CVJ, NR. 303, LUNI 11 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 303

Luni, 11 februarie 2013

Au trecut 6 anide la moartea

fostului primar al

Petroºaniului,Carol Schreter

S -au împlinit 6 ani decând Carol Schreter a

murit. El a fost primar alPetroºaniului douã man-date, iar cei care l-aucunoscut, îl regretã ºi îºiaduc aminte de sfaturilesale ºi de modul propriude rezolvare a situaþiilordificile din administraþie.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Schi ºi distracþie pe pârtii

Mii de oameni aupetrecut zilelelibere în Straja

M ai ceva ca deCrãciun. Turiºtii au

luat cu asalt staþiuneaStraja, care a fost plinã lacapacitate maximã

>>> P>>> PAGINA 12AGINA 12

Nereguli laAgenþia

Judeþeanã dePlãþi ºi

InspecþieSocialã

HunedoaraP otrivit raportului

Curþii de Conturipentru anul 2011 laAgenþia Judeþeanã dePlãþi ºi Inspecþia SocialãHunedoara s-au constatamai multe nereguli.

>>> P>>> PAGINA A 5-AAGINA A 5-A

HariVochiþoiu nuse dezminte

P ensionarii încep sã-ºidea seama cine este,

cu adevãrat, HaralambieVochiþoiu ºi sã dea dreptatecotidianului Cronica VãiiJiului.

>>> PAGINA A 3-A

ªmenuri poliþieneºtipatronate de Gheorghe Ile

P oliþia localã din Vulcan, subordonatã lui Gheorghe Ile, este precum un mãr putrezit, exactcum e zicala “ cum e turcu-i ºi pistolul”. A nu se înþelege cã oamenii care lucreazã în cadrul

Poliþiei locale de la Vulcan ar fi lipsiþi de profesionalism. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:30 Suflete pereche (r)10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)13:00 Cuscrele 14:00 Toatã lumea este amea! (r)15:00 Teleshopping 15:15 Toatã lumea este amea! (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Poliþistul dinBeverly Hills 2 (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Inamicul public 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Inamicul public (r)

9:30 Michou 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r)11:30 Garantat 100% (r)12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Latitudini 17:30 Oameni care auschimbat Lumea (r)17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Singurãtate în doi 0:00 Ora de business (r)0:50 Nocturne

Suntem obiºnuiþi cuobrãzniciile lui HariVochiþoiu adresate oricuiprin mass – media, darnu ne-am închipuit cã vorcontinua ºi în ParlamentulRomâniei.

Dupã ce în 2008 laalegerile localepentru PrimãriaoraºuluiPetroºani aminþit cuneruºinare cã însondaje EL estepe primul loc amai zis ºi cã însãptãmânaurmãtoarealegerilor vascoate cu ºuturiîn cur familiaRidzi dinPetroºani.

Acelaºi sce-nariu l-a experi-mentat ºi în2012 cu ocazia

campaniei pentrupreºedinþia ConsiliuluiJudeþean unde din nou adeclarat cã în sondaje estepe primul loc pentru adeveni inevitabil preºedinteºi cã Mircea Ion Moloþeste incompatibil pentrufuncþia de preºedinte.

Veºnic perdant, H.V. afost destituit din funcþiade preºedinte al PSD dinPetroºani ºi exclus dinPSD ca membru, urmareºi a dosarelor de urmãrirepublicate în „Cronica Vãii Jiului” în perioadacampaniei electorale.

Neavând nici o ºansãpentru fotoliul depreºedinte al ConsiliuluiJudeþean s-a mulþumit ºicu funcþia de consilier dinpartea PPDD unde amigrat împreunã cu alþitraseiºti.

Aici, la partidul de garsonierã numit PPDD a

dat din coate ºi a fostnominalizat candidat laalegerile parlamentarepentru senat, declanºândo campanie furibundã ºicostisitoare pentruobþinerea investituriivisate.

Dupã numãrul devoturi obþinute – cevapeste 12000 – nu aveasorþi de reuºitã dardatoritã sistemului elec-toral aberant a reuºit prinredistribuirea voturilor (ºinu din voinþa electoratu-lui) un loc pe uºa din dos

în Parlamentul Românieiºi a obþinut mult râvnitaimunitate parlamentarã.

Iatã deci ascensiuneaacestui personaj aºa cuma visat ajungând ca de laTribuna Parlamentului sãdea lecþii unor erudiþi îneconomie privind Bugetulde Stat pe 2013. El careeste un semianalfabet înale economiei.

A avut tupeul – care îlcaracterizeazã – ca înziua de 05.02.2013 sãafirme în Parlament cã„struþo – cãmila” careeste USL a prezentat înparlament un buget nicide stânga, nici de dreaptape care El ºi cu gaºca dinPPDD nu îl vor vota.

Este explicabil cã acestvot negativ reprezintãignoranþa acestei adunã-turi de falºi economiºtiracolaþi de primul ciocoial þãrii cu programul luiinfantil de guvernare,mincinos ºi fantezist.

Domnule HariVochiþoiu, sunteþi un

impostor jalnic, un trepã-duº ºi fripturist al politiciipost decembriste.

Nu pricepeþi ºi nici nuveþi pricepe – fãrã ospoialã de cunoºtinþe eco-nomice – ce reprezintãBugetul de Stat consoli-dat ºi Bugetul AsigurãrilorSociale ale unei þãri, vãîntreb: ce cãutaþi înParlamentul României înafarã de imunitate?

Stimaþi pensionari,Sloganul din campania

electoralã cu ieftinireaapei cu 25% ºi Drumullui Bãsescu spreHerculane sunt minciunistil Hari Vochiþoiu.

Dacã în campaniaelectoralã H.V. a venit laîntrunirea sãptãmânalã apensionarilor, de 3 ori,fãrã sã fie chemat ºi acerºit votul pensionarilorgãsind câþiva creduli carel-au votat, îl înºtiinþãm peH.V. cã prezenþa lui numai este de dorit chiardacã ºi-a vãzut sacii încãruþa second – hand alPPDD-ului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013 Actualitate 3

P oliþia localã dinVulcan, subordonatã

lui Gheorghe Ile, este precum un mãr putrezit,exact cum e zicala “ cum eturcu-i ºi pistolul”. A nu seînþelege cã oamenii carelucreazã în cadrul Poliþieilocale de la Vulcan ar filipsiþi de profesionalism.

Ba, dimpotrivã, poliþiºtiilocali, sãracii, muncesc ca niºtesclavi pe plantaþia lui Ile ºi suntobligaþi de ºefii lor sã facã ºialte lucruri ce nu le intrã înatribuþii, ca de exemplu sã oducã ori sã o aducã de acasã,taman din Dealul Babii, peFelicia Portase, omul desprecare se spune cã, în ultimavreme, l-ar conduce, prin sfa-

turile sale

preþioase, peIle, deci implic-it municipiulVulcan. LaPoliþia localãdin Vulcanlucrurile nu arfi însã prearoz, ( cumdracu dacã ºi-abãgat Ilecoada!) la oprivire maiatentã. Maiexact, ºefiipoliþiºtilorlocali dinVulcan nu preaau condiþiilelegale pre-vãzute de lege pentru a leîndeplini.

În fapt, prin delegare decompetenþe,

primarul Ile a dispus ca doipoliþiºti locali, respectiv MihãiþãMezabrovschi ºi Vasile Dan,adicã, oamenii lui de încredere,sã ocupe funcþiile de ºef servi-ciu ºi adjunct ºef serviciu. Nuconeazã cã cei doi nu au studi-ile necesare ºi nici cã funcþia deadjunct ºef serviciu nu existã înlegea 155/2010 ºi nici în HGnr 1332/2010, privindRegulamentul- cadru de organi-zare ºi funcþionare a poliþieilocale. Aceste nereguli au fostsesizate la începutul anului ºireprezentanþilor AgenþieiNaþionale a FuncþionarilorPublici, iar în sesizare se aratãfaptul cã, citez: “...numitulMezambrovschi Mihãiþã arestatutul de funcþionar public- poliþist în cadrul poliþieilocale Vulcan unde, prin dele-gare de atribuþii acordata deprimarul în exerciþiu, ocupãfuncþia de ºef Serviciu PoliþiaLocalã Vulcan, fãrã a îndeplini

condiþiile legale privindvechimea pe studii, iar subalter-nul sãu direct, numitul DanVasile ocupã funcþia de adjunctºef serviciu poliþia Vulcan,funcþie care nu se regãseºte înlegea 155-2010/ LegeaPoliþiei Locale, titulaturã subcare semneazã documente oficiale (planificãri serviciu,buletinul de serviciu ºi pontaje),fãrã a îndeplini condiþiile legaleprivind vechimea pe studii, nicimãcar condiþia de a absolvistudii superioare cu licenþã,condiþie absolut necesarã pentru a ocupa un astfel depost de conducere.(...)

Întrucât acesta nu putea faceacest lucru fãrã sprijinul unorpersoane din conducereaprimãriei Vulcan, considerãmcã a beneficiat de complicitateaunor funcþionari publici cudrept de decizie din primãriaVulcan, persoane care au vizatºi aprobat aceste ilegalitãþi”.

Mai mult, adjunctul lui Ile dela poliþia localã este un pen-sionar militar cu o soldã aferen-tã gradului de locotenent-colonel MAPN în rezervã.

ªi pentru cã sunt ºefi, ceidoi au un program de “ gra-vide”, liber în week-end ºi desãrbãtori ºi de la 7.30 la16,00, în timpul sãptãmânii.Cât despre modul cum sunt dis-tribuite bonurile de combustibil,întâietatea îi revine, v-aþiprins?, celui care face ºi servici-ul de taxi pentru doamnaFelicia Portase.

De menþionat este ºi faptulcã ºeful biroului de ordine pub-licã, doamna Ana Giurgiulescueste ºi ºeful serviciului deurbanism, lucru ce atrage marisemne de întrebare asupramodului în care poate sã-ºiîndeplineascã atribuþiile cerutede funcþiile respective.

Prin aspectele prezentatemai sus, locuitorii din Vulcan,adicã plãtitorii de taxe ºiimpozite la bugetul local, potobserva cu uºurinþã care estemecanismul dupã care se facnumirile în anumite funcþii deprimarul Ile. Cât despre modulîn care sunt cheltuiþi banii vul-cãnenilor..., într-o ediþieviitoare. Þineþi, aproape!

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

ªmenuri poliþieneºti patronate de Gheorghe Ile

Hari Vochiþoiunu se dezminte

P ensionarii începsã-ºi dea seama

cine este, cu adevãrat,Haralambie Vochiþoiuºi sã dea dreptatecotidianului CronicaVãii Jiului. Un grup depensionari ne-a trans-mis pe adresa redacþieiurmãtorul material cu rugãmintea de a-lpublica.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 20134 Actualitate

Maximilian GÂNJU

Imediat a fost trimiscãtre un spital de specia-litate din Timiºoara.

“Încã de acum douãzile (n.r. joi 8 februarie) aajuns pacientul prin

Urgenþã la noi. Dupã cea fost consultat s-a decistrimiterea lui cãtreVulcan. Acolo i s-au fãcutanalize ºi dupã ce a fostconsultat a ajuns laPetroºani de unde a fosttrimis la Timiºoara pen-

tru investigaþii ºi trata-ment.

Eu nu pot spune careeste acum starea pacien-tului ci doar medicii dinTimiºoara”, a declarat dr.

Alin Vasilescu, directorulSpitalului de Urgenþã dinPetroºani.

Potrivit unor infor-maþii, tânãrul suspect degripã porcinã s-a întorsrecent, la Petrila, dinMarea Britanie.

Gripa tip A(H1N1) setransmite cu uºurinþã dela om la om, iar dupã cece o persoanã a contac-tat virusul timp de 8 zileea va fi deosebit de con-tagioasã. Dacã specialiºtii

timiºoreni vor confirmaexistenþa gripei porcinela tânãrul din Petrila, per-soanele cu care acesta aintrat în contact vor fimonitorizate de medici.

Suspiciune de gripã porcinã la Petrila

U n tânãr din localitatea Petrila a ajunsde urgenþã la Spitalul de Urgenþã din

Petroºani acuzând dureri ºi simptome speci-fice gripei. Medicii petroºãneni, dupã ce l-auconsultat, au decis sã-l trimitã la Secþia deBoli Infecþioase din cadrul SpitaluluiMunicipal Vulcan pentru analize de speciali-tate, iar specialiºtii de aici au constatat cãbãrbatul prezintã simptomele gripei de tipA(H1N1) numitã ºi gripa porcinã.

Diana MITRACHE

11 februarie este ZiuaEuropeanã a serviciului112, ziua fiind aleasãdupã cifrele ce compunnumãrul unic din Europa.11 este ziua, iar 2 esteluna februarie. Serviciuleuropean de tip SMURDa fost înfiinþat în judeþulHunedoara în anul 2006,atunci fiind inaugurate ºitrei echipaje de para-medici în Hunedoara,Petroºani ºi Uricani.Serviciul ºi-a dovedit efi-

cienþa an de an, dar astanu a fãcut ca ºi primariidin judeþ sã-ºi plãteascãdatoriile.

Sunt primãrii care nuau plãtit ani de zile salari-ile paramedicilor, iar situ-aþia a devenit uneorichiar alarmantã. Ca sãatenueze acest impactnegativ, ConsiliulJudetean (CJ) Hunedoaraa decis, anul trecut, sãsuplimenteze contribuþiasa anualã pentruAsociaþia “Salvital” ceacare gestioneazã activi-

tatea Serviciului SMURD.Astfel, SMURDHunedoara beneficiazã,din partea CJ, din 2012,de suma de 2 lei pe anpentru fiecare locuitor aljudeþului.

B olnavi ºi prefãcuþi

Anul trecut, douã inci-dente care au þinut primapaginã a ziarelor aureliefat cel mai bine situ-aþia din serviciul 112 înValea Jiului. Mai mulþitineri care se distrauundeva în zona DefileulJiului au alertat, prin112, salvamontiºtii, carei-au cãutat o bunãperioadã de timp.

Totul s-a dovedit a fi oglumã proastã, iar tineriiau fost amendaþi. În totacest timp,un cioban dinzonã fost cãlcat pur ºisimplu în picioare de untaur.

Omul nu s-a gândit sãcearã ajutor la salvare. Aplecat cu animalele pedrumul spre Straja, iaracolo a fost gãsit ago-nizând de niºte oamenicare au aler-tat imediatserviciul 112.Omul a fostdus deurgenþã laspital, dar dincauza rãnilorgrave,s-a stinscâteva oremai târziu.

Dinpãcate, aces-tea sunt doar douã exem-ple a ceea ce înseamnãpentru unii serviciul 112.Mii de apeluri false setrimit periodic cãtre acestserviciu, iar din acestmotiv, oamenii care aravea neapãratã nevoie, îºiriscã viaþa.

Anul trecut,pânã în varã, la

Inspectoratul Judeþeanpentru Situaþii deUrgenþã (ISU)Hunedoara, s-au înregis-trat peste 100 de apelurifalse. Majoritatea acesto-

ra au fost pentru echipa-jele SMURD, solicitate sãintervinã in diferite cazurifictive sau la tot felul deadrese care nu existã.

În general, cei caresunã pretind cã au un pri-eten ori o rudã cu pro-

bleme, dau o anumitãadresã, însã, când ajungla locul indicat, para-medicii constatã cã deacolo nu a fost efectuatnici un astfel de apel.

Mai mult, dinpeste 2.000 deapeluri primiteanul trecut în câte-va luni, pentruintervenþii de stin-gerea incendiilorºi descarcerare,pompierii au con-statat cã vreo 50erau, de fapt, doarpãcãleli.

Oamenii legiispun cã astfel de glumese sancþioneazã cu amen-zi de pânã la 1.000 delei, însã, de obicei, autoriisunt greu de identificat,deoarece folosesc carteleSIM, pe care mai apoi learuncã.

Sãrbãtoare la 112

P oliþia, pompierii, jandarmii ºi salvarea,ori paramedicii ºi salvamontiºtii sunt

puºi de sute de ori în alertã prin serviciulunic 112. Din pãcate, însã, toþi responsabiliirecunosc cã multe apeluri sunt false ºi, întimp ce angajaþii sistemului sunt þinuþi latelefon degeaba, un om bolnav cu adevãratnu îndrãzneºte sã sune la 112.

Monika BACIU

”Ministerul Sãnãtãþii consi-derã cã legislaþia privindrezolvarea cazurilor de culpãmedicalã trebuie revizuitã deurgenþã având în vedere situ-aþiile tot mai dese în caremedici români sunt sunt suspi-cionaþi sau acuzaþi de malpra-xis”, se aratã într-un comunicatal Ministerului Sãnãtãþii.

Noile prevederi trebuie sãintroducã noþiuni ºi criteriiclare pentru o mai bunã ges-tionare a situaþiilor de culpã

medicalã sau a suspiciunilor deculpã medicalã, inclusiv a mo-dului de stabilire ºi aplicare asancþiunilor.

”Ministerul Sãnãtãþiiintenþioneazã organizarea unorample dezbateri pe margineaproiectului de act normativ cuprofesioniºtii din sistemul sani-tar, cu societatea civilã, asoci-aþii ale pacienþilor, ColegiulMedicilor, companiile de asi-gurãri ºireprezen-tanþi aiBarouluiNaþionalastfel încât,pânã lajumãtateaacestui anMinisterulSãnãtãþii sãfinalizezeun proiect

de lege pe care sã-l înaintezeParlamentului spre aprobare”,se mai aratã în document.

M edic petroºãneanacuzat de malpraxis

Medicul Sorin Bratila, de laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, este acuzat de fami-lia unui bãieþel, de malpraxis

pentru faptul cã l-ar fi operatpe copil la mâna stânga deºi

intervenþia chirurgi-calã trebuia sã aibãloc la mâna dreap-tã. ReprezentanþiiColegiului MedicilorHunedoara conti-nua anchetã încazul mediculuiSorin Bratila de laSecþia de ChirurgiePlasticã ºiReparatorie aSpitalului deUrgenþã Petroºani.

Dosarul este unul deosebitde complex ºi, pentru a lua odecizie în acest caz, estenevoie sã fie analizate cuatenþie toate actele medicale,inclusiv de la Timiºoara unde afost dus micuþul.

Toate pãrþile implicate înacest caz, cu acuzaþii de mal-praxis, au fost audiate, iar lafinalul cercetãrilor întreguldosar – care cuprinde ºi biletulde trimitere de la medicul defamilie, ºi radiografia, ºi rezul-tatul de la ortoped – va fi trim-is unui expert.

Eroarea medicalã, o nouã dezbatere

M alpraxisul, o nouãlege. Ministerul

Sãnãtãþii intenþioneazãsã punã în dezbaterepublicã, pânã la jumã-tatea acestui an, un nouproiect de Lege aMalpraxisului.

P otrivit raportuluiCurþii de Conturi

pentru anul 2011 laAgenþia Judeþeanã dePlãþi ºi InspecþiaSocialã Hunedoara s-au constat mai multenereguli.

Astfel, la acordarea indemnizaþiei pentrucreºterea copilului s-auconstatat cã în anul 2011agenþiile judeþene pentruplãþi ºi inspecþie socialã auefectuat plãþi nelegale esti-mate la suma de 9.178 miilei reprezentând indemniza-þii pentru creºterea copilu-lui, ca urmare a neluãriimãsurilor de suspendare aacordãrii drepturilor pentrupersoanele care au obþinutvenituri profesionalesupuse impozitului pevenit, potrivit prevederilorLegii nr. 571/2003,respectiv venituri dinsalarii, activitãþi indepen-dente ºi agricole (AgenþiileJudeþene pentru Plãþi ºiInspecþie Socialã: Brãila,Vrancea, Timiº, Bihor,Bacãu, Cluj, Constanþa,Galaþi, Giurgiu,Maramureº, Mureº,Prahova, Satu Mare,

Suceava, Tulcea, Vaslui,Dâmboviþa, Bistriþa-Nãsãud, Botoºani, Cãlãraºi,Gorj, Ialomiþa, Harghita,Sãlaj, Sibiu, Covasna, Ilfov,Iaºi, Argeº, Braºov, Buzãu,Hunedoara, Dolj ºi APISMBucureºti).

Totodatã, în raport semai aratã faptul cã s-aurealizat ”plãþi nelegale esti-mate la suma de 560 mii

lei

datoritã nerecalculãrii cuan-tumului indemnizaþiei pen-tru creºterea copilului înfuncþie de veniturile efectivrealizate, potrivit deciziei deimpunere fiscalã eliberatãde organele fiscale judeþene(Agenþiile Judeþene pentruPlãþi ºi Inspecþie Socialã:Brãila, Iaºi, Ilfov,Vrancea,Neamþ, Hunedoara).

P robleme la acordarea

ajutorului socialUn alt palier verificat la

AJPIS s-a constatat cã laacordarea ajutorului socials-a realizat plata nelegalã aunor ajutoare sociale pen-tru asigurarea venituluimediu garantat estimatã la

suma de 4.354 mii leiurmare a nedeclarãrii decãtre beneficiari a tuturorveniturilor nete realizatedin: pensii, indemnizaþii deºomaj, alocaþii pentrususþinerea familiei, sub-venþii primite de la Agenþiade Plãþi ºi Intervenþie pen-tru Agriculturã pentru ani-malele deþinute ºi nede-clarate, bugete comple-mentare pentru persoanelecu handicap, venituri dinactivitãþi comerciale ºi tran-zacþii imobiliare, precum ºivenituri obþinute prindeþinerea calitãþii deacþionar sau asociat a be-neficiarului de ajutor social(Agenþiile Judeþene pentruPlãþi ºi Inspecþie Socialã:Brãila, Vrancea, Timiº,Braºov, Bihor, Alba,Bacãu, Buzãu, Constanþa,Giurgiu, Maramureº,Mehedinþi, Mureº,Prahova, Suceava, Tulcea,Vaslui, Dâmboviþa, Arad,Argeº, Bistriþa-Nãsãud,Botoºani, Cãlãraºi, Gorj,Olt, Hunedoara,Teleorman, Vâlcea, Sibiu,Covasna, Dolj, Harghita,Caraº-Severin, Ialomiþa,Iaºi, Braºov, Neamþ, Sãlajºi APISM Bucureºti)

Monika BACIUMonika BACIU


P reºedinteleConsiliului

JudeþeanHunedoara, MirceaIoan Moloþ, este deacord cu regionaliza-rea României, înforma în care a fostpropusã de GuvernulUSL. Asta dupã ce laprimul proiect,lansat deguvernarea Boc,Moloþ s-a opusvehement ºi a vrutsã organizeze chiarreferendum pentrublocarea proiectului.

Potrivit proiectului deregionalizare aRomâniei, lansat în dez-batere publicã, judeþulHunedoara ar urma sãfie cuprins în regiuneaVest, alãturi de Timiº,Caraº Severin ºi Arad,iar capitala regiunii arurma sã fie Timiºoara.Mircea Ioan Moloþ,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,este de acord cu acestproiect ºi spune cã ne-ar ajuta sã ne dez-voltãm. „Este ochestiune normalã, carese întâmplã în toatãEuropa, problema este

doarcum seva face.Din discuþiile pecare le-am avut, noioptãm pentru RegiuneaVest. Sã rãmânem aiciunde suntem ºi motivelele-am explicat de câteori am avut ocazia. Înprimul rând suntem înregiunea Vest ºi pãstrãmrelaþiile interumane,pentru cã, pânã laurmã, indiferent de par-tid, relaþiile interumanedeterminã progresul ºisuccesul”, a spus MirceaMoloþ. Preºedintele CJHunedoara spune cã laprecedenta dezbatere

privindregionalizarea, în timpulguvernãrii PDL, s-aopus vehement pentrucã altele erau dateleproblemei. „Era cu totulaltceva. ªi acum mãopun desfiinþãrii judeþu-lui. Regionalizarea nupresupune desfiinþareajudeþelor. Ele se menþin(…) Mã voi opune cutoatã forþa desfiinþãriijudeþului, dar sunt deacord cu regionalizareaºi menþinerea judeþelorîn cadrul regiunii”, aexplicat preºedintele CJ

Hunedoara. El spune cãprin unirea judeþelorîntre ele existã o seriede beneficii, inclusiv înceea ce priveºteabsorbþia fonduriloreuropene, pentru cã se

va vorbi lanivel regionalºi nu punctual

ca pânã acum.În plus, procedurile

se vor simplifica ºiurgenta mai ales cã

preºedintele ºi consiliul

regional va lua din pre-rogativele fiecãrui minis-ter, iar edilii din teritoriuse opresc la acest nivelcu documentaþia, fãrã sãmai fie nevoiþi sãaºtepte ore în ºir laporþile unor ministere,ca pânã acum.

Conform proiectuluiaflat în dezbatere publicã, România va fiîmpãrþitã în opt regiuni.Vor fi opt capitale deastfel de regiuni,alegerile se vordesfãºura o datã la patruani, iar ºeful regiunii,preºedintele, va fi alespentru un mandat depatru ani

CarCarmen men COSMANCOSMAN

ZiuaMondialã aBolnavului

L uni, 11 februarie,Ziua Mondialã a

Bolnavului va fi marcatãºi în Petroºani, de cãtrefiliala localã a Caritas.

Astfel, dupã o slujbã careva avea loc la BisericaRomano – Catolicã, partici-panþii vor fi invitaþi la o masã,la sediul Caritas din Petroºani.La manifestare sunt aºteptatesã fie prezente circa 60 depersoane care suferã dediferite afecþiuni, recrutate dintre beneficiarii programelorde asistenþã socialã oferite decãtre aceastã fundaþie.

„Organizarea acestei acþiunireprezintã o modalitate de a-iasigura pe cei bãtrâni ºi bolnavi de faptul cã nu suntsinguri, cã pot gãsi sprijin încadrul comunitãþii, cã nevoilelor sunt ascultate, luate înseamã ºi cã se încearcãsoluþionarea acestora”, a pre-cizat Adina Roman, asistentsocio – medical în cadrulCaritas, filiala Petroºani.

Banii necesari organizãriiacestei manifestãri provin dincolecta organizatã cu ocaziacelebrãrii „Sfintei Elisabeta”,în bisericile catolice din întreaga Vale a Jiului.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Nereguli la Agenþia Judeþeanã de Plãþi ºiInspecþie Socialã Hunedoara

Dupã ce s-a opus vehement vechiului proiect

Mircea Moloþ acceptãregionalizarea

în forma propusã de USL

Mircea NISTOR

ªi uite aºa, ceimai vechi europeniau ajuns sã „þinã”niºte „chestii” inven-tate în special decãtre cei mai noinord-americani.

În România deastãzi SfântulValentin, desprecare nimeni nu ºtieîn mod sigur cine afost ºi cu ce s-a ocu-pat, este celebrat,probabil din inerþienord-atlanticã, în 14februarie, pentru cãaºa este la modã, de„bon-ton” sau„trendy” ºi nu înultimul rând pentru

cã un întreg sistemde fãcut bani estemulþumit de identifi-carea unui nou prilejde a goli buzunareleºi aºa goale aleromânului de rând.

Dacã în urmã cuceva ani secumpãrau cadouridoar cu ocazia unorevenimente bine sta-bilite, gen Paºti,Crãciun, zile ono-mastice, 1 sau 8martie, dupã„MomentulDecembrie 1989”,bugetele familialesunt subþiate ºi decãtre importatele ºipuþin importantele(pentru români) sãr-

bãtori de genulHalloween, Thank sGiving Day sau St.Valentine`s Day. Ofi acum ziuaSfântului Valentinnoua sãrbãtoare uni-versalã a dragostei,dar puþini mai ºtiucã ºi românii, dinvremuri imemoriale,îl au pe Dragobetelelor, celebrat de miide ani pe 24 febru-arie, cu câteva zilemai târziu decâtnoul Dragobete-Valentin serbat pe14 februarie.

V alentin,mai exact,

3 în 1

Despre noul sãr-bãtorit, adicã„unicul” Valentin,EnciclopediaCatolicã susþine cãau existat cel puþintrei sfinþi martiri

care au purtat acestnume. Unul a fostpreot la Roma, altulepiscop laInteramna (aziTerni), iar despre celde-al treilea se ºtie„sigur” cã a fostprin Africa unde asuferit alãturi de alþimartiri. Ceva maimulte informaþii suntdespre primii doiValentini, care aufost uciºi în a douajumãtate a secoluluial III-lea, fiindîngropaþi pe CaleaFlaminia, în locuridiferite. Totuºi, cred-inþele populare ºisãrbãtoarea asoci-atã, par a-ºi aveaizvorul prin Anglia ºiFranþa Evului Mediuºi sunt legate deîmperecherea zburã-toarelor, ocazie cucare oamenii ºi-auspus cã este o bunãocazie de a scrie

scrisori ºi a-ºideclara cu sinceri-tate sentimentele.Nu trebuie uitat nicifaptul cã Romaanticã celebra în 15februarie,Lupercalia, un festi-val al fertilitãþii, înonoarea zeilor Junoºi Pan.

Biserica Catolicãîl celebreazã anual,în 14 februarie, pemedicul Valentin,trãitor în Romaanticã, mare pasion-at de gastronomie ºibun la suflet. Elamesteca medica-mentele amare cuvin, lapte sau miere,pentru a le da ungust mai bun.Religia era parteintegrantã a vieþiimedicului devenitcreºtin. Într-o zi, unpaznic al închisoriiîmpãrãteºti a bãtutla uºa lui Valentin,þinându-ºi fiica oarbãîn braþe. Deºi ºtia cãîi va fi greu sã o vin-dece, Valentin i-apromis acestuia cãva face tot posibilul.Dupã mai multesãptãmâni de trata-

ment, fetiþa nu eraîncã vindecatã.Totuºi, Valentin nu-ºi pierduse încãsperanþa. Într-o zi,soldaþii romani l-auarestat pe medic,distrugându-ileacurile ºi con-damnându-l pentru

credinþa lui în IisusChristos. ªtiind cãva fi executat,Valentin a cerut unpergament ºi a scriscâteva rânduri pen-tru fetiþa oarbã.Când aceasta adeschis biletul, agãsit o floare gal-benã ºi un mesajcare spunea : „De laal tãu Valentin”.Atunci, ochii ei s-auvindecat ca prin

miracol, darValentin a fost exe-cutat pe 14 februar-ie, zi care a fostdeclaratã în anul496 de cãtre PapaGelasius I, dreptZiua SfântuluiValentin.

Cam

ãºtia ar fimultiplii Valentini.

D ragobetele„trebuia”

sã disparã

În ceea ce îlpriveºte peDragobete, cunoscutºi ca Dragomir,acesta era în antichi-tate, zeul dragosteiºi al bunei dispoziþiiºi i se mai spuneaCap de Primãvarã,

fiind identificat cuCupidon. Un altnume al sãu eraNãvalnicul, fiind per-ceput drept unfecior frumos care„le face” pe tinerelefete sã-ºi piardãminþile.

În lumea satu-lui românesc (deunde a plecat ºiadevãrata sãrbã-toare a iubirii ºicare în ziua deastãzi în ValeaJiului mai estecelebratã doarde cãtremomârlani) elera serbat înziua de 24februarie, zi

în care semnalul sãr-bãtorii era dat decãtre pãsãrile nemi-gratoare care sestrângeau în stoluri,ciripeau ºi începeau

sã-ºi construiascãcuiburile. Desprepãsãrile neînsoþitede Dragobete, toatãlumea ºtia cã vorrãmâne singure ºifãrã pui pânã înaceeaºi zi a anuluiurmãtor. Dupã mod-elul zburãtoarelor,fetele ºi bãieþii seîntâlneau sã-l sãrbã-toreascã peDragobete, pentru arãmâne îndrãgostiþitot anul. Dacã tim-pul era favorabil, eiieºeau la pãdurechiuind pentru aculege primele floriale primãverii: ghio-cei ºi brânduºe.

Pânã la urmã,cele douã personajede legendã,Dragobete ºiValentin le amintescoamenilor cã iubireaeste un prilej de

vorbe frumoase ºicadouri, dar ºi celmai profund senti-ment, martorul uni-versului nostru.Totuºi, Dragobeteleromânilor trebuia sãdisparã pentru cãaºa „doreºte” unii!Mai exact, toatenaþiile trebuie sã fieuniformizate pentrua fi creat ceva plat,standard, „euro-pean” sau „mondi-al”. Numai aºapoate fi dominatã osocietate: fãcându-ipe oameni sã seîndepãrteze de eiînºiºi, de familie, deprieteni, de specifi-cul zonelor natale,de fapt, de valorilecare îi unesc. Noilevalori, impuse de lacentru, trebuie sã fieacum doar banii ºishoppingul...

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Pãzea, vineSfântul

Valentin!

Î n ultimul timp românii s-auobiºnuit sã celebreze tot felul

de sãrbãtori care nu au nici înclin, nici în mânecã ºi nici mãcarîn tiv, cu istoria ºi tradiþia lorpopularã multimilenarã. Adicãmarcheazã niºte date ºi agapeprea puþin importante ºi în plus,nãscute târziu de o „tradiþie”care ducea lipsã de zile marcantepentru a se identifica cu untãrâm proaspãt cucerit sau cucineva anume.

Carmen COSMAN

Problema aeroportului seaflã în instanþã, acolo undeConsiliul Judeþean Hunedoarase judecã pentru teren cuAeroclubul Român. În anul2005, prin hotãrâre deGuvern, Executivul a aprobattrecerea a 30 de hectare deteren din domeniul public alstatului ºi administrareaAeroclubului României îndomeniul public al judeþuluiHunedoara ºi administrarea

Consiliului Judeþean. LaSãuleºti se intenþiona constru-irea unui aeroport civil, alecãror costuri ar fi suportate defirma care câºtiga licitaþia,conform înþelegerii de al vre-mea respectivã. Terenul afost întabulat, dar pentrurealizarea investiþiei mai eranevoie de o bucatã de teren,însã ministrul Transporturilorde la vremea respectivã, RaduBerceanu a înºtiinþat oficialiiCJ Hunedoara nu numai cãnu le mai atribuie restul de

teren afer-ent aerodro-mului, dar,mai mult,vrea terenulînapoi.Lucrãrile deconstrucþie aaeroportuluide laSãuleºti ar fitrebuit sãdemareze în2009, dupãce Consiliul

Judeþean Hunedoara a sem-nat un parteneriat cu o com-panie italianã, care asigura ºifondurile necesare amenajãriiaeroportului, în timp ceautoritãþile judeþene se obligausã punã la dispoziþia construc-torilor terenul necesar. Lafinele anului 2007, autoritãþilejudeþene din Hunedoara ausemnat un protocol deînfrãþire cu Regiunea Sardinia,din Italia, iar atunci au avutloc ºi primele discuþii referi-toare la încheierea unuiparteneriat în vederea amena-jãrii acestui aeroport În plus,consilierii judeþeni ar fi vrut sãtransforme Aeroclubul în ser-viciu în cadrul CJ Hunedoara,iar construirea aeroportului dela Sãuleºti a fost inclusã ºi înstrategia de dezvoltare eco-nomico – socialã a judeþuluiHunedoara

A cheltuit în aºteptareavremurilor mai bune

Deºi lucrurile nu s-aumiºcat pe teren, CJHunedoara a avut chiar chel-tuieli. A fost elaborat ºi studiulde fezabilitate pentru aceastãinvestiþie, comandat de CJHunedoara ºi realizat de ungrup de firme din Italia.Costurile lucrãrii sunt estimatela 15 milioane de euro, ºi,conform studiului de fezabili-

tate, traficul de pasageri peaeroport va depãºi 100.000de persoane anual în primiicinci ani de funcþionare, darse preconizeazã cã dupã încãcinci ani ar putea depãºi500.000 de persoane. ªi,dupã 8 ani de al primii paºi,lucrurile încep totuºi sã prindãcontur. PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Mircea IoanMoloþ, s-a întâlnit sãptãmânatrecutã cu actualul ministru alTransporturilor ºi cu preºedin-tele Aeroclubului Român toc-mai pe aceastã problemã.„Sper cã de data aceastaproblema este rezolvatã. Arãmas ca eu sã solicit sã-miprelungeascã hotãrârea deGuvern ca cele 30 de hectarede teren care mi-au fost date

în 2005 pe un termen de treiani, pentru cã trebuie sã fiinebun ca sã crezi cã faci aero-port în trei ani. Am fãcutstudiul de fezabilitate, pe caream dat peste 100.000 deeuro, ºi acum a rãmas sãîncheiem ºi litigiul din instanþãcu Aeroclubul, ca sã nu maiîntindem procesul”, a declaratMircea Ioan Moloþ. Practic,terenul va fi dat în concesiunepe 49 de ani ºi se vorbeºtedespre un parteneriat între CJHunedoara ºi AeroclubulRomâniei, dar ºi un partenerstrategic, care sã vinã cufinanþarea necesarã. Oficialiisperã cã pânã în toamnã sãfie proiectul ºi sã se poatã dadrumul la lucrarea de exe-cuþie.

Dupã 8 ani de rãsturnãri de situaþii

Aeroportul de la Sãuleºti are, în sfârºit,ºanse de realizare

D upã ani de zile în care a stagnat, proiec-tul de realizare a unui aeroport la

Sãuleºti are, în sfârºit, ºanse reale de reuºitã.Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoaraa avut o întâlnire cu factorii responsabili, iarproiectul ar putea fi deblocat.

Maximilian GÂNJU

Pentru a scoate utilajul afost nevoie de o altã maºinã deintervenþie de la DrumurileNaþionale. Pe toatã perioadacât au durat manevrele descoatere a autospecialei, circu-laþia rutierã a fost dirijatã depoliþiºtii din Petroºani.

Pentru a evita incidentele,poliþiºtii au decis sã opreascãtraficul mai multe minute pânãcând utilajul de deszãpezire afost repus pe drum.

« La kilometrul 139, pe razamunicipiului Petroºani, amavut un mic incident. Un utilajde deszãpezire, fiind pe urcare,

gol, în timp ce dãdea zãpada,roþile din spate i-au alunecat ºia intrat în ºanþ.

Am reuºit în final sãscoatem utilajul din ºanþ. Alteprobleme de când s-a pus peninsoare ºi pânã acum nu amavut ºi sper sã nici nu avem.Traficul se desfãºoarã încondiþii normale de iarnã », adeclarat, vineri, comisarulSorin Ciobanu, ofiþer specialistîn cadrul Biroului Rutier alPoliþiei Petroºani.

În Valea Jiului ninge abun-dent încã din noaptea de joispre vineri, însã drumarii, pânãduminicã seara reuºiserã sãþinã drumurile practicabile.

C irculaþia rutierã pe DN 66 în zona serpen-tinelor de la Bãniþa a fost blocatã parþial, dupã

ce un autovehicul care deszãpezea drumul naþional aderapat în curbele periculoase din zonã ºi a cãzutîntr-un ºant de pe marginea drumului.

ZZZZããããppppaaaaddddaaaa aaaa ddddaaaatttt ddddeeee ffffuuuurrrrccccããããddddrrrruuuummmmaaaarrrr iiii lllloooorrrr

I ncinerarearegizorului

Sergiu Nicolaescua nãscut o ade-vãratã polemicãîn rândul soci-etãþii româneºti.Astfel, în timp ceunii dintreromânii de religieortodoxã ar fi deacord cu aceastãultimã soluþie, reprezentanþiibisericii nu vãd cu ochi buniarderea decedaþilor.

Stresul ºi lipsurile îi bagã în mor-mânt pe tot mai mulþi români.Mãrturie stã ºi faptul cã, în ultimelezile, groparii au muncit aproapenon-stop. Astfel, nu a fost zi de laDumnezeu în care în Petroºani sãnu fie cel puþin o înmormântare.

Cimitirele din Valea Jiului, situatepe versanþii dealurilor, sunt, pe zice trece, tot mai neîncãpãtoare.Numai în Cimitirul Central dinPetroºani sunt îngropaþi, unii pestealþii, claie peste grãmadã, peste40.000 de oameni, mai mulþi decâtcei 35.000 de locuitori câþi mai areîn prezent municipiul de la poaleleParângului. Una dintre soluþii ar fiincinerarea cadavrelor, lucru nea-great însã de Biserica Ortodoxã, deexemplu.

Pe de altã parte, mulþi dintredefuncþii îngropaþi în Valea Jiului audrept locuri de veci adevãratepiscine, din cauza numeroaselorizvoare de pe dealuri. Din acestmotiv, a apãrut ºi o iniþiativã intere-santã, respectiv cea de sãpare amormintelor în munte, în galerii.

Mãcar ar avea unde munci ºimiile de mineri disponibilizaþide-a lungul anilor...

MirMircea cea NISTORNISTOR

S -au împlinit 6 ani decând Carol Schreter a

murit. El a fost primar alPetroºaniului douã man-date, iar cei care l-aucunoscut, îl regretã ºi îºiaduc aminte de sfaturilesale ºi de modul propriu derezolvare a situaþiilor difi-cile din administraþie.

“Îmi revine trista misiune dea vã anunþa cã primarul CarolSchreter a încetat din viaþã înurmã cu aproximativ 30 deminute”. Aºa a fost fãcutanunþul trecerii în nefiinþã a fos-tului primar, la data de 9 februa-rie 2007, anunþ fãcut de cãtreGheorghe Barbu, pe atunciMinistru al Muncii ºi SolidaritãþiiSociale. S-a întâmplat într-ovineri, la finalul unei conferinþede presã. Vestea a cãzut ca untrãsnet asupra tuturor celor

prezenþi în salã atunci ºinimãnui nu îi venea sã creadã.Primarul Carol Schreter veniseîn dimineaþa zilei de 9 februariela Spitalul din Petroºani pentruo ºedinþã de hemodializã.Atunci, medicii care l-au îngrijit,au declarat cã în timpul sedinþei,el a suferit un infarct miocardicacut care, în ciuda intervenþiilorde resuscitare, i-a fost fatal.Decesul a fost consemnat la ora12 ºi 15 minute. Acum,amintirea sa este încã vie înmemoria oamenilor care l-aucunoscut. “Carol Schreter a fostun om deosebit ºi aceastãapreciere a venit din partea

întregii comunitãþi de-a lungulactivitãþii sale profesionale”, ne-a declarat unul dinpetroºenenii care l-au cunoscut.

Tiberiu Iacob Ridzi, care i-asuccedat lui Carol Schreter lacârma municipiului, a spus înrepetate rânduri cã îºi aduceaminte de felul propriu în careacesta rezolva problemele ºi cãsunt multe lucruri pe care le-aînvãþat de la el.

Carol Schreter s-a nãscut ladata de 1931. A fost primar al municipiului Petroºani pe parcursul a douã mandate: între- din partea Partidului AlianþaCivicã, iar între - din partea .

Profesia sa a fost aceea deinginer, iar înainte de a fi primar a condus mai multeexploatãri miniere din ValeaJiului. Dupã trecerea în nefi-

inþã, în memoria sa, parculCentral Petroºani a fost numitparcul Carol Schreter, la fel ºistrada pe care el a locuit

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Monika BACIU

”Noi nu ºtim sã vinãdomnul prim ministru înValea Jiului”, au declaratsurse din rândul PSD

Petroºani.Primul ministru al

României, Victor Ponta afost contactat de redac-torii cotidianului CronicaVãii Jiului pentru a confir-

ma sau infirma prezenþasa în Valea Jiului în lunamartie.

Acesta însã a negataceste zvonuri, spunândcã nu are planificatã niciovizitã oficialã în capitalaVãii Jiului.

Existã însã ºi informaþiipotrivit cãrora în aceastãperioadã se pun la punctpregãtirile pentru vizita luiVictor Ponta ºi a lui Liviu Dragnea ce va avealoc în în municipiulPetroºani dupã jumãtatea lunii martie.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

V ictor Ponta nu vine în Valea Jiului.În Petroºani au apãrut zvonuri

potrivit cãrora premierul României VictorPonta ºi ministrul Administraþiei LiviuDragnea vor sosi la Petroºani la jumã-tatea lunii martie. Aceste zvonuri suntînsã infirmate de liderii PSD Petroºani ºichiar de primul ministru Victor Ponta.

Vine Ponta în Valea Jiului sau nu?

L iga SindicatelorMiniere a declanºat,

de vineri, în Valea Jiului,acþiunea de strângere desemnãturi pentru modifi-carea Codului Muncii.Proiectul este o iniþiativãcetãþeneascã la nivelnaþional, unicã înRomânia.

Proiectul de modificare aCodului Muncii, autori fiindfostul ministru al Muncii,prof.dr. AlexandruAthanasiu ºi prof.dr.OanaCazan, elaborat de BloculNaþional Sindical prin”Biroul pentru observareapieþei Muncii ºi a calitãþiilocurilor de muncã” , esteun proiect cofinanþat deUniunea Europeanã prinProgramul SectorialDezvoltarea ResurselorUmane ”Investeºte înoameni”.

Proiectul urmeazã paºiiiniþiativei cetãþeneºti, unicade acest fel în România,

care dacã strânge necesarul desemnãturi, 100.000 din 25%din judeþele þãrii, intrã pe masade lucru a Parlamentului.

De ce trebuie modificat CodulMuncii? Pentru cã legislaþia actualã a muncii de pe plaiurilemioritice este o legislaþie volun-

taristã, nelegitimãprin modul încare a fost adop-tatã ºi care con-trazice normativeeuropene ºi inter-naþionale.Drepturile lucrãto-rilor sunt repri-mate în prezent,iar acest fapt vaconduce în viitorulapropiat la dis-oluþia coeziuniisociale. Prin mo-dificãrile propusede experþi seîncearcã elim-inarea intereselorpartizane, peprincipiul ”sã ne

fie bine acum”, fãrã sã se þinãseama de viitor ºi de interesultuturor pãrþilor de pe piaþamuncii.

Broºura ºi materialele deinformare aduc multe noutãþi cear putea schimba substanþialcondiþiile de muncã, eficienþaeconomicã, ducându-te cu gân-dul la zicala care pãrea a fi unideal ”al actorilor” de pe piaþamunci: „adevãrata afacere estecea din care câºtigã ambelepãrþi”. Inclusiv respectul, dar ºiîntreaga economie!

”Este o iniþiativã ce a luatnaºtere ca urmare a demer-surilor fãcute, din anul 2012, deBlocul Naþional Sindical ºiFederaþia Energetica. Proiectulare ca scop un sprijin real pen-tru salariaþi, iar la iniþiativã potparticipa toþi cetãþenii cu vârstede peste 18 ani. Foarte multearticole se referã la drepturile

salariaþilor, la modul de abordare, la relaþiile corecte cupatronatele, la îndatoriri ºi de oparte ºi de alta, la salarii, etc.

Cert este cã foarte multe arti-cole din acest proiect vin sãreglementeze situaþii care nu aufost clare sau nu au fost deloc.Urmeazã sã facem demersuri, însensul informãrii salariaþilor ºimembrilor noºtri, apoi cetãþenii.Pe aceastã cale, facem apel latoþi cetãþenii sã participe, prinsemnãturile lor, la acestã amplãiniþiativã cetãþeneascã pentru aîmbunãtãþi relaþiile de pe piaþamuncii” – a declarat ZoltanLacataº, preºedinte LSMVJ.

De precizat cã Proiectul demodificare a codului Muncii faceparte dintr-un amplu studiu –cinci volume – ”Piaþa muncii,între eficienþã economicã ºiechitate socialã”, studiu ce aratãrealitãþi româneºti îngrijorãtoare,dar care dã soluþii ce nu par a figreu de implementat ºi care ne-ar alinia þãrilor civilizate,acolo unde românii migreazã.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Iniþiativa, unicã la nivel naþional,a ajuns ºi în Valea Jiului

Arestat preventiv dupã ceºi-a terorizat foºtii socri

ª i-a terorizat foºtii socri, profitând de faptulcã sunt în vârstã ºi locuiesc într-o zonã

izolatã Parâng, dar în cele din urmã a fost prinsde poliþiºti ºi reþinut preventiv.

Un bãrbat de 37 de ani, recidivist, a vrut sã serãzbune pe foºtii lui socri, de necaz cã soþia a divorþatde el. Fapta s-a petrecut în data de 28.01.2013, înjurul orei 19.00 ºi bãrbatul a profitat de faptul cã dejaafarã era întuneric. A intrat peste cei doi oameni prinforþarea uºii de acces, fãrã sã-i fie teamã cã va fi vãzutde cineva, pentru cã locuinþa este situatã într-o zonaizolatã din Masivul Parâng – zona Stoeniþa, pe care i-aameninþat ºi i-a agresat fizic. Agresorul a fost prinsde poliþiºti în acest sfârºit de sãptãmânã ºi a fost reþinutpentru 24 de ore. Ulterior, a fost prezentat JudecãtorieiPetroºani, care a emis pe numele acestuia mandat dearestare preventivã pentru o perioadã de 29 zile, pen-tru sãvârºirea infracþiunilor de lipsire de libertate înmod ilegal, lovire sau alte violenþe, ameninþare ºi vio-lare de domiciliu în formã calificatã, fiind depus înCentrul de Reþinere ºi Arest Preventiv Deva.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Un poliþist alovit maºina

de la medicinãlegalã

U n om al legii dinHunedoara a rãmas

fãrã permis, dupã ce aprovocat un accident înlanþ. Una dintre maºinilelovite aparþine Serviciuluide Medicinã legalã Deva.

Poliþistul este angajat alServiciului Criminalistic dinIPJ Hunedoara ºi vineri arãmas fãrã permis de condu-cere. Totul din cauza acciden-tului pe care l-a provocat în

timp ce se afla la volanul maºinii per-sonale. Omul legii va sta pieton 60de zile, din cauzã cã nu a adaptatviteza la condiþiile de drum ºi a lovitmaºina serviciului de medicinã legalãºi o alta parcatã în centrul municipiu-lui Deva.

Poliþistul se afla în afara orelor de

program, în timpul liber când aprovocat accidentul. Potrivit purtã-torului de cuvânt al IPJ Hunedoara,Bogdan Niþu, Evenimentul rutier s-aprodus pe o arterã din Deva, dar, dinfericire, nu sunt victime, ci doarpagube materiale. Douã maºini,respectiv, Dacia Logan condusã depoliþist ºi cea de medicinã legalã suntavariate, iar maºina din parcarepuþin zgâriatã. Poliþiºtii confirmã fap-tul cã la volanul maºinii era un anga-jat al IPJ Hunedoara, aflat în timpulsãu liber, care a produs accidentulrutier.

El a fost sancþionat cu 420 de leiºi a rãmas fãrã permis pentru urmã-toarele 60 de zile. Poliþistul implicatîn accident este agent ºi esteîncadrat ca fotograf criminalist laServiciul Criminalistic al PoliþieiJudeþene Hunedoara.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Au trecut 6 ani de lamoartea fostului primar al Petroºaniului,CAROL SCHRETER

La sfârºit de sezon,

Poliþia Localã va fluidiza traficul

spre Parâng

P oliþiºti locali pentru fluidizareatraficului spre Parâng. Fluidizarea

traficului spre telescaunul din Parângva fi asiguratã de agenþii Poliþiei Locale,asta în timpul weekendului.

Dupã ce ani la rând, turiºtii care urcau înstaþiunea montanã Parâng se loveau de aglome-raþia din zona telescaunului, acum reprezentanþiiPrimãriei Petroºani au dispus ca doi agenþi de laPoliþia Localã sã asigure bunul mers al lucrurilor.

Mãsura a fost luatã la sfârºitul sezonului de iarnã.”Doi poliþiºti locali se vor afla în zona

telescaunului din masivul Parâng ºi vor acþionapentru fluidizarea circulaþiei ºi pentru a nu separca în mod neregulamentar ºi a stânjeni circu-

laþia celorlalte autovehicule”, adeclarat Nicu Taºcã, purtãtorul

de cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Traficul spre Parâng afost mereu un calvar pentruturiºti. Asta ºi din cauza fap-tului cã în zonã nu existã

parcãri special amenajate, iarcei care urcã cu autoturismele

pânã în zona telescaunului sevãd în postura de a-ºi lãsa maºinile

de-a lungul drumului. De cele mai multe ori, cozilese întindeau pe kilometri întregi.


Preþ maimare,

la gigacalorie,la Lupeni

P rimarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã

a convocat consilierii locali,vineri, pentru a aproba majo-rarea preþului la gigacaloriafurnizatã populaþiei.

”Þinând cont de adresa nr630/07.02.2013 a S.C. UniversalEdil prin care solicitã modificareahotãrârii consiliului Local a munici-piului Lupeni, nr. 19/2012, pentruaprobarea preþului local de referinþãpentru energia termicã furnizatãpopulaþiei municipiului Lupeni prin sisteme centralizate începând cu

anul 2012”, se aratã în documenteleprimãriei municipiului Lupeni.

Astfel, se cere aprobarea nouluipreþ de referinþã al energiei termicefacturatã populaþiei municipiuluiLupeni în sumã de 223,42 lei/Gcal.

Anul trecut în luna februarie,preþul gigacaloriei stabilit de consiliullocal a fost de 222,18 lei cu TVAinclus.

”Am votat împotrivã pe conside-rentul cã suntem în plinã iarnã ºi nuputem modifica regulile în timpuljocului. Suntem la început de februarie, iarna încã îºi produceefectele, nu consider oportun majo-rarea preþului energiei termice tocmai acum, mai ales cã oamenii,la început de iarnã, ºtiau un preþ,acum au altul... Din pãcate proiectula trecut fiind votat de majoritate”,scrie consilierul local Cristian Roºu(PDL) pe blogul partidului din care face parte.


Incinerarea, o soluþie neagreatãde Biserica Ortodoxã

În condiþiile unuicarosabil umedsau alunecos(acoperit cuzãpadã, gheaþãsau polei), pentrua preîntâmpinaproducerea unorevenimenterutiere nedorite,poliþiºtii le reco-mandã conducãto-rilor de autove-hicule:• sã reducã viteza dedeplasare, în condiþi-

ile unui carosabilacoperit cu polei,gheaþã, zãpadã bãtã-toritã sau mâzgã ºisã circule cu o vitezãde maximum30km/h în localitãþiºi 50km/h în afaraacestora; • sã pãstreze în merso distanþã suficientde mare faþã devehiculul din faþã,pentru a putea opriîn condiþii de sigu-ranþã;

• sã-ºi asigure obunã vizibilitatecurãþând parbrizul,luneta ºi geamurilelaterale ale autove-hiculului ºi sã asigurebuna funcþionare aºtergãtoarelor deparbriz ºi a sistemu-lui de climatizare ºidezaburire; • sã echipezeautovehiculul cupneuri corespunzã-toare sezonului rece; • sã nu frâneze sau

sã vireze brusc ºi sãfoloseascã cuprecãdere frâna demotor; • sã respecte sem-nalizarea rutierã,precum ºi semnaleleºi indicaþiile agenþilorde politie rutierã.

Diana MITRACHE

Deocamdatã, sunt doarcâteva date publice, iarnumãrãtoarea este încã îndesfãºurare. Asta spun cei careau organizat întreg scrutinuldin zonã ºi care spun cã pânãva fi gata statistica, ne putembaza pe datele preliminarii.

„În mod normal, dacã s-arrespecta HG 1502/ 2009,privind efectuarea recensãmân-tului, ar trebui ca la 31 martieacest an sã avem absolut toatedatele.

ªtiu cã în ianuarie s-au puspe site-ul Institutul de statisticãrezultatele parþiale, dar aºacum ºtiu, mai e încã de lucru ºi

poate cãla 31martievor figata,

deºi,per-sonal,

cred cã se vamai lucra câteva luni”, adeclarat Adrian Negoe,secretar al PrimãrieiPetroºani.

Datele preliminarii dinHunedoara relevã faptul cãîn acest judeþ trãiesc cam396.253 de oameni ºi cãfemeile sunt mai multe

decât bãrbaþii. Astfel cã femeile reprezintã

peste 51 % din totalul locuito-rilor ce au mai rãmas înHunedoara, iar cele mai multetrãiesc la oraº.

Densitatea cea mai mare oregãsim la Deva, unde sunt

peste 940 de locuitori/ kmpãtrat,iar apoi urmeazãHunedoara, Orãºtie, Lupeni ºiVulcan.

Asta în timp ce la þarã, înlocalitatea Bulzeºtii de sus suntdoar puþin peste 2 locuitori pekm pãtrat.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 201310 Actualitate

HOROSCOP

Este posibil sã aveþi probleme înrelaþiile sentimentale ºi pe planfinanciar. Pãstraþi-vã calmul ºi nuvã grãbiþi. Vã puteþi baza pe sfa-turile prietenilor apropiaþi. Searasunteþi invitat la rude, unde vãsimþiþi foarte bine ºi uitaþi de grijile cotidiene

S-ar putea ca un prieten sã vãreproºeze cã nu vã plãtiþi datori-ile la timp. Pãstraþi-vã calmul ºistabiliþi-vã clar prioritãþile. Nurefuzaþi ajutorul unei rude mai învârstã! Spre searã, luaþi ohotãrâre importantã într-o prob-lemã sentimentalã.

S-ar putea sã aflaþi cã trebuie sãplecaþi într-o delegaþie, sprenemulþumirea partenerului deviaþã. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþicearta, pentru cã s-ar putea sãse termine rãu! Începeþi ziua cuentuziasm ºi multã ambiþie.

Vã faceþi remarcat în societate ºicolaboraþi foarte bine cu cei dinjur. Dorinþa de afirmare ºivoinþa puternicã vã ajutã sãîncheiaþi o afacere profitabilã, petermen lung. Nu fiþi prea criticcu partenerul de viaþã.

Evitaþi discuþiile în contradictoriu.Dupã-amiazã aveþi succes însocietate ºi colaboraþi foarte binecu persoanele mai tinere. Nufaceþi nici o promisiune dacã nusunteþi sigur cã vã puteþi þine decuvânt!

Entuziasmul pe care îl arãtaþi laserviciu vã poate atrage invidiaunui coleg. S-ar putea sã aveþidiscuþii cu partenerul de viaþã,pentru cã acordaþi prea multãatenþie carierei. Încercaþi sã clari-ficaþi cu calm toateneînþelegerile!

Din dorinþa de a obþine veniturisuplimentare, riscaþi sã neglijaþirelaþiile sentimentale ºi sã vã cer-taþi cu partenerul de viaþã.Gândiþi-vã bine înainte de a lua ohotãrâre importanta. Încercaþi sãgãsiþi o cale de mijloc între senti-mente ºi bani!

Este posibil sã plecaþi într-o cãlã-torie neprevãzutã, în interesfamilial. Nu ezitaþi. S-ar puteasã aflaþi lucruri care vã vor folosiîn afaceri. Profitaþi de acestmoment favorabil!

Dimineaþa survin schimbãrineprevãzute, care vã dau pestecap toate planurile. Ascultaþi-vãintuiþia. Nu vã lansaþi în specu-laþii! Puteþi avea succes atât peplan social, cât ºi material.

Aveþi ºanse sã obþineþi rezultatedeosebite cu prilejul unei cãlãtoriide afaceri. Evitaþi discuþiileaprinse. Dupã-amiazã reuºiþi sãfaceþi rost de bani pentru a con-tinua o lucrare în casã, începutãmai demult.

Sunt ºanse sã se producã eveni-mente neaºteptate, caremarcheazã schimbãri favorabileîn viaþa dumneavoastrã. Dorinþade afirmare ºi activitatea intelec-tualã intensã vã conduc spre suc-ces, atât în societate, cât ºi laserviciu.

Dimineaþa sunteþi irascibil ºi s-arputea sã vã purtaþi nedelicat cupersoana iubitã. Controlaþi-vã,pentru cã riscaþi sã provocaþi oceartã. Folosiþi-vã potenþialulintelectual, care este la cotemaxime astãzi!

Luni 11 februar-ie 2013

- Uricani, întreorele 9,00 -13,00. Zonaafectatã oraºulNou. Motivul

restricþiei - remedierepierdere pe str.Muncii bl. 29.

Mulþumim pentru

înþelegere.

RRRR eeee ssss tttt rrrr iiii cccc þþþþ iiii iiii aaaa pppp ãããã

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

DN 7 Deva - Sântuhalm * DN 7Mintia - Sãcãmaº * DN 7 Ilia -Gurasada - Zam * DN 68 A SãcãmaºDobra * DN7 Mintia – Veþel * DN7Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº* DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada– Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva,Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos – Bejan * Aninoasa DN 66 ºi DN 66 A

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 11111111....00002222....2222000011113333

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la11:00 - Preºedinte CJVineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean HunedoaraProgram birou Petroºani

Vom afla câþi ºi care suntem

Î n maxim o lunã vom afla câþi suntem ºi ce etniireprezentãm. Locuitorii judeþului Hunedoara ar

trebui sã afle la finele lunii martie, rezultatele recensãmântului din octombrie 2011.

Recomadãri carosabil umed

Diana MITRACHE

„Având în vedere reor-ganizarea companiei,conducerea CNH-SA ahotãrât ca, pânã la datade 28 februarie 2013,fiecare salariat sã seprezinte la sucursala lacare figura ca angajat lasfârºitul anului 2012,pentru a ridica bonurilede cãrbune cuvenite,urmând apoi sã ledepunã spre a fi valorifi-cate”, se aratã într-uncomunicat remis preseide conducerea CNH.

Minerii activi îºifolosec bonurile de cãr-bune pentru a-ºi plãti fac-

turile la energia termicãfurnizatã în sistem cen-tralizat. Astfel, pânã lafinele lunii februarie,fiecare angajat, indiferentde sucursala la care

lucreazã,sau la care s-a transferatîn urma reorganizãriiactivitãþii, va trebui sãmeargã dupã bonuri lamina la care lucra în anul2012.


Monika BACIU

Astfel, copiii dinfamiliile persoanelordecedate în explozia carea avut loc la ExploatareaMinierã Petrila, prevãzuþiîn anexa nr. 2, benefici-azã de burse speciale pedurata ºcolarizãrii.Cuantumul bursei spe-ciale este de 180 lei/lunãpentru învãþãmântulpreºcolar, primar ºi gim-nazial; 230 lei/lunã pen-tru învãþãmântul liceal,postliceal ºi profesional;290 lei/lunã pentruînvãþãmântul universitar.

Guvernul a explicat cãaceastã corecþie era

necesarã din cauzã cãMinisterul EducaþieiNaþionale atribuia bursespeciale, pe durataºcolarizãrii, unui numãrde 15 preºcolari, elevi ºistudenþi, ale cãror familiiau fost afectate deexplozia de laExploatarea MinierãPetrila, dar HG nr.1467/2008 nu a cuprinsºi nivelul de învãþãmântterþiar nonuniversitar(postliceal), chiar dacãpreciza cã bursa specialãse acordã pe toatãperioada ºcolarizãrii. Prinurmare, noul act norma-tiv face rectificarea nece-sarã, astfel încât tinerii în

cauzã sa poatã primibursã specialã.

T ragedia de laMina

Petrila, pelistaGuvernului ºiîn anul 2012

În urmaexploziei care aavut loc în datade 15 noiembrie2008 laExploatareaMinierã Petrila,judeþulHunedoara,Ministerul Muncii,Familiei ºi ProtecþieiSociale a acordat sprijinfinanciar familiilor afec-tate, materializat prinH.G. nr..1467/19noiembrie 2008. Prinaceastã hotãrâreMECTS, în calitate decoiniþiator, atribuie bursespeciale, pe durataºcolarizãrii, unui numãrde 15 preºcolari, elevi ºistudenþi ai cãror pãrinþiau decedat în urma

exploziei. MECTS aprimit de la MinisterulMuncii, Familiei ºiProtecþiei Sociale unmemoriu din partea con-ducerii de la ªcoalaGeneralã “I.D.Sîrbu”,Petrila, judeþulHunedoara, prin care se

solicitã bursã specialãconform H.G.Nr. 1467din 19 noiembrie 2008,pentru elevul BîlbãDacian Cristian, al cãruitatã a fost rãnit înexplozia de laExploatarea MinierãPetrila ºi care a decedatîn data de 24 noiembrie2008, la scurt timp dupãaprobarea hotãrârii, maisus amintitã. În con-secinþã, elevul BîlbãDacian Cristian a fost

cuprins prin H.G. Nr.145/2010 la poziþia 16în „Lista cu copiii dinfamiliile afectate deexplozia de laExploatarea MinierãPetrila, judeþulHunedoara, care benefi-ciazã de burse ºcolare

speciale” din Anexa 2 aH.G.Nr. 1467 din 19noiembrie 2008.

Identificarea ºisusþinerea acestor copii ºitineri reprezintã o parteintegrantã a politiciloreducaþionale promovatede Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºiSportului ºi vizeazã apli-carea unor principii fun-damentale: egalitate deºanse ºi dreptul la o edu-caþie de calitate.

Materializarea unuiastfel de demers seînscrie pe linia pro-gramelor de sprijin socialpreconizate ºi dezvoltatede Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºiSportului. Prezentulproiect de act normativurmãreºte acordarea unuisprijin financiar denumitbursa ºcolarã specialãcopilului care solicitãsprijin în urma decesuluipãrintelui în explozia dela Exploatarea MinierãPetrila, judeþulHunedoara, începând cuanul ºcolar 2012-2013.

Începând cu anulºcolar 2012-2013, sumanecesarã acordãrii burseiºcolare speciale pentruun copil din învãþãmântulpreºcolar, provenit dinfamiliile care au suferit depe urma exploziei de laExploatarea MinierãPetrila, judeþulHunedoara, va fifinanþatã de la bugetul destat, prin MinisterulEducaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului ºiva fi indexatã anual prinordin al ministruluiEducaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului.

Burse speciale pentru copiii minerilor morþi în subteran

L a 5 ani de la tragedia de la MinaPetrila, Guvernul spijinã familiile

minerilor care ºi-au pierdut viaþa în adân-curile subteranului. Conform unei Hotãrâria Guvernului, act publicat în MonitorulOficial din 4 februarie anul curent se modi-ficã Hotãrârea Guvernuluinr. 1.467/2008 privind acordarea unormãsuri de sprijin familiilor afectate deexplozia care a avut loc în data de 15noiembrie 2008 la Exploatarea MinierãPetrila, judeþul Hunedoara.

Minerii îºi primesc raþia de cãrbuni

T oþi angajaþii de la minele din ValeaJiului primesc bonuri de cãrbune.

Conducerea Societãþii Naþionale a Huileile-a cerut minerilor sã se prezinte launitãþile miniere, dacã au nevoie de aces-te bonificaþii.

Monika BACIU

”Nu ne-am prezentatpentru cã s-au depusmai multe cereri deamânare. Dataurmãtorului termeno vom afla luni”, adeclarat pentruCRONICA VÃIIJIULUI OvidiuFilipescu, avocatulunuia dintre incul-paþi.

Dosarul a maitrecut o datã pe laCurtea de ApelCraiova. Magistraþiide aici au decis, în11 mai 2012,casarea sentinþei ºi tri-miterea cauzei sprerejudecare la TribunalulGorj, instantã caremenþinuse sentinþelepronunþate deJudecãtoria Târgu Jiu.Magistraþii TribunaluluiGorj au dat sentinþa încazul celor trei ºefi de la

Mina Petrila la sfârºitullunii decembrie.

Astfel, pedepselecelor trei foºti ºefi aiminei Petrila s-au redus

fatã de sentinþa iniþialã.Astfel, fostul directorAurelian Necula a fostcondamnat la 6 ani ºi 6luni închisoare, RoºuGheorghe – fost inginerºef securitate minierã afost condamnat la 4 aniînchisoare, iar UngurDan ªtefan – ºeful

staþiei de salvare minierãtot la 4 ani închisoare.Iniþial, Judecãtoria TârguJiu l-au condamnat, înnoiembrie 2010, peAurelian Necula, laºapte ani ºi ºase luni deînchisoare, GheorgheRoºu a fost condamnatla ºase ani ºi ºase lunide închisoare, iar DanUngur la ºase ani ºi ºaseluni de închisoare.

Cei trei ºefi au fostînvinovãþiþi de ucideredin culpã, vãtãmare cor-poralã din culpã ºi de

infracþiuniprivind nere-spectareamãsurilor deprotecþie amuncii încazul acci-dentuluicolectiv demuncã din15 noiem-brie 2008 încare ºi-aupierdut viaþa13 mineri ºi

salvatori. De precizat cã atât

inculpaþii, cât ºiParchetul ºi rudele vic-timelor au formulatrecurs împotrivasentinþei pronunþate demagistraþii gorjeni îndata de 13 decembrie2012.

Amânare în dosarul Petrila 2008

P rimul termen, prima amânare.Vineri, pe rolul Curþii de Apel

Craiova magistraþii trebuiau sã reanalizeze dosarul în care cei trei ºefide la Mina Petrila sunt cercetaþi pen-tru ucidere din culpã. Acest lucru însãnu a fost posbil pentru cã mai multepãrþi au cerut amânarea dosarului pentru o datã ulterioarã.

M ai ceva ca deCrãciun.

Turiºtii au luat cuasalt staþiunea Straja,care a fost plinã lacapacitate maximã.Iar Cupa Comexim la schi, o competiþiedevenitã tradiþionalã,a întregit atmosferade sãrbãtoare de pe pârtii.

De la cel mai mic,pânã la cel mai în vârstã,toatã lumea a fost pe pârtie sâmbãtã, înStaþiunea Straja. Mii de oameni au urcat în week-end la munte,mai ales cã a nins încã dejoi, iar pârtiile au fostnumai bune pentru schi.Cabanierii aproape aufost luaþi prin surprinderede numãrul mare al celorcare au venit la munte ºis-au cazat aici, iar par-cãrile au fost pline ochi.Mulþi au fost cei care auales sã urce cu telegondo-la, despre care investitoriiîn turism spun cã a con-tribuit din plin la afluxulmare de turiºti veniþi dintoate colþurile þãrii. Chiarºi cei aflaþi pe pârtii aurecunoscut cã de mult nu au mai vãzut atâtalume în aceastã staþiunehunedoreanã.

P este 300 deconcurenþi

s-au bãtut pentru premii

ªi numãrul con-curenþilor care s-auînscris al start la cea de aXX-a ediþie a Cupei

Comexim la schi,desfãºuratã pe PârtiaConstantinescu, a fostpeste aºteptãri. Peste300 de schiori amatoriori legitimaþi la un club deprofil au concurat pentrupremiile de peste 200 demilioane de lei vechi puseîn joc, în ciuda friguluipãtrunzãtor ºi a vântuluicare a suflat sâmbãtã lamunte.

Vedetele întrecerii aufost copiii, mulþi dintre eiau învãþat sã schieze ºiabia apoi sã meargã, darºi veteranii care coborau

piscurile montaneîncã de când schiurileînsemnau douã doage

de butoi dupã cumspune atletul veteran,

Petru Ambruº (82 de ani),cel mai vârstnic con-curent. Sandra (foto sus)este din Timiºoara, are treiani ºi este cel mai tânãrconcurent. ªi la ediþia dinacest an a reuºit sã ocupeprimul loc la categoria eide vârstã. A început sãschieze ºi abia apoi sãmeargã recunoaºte tatãlfetiþei, care vine cu ea înfiecare sezon la Straja.

Micuþa a obþinut „aurul”ºi anul trecut la aceeaºicupã, pe când avea doardoi aniºori.

„Cupa acesta a începutîn anul 1993 ºi aveamatunci circa 20 de copii ºidin an în an au venit maimulþi. Am ajuns ca înacest an ºi avem 311concurenþi din toatã þaraºi pentru noi este omare bucurie. Mãaºteptam la mai puþini concurenþi, casã fiu sincer. Nu mãaºteptam sã ajungãla aproape 300.Niciodatã nu aufost atât de mulþi ºivãd cã, din an în an

sunt tot mai mulþi concurenþi. Probabil aziam bãtut recordul înRomânia ca numãr deconcurenþi. Înseamnã cãaceastã cupã este din ceîn ce mai cãutatã înRomânia. Pe de altãparte, în fiecare week-end vom organizacâte ceva pentru a atrageturiºti. Sãptãmânaviitoare vom avea CupaBaloo (n.r. ursul din staþi-une care este ºi mascotã)astfel ca turiºtii sã fieatraºi de Straja ºi sã sesimtã bine ”, a declarat

organizatorul competiþiei,omul de afaceri EmilPãrãu. Au fost schiori dintoatã þara, inclusiv de lacluburi de performanþã,pentru cã nu au fostinterdicþii doar pentruamatori sau doar pentru

schioriide

performanþã. Cei maiemoþionaþi au fost con-curenþii de la categoriilemici de vârstã, care auavut ºi un traseu maiscurt, cu mai puþine porþide trecut, dar, de la 9 aniîn sus toatã lumea a con-curat în condiþii identice.

„Începând de la 9 ani,pe care noi deja îi consi-derãm maturi în schiuri,vin chiar de sus ºi au înjude de 38 de porþi. Esteun concurs destul degreu, mai ales pentruîncepãtori”, a mai spusEmil Pãrãu.

Atmosfera a fost unade competiþie adevãratã,iar de pe margine,susþinãtorii concurenþilorºi-au frânt mâinile deemoþie, mai ales încazul copiilor ori aufãcut zgomot cuvuvuzelele oritãlãngile pregãtite dintimp.

Frigul de afarã amai fost înmuiat cu

ceai fierbinte, distribuitdirect pe pârtie.

CarCarmen men COSMANCOSMANMaximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 201312 Turism

Schi ºi distracþie pe pârtii

Mii de oameni au petrecutzilele libere în Straja

CVJ, NR. 303, LUNI 11 FEBRUARIE 2013

Documents

Transcript of CVJ, NR. 303, LUNI 11 FEBRUARIE 2013