Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1066

Luni, 21 Martie 2016

"Au dispus, în interes personal, continuarea unei activitãþi care ducea, în mod vãdit,persoana juridicã la încetarea de plãþi". Este vorba de membrii consiliului de

administraþie al Complexului Energetic Hunedoara care sunt acuzaþi cã au participatvoluntar ºi conºtient la distrugerea societãþii. Raportul administratorului judiciar aratãcu nume ºi prenume care sunt principalii vinovaþi pentru situaþia în care se aflãComplexul Energetic Hunedoara în momentul de faþã. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Raportul insolvenþeiîncoloneazã conducerile

CEH la DNAAstfel, angajaþii de

la primãrie vor trecela toaletarea copacilordin tot municipiul ºivor planta florile carevor schimba întregaspectul oraºului.

”Sãptãmânaaceasta avem în plansã începem curãþeniade primãvarã.Primele strãzi în carevom interveni suntOituz, Independenþeiºi Unirii, dupã carevom merge spre strada Aviatorilor ºila final venim sprecentrul oraºului peBulevardul 1

Decembrie 1918 ºiîn centrul Civic” aspus primarulmuncipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi.

Tot în acestãperioadã locatariiblocurilor dinPetroºani sunt sfãtuiþisã facã curãþenie înjurul imobilelor, ºi înspaþiile verzi ce leîmprejmuiesc tocmaipentru ca ºi acestezone sã fie finalizareodatã cu curãþeniefãcutã de primãrie.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

2 00 de mii laPetroºani

Peste 200 de miide lei vor sosi anulacesta la Petroºani încadrul programului deeficienþã energeticã.

Potrivit actelor nor-mative, municipiuluiPetroºani îi va revenisuma de 209.614,65 pentru anvelo-parea blocurilor delocuit. Zece imobile

ar urma sã fie reabili-tate termic sau sã fiecontinuate lucrãrileîncepute ºi netermi-nate. Cei care au taxele ºi impoziteleplãtite la zi au întâie-

tate la anvelopare.Deocamdatã ghidurilede finanþare privindanveloparea termicãnu au fost lansate,însã reprezentanþiimunicipalitãþii sperã

ca în acest programsã fie cuprinse câtmai multe imobileastfel încât sã creascãgradul de confort allocatarilor, iar veºtilecare vin de la

Bucureºti sunt de bunaugur.

P este 700 demii pentru

PetrilaCea mai mare

sumã de bani îirevine oraºului Petrilacare va primi încadrul acestui pro-gram nu mai puþin de767.486,64 de lei.Cinci blocuri, cu unnumãr total de 171de apartamente vor fireabilitate în cadrulprogramului.

Monika BACIUMonika BACIU

Începe curãþenia deprimãvarã în Petroºani

P rimãvara îºi intrã în drepturi ºiîncet, încet, natura reînvie la viaþã.

Tocmai de aceea, în aceastã sãptãmânã,administraþia publicã din Petroºani va începe curãþenie de primãvara, care trebuie fãcutã dupã trecereaanotimpului rece.

Un milion de lei pentru douãlocalitãþi din Valea JiuluiA proape un milion de lei vor sosi în Valea Jiului.

Douã localitãþi au fost incluse pe lista de finanþare aMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice încadrul Programului naþional privind creºterea performanþeienergetice a blocurilor de locuinþe. Mai exact, localitãþilePetroºani ºi Petrila vor primi suma de 977.101,29 pentruanveloparea blocurilor de locuinþe.

Petrila a sãrbãtoritOraPãmântuluiS âmbãtã seara oraºul

Petrila a rãmas pentruo orã în beznã. Nu vã imagi-naþi cã vreo defecþiune laenergia electricã a oprittoatã electricitatea în oraº,ci administraþia publicã deaici a marcat un evenimentce an de an se þine în zecide þãri, ”Ora Pãmãntului”.

Iar dacã în case ºi pe stradãlumina a fost stinsã ºi deci nuau avut ce face, câteva zeci depersoane, ºi foarte mulþi copiis-au adunat în Parcul Central aloraºului, unde au trimis sprecer lampioane ºi au aprinslumânãri ºi fãcli.

”Am venit în parc cu mulþiprieteni ºi colegi de ºcoalã sãaprindem lampioane cãci esteora pãmântului. Aceata orão dedicãm pãmântului adicãplanetei. Am stins în caselumina pentru a marca acesteveniment ºi am ieºit în parcalãturi de foarte multe per-soane”, a spus NicoletaDudcã, elevã.

Sunt foarte fericitã cã ne-am strâns toþi aici în parc iaracasã am stins lumina pentruca mãcar prin aceastã ora sã

ajutãm planeta, cumva. Amvenit alãturi de pãrinþii mei,care m-au ajutat sã aprind lampione”, a spus o altã elevã,Maria.

”Ora Pãmântului” a apãrutca un rãspuns la o întrebaresimplã: cum pot fi determinaþioamenii sã conºtientizeze unadin cele mai mari ameninþãriactuale, schimbãrile climatice.Replica a venit de la WWFAustralia, concretizatã într-ocampanie care promova ungest pe cât de simplu, pe atâtde puternic: stingerea luminilor.Evenimentul a apãrut pe 31martie 2007, la Sydney, cânddouã milioane de case ºi sediide companii australiene au stinsluminile timp de o orã, de atun-ci an de an ºi în România estemarcat acest eveniment.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Martie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

De la formarea sa ºipînã în prezent, planetaPãmânt a trecut prinnumeroase procese geo-logice ºi biologice majore.Ceasul biologic al Terrei,respectiv împãrþirea în 12ore a celor 4,5 miliarde deani de evoluþie, aratã cãviaþa a apãrut pe Pãmântîn ultimele cinci minute, iaromul, în ultimele secunde.Peste tot avem pãduridefriºate, iar specialiºtii nearatã cã acolo unde aapãrut omul, a dispãrutpãdurea! Pãdurile planeteisunt anterioare omului.Pãdurea Bãneasa esteanterioarã României.Cunoscutã sub numele de

Codrii Vlãsiei, pãdurea asuferit primele forme dedistrugere încã din secolulXIX. Astãzi ea a devenit,potrivit lui Nicuºor Dan,”material de studiu al

corupþiei româneºti”. Unmaterial care înfloreºteprimãvara ºi care îºiaprinde culorile toamna.Cel puþin pânã cândcorupþia îºi desãvârºeºteopera. Cea mai mareparte a zonelor împãduritea rãmas neatinsã pânã însecolul al XIX-lea când,odatã cu dezvoltarea comerþului cu cereale ºicherestea, s-a începutdefriºarea pãdurilor pentrua face loc terenurilor cultivabile. Suprafaþapãdurilor respective eraatunci de 30.000 de ha.Acum mai are in jur de5.000 de ha.Un amplumaterial, despre cea mai

recentã defriºare cu sprijinul politicului a fostrealizat în cadrul proiectului„Jurnaliºtii lucreazã cuONG-iºtii” ºi îl puteþiaccesa la adresa:http://mediaresource.openpolitics.ro/din-padurea-baneasa-se-fura-inclusiv-pamantul/ Articolul faceparte din proiectul MediaResource: Jurnaliºtiilucreazã cu ONGiºtiiimplementat de FundaþiaMedian Research Centre.Proiect finanþat prin gran-turile SEE 2009 – 2014,în cadrul Fondului ONG înRomânia ºi poate fi acce-sat la adresa http://medi-aresource.openpolitics.ro/

Vremea nu a fost chiarcea mai bunã, dar liceeniidin Petroºani au sãrbãtoritprimãvara. A fost o acþiune pe care au gândit-o dupã cea dedi-catã dragostei, care aupunctat-o în luna februa-rie. Sâmbãtã, de la 10,00dimineaþa i-am gãsit înstradã, pe Centrul Civic,unde ne-au arãtat cumvãd ei renaºterea la viaþã anaturii. „Este o iniþiativã a celor din ConsiliulConsultativ al Tinerilor.Este vorba despre primãvara lor. Sunt totfelul de activitãþi, care s-audesfãºurat în rotonda delângã Teatrul I.D Sîrbu.Este vorba despre un cros,un program artistic

susþinut de elevi, un danstematic. Tot ei au prezen-tat simboluri ale primãveriiºi, la sfârºit, am organizato ceremonie de premierea celor care participã lacros. Mulþumesc deasemenea voluntarilor dela Crucea Roºie pentru cãau fost prezenþi pentruintervenþii în caz de prim-ajutor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Competiþia de cross aadunat aproximativ 30 deconcurenþi fete ºi bãieþi dela toate cele 4 colegii,dansul Primãverii le-a avutca protagoniste pe elevelede la Colegiul TehnicDimitrie Leonida, iarmajoretele de la Colegiul

Economic Hermes, corulelevilor de la ªcoalaGimnazialã nr.6 - CarmenSylva ºi momentul muzicaloferit de elevii Andreiªchiopu ºi Adelina Lupande la Colegiul NaþionalMihai Eminescu, au creato ambianþã caldã, pe care tinerii participanþi autrãit-o cu acea efervescenþãspecificã vârstei lor.

Clasamentul la crossfete ºi bãieþi, aratã astfel:

Cross fete:Locul I - Brânda Maria

- Colegiul EconomicHermes

Locul II - PoºircãAlexandra - ColegiulEconomic Hermes

Locul III - HunyadiMaria - Colegiul EconomicHermes

Cross bãieþi:Locul I - Elekes Robert

- Colegiul Naþional MihaiEminescu

Locul II - Kadar MIhai -Colegiul Naþional deInformaticã Carmen Sylva

Locul III - OpriºanAlexandru - ColegiulEconomic Hermes.

“Felicit tinerii dinConsiliul Consultativ pentru implicare ºi lemulþumesc tuturor partici-panþilor, doamnelorînvãþãtoare ºi profesoarecare au fost din nou alã-turi de noi”, a conchisedilul.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Primãvara tinerilorE levii din liceele de la Petroºani au sãrbãtorit

sâmbãtã dimineaþã, primãvara. A fost oacþiune dedicatã acestui anotimp ºi organizatã deConsiliul Consultativ al Tinerilor, împreunã cu ceidin primãria Petroºani ºi Casa Pro Urbis.

Din pãdurile noastre se furã chiar ºi pãmântul

N ici bine nu aintrat în

vigoare legea „anti-fumat” ce interzicefumatul in spaþiilepublice închise ºi în locurile dejoacã pentru copii, ca fumãtoriiau ºi început demersurile pentruanularea ei.

Nemulþumiþi defaptul cã nu îºi maipot savura cafeauacu þigara într-un localsau la locul muncã ºipentru cã, spun ei,sunt discriminaþi,fumãtorii au iniþiat opetiþie „Fumatul încafenele ºi baruripermis prin delimi-tarea spaþiilor”.

Pânã acum peste10.000 de persoaneau semnat petiþia însperanþa cã legeadiscriminatorie dinpunctul lor de vedereva fi anulatã. Printrecei care au semnatpetiþia se numãrã ºinefumãtori care suntîn asentimentulfumãtorilor.

„Legea antifumateste una care încalcãdreptul de libertate al individului la aface ce îºi doreºte.

Aceastã lege cumeste scrisã interzicefumatul în spaþiiînchise, deci nu poþifuma nici într-ocuºcã, dacã ar fifãcutã în local. Pur ºisimplu eºti scos afarãpentru a fuma, timpîn care oricine îþipoate mânca mân-carea lãsatã pe masãsau bãutura dinpahar. Nu mi se pare normal sã mi sepunã mâna în gât sãnu mai fumez înlocaluri. În timpul

verii mai merge sãstau afarã pe terasãdar iarna ce fac,îngheþ de frig afarã?”a comentat unul dintre cei care ausemnat petiþia.

Pentru ca dorinþafumãtorilor de aanula aceastã lege sãajungã în Parlament,petiþia trebuie sã fie semnatã de celpuþin 100.000 depersoane.

AdinaAdinaPPADURARUADURARU

C ine îºi bate joc de imaginea lui

Iacob – Ridzi?

Faptul cã edilii ies înoraº nu este nimic rãu. Badin contrã, unul dintre

obiectivele loracesta este, sã iacontact cucetãþenii ºi cuproblemele acesto-ra. Dar, de aici ºipânã a merge lapiaþã împreunã cuechipa de imagineeste un pas pecare unii îl consi-derã nu tocmaioportun. Sunt ac-

þiuni din viaþa fiecãruia caretrebuie sã rãmânã intime...

Mai mult decât atât, primarul Petroºaniului neîmpãrtãºeºte ºi o reþetã cucruditãþi, numai bunã pentrudetoxifierea organismului.

“Salata noastrã: ocãpãþãnã de salatã verde, olegãturã de ceapã verde, olegãturã de leurdã; câtevaridichi; puþin pãtrunjelverde; puþin ghimbirproaspãt, ras pe rãzãtoare,zeamã de lãmâie; puþin uleide mãsline; un strop desare. Se amestecã toate ºi se mãnâncã cu poftã”,este reþeta primaruluiTiberiu Iacob Ridzi.

Consilierii de imagine aiprimarului, cel mai proba-bil, l-au sfãtuit sã spunã cãlegumele sunt preferatelecopiilor. NIMIC MAI FALS.Un pãrinte ºtie cã celui mic

nu îi plac verdeþurile.

I lie Pãducel, la meci

Un alt candidat laprimãrie este ºi IliePãducel, care decurând, a intrat ºiîn lumea virtualãpentru a comunicacu alegãtorii. Lasfârºitul sãptãmâniitrecute acesta afost fotografiat laun meci de fotbal.

“Astãzi, sâmbãtã 19 mar-tie, am fost în tri-buna stadionului"Parângul" Lonea,alãturi de suporterii echipeinoastre de fotbal, CS InterPetrila ºi m-am bucuratasemenea lor pentru victo-ria cu 2 - 0 în faþa echipei

din Vulcan. I-am felicitat ºile-am urat noi victorii ºisuccese în performanþasportivã”, spune primarulPãducel.

Drept este cã în aceastãperioadã orice acþiune aprimarilor este consideratã

ca una de imagine pentrucampania electoralã.

P.S. Data viitoare, condimentaþi salata

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului, Luni, 21 Martie 2016 Actualitate 3

S âmbãtã, în ºedinþa Birouluiexecutiv al PSD Petroºani,

care a durat ore bune, s-a stabilitcandidatul pentru funcþia de primar al municipiului în persoana unui inginer minier ºifost vicepreºedinte al ConfederaþieiMiniere, actualmente consilierlocal, Costel Postolache.

Echipa judeþeanã a PSD Hunedoara,care se ocupã de campania pentrualegerile locale – Laurenþiu Nistor,preºedinte, Emil Riºteiu, secretar gene-ral ºi Radu Barb, secretar executiv -, aupoposit la Petroºani, sâmbãtã seara,pentru a stabili, împreunã cu Biroulorganizaþiei de la Petroºani, candidatulpentru funcþia de primar al municpiului.

Timp de câteva ore, s-au analizattoate variantele ºi modul de acþiuneavându-se în vedere faptul cã în sondajele de opinie nici un candidatPSD, aflat pe formularele sondajelor, nu ocupã un loc care sã-i liniºteascã.Dimpotrivã, distanþa dintre Tiberiu IacobRidzi, candidatul noului PNL, ºi urmã-torul candidat este considerabilã, pro-centual vorbind. Existã doar avantajul cãpreferinþele cetãþenilor pentru PSD,respectiv pentru viitorii consilieri locali aiacestuia, îl situeazã pe primul loc înrespectivele sondaje. Raþionamentul a fost cã o echipã puternicã ºi o campanie serioasã poate crea cevaprobleme favoritului cursei, primarul înfuncþie. Astfel, a fost lansat în cursãCostel Postolache, consilier local ºipreºedinte executiv al PSD Petroºani.

”A fost o analizã serioasã, pe sondajeºi pe resursele umane, plus modalitateade lucru ºi puterea de mobilizare. În

sondaje stãm bine pe latura consilierilor,care ne situeazã pe primul loc, pe aldoilea aflându-se PNL, urmat de UNPRºi ALDE. Va fi greu, dar vom abordacampania cu maximã seriozitate ºi nevom plia pe cerinþele cetãþenilor, iarCostel Postolache ºi echipa sa o potface” – a declarat Ioan Rus, preºedintePSD Petroºani.

”Sunt mai hotãrât ca niciodatã, datfiind faptul cã cetãþenii Petroºaniuluimeritã mult mai mult. Sã vedem ce sepoate face pentru cã va fi foartegreu…” – a precizat Costel Postolache,candidatul pentru funcþia de primar alPetroºaniului.

Costel Postolache are 51 de ani, esteinginer, a lucrat la IPSRUEEM- secþiaVulcan, apoi la Mina Lupeni, a fostadjunct ºef de sector investiþii, a lucrat înminerit între anii 1991-2010, a fostvicepreºedinte al ConfederaþieiSindicatelor Miniere Bucureºti,preºedinte executiv ales al LigiiSindicatelor. În prezent este consilierlocal, activeazã în asociaþii umanitare ºiprofesionale, face parte din AsociaþiaCadrelor Militare în Rezevã ºi Retragereºi din Asociaþia ”Cultul Eroilor”.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Nu ne insultaþi inteligenþa, domnilor candidaþiA legerile se apropie, iar fiecare candidat este din

ce în ce mai activ. Dupã modelul alegerilor prezidenþiale, în urma cãrora, Klaus Iohannis, a fostdenumit preºedintele Facebook, aºa par a se ghida ºicandidaþii din Valea Jiului. Fiecare mizeazã pe mediulvirtual pentru a atrage simpatia electoratului, dar suntmomente când greºelile sunt regretabile.

PSD ºi-a desemnat candidatul pentruPrimãria Petroºani – Costel Postolache

Fumãtorii au iniþiat o petiþiepentru anularea legii antifumat

Toþi, rãspunzãtoriîn faþa legii

Potrivit administra-torului judiciar suntcumulaþi o serie de factori au dus ladegradarea situaþiei economico-financiare a societãþii, însã principalii vinovaþi suntmembrii Consiliului deAdministraþie.

Membrii Consiliuluide administraþie aiSOCIETÃÞII COM-PLEXUL ENERGETICHUNEDOARA SA înperioada de la înfiinþarepânã la numirea administratorului special, pentru faptaprevãzutã de art.169al.(1) lit c)" au dispus, în interes personal, con-tinuarea unei activitãþicare ducea, în modvãdit, persoana juridicã la încetarea deplãþi". Bineînþeles cãrãspunderea per-soanelor în cauzã nu vaputea fi angajatã dacã,în organele colegiale deconducere ale persoaneijuridice, s-au opus laactele ori la faptele careau contribuit la stareade insolvenþã sau au lip-sit de la luarea deciziilorcare au contribuit lastarea de insolvenþã ºiau fãcut sã se consem-neze, ulterior luãriideciziei, opoziþia lor la

aceste decizii, dar aces-te aspecte vor fi anali-zate ºi avute în vederede cãtre administra-torul/lichidatorul judiciar la momentulîntocmirii cererii prevãzute de art.169,sau pot fi invocate înapãrare de cãtre ceivizaþi”, aratã raportulCasei de nsolvenþãGMC Craiova.

Nu mai puþin de 17persoane s-au perindatprin Consiliul deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara ºi toate vorrãspunde în faþa legii.Este vorba de PurcaruDanciulescu Cristinel,membru CA în perioa-da 20 septembrie 2012- 28 iunie 2013; LucaAlexandru, membru CAîn perioada 20 septem-brie 2012 - 28 iunie2013; Bobe Angelica,membru CA în perioada 20 septembrie2012 - 28 iunie 2013;Mangu Sorin Iuliu,membru CA în perioa-da 20 septembrie 2012- 22 mai 2014; AlicCostel, membru CA înperioada 20 septembrie2012 - 14 martie2013; AndronacheDaniel, membru CA înperioada 03 iulie 2013- 19 iunie 2014;Demetrescu Ovidiu,membru CA în perioa-da 03 iulie 2013 - 12

noiembrie 2014;Purcaru Stamin Ion,membru CA în perioa-da 03 iulie 2013 - 18ianuarie 2016; PredaMihaela, membru CA înperioada 03 iulie 2013– 05 mai 2015, -Popescu Elena, mem-bru CA în perioada 05februarie 2014 - 08mai 2015; UntescuMarius, membru CA înperioada 27 noiembrie2014 - 06 februarie2015; Blaj Alexandru,membru CA în perioada 06 februarie2015 - 01 mai 2015;Ghimpau Aurelian,membru CA în perioa-da 06 februarie 2015 -18 ianuarie 2016;Barbu Daniela Angela,membru CA în perioa-da 18 mai - 28 iulie2015; Tudorache IulianRobert, membru CA înperioada 18 mai 2015- 18 ianuarie 2016;Partenie Negrea SârbuNicolae, membru CA înperioada 18 mai - 10decembrie 2015;Offenberg Iulian, mem-bru CA în perioada 30septembrie 2015- 18ianuarie 2016.

Subvenþie mascatãpentru minerit,dezastru pentruCEH

Potrivit administra-torul judiciar,Complexul EnergeticHunedoara a încercatprin modul defuncþionare, cãrbune –energie, sã maschezeajutorul de stat, iar ast-fel, ambele activitãþi auajuns sã fie pe pierdere.Au urmat o serie deacþiuni care au adussocietatea în pragul falimentului. Angajãrifãrã nicio bazã legalã,achiziþii de materiale dela firmele de casã sau

salarii foarte mari.Toate aceste aspectesunt analizate deorganele de anchetã.

“SOCIETATEACOMPLEXUL ENER-GETIC HUNEDOARASA a fost conceputã sã funcþioneze într-ostructurã incluzând atâtexploatarea cãrbunelui,cât ºi producþia deenergie pentru a mascasubvenþionarea în continuare a activitãþii apatru exploatãri minieresia beneficiat de anu-mite avantaje ca furni-zor de energie, avantajedin care s-au acoperitdiferenþele de preþ cucare se obþinea cãr-bunele. Rezultatul a fostcã au pierdut ambelesectoare. Pe aceastãstructurã ciudatã s-augrefat ºi alte nenorociri– aprovizionãri care nuse justificau ºi la preþurimari fãrã a respectaprocedurile de achiziþie,salarii mari pentru per-sonal nenecesar, anga-jãri pe posturi ce nuaveau legãturã cu pro-ducþia, avantaje materi-ale ºi de altã naturãetc.etc, toate acesteafiind cercetate de-a lun-gul anilor de cãtre cor-purile de control aledirectorului SOCIETÃÞIICOMPLEXUL ENER-GETIC HUNEDOARASA, ale ministruluienergiei, de cãtre

Curtea de Conturi,organe de cercetarepenalã, D.N.A”, maiaratã oficialii casei deinsolvenþã.

Personal angajatfãrã bazã legalã

CRONICA VÃII JIULUI a arãtat modulîn care s-au realizatangajãrile la nivelulComplexului EnergeticHunedoara (vezi:http://cronicavj.ro/wp/?p=45739). Acestaspect este semnalat ºide oficialii Casei deInsolvenþã GMCCraiova.

“Schema de personala fost supradimensiona-tã, structura centralã aSOCIETÃÞII COM-PLEXUL ENERGETICHUNEDOARA SA s-asuprapus pe structuriasemãnãtoare existentela nivelul fiecãrei sucursale,fãrã ca aces-tea din urmã sã fierestructurate ºi posturilesã fie reduse la nivelulsarcinilor rãmase. S-aajuns ca serviciile comerciale, juridice,resurse umane, contabili-tate etc. sã se regãseascãla toate nivelurile, auapãrut servicii noi - cor-pul de control al direc-torului general,consilieriai directorului generaletc.-,astfel încât respon-sabilitãþile s-au diluat,

circuitul decizional s-a mãrit ºi a devenitineficient, toate acesteposturi beneficiind dedrepturi salariale ºi alteavantaje negociate princontractul colectiv demunca mult peste apor-tul fiecãruia la realizareaveniturilor societãþii”,mai aratã raportul Caseide Insolvenþã GMC.

Afacerile neprofitabile auroit în jurul CEH

Raportul administra-torului mai aratã unaspect semnalat de ceva timp. În jurulComplexului EnergeticHunedoara s-au dez-voltat adevãrate afacericare nu au fãcut altcevadecât sã cãpuºeze societatea. (vezi:http://cronicavj.ro/wp/?p=44462)

“S-au fãcutaprovizionãri cu materi-ale ºi prestãri de serviciiocolindu-se uneori cãilelegale. Toate acestea aufãcut în decursul ultimi-lor trei ani obiectul anenumãrate cercetãriale Corpului de controlal directoruluiSOCIETÃÞII COM-PLEXUL ENERGETICHUNEDOARA SA, alecorpului de control alministrului energiei, aleCurþii de conturi, aleorganelor judiciare, ale

D.N.A. etc. ºi foarteprobabil fiecare dintrecei vinovaþi va rãspundepentru prejudiciile cre-ate”, mai aratã raportul.

Cãrbune de latraininguri pentrusexologi

Faptul cã la CEH s-ascris JAFUL se vede ºidin raportul administra-torului judiciar. S-aurealizat importuri decãrbune pãguboasepentru societate, profi-tabile pentru furnizoriicare erau specializaþi întraining sexual. Importde cantitãþi nejustificatede cãrbune în timp cesute de mii de tone dehuilã erau pe stoc, zecide milioane de europrejudicii ºi firme inter-naþionale cu acþionariromâni au pus cruce pemineritul din ValeaJiului ºi unei companiide stat care avea castrategie “exploatareazãcãmintelor de huilãsau asigurarea profi-tabilitãþii societãþii”.

Mineritul a fost îngenunchiat degrupurile de interesecare au roit în jurul termocentralelor.Indiferent de cum s-anumit, CompaniaNaþionalã a Huilei,Societatea Naþionalã aHuilei sau RegiaAutonomã a Huilei,

partea minierã a fostsabotatã ºi alungatã dela masa partenerilor.

Veºnic s-a spus cãhuila din Valea Jiuluieste scumpã ºi insufi-cientã, dar acum, dupãani de zile, ADEVÃRULiasã la ivealã. Cãrbuneleprodus a fost mereusuficient ºi mult maiieftin decât cel dinimport.

În doi ani de zile,Termocentrala Mintia afãcut importuri de sutede mii de tone de cãrbune, încãlcândFLAGRANT legislaþia ºiprevederile consiliuluide administraþie. Altãdatã, conducãtorii ter-mocentralei s-au folositde legislaþie pentru aface jocurile murdare,dar nu de praful cãr-bunelui, ci de interesulpropriului buzunar. Îndoi ani importurile decãrbune cu firme dinstrãinãtate care, culmea, au acþionariromâni, au prejudiciatbugetul societãþii cuZECI DE MILIOANEDE EURO.

“La mijlocul anului2011, Hardington LLCtrimite ElectrocentraleDeva o ofertã pentruvânzarea de cãrbune.Un an mai târziu,Hardington dispare dinecuaþie, dar apar altefirme Ungaria. GR-Carbon Kft, Energo-RuKft, Psycholucia Kft ºiTrain Hungary Kft. Eleduceau mai departecontractele de dinainteiar valoarea însumatã alor a fost exact de 6,7milioane de euro. Primatranzacþie a fost cea cuPsycholucia Kft. Firmãdin Ungaria, înregistratãca SRL non-profit,urma sã livreze cãrbune,pentru 1,7 milioaneeuro plus TVA. Obiectulde activitate al acestuiSRL era consilierea psihologicã pentru angajaþii companiilor ºiorganizarea train-ingurilor pentru sexolo-gi! Conform informaþiilor deþinute, la29.11.2012 s-a încheiatcontractul de vânzare-

cumpãrare cãrbuneenergetic pentru livrãrieºalonate cu data sem-nãrii contractului, pânãla 31 martie 2013. La4.12.2012, prinHotãrârea CA a CEHnr. 27/04.12.2012 seia la cunoºtinþã ºiimplicit se aprobãîncheierea contractuluinr. C 210/29.11.2012cu Psychologia KFTBudapesta Ungaria. Lasolicitarea experesãPsychologia KFTBudapesta Ungaria,înregistratã sub nr.3569/18.12.2012 deextindere a termenuluide livrare, se încheieactul adiþional nr. 1, laContractul de vânzare-cumpãrare cãrbuneenergetic nr. C210/29.11.2012, princare se extinde duratade valabilitate a contrac-tului pânã la data de31.07.2013, fãrã a sepercepe penalizãri, pen-tru neîndeplinireaclauzelor contractualede cãtre furnizor ºi fãrão analizã prealabilã astocului de cãrbune aflatîn curtea termocentraleiMintia ºi a graficelor de livrare cãrbune energetic a CNH. Maiexact, furnizorii puteausã nu mai trimitã niciungram de cãrbune pentrucã n-ar fi fost penalizaþi.Aceste aspecte suntanchetate în prezent deProcurorii Anti-corupþie”, mai aratãraportul Casei deInsolvenþã GMCCraiova.

Administratorul judi-ciar al CEH a identificatºi alte contracte care aufost pãguboase pentrusocietate.

CCM-ul pãgubosNici contractul

colectiv de muncã de la nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoaranu a fost unul avanta-jos, subliniazã oficialiiCasei de InsolvenþãGMC Craiova.

“În ceea ce priveºtecheltuielile cu persona-lul putem constata cãacestea s-au majorat la

nivelul anului 2014,corespunzãtor uneicreºteri a numarululuimediu de salariaþi de la4037 persoane la fineleanului 2013 la 6.672persoane la finele anu-lui 2014. La sfârºitulanului 2015, numãrulmediu de salariaþi s-adiminuat, situaþie care adeterminat ºi scãdereacosturilor cu personalul.Totuºi, trebuie sã avemîn vedere faptul cã pen-tru în anii 2013-2014,pentru personalul caretrebuia sã beneficiezede diferite facilitaþi acordate prin CCM,societatea a constituitprovizioane care audiminuat rezultateleexerciþiilor. De aseme-nea, în urma negocieriicontractului colectiv demunca intrat în vigoarela data de 01.08.2014s-au cumulat drepturilecuprinse în contractulcolectiv de muncã pentru activitateaenergeticã ºi activitateaminierã, acordându-seaceleaºi drepturi pentrutoþi salariaþii. Impactul afost acela de depãºire abugetului de venituri ºicheltuieli programat lanivelul anului 2014 cucca 11,15%. La nivelulanului 2014 acestea aureprezentat cca 36,08%din totalul cheltuielilorcu personalul, ceea cereprezintã în termeninominali suma de148.278 mii lei. Acelaºitrend de depãºire alnivelului programat alcheltuielilor cu salariiles-a înregistrat ºi lanivelul anului 2015,respectiv cu cca 10,9%.În aceste condiþii sporu-lui ºi indemnizaþiileacordate persoanluluiau fost de 121.282 miilei, reprezentând 45%din cheltuielile cu salariile”, se mai aratãîn raport.

Acesta este motivulpentru care contractulcolectiv de muncã de laCEH a fost denunþat,urmând a fi renegociatun altul care sã seîncadreze în veniturilesocietãþii.

Viitorul sumbruComplexul Energetic

Hunedoara poate intraoricând în faliment, iarsingura soluþie estecompensarea datoriilorcãtre buget chiar cuactivele societãþii. Statular urma sã renunþe la1,2 miliarde de lei, iarminele de cãrbune arurma sã fie trecute penoua societate.

“În acest context,urmare ºi a analizei luniiianuarie 2016, întrucâtîn perioada urmãtoarenu exista premize pen-tru creºterea veniturilorla un nivel care sãpoatã susþine actualastructura organizatoricã,pe lângã celelaltemãsuri de reducere acosturilor, CEH-S.A.trebuie sã implementezeun amplu program derestructurare ºi reorga-nizare care presupunereorganizarea activitãþiisocietãþii prin elabo-rarea ºi aplicarea unornorme de structuraunitare pentru activi-tatea de energie ºiactivitatea de minerit,care va avea ca efectredimensionareanumãrului de posturiastfel încât sã se asigurefuncþionarea în condiþiioptime ºi de siguranþã”,aratã raportul.

Nu este exclusã nicivalorificarea unor activeale societãþii.

“Concret, un Plan deReorganizare poate sãprevadã compensareadatoriilor cãtre statulroman prin MinisterulFinanþelor Publice prinpreluarea în contulcrenþei a exploatãrilorminiere, în cuantumulrezultat în urma unui

raport de evaluare,exploatãri ce se potconstitui apoi ca o societate de închidere aminelor beneficiind deajutor de stat, cel puþinpânã în 2018, apro-barea de cãtre creditoria finalizãrii investiþiilorde mediu laTermocentrala de laParoºeni, a cãrei valoare de piaþã arcreºte astfel ºi care arputea fi valorificata încadrul Planului deReorganizare.Bineînþeles, toate aces-tea s-ar putea realizanumai dacã CEH varezista ºi nu va intra înfaliment direct înperioada de observaþie,fãrã a mai ajunge laimplementarea unuiPlan de Reorganizare.Iar aceasta se poateface doar printr-orestructurare masivã atuturor comparti-mentelor societãþii, prinreducerea la strictulnecesar a tuturor cheltuielilor, atât a celormateriale cât mai ales acelor cu munca vie,acestea din urmã atâtprin eliminarea dinorganigrame a tuturorposturilor inutile ºi carenu au legãturã cu producþia cât ºi prinajustarea drasticã asalariilor”, este con-cluzia administratoruluijudiciar al CEH.

În cei trei ani defuncþionare, ComplexulEnergetic Hunedoara ascris manualul de prãduire a societãþii fãrãca cineva sã întrerupãaceastã activitate ilegalãºi imoralã. Acum,ponoasele le tragmuncitorii.

Monika BACIU Monika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului, Luni 21 Martie 2016 Actualitate 5

Raportul insolvenþei încoloneazã conducerile CEH la DNA"Au dispus, în interes personal, continuarea unei activitãþi care ducea,

în mod vãdit, persoana juridicã la încetarea de plãþi". Este vorba demembrii consiliului de administraþie al Complexului EnergeticHunedoara care sunt acuzaþi cã au participat voluntar ºi conºtient ladistrugerea societãþii. Raportul administratorului judiciar aratã cunume ºi prenume care sunt principalii vinovaþi pentru situaþia în carese aflã Complexul Energetic Hunedoara în momentul de faþã.

A u stat o sãptãmânã în

Petroºani, au vizitattot ce a fost de vizitat,dar de departe cel maiimportant au învãþatfoarte multe lucruridespre stilul deînvãþãmânt, dar ºi dinmodul nostru de viaþã.

Vorbim desprepolonezii, englezii,italienii, estonienii, turciisi spaniolii care sãp-tãmâna trecutã au venitîn Valea Jiului în schimbde experienþã, prin programul Erasmus+.

”Sãptãmâna petre-cutã alãturi de partene-rii noºtri strãini din pro-

gramul Erasmus+, adovedit încã o datã cãacest proiect este unulinedit. Au fost niºte ziledin care atât noi cât ºiei am avut de învãþatfoarte multe lucruri.Alãturi de colegii mei,dar ºi de elevi le-amîmpartãºit tot ce amavut noi mai bun ºi, dinfericire, acum pleacãacasã cu un bagaj decunoºtinþe mai mare”,

a spus NicoletaDemeter, directorulªcolii Generale”I.G.Duca” Petroºani

În toatã acestã sãptãmânã au avut locfel de fel de activitãþieducative la care auparticipat elevii ºi pro-fesorii deopotrivã, dintoate þãrilor partenere.Iar dacã pe tot parcursulºederii în Petroºani,strãinii au avut parte deconcursuri si jocuri, la plecare, gazdele, profesorii si elevii de laªcoala Generalã”I.G.Duca”, au organi-zat oaspeþilor un spec-tacol tradiþional româ-nesc în aulaUniversitãþii din

Petroºani. Îmbrãcaþi înport naþional românesc,elevii au dansat dar ºiau cântat cântece populare, spre surprinderea musafirilor,care au plecat acasã cuo amintire plãcutã.

”A fost o mareocazie pentru noi cã amajung în Valea Jiului, ºisuntem norocoºi cã amavut oportunitatea de avã cunoaºte stilul deviaþã, dar ºi acestã zonãminutatã a Petroºaniu-lui. Fiecare zi a avut omulþime de lucruri ºimomente interesante,iar profesorii ªcoliiGenerale ”I.G.Duca”,au lucrat foarte mult,motiv pentru care îi

apreciem. Per ansamblua fost o experienþãsplendidã ºi aºtept sãrevin din nou înRomânia” a spusYvonne Lickerisl profesoarã în Anglia.

Delegaþiile ºcolare

din cele 6 þãri au ajuns în România prinprogramul Erasmus+,program ce are dreptscop implicarea îndiferite activitãþii atuturor elevilor.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului, Luni, 21 Martie 20166 Actualitate

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã& vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

Minerii de la minaLupeni au fost primii care aurefuzat sã intre în subteran la schimbul II ºi au venit în curtea Complexului EnergeticHunedoara ca sã protesteze.De vinã, spun ei, sunt adminis-tratorii acestui colos industrialcare au denunþat vineridimineaþã contractul colectivde muncã al minerilor ºi acum ortacii spun cã pierdgratuitãþile ºi chiar ºi ajutorulde înnmormântare.

Vestea cã prevederile con-tractului colectiv de muncã aufost denunþate i-a scos din ºutpe minerii de la schimbul II dela Lupeni, ei fiind primii carevineri la prânz au ajuns în faþaComplexului EnergeticHunedoara.

„S-a denunþat azi dimineaþã(n.r. vineri) Contractul Colectivde Muncã ºi am pierdut multedrepturi ce le-am avut acolo ºinu suntem de acord cã numainoi sã plãtim pentru orice. Totce s-a tras de când am intrat îninsolvenþã, numai pe noi acãzut. Nu suntem de acord!Avem ºi lipsuri în minã, daracum am pierdut chiar tot ceaveam ºi nu suntem deacord”, a susþinut unul dintreprotestatarii de vineri.

De altfel, ºi liderii de sindicat recunosc ce au pierdutminerii ºi spun cã atacã deciziaadministraþiei. „Cele maiimportante sunt ajutoarelesociale, ajutoarele de deces,pentru situaþii grave de îmbol-

nãvire ale salariaþilor care leputeau primi, doar pentru cãaveau contract colectiv demuncã. E vorba ºi de adaosu-rile salariale pentru sãrbãtori,pentru ziua meseriei (n.r ziuaminerului ºi energeticienului),de ajutorul pentru energiaelectricã ºi termicã, tichetele,masã caldã, transportul la ºi dela locul de muncã, toate suntdrepturi pierdute”, a adãugat ºiPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele CEH.

Administraþia CEH, a remisun comunicat de presã, vineridimineaþã, în care a precizatcã „relaþia angajat - angajatorva fi reglementatã în conformi-tate cu prevederile contractelorindividuale de muncã, benefici-ile ºi sporurile stipulate expres(valoric ºi procentual) în cadrulacestora nefiind afectate.Mãsura denunþãrii ContractuluiColectiv de Muncã se impuneavând în vedere intenþia de

reorganizare a societãþii mani-festatã de cãtre administratoruljudiciar, Casa de InsolvenþãGMC, ºi din cauza faptului cãmãsurile aplicate pânã înprezent nu sunt suficiente pentru realizarea uneieconomii la un nivel care sãpermitã, în continuare,susþinerea activitãþii. Totodatã,Societatea ComplexulEnergetic Hunedoara vademara negocierea unui noucontract de muncã, în cel maiscurt timp.”.

Sindicaliºþii, însã, nu excludca ºi alþi mineri sã refuze sãintre în ºut ºi sã ajungã chiarîn curtea CEH.

Minerii pierd, potrivit CEHmai multe sporuri, dar rãmâncu altele.

Drepturile acordate con-form Contractului Individual deMuncã care nu sunt afectatede denunþarea ContractuluiColectiv de Muncã ºi care con-

stau în toate sporurile ºi indem-nizaþiile pe care le primescangajaþii sunt urmãtoarele:

– salariul de bazã lunar brut– spor pentru vechimea în

muncã– spor pentru fidelitate– spor de periculozitate– spor de front– spor de ºef echipã,

brigadã, schimb– spor pentru radiaþii– spor pentru condiþii

nocive ºi periculoase– spor pentru mobilitate– spor pentru confidenþialitate– spor pentru condiþii

deosebite– spor pentru lucru în

timpul nopþii– spor pentru lucru efectuat

în zilele de sâmbãtã, duminicãºi în zilele de sãrbãtori legale

– spor pentru orele lucratesuplimentar faþã de norma lunii

– zilele de concediu negociate în CIM

– alte drepturi prevãzute de lege (indemnizaþia de concediu, indemnizaþia pentruconcedii medicale, zile liberepentru donarea de sânge conform legii, diurna conformlegii)

Drepturile care sunt afectate de denunþareaContractului Colectiv deMuncã sunt urmãtoarele:

– Tichete de masã– Tichete cadou– Masã caldã pentru salaria-

þii care îºi desfãºoarã activita-tea în condiþii speciale demuncã în procent de 100%

– Zile destinate activitãþilorsindicale

– Adaos pentru sãrbãtorireaZilei meseriei

– Adaos pentru sãrbãtorireaCrãciunului

– Adaos pentru Ziua Femeii(8 martie)

– Cota combustibil (energieelectricã ºi termicã)

– Cadouri pentru copiiiminori ai salariaþilor

– Ajutoare financiare:– Ajutoare pentru calamitãþi

naturale declarate deautoritãþile locale sau centrale,incendii sau explozii la locurilede domiciliu ale salariaþilor

– ajutor boli grave ºi incurabile, accidente de muncã- conform regulamentuluiaprobat de Comisia paritaraadministraþie sindicat

– Adaos pentru ziuasalariatului

– Prima jubiliarã– Transport gratuit la ºi de

la locul de muncã– Zile libere plãtite în cazul

unor evenimente familialedeosebite sau alte situaþii, pre-cum ºi cu ocazia zilei meseriei

De asemenea, se mai pierdunele drepturi acordate doar încazul concedierii:

– Plãþi compensatorii acor-date la concedierea pentrumotive care þin de persoanasalariatului

– Plãþi compensatorii acordate în cazul concedieriicolective.

În legãturã cu acestea, la Ministerul Energiei a fostdepusã o solicitare privindincluderea ComplexuluiEnergetic Hunedoara pe listasocietãþilor ai cãror angajaþibeneficiazã de mãsuri de protecþie socialã în caz dedisponibilizãri colective, potrivitOrdonanþei de Urgenþã aGuvernului nr. 36/2013, cumodificãrile ºi completãrileulterioare.

Tot ca o consecinþã adenunþãrii contractului colectivde muncã, pe perioada în care acesta nu e în vigoare,nu se mai aplica formele desalarizare prin acordul direct ºi indirect.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

VALEA JIULUI ÎN DERIVÃ

Minerii au rãmas fãrã CCMN u mai au gratuitãþi, iar sporurile le-au fost eliminate rând pe rând de administratorul

care a preluat Complexul Energetic Hunedoara. Minerii din Valea Jiului stau pe unbutoi de publere, care aproape cã a explodat vineri la prânz, când, timp de mai multe ore,pânã la lãsarea serii, ortacii de la Lupeni au venit sã protesteze în curtea administraþiei.

Vor reveni la noi în þarã cu prima ocazie, pentru cã le-a plãcut

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Martie 2016 Actualitate 7

Nimeni nu îi întrecela mãiestrie, nimeni nule ia clasamentul, care,la cei trecuþi de 60 deani este fãcut la mareaprecizie, iar veteraniiau venit din nou ºisâmbãta trecutã laStraja la întrecerea cei-a adunat de decenii în

munte. Unii aveaudoar 7 ani când auurcat prima datã, iaracum, cel mai în vârstãconcurent are 86 deani ºi este din Vulcan.„Eu umblu aici la schide când aveam 7 ani.ªi acum am depãºit 85ºi sunt cel mai bãtrândintre toþi de aici. Cumsã nu vin aici? Amlucrat la minã, dar

acum sunt bine, sãnãtos ºi la 80+, cumm-au încadrat ei nu egreu de loc. Pe cuvânt!Îmi trebuie doar schiuribune, echipament bun,cã am de unde sã îl iauacum ºi cearã, este totce îmi trebuie. Nu mãintereseazã cu câþi mã

lupt! Eu ºtiu cã trebuiesã merg în concurs ºigata! ªi vreau doar sãscot un timp foartebun. Când aveam 7 ani aveam numaidoage, furate din gardul momârlanilor,acum am schiuri buneºi sãnãtate!”, spune celmai vârstnic concurent,domnul Iosif Racolþea,veteranul care a þinut

sã ne menþioneze cã sesimte la 86 de ani maibine ca în tinereþe.

La întrecere, însã, s-au înscris oameni aimunþilor, obiºnuiþi cuzãpada, cunoscuþi detoatã lumea, unii dintreei salvamontiºti custate vechi, cum esteDumitru Bârlida, orineîntrecutul KariLauran, care sâmbãtãa îmbrãcat un tricouinscripþionat cu „I loveStraja”, iar pe cap ºi-apus un fel de fes deMoº Crãciun, cã totare el plete dalbe ºibarba ca a personajuluicare aduce daruri. Karivine din Parâng ºi estemâhnit cã acolo nuprea mai vin turiºtii,dar toatã lumea îlrecunoaºte drept sufletul petrecerilor.

„Am 50 ºi ceva deani de când schiez ºiîmi pare rãu cã înParâng, aºa cum spuneºi Mitu Bârlida, nuprea avem turiºti. Vinaici la Straja cu maredrag, cã schiul nu estedeloc periculos. Pemine mã ajutã mult

miºcarea ºi întâlnireacu prietenii de aici deo viaþã. Încet-încet maidispare câte unul ºi nepare rãu, dar sigur vomschia toþi pe o altãplanetã unde poate ezãpada mai multã ºi dealtã culoare”, ne spuneKari Lauran, râzând deironia sorþii care îiîmpuþineazã an de anpe prietenii cu carevenea la schi dintinereþe.

La start s-au aliniatºi femei, iar la cei 65de ani Zina Gutunoiuvine din zona Alba Iulia,din Cugir ºi spune cãiubeºte oamenii de aiciºi nu ar lipsi niciodatã laCupa Veteranilor.

„Vin în fiecare an ºiîmi place, cã iubescStraja. Toþi prieteniimei mã cheamnã ºi pealte pârtii din þarã, dareu aici m-am învãþat.Vin de ani de zile laCupa Veteranilor ºi îmiplac oamenii de aici cãsunt primitori. Mãaliniez cu trupa dinCluj ºi azi concurez la60 - 65 de ani”, spune

doamna Zina, echipatãcu cascã ºi costum deschi de competiþie.

La Straja a nins ºipe timpul competiþiilor,pentru cã au fost 3.Prima a fost schiul defond, apoi schiul deturã ºi, la final, a fostdistracþia pe doage, un soi de concurs carele-a amintit de schiurilerupte din gardulmomârlanilor, cu carecoborau în copilãrie,spre ºcoalã.

Înainte de start,însã, unul dintre ceicare acum are o pro-tezã la picior, dupã cei-a fost amputat, darcare este promotorulacestei competiþii, ne-apovestit cã a venitmãcar sã facãprezenþa, pentru cã,deºi a încercat puþin sã îºi punã schiurile ºiclãparii, a renunþat cu regret.

Emil Pãrãu este celcare îi adunã an de anºi îi cazeazã în Straja înultimii ani. A fost acumediþia cu numãrul 45,dar serile de carnaval,cu muzicã veche ºiamintiri depãnate laºemineu sunt tot ceconteazã dupã ce veteranii îºi dau jos clãparii. „Dupã cum aþivãzut avem peste 150

de concurenþi în Strajaºi ne-a ajutat ºiDumnezeu, pentru cãa fost frig, pârtiile suntfoarte bune. Petrecerilese þin lanþ, vineri searaabia s-au încãlzit lapetrecere, cã a trebuitfiecare sã doarmã pentru a fi în formã laîntrecerea de sâmbãtã,dar sâmbãtã seara afost petrecerea adevãratã, cu costume,voie bunã, carnaval ºitot felul de concursuriinventate de ei, spreamuzamentul tuturor.Sper sã reziste pânãdimineaþã, cã au participat la schi fond,schi alpin ºi apoi pedoage, aºa cã suntfoarte obosiþi”, a spus Emil Pãrãu, organizatorul competiþiei din Straja.

În Straja este zãpadãºi organizatorii spun cãstratul este chiar maimare decât în ianuarie.Pe pârtia Mutu, aceastamãsoarã peste 40 decm, iar concursul s-aþinut pe ninsoare, pePârtia Lupului, undezãpada este ºi mai mare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

A fostolimpiadaºahiºtilorZ eci de tineri, cei mai

buni din zona noastrãdintre pasionaþii de ºah s-au adunat vineri la prânzla Colegiul Naþional MihaiEminescu din Petroºani. A fost etapa judeþeanã aolimpiadei de ºah, care vadesemna câºtigãtorii cemerg la faza naþionalã.

Cu emoþii ºi gata sã înfruntefiecare obstacol din calea calului sau a turei, ºahiºtii dinjudeþul Hunedoara s-au aliniat

pentru start. Sunt cei maibuni, dintre ºahiºtii judeþuluinostru, iar aceastã etapã îi vapropulsa în elita naþionalã.„Avem etapa pe Valea Jiului laliceu, de unde vin doi bãieþi ºidouã fete, câºtigãtorii etapeipe Valea Jiului. Mai avem dela Deva, Hunedoara, Simeriaºi Cãlan, fiecare cu cei care

s-au calificat”, a declaratCristian Tomele, profesororganizator al competiþieiolimpice ºcolare.

Copiii învaþã ºah acasã saula cluburile elevilor, pentru cã,deºi a fost introdus ca materieîn ºcoalã, acest sport încã nuare ore dedicate în programã.Dar asta nu înseamnã cã nusunt ºi copii foarte talentaþi.

„Nu se fac cursuri opþionale.Este un program la care participãm cu ºahul în ºcoalã,avem adeverinþe, dar este unproiect pe termen lung ºi abiase implementeazã. Majoritateafac ºah la Clubul ªcolar sau laºcoalã, ori acasã cu pãrinþii.Noi le organizãm etapelejudeþene ºi cei mai buni se calificã la etapele naþionale”

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Distracþie fãrã vârstã ºi întrecere la schi în StrajaD e jumãtate de secol, Cupa Veteranilor, este cel mai aºteptat

concurs din Straja. Este întrecerea la care se înscriu concurenþi cu o jumãtate de an înainte, acesta fiind cel mai vechiconcurs, care presupune ºi schiul de turã, modalitate de concurscare piere odatã cu cei care o mai practicã. Dar veteranii nu suntdoar buni schiori, ci ºi oameni plini de viaþã, care au petrecut cumuzica anilor 70, au dansat ºi au organizat concursuri care austârnit hazul douã seri la rând în Straja. Staþiunea a rãsunat devocile lor, a unor oameni care vin aici de o jumãtate de secol,mereu ca îºi depene împreunã amintirile.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Martie 20168 Sport

La infinit acestscandal cu ArenaNaþionalã, blazonulmaterial al sportuluiromânesc. Milioane deeuro aruncaþi pe apasâmbetei, nimeni nu

ºtie exact ce vormiticii sã facã acolo.Încet dar sigur, aufãcut-o praf ºi pulbere,la figurat. Desigur, eava mai funcþiona, dardupã ce au dat cu

mucii în fasole, greucu cârnãciorii oricostiþa... Sigur, asta arfi aºa, telegrafic,despre cea mainaþionalã arenã,acum, cu doar trei aniºi jumãtate înaintea luiEuro 2020.

Da` nici pe la noi,cu Arena noastrã,lucrurile nu stau pe

roze. Hardughia defier din Lunca Jiului ºi-a pierdut strãlucirea dealtãdatã, ba unii spunchiar cã prezintãserioase fisuri, pe icipe colo, prin pãrþileesenþiale. Stadionul celfãlos, pe care Jiul aprins destui ani înDivizia „A” scârþâiedin toate încheieturile,

arãtând maidegrabã precum unloc destinat parcãactualului eºalon încare zburdãm. Autot fost unii ºi alþiisã-l þinã sub pro-tecþie, dar deocam-datã totul este lafazã de poveºti.Poate chiar deadormit copiii.

Henþ cu mâna ARENA LOR ªI ARENA NOASTRÃ

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Atunci echipa masculinã ªtiinþaPetroºani a câºtigatjocul de baraj pentruDivizia „B” cu RapidOradea, promovând ºieºalonul doi. Din acelmoment, handbalul aînceput sã facã o concurenþã serioasãfotbalului. Un meci deneuitat a fost exactacum 50 de ani, în1966, un joc de mareluptã cu echipabucureºteanã Rapidcare a învins cu greuîn final cu 16-15.Meciul s-a disputat pe terenul de zgurã din incinta vechiuluistadion „Jiul”, cam înactuala zonã a Parcului„Carol Schreter”,ªtiinþa evoluând cuMãrculescu, Anghel,Ignãtescu, Cosma,Cioarã, Sãlãgean ºiBraºoveanu.

ªtiinþa Petroºani va rezista la acest nivel pânã în ediþia1969-1970 când varetrograda dupã un joc dramatic, 20-25 laChimia TurnuMãgurele.

Dupã un sezon încampionatul judeþean,ªtiinþa Petroºani

revine în Divizia „B”începând cu sezonul1971-1972 (victorie labaraj, 18-17 cuTractorul Braºov), cuantrenorul IeronimCeacu ºi o echipã cuLoy, Bocãnici, Lupu,Orbulescu, Szemeº,Maister, Gliga,Popovici, Rovinaru sauFloca.

Echipa dinPetroºani devine unaputernicã, reuºind unexcelent sezon1973-1974 pe locul 2 înDivizia „B”, Seria a 2-a, la lotul de mai sus adãugându-seMarincan, Voicescu,Bercea, Bora, Mastici,Fleþan, Sebestyen,Fancsaly, Mazilu sauTeodorescu. ªtiinþaPetroºani devenise oechipã puternicã lanivelul Diviziei „B”,

fãcând cinste sportuluiuniversitar, alãturi debaschet ºi fotbal. Aufost meciuri de neuitat,precum acela cuMetalul Copºa Micã(13-7), disputat pe oploaie torenþialã, darextrem de spectaculos.A fost poate cel maibun an al handbaluluimasculin petroºenean,ºtiinþa fiind învinsã înretur doar de CSMReºiþa ºi NitramoniaFãgãraº.

ªtiinþa Petroºani aavut aceastã

perioadã de glo-rie în anii `60-`70 aiveacului trecut. Vremede 36 de ani, pânã în

1997, cu suiºuri ºicoborâºuri, ªtiinþaPetroºani a oferit spec-tacole de bunã calitatela nivelul Diviziei „B” ahandbalului românesc.Din pãcate, ca atâteaalte performanþesportive din ValeaJiului, ºi handbalulmasculin a dispãrut.

Performanþelehandbalistice de laªtiinþa Petroºani vormai rãmâne de-acumdoar în retrospectivelescrise ale istoriei.

C ântecullebedei...

...handbalului mas-culin a fost în sezonul1996-1997, Divizia„B”, Seria D, când s-amai încercat cu UtilajulPetroºani, cu o echipãîn care au evoluatNyulas, Petrache,Csiki, Gavrilã, Fodor,Drãgan, Oþelea, A.Cazan, Gicã Enea,Szain, Burchioiu sauCr. Cazan, dar ea nu a mai putut face faþãrigorilor divizieisecunde, cu echipeputernice în serie, precum „Poli”Timiºoara, C.S.M.Reºiþa, Univ. Timiºoarasau CILDRO DrobetaTr. Severin.

Aici s-a oprit timpul.Era în 1997.

Acum 55 de ani (1961) handbalulperforma cu ªtiinþa Petroºani

A tunci când România câºtiga un prim titlu mondial la masculin, în anul 1961, pasiunea pentru acest sport a „electrocutat” studenþimea

din „Dealul Institutului”, care a pus bazele unei echipe de handbal, pe datade 29 aprilie 1961 Petroºaniul fiind gazda campionatelor de calificare, masculin ºi feminin, pentru Diviziile „A” ºi „B”.