CVJ, NR. 232, MARTI 16 OCTOMBRIE 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 232

Marti, 16 octombrie 2012

Sãrãci dinValea Jiului,între lene,

ºmecherie ºiºantaj

emoþionalR omânia în general ºi

Valea Jiului în specialfigureazã în tot felul de clasamente ale sociologilor ºiinstituþiilor de specialitate cafiind printre sãracii Europeiºi nu numai.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Hoþii de cãrbunepuºi pe fugã

de forþele careacþioneazã înValea Jiului

T renurile cu cãrbune numai sunt vãmuite de

“haiducii huilei”, adicã degrupurile de hoþi care atacã garniturile ce ies de laPreparaþia Coroieºti, ori de launitãþile miniere ºi mergcãtre termocentralele beneficiare.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Mina Petrilava da „culturã

pe bandãrulantã”

U n manifest postat peinternet a generat un

proces unic pânã acum înValea Jiului. Arhitecþi derenume ºi studenþi în domeniu, plus specialiºti înminerit ºi, desigur, creierulacþiunii, caricaturistul IonBarbu au generat un proiectmenit sã salveze MinaPetrila, condamnatã laînchidere.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

”Sângerarea noastrã” domolitã de echipa lui

Sorin Holingher

Î n 17 octombrie 1943, în Cimitirul Petrila, s-a sfinþit troiþa de la cãpãtâiul celor 18 mineri morþi în exploziadin luna aprilie a aceluiaºi an, din timpul celui de al doilea rãzboi mondial. Locuitorii Petrilei ºtiu cã acea

troiþã este una din cele obiºnuite în fiecare cimitir. Descoperindu-i semnificaþia, ortacii vremurilor noastre auînceput restaurarea pe cont propriu a ”simbolului de închinare”… >>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

Anunþ delicitaþie

Consiliul Local al municipi-ului Petroºani - ServiciulPublic AdministrareaDomeniului Public ºi Privatcu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93,telefon 0254/541220,0254/541221, fax0254/545903, cod fiscal RO16982459,adresa de email:[email protected]

organizeazã:

1. Licitaþie publicã pentruconcesionarea terenului, însuprafaþã de 197,00 mp,situat în municipiulPetroºani, str. Carpaþi, nr.1, în vederea concesionãriiterenului aferent imobilu-lui-birouri; 2. Licitaþie publicã pentruconcesionarea terenului, însuprafaþã de 25,00 mp,

situat în municipiulPetroºani, str.Independenþei, în vedereaconcesionãrii terenuluiaferent garajului; 3. Licitaþie publicã pentruconcesionarea terenului, însuprafaþã de 85,00 mp,situat în municipiulPetroºani, str. AvramIancu, în ved-erea reconstruiriispaþiului comer-cial. Ofertele sedepun, într-unexemplar, pânãîn ziua de6.11.2012, ora9 ºi se vordeschide înºedinþa publicãdin data de6.11.2012, ora11, pentruprimul caz, ora13, pentru aldoilea caz, ora15 pentru altreilea caz, însala de ºedinþe,

la sediul instituþiei dinmunicipiul Petroºani, str. 1Decembrie 1918, nr. 93. Bunurile fac parte dindomeniul privat almunicipiului Petroºani. Ofertele se depun la sediulinstituþiei, biroul de regis-traturã, camera 5 sau 7.Relaþii, detalii, clarificãri,

cât ºi documentaþia deatribuire, se pot obþine,pânã la data de5.11.2012, de la ServiciulPublic AdministrareaDomeniului Public ºi Privatdin cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani,camera 41, telefon 0254-541220(1), int. 114.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 octombrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Taxi Driver (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r)14:15 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Întâmplãri hazlii 11:15 FamiliaDA (r)13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator

20:00 FamiliaDA 20:45 Ediþie specialã21:00 Fotbal

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Pariu cu viaþa (r)12:00 Pariu cu viaþa (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 O zi cu noroc 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Ca în rai 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului

11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

19:30 Iubiri secrete20:30 Copiii spun lucruritrãsnite 21:30 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:00 Mondenii

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 12:30 Campania Biblionet:Orãºtie12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european17:00 Cãlãtor pe viaþã17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Telejurnal 20:00 Jurnal plus 21:10 Al zecelea regat 22:45 Sarajevo, dragosteamea 23:35 Terapie de cuplu (r)

Potrivit unui comunicat al MECMA,începând de luni, 15 octombrie, sereia decontarea sumelor cãtre benefi-ciarii programului, valoarea totalã a

plãþilor dinperioadaurmãtoareridicându-sela 133 mil-ioane de lei(peste 29milioane deeuro).“Autoritãþileromane,responsabilede imple-mentarea ºigestionareaprogramelorfinanþate din

bugetul Uniunii Europene, reuºesc ast-fel, dupã numai cinci luni de lanumirea actualei echipe la conducereaMinisterului Economiei, sã reia plãþilecãtre beneficiari”, se arãta în comuni-catul MECMA.Pe parcursul celor cinci luni,Autoritatea de Management pentruProgramul Operaþional SectorialCreºterea Competitivitãþii Economicea semnat 1.725 de contracte definanþare reprezentând 100% dinproiectele Întreprinderilor Mari ºiCercetãrii, 77% din cele ale Energiei,59% din cele ale ÎMM.Într-o fazã avansatã se afla ºi proiectulde help desk, unde beneficiarii vorputea adresa întrebãri ºi vor primiconsultanta gratuitã pentru a aplicasau pentru a derula proiecte care aufost deja aprobate.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 octombrie 2012 Actualitate 3

I TM a începutcercetãrile în cazul

femeii care a murit lamuncã la Lupeni.Potrivit inspectorilor demuncã au fost audiaþimartori ºi s-au luat doc-umentele necesareanchetei. Asta pentru astabili cu exactitatedacã incidentul poate ficatalogat drept accidentde muncã.

Anchetatorii spun cã ademarat practic anchetaîntrucât femeia a murit la loculde muncã ºi cert este cã aceas-ta era foarte bolnavã ºi aveanevoie de îngrijiri medicale.

„S-au început primeleaudieri, în ceea ce priveºtestarea de sãnãtate a acesteia,de timpii de muncã. S-au ridi-

cat primele documente, iar înurma cercetãrii documentelorvor fi necesarereaudieri. Am

primit ºi primul certificat con-statator al evenimentului, amdiscutat cu medicul de familie ºiverificãm care a fost starea eide sãnãtate. Din primele date,însã, rezultã cã victima erafoarte bolnavã. În primul rând,afecþiuni ale inimii. Suferea deo cardiomegalie a inimii ºi separe cã a fost un infarct mio-cardic acut, un edem pulmonaracut”, spune Ileana Bodea, ºefaITM Valea Jiului.

ITM aºteptã acum rezultatulautopsiei ºi va verifica dacã la

firma respectivã s-au respectattimpii de odihnã.

„Am ridicat pontajele ºiaºteptãm autopsia, aºa încât sãvedem dacã evenimentulrespectiv poate sã fie pus înlegãturã cu munca sau e omoarte naturalã, ce nu arelegãturã cu munca”, a maideclarat Ileana Bodea.

Sãptãmâna trecutã, o femeiede 38 de ani a murit lamuncã,imediat dupã ce a ajuns.Medicii chemaþi cu ambulanþanu au mai putut decât sã con-state decesul femeii, care eracunoscutã cu antecedente med-icale, pentru cã mai suferise cuinima ºi avea probleme circula-torii.

Diana MITRACHE

S ecþii de votare pe stadion.Pe site-ul Prefcturii

Hunedoara au fost publicatelocaþiile unde vom vota laalegerile parlamentare dindata de 9 decembrie. Conformlistei, procesul electoral se vadesfãºura ºi pe stadioane, darºi în Sãli de sport.

În Valea Jiului, în douã localitãþi se vaputea vota pe stadion. Este vorba demunicipiul Vulcan, unde locuitorii maimultor strãzi vor vota pe stadionul cen-tral ºi de locuitorii din Aninoasa. Alþilocuitori însã îºi vor putea exercita drep-tul de vot în Sãli de sport, cãmine cul-turale, sau de ce nu capele.

Modificarea de la acest proces elec-

toral este faptul cã nu se va mai puteavota în gãri. Fiecare locuitor îºi va alegedeputatul sau sentaorul pe colegiul încare este arondat. Astfel, procesul elec-toral din 9 decembrie nu va mai avealoc în garã.

Raul IRINOVICI

L ocalnicii de pe stradaBrazilor, care la

începutul verii s-au trezitcu un deal prãvãlit pestecasele lor pot doar sã seroage sã nu plouã torenþial.Guvernul nu are bani pen-tru digul de sprijin ce tre-buie neapãrat realizat.

Lipsa fondurilor necesare înbugetul de stat îi lasã pe localniciide pe strada Brazilor din Petroºanifãrã zidul de sprijin absolut necesar.Zona se aflã la baza dealuluiUniversitãþii, ºi cel puþin 8 imobile

sunt în pericol sã fie înghiþite detone de pãmânt. La începutul luniiiunie, dupã o ploaie puternicã, înzonã s-a produs o puternicãalunecare de teren, care a afectatgrav mai multe gospodãrii ºi, pen-tru ca pãmântul sã nu mai plece lavale s-a concluzionat cã este nevoiede un dig de sprijin. PrimãriaPetroºani a efectuat raportul deexpertizã, iar documentul a fostînaintat Prefecturii Hunerdoara, învederea pregãtirii hotãrârii de

guvern pentru alocarea sumelor debani necesare. Pentru construireadigului de sprijin este necesarãsuma de 500.000 de lei, iar zidular urma sã aibã 4 metri înãlþime ºicirca 100 de metri lungime. Numaicã, deocamndatã, nu s-a gãsit ºifinanþarea necesarã. Prefectuljudeþului Hunedoara, SorinVasilescu, spune cã proiectul dehotãrâre de Guvern a fost întocmit,dar nu sunt bani. „Existã proiectulde hotãrâre, dar procedura nu s-afinalizat pânã la ora actualã dincauzã cã bugetul de stat, aºa cum aanunþat ºi Primul Ministru, a fostlãsat cam gol”, a declarat Vasilescu.

Reamintim cã, la începutul luniiiunie, dupã mai multe ore de ploaietorenþialã care a depãºit 20 de litripe metrul pãtrat, dealul Universitãþiia luat-o la vale ºi mai multe case aufost la un pas de a fi înghiþite desolul argilos. Nãmolul a acoperitcurþile oamenilor, iar dacã maiplouã alunecarea de teren riscã sãse reactiveze în lipsa unui zid caresã sprijine versantul ºi sã preiaeventualele alunecãri de teren.

Anchetã ITM în cazul femeii carea murit la Lupeni

Votãm pe stadion nu în gãri

Salvaþi doar de secetã

Guvernul nu are bani pentru a stãvilialunecarea de teren de la Universitate

Plãþile pentru proiectele POS CCEau fost deblocate

M inisterul Economiei, Comerþului ºi Mediului deAfaceri (MECMA) a anunþat deblocarea plãþilor afer-

ente proiectelor derulate în cadrul Programului OperaþionalSectorial Creºterea Competitivitãþii Economice (POS CCE).Plãþile au fost suspendate mai bine de 5 luni.

Avalanºã de cereripentru

lemne de foc

N umãrul familiilor caresolicitã ajutor din

partea municipalitãþiiPetroºani pentru a avea cu cesã-ºi încãlzeascã gospodãriilea crescut în ultimele zile. În„capitala” Vãii Jiului au fostînregistrate în unele zile,spre dimineaþã, temperaturila limita îngheþului.

Temperaturile scãzute dinultimele zile i-au fãcut pe mulþi din-tre locuitorii municipiului Petroºanisã batã la uºa primãriei pentru acere ajutor.

Oamenii depun cereri pentru aprimi lemne de foc provenite de peurma acþiunilor de curãþenie ºitoaletare a arborilor ornamentaliderulate în localitate. „Sunt foarte

multe cereri depuse în special deoameni bãtrâni ºi singuri ºi noiîncercãm sã le onorãm în limita aceea ce avem.

Numãrul cererilor prin care sesolicitã lemn de foc a crescut maiales în ultima perioadã, de cum adat frigul”, precizeazã reprezen-tanþii municipalitãþii. Cei mai mulþidintre solicitanþi se încadreazã pentru a beneficia de ajutorul deîncãlzire acordat de PrimãriaPetroºani, însã acesta intrã învigoare abia de luna viitoare, iar

pânã atunci bat la uºa edililor ºi cerajutor.

„Noi am dat tot timpul lemnulprovenit de pe urma curãþenieifãcute în municipiu. Se acordã gra-tuit cãtre familii nevoiaºe pentru cãoricum nu am avea ce face cu el”,mai spun edilii. Pe de altã parte,mai multe familii din cartierulColonie se încãlzesc în aceastãperioadã cu hainele aruncate dedepozitele care comercializeazãproduse second hand.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 octombrie 201244 Actualitate

L a o lunã de la începereaºcolii, elevii hunedoreni

primesc, în sfârºit, ºi cornulacordat prin programul guvernamental, pe lângã paharulcu lapte.

Consiliul Judeþean Hunedoara areuºit sã semneze contractul defurnizare a cornurilor în ºcolile hunedorene, asta dupã ce licitaþia organizatã în acest sens a fost blocatãde o contestaþie, iar de luni s-au livratºi cornurile din programul „corn culapte”.

„Vineri au fost semnate contractele.Sunt douã societãþi, una din Vâlceapentru partea Vulcan – Lupeni –Uricani, iar pentru restul judeþului esteo societate din Hunedoara”, a declaratvicepreºedintele CJ Hunedoara, TiberiuBalint. În total, valoarea contracteloreste de aproximativ 3 milioane de leinoi, iar judeþul a fost împãrþit în 7zone, care au fost licitate.

Întârzierea livrãrii cornurilor în ºcolia pus în mare dificultate o parte aelevilor care provin din familii sãrace,pentru care acesta este practic singurulsupliment de care beneficiazã pânã la

finalizarea orelor de curs. Mai mult,unii dintre ei duc ºi acasã cornurileprimite de la colegi de-ai lor.

„Sunt copii la ºcoalã care primesc ºicornurile colegilor. Ei o fac benevol ºipentru cã ºtiu cã nu toþi au ce mânca.Aceºtia le duc acasã, fraþilor lor maimici. Trãiesc în zone sãrace ºi provindin familii dezorganizate, iar acest corne o sursã de hranã, câteodatã de bazã

pentru aceºti copii”, a explicat directorul adjunct al Colegiului NaþionalMihai Eminescu Petroºani, RobertHummel.

Pe de altã parte, ºcolile suntpregãtite sã primeascã ºi cornurile, darpânã acum nu s-au putut livra din cauzacontestãrii licitaþiei organmizatã de CJHunedoara, care acum s-a rezolvat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Fondurileeuropene, „calvar”

pentru bugeteF ondurile europene, între ben-

eficii ºi probleme. Accesareafondurilor europene penetruimplemnetarea anumitor proiectecauzeazã neplãceri reprezentanþiloradministraþiilor locale din ValeaJiului ºi nu numai.

Primãriile se îngroapã în datorii pentrua putea cofinanþa proiectele de dezvoltare.

“Noi depindem de bãnci iar situaþiafondurilor europene este o dictaturã abãncilor”, la concluzia aceasta a ajuns pri-marul oraºului Uricani, Danut Buhãescu.

Majoritatea administraþiilor locale dinValea Jiului au accesat unul sau mai multecredite pentru a putea cofinanþa proiectelece le implementeazã. Niciuna din adminis-tratiile publice nu deþin cei 2% pentru aputea participa la realizarea lucrãrilor deinvestiþii, motiv pentru care trebuie sã seîngroape în datorii.

La nivel naþional aproximativ 10% dinoraºele din România, din totalul de 217au probleme cu creditele bancare, iaraltele, precum cele din Valea Jiului nu aubani de salarii.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

P rimãria Petroºania reuºit acce-

sarea unor fondurinerambursabile, pen-tru reabilitarea grã-

diniþei de la Dãrãneºti,aproape de cartierulBosnea, iar acum,muncitorii sunt în plinproces de modernizare.

La acest proiect, ceamai importantã lucrareeste montarea unei cen-trale termice. “În clãdireade la Bosnea sunt trei sãlide grãdiniþã, iar restul va fiazil. Acolo vom pune ocentralã ultramodernã anulacesta, cu tot ce înseamnãconducte, calorifere, centrala ºi boilerul de apãcaldã”, a declarat LucianDragomir, ºef SPADPP –Primãria Petroºani.

Cei care vor fi câºtigaþiîn urma acestor lucrãri,sunt micuþii care de-abiaacum pãºesc în lumea

educaþiei. Cu vârste de 4sau 5 aniºori, copilaºii dela grãdiniþã învaþã cu toþiiîntr-o singurã sala, careeste încãlzitã în prealabilprin focul care se face încãîn soba de teracotã ºi chiarcu calorifere electrice. Lafinalul proiectului, ei vorputea învãþa într-o clãdire,cel puþin încãlzitã.

De asemenea, clãdireacu pricina, în afarã demontarea centralei termice, va benefica ºi dereparaþii la acoperiº.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Cornurile au ajuns în ºcolile hunedorene

Micuþii de la Dãrãneºti vor avea cãldurã

Ziua porþilordeschise

la JudecãtoriaDeva

C ine vrea sã vadã cum esteîntr-o salã de judecatã, ºi

asta fãrã sã fie parte într-unproces, are acum ocazia.

Judecãtoria Deva îºi deschidelarg uºile pentru oricine, cu ocaziamanifestãrilor denumite „Ziuaporþilor deschise”.

Evenimentul va avea loc în datade 25 octombrie, iar manifestãrilevor avea loc în intervalul orar10.00 – 14.00. Potrivit programu-lui pregãtit de conducerea insti-

tuþiei, vor putea fi vizitate comparti-mentele din structura acesteiinstanþe, cu explicarea atribuþiilorce revin fiecãrui compartiment. Deasemenea, vizitatorii se vor puteaîntâlni cu judecãtorii de la Deva,dar vor putea asista ºi la ºedinþelede judecatã programate pentruaceastã zi. (C. (C. COSMANCOSMAN))


T renurile cu cãrbune nu mai

sunt vãmuite de“haiducii huilei”,adicã de grupurile dehoþi care atacã garniturile ce ies dela PreparaþiaCoroieºti, ori de launitãþile miniere ºimerg cãtre termocen-tralele beneficiare.

Grupul de lucru organizat din dispoziþiaprefectului de Hunedoara,Sorin Vasilescu, în urmãcu douã sãptãmâni îºiaratã utilitatea.

De când instituþiilestatului, printre carePoliþia ºi Jandarmeria, ºi-au unit forþele pentrupaza încãrcãturii, niciungram de cãrbune nu amai dispãrut dinvagoanele care mergspre TermocentraleleMintia ºi Paroºeni.

„Grupul de lucru

funcþioneazã de aproxi-mativ douã sãptãmâni,iar de arunci vagoaneleajung intacte la benefi-ciar”,a declarat prefectulSorin Vasilescu. El adecis constituirea acestuigrup de lucru, format dintoþi factorii responsabili,inclusiv ai CompanieiNaþionale a Huilei

Petroºani ºi ai firmeitransportatoare, pentrucã hoþii de cãrbune con-tinuã sã atace vagoanelecare ies de la PreparaþiaCoroieºti ºi pleacã spretermocentralele benefi-ciare. În plus, ºi unitãþileminiere sunt atacate peri-odic, iar pagubele suntînsemnate. Vasilescu este

de pãrere cã trebuie sãexiste o acþiune comunãºi în forþã, mai ales cã nude puþine ori aceste per-soane devin violentecând sunt prinse asuprafaptului.

Dar, dacã acest grupde lucru

a

avutrezul-

tatele scontate, prefectulde Hunedoara anunþã cã,în cel mult o lunã ºijumãtate, trebuie imple-mentate alte soluþii pen-tru stoparea furturilor în

forþã. Instituþiile implicatese vor ocupa în scurttimp de organizareaalegerilor din data de 9decembrie, aºa cã nu vormai putea face poterã pecalea feratã.

„Trebuie sã gãseascãun cãrãuº care sã asigureºi paza vagoanelor.Producãtorul, respectivCNH, în momentulm încare va organiza licitaþiapentru transportul huilei,trebuie sã menþioneze încaietul de sarcini cã firmaare obligaþia de a asiguraºi paza vagoanelor, inclu-siv pazã armatã dacã seconsiderã neecsar”, adeclarat reprezentantulGuvernului în teritoriu.Acesta a menþionat cãpoliþiºtii ºi jandarmii vorinterveni în continuareatunci când este cazul,dar nu vor putea sã asigure la nesfârºit pazagarniturilor încãrcate cu huilã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

F iul fostuluiviceprimar din

municipiul Vulcan varãspunde în faþajudecãtorului de laPetroºani în dosarulîn care este judecatAdrian Sucilã, poliþis-tul acuzat de act sexual cu un minor ºicorupere sexualã.

Adrian Sucilã, poliþistuldin Vulcan, va ajungeastãzi-marþi în faþajudecãtorilor dinPetroºani, dat fiind faptulcã solicitarea sa de strã-mutare a procesului afost respinsã de ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie. ªedinþa de jude-catã va fi secretã dat fiindfaptul cã adolescentul la

care procurorii facreferire ca parte vãtã-matã este minor. În acestdosar, alãturi de poliþistmai este cercetatã ºiMihaela Stoica, fiica fos-tului edil din Vulcan, eafiind învinuitã de com-plicitate cu Sucilã lainfracþiunile de care este

acuzat. Poliþistul se aflãîn arest preventiv laPenitenciarul Aiud, iartoate încercãrile sale de afi judecat în libertate aufost sortite eºecului.Totodatã acesta susþinecã este nevinovat deacuzaþiile care i se aduciar apãrãtorii sãi în frunte

cu celebrul avocat PaulaIacob susþin cã existãriscul ca poliþistul sã nufie judecat corect înjudeþul Hunedoara ºi dinacest motiv au ºi cerutstrãmutarea, cerere carea fost însã respinsã demagistraþii ICCJ.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Pescari sancþionaþi înValea Jiului

A fost week-end ºi împãtimiþii cu undiþeau ieºit pe malul Jiului. Doi dintre ei

au fost prinºi ºi sancþionaþi, pentru cã nuaveau acte ca sã facã asta.

Doi tineri au fost prinºi de jandarmii montani carepatruleazã în Valea Jiului,chiar în timp ce pescuiau.Niciunul nu avea permis de pescuit ºi, în consecinþã,au fost sancþionaþi. „Jandarmii hunedoreni au depis-tat la sfârºitul sãptãmânii trecute doi bãrbaþi carepescuiau fãrã a deþine permis în acest sens. Pescariia fost depistaþi pe malul râurilor Jiul de Est ºi Jiul deVest din zona Vãii Jiului, în zilele de sâmbãtã ºiduminicã. Cei doi pescari, cu vârste de 24 ani ºirespectiv 17 ani, au fost sancþionaþi contravenþionalde jandarmi cu amenzi în valoare totalã de 450 lei,în conformitate cu OUG 23/2008”, spune purtã-torul de cuvânt al IJJ Hunedoara. Nicolae Rãducu.

Jandarmii spun cã vor desfãºura ºi în perioadaurmãtoare acþiuni pentru prevenirea ºi combatereafaptelor ilegale în domeniul pescuitului ºi acvacul-turii. (Diana (Diana MITRACHEMITRACHE))

Sucilã, din nou în faþa judecãtorului

Hoþii de cãrbune puºi pe fugã deforþele care acþioneazã în Valea Jiului

U n manifest postatpe internet a gene-

rat un proces unic pânãacum în Valea Jiului.Arhitecþi de renume ºistudenþi în domeniu, plusspecialiºti în minerit ºi,desigur, creierul acþiunii,caricaturistul Ion Barbuau generat un proiectmenit sã salveze MinaPetrila, condamnatã laînchidere.

Caricaturistul Ion Barbu spunecã va da culturã pe bandã rulantãºi acesta e cel mai importantlucru pentru Petrila. Petiþia, însã,a pornit în spaþiul virtual. „Da, apornit ca o petiþie pe net, pecare au semnat-o oameni din 5continente. Eu mã bucur ca, pen-tru prima datã, nu am fost lãsatsingur, ci am avut alãturi, îndemersul meu, instituþii de forþã,inclusiv primãria ºi lucrurile auînceput bine”, spune Ion Barbu,iniþiator al proiectului prin care sevrea salvarea minei Petrila.

Timp de o sãptãmânã spe-cialiºtii vor face o radiografie aPetrilei, vor intra în minã ºi vorvizita oraºul.

„Sper ca sãptãmâna aceasta sãfie clare direcþiile pe care se vamerge Petrila, pentru cã suntchestiuni birocratice ce trebuieînvinse, dar cum România e þaratuturor posibilitãþilor ºi Petrila elumea tuturor posibilitãþilor, eusunt optimist pentru prima datã.Nu suntem sãraci decât cu sto-macul, dar nu sãraci cu duhul,ceea ce e un lucru bun ºi, dacãpui duhul înaintea altora, eu credcã ºansele sunt mari.

Dacã se închide mina, eapoate produce mai bine caînainte ºi dacã toatã lumea eacum cantonatã pe a transforma

mina într-un muzeu, vin ºi spuncã Mina Petrila trebuie transfor-matã într-un sit muzeistic, turisticºi ce palmã puteam da în conti-nuare, decât sã producem culturãpe bandã rulantã”, spune IonBarbu.

La iniþiativa lui Barbu aurãspuns prezent oameni de va-loare, care cred cã ar putea sãfacã ceva pentru a salva oraºul.„Am adus studenþi din Cluj,Universitatea de Arhitecturã ºiUrbanism Ion Mincu (UAUIM)Bucureºti, de Urbanism,Peisagisticã, Ecologie, arhitecþidin Iaºi ºi Timiºoara. Vom face oanalizã documentatã pe maimulte aspecte, ce privesc relaþiadintre minã ºi celelalte compo-nente ale oraºului, iar la finalvom avea ca rezultat o viziuneradiografiatã a situaþiei minei ºioraºului Petrila.”, susþine CristinaSucalã, reprezentant ADERF,iniþiator

Studenþii vor sã facã ceva nou,din rãmãºiþele unei mine pe careUniunea Europeanã ºi contextuleconomic actual o vor închisã ºidemolatã. În demersul lor sperãca aici sã scoatã ceva bun, dinceva vechi, dupã modele

europene.„Se ºtie cã,de foartemulte lucrurisunt de acestgen în lume ºifuncþioneazãspre binelecomunitãþii,iarnoi chiaravem de gândsã prezentãmaceste exem-ple într-unadin zileleurmãtoare. Eimportant sãstudiem con-textul în careau funcþionatreconversiile.

La noi ediferit ºi noitocmai deasta suntemaici, sã vedemce are nevoieoraºul. Defoarte multeori, un lucrunegativ a con-

dus spre ceva bun ºi nou”, spuneIlinca Pãun Constantinescu,reprezentant UAUIM.

Studenþii cred ºi ei cã pot faceceva, dar nu uitã sã-ºi exprimepesimismul. „Eu sunt din Iaºi, casimplu student ºi nu cunosc situ-aþia exactã a ceea ce e mina,oraºul,industria extractivã. Sunt laarhitecturã ºi mã intereseazãfoarte mult ce se întâmplã cuoraºul ºi cu mina, dar suntconºtient cã nu poate funcþionaorice propunerea a noastrã, fãrãca rata economicã a oraºului sãfie sustenabilã.

Nu cred cã noi avem preamultã putere cu atât ºomaj. Poatefuncþiona, dar un oraº sãrac nupoate întreþine anumite valoriarhitecturale”, ne-a spus pãrereasa Andrei, un student din Iaºi.

Gazdã este primarul IliePãducel de la Petrila,Universitatea din Petroºani punela dispoziþie oameni ºi logisticã,iar conducerea minei Petrila îisprijinã pe studenþi.

Primarul, însã, crede în demer-sul tinerilor. „Sunt sigur cã vorveni cu idei valoroase pentru aschimba oraºul Petrila. Faptul cãse doreºte la minã sã se facã unmuzeu al mineritului, turismindustrial ºi de interes naþional ºiinternaþional,e o mare facilitatepentru noi.

Mina Petrila are o istorie încãr-catã ºi a participat la economiaRomâniei cu rezultate deosebite,meritã sã nu o demolãm”, a pre-cizat Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila, care spune cã seva implica personal aºa încâtmuzeul din Petrila sãnu aibã soarta celui dela Aninoasa pentrucare s-au cheltuitdegeaba peste 2 mi-lioane de dolari.

Iniþiativa lansatã on-line de Ion Barbupoartã numele de„atelier de regenerareurbanã post-industri-alã” ºi, timp de o sãp-tãmânã aceºti tinerivor vizita Petrila, lasuprafaþã ºi în adân-curi.

DianaMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 octombrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

”D oamne, nu ºtiu cesã fac/ Cum cu

viaþa sã mã maiîmpac/Nimeni n-o sãpoatã numai cere/ ªi sãfacã repede avere”…

România în general ºi ValeaJiului în special figureazã în totfelul de clasamente ale soci-ologilor ºi instituþiilor de specia-litate ca fiind printre sãraciiEuropei ºi nu numai. Pare a fi outopie când þara geme de ade-vãrate bogãþii, inclusiv deoameni dotaþi cu tot felul de ta-lente ºi îndemânãri. Dar ce tefaci cu lenea! Când este vorbade eradicarea sãrãciei pe metrulpãtrat al fiecãrui nevoiaº, mulþiromâni invocã o multitudine demotive cum NU se poate faceun lucru sau altul pentru a-i fimai bine ºi nu invers.

Un studiu de caz, jurnalistic,a confirmat cã cei aflaþi în difi-cultate financiarã accentuatãpreferã postura de victimãrefuzând ofertele de muncã lanivel de cartier. Câºtigul ar fifost pe mãsura muncii ºi siguracoperea niºte gãuri din ”pan-talonii” ciuruiþi de datorii ºi fac-turi neplãtite.

U n meºter artist ºialtul ”las-o mã, cã

merge-aºa!”

Un proprietar din Petrila,Constantin Iancu, s-a hotãrât sã-ºi pregãteascã apartamentulpentru iarnã, respectiv, zugrãvit,vopsit, lambrisat hol, schimbatevasele sanitare din baie… Omcu buzunarul cumpãtat, dupãvenituri, ºi cu mentalitatea lucru-lui bine fãcut, Constantin Iancua contactat câþiva meseriaºi dindomeniu. Primul, Nicu Cs., din

Petroºani, cu o firmã aflatã îndeclin accentuat, cu problemepersonale ºi într-o crizã acutã debani, a inspectat casa, a datchiar idei, dar nu s-a pututangaja singur la tot ce implicalucrarea.

A doua zi, a venit însoþit demeºterul care-l completa în alemeseriei. Timp de o orã,meºterul a vorbit într-una despreorice, dar mai ales despre suc-cese obþinute în munca sa –vile, ºcoli, instituþii etc. – de temirai cã nu ai citit nimic desprefaima sa de artist în ale amena-jãrii interioare, a vorbit de mate-riale de ultimã generaþie caredoar se monteazã/lipesc ºi gatalucrarea, cã nu e bine ce vreaproprietarul casei, dar dacã n-are bani – asta e… În tot acelmonolog, meºterul a invocat osumedenie de motive care arã-tau cum Nu se poate facelucrarea. Când a prins unmoment de respiraþie almeºterului/artist, proprietarul i-aspus: ”Cu asemenea materialemi-aº fi fãcut casa singur.Adevãraþii meseriaºi cred cãsunt cei care fac din cãcat bici,cum se spune”. A rãmas ca adoua zi, dupã ce meºterii se vorconsulta, Sã-i comunice propri-

etarului preþullucrãrii,cu pre-cizarea”limbutului” cãse pot cerereferinþedespre el/ei.Constantin Iancu i-aasigurat cã aºa va facepãrându-i-se firesc sãse informeze… A tre-cut mai bine de o sãp-tãmânã ºi telefonul promis nu asunat...

A urmat altã negociere, cuun alt priceput în ale amena-jãrilor interioare, om cu pro-bleme, cu un salariu minim peeconomie de la gospodãriaPrimãriei Petrila, dar cu familieºi aceleaºi înnebunitoare facturi.Noroc cã proprietarul a avut olucrare urgentã, de mici dime-siuni, pentru a-ºi da seama cãmeºterul lucra dupã principiul”las-o mã, cã merge aºa”.

La al treilea, recomandat caºi ceilalþi, Constantin Iancu afost mult mai reþinut, datoritãsperanþei aproape pierdute.Gheorghe B. a inspectat cuatenþie toatã casa, o datã ºi încão datã, a întrebat cum ºi se vreastãpânul, a spus preþul, de bun

simþ, ºi a ºi purces la treabãatent, curat, gospodãreºte.

L enea numitã ”crizade ficat”

Acelaºi proprietar a contactatdouã femei sãrmane - una cuapa tãiatã, cu datorii la chiriecãtre Primãria Lupeni, în pericol

de evacuare, Dodica Sav, ºialta din Petroºani,Elisaveta

Licran,cu venituri

minime, cu doicopii de ºcoalã ºiinevitabil, cudatorii - pentru

a ajuta la acurãþa, aranja,muta lucruri,fireºte contracost.

Familia proprietaruluiConstantin Iancu le mai ajutasepe cele douã femei sub diferiteforme. Dodica Sav l-a refuzatinvocând o crizã de ficat, dar a

solicitat un împrumut pentru cã”nu am mâncat de douã zile, iarfata mea are mari probleme cudantura ºi nu ºtiu încotro s-oapuc”.

Elisaveta Licran, diabeticã, cuinsulina la purtãtor, s-a oferit sãajute mai mult decât a fost soli-citatã – douã ore pe zi - ºi-aadus de acasã propriile perii,cârpe de lustruit etc., deºi nuera necesar.

”Când vezi asemenea situaþii,nu poþi sã nu te gândeºti cuoarecare rãutate cã mulþi dintrecei sãrmani sunt de fapt leneºi,neserioºi ºi se complac în a sevãicãri precum ciobanul dinMioriþa ºi cred cã aºa le e soar-ta, fãrã sã facã nimic. Este omodalitate de a cerºi milã de lacei care se zbat ºi nu aºteaptãsã le pice din cer. Cred cã deaici ni se trag toate relele, nouã,românilor” – a declaratConstantin Iancu, fost econo-mist la Preparaþia Petrila, acumpensionar.

Ileana FIRÞULESCU

A utoritãþilelocale din

Petroºani fac oinventariere alocuinþelor socialeatribuitenevoiaºilor, dupãce au descoperit cãunele apartamenteau fost practicvandalizate, iar înaltele nu stãnimeni.

Blocul de locuinþesociale dat în folosinþãde municipalitateaPetroºani a rezolvatproblema a câtorva sutede familii sãrace dinlocalitate, numai cã nutoþi cei care au primit ocasã cu chirie modicã ºisubvenþii nemãsurate,au ºi dreptul la ea. Dacãla repartiþie au reuºit sãînºele vigilenþa adminis-traþiei locale, acum le vafi greu sã mai treacã de

controlul inspectorilormunicipalitãþii. Pentrucã asta promit edilii, uncontrol la sânge a tutu-ror caselor sociale, iarverificarea se va facemai abitir decât pânãacum. „Urmeazã oinventariere a tuturorlocuinþelor sociale dinPetroºani ºi apoi prindecizie a Consiliului

Local, trebuie sã leatribuim celor care aunevoie de ele dacã vomconstata cã nu suntlocuite”, spun reprezen-tanþii PrimãrieiPetroºani. Aceºtia admitcã va fi greu ca locatarulunei case sociale sã fieevacuat din spaþiu doarpe motiv cã nu s-amutat în el la atribuire,

deoarece existã o regle-mentare legalã carespune cã „ persoanacare primeºte în chirie ocasã socialã, se consi-derã cã locuieºte în eaºi doar pentru faptul cãa intrat o singurã datã”.De cealaltã parte, uniidintre cei care ocupãdoar în acte garso-nierele sociale susþincã nu s-au mutat în elepentru cã nu au banide utilitãþi. Existã însãºi un caz în care atâtautoritãþile abilitate câtºi edilii trebuie sã facãluminã. Un bãtrân dinColonie a fost convinssã-ºi cedeze locuinþaunui asistat iar înschimb acesta l-a„cazat” în garsoniera pecare o primise dreptlocuinþã socialã.

Maximilian GÂNJU

MMMMiiiinnnnaaaa PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa vvvvaaaa ddddaaaa „„„„ccccuuuullll ttttuuuurrrrããããppppeeee bbbbaaaannnnddddãããã rrrruuuullllaaaannnnttttãããã””””

Verificãri la locuinþele sociale

SSSSããããrrrrããããcccciiii ddddiiiinnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii ,,,, îîîînnnnttttrrrreeee lllleeeennnneeee,,,,ººººmmmmeeeecccchhhheeeerrrr iiiieeee ººººiiii ººººaaaannnnttttaaaajjjj eeeemmmmooooþþþþ iiiioooonnnnaaaallll

S-a ºtiut mereu cã troiþa,înaltã de aproape trei metri,din cimitirul oraºului Petrilaeste una dintre cele carestrãjuieºte orice loc de acestgen. Puþini ºtiu cã aici au fostîngropaþi 18 mineri morþi înaccidentul de muncã de lamina Petrila, din anul 1943,iar la sfinþirea troiþei încuvântul de omagiu, mineriiau fost consideraþi eroi, precum ostaºii români careîºi fãceau datoria în al doilearãzboi mondial, rãzboi carese consuma la acel momental tragicului accident. Chiaroameni în vârstã, care îngri-jesc ºi aprind câte o candelãmorþilor lor, habar nu aveauce este ºi cui aparþine mareacruce de lemn cu lucrãturãrarã. Troiþa era într-o stareavansatã de degradare…

La sfârºitul sãptãmânii trecute, trei bãrbaþi au scos”acoperiºul” putred prin carese vedea cerul… Mai târziu,le-a mai venit în ajutor încãunul. Echipa de ”restaura-tori” pãrea condusã de ing.Sorin Holingher, cel care ºi-ascos fratele mort pe braþe diniadul minei Petrila, în noiem-brie 2008. Tot el este celcare a fãcut, atunci, o þarã sãvibreze ºi sã priveascã cu alþiochi minerii Vãii Jiului, lapremiile ”Zece petruRomânia”, de la SalaPalatului – Bucureºti.

G roapa comunã dela Petrila

”Mormântul bunicilor meieste aici, în apropiere, ºi aºaam aflat cã trioþa a fost ridicatã pentru minerii morþiîntr-o explozie din aprilie1943. Nu am ºtiut. M-amdocumentat ºi am aflat dincartea lui Marian Boboc,”Ultimul ºut - Cartea neagrã

a exploziilor din minele VãiiJiului de pânã la 1946”, cãaici au fost îngropaþi 18mineri. În octombrie 1943, afost ridicatã aceastã troiþã, iaraici, se pare cã a fost ogroapã comunã… Se vãdstâlpii de metal ai împrej-muirii cu lanþuri, aºa cum seobiºnuieºte, a locului unde aufost înmormântaþi, dar acumacest loc a fost ocupat altemormite.

Placa de marmurã pe caresunt gravate numele celormorþi s-a înegrit, dar sepoate citi clar numele lor.Uitaþi-vã, artificier, miner…Vãzând-o, ne-am hotãrât s-orestaurãm – troiþa, soclul ºiplaca de marmurã cu numeleminerilor.

Este o troiþã valoroasã, cu scene biblice” – spuneinginerul minier SorinHolingher. Acesta era com-pletat în povestirea sa deFrancisc Fekete ºi IoanOvidiu Vladislav, recunoscuþica fiind pricepuþi în a prelu-cra lemnul ºi nu numai.

Z acusca, ºantajulemoþional ºi placa

degradatã

Când am intrat în cimitirulde la Petrila pentru a vedeace se petrece, echipa derestauratori era în pauza demasã. O masã neaoºã –zacuscã cu pâine. Am fostpoftitã imediat, iar refuzul”nu, mulþumesc” a fost spul-berat de Francisc Feketeprintr-o ”exploataþiune”

emoþionalã, cãreia nu poþisã-i reziºti deºi o recunoºti:este pomanã pentrumineri… Strânºi în jurulbãncii pe care tronau celedouã borcane ºi pâinea, ceitrei au depãnat o altãpoveste, cu o altã troiþãrestauratã prin Bârsana ºidusã prin Chechiº -Maramureº, o operã de artãa vestitului meºter TeodorBârsan, cel care a presãrat înEuropa ºi America astfel deopere de artã românescã.

Tot în jurul mesei-bancã,am aflat cum - dupã exploziade la Petrila din 2008, cândsalvatorii minieri au fost pre-miaþi la ”Zece pentruRomânia”- Sorin Holigher

uitase complet cuvintelepregãtite cu grijã pentru acelmoment. ”Luminile acelea,sala plinã cu personalitãþi ºiacei oameni remarcabili carene priveau… Nu am maiþinut minte nimic. Ceea ceam spus, a fost ceea ce amsimþit, ce au simþit, probabil,noi toþi cei din Vale. Efectul afost neaºteptat de parcãatunci ne descoperiserã penoi, minerii…” – povesteºtereþinut Sorin Holigher.

Înghesuiþi apoi în faþaplãcii degradate de timp, amîncercat toþi sã descifrãmnumele celor morþi imaginân-du-ne – uºor având în vedererepetabila dramã – câtedureri se ascund în spatele

lor: atificier – Tat Sabin,mineri – Chelnicean Ioan,Giurgiu Gavrila, DavidDumitru, Budai BuduFrancisc, Lãzãroane Eftimie,Simon Simon lui Gh., atutormineri - Graf Eduard, LukacsAndrei, Bârlea Ioan, BalecIlisie, Nagy Mihai…

M ineri ºi ostaºi –aceleaºi

drepturi

Pentru a afla mai multdespre accidentul de laPetrila din vremea rãzboiului,1943, l-am întrebat pe celcare ºtie aproape tot despremineri ºi minerit, scriitorulMarian Boboc. Acesta ne-adeclarat cã nu a gãsit, încercetãrile sale, prea multedate despre accidentul din1943, de la Petrila.

În presa vremii s-a scris cãaccidentul a avut loc la 20aprilie 1943 ºi a fost consi-derat ca fiind cel mai mare

accident de muncã dinperioada interbelicã – 18morþi.

În acelaºi an, în 17octombrie, a fost ridicatã ºisfinþitã troiþa din cimitirul dela Petrila, consideratã ”o adevãratã operã de artã”. Laceremonie au participat conducãtori, ingineri, maiºtriºi mineri de la SocietateaMinierã Petroºani, preoþi dela toate cultele din zonã. Încuvântarea sa, ispectorul cusecuritatea muncii de atunci,ªtefan Popovici, spunea cãtroiþa este un simbol deînchinare, cã moartea mine-rilor este o moarte de eroi ºicã aceste morminte au ace-leaºi drepturi ca morminteleostaºilor cãzuþi la datoriepentru reîntregirea þãrii.Aceste morþi ale minerilor aufost numite de inspector”sângerarea noastrã”, carenu se ºtie când va înceta…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 octombrie 2012 Reportaj 98 Reportaj

”Sângerarea noastrã” domolitã de echipa lui

Sorin HolingherÎ n 17 octombrie 1943, în Cimitirul Petrila,

s-a sfinþit troiþa de la cãpãtâiul celor 18mineri morþi în explozia din luna aprilie aaceluiaºi an, din timpul celui de al doilea rãzboimondial. Locuitorii Petrilei ºtiu cã acea troiþãeste una din cele obiºnuite în fiecare cimitir.Descoperindu-i semnificaþia, ortacii vremurilornoastre au început restaurarea pe cont propriua ”simbolului de închinare”…

D upã premiera din16 septembrie,

spectacolul „Moara cunoroc” va începe sãptãmâna aceasta unadevãrat „maraton” alreprezentaþiilor, astfelîncât cei care l-au ratatvor avea mai multeºanse sã-l vadã.

De menþionat cãreprezentaþiile din cursul sãp-tãmânii pot fi privite ºi ca unajutor pentru elevii care-l stu-diazã în aceastã perioadã peIoan Slavici.

„Nu ºtiu dacã „Moara cunoroc” este un „westernromânesc” sau un „policierardelenesc”, dar reprezintã,cu siguranþã, o paginã demaximã importanþã din cul-

tura noastrã, o bijuterie delimbã literarã, un tipar degândire ºi acþiune al uneilumi cu parfum de istorietrãitã pe aceste meleaguri,cu dramele, tragediile ºitipologia unor caractere cares-au topit în legile scrise ºi

nescrise ale pãstorilor, alecãror orgolii, mândrii ºiîncãpãþânãri se întrezãresc ºiazi în urmaºii lor contempo-rani.

Adaptarea surprinde înmanierã cinematograficãmomentele principale ale

nuvelei, pãstrând firulpoveºtii ºi este menitã sãproducã plãcute amintiri cul-turale din adolescenþã celorcare au citit „Moara cunoroc” sau sã fie de realfolos celor certaþi cu lecturaobligatorie.

Montarea acestui specta-col oferã partituri generoaseactorilor mai noi sau maivechi ai trupei ºi este pentrumine o reîntâlnire fericitã cuun colectiv harnic ºi profe-sionist”, spunea AndreiMihalache, regizorul caremonteazã acest spectacol laPetroºani.

Programul reprezentaþiiloreste unul bogat: marþi - 16octombrie, ora 16, miercuri– 17 octombrie, ora 17 ºiduminicã – 21 octombrie,ora 18. Finalul luniioctombrie va fi marcat tot de„Moara cu noroc”, într-o zide marþi – 30 octombrie, ora16.

Oana Tuþu,secretar literar la

Teatrul Dramatic „Ion D.Sîrbu” Petroºani

Maratonul „Moara cu noroc”

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 1 6 o c t o m b r i e 2 0 1 2

Este posibil sã ai parte de uneveniment care te va lua prinsurprindere; ar fi bine sã nureacþionezi înainte ca lucrurile sãse limpezeascã. De asemenea, arfi bine sã nu te implici în activ-itãþi la limita legalitãþii. La servi-ciu vor fi multe de fãcut.

Nemulþumirile tale sunt reale, daruºor exagerate. Nu te grãbi sãfaci schimbãri în viaþa ta senti-mentalã, deoarece este puþinprobabil sã fii mulþumit. Estenevoie de mai multã rãbdarepentru a obþine ceea ce îþidoreºti.

O perioadã excelentã pentru tinedin punct de vedere sentimental.Comunici bine cu persoanaiubitã, poþi face planuri de viitor,ceea ce îþi va da un sentiment deîncredere ºi de bunã dispoziþie.Totuºi, nu este cazul sã te impliciîn discuþii în contradictoriu.

Contractul cu strãinãtatea te vafavoriza. Ai putea primi o sumãde bani sau o propunere decolaborare avantajoasã de pealte meleaguri O lucrare începutãde mai mult timp la serviciu va fifinalizatã, dar nu este cazul sã teaºtepþi la aprecieri.

Va fi mare agitaþie la serviciu petot parcursul zilei. Vei avea defãcut faþã unei mulþimi de lucrãriºi nu îþi va fi câtuºi de puþin usor.Relaþia cu colaboratorii ar puteaînregistra unele schimbãri. Aiputea face o investiþie sau aiputea obþine un credit avantajos.

Colegii te vor susþine în tot cedoreºti sã întreprinzi ºi acestlucru îþi va da un plus deîncredere. Colaborãrile se vordovedi deosebit de avantajoase,iar iniþiativele în acest domeniuîºi vor arãta în scurt timp efi-cienþa.

Eºti mai agitat, mai neliniºtit ºinu prea ai stare pentru ceea ceþi-ai propus. Pe cât posibil nu teimplica în controverse inutile.Negocierea salariului sau a altorsume ar putea fi fãcutã cu suc-ces. Este posibil sã aveþi ºansaunui câºtig.

Tot ce faci la serviciu se final-izeazã cu greutate în aceastãperioadã. Munceºti mult ºi aidori ca aprecierile sã nu se laseprea mult aºteptate. Poþi sperala un ajutor din partea superior-ilor ierarhici. Evitã sã dai curspornirilor impulsive.

În aceastã zi se pare cã va finevoie sã faci o mulþime de dru-muri pentru a rezolva chestiunilelegate de serviciu. Chiar dacã nuîþi convine nu trebuie sã îþi expri-mi nemulþumirea, cãci pânã laurmã situaþia te va avantaja.

Vei avea ocazia sã faci oinvestiþie, dar nu trebuie sãrenunþi cu nici un chip la pru-denþã. La serviciu va fi multã for-fotã, vor fi multe de fãcut ºi n-arfi exclus sã þi se repartizeze noisarcini. Relaþiile cu colegii vor fibune.

Mintea îþi este plinã de idei, darcam împrãºtiate ºi n-ar strica sãte sfãtuieºti cu cei din jur înaintede a le pune planurile în prac-ticã. La serviciu vei avea partede o zi agitatã, în care va trebuisã revii asupra unor lucrãri pecare le-ai considerat rezolvate.

Te frãmântã unele probleme pecare nu ai reuºit sã le finalizezi.Tot ce vei întreprinde în aceastãperioadã se va rezolva cu o oare-care întârziere. Posibile prop-uneri de colaborare, ce se vordovedi în scurt timp deosebit deavantajoase.

U n tânãr de 17 ani dinSimeria, Hunedoara,

se zbate între viaþã ºi moarte,dupã un meci de fotbal dispu-tat cu Aurul Brad. Copilul afost grav lovit ºi medicii dejai-au extirpat un rinichi. ªialþi jucãtori au fost rãniþi, dincauza meciului dur.

Tânãrul de 17 ani este chiar por-tarul echipei CFR Simeria, RãzvanGheaþã. El a ajuns la spital, din cauzaunei accidentãri ºi, dupã ce a intrat încomã i s-a extirpat un rinichi. Meciulîn care s-a întâmplat incidentul a fostdisputat în etapa de sâmbãtã a Ligii aIV-a Hunedoara.

Martorii de la meci spun cã tânãrulportar a ieºit ºi a prins o minge lamarginea careului propriu, dar atacan-tul echipei adverse l-a lovit foarte tarecu genunchiul în zona coastelor.Atunci a fost momentul în care arbitrula oprit jocul, iar copilul a fost trans-portat la spital.

„Dupã câteva investigaþii cei de laSpitalul din Brad i-au spus cã nu arenimic ºi l-au trimis înapoi la stadion.Copilul a venit acasã, la Simeria, cuautocarul echipei noastre, dar imediatpãrinþii lui au observat cã vomita ºiurina sânge ºi l-au dus la spitalul dinSimeria. De acolo a fost trimis rapid laUrgenþã la Deva, unde a intrat încomã. La scurt timp, jucãtorul a fostoperat, i s-a extirpat un rinichi, iaracum este la reanimare sub supraveg-here”, a spus profesorul Ioan Bãdoi,antrenorul echipei CFR Simeria.Meciul a fost unul extrem de dur ºi petot parcursul sãu au fost jucãtori rãniþi

C FR Simeria ceresancþionarea vinovaþilor

Dupã ce a fost supus intervenþieichirurgicale, copilul ºi-a revenit din

comã ºi se aflã sub supraveghere medicalã, la ATI.

Potrivit antrenorului Ioan Bãloi,clubul din Simeria a fãcut memoriucãtre Asociaþia Judeþeanã de Fotbal,pentru a-i pedepsi pe cei care au permis jocul dur, împotriva jucãtoruluicare l-a lovit pe tânãrul portar, dar ºiasupra unui alt jucãtor care l-aameninþat pe un CFR-ist ºi apoi a pusîn practicã ameninþarea.

„Am cerut sã fie sancþionaþi arbitrii,cã au permis un astfel de joc dur ºiarbitrul central nici nu a dat fault, cândjucãtorul meu a fost accidentat dur.Apoi am cerut ca jucãtorul care l-alovit sã fie ºi el sancþionat ºi la fel unalt jucãtor care dupã ce mi-aameninþat un alt jucãtor a pus în prac-ticã ameninþarea. Practic, acesta i-a ziscã îi va rupe piciorul ºi doar apãrã-toarea a fãcut sã scape, iar lovitura cei-a fost aplicatã în tibie s-a auzit ºi i-aprovocat o ranã gravã”, a precizatIoan Bãloi, antrenorul CFR Simeria.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

În comã, dupã un meci de fotbal

A bonaþii sistemului determoficare din

Petroºani, dar ºi eleviiunitãþilor ºcolare din locali-tate, au avut noroc cu varaprelungitã. Mai exact, cutemperaturile ridicate înre-gistrate în ultimele zile carenu au fãcut necesarãrepornirea sistemului determoficare.

„Nu am avut, deocamdatã, soli-citãri din partea unitãþilor deînvãþãmânt pentru a începefurnizarea de încãlzire. De aseme-nea, nu au fost înregistrate nici plân-geri din partea pãrinþilor cã în sãlilede clasã ar fi frig, motiv pentru caream decis ca sistemul de termoficaresã fie repornit doar în momentul încare ni se va solicita acest lucru”, aprecizat Marian Popescu, director

Primãria Petroºani. În principiu, termoficarea ar

putea reintra în funcþiune pânã îndata de 1 noiembrie, celmai târziu. În ultimii doiani, încãlzirea caloriferelora debutat pe 7 octombrie(în 2010), respectiv 15

octombrie (în 2011). Mircea NISTOR


Glose de toamnãToamna e poezie vânãtã uneori

precum tânguirea frunzelor cãzute care suferã sub vârtejuri, perii ºi mãturi curãþitoare,e partea de vis a schimbului naturalcum frunzele pornite sã întocmeascã teancuriordonate spre humus dinspre arborii-pãrinþiajung sã pluteascã aiurea-n spulber,e blestemul peþiolului rãsucitpânã la plesnetul vaselor lemnoaseîntru aflarea uscatã ºi brumatã a echinocþiului.

x x xToamna e cântecul de adio al amantului

legat cu speranþa în penumbra Luniipentru a-ºi rãcori pasiunea rãscoaptã,e tristeþea ferestrei brusc închiseîn faþa rafalelor supãrate de ploaie ºi vânt,e faþa îngãlbenitã a risipitoruluicâte unei averi colorate grosierdinspre ciurul-miresei pânã spre mãlaiul-cuculuipeste protestele pomilor jupuiþi de urºii flãmânzi.

x x xToamna vremea trece cerºind urme Sorþii

adânci, curgãtoare precum ridurile frunþiisilite sã gândeascã la propriile valuri de neliniºte,e spaima prin care ce e atins de brumãviseazã la învierea în fraged ºi verde,e aducerea-aminte dulce-amarãa miezului dezghiocat proaspãt din sâmbur matur,e lumina amurgului care alege din gloatã poeþiile pune însemnul frunzei eroului legendarpe frunte, pe inimã, pe har, pe destin.

x x x Toamna e femeia castã a anului

care îºi leapãdã rochia apretatãpentru a se îmbrãca în iubirea transparentãa soþului din vis,e acel vino-încoace de trãirea orgasmului furat în orgie cu vin noucând mulþimea trece peste nepãsarea timpului populând pãmântul cu propria-i nepãsare.

x x xToamna poetul simte îndemnul dinspre iarnã

de a-ºi aranja bârlogul sufletuluipentru cine mai ºtie ce apariþie surprinzãtoaredin imperiul celest al harului.

x x xToamna se ascunde ghiduºã în fructul

din care muºcãm cu neruºinareca din sânii femeii împlinite neºtiutori cã-n ei existã Poeziavibrând în strunã proprie durerea trecerii,e anotimpul când Poetul cântã în dreptul luispulberând cenuºa rãmasã dupã autodafe – uldesfãºurat pe altarul, pe rugul Creaþiei.

Ioan Dan BÃLAN

P roiectul privindreabilitarea

strãzilor din zonacentralã a municipi-ului Petroºani aajuns la final. Ieri,acesta a fost suspusunei dezbateri pu-blice, acþiunea fiindgãzduitã de cãtreSala de Marmurã aprimãriei din localitate.

La aceasta au fostprezenþi reprezentanþiiprimãriei, consilului local,presei locale, precum ºicei ai societãþii civile. “Totce pot sã spun este cã, pezi ce trece, municipiularatã tot mai bine. Atât înceea ce priveºte strãziledin centrul localitãþii cât ºiîn alte privinþe”, a declaratConstantin Lupu, consilierlocal. “Atât fostul consiliulocal cât ºi cel actual aupus umãrul la moder-nizarea strãzilor din centrullocalitãþii. Eu, personal,consider cã am ajutat, pecât am putut, la moder-nizarea localitãþii ºi suntmândru de acest lucru”, aspus ºi un alt consilierlocal, Costel Postolache.“Era ºi cazul ca sã se pro-ducã aceastã modernizarea strãzilor din centrul loca-

litãþii care a “afectat” ºicampusul universitar. Esteo acþiune mai mult decâtbine-venitã”, a precizatDacian Ciodaru, adminis-trator UniversitateaPetroºani. “Mai suntdestule lucruri de rezolvatîn Petroºani dar, þin sãspun, acum strãzile dincentru aratã excepþional.Am venit în Petroºani înurmã cu 32 de ani, sãlucrez la minã, ºi este pen-tru prima datã când pot sãspun cã îmi place cum

aratã centrullocalitãþii”, aspus MihaiDoiniþã.

Obiectivulprincipal alreabilitãriistrãzilor dincentrul loca-litãþii l-areprezentat

îmbunãtãþirea infrastruc-turii rutiere în zona cen-tralã a municipiuluiPetroºani în vedereacreeãrii unui cadru propicedezvoltãrii socio – eco-nomice durabile ºi încura-jãrii dezvoltãrii sectoruluiprivat autohton. Proiectula inclus modernizarea a12 strãzi centrale, printreacestea numãrându-sestrada Universitãþii, gene-ral Vasile Milea,Constructorul, AnghelSaligny sau Timiºoara.

“Am finalizat astãzi unproiect dar mai avemmulte altele de terminat.Þin sã precizez cã reabi-litarea strãzilor din zonacentralã a municipiului îiare ca beneficiari pe toþilocuitorii municipiului darºi pe agenþii economici dinzonã precum ºi pe turiºtiicare ne vor vizita”, a pre-cizat Paulina Dragoº, ºefBirou Management –Poiecte Europene PrimãriaPetroºani.

Valoarea totalã aproiectului, inclusiv TVA, afost de 8,8 milioane de lei.Banii necesari implemen-tãrii acestuia au venit dinpartea Fondului Europeande Dezvoltare, de la buge-tul naþional, precum ºi dela bugetul local al munici-piului Petroºani.

Mircea NISTOR

UUUUnnnn pppp rrrr oooo iiii eeee cccc tttt aaaa jjjj uuuunnnn ssss llll aaaa ffff iiii nnnnaaaa llll

Zilele Recoltei,tot mai aproape

Î n acest week-end, în

Petroºani, vor fi celebrate „ZileleRecoltei”.

Manifestarea care a fostamânatã, de la începutullunii octombrie spre finalulacesteia, va debuta vineri.Timp de 3 zile, vineri,sâmbãtã ºi duminicã, zonadin preajma primãrieimunicipiului va fi ocupatãde cãtre producãtorii deproduse tradiþionale.Respectiv mezeluri, miere

sau must. „Am amânatmanifestarea pentru a nune suprapune cu alte acþi-uni similare care sederuleazã în aceste zile înþarã. Aceasta va debutavineri, se va încheiaduminicã, ºi vã garantezcã va fi una deosebitã.Vom avea tot ceea ce estenecesar pentru ca ZiuaRecoltei de la Petroºani sãfie una deosebitã”, adeclarat Ioan Pristavu,administratorul pieþelordin Petroºani. În acest an,„Zilele Recoltei” suntorganizate cu fonduri careprovin de la bugetul local.

Mircea NISTOR

Noroc cu „vara indianã”

I nginerii specializa-þi din Valea Jiului,

care aleg provocareaprofesionalã a norve-gienilor, pot câºtigasalarii ameþitoare pentru noi, românii –100.000 euro pe an.

Electricienii, tâmplarii ºipatiserii – 4000-7500euro pe lunã.

Pe portalurile europenede piaþã a muncii,Norvegia pare a fi ceadeschisã spre România,care are, în opinia com-paniilor strãine, o ºcoalãde ingineri remarcabilã ºimeseriaºi în politehnicã demare valoare.

Norvegia este þara carea ridicat restricþiile de pepiaþa muncii pentruromâni, cu doi ani maidevreme decât stabilise, ºivine cu o ofertã impresio-nantã ce pare a fi ca o

mãnuºã pentru ingineriidin Valea Jiului cu licenþã,master ºi doctorat, ºi nunumai, scoºi preadevreme din circuit de legiaberante precum ceareferitoare la restruc-turarea din minerit, ºi carecare ingineri nu sunt puþini, dar ºi pentruinginerii de la Apa Serv ºiinstalatorii ei.

Pe site-ul europa.eu,Working: The Europeandimension Working –Norway, existã o ofertã demuncã impresionantã,preluatã ºi de site-urile desocializare. Ingineri cuexperienþã din domeniulenergetic, ingineri pricepuþi în calcule struc-turale, cu aptitudini demanagement, inginericare au experienþã în sisteme de conducte, etc.,etc. pot ajunge la salariiameþitoare pentru noiromânii, respectiv între

70.000 ºi 100.000 europe an.

Între 4000 ºi 7500 deeuro pe an sunt plãtiþielectricienii, dulgherii,tâmplarii ºi patiserii, caresunt ºi ei la mare cãutare.Pe lângã pregãtirea despecialitate, cei caredoresc sã aplice pentruaceste posturi trebuie sãcunoascã limba englezã.

De precizat cã pe lângãNorvegia, doar Islanda,care vrea sã adere la UE,a dat liber la circulaþiaromânilor pe piaþa muncii.În acest an, 2012, 10state din cele 26 membreale UE aplicã diferite tipuride limitãri pentru cetãþeniiromâni. Acestea suntAustria, Belgia, Franþa,Germania, Irlanda,Luxemburg, Malta, MareaBritanie, Olanda ºiSpania.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

S e reparã ce estede reparat, se

face curãþenie, seangajeazã personal ºi se începeaprovizionarea.Cabanierii din Strajaau început dejapregãtirile pentrusezonul de schi 2012- 2013.

Proprietarii de cabaneºi pensiuni din Staþiuneamontanã Straja, auînceput deja pregãtirilepentru sezonul de schi

care se apropie. Fiecare patron de

cabanã încearcã sã-ºi facãacum toate lucrãrile demodernizare ºi chiar sãangajeze personal, pentruca la prima zãpadã sã fietotul gata.

„Anul acesta, în Strajas-a muncit foarte mult, iaraceste investiþii fãcute ºide primãria Lupeniîmpreunã cu GuvernulRomâniei, se vorcunoaºte”, a declaratEmil Pãrãu, administra-torul staþiunii Straja .

Dacã pânã acum, înfiecare an se vorbea de

faptul cã aici, cele maimulte cabane nu suntclasificate ºi cãfuncþioneazã ilegal, iatã cã în aceastã varãlucrurile s-au mai schimbat.

“La ora actualã avem1416 locuri clasificate.Mai sunt în curs de clasifi-care câteva ºi sperãm sãajungem la 1700, iar astaspune mult. Din 2500,1700 sã fie clasifice, esteceva. În primul rând amtrecut peste 50 %, iarapoi, sunt cabane defamilie care chiar nucazeazã în afarã de

prieteni”, a mai spus EmilPãrãu.

Dacã vremea îºiurmeazã cursul firesc,startul sezonului de schiar trebui sã fie dat undeva

spre sfârºitul lunii noiembrie. Pânã atunci,ºi telegondola va fi pusãîn funcþiune.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 octombrie 201212 Actualitate

L ocurile demuncã,

neatractive pentruºomeri. În ValeaJiului se organizeazãmai multe bursepentru persoaneleaflate în cãutareaunui loc de muncã.

Dacã angajatorii se prez-intã la aceste evenimente,ºomerii, adicã acele per-soane, care au mai multãnevoie de un loc demuncã, intrazie sã îºi facãapariþia. Cel puþin la con-cluzia asta au ajuns angaja-torii, care oferã posturi înlimita posibilitãþilor.

“Nu reuºim sã angajãmpe nimeni, deºi cerinþelenoastre nu sunt mari.Vrem doar personal califi-cat în domeniul touristic.

Am ajuns la concluzia cãoamenii nu mai sunt intersati sã îºi gãseascã un loc de muncã”, declarãun angajator.

Dacã la o singurã acþiune de acest gen suntdisponibile peste 30 deposture existã ºi varianta cãnicio persoanã sã nu fieîncadratã pe piaþa muncii.

L ocuri de muncãîn turism

Iarna se apropie, iarcabanierii din staþiunilemontane din Valea Jiului îºideschid din nou porþile, ºiau nevoie de personal.Cele mai multe locuri demuncã vacanþe în aceastãperioadã sunt la cabaneledin staþiunile montaneunde se cauta ospãtari ºibucãtari. Nici aºa, ºomeriise pare cã nu sunt atraºi deaerul curat de la munte ºide posibilitãþile de angajare.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Inginerii ºi tehnicienii români, la mare cãutare în Regatul Norvegiei

Zeci de oferte de muncã în staþiunilemontane din Valea Jiului

CabanieriiCabanieriidin Strajadin Strajasesepppprrrreeeeggggããããtttteeeessssccccddddeeee iiiiaaaarrrrnnnnãããã

CVJ, NR. 232, MARTI 16 OCTOMBRIE 2012

Documents

Transcript of CVJ, NR. 232, MARTI 16 OCTOMBRIE 2012