluntarã?Angajaþii primãriei Aninoasa trebuie sã aleagã una dintre aceste opþiuni în perioada

urmãtoare. Primii trei au plecat...

P rimãria Aninoasa nu vaputea plãti salariile

funcþionarilor nici mãcar de Paºte.Instituþia nu are bani suficienþipentru achitarea datoriilorcurente, iar în plus de asta, acumare ºi conturile blocate pentru cãnu a reuºit sã achite cel puþin 85% din arierate pânã la finalul luniitrecute, aºa cum prevedea legea.

Pronunþare peste suspendare

Curtea de Apel a dat soluþia în dosarul Moloþ, deºi perolul Înaltei Curþi se aflã cererea de strãmutare

C urtea de Apel Alba Iulia a pronunþatsentinþa în dosarul privind presupusa

incompatibilitate a preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, deºiÎnalta Curte de Casaþie ºi Justiþie judecã ocerere de strãmutare a cauzei.

Zile libere în loc de prime de Paºte

N icio primãrie din Valea Jiului nuacordã prime angajaþilor cu ocazia

sãrbãtorilor pascale. De la est la vest înVale Jiului situaþia este aceeaºi în ceea cepriveºte acordarea de prime angajaþilor.

Page 6: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

A dãpostul oentru câinicomunitari nu va fi

realizat în niciun caz înlocaþia aleasã de ConsiliulLocal Uricani, adicã peamplasamentul fosteimine Valea de Brazi, pen-tru cã este prea aproapede casele oamenilor.

Gard în gard cu gospodãriileoamenilor. Aºa s-au gânditaleºii locali din Uricani sãrezolve problema adãpostuluipentru animalele fãrã stãpâncare ar urma sã deserveascãtoatã Valea Jiului.

Câteva zeci de sãteni dinValea de Brazi au semnat opetiþie ºi au înaintat-o preºedin-telui Consiliului JudeþeanHunedoara, în care au reclamatcã distanþa este prea micã.

„NU mi se pare corect sã seconstruiascã aici. Casa fiuluimeu este aproape, la 20 – 30de metri, iar în jur sunt alte 8locuinþe aflate la distanþe de 30– 40 de metri. Trebuie gãsit unalt loc, mai departe de sat, darprimãria susþine cã vrea aici sãfacã”, spoune una dintre local-

nice, Maria ªtefãnescu. Ca easunt alþi oameni care au venitsã discute cu Mircea Moloþ,care a fost joi la faþa locului, sãvadã exact cum stã situaþia. Iarrezultatul a fost fãrã echivoc:amplasamentul nu este bun.„Categoric, adãpostul nu seface aici. Nu ºtiu care suntnormele exacte pentru un adã-post de câini, dar sã-l constru-ieºti la 20 de metri de o casãmi se pareo chestiune imoralã.Chiar dacã ar fi o singurã per-soanã, îi creezi un disconfort ºi,ca atare, atâta timp cât eu suntpreºedintele judeþului nu se vaconstrui aici un adãpost pentrucâini. Dacã este comunicare seºi rezolvã problema”, a declaratMircea Moloþ, preºedintele CJHunedoara.

U n alt amplasament

La întâlnirea cu localnicii afost ºi secretarul OraºuluiUricani, Nelu Flori, care aîncercat sã-l convingã pe ºefulCJ Hunedoara cã este greu sãgãseascã o altã locaþie care sãfie ºi întabulatã, mai ales cãacest lucru implicã timp ºi cos-

turi suplimentare. Dupã ceMoloþ i-a dat asigurãri cã îi vasusþine, a precizat cã se vacãuta o altã localþie.

„Nemulþumirile poate cã suntjustificate. E bine cã s-a gãsit oaltã soluþie. Domnul preºedintene-a spus cã, în mãsura în carepoate ne va ºi susþine sãrezolvãm situaþia juridicã aterenurilor pe care urmeazã sãle propunem. Sperãm sã fierezolvatã problema”, a declaratNelu Flori, secretarul oraºului.

În cele din urmã, toatãlumea a fost mulþumitã desoluþia gãsitã la faþa locului,oentru cã locaþii care sã sepreteze amenajãrii acestui adã-post existã pe raza localitãþii.

Reamintim cã edilii dinUricani au decis sã punã la dis-poziþia Asociaþiei de dezvoltareIntercomunitarã „ServiciulJudeþean pentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân” un terenîn suprafaþã de 1.500 mp pen-tru amenajarea acestui adãpostpentru animalele fãrã stãpân.Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã „ServiciulJudeþean pentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân” a fost înfi-

inþatã dupã ce ConsiliulJudeþean Hunedoara a decis, în2012, sã gestioneze în modunitar, la nivel judeþean, proble-ma câinilor fãrã stãpân ºi sãfinanþeze aceastã activitate.

Noul serviciu va trebui cãimplementeze un sistem, cuacoperire judeþeanã, de identifi-care, marcare, vaccinare ºi sterilizare a maidanezilor.

De asemenea, va fi realizatão reþea de adãposturi deservitede personal calificat ºi se vaþine o evidenþã unicã a câinilortrataþi. Costurile operative ale

noului Serviciu vor fi suportatedin bugetul CJ Hunedoara.Spaþiile necesare înfiinþãriireþelei judeþene de adãposturicanine vor face obiectul unorcontracte de comodat prin care primãriile le vor da cu titlugratuit în folosinþã acestui serviciu. În total, în judeþulHunedoara vor ajunge 10maºini speciale pentruprinderea câinilor fãrã stãpân,care vor deservi acest centrujudeþean.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

U n grup de tineri,susþinãtori ai PSD,

a renunþat la a mãrºãluiºi scanda ”Salvaþi ValeaJiului, Salvaþi mineritul!”în cadrul campanieiMondo TV, în timpulworkshop-ului inter-naþional de la Petroºani,pentru cã nu s-au gânditcã ministrul energiei este”de-al lor”. Ca urmare, autrecut la planul B.

Un grup de tineri a doaritcu tot dinadinsul sã facã cevapentru Valea Jiului. Aºa cã s-au gândit sã se alãture campaniei lansatã de Mondo TV& Mondo FM,”Salvaþi Valea Jiului, Salvaþimineritul!”, printr-o atitudineconcretã. Îmbrãcaþi în tricourile inscripþionate cutema campaniei, tricourilansate de Ionuþ Drãgotesc,

sã mãrºãluiascã pe trotuareledin Petroºani pentru ca apoisã se opreascã în faþaPrimãriei ºi asta în timp ce areloc un workshop internaþionalavând ca temã de analizã ºidezbatere exploatarearesurselor minerale conven-þionale în contextul dezvoltãriidurabile.

ªi asta, timp de douã zile,18-19 aprilie, perioadã dedesfãºurare a dezbaterilorîntâlnirii.

Reamintim cã evenimentuleste organizat de PrimãriaMunicipiului Petroºani, înperioada 18-19 aprilie 2013,în parteneriat cu Universitatea

din Petroºani, Universitatea dePetrol ºi Gaze din Ploieºti,Comitetul Naþional Român alConsiliului Mondial alEnergiei, INSEMEX Petroºani,IPCMH Petroºani, ICSITPMLCraiova, Societatea Naþionalãde Închidere Conservare MineValea Jiului, SocietateaNationalã a Huilei Petroºani,GEROM Internaþional,Fundaþia Sfânta Maria,Fundaþia pentru Dezvoltarebazatã pe Cunoaºtere,Academia de ªtiinte Tehnicedin România, AcademiaOamenilor de ªtiinþã dinRomânia, Asociaþia Generalãa Inginerilor din România,Inspectoratul Judeþean dePoliþie Hunedoara.

ªi cum grupul de tineri eraun susþinãtor al PSDPetroºani, cu acþiuni comuneºi unii chiar pãreau sã facãparte din tabãra tânãrã a

social-democraþilor – având învedere participarea la toateacþiunile iniþiate de OT PSD -,au propus acþiunea ºi au cerutsusþinere pentru marº ºi scan-dãri cu ”Salvaþi Valea Jiului,salvaþi mineritul!”. Nedumeriþi,membrii tineri ºi seniori ai par-tidului s-au privit râzândcrezând cã este o glumã a

”nãzdrãvanilor”, cum fac deobicei. Grupul – nu ºi nu, cãacum este momentul, cuatâtea personalitãþi înPetroºani, cã trebuie sensibi-lizate personalitãþile în dome-niu, cã dacã nu tinerii fac asta,atunci cine?, cã vor vorbi cuconducerea Mondo TV etc.,etc. ”Pãi, nu e bine, cã min-

istrul este al nostru ”- au repli-cat cei de la PSD. A fost rân-dul tinerilor sã se priveascãunii pe alþii: la asta nu segândiserã…

Liderii PSD Petroºani i-auadus cu picioarele pe pãmânt.Le-au sugerat altã formã deacþiune pentru sprijinireamineritului ºi a Vãii Jiului.Eventual o petiþie semnatã detineri, sau mai bine sã cearã,ºi seniorii sã-i susþinã, sã-Iajute sã obþinã o audienþã aunei delegaþii de tineri dinValea Jiului la primul ministrusau unde doresc, cu toatedoleanþele lor bine puse lapunct.

Este adevãrat cã activismul– în sensul de accent penevoile vieþii ºi nu pe doctrinã– poate schimba cu adevãratlumea. ªi dacã tinerii auînceput sã simtã asta, e debine!

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013 Actualitate 76 Actualitate

A dministraþia de la Petroºani a trecut la cosmetizarea zonelor verzi,

iar una dintre cele ce necesitau cea maimare atenþie se aflã la graniþa de Est aVãii Jiului, între Petroºani ºi Petrila.

Locaþia cu pricina mãrgineºte strada principalãce leagã cele douã localitãþi, iar din cauzaalunecãrilor de teren, acolo la fiecare furtunãcopacii cãdeau pe artera rutierã. Aºa se face cãjoi dimineaþã, forþe importante au fost comasateîn zona de graniþã ºi edilul de la Petroºani

Tiberiu Iacob Ridzi a declarat cã acolo era nevoiede o astfel de acþiune.

„Este vorba despre un deal care mãrgineºteartera rutierã ºi acolo era necesar sã cosmetizãmcopacii. Unii, care reprezentau pericol, au fosttãiaþi ºi am fãcut asta pentru cã era absolut necesar”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Traficul rutier s-a desfãºurat cu întreruperi petoatã durata intervenþiei, iar poliþia localã a dirijatcirculaþia pentru a fluidiza traficul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Proletari din toate þãrile,URNIÞI-VÃ!

U n demers artistic, happening carevasãzicã, menit sã salveze de la pieire Mina Petrila, colonia

monoculturalã Petrila, ºi ultima pe lista dumneavoastrã,colonia colonialistã România.

Ce n-a vãzut Petrila în2500 de ani, va avea norocul(bun) sã vadã în 7-14 mai2013. 101 indivizi, mascaþi înoameni de bine, vor circulaliberi pe terenul minat alPetrilei.

Avem confirmate viziteleurmãtorilor: Iulius Caesar, AlCapone, Dr. Ciomu, Eba,Superman, Popeye Marinarul,Elena Udrea, Miron Cozma,Groucho Marx, I.V. Stalin,V.I. Lenin, Adrian Pãunescu,Emil Cioran, Traian Bãsescu,Karl Marx, Mahatma Gandhi,John Lennon, Che Guevara,Victor Ponta, Adrian Nãstase, Nicolae Ceauºescu, Ilie Pãducel, Ion Iliescu ultimul, dar nu cel de pe urmã.

Doritorilor a se îmbrãca în pielea celebritãþilor amintite ºi neamintite pagina aceasta de facebook(https://www.facebook.com/SchimbareaLaFataAPetrilei) le stã ladispoziþie pentru înscriere.

Se va lãsa cu: defilare pe catwalk, promenadã pe asfaltul Petrilei,chef monstru la final. Aveþi unica ocazie de a juca ºi într-un filmpus în operã de rejizor celebru.

Ultimele noastre ºtiri vor fi primele pentru dumneavoastrã!

La loc comanda - nu putem, cã ministru-i de-al nostru!!!

Cosmetizare de primãvarã la Petroºani

T radiþiile primilorlocuitori ai Vãii

Jiului, adevãraþiicrescãtori de oi, careîºi spun momârlani,sunt pãstrate ºiacum, iar autoritãþilelocale vor sã nu leuite în timp.

Dupã Piþãrãii din iarnãcare ne-au vestit Crãciunul,de Paºte vin nedeile –agape câmpeneºti în carecei care stau în munþicoboarã sã petreacã împre-unã cu familiile. Tocmaipentru a pãstra acestetradiþii, administraþia de laPetroºani finanþeazã astfelde acþiuni la care ºiorãºenii s-au învãþat sã participe. „Nedeile, aºacum au fãcut ºi anul trecut,vor fi sprijinite de cãtreprimãrie pentru a fi organi-zate ºi acum. Asta înfuncþie de mãrimea agapeiºi de ceea ce se petreceacolo. Noi vom participa

activ,pentru cã mi se parenormal sã promovãm ceeace avem de la înaintaºiinoºtri”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Nedeile momârlanilorîncep din duminica Paºteluiºi fiecare comunitate seadunã pe lângã biserici.Aºa cum au fãcut ºi strã-moºii lor, locuitorii satelorde munte îmbracã straiepopulare tradiþionale,cusute cu fir negru ºi auriuºi pregãtesc mâncarea:tocana de berbec cu varzã

cãlitã ºi pãsat. Totul se faceîn ceaun, la care lucreazãdoar bãrbaþii, adevãraþibucãtari ºi, dupã agapã seîncing horele. Momârlaniipetrec pentru cã astfel eivestesc un nou început,începutul primãverii, practic al vieþii.

Orãºenii s-au deprins ºiei cu astfel de obiceiuri, iarmesele se umplu deoameni care vor sãpetreacã momârlãneºtedupã Paºte.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Tradiþiile momârlanilor, susþinutefinanciar la Petroºani

Adãpostul de câini din Uricani, la loc comanda

Preºedintele CJ Hunedoara spune “PAS” locaþiei alese de edili

Page 7: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

A dãpostul oentru câinicomunitari nu va fi

realizat în niciun caz înlocaþia aleasã de ConsiliulLocal Uricani, adicã peamplasamentul fosteimine Valea de Brazi, pen-tru cã este prea aproapede casele oamenilor.

Gard în gard cu gospodãriileoamenilor. Aºa s-au gânditaleºii locali din Uricani sãrezolve problema adãpostuluipentru animalele fãrã stãpâncare ar urma sã deserveascãtoatã Valea Jiului.

Câteva zeci de sãteni dinValea de Brazi au semnat opetiþie ºi au înaintat-o preºedin-telui Consiliului JudeþeanHunedoara, în care au reclamatcã distanþa este prea micã.

„NU mi se pare corect sã seconstruiascã aici. Casa fiuluimeu este aproape, la 20 – 30de metri, iar în jur sunt alte 8locuinþe aflate la distanþe de 30– 40 de metri. Trebuie gãsit unalt loc, mai departe de sat, darprimãria susþine cã vrea aici sãfacã”, spoune una dintre local-

nice, Maria ªtefãnescu. Ca easunt alþi oameni care au venitsã discute cu Mircea Moloþ,care a fost joi la faþa locului, sãvadã exact cum stã situaþia. Iarrezultatul a fost fãrã echivoc:amplasamentul nu este bun.„Categoric, adãpostul nu seface aici. Nu ºtiu care suntnormele exacte pentru un adã-post de câini, dar sã-l constru-ieºti la 20 de metri de o casãmi se pareo chestiune imoralã.Chiar dacã ar fi o singurã per-soanã, îi creezi un disconfort ºi,ca atare, atâta timp cât eu suntpreºedintele judeþului nu se vaconstrui aici un adãpost pentrucâini. Dacã este comunicare seºi rezolvã problema”, a declaratMircea Moloþ, preºedintele CJHunedoara.

U n alt amplasament

La întâlnirea cu localnicii afost ºi secretarul OraºuluiUricani, Nelu Flori, care aîncercat sã-l convingã pe ºefulCJ Hunedoara cã este greu sãgãseascã o altã locaþie care sãfie ºi întabulatã, mai ales cãacest lucru implicã timp ºi cos-

turi suplimentare. Dupã ceMoloþ i-a dat asigurãri cã îi vasusþine, a precizat cã se vacãuta o altã localþie.

„Nemulþumirile poate cã suntjustificate. E bine cã s-a gãsit oaltã soluþie. Domnul preºedintene-a spus cã, în mãsura în carepoate ne va ºi susþine sãrezolvãm situaþia juridicã aterenurilor pe care urmeazã sãle propunem. Sperãm sã fierezolvatã problema”, a declaratNelu Flori, secretarul oraºului.

În cele din urmã, toatãlumea a fost mulþumitã desoluþia gãsitã la faþa locului,oentru cã locaþii care sã sepreteze amenajãrii acestui adã-post existã pe raza localitãþii.

Reamintim cã edilii dinUricani au decis sã punã la dis-poziþia Asociaþiei de dezvoltareIntercomunitarã „ServiciulJudeþean pentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân” un terenîn suprafaþã de 1.500 mp pen-tru amenajarea acestui adãpostpentru animalele fãrã stãpân.Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã „ServiciulJudeþean pentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân” a fost înfi-

inþatã dupã ce ConsiliulJudeþean Hunedoara a decis, în2012, sã gestioneze în modunitar, la nivel judeþean, proble-ma câinilor fãrã stãpân ºi sãfinanþeze aceastã activitate.

Noul serviciu va trebui cãimplementeze un sistem, cuacoperire judeþeanã, de identifi-care, marcare, vaccinare ºi sterilizare a maidanezilor.

De asemenea, va fi realizatão reþea de adãposturi deservitede personal calificat ºi se vaþine o evidenþã unicã a câinilortrataþi. Costurile operative ale

noului Serviciu vor fi suportatedin bugetul CJ Hunedoara.Spaþiile necesare înfiinþãriireþelei judeþene de adãposturicanine vor face obiectul unorcontracte de comodat prin care primãriile le vor da cu titlugratuit în folosinþã acestui serviciu. În total, în judeþulHunedoara vor ajunge 10maºini speciale pentruprinderea câinilor fãrã stãpân,care vor deservi acest centrujudeþean.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

U n grup de tineri,susþinãtori ai PSD,

a renunþat la a mãrºãluiºi scanda ”Salvaþi ValeaJiului, Salvaþi mineritul!”în cadrul campanieiMondo TV, în timpulworkshop-ului inter-naþional de la Petroºani,pentru cã nu s-au gânditcã ministrul energiei este”de-al lor”. Ca urmare, autrecut la planul B.

Un grup de tineri a doaritcu tot dinadinsul sã facã cevapentru Valea Jiului. Aºa cã s-au gândit sã se alãture campaniei lansatã de Mondo TV& Mondo FM,”Salvaþi Valea Jiului, Salvaþimineritul!”, printr-o atitudineconcretã. Îmbrãcaþi în tricourile inscripþionate cutema campaniei, tricourilansate de Ionuþ Drãgotesc,

sã mãrºãluiascã pe trotuareledin Petroºani pentru ca apoisã se opreascã în faþaPrimãriei ºi asta în timp ce areloc un workshop internaþionalavând ca temã de analizã ºidezbatere exploatarearesurselor minerale conven-þionale în contextul dezvoltãriidurabile.

ªi asta, timp de douã zile,18-19 aprilie, perioadã dedesfãºurare a dezbaterilorîntâlnirii.

Reamintim cã evenimentuleste organizat de PrimãriaMunicipiului Petroºani, înperioada 18-19 aprilie 2013,în parteneriat cu Universitatea

din Petroºani, Universitatea dePetrol ºi Gaze din Ploieºti,Comitetul Naþional Român alConsiliului Mondial alEnergiei, INSEMEX Petroºani,IPCMH Petroºani, ICSITPMLCraiova, Societatea Naþionalãde Închidere Conservare MineValea Jiului, SocietateaNationalã a Huilei Petroºani,GEROM Internaþional,Fundaþia Sfânta Maria,Fundaþia pentru Dezvoltarebazatã pe Cunoaºtere,Academia de ªtiinte Tehnicedin România, AcademiaOamenilor de ªtiinþã dinRomânia, Asociaþia Generalãa Inginerilor din România,Inspectoratul Judeþean dePoliþie Hunedoara.

ªi cum grupul de tineri eraun susþinãtor al PSDPetroºani, cu acþiuni comuneºi unii chiar pãreau sã facãparte din tabãra tânãrã a

social-democraþilor – având învedere participarea la toateacþiunile iniþiate de OT PSD -,au propus acþiunea ºi au cerutsusþinere pentru marº ºi scan-dãri cu ”Salvaþi Valea Jiului,salvaþi mineritul!”. Nedumeriþi,membrii tineri ºi seniori ai par-tidului s-au privit râzândcrezând cã este o glumã a

”nãzdrãvanilor”, cum fac deobicei. Grupul – nu ºi nu, cãacum este momentul, cuatâtea personalitãþi înPetroºani, cã trebuie sensibi-lizate personalitãþile în dome-niu, cã dacã nu tinerii fac asta,atunci cine?, cã vor vorbi cuconducerea Mondo TV etc.,etc. ”Pãi, nu e bine, cã min-

istrul este al nostru ”- au repli-cat cei de la PSD. A fost rân-dul tinerilor sã se priveascãunii pe alþii: la asta nu segândiserã…

Liderii PSD Petroºani i-auadus cu picioarele pe pãmânt.Le-au sugerat altã formã deacþiune pentru sprijinireamineritului ºi a Vãii Jiului.Eventual o petiþie semnatã detineri, sau mai bine sã cearã,ºi seniorii sã-i susþinã, sã-Iajute sã obþinã o audienþã aunei delegaþii de tineri dinValea Jiului la primul ministrusau unde doresc, cu toatedoleanþele lor bine puse lapunct.

Este adevãrat cã activismul– în sensul de accent penevoile vieþii ºi nu pe doctrinã– poate schimba cu adevãratlumea. ªi dacã tinerii auînceput sã simtã asta, e debine!

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013 Actualitate 76 Actualitate

A dministraþia de la Petroºani a trecut la cosmetizarea zonelor verzi,

iar una dintre cele ce necesitau cea maimare atenþie se aflã la graniþa de Est aVãii Jiului, între Petroºani ºi Petrila.

Locaþia cu pricina mãrgineºte strada principalãce leagã cele douã localitãþi, iar din cauzaalunecãrilor de teren, acolo la fiecare furtunãcopacii cãdeau pe artera rutierã. Aºa se face cãjoi dimineaþã, forþe importante au fost comasateîn zona de graniþã ºi edilul de la Petroºani

Tiberiu Iacob Ridzi a declarat cã acolo era nevoiede o astfel de acþiune.

„Este vorba despre un deal care mãrgineºteartera rutierã ºi acolo era necesar sã cosmetizãmcopacii. Unii, care reprezentau pericol, au fosttãiaþi ºi am fãcut asta pentru cã era absolut necesar”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Traficul rutier s-a desfãºurat cu întreruperi petoatã durata intervenþiei, iar poliþia localã a dirijatcirculaþia pentru a fluidiza traficul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Proletari din toate þãrile,URNIÞI-VÃ!

U n demers artistic, happening carevasãzicã, menit sã salveze de la pieire Mina Petrila, colonia

monoculturalã Petrila, ºi ultima pe lista dumneavoastrã,colonia colonialistã România.

Ce n-a vãzut Petrila în2500 de ani, va avea norocul(bun) sã vadã în 7-14 mai2013. 101 indivizi, mascaþi înoameni de bine, vor circulaliberi pe terenul minat alPetrilei.

Avem confirmate viziteleurmãtorilor: Iulius Caesar, AlCapone, Dr. Ciomu, Eba,Superman, Popeye Marinarul,Elena Udrea, Miron Cozma,Groucho Marx, I.V. Stalin,V.I. Lenin, Adrian Pãunescu,Emil Cioran, Traian Bãsescu,Karl Marx, Mahatma Gandhi,John Lennon, Che Guevara,Victor Ponta, Adrian Nãstase, Nicolae Ceauºescu, Ilie Pãducel, Ion Iliescu ultimul, dar nu cel de pe urmã.

Doritorilor a se îmbrãca în pielea celebritãþilor amintite ºi neamintite pagina aceasta de facebook(https://www.facebook.com/SchimbareaLaFataAPetrilei) le stã ladispoziþie pentru înscriere.

Se va lãsa cu: defilare pe catwalk, promenadã pe asfaltul Petrilei,chef monstru la final. Aveþi unica ocazie de a juca ºi într-un filmpus în operã de rejizor celebru.

Ultimele noastre ºtiri vor fi primele pentru dumneavoastrã!

La loc comanda - nu putem, cã ministru-i de-al nostru!!!

Cosmetizare de primãvarã la Petroºani

T radiþiile primilorlocuitori ai Vãii

Jiului, adevãraþiicrescãtori de oi, careîºi spun momârlani,sunt pãstrate ºiacum, iar autoritãþilelocale vor sã nu leuite în timp.

Dupã Piþãrãii din iarnãcare ne-au vestit Crãciunul,de Paºte vin nedeile –agape câmpeneºti în carecei care stau în munþicoboarã sã petreacã împre-unã cu familiile. Tocmaipentru a pãstra acestetradiþii, administraþia de laPetroºani finanþeazã astfelde acþiuni la care ºiorãºenii s-au învãþat sã participe. „Nedeile, aºacum au fãcut ºi anul trecut,vor fi sprijinite de cãtreprimãrie pentru a fi organi-zate ºi acum. Asta înfuncþie de mãrimea agapeiºi de ceea ce se petreceacolo. Noi vom participa

activ,pentru cã mi se parenormal sã promovãm ceeace avem de la înaintaºiinoºtri”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Nedeile momârlanilorîncep din duminica Paºteluiºi fiecare comunitate seadunã pe lângã biserici.Aºa cum au fãcut ºi strã-moºii lor, locuitorii satelorde munte îmbracã straiepopulare tradiþionale,cusute cu fir negru ºi auriuºi pregãtesc mâncarea:tocana de berbec cu varzã

cãlitã ºi pãsat. Totul se faceîn ceaun, la care lucreazãdoar bãrbaþii, adevãraþibucãtari ºi, dupã agapã seîncing horele. Momârlaniipetrec pentru cã astfel eivestesc un nou început,începutul primãverii, practic al vieþii.

Orãºenii s-au deprins ºiei cu astfel de obiceiuri, iarmesele se umplu deoameni care vor sãpetreacã momârlãneºtedupã Paºte.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Tradiþiile momârlanilor, susþinutefinanciar la Petroºani

Adãpostul de câini din Uricani, la loc comanda

Preºedintele CJ Hunedoara spune “PAS” locaþiei alese de edili

Page 8: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

“Îmi cer scuze vulcãnenilor,…din Valea Jiului (!!), pentru cã amcalificat, în precedentul articol,drept “cel mai “stricat“ liceu dinRomânia”, liceul din Vulcan. Nu,nu este cel mai …nenorocit liceu,exista altele ºi mai ºi!, în România…”europeanã !!”. Am vãzutacum vreo lunã, la ºtiri, pe câtevateleviziuni, cum niºte elevi bãteau…artistic !!, adicã în stilul K1,cum au vãzut ei la televizor, un altelev, undeva într-o salã de clasã aunui liceu din Tulcea, mi separe…. Loveau cu talpa picioru-lui, îndoind genunchiul dinabdomen, loveau cu picorul arun-cat din lateral, cu directe, croshe-uri ºi upper-cut-uri de pumn ºialtele, de unde cã mai mult s-auprins de ei bãtãile de la TV dedupã 12 noaptea, decât ceea ceînvaþã ziua la ºcoalã. Erau vreotrei pe unul, care era îmbrãcatdestul de gros, cu ceva suba pe el,aºa încât nu ºtiu dacã a suferit elprea mul, chit cã a mai intrat ºi alpatrulea bãtãuº pe uºã ºi i-a maiaplicat ºi acesta cateve picioare ºipumni. Un alt elev filma, pentrucã numai aºa a putut apare filmulpe Internet.

Interesantã mi s-a pãrut expli-caþia directorului ºcolii, plin sauadjunct (nu am reþinut exact), odoamnã intelectualã ºi serioasã,care stând la un birou foarte concentratã asupra chestiunii, cuochii citind cine ºtie ce legi impor-tante, ne spunea cã de fapt elevulbãtut a fost de vinã, pentru cãanterior bãtuse ºi el un alt elev.“Ochi pentru ochi ºi dinte pentrudinte !”, cã doar justiþia înRomânia aºteaptã mai întâi sãvadã cine e ºeful, Ponta sauBãsescu ºi, abia dupã aia, vavedea ºi ea, justiþia, ce se maiîntâmplã cu bãtãuºii ºi criminalii.Deci directorii de ºcoalã asista laspectacole de K1 ºi le comenteazãca la Campionatul Africii, ca altepârghii legale de intervenþie nuau, sau s-a încetãþenit sã tolerezetotul.. Legea îi apara exclusiv pe“elevi”, cu telefon de urgenþã ºimulte altele, cã numai sãrãspundã un profesor la o înjurã-turã cu un cuvânt mai …frustrant(!!), cã imediat elevul îºi sunãpãrinþii, se duce aþã în cabinetuldirectorului, face reclamaþii, etc….Ba mai mult, cine a vãzut reporta-

jul respectiv, poate îºi aminteºte ºide acel respectabil inspectorºcolar judeþean, la costum, cra-vatã ºi chelie pânã la ceafagroasã, care ameninþa cudescoperirea ºi pedepsirea celuicare a filmat scena cu bãtaia, un“nemernic” îndrãzneþ (!!), cepãteazã onoarea ºcolii ºi a între-gului învãþãmânt românesc !!!..Gunoiul trebuie þinut sub preº,bine ascuns !!!, nu arãtat lumii, sãse afle ce jalnici suntem. Alþidirectori sunt mult mai bine orga-nizaþi ! De exemplu, ºtie cineva caîn Galaþi, în oraº !! , nu ….sau nunumai undeva (!!), la margine dejudeþ, sunt clase de liceu (??!!),unde se fac orele cu jandarmul înclasã, ca sã….(þineþi-vã bine descaun !! ), ca sã împiedice eleviisã urineze pe pereþi, în faþa profe-soarelor !! …Dar a aflat cineva deaiurea de aºa ceva ??… Nuuuu !!!Deci secretul a fost bine ascuns ºidirectorii liceului, sau... liceelor cupricina, ºi-au fãcut conºtiinciosdatoria..!! Cinste lor ºi salariu demerit pentru fiecare !!

Dar sã revenim la angeliculliceu din Vulcan...

.... Invenþie vulcaneanã abso-lutã este scuipatul pe clanþele ºipe comutatoarele electrice de peholuri ºi din sãlile de clasã, caapoi sã se râdã în hohote de pro-fesoara cu salivã pe degete..Toatã sceneta este consideratã,de scârboºenii numiþi “elevi”,foarte… sexi (!!). Dacã ajunge saliva la circuitul electric ºi se elec-trocuteazã prin limba respectivul“artist”, bineînþeles cã tot ºcoala ede vinã cã nu i-a fãcut edu-caþie…Cã, în timpul orelor, “elevii”care au luat o notã mai proastã,trag de catalog sã nu li se treacãnota, cã aruncã cu cretã, lemne ºialte alea în profesoara, ceîncearcã mai apoi sã scrie oarece-va pe tablã, astea sunt proteste“normale “, cu care este deaccord toatã lumea în liceu, de lavlãdica pânã la opincã. Aºa îþi tre-buie, profesoarã nebunã !!, dacãstresezi elevii cu note proaste !!!.E bine cã te alegi cu înjurãturi saucu capul spart, ca sã te înveþiminte altãdatã !! Sau, dacã spuidirigintei sau conducerii, eºtiadmonestatã pe drept (!!??), cã nuai metoda pedagogicã ºi deci nuai ce cauta în învãþãmânt.. Iar, pe

la spate, râde toatã lumea detine...Diriginta este, în majoritateacazurilor, titularã, nu amãrâtã cãþine, o biatã suplinitoare !!, Arevechime în învãþãmânt, deci ºtieea mai bine decât oricine cummerge treaba!. Discutã ea, în par-ticular, cu zurbagioaica din clasaei, care eleva þi-a spart capul,probabil fiind o retardatã, dar decare liceul are neapãratã nevoie,pentru cã, fãrã ea, nu ar ieºinumãrul ºi s-ar desfiinþa clasa...Zâmbesc împreunã …pe submustaþã (!!), de capul tãu spart, ºiconvin sã te urmãreascã ºi sã te“îndrepte”, ca sã nu mai dai notemici, pentru cã, Doamne fereºte!!, sã nu rãmânã retardatã cori-gentã sau repetentã... Cã altfel,zice eleva, vine ea cu tot clanul eide coloraþi pe capul liceului ºi facei un tãrãboi de nu a vãzut Parisul!! Oricum, mai este puþin pânã în2050, când vor deveni majoritariºi vor reprezenta “vox populi”.De fapt, reprezintã de pe acum.... Diriginta îndrãzneºte sã-iaminteascã totuºi de banii de liceupe care matahala îi primeºte, carebani, în unele cazuri, ca ºi cel deacum (!), cu ajutor de ...fatãnevoiaºã ºi sãrmanã (!!??), cutotul, se pot ridica pânã la sumade douã sute de lei lunar.. Ceeace, în sãrãcia lucie din Vulcan,înseamnã ceva !! Aºa încât, unamai da, alta mai lasã ºi se convineîntre cele douã “doamne” cã,dacã profesoara cu capul spart,adicã nenorocita de suplinitoare!!, se cuminþeºte, adicã nu mai dãnote mici, sã fie lãsatã în pace..ªi astfel te înveþi minte, ca profe-soarã, sã închizi ochii la prostiaretardaþilor ºi sã le dai note detrecere. Cã tot se furã banul statului, aºa încât nu mai conteazã!!.Noi sã fim sãnãtoºi!. Dacã ai fio amãrâtã de suplinitoare pe odisciplinã tehnicã, aminteºte-þi cãtehnicul este “tehnic” doar deformã !! Nu mai ai ce comenta,cãci toþi aratã spre inginerii-femei,care au devenit profesoare denevoie, doar pentru cã le-au datafarã din industrie, care industriea dispãrut ºi ea... Aºa se spunecel puþin, mai ales de profesorii…profesori! (matematicã, filologie,istorie). Cicã s-a “feminizat”învãþãmântul, din cauzainginerelor ºi s-a deteriorat înultimul hal !! Cum sã desfacã elemotoare, sã schimbe uleiul lastrunguri, sã dea la pilã !! Cicãsunt bune doar sã scrie cu cretãformule “inginereºti”, pe tablã….Dar dacã totuºi ar vrea vreocolegã inginerã sã arate elevilorcum sã dea la pilã, sã schimbemotoare la raboteze ºi altele ?Are unde ? O ia cineva în serios ?

Nu mai avem industrie, deci numai este nevoie nici de ateliereºcoalã !!Dar tu eºti profesoara… profe-soarã! ºi nu profesoara-inginerã !!Dar tot nu poþi sã comenteziceva(??), chit cã poate ai unhobby pentru tehnica ºi mai dis-cuþi ca sã mai afli una-alta de laun inginer sau, de ce nu?!, de la oinginerã...N-are rost ! Bine cã aiscãpat ºi aºa ºi te gândeºti ca inci-dentul sã nu-þi “zboare”continui-tatea pe post, datã de director (!!),cã examen de titularizare dai depomanã, nemaiexistând posturide titulari libere. Bacalaureattehnic nu mai dã nimeni, cãci toþiabsolvenþii îºi aleg biologie sauchimie, în cel mai rãu caz fizicã,ca disciplina…tehnicã (??!!)…opþionalã. Opþionalã (!!) la un“Colegiu Tehnic” ( cã aºa scrie laintrare: Colegiul Tehnic “MihaiViteazu”, deºi nimeni nu mai ºtiede ce “tehnic” ?), este deciopþionalã oricare, numai tehnicãnu !!... Se învaþã istorie,geografie, limbi strãine, chiar ºiceva matematicã, deºi, ºi la adoua simulare (la prima, aproapela fel!!), nu s-a obþinut decât 2 ºiceva, cea mai mare nota... Dacãai trei sau patru nebuni în clasã,care urla, aruncã cu scaune uniiîn alþii, sau… dupã profesor (!), ce matematicã sã mai faci cuceilalþi ??!!. Toatã clasã este stricatã, la propiu ! Chiar dacã laora de matematicã reuºeºti sã-i þiiliniºtiþi cu media 4 pe primulsemestru, ei vin “capsaþi” de laalte ore ºi numai la ecuaþii ºiderivate nu le stã gândul…D-apoicineva, care preda disciplinatehnica…neimportantã (!!), cumedia încheiatã la sfârºitul celuide al doilea semestru ? Ce autori-tate sã mai aibã ?! Un an întregîºi fac de cap, iar, cu douã- treisãptãmâni înainte de final, se facmieluºei blânzi ºi cerºesc ºi ei,

cinci-ul ãla acolo !! De ce sã nu li-l dai, cã doar oameni suntem…Drepþi sã fim, undeva mai au ºielevii dreptate... Programa depredare pe discipline tehnice,pusã pe Internet de Minister, eplinã de transmisii mecanice, prinroti dinþate sau curele, de asam-blãri filetate sau nituite, demotoare electrice, de prelucrãriprin aºchiere, de comenzinumerice pentru maºini unelte ºide altele, iar atelierele electro-mecanice ale ºcolii zac goale,doar cu câteva menghine, pile ºiceva aparate de sudurã. Li sepredã elevilor pãrþile componenteale ºublerului pânã li se acreºte, ºiîncã de pe o pozã, pe caremaistrul (doamna…) instructor aluat-o din cãrþi, fãrã ca sã semãsoare cu ºublerul o singurãdatã !!!. Iar profesorii… ingineri,devin papagali, care, pe lângãceva discurs, mai ºi scriu pe table.ªi cam atâta tot.. Practica o uitã,dacã au ºtiut-o vreodatã (!!)... Fãrãdemonstraþii practice, nimic nu seleagã !! E drept cã s-au adus, pevremea fostei conduceri, cevaaparaturã pe fonduri europene,care aparaturã, dupã ce s-a þinutla naftalinã vreo 5 ani, pânã s-auzat fizic ºi moral, s-a împãrþit pela diverse laboratoare. Motivul afost cã nu se terminase încã ate-lierul ºcoalã de confecþii (etaj) ºiauto (parter). Din nefericire (saudin fericire pentru unii ce au pro-fitat ºi… nefericire pentru aceiaºiamãrâþi bani ai statului !! ), con-strucþia atelierului a durat cam 5ani, aºa cum spuneam, terminân-du-se acum doi sã trei ani. Adurat cam cât construcþia uneipiramide incaºe, numai cã laVulcan o zi se lucra ºi o sãp-tãmânã era pauza pentru reface-rea forþelor. Dar banii statuluicurgeau, curgeau.. ªi dupã ce auterminat-o cu chiu cu vai….aînceput sã se dãrâme !!.. A se

vedea streaºina din exterior..ªindrila a rezistat mai mult, campânã la prima zãpadã, când acãzut cu tot cu troianul alb ºi i-afãcut zob maºina unei profesoare,pe care aceasta fãcuse impru-denþa sã o parcheze aproape dezidul exterior.. Dar sã nu fim rãi ºisã recunoaºtem cã atelierul deconfecþii e dotat cu maºini decusut electrice, pe care eleveleînvaþã totuºi ceva. Cam vechi, edrept(!) ºi nici una cu calculator,ca sã semene cu cele din industriatextilã, ce mai existã ici colo prinPetroºani ºi aiurea... Atelierulauto e ºi el o realizare. Un benefi-ciar, chiar ºi cu o întârziere de 5ani, a fondurilor europene, a fostºi atelierul de electronicã, unde,cam pânã în clasa a X-a, se aco-perã pregãtirea primarã a elevilor:lipituri pe plãci cuprate, mãsurã-tori electronice ºi altele. MaistrulDrãghici îºi face datoria. Din clasaa XI-a însã filmul se rupe, pentrucã materiile sunt de automatizãriºi calculatoare, cu comenzinumerice de maºini unelte, disci-pline pe care încearcã sã le pre-dea colegele mele inginere… Avenit ºi ceva aparaturã deautomatizãri, cam la nivelul anilor1989, dar ar fi fost bunã ºi aºa,pentru uz didactic... Conducereade atunci nu auzise însã de uzuramoralã a softului, aºa încât, dupã

zeci de ani de zãcut la naftalinã,trebuia activat numãrul serial, carenou numãr trebuia aflat prin tele-fon din America. Era prea scumpînsã pentru liceu, un telefon toc-mai în America (!!), aºa încât arãmas totul baltã. Între timp, s-afurat totul: termometre, treduc-tori, CD-uri de instalare, memoriiRAM, deºi erau aºa de vechi,încât nici la fiert supã în bucãtãrienu erau bune.. Dar dacã tot sepot fura uºor, de ce sã nu lefurãm !!.. S-au dat ºi diverseLaptop-uri pe la anumiþi profe-sori, dar li s-a pierdut urma.. Cala noi !.. Important este cã toatãlumea-i mulþumitã, majoritateaabsolvenþilor, cu excepþia textilis-telor, ies analfabeþi tehnic, iau,dar mai ales!!, nu iau bacalaurea-tul, urmând o carierã de succesprin Italia, Spania sau Germania,la spãlat babe ºi bãtrâni handica-paþi.. Unii mai prind ºi câte uncarnet de conducere pentru TIRºi s-au scos. Au luat praful de petobã ! De tehnicã nu se maiintereseazã nimeni…Dar sã nu credeþi cã nu s-a gãsitnimeni în liceu sã nu ia atitudine,sã nu îndrepte lucrurile, cã doarnu e liceul sat fãrã câini !! S-aaºezat pe treabã un anumit profesor de matematicã ºi a lãsatcâteva zeci de repetenþi. κi campierduse respectul elevilor, cu care

se obiºnuise… Poate cã era ocale ºi asta de a salva liceul ºichiar începusem sã îl aprob…Numai cã, la drept vorbind, alãsat mai multe repetente, dacãnu... doar repetente!! Sã se înveþeminte! Sã avem exemple deseveritate!! Verboncu, Burulea ºialtele, “fotomodele”, care nu pricepeau ca lumea cum devinecazul cu matematica, au fost“trântite” corigente ºi apoi repe-tente. Erau foarte vinovate cã nuºtiau ecuaþii de gradul 2, cosinuºiºi sinuºi, dar nici nu se interesaude football, nici nu erau micro-biste ale echipei “ElectroputereCraiova” !! ªi doar, în timpulorelor de matematicã, ca sã nu sesurmeneze elevii, desigur (!!), semai divaga ºi la football, cam…trei pãtrimi din timp (!!).Ghinionul lor !! Poate calculaunumerele la Prono-Sport ºi seumpleau de bani ! Aºa au pierdutun an din viaþã. Dar bine cã auscãpat ºi aºa ! Sau nu au scãpat(??). Verboncu a fost opritã pestradã de severul profesor ºi pre-venitã sã nu mai povesteascãvrute ºi nevrute. Cã mâna profesorului este lungã-luuungã !!Dacã spune el ca o are lungã, sã-lcredem pe cuvânt !!În schimb, elevii Oancãul,Adamul, Porumbescul ºi Bãdãrãuls-au dovedit “matematicieni” înplinã evoluþie, aºa încât au trecutclasa ºi o trec în continuare. Cucinci, dar cinci este o notã marela un profesor cu adevãrat sever !!Sunt ºi buni microbiºti, fun-i de-ai“Electroputere” , sau cel puþin aºaafirmã cu convingere.. “Fã-tefrate cu dracul pânã treci puntea!!” În rest, pot purta conversaþiirezonabile pe diverse teme, maipuþin pe materii ºcolare ºi, lamatematicã, sunt cuminþi cãsfinþii. La alte ore, mai puþin..Oancãul a declarat public în modrepetat cã se p….ºã pe toþi profesorii, aruncã cu scaune princlasã, scuipã pe clanþe ºi comuta-toare, dar nu vede nimic la tablã,pentru cã nu îºi permite sã-ºicumpere ochelari. În schimb, îºiperminte sã înjure profesori, sãurle pe culoar diverse porecle ºialtele. Pe lângã “specializãrile”amicului sãu bun Oancãul,Adamul s-a mai perfecþionat înîmpuºcarea cu gura, în timpulorelor, printr-un tub de pix, aunor mici “gloanþe” de hârtie,îmbibate din belºug cu propiasalivã. “Gloanþele” se lipesc detable, de pãrul profesorilor, alcolegilor sau de hainele acestora,producând greaþã unora, dar satisfacþii deosebite calor patru..Porumbescul are ºi el originali-tatea lui, fãcând dese vizite la psihiatru, “acuzând” interesuldeosebit manifestat pentru bãr-baþi. Toþi patru însã fac tot ce potca sã se distreze pe seama profe-

soarelor, d-na profesoarã Popescufiind aproape de infarct în timpulorelor cu clasa lor. Astfel, liceuleste în plin proces de selecþieºtiinþificã a borfaºilor, care îl vorpopula, se sperã!!, în totalitate, înurmãtorii ani ºi mai departe..,conducerea stropindu-i cu par-fum, dar frustrându-i totuºi puþin,aruncându-le uneori priviri plinede reproº !! Ei rãspund, la rândullor, cu rânjete dispreþuitoare ºiviaþa continuã!!. De exmatriculãrinu s-a mai auzit din moºi-strãmoºi..!! Elevii intelectuali trebuie eliminaþi sau, în cel maifericit caz (!), îndepãrtaþi din liceu,ca elemente periculoase !! Sã seautoelimine singuri !! Sau sã seconvertescã la statut de borfaº, cãaltfel o încasaezã !! Ori, ºi maispectaculos (!!), sã se sinucidã, casã aibã mahãrii ce se discute, înafarã de numãrarea sticlelor debere bãute ºi de bãtãile din Dalas,un cartier vestit al Vulcanului…Pãi nu þine statul ºi, prinimpozitele pe care le plãtim, noiînºine (!!), o armatã de trântrori,care nu produc nimic, cã deînvãþat ºtiinþã sau tehnologie, nuse mai...”jignesc (!!)” de mult cuaºa ceva… Iar elevii intelectuali,sãracii (!), dacã au bani, iarnenorocirea este cã nu prea au(!!), “sã plece domnule la alt liceu,sã nu ne mai încurce!!.” Dacãmai gãsesc unul ca lumea (?!!)..Parcã am mai auzit eu undevarefrenul acesta? “ Sã plece doctorii din þarã !!” zicea unpreºedinte. ªi au plecat. Au ple-cat ºi aproape toþi intelectualii dinRomânia !! Dar totuºi, care estecauza? Ni se spune cã elevii suntdin ce în ce mai puþini ºi ni sedesfiinþeazã clasele. Rãmânsuplinitorii, ca mine, fãrã ore..Parcã aº crede, dacã n-aº ºti cãnimãnui nu-i pasã de soarta mea.Doar suntem în România! Altãexplicaþie mai credibilã este: “Dã-i naibii de nebuni !! Nu-mipun mintea cu ei !! La varã plecpe o plajã, undeva în Grecia ºi uitde tot!”.Dar dacã altã o fi cauza ºi toateacestea sunt subterfugii?

Sã încerci numai sã exmatriculezi cumva un borfaº,sau sã laºi unul repetent, fãrã sãai spatele asigurat în Vulcan, înlumea interlopã, cã poþi sã aflicauza pe propia piele! Dacã maiºi locuieºti în Vulcan, eºti ca ºimoartã!

Ca profesor, diriginte sau director al liceului, dar locuind înVulcan, nu ai nici o ºansã sã faciordine în liceu!! Interlopii, “puii”de interlopi, prietenii ”puilor” terezolvã într-un fel sau altul... Dealtfel, te ºi ameninþã pe faþã.. Celmai comun, îþi sparg roþile lamaºinã, dar apoi continuã cudatul focului la automobil sau la

uºa de la apartament, iar dacãeºti prea încãpãþânatã, te aºteap-tã când mergi seara sã-þi cumperipâine. În Timiºoara cel puþin, serecunoaºte cã procurorilor ºijudecãtorilor le este fricã debaºtani. Au “curajul” sãrecunoascã faptul cã le e fricã!

S-a ajuns în România post-revoluþionarã ºi “europeanã”(!!), sã fie un act de curaj, a-þirecunoaºte frica! Deci... totBanatul e fruncea !! ªi mie mi-arfi fricã, dacã aº locui în Vulcan !!De aceea ºi semnez ..”anonym”Doar suntem vajnici urmaºi ai luiMihai Viteazu ºi ai lui ªtefan celMare!

Dar sã zicem cã te-ar apuca ocrizã de curaj nebun, ca bãrbat,dar, de ce nu (??) ºi ca femeie ºite-ai apuca sã faci pe justiþiarul.Împotriva pumnului ºi rãngii,omul modern a inventat spray-ulparalizant ºi pistolul cu bile. Ca înVestul Sãlbatic. Ca în Dalas. Nuîn Dalasul din Vulcan, ci în cel dinTexas. Aºi !! Eroare !! Americaeste “micã” pe lângã Vulcan!Americanii sunt “cei zece negriimititei” pe lângã coloraþii “noºtri”!Ai voºtri, dar nu ai mei! Sã zicemcã te-ai apãra de un interlop ºi, învitezã, l-ai rãni sau, Doamneajutã, l-ai termina integral. Pãi sãvezi atunci ce ar sãri procurorii ºijudecãtorii pe tine, grãbiþi “sãrezolve un mare caz de violenþã “Iar la tribunal nu ai nici o ºansã.Clanul îneacã tribunalul în banii,“câºtigaþi” din greu, cu sudoareafrunþii (!!), prin Europa, prin cerºitsau furtiºaguri. Intri la puºcãriesigur! Iar acolo, mâna clanuluieste, cu adevãrat!, lungã, aºaîncât sfârºeºti cu gâtul tãiat sau îþidã drumul careva la maþe.Numai inspectoratul ºi ministerulvede viaþa în Vulcan în culoareroz bombon. “Curat”… DolceVita.!! Toatã lumea râde, cântã ºidanseazã!… Sau se preface cãvede aºa, sau… a primit ordin sã“vadã” aºa!... De unde cã...coloana a 5-a ºi-a îndeplinit misiunea.. Mission completed!Dupã agriculturã, minerit, trans-porturi feroviare, sãnãtate, justiþie,au ajuns ºi la învãþãmânt. Saupoate cã ºi învãþãmântul a fostdistrus de mult, ºi noi nu ºtimnimic !! Suntem pe post depãpuºi Muppets… Putem sã nedãm legaþi, surzi, orbi ºi muþi, darmai ales, dezgustãtor de laºi (!!),pe mâna strãinilor. Europeni,turci, ruºi,… coloraþi!… Sã nedãm pe mâna cui ne-o lua! ªidacã nu ne ia nimeni?... Dacãstrãinii nu vor gãsi nimic alcevadecât cadavre? Vor trebui sã leîngroape ºi sã dezinfecteze bine locul !! Ca dupã bomba cu neutroni…”

Amurgul ZeilorAmurgul Zeilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013 Dezvãluiri 98 Dezvãluiri

Liceu “la mâna” INTERLOPILORS ex, violenþã, alcool, droguri..., pe scurt situaþia alarmantã din unitãþile de învãþãmântdin România ºi implicit din Valea Jiului. Un cititor al cotidianului Cronica Vãii Jiului

ne-a semnalat “<<urmare la articolul “Cel mai “stricat“ liceu din România”>>” un intere-sant articol despre “angelicul liceu din Vulcan”, mai exact, Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”.Articolul semnat “Amurgul Zeilor” al cititorului nostru puncteazã fapte grave, iar lucrurilela care face vorbire, inclusiv uºoara ironie a autorului de la începutul textului demonstrea-zã cã acesta este o persoanã care cunoaºte fenomenul, probabil chiar un profesor din sistem. Publicãm integral articolul cititorului nostru, nu înainte de a-i mulþumii pentruinformaþii ºi de a-l asigura de toatã consideraþia noastrã. Autorul, dacã doreºte, are în oricemoment deschise uºile redacþiei Cronicii Vãii Jiului pentru o eventualã colaborare.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Page 9: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

“Îmi cer scuze vulcãnenilor,…din Valea Jiului (!!), pentru cã amcalificat, în precedentul articol,drept “cel mai “stricat“ liceu dinRomânia”, liceul din Vulcan. Nu,nu este cel mai …nenorocit liceu,exista altele ºi mai ºi!, în România…”europeanã !!”. Am vãzutacum vreo lunã, la ºtiri, pe câtevateleviziuni, cum niºte elevi bãteau…artistic !!, adicã în stilul K1,cum au vãzut ei la televizor, un altelev, undeva într-o salã de clasã aunui liceu din Tulcea, mi separe…. Loveau cu talpa picioru-lui, îndoind genunchiul dinabdomen, loveau cu picorul arun-cat din lateral, cu directe, croshe-uri ºi upper-cut-uri de pumn ºialtele, de unde cã mai mult s-auprins de ei bãtãile de la TV dedupã 12 noaptea, decât ceea ceînvaþã ziua la ºcoalã. Erau vreotrei pe unul, care era îmbrãcatdestul de gros, cu ceva suba pe el,aºa încât nu ºtiu dacã a suferit elprea mul, chit cã a mai intrat ºi alpatrulea bãtãuº pe uºã ºi i-a maiaplicat ºi acesta cateve picioare ºipumni. Un alt elev filma, pentrucã numai aºa a putut apare filmulpe Internet.

Interesantã mi s-a pãrut expli-caþia directorului ºcolii, plin sauadjunct (nu am reþinut exact), odoamnã intelectualã ºi serioasã,care stând la un birou foarte concentratã asupra chestiunii, cuochii citind cine ºtie ce legi impor-tante, ne spunea cã de fapt elevulbãtut a fost de vinã, pentru cãanterior bãtuse ºi el un alt elev.“Ochi pentru ochi ºi dinte pentrudinte !”, cã doar justiþia înRomânia aºteaptã mai întâi sãvadã cine e ºeful, Ponta sauBãsescu ºi, abia dupã aia, vavedea ºi ea, justiþia, ce se maiîntâmplã cu bãtãuºii ºi criminalii.Deci directorii de ºcoalã asista laspectacole de K1 ºi le comenteazãca la Campionatul Africii, ca altepârghii legale de intervenþie nuau, sau s-a încetãþenit sã tolerezetotul.. Legea îi apara exclusiv pe“elevi”, cu telefon de urgenþã ºimulte altele, cã numai sãrãspundã un profesor la o înjurã-turã cu un cuvânt mai …frustrant(!!), cã imediat elevul îºi sunãpãrinþii, se duce aþã în cabinetuldirectorului, face reclamaþii, etc….Ba mai mult, cine a vãzut reporta-

jul respectiv, poate îºi aminteºte ºide acel respectabil inspectorºcolar judeþean, la costum, cra-vatã ºi chelie pânã la ceafagroasã, care ameninþa cudescoperirea ºi pedepsirea celuicare a filmat scena cu bãtaia, un“nemernic” îndrãzneþ (!!), cepãteazã onoarea ºcolii ºi a între-gului învãþãmânt românesc !!!..Gunoiul trebuie þinut sub preº,bine ascuns !!!, nu arãtat lumii, sãse afle ce jalnici suntem. Alþidirectori sunt mult mai bine orga-nizaþi ! De exemplu, ºtie cineva caîn Galaþi, în oraº !! , nu ….sau nunumai undeva (!!), la margine dejudeþ, sunt clase de liceu (??!!),unde se fac orele cu jandarmul înclasã, ca sã….(þineþi-vã bine descaun !! ), ca sã împiedice eleviisã urineze pe pereþi, în faþa profe-soarelor !! …Dar a aflat cineva deaiurea de aºa ceva ??… Nuuuu !!!Deci secretul a fost bine ascuns ºidirectorii liceului, sau... liceelor cupricina, ºi-au fãcut conºtiinciosdatoria..!! Cinste lor ºi salariu demerit pentru fiecare !!

Dar sã revenim la angeliculliceu din Vulcan...

.... Invenþie vulcaneanã abso-lutã este scuipatul pe clanþele ºipe comutatoarele electrice de peholuri ºi din sãlile de clasã, caapoi sã se râdã în hohote de pro-fesoara cu salivã pe degete..Toatã sceneta este consideratã,de scârboºenii numiþi “elevi”,foarte… sexi (!!). Dacã ajunge saliva la circuitul electric ºi se elec-trocuteazã prin limba respectivul“artist”, bineînþeles cã tot ºcoala ede vinã cã nu i-a fãcut edu-caþie…Cã, în timpul orelor, “elevii”care au luat o notã mai proastã,trag de catalog sã nu li se treacãnota, cã aruncã cu cretã, lemne ºialte alea în profesoara, ceîncearcã mai apoi sã scrie oarece-va pe tablã, astea sunt proteste“normale “, cu care este deaccord toatã lumea în liceu, de lavlãdica pânã la opincã. Aºa îþi tre-buie, profesoarã nebunã !!, dacãstresezi elevii cu note proaste !!!.E bine cã te alegi cu înjurãturi saucu capul spart, ca sã te înveþiminte altãdatã !! Sau, dacã spuidirigintei sau conducerii, eºtiadmonestatã pe drept (!!??), cã nuai metoda pedagogicã ºi deci nuai ce cauta în învãþãmânt.. Iar, pe

la spate, râde toatã lumea detine...Diriginta este, în majoritateacazurilor, titularã, nu amãrâtã cãþine, o biatã suplinitoare !!, Arevechime în învãþãmânt, deci ºtieea mai bine decât oricine cummerge treaba!. Discutã ea, în par-ticular, cu zurbagioaica din clasaei, care eleva þi-a spart capul,probabil fiind o retardatã, dar decare liceul are neapãratã nevoie,pentru cã, fãrã ea, nu ar ieºinumãrul ºi s-ar desfiinþa clasa...Zâmbesc împreunã …pe submustaþã (!!), de capul tãu spart, ºiconvin sã te urmãreascã ºi sã te“îndrepte”, ca sã nu mai dai notemici, pentru cã, Doamne fereºte!!, sã nu rãmânã retardatã cori-gentã sau repetentã... Cã altfel,zice eleva, vine ea cu tot clanul eide coloraþi pe capul liceului ºi facei un tãrãboi de nu a vãzut Parisul!! Oricum, mai este puþin pânã în2050, când vor deveni majoritariºi vor reprezenta “vox populi”.De fapt, reprezintã de pe acum.... Diriginta îndrãzneºte sã-iaminteascã totuºi de banii de liceupe care matahala îi primeºte, carebani, în unele cazuri, ca ºi cel deacum (!), cu ajutor de ...fatãnevoiaºã ºi sãrmanã (!!??), cutotul, se pot ridica pânã la sumade douã sute de lei lunar.. Ceeace, în sãrãcia lucie din Vulcan,înseamnã ceva !! Aºa încât, unamai da, alta mai lasã ºi se convineîntre cele douã “doamne” cã,dacã profesoara cu capul spart,adicã nenorocita de suplinitoare!!, se cuminþeºte, adicã nu mai dãnote mici, sã fie lãsatã în pace..ªi astfel te înveþi minte, ca profe-soarã, sã închizi ochii la prostiaretardaþilor ºi sã le dai note detrecere. Cã tot se furã banul statului, aºa încât nu mai conteazã!!.Noi sã fim sãnãtoºi!. Dacã ai fio amãrâtã de suplinitoare pe odisciplinã tehnicã, aminteºte-þi cãtehnicul este “tehnic” doar deformã !! Nu mai ai ce comenta,cãci toþi aratã spre inginerii-femei,care au devenit profesoare denevoie, doar pentru cã le-au datafarã din industrie, care industriea dispãrut ºi ea... Aºa se spunecel puþin, mai ales de profesorii…profesori! (matematicã, filologie,istorie). Cicã s-a “feminizat”învãþãmântul, din cauzainginerelor ºi s-a deteriorat înultimul hal !! Cum sã desfacã elemotoare, sã schimbe uleiul lastrunguri, sã dea la pilã !! Cicãsunt bune doar sã scrie cu cretãformule “inginereºti”, pe tablã….Dar dacã totuºi ar vrea vreocolegã inginerã sã arate elevilorcum sã dea la pilã, sã schimbemotoare la raboteze ºi altele ?Are unde ? O ia cineva în serios ?

Nu mai avem industrie, deci numai este nevoie nici de ateliereºcoalã !!Dar tu eºti profesoara… profe-soarã! ºi nu profesoara-inginerã !!Dar tot nu poþi sã comenteziceva(??), chit cã poate ai unhobby pentru tehnica ºi mai dis-cuþi ca sã mai afli una-alta de laun inginer sau, de ce nu?!, de la oinginerã...N-are rost ! Bine cã aiscãpat ºi aºa ºi te gândeºti ca inci-dentul sã nu-þi “zboare”continui-tatea pe post, datã de director (!!),cã examen de titularizare dai depomanã, nemaiexistând posturide titulari libere. Bacalaureattehnic nu mai dã nimeni, cãci toþiabsolvenþii îºi aleg biologie sauchimie, în cel mai rãu caz fizicã,ca disciplina…tehnicã (??!!)…opþionalã. Opþionalã (!!) la un“Colegiu Tehnic” ( cã aºa scrie laintrare: Colegiul Tehnic “MihaiViteazu”, deºi nimeni nu mai ºtiede ce “tehnic” ?), este deciopþionalã oricare, numai tehnicãnu !!... Se învaþã istorie,geografie, limbi strãine, chiar ºiceva matematicã, deºi, ºi la adoua simulare (la prima, aproapela fel!!), nu s-a obþinut decât 2 ºiceva, cea mai mare nota... Dacãai trei sau patru nebuni în clasã,care urla, aruncã cu scaune uniiîn alþii, sau… dupã profesor (!), ce matematicã sã mai faci cuceilalþi ??!!. Toatã clasã este stricatã, la propiu ! Chiar dacã laora de matematicã reuºeºti sã-i þiiliniºtiþi cu media 4 pe primulsemestru, ei vin “capsaþi” de laalte ore ºi numai la ecuaþii ºiderivate nu le stã gândul…D-apoicineva, care preda disciplinatehnica…neimportantã (!!), cumedia încheiatã la sfârºitul celuide al doilea semestru ? Ce autori-tate sã mai aibã ?! Un an întregîºi fac de cap, iar, cu douã- treisãptãmâni înainte de final, se facmieluºei blânzi ºi cerºesc ºi ei,

cinci-ul ãla acolo !! De ce sã nu li-l dai, cã doar oameni suntem…Drepþi sã fim, undeva mai au ºielevii dreptate... Programa depredare pe discipline tehnice,pusã pe Internet de Minister, eplinã de transmisii mecanice, prinroti dinþate sau curele, de asam-blãri filetate sau nituite, demotoare electrice, de prelucrãriprin aºchiere, de comenzinumerice pentru maºini unelte ºide altele, iar atelierele electro-mecanice ale ºcolii zac goale,doar cu câteva menghine, pile ºiceva aparate de sudurã. Li sepredã elevilor pãrþile componenteale ºublerului pânã li se acreºte, ºiîncã de pe o pozã, pe caremaistrul (doamna…) instructor aluat-o din cãrþi, fãrã ca sã semãsoare cu ºublerul o singurãdatã !!!. Iar profesorii… ingineri,devin papagali, care, pe lângãceva discurs, mai ºi scriu pe table.ªi cam atâta tot.. Practica o uitã,dacã au ºtiut-o vreodatã (!!)... Fãrãdemonstraþii practice, nimic nu seleagã !! E drept cã s-au adus, pevremea fostei conduceri, cevaaparaturã pe fonduri europene,care aparaturã, dupã ce s-a þinutla naftalinã vreo 5 ani, pânã s-auzat fizic ºi moral, s-a împãrþit pela diverse laboratoare. Motivul afost cã nu se terminase încã ate-lierul ºcoalã de confecþii (etaj) ºiauto (parter). Din nefericire (saudin fericire pentru unii ce au pro-fitat ºi… nefericire pentru aceiaºiamãrâþi bani ai statului !! ), con-strucþia atelierului a durat cam 5ani, aºa cum spuneam, terminân-du-se acum doi sã trei ani. Adurat cam cât construcþia uneipiramide incaºe, numai cã laVulcan o zi se lucra ºi o sãp-tãmânã era pauza pentru reface-rea forþelor. Dar banii statuluicurgeau, curgeau.. ªi dupã ce auterminat-o cu chiu cu vai….aînceput sã se dãrâme !!.. A se

vedea streaºina din exterior..ªindrila a rezistat mai mult, campânã la prima zãpadã, când acãzut cu tot cu troianul alb ºi i-afãcut zob maºina unei profesoare,pe care aceasta fãcuse impru-denþa sã o parcheze aproape dezidul exterior.. Dar sã nu fim rãi ºisã recunoaºtem cã atelierul deconfecþii e dotat cu maºini decusut electrice, pe care eleveleînvaþã totuºi ceva. Cam vechi, edrept(!) ºi nici una cu calculator,ca sã semene cu cele din industriatextilã, ce mai existã ici colo prinPetroºani ºi aiurea... Atelierulauto e ºi el o realizare. Un benefi-ciar, chiar ºi cu o întârziere de 5ani, a fondurilor europene, a fostºi atelierul de electronicã, unde,cam pânã în clasa a X-a, se aco-perã pregãtirea primarã a elevilor:lipituri pe plãci cuprate, mãsurã-tori electronice ºi altele. MaistrulDrãghici îºi face datoria. Din clasaa XI-a însã filmul se rupe, pentrucã materiile sunt de automatizãriºi calculatoare, cu comenzinumerice de maºini unelte, disci-pline pe care încearcã sã le pre-dea colegele mele inginere… Avenit ºi ceva aparaturã deautomatizãri, cam la nivelul anilor1989, dar ar fi fost bunã ºi aºa,pentru uz didactic... Conducereade atunci nu auzise însã de uzuramoralã a softului, aºa încât, dupã

zeci de ani de zãcut la naftalinã,trebuia activat numãrul serial, carenou numãr trebuia aflat prin tele-fon din America. Era prea scumpînsã pentru liceu, un telefon toc-mai în America (!!), aºa încât arãmas totul baltã. Între timp, s-afurat totul: termometre, treduc-tori, CD-uri de instalare, memoriiRAM, deºi erau aºa de vechi,încât nici la fiert supã în bucãtãrienu erau bune.. Dar dacã tot sepot fura uºor, de ce sã nu lefurãm !!.. S-au dat ºi diverseLaptop-uri pe la anumiþi profe-sori, dar li s-a pierdut urma.. Cala noi !.. Important este cã toatãlumea-i mulþumitã, majoritateaabsolvenþilor, cu excepþia textilis-telor, ies analfabeþi tehnic, iau,dar mai ales!!, nu iau bacalaurea-tul, urmând o carierã de succesprin Italia, Spania sau Germania,la spãlat babe ºi bãtrâni handica-paþi.. Unii mai prind ºi câte uncarnet de conducere pentru TIRºi s-au scos. Au luat praful de petobã ! De tehnicã nu se maiintereseazã nimeni…Dar sã nu credeþi cã nu s-a gãsitnimeni în liceu sã nu ia atitudine,sã nu îndrepte lucrurile, cã doarnu e liceul sat fãrã câini !! S-aaºezat pe treabã un anumit profesor de matematicã ºi a lãsatcâteva zeci de repetenþi. κi campierduse respectul elevilor, cu care

se obiºnuise… Poate cã era ocale ºi asta de a salva liceul ºichiar începusem sã îl aprob…Numai cã, la drept vorbind, alãsat mai multe repetente, dacãnu... doar repetente!! Sã se înveþeminte! Sã avem exemple deseveritate!! Verboncu, Burulea ºialtele, “fotomodele”, care nu pricepeau ca lumea cum devinecazul cu matematica, au fost“trântite” corigente ºi apoi repe-tente. Erau foarte vinovate cã nuºtiau ecuaþii de gradul 2, cosinuºiºi sinuºi, dar nici nu se interesaude football, nici nu erau micro-biste ale echipei “ElectroputereCraiova” !! ªi doar, în timpulorelor de matematicã, ca sã nu sesurmeneze elevii, desigur (!!), semai divaga ºi la football, cam…trei pãtrimi din timp (!!).Ghinionul lor !! Poate calculaunumerele la Prono-Sport ºi seumpleau de bani ! Aºa au pierdutun an din viaþã. Dar bine cã auscãpat ºi aºa ! Sau nu au scãpat(??). Verboncu a fost opritã pestradã de severul profesor ºi pre-venitã sã nu mai povesteascãvrute ºi nevrute. Cã mâna profesorului este lungã-luuungã !!Dacã spune el ca o are lungã, sã-lcredem pe cuvânt !!În schimb, elevii Oancãul,Adamul, Porumbescul ºi Bãdãrãuls-au dovedit “matematicieni” înplinã evoluþie, aºa încât au trecutclasa ºi o trec în continuare. Cucinci, dar cinci este o notã marela un profesor cu adevãrat sever !!Sunt ºi buni microbiºti, fun-i de-ai“Electroputere” , sau cel puþin aºaafirmã cu convingere.. “Fã-tefrate cu dracul pânã treci puntea!!” În rest, pot purta conversaþiirezonabile pe diverse teme, maipuþin pe materii ºcolare ºi, lamatematicã, sunt cuminþi cãsfinþii. La alte ore, mai puþin..Oancãul a declarat public în modrepetat cã se p….ºã pe toþi profesorii, aruncã cu scaune princlasã, scuipã pe clanþe ºi comuta-toare, dar nu vede nimic la tablã,pentru cã nu îºi permite sã-ºicumpere ochelari. În schimb, îºiperminte sã înjure profesori, sãurle pe culoar diverse porecle ºialtele. Pe lângã “specializãrile”amicului sãu bun Oancãul,Adamul s-a mai perfecþionat înîmpuºcarea cu gura, în timpulorelor, printr-un tub de pix, aunor mici “gloanþe” de hârtie,îmbibate din belºug cu propiasalivã. “Gloanþele” se lipesc detable, de pãrul profesorilor, alcolegilor sau de hainele acestora,producând greaþã unora, dar satisfacþii deosebite calor patru..Porumbescul are ºi el originali-tatea lui, fãcând dese vizite la psihiatru, “acuzând” interesuldeosebit manifestat pentru bãr-baþi. Toþi patru însã fac tot ce potca sã se distreze pe seama profe-

soarelor, d-na profesoarã Popescufiind aproape de infarct în timpulorelor cu clasa lor. Astfel, liceuleste în plin proces de selecþieºtiinþificã a borfaºilor, care îl vorpopula, se sperã!!, în totalitate, înurmãtorii ani ºi mai departe..,conducerea stropindu-i cu par-fum, dar frustrându-i totuºi puþin,aruncându-le uneori priviri plinede reproº !! Ei rãspund, la rândullor, cu rânjete dispreþuitoare ºiviaþa continuã!!. De exmatriculãrinu s-a mai auzit din moºi-strãmoºi..!! Elevii intelectuali trebuie eliminaþi sau, în cel maifericit caz (!), îndepãrtaþi din liceu,ca elemente periculoase !! Sã seautoelimine singuri !! Sau sã seconvertescã la statut de borfaº, cãaltfel o încasaezã !! Ori, ºi maispectaculos (!!), sã se sinucidã, casã aibã mahãrii ce se discute, înafarã de numãrarea sticlelor debere bãute ºi de bãtãile din Dalas,un cartier vestit al Vulcanului…Pãi nu þine statul ºi, prinimpozitele pe care le plãtim, noiînºine (!!), o armatã de trântrori,care nu produc nimic, cã deînvãþat ºtiinþã sau tehnologie, nuse mai...”jignesc (!!)” de mult cuaºa ceva… Iar elevii intelectuali,sãracii (!), dacã au bani, iarnenorocirea este cã nu prea au(!!), “sã plece domnule la alt liceu,sã nu ne mai încurce!!.” Dacãmai gãsesc unul ca lumea (?!!)..Parcã am mai auzit eu undevarefrenul acesta? “ Sã plece doctorii din þarã !!” zicea unpreºedinte. ªi au plecat. Au ple-cat ºi aproape toþi intelectualii dinRomânia !! Dar totuºi, care estecauza? Ni se spune cã elevii suntdin ce în ce mai puþini ºi ni sedesfiinþeazã clasele. Rãmânsuplinitorii, ca mine, fãrã ore..Parcã aº crede, dacã n-aº ºti cãnimãnui nu-i pasã de soarta mea.Doar suntem în România! Altãexplicaþie mai credibilã este: “Dã-i naibii de nebuni !! Nu-mipun mintea cu ei !! La varã plecpe o plajã, undeva în Grecia ºi uitde tot!”.Dar dacã altã o fi cauza ºi toateacestea sunt subterfugii?

Sã încerci numai sã exmatriculezi cumva un borfaº,sau sã laºi unul repetent, fãrã sãai spatele asigurat în Vulcan, înlumea interlopã, cã poþi sã aflicauza pe propia piele! Dacã maiºi locuieºti în Vulcan, eºti ca ºimoartã!

Ca profesor, diriginte sau director al liceului, dar locuind înVulcan, nu ai nici o ºansã sã faciordine în liceu!! Interlopii, “puii”de interlopi, prietenii ”puilor” terezolvã într-un fel sau altul... Dealtfel, te ºi ameninþã pe faþã.. Celmai comun, îþi sparg roþile lamaºinã, dar apoi continuã cudatul focului la automobil sau la

uºa de la apartament, iar dacãeºti prea încãpãþânatã, te aºteap-tã când mergi seara sã-þi cumperipâine. În Timiºoara cel puþin, serecunoaºte cã procurorilor ºijudecãtorilor le este fricã debaºtani. Au “curajul” sãrecunoascã faptul cã le e fricã!

S-a ajuns în România post-revoluþionarã ºi “europeanã”(!!), sã fie un act de curaj, a-þirecunoaºte frica! Deci... totBanatul e fruncea !! ªi mie mi-arfi fricã, dacã aº locui în Vulcan !!De aceea ºi semnez ..”anonym”Doar suntem vajnici urmaºi ai luiMihai Viteazu ºi ai lui ªtefan celMare!

Dar sã zicem cã te-ar apuca ocrizã de curaj nebun, ca bãrbat,dar, de ce nu (??) ºi ca femeie ºite-ai apuca sã faci pe justiþiarul.Împotriva pumnului ºi rãngii,omul modern a inventat spray-ulparalizant ºi pistolul cu bile. Ca înVestul Sãlbatic. Ca în Dalas. Nuîn Dalasul din Vulcan, ci în cel dinTexas. Aºi !! Eroare !! Americaeste “micã” pe lângã Vulcan!Americanii sunt “cei zece negriimititei” pe lângã coloraþii “noºtri”!Ai voºtri, dar nu ai mei! Sã zicemcã te-ai apãra de un interlop ºi, învitezã, l-ai rãni sau, Doamneajutã, l-ai termina integral. Pãi sãvezi atunci ce ar sãri procurorii ºijudecãtorii pe tine, grãbiþi “sãrezolve un mare caz de violenþã “Iar la tribunal nu ai nici o ºansã.Clanul îneacã tribunalul în banii,“câºtigaþi” din greu, cu sudoareafrunþii (!!), prin Europa, prin cerºitsau furtiºaguri. Intri la puºcãriesigur! Iar acolo, mâna clanuluieste, cu adevãrat!, lungã, aºaîncât sfârºeºti cu gâtul tãiat sau îþidã drumul careva la maþe.Numai inspectoratul ºi ministerulvede viaþa în Vulcan în culoareroz bombon. “Curat”… DolceVita.!! Toatã lumea râde, cântã ºidanseazã!… Sau se preface cãvede aºa, sau… a primit ordin sã“vadã” aºa!... De unde cã...coloana a 5-a ºi-a îndeplinit misiunea.. Mission completed!Dupã agriculturã, minerit, trans-porturi feroviare, sãnãtate, justiþie,au ajuns ºi la învãþãmânt. Saupoate cã ºi învãþãmântul a fostdistrus de mult, ºi noi nu ºtimnimic !! Suntem pe post depãpuºi Muppets… Putem sã nedãm legaþi, surzi, orbi ºi muþi, darmai ales, dezgustãtor de laºi (!!),pe mâna strãinilor. Europeni,turci, ruºi,… coloraþi!… Sã nedãm pe mâna cui ne-o lua! ªidacã nu ne ia nimeni?... Dacãstrãinii nu vor gãsi nimic alcevadecât cadavre? Vor trebui sã leîngroape ºi sã dezinfecteze bine locul !! Ca dupã bomba cu neutroni…”

Amurgul ZeilorAmurgul Zeilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013 Dezvãluiri 98 Dezvãluiri

Liceu “la mâna” INTERLOPILORS ex, violenþã, alcool, droguri..., pe scurt situaþia alarmantã din unitãþile de învãþãmântdin România ºi implicit din Valea Jiului. Un cititor al cotidianului Cronica Vãii Jiului

ne-a semnalat “<<urmare la articolul “Cel mai “stricat“ liceu din România”>>” un intere-sant articol despre “angelicul liceu din Vulcan”, mai exact, Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”.Articolul semnat “Amurgul Zeilor” al cititorului nostru puncteazã fapte grave, iar lucrurilela care face vorbire, inclusiv uºoara ironie a autorului de la începutul textului demonstrea-zã cã acesta este o persoanã care cunoaºte fenomenul, probabil chiar un profesor din sistem. Publicãm integral articolul cititorului nostru, nu înainte de a-i mulþumii pentruinformaþii ºi de a-l asigura de toatã consideraþia noastrã. Autorul, dacã doreºte, are în oricemoment deschise uºile redacþiei Cronicii Vãii Jiului pentru o eventualã colaborare.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Page 10: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Prima întâlnire a reuºitsã stârneascã interesul apeste 80 de studenþi ºimasteranzi care au par-ticipat la lecþii de antre-prenoriat ºi poveºti desucces ale invitaþilor dinmediul de afaceri,îndeosebi din domeniulturismului.

Astfel, evenimentul s-abucurat de prezenþa anumeroase personalitãþicum ar fi d-l CristianGrigoraº - reprezentantPatronatul Român, d-lRãzvan Mareº - adminis-trator S.C. HotelsConsulting – una dintrepuþinele firme din þarãcare oferã consultanþã îndomeniul hotelier ºi, nuîn cele din urmã, d-lAdrian Rus – cunoscutom de afaceri din zonã.

E îmbucurãtor faptulcã studenþii ºi masteranziiºi-au propus activitãþi ºiobiective deosebit deinteresante iar alocuþiu-nile lui Alexandu Irºai,Felicia ªerbãnoiu,Mirabela Bendea ºiFlorin-Mihai Niþescu audeterminat aplauzeîndelungate ale colegilor

lor ºi au dovedit încã odatã cã generaþiileviitoare de absolvenþi voravea capacitatea de arealiza schimbãrile pro-funde de care are nevoie

mediul economic ºi socialprin flexibilitatea ºi put-erea de adaptare, creativ-itatea ºi inovarea speci-fice vârstei, capacitateade comunicare ºisocializare.

Iniþiatoarea acestuicerc, d-na conf. univ. dr.ec. Claudia Isac, prode-can la Facultatea deªtiinþe a evidenþiatimportanþa educaþieiantreprenoriale în econo-

mia modernã ºi necesi-tatea introducerii acesteiaîn învãþãmântul româ-nesc iar lector univ. dr.ec. Alina Fleºer de laDepartamentul de ªtiinþe

Economice, organiza-toarea acestui evenimentºi responsabilã a cerculuistudenþesc, a arãtat cãprin viziune ºi persev-erenþã, continuitateaactivitãþii cercului va fi

una între generaþii totmai valoroase de absol-venþi.

Importanþa antre-prenoriatului în relaþiadintre muncã ºi capital afost subliniatã de d-nalector univ. dr. ec. NiþãDorina - viceprimarulMunicipiului Petroºani iarobiectivele strategicepentru turismul Vãii Jiuluiau stârnit mult optimismdupã prezentarea d-nuluidrd. ec. David Adrian,membru în Comisia pen-tru servicii publice, com-erþ, turism, privatizare,

sprijinirea IMM-urilor ºirelaþia cu patronatul dincadrul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Într-o atmosferã plã-cutã, aceastã întâlnire s-aîncheiat cu cuvântul d-luidecan, prof. univ. dr.Baron Mircea care a evi-denþiat misiuneaFacultãþii de ªtiinþe înpregãtirea viitorilor spe-cialiºti din domeniul eco-nomic.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 201310 Diverse

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Începeþi o serie de schimbãri încãmin. Þineþi cont ºi de pãrerilepartenerului de viaþã. Puteþi sãvã faceþi de planuri de viitor. Nuîncepeþi mai multe treburi deo-datã, pentru cã s-ar putea sã nuterminaþi nici una! Dupã-amiazãprimiþi un cadou.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã ter-minaþi o serie de modificãri înce-pute în casã. Vã ajutã cu bani opersoanã mai în vârstã din fami-lie, dar va încerca sã-ºi impunãpunctul de vedere. Faceþi totposibilul pentru a evita o ceartã.

Doriþi foarte mult sã faceþischimbãri în casã ºi reuºiþi sãfaceþi rost de banii necesari.Mergeþi la cumpãrãturi împreunãcu partenerul de viaþã. Hotãrâþi-vã de acasã ce doriþi sãcumpãraþi!

Sunteþi preocupat de problemelegate de cãmin. Dimineaþa aveþiocazia sã cumpãraþi o casã nouãsau sã faceþi un schimb delocuinþã. Partenerul de viaþãeste de acord cu iniþiativele dum-neavoastrã. Evitaþi speculaþiile.Bazaþi-vã pe intuiþie!

S-ar putea sã primiþi un cadouconsistent pentru casã. Aveþi ozi foarte aglomeratã, dar ºi satis-facþia este pe mãsurã. Dupã-amiazã staþi acasã împreunã cucâþiva prieteni care v-au dat omânã de ajutor.

Ar fi bine sã amânaþi întâlnirilede afaceri, pentru cã nu vã aflaþiîntr-un moment foarte bun. Nuluaþi decizii importante. Ar fibine sã vã gãsiþi mai mult timppentru problemele familiei.Seara, faceþi planuri pentru ocãlãtorie.

Vã concentraþi asupra familiei ºia cãminului. Doriþi sã cumpãraþiun obiect de valoare pentru casã.S-ar putea ca o rudã apropiatãsã vã dea un sfat bun ºi sãeconomisiþi bani. Nu luaþi nici ohotãrâre fãrã sã vã consultaþi cupartenerul de viaþã!

Dacã intenþionaþi sã faceþi schim-bãri în casã, acum este momentul.Vã puteþi baza pe ajutorul rudelorºi al prietenilor. Este o zi bunã pen-tru mutat mobila, pentru reparaþiisau zugrãvit. Sfaturile unei femeiar putea declanºa un scandal cupartenerul de viaþã.

Traversaþi o perioadã favorabilãrelaþiilor sentimentale ºi iniþia-tivelor cu privire la cãmin.Dimineaþa aflaþi cã nu mai tre-buie sã plecaþi într-o delegaþie.Nu este cazul sã regretaþi. Astfelaveþi mai mult timp pentru prob-lemele casei.

Dacã puteþi sã plecaþi într-oexcursie cu partenerul de viaþã,nu ezitaþi. O ieºire în mijloculnaturii vã poate apropia ºi maimult. Aveþi idei originale, apre-ciate de anturaj, dar þineþi cont ºide pãrerile celorlalþi. Nu vãimplicaþi în activitãþi importante!

Chiar dacã aveþi multe problemede rezolvat, nu vã neglijaþi sãnã-tatea. Gãsiþi-vã timp ºi pentruodihnã! Reuºiþi sã faceþi schim-bãri în cãmin, care vã vorîmbunãtãþi mult viaþa sentimen-talã. Sunteþi tentat sã cheltuiþi osumã prea mare.

Dimineaþa primiþi o sumã impor-tantã ºi reuºiþi sã vã puneþi înpracticã planurile de a faceschimbãri în casã. Puteþi sãîncepeþi lucrãri de reparaþii sausã zugrãviþi. Evitaþi o ceartã cupartenerul de viaþã din cauzacheltuielilor.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

AnunþPersoanele care

din întâmplare auvãzut, asistat, ori audat o mânã de ajutorîn data de 11 aprilie2012 la evenimentulrutier ce s-a petrecutla intrarea în locali-tatea Sâmbãta de Jossunt rugate sã sune latel: 0761 40 44 54.

Cu mulþumiri!

Cerc ºtiinþific studenþesc la Facultatea de ªtiinþe

Î n preajma aniversãrii a 20 de ani dela înfiinþarea Facultãþii de ªtiinþe ºi

a 65 de ani de la înfiinþareaUniversitãþii din Petroºani miercuri, 10aprilie 2013, în sala de conferinþe aBibliotecii, a fost lansat Cercul ªtiinþificStudenþesc Antreprenoriat ºi Turism.

Page 11: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013 Actualitate 11

Carmen COSMAN

Poliþiºtii Direcþiei deInvestigaþii Criminale dincadrul I.G.P.R. ºi cei aiServiciului de InvestigaþiiCriminale din cadrul I.P.J.Hunedoara, sub supraveghereaParchetului de pe lângã Curteade Apel Alba Iulia ºi alParchetului de pe lângãTribunalul Hunedoara, auinstrumentat, în perioadaaugust 2012- aprilie 2013, undosar penal având ca obiectfurtul mai multor bunuri cultu-rale mobile, provenite dinItalia, care au fost introduse ile-gal pe teritoriul României.

Potrivit anchetatorilor, în datade 29 septembrie 2012, înurma percheziþiilor domiciliareefectuate la domiciliul unui bãr-bat de 32 de ani, din judeþulSibiu, a fost gãsit ºi ridicat decãtre organele judiciare un lotde 22 opere de artã, compusdin tablouri ºi icoane pe pânzã,icoane pe lemn ºi o icoanãrealizatã în tehnica ulei pe tablãde cupru, toate având temãreligioasã, ºi un lot de 18 cãrþivechi, dintre care cea maiveche a fost tipãritã în anul1610, majoritatea având temãreligioasã. Unul dintre cele 22de tablouri religioase, intitulat„Ecce Homo” a fost sustras

dintr-o bisericã din Cremona înanul 1978 ºi se afla în urmãrireinternaþionalã.

Cercetãrile ºi expertizeleefectuate în cauzã au stabilit cãbunurile provin din Italia, fiindintroduse pe teritoriul Românieila sfârºitul anului 2011, fãrãdocumente de provenienþã saulicenþã de export, în scopulcomercializãrii, faptã pedepsitãaspru de legislaþia în vigoare.„Din schimbul de date avut cu

unitatea de carabinieri pen-tru protejarea patrimoniuluicultural din Monza, Italia,a reieºit faptul cã bunurileimportate din Italia de cãtreDan F. intrã sub incidenþaconvenþiilor internaþionaleprivind bunurile culturalefurate sau exportate ilegal.Autoritãþile italiene, înurma sesizãrii fãcute dePoliþia Românã, au înre-gistrat pe numele bãrbatu-lui un dosar penal subaspectul sãvârºirii infracþiu-nilor de tãinuire ºi scoateresau export ilegal de operede artã - faptã prevãzutã de

legislaþia italianã – ºi au trans-mis autoritãþilorromâne o cerere deasistenþã judiciarãinternaþionalã înmaterie penalã, princare au solicitat con-fiscarea ºi restituireabunurilor ce facobiectul dosaruluipenal”, spunpoliþiºtii hunedoreni.

Autoritãþile italiene au solicitatparticiparea, pe teritoriulRomâniei, la activitãþi investiga-tive faþã de fãptuitor, acesteamaterializând-se prin confis-carea, de la domiciliul lui ºi alunei persoane din anturajulacestuia, a bunurilor ce facobiectul dosarului penal.Operele de artã – susceptibile aface parte din patrimoniul cul-tural naþional italian – au fostexpertizate de cãtre autoritãþileromâne, care au stabilit cãaparþin unor curente artisticeitaliene specifice secolelor XVII– XVIII, existând indicii cã aufost sustrase din biserici dinItalia.

Diana MITRACHE

Organizatori ai evenimentului suntcei din administraþia localã, care cred cãaccentul trebuie sã fie pus pe tânãrageneraþie, cãreia sã i se deschidã apeti-tul pentru citit. „Cei de la Bibliotecã sevor ocupa de promovare pentru aceastãzi ºi sigur cã vor veni cu propuneri pe

care sã le luãm în calcul aºaîncât sã promovãm ideea dea citi ºi de a rãsfoi cãrþile”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul din Petroºani.

Ziua de 23 aprilie a fostdeclaratã “Ziua Bibliotecarului dinRomânia”, astfel cã, începând cu 2005,în ziua de 23 aprilie se sãrbãtoreºte ºi

Ziua Bibliotecarului concomitent cuZiua Internaþionalã a cãrþii ºi a drep-turilor de autor, zi sãrbãtoritã încã din1995.

„Unul din obiectivele principale aleZilei Mondiale a Cãrþii este de a

încuraja copiii sã explorezelumea cãrþilor ºi activi-

tatea de a citi. Noi levom pune la dispoz-iþie, în sala de lecturãcele mai noi enciclo-pedii, atlase din toate

domeniile, documenteistorice precum ºi albume

de picturã. Având în vederecã aceastã zi este dedicatã cãrþiii

accesul la centrul Biblionet este sistat”, adeclarat Delia Grosu, bibliotecarã.

Ileana FIRÞULESCU

Asociaþia de ProprietariHermes Petroºani a ajunsvestitã prin faptul cã admi-nistratorul ei, supãrat peneglijenþa locatarilor, a cerutfurnizorului de apã, respec-tiv SC Apa Serv Petroºani,sã-i debranºeze. Situaþia afost atipicã la vremearespectivã pentru cã erafãrã precedent. Dar colabo-rarea dintre furnizorul deapã ºi asociaþie a rezolvatproblemele cu cei careaveau bani dar nu plãteau.La vremea respectivã,administratorul DumitraStoian spunea cã existã ºicazuri sociale grave pe care

nu ºtia, atunci, cum le varezolva.

Sãptãmâna aceasta avenit somaþia ºi anunþul dedebranºare pentru cei carenu au respectat termenelede platã din eºalonãriledatoriilor. Fireºte, hârtia aajuns ºi la AsociaþiaHermes.

”I-am rugat sã maiaºtepte. Ieri ºi astãzi am pusanunþurile pe la scãrile debloc. Mai am nevoie de unpic de timp pentru cã încauzã sunt cazuri socialegrave, iar salariile ºi pensiileîncã nu s-au dat. Le-am luatdin nou angajamente deplatã ºi mã voi duce din noula Apa Serv pentru a obþine

o pãsuire în cazul oameniloraceºtia cu probleme foartemari. Cred ºi sper cã mãvor înþelege pentru cã neîncadrãm în nouaeºalonare” – a declaratDumitra Stoian, cotatã cafiind cel mai bun administra-tor de Asociaþie.

”Da, vor fi debranºateasociaþiile, locatarii care nuau respectat graficuleºalonãrilor. Nu pot sã nuiau mãsuri pentru cã acest

lucru ar însemna neglijenþãsau, mai rãu, favorizareaunora în detrimentul altora.La Asociaþia Hermes nucunosc exact care este situ-aþia pentru cã de acþiune seocupã directorul Ionicã. Darºtiu ºi cunosc cã acea asoci-aþie este cea mai bunã din-tre cele cu care colaborãm”– a precizat Costel Avram,directorul Apa ServPetroºani.

O doamnã foarteîngrijitã, cu ojachetã albã,grãbitã fiind, s-a suit într-untaxi, o maºinãrezonabilã cu ºofer respectabil caînfãþiºare. La coborâre, a avut un schimbde cuvinte, spuse apãsat, cu conducãtorulmaºinii, apoi s-a întors cãtre cei aflaþi înstaþia de maxi-taxi din Petroºani Nord ºia atenþionat.

”Sã nu vã suiþi niciodatã în maºina aia.ªineþi minte: HD 08 BEA! Praful ºi mize-ria, care nu au mai fost probabil curãþatedemult, s-a transformat în jeg, iardezordinea din torpedoul cu uºa ruptã teîngrozesc. Dacã nu mã credeþi, uitaþi-vãla haina mea! Nu sunt sigurã dacã nu amluat ºi vreun purece-doi. Îngrozitor!” – aspus Margareta-Mioara Baciu, dinVulcan, arãtându-ºi mâneca dreaptã ajachetei întunecatã de praful luat dinrespectiva maºinã. Asta era doar cevedea dumneaei, pentru cã pe spatelejachetei imaculate mai era o dârã negri-cioasã...

Ileana FIRÞULESCU

Feriþi-vã de ”galben simplu”!

D acã alegeþi un taxi, feriþi-vã de cel ”galben simplu”,

adicã neinscripþionat cu nr. HD08 BEA. ªi asta nu pentru cãºoferul ar fi vreun urâcios, dim-potrivã!

Trafic de obiecte de artã pe reþeaua Italia – România, blocat de poliþiºti

N u mai puþin de 40 de opere de artã –tablouri, icoane ºi cãrþi religioase vechi –

sustrase din biserici italiene ºi importate ilegalîn România, au fost recuperare de la domiciliulunui bãrbat din judeþul Sibiu, în urma cooperãriiinternaþionale dintre autoritãþile italiene ºi celeromâneºti specializate în protejarea patrimoniu-lui cultural naþional Acþiunea se înscrie într-omai amplã anchetã a poliþiºtilor hunedoreni.

A stãzi, vineri 12 aprilie, este zi dedebranºãri de la alimentarea cu apã a

unor asociaþii de locatari care ºi-au luatangajamente de platã, dar nu le-au respectat.

CCeeaa ccaarree aa cceerruutt ddeebbrraannººaarreeaa ,, aaccuumm cceerree cc lleemmeennþþãã

Ziua Cãrþii – sãrbãtoare la Petroºani

B iblioteca municipalã din Petroºani va gãzdui ºi în acestan mai multe manifestãri cu prilejul Zilei

Internaþionale a Cãrþii. Cu acest prilej, acolo vor ajungetineri ºi copii de la grãdiniþe care sã afle câte ceva dintainele ascunse între paginile cãrþii.

Page 12: CVJ. Nr. 348, Vineri 12 aprilie 2013

Monika BACIU

Redactorii cotidianuluiCronica Vãii Jiului au solicitatreprezentanþilor MinisteruluiTurismului care sunt obiectiveledin Valea Jiului ºi din judeþulHunedoara ce vor fi promovateprin intermediul postului deteleviziune internaþional.Rãspunsul a fost unul evaziv ºiinterpretarbil în aceeaºimãsurã.

”Conform Hotãrârii deGuvern 9/09.01.2013 privindorganizarea ºi funcþionareaAutoritãþii Naþionale pentruTurism, a documentelor strate-gice ale turismului românesc(Master Planul pentru

Dezvoltarea TurismuluiNational 2007 – 2026,Programul de marketing 2011-2015), precum ºi a preveder-ilor programelor anual de mar-keting ºi promovare, instituþianoastrã promoveazã în modunitar întreg teritoriul naþional”,se aratã în rãspunsul remis deMinisterul Economiei cotidianu-lui Cronica Vãii Jiului.

Astfel, unitar vor fi promo-vate toate destinaþiile turisticedin þarã, dar în mod deosebit înjudeþul Hunedoara va fi promo-vat Castelul Corvinilor.

„În ceea ce priveºte includ-erea unor obiective turistice dinjudeþul Hunedoara în campaniade derulatã prin intermediul

postului de televiziune TravelChannel, intenþionãm sã pro-movãm în acest proiect muzeulCastelul Corvinilor din municip-iul Hunedoara”, se mai aratã înacelaºi rãspuns.

Pe site-ul MinisteruluiEconomiei, la secþiuneaTurism se specificã câtevadintre obiectivele ce vor fipromovate prin intermediulteleviziunii internaþionale.

”În scopul promovãriibrandului de turism alRomâniei se achiziþioneazãservicii de coproducþie a douãserii de programe (2 episoadede 47 de minute, respectivfillere de 3 minute ºi 1 minut)ce vor fi difuzate pe postul deteleviziune Travel Channel pen-tru promovarea brandului deturism al României. In cadrulacestor programe/emisiuni vorfi realizate ºi 4 spoturi promo-tionale de câte 30 secundefiecare, pentru promovarea

celor 3 episoade WildCarpathia”, se aratã pe site-ulMinisterului Economiei.

Astfel, deºi în Valea Jiului sederuleazã lucrãri de modern-izare ºi dezvoltare a domeniilor

schiabileaces-

teanu sunt

incluse în mod punctual în acþi-unile de promovare inter-naþionale a ministerului. Înactivitatea de promovarea emi-siunile televizate cu specific deturism reprezintã unul dintrecele mai puternice instrumenteprin intermediul cãrora mesajulde promovare ajunge la

potenþialii turiºti. Impactul pecare astfel de emisiuni tele-vizate îl au în rândul consuma-torilor de produse ºi servicii tur-istice este unul deosebit de efi-cient, cunoscutã fiind influenþaîn continuã creºtere pe caremass media vizualã o are înrândul publicului. Luând în con-siderare promovarea valorilorromânesti în cadrul fonduluicultural universal, apreciem cãeste nevoie de promovareabrandului turistic naþional într-omanierã sustenabilã care sãajute în mod definitoriu la evi-denþierea tuturor valorilorromâneºti, a produselor turis-tice cheie pe care România leare de oferit. Diversitatea per-spectivelor din care poate fiabordatã tematic România tur-isticã se constituie într–o bazãgeneroasã de informare ºi înegalã mãsurã de provocare înregistrul audiovizual în ceea cepriveºte discernãmântul con-sumatorului de turism.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 201312 Actualitate

Monika BACIU

”Avem un contract deasociere cu cel care aconstruit domeniul schia-bil din Sureanu pe parteade Alba Iulia asocierefãcutã în vara anului tre-cut ºi din toamnã anuluitrecut am început demer-surile pentru a face ºi pepartea de Petrila lucrãrirespectiv montarea unuitelescaun, construireaunui hotel la capãtul dru-mului Petrila-Auºelu ºidrum de legãturã de laAuºelu la ªureanu spre

judeþul Alba. Suntem cu documen-

taþia la MinisterulTurismului pentru com-plectarea anexei lahotãrârea 526 aGuvernului Românieiprin care sã fie introdusºi domeniul schiabilSureanu la partea dePetrila.

Astãzi viceprimaruloraºului Petrila este laBucureºti ºi avem promi-siune din partea sena-torului Nicula cã se varezolva ºi ne va sprijini laministere”, a declarat pri-

marul oraºului Petrila, IliePãducel.

În Valea Jiului maisunt trei staþiuni mon-tane, douã dintre acesteasunt deja consacrate.Este vorba de Straja ºiParâng. Pãducel tragesperanþe cã ºi în nouastaþiune montanã dinPetrila vor veni turiºti,dat fiind faptul cã aici seva realiza ºi un drum delegãturã cu judeþul Alba.

”Staþiunea ªureanu depe partea de Alba fiindîn continuã ascensiune,cei care vin din vestulþãrii ºi dacã doresc sãmeargã în ªureanu, ar fiun drum mai scurt ºiposibilitãþi de a schiapânã la sfârºitul luniiaprilie sau pânã la jumã-tatea lunii mai. Avempotenþial turistic core-spunzãtor dar nu s-afãcut aproape nimicpânã acum din lipsã defonduri”, a mai spus

Pãducel.Dacã în celelate staþiu-

ni montane din ValeaJiului lucrãrile de dez-voltare ºi modernizare ainfrastructurii turistice batpasul pe loc din lipsafondurilor, la Petrila nuse va întâlni o astfel desituaþie. Primarul explicãde ce.

”Nu, pentru cã esteinvestiþie privatã 100%”,a mai spus Pãducel.

Solicitarea a venitchiar de la ei care auamenajat domeniul schia-bil din Munþii ªureanu,care le-au propus edililordin Petrila sã se asocieze,în vederea extinderii lui.Practic, se va construi olinie de telescaun, careva coborî din VârfulAuºelu pânã în ValeaÞapului, dar ºi o staþie deîntoarcere atelescaunului, trei pârtiide schi ºi un hotel.Pârtiile ar urma sã fie

întreþinute ºi deservite deconstructorul staþiunii,pentru o redevenþã de4.000 de euro. PrimãriaPetrila ar urma sã vinãcu terenul, adicã – spuneviceprimarul oraºului – cuo suprafaþã de 27 dehectare pe care sã fieamenajate toate compo-nentele menþionate.

La începutul anului2010 s-a inaugurat ceamai nouã invesþie îndomeniul sporturilor deiarnã. Domeniul Schiabilªureanu se gãseste la alti-tudine cuprinsã între1650 – 1900 metri, areun numãr de ºapte pârtiide schi ºi douã teleschiuriamenjate în zona Vârfulªureanu – Curmãturaªureanu – Vârful Auºel.Lungimea totalã a celor

ºapte pârtii, care au difi-cultate medie spreusoarã, este de 6,8 kilo-metri. Investitorul care arealizat prima investiþiede acest gen în MunþiiSebeºului este IonuþPopa, proprietarul soci-etãþii Dip Grup SRL AlbaIulia, cel care doreºte sãse asocieze cu primãriaPetrila, aºa cum a fãcut ºiîn Alba.

Acesta a concesionatde la Primãria Sãsciorizona în care a amenjatpârtiile pe parcursul adoar opt luni, dar proiec-tul este mult mai vast ºise deruleazã în colabo-rare cu Consiliul JudeteanAlba, administraþia dinSãsciori ºi cu primãriiledin Cugir, Pianu de Jos siªugag.

Încã un domeniu schiabil în Valea Jiului

U n nou domeniu schiabil în ValeaJiului. Administraþia localã din

Petrila anunþã cetãþenii interesaþi defaptul cã va avea loc o dezbatere publicãpe tema înfiinþãrii unui domeniu schiabilîn masivul ªureanu. Primarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel are planuri mari înceea ce priveºte aceastã nouã staþiunemontanã de pe raza oraºului Petrila.

Valea Jiului nu existã pe harta turisticã internaþionalã

M inisterul Turismului promoveazã brandulde turism al României pe Travel Channel.

Deºi în Valea Jiului sunt trei staþiuni montane înplinã dezvoltare acestea nu sunt cuprinse înaceastã acþiune de promovare a brandului turistic.