CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 105 Vineri, 13 aprilie 2012 Naºter ea Drumului Crucii, Lupeni-Straja Între minuni, semne divine ºi fapte reale I mpresionanta poveste care a dat naºtere Drumului Crucii de la Lupeni-Straja, a fost pusã pe muzicã de cântãreaþa ºi compozitoarea Ileana Berki, din Vulcan. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 6-7 6-7 Sporul de dispozitiv de la Petroºani se judecã la Alba F uncþionarii publici de la Petroºani ar putea sã se aleagã cu salarii mult diminuate în urma unui raport al Curþii de Conturi Hunedoara, contestat în instanþã de municipalitate. >>> P >>> PAGINA AGINA A 9-A 9-A Copiii cu dizabilitãþi, au vopsit ouã în familie C opiii de la Casa Policino s-au obiºnuit deja cu vizitele primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care nu o datã le-a pregãtit masa. În Joia Mare, însã, primarul, însoþit de soþia sa Monica Iacob Ridzi, au venit sã dea o mânã de ajutor. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Drumul Crucii în Valea Jiului S ute de credincioºi sunt aºteptaþi astãzi, în Vinerea Mare, la “Drumul Crucii”, un pelerinaj ortodox ce are loc între Lupeni ºi Schitul Straja. Pe un traseu de 10 kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 metri altitudine, credincioºii însoþesc o cruce din lemn masiv, care cântareºte peste 100 de kilograme ºi mãsoarã 4,4 metri lungime ºi 2,2 metri lãþime. PAGINA A 3-A

description

CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Transcript of CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Page 1: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 105

Vineri, 13 aprilie 2012

Naºterea DrumuluiCrucii, Lupeni-Straja

Între minuni,semne divineºi fapte realeI mpresionanta poveste

care a dat naºtereDrumului Crucii de laLupeni-Straja, a fost pusã pemuzicã de cântãreaþa ºi compozitoarea Ileana Berki,din Vulcan.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Sporul dedispozitiv dela Petroºanise judecã la

AlbaF uncþionarii publici de la

Petroºani ar putea sãse aleagã cu salarii multdiminuate în urma unuiraport al Curþii de ConturiHunedoara, contestat îninstanþã de municipalitate.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 9-A9-A

Copiii cudizabilitãþi,au vopsit

ouã în familie

C opiii de la CasaPolicino s-au obiºnuit

deja cu vizitele primaruluiTiberiu Iacob Ridzi, care nuo datã le-a pregãtit masa. ÎnJoia Mare, însã, primarul,însoþit de soþia sa MonicaIacob Ridzi, au venit sã deao mânã de ajutor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

DDrruummuull CCrruucciiiiîînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

S ute de credincioºi sunt aºteptaþi astãzi,în Vinerea Mare, la “Drumul Crucii”, un

pelerinaj ortodox ce are loc între Lupeni ºiSchitul Straja. Pe un traseu de 10 kilometriîntre Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 metri altitudine, credincioºiiînsoþesc o cruce din lemn masiv, carecântareºte peste 100 de kilograme ºi mãsoarã4,4 metri lungime ºi 2,2 metri lãþime.

PAGINA A 3-A

Page 2: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Rocky Balboa 22:15 Soldaþi de rezervã 0:15 Desire (r)0:45 Culoarea fericirii (r) 1:45 Soldaþi de rezervã (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Chef cu Nae ºi Vasile 22:20 Iuda 0:15 Povestea unui inel

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Iisus din Nazareth (r) 11:00 Crimele din Midsomer 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Apropo TV 14:45 Dragoste în stilShakespearian 17:00 Iisus din Nazareth 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent - Adoua semifinalã0:00 America

9:30 Focus Monden (r)10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Inelul buclucaº 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Personal ºi confidenþial 22:30 Cum sã jefuieºti o bancã 0:30 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Predanii 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) -Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) -Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Zestrea românilor 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Parlamentul României 16:50 Paul VI, un papã înmijlocul furtunii - Ultimulepisod 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus21:10 O datã-n viaþã23:40 Biutiful

M ã numesc Puiu –Drãghicescu

Andreea, am 23 de ani,locuiesc în Petroºani, suntstudentã în anul III laUniversitatea de Medicinãºi Farmacie din Timiºoara.

În august 2010 am fost diagnos-ticatã cu o formã de cancer limfa-tic: limfom Hodgkin cu sclerozã

nodularã stadiul III A. S-a intervenitchirurgical în vederea stabiliriidiagnosticului, practicându-se mini-toracotomie spaþiul IV intercostal,evacuarea pleureziei, biopsiei ºievacuarea lichidului pericardic.

Tratamentul iniþial a fost dechimioterapie. L-am efectuat laclinica de Hematologie a SpitaluluiMunicipal din Timiºoara.

PET/CT-ul efectuat în Oradea,în data de 13. 12. 2010, la 3 luni

de la terminareatratamentului dechimioterapie aarãtat cã nu s-aobþinut decât oremisie dimen-sionalã a tumoriidin mediastin.

A urmat trata-mentul deradioterapie con-stând din 34 deºedinþe fiind efec-tuat la clinicaStrahlentzentrum

din Hamburg, în perioada 18.04 –12. 05. 2011.

PET/CT-ul efectuat în29.02.2012 în Hamburg a indicatcã mai existã o tumorã activã decirca 1 cm poziþionatã în medi-astin.

Recomandarea medicilor dinGermania a fost pentru intervenþiechirurgicalã la Spitalul Asklepiosdin Hamburg, în vederea extirpãriitumorii. Intervenþia este progra-matã în luna iulie 2012.

Costurile intervenþiei chirurgicalese ridicã la aproximativ 10.000Euro. Pentru a fi ajutatã amdeschis urmãtorul cont unde sepoate contribui pentru salvareamea.

Cont curent RON este:RO58BTRL02201201568788XX

Pentru orice detalii vã stau ladispoziþie la nr. de telefon :

0745 0875120731 035339Sau adresa de e-mail :[email protected]ã mulþumesc din suflet pentru

înþelegere, pentru sprijinul materialºi pentru cã îmi sunteþi alãturi.

Numãr de teledonMesajul pe care îl transmiteþi

cãtre alþii este:Puteþi dona ºi apelând numãrul deteledon (obþinut cu sprijinulAsociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportulRomtelecom) pentru campania:“Ajutor copii“, în perioada 21martie 2012 – 20 iunie 20120900 900 190 , 8 euro/apel(numãr apelabil doar din reþeauaRomtelecom)

Linie de donaþii online pentruAndreea

Aceasta este:https://secure.mobilpay.ro/buy-product/1dydbt

APEL UMANITAR

Page 3: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 2012 Actualitate 3

S ute de credincioºisunt aºteptaþi

astãzi, în Vinerea Mare,la “Drumul Crucii”, unpelerinaj ortodox ce areloc între Lupeni ºiSchitul Straja.

Pe un traseu de 10 kilometriîntre Lupeni ºi schitul din

Vârful Straja situat la 1.440metri altitudine, credincioºiiînsoþesc o cruce din lemnmasiv, care cântareºte peste100 de kilograme ºi mãsoarã4,4 metri lungime ºi 2,2 metrilãþime.

Pe cruce sunt sculptateimagini cu cele 14 popasuricare se fac în drumul pânã laschit, o bucata din lemnul sfânt

din Crucea pe care a fostrãstignit Mântuitorul, adusa depe muntele Athos, precum simoasele mai multor sfinti.Fiecare dintre opriri are loc îndreptul unei troiþe de piatrã.

Iniþiatorul pelerinajului, EmilPãrãu, spune cã prin acestpelerinaj se încearcã sã serememoreze suferinþa la care afost supus Mântuitorul pentruiertarea pãcatelor omenirii.

„O singurã datã în an credincioºii se pot închina lacele 14 moaºte de sfinþi caresunt încastrate pe cruce, iarprin acest drum încercãm sãrememorãm suferinþa la care afost supus Mântuitorul pentruiertarea pãcatelor noastre”,declarã Emil Pãrãu, iniþiatorulpelerinajului. Crucea este pãzitã de bãrbaþiîmbrãcaþi în straie de românipentru a fi reprezentat cât mai

bine fragmentul rãstignirii dinBiblie. „Am dorit sã reprezen-tãm scena biblicã, iar în specialcopiii sã înþeleagã ce s-aîntâmplat atunci”, explicã EmilPãrãu, iniþiatorul pelerinajului.

Crucea va rãmâne la SchitulStraja pânã la Paºtele de anulviitor. Atunci, va fi coborâtãpentru a fi sfinþitã într-o bise-ricã din Lupeni, dupã carecredincioºii o vor purta din noupe Drumul Crucii.

C redinþã ºi istorie

„Drumul Crucii” a fost iniþiatde Emil Pãrãu, un om de afa-ceri din oraºul Lupeni, în anul2000, dupã ce a finalizat con-strucþia schitului din masivulStraja. „În anul 1996 în Strajala cabana Montana chiar deSfinþii Constantin ºi Elena au

ieºit niºte semne Dumnezeieºti.Dintr-odatã în interiorul unuibec s-a întipãrit o cruce. La uninterval de douã sãptãmâni îninteriorul unui alt bec a apãrutîncã o cruce.

Un cãlugãr mi-a spus cã înacele locuri sunt oameni careau murit în primul rãzboi mon-dial ºi nu sunt îngropaþicreºtineºte” , povesteºte Pãrãu.Atunci bãrbatul s-a gândit sãridice o cruce chiar în vârfulStraja ºi un schit, în memoriaeroilor neamului.

În Straja, în primul rãzboimondial, au murit peste 800de soldaþi, o parte dintreaceºtia fiind înmormântaþi încimitirul eroilor din Lupeni,chiar în locul de plecare al procesiunii.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Drumul Crucii în Valea Jiului

Page 4: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

R eprezentanþiiClubului Sportiv

Municipal Petroºani auobþinut, pentru primadatã, o medalie de aurla un CampionatNaþional de Karateadresat seniorilor.

Performanþa a fost obþinutãde sportiva Alina Tinca, la categoria – 68 kilograme. Lacompetiþia desfãºuratã, lasfârºitul sãptãmânii trecute, înapropierea Capitalei, munici-piul Petroºani a fost reprezen-tat de 5 sportivi, aceºtia maiobþinând ºi un bronz, prinkaratistul Ionuþ Ipate. „Estevorba despre o premierãdeosebitã pentru clubul nostru,

pentru municipiul Petroºanidar ºi pentru Valea Jiului.Pentru prima datã în istorie unkaratist de aici a reuºit sã se

impunã în faþa contracon-curenþilor din întreaga þarã ºisã obþinã o medalie de aur laun campionat al seniorilor. Din

acest punct de vedere sunt maimult decât mulþumit de rezul-tatul obþinut de cãtre Alina”, adeclarat Radu Polifronie, direc-

tor CSM Petroºani. În afaracelor douã medalii „naþionale”sportivii din Petroºani au maiobþinut câte un loc V la mas-culin, categoria – 60 kilo-grame, prin Daniel Berzescu,respectiv la echipe, din aceas-ta, pe lângã Ionuþ ºi Daniel,fãcând parte ºi NarcisPerdivarã ºi Nicolae Grigore.

Urmãtoarele competiþii lacare se vor prezenta ºi sportiviidin Petroºani sunt CupaSaishin, Cupa Masibo ºi CupaRomâniei. Acestea sunt pro-gramate pentru datele de 5mai, 26 mai ºi 9 iunie, locurilede desfãºurare ale celor treicompetiþii fiind RâmnicuVâlcea ºi Petroºani.

MirMircea cea NISTORNISTOR

ANUNÞ DE LICITAÞIEConsiliul Local al municipiului

Petroºani - Serviciul Public deAdministrare a Domeniului Public ºiPrivat cu sediul în Petroºani,str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon0254/541220, 0254/541221, fax0254/545903, cod fiscalRO16982459, adresa de [email protected]

organizeazã:-licitaþie publicã în vederea atribuirii

contractului de concesiune a terenului însuprafaþã de 365,0 mp, situat înmunicipiul Petroºani, str. Griviþa Roºie,în vederea amenajãrii unei parcãri;

-licitaþie publicã în vederea atribuiriicontractului de concesiune a terenului însuprafaþã de 30,0 mp, situat în municip-iul Petroºani, str. Aviatorilor, în vedereaconstruirii unui chioºc;

-licitaþie publicã în vederea atribuiriicontractului de concesiune a terenuluiîn suprafaþã de 7,20 mp., situat înmunicipiul Petroºani, str. Independenþei,în scopul suplimentãrii concesiuniiterenului aferent garajului.

Ofertele se depun pânã în ziua de03.05.2012, ora 9.00 ºi se vordeschide în ºedinþa publicã din data de03.05.2012, orele 11.00, 13.00respectiv 15.00, în sala de ºedinþe, lasediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediul instituþiei,biroul de registraturã, camera 5 sau 7.Relaþii, detalii cât ºi documentaþia deatribuire, se pot obþine de la ServiciulPublic de Administrare a DomeniuluiPublic ºi Privat din cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani, camera 45.

DIRECTOR EXECUTIVDIRECTOR EXECUTIV,,Lucian-Octavian Lucian-Octavian DRAGOMIRDRAGOMIRINSPECTOR S.PINSPECTOR S.P.A.D.P.A.D.P.P.P.,.,Mihaela Mihaela FILIPOIUFILIPOIU

ANUNÞ DENEGOCIERE DIRECTÃ

Consiliul Local al municipiuluiPetroºani - Serviciul Public deAdministrare a Domeniului Public ºiPrivat cu sediul în Petroºani,str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon0254/541220, 0254/541221, fax0254/545903, cod fiscalRO16982459, adresa de [email protected]

organizeazã:-negociere directã în vederea atribuirii

contractului de concesiune a terenului însuprafaþã de 24,0 mp, situat în municip-iul Petroºani, str. Independenþei, în scop-ul construirii unui garaj.

Ofertele se depun pânã în ziua de23.04.2012, ora 9.00 ºi se vordeschide în ºedinþa publicã din data de23.04.2012, ora 12.00, în sala deºedinþe, la sediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediul instituþiei,biroul de registraturã, camera 5 sau 7.Relaþii, detalii cât ºi documentaþia deatribuire, se pot obþine de la ServiciulPublic de Administrare a DomeniuluiPublic ºi Privat din cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani, camera 45.

DIRECTOR EXECUTIVDIRECTOR EXECUTIV, , Lucian-Octavian Lucian-Octavian DRAGOMIRDRAGOMIRINSPECTOR S.PINSPECTOR S.P.A.D.P.A.D.P.P.P.,.,Mihaela Mihaela FILIPOIUFILIPOIU

ANUNÞ DE LICITAÞIEConsiliul Local al municipiului

Petroºani - Serviciul Public deAdministrare a Domeniului Public ºiPrivat cu sediul în Petroºani,str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon0254/541220, 0254/541221, fax0254/545903, cod fiscalRO16982459, adresa de [email protected]

organizeazã:-licitaþie publicã cu strigare în vederea

vânzãrii imobilului situat în municipiulPetroºani, str. Voievodului, nr.12.

Ofertele se depun pânã în ziua de14.05.2012, ora 10.00 ºi se vordeschide în ºedinþa publicã din data de14.05.2012, ora 12.00, în sala deºedinþe, la sediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediul instituþiei,biroul de registraturã, camera 5 sau 7.Relaþii, detalii cât ºi documentaþia deatribuire, se pot obþine de la ServiciulPublic de Administrare a DomeniuluiPublic ºi Privat din cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani, camera 45.

DIRECTOR EXECUTIVDIRECTOR EXECUTIV,,Lucian-Octavian Lucian-Octavian DRAGOMIRDRAGOMIRINSPECTOR S.PINSPECTOR S.P.A.D.P.A.D.P.P.P.,.,Mihaela Mihaela FILIPOIUFILIPOIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 201244 Actualitate

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUIPETROªANI

SERVICIUL PUBLIC DE ADMINISTRARE ADOMENIULUI PUBLIC ªI PRIVAT

Aur, în premierã, la karate

IIooaann RRuuss

PPrreeººeeddiinntteellee PPSSDD PPeettrrooººaannii

Page 5: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 2012 Actualitate 5

VViicceepprreeººeeddiinntteellee CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann

C opiii de la CasaPolicino s-au

obiºnuit deja cu viziteleprimarului TiberiuIacob Ridzi, care nu odatã le-a pregãtit masa.În Joia Mare, însã, pri-marul, însoþit de soþiasa Monica Iacob Ridzi,au venit sã dea o mânãde ajutor.

Cei doi au fiert ouã, aupregãtit vopsele ºi, mai apoi auvopsit ouãle, iar asta i-a încân-tat pe toþi. Fiecare s-a alãturatunui grup de copii, cu care acolorat ouã, iar cei mici, care

au putut sã se descurce, aufost foarte încântaþi.

Pe de o parte, au vopsit ceicare au anumite dizabilitãþi, iaralãturi de ei au venit cei careprovin din familii dezorganizateºi care vin zilnic la acest cen-tru. Scopul final, însã, a fostsocializarea tuturor ºi bucuriacã pot fi utili acum de sãrbã-tori. „Vreau sã pictez câtevaouã cât mai frumos. O facpentru copiii cu dizabilitãþi,care nu pot sã se descurce ºiîmi face plãcere”, spune uncopil. „Eu am venit aici sã ajutºi dacã acasã nu fãceam astamereu, aici e frumos cã suntmulþi copii ºi e distractiv”,spune un alt copil.

Tiberiu Iacob Ridzi ne-adeclarat cã a venit cu toatãplãcerea la o astfel de acþiune,mai ales cã a stabilit, de-a lun-gul anilor, o anume relaþie cutoþi copii de aici. „Nu vin aicipentru prima datã. Eu le-ammai pregãtit masa acestor copiide multe ori. Mã implic în ast-fel de acþiuni pe care le vãd însprijinul celor care au nevoiede noi ºi nu pot decât sã mãbucur alãturi de ei”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarulmunicipiului Petroºani.

ªi Monica Iacob Ridzi a dato mânã de ajutor ºi, împreunãcu cei mici, a vopsit ouã, i-aajutat sã picteze ºi s-a bucuratalãturi de ei. „E atât de mare

bucuria în ochii copiilor,încâtne simþim foarte bine cu ei. EJoia Mare ºi ºtim cât sunt deîncântaþi copii, ca ºi al nostru,sã vadã cum se vopsesc ouãle,încât vrem sã împãrtãºim cu eiacest lucru. E o mare fericiresã fim cu ei ºi cred cã ºi ei simtla fel”, a declarat Monica IacobRidzi, deputat PDL.

Acþiunea, una simplã ºi careîi ajutã pe toþi copiii sã socia-lizeze, a fost un succes. Toþi auavut de câºtiga câte ceva ºifiecare va avea acasã un oupictat de el,aºa cum s-a pri-ceput. „Noi avem copii cu dizabilitãþi ºi copii sãnãtoºi, darcare provin din familii cu risc

de abandon ºi, împreunã facasta an de an.

Nu e mai mare bucurie, lanoi la ortodocºi, decât sãvopseºti, în Joia Mare, ouã alã-turi de copii. Pe noi ne ajutã ºie atât de uºor ºi de simplu sãaducem astfel bucuria în ochiituturor, încât credem cã totulva fi un succes”, a declaratFlorentina Presecan,directorexecutiv la Casa Pollicino dinPetroºani.

Tradiþionalele ouã de paºtivor fi servite la masa Pascalãde toþi copii, care, cu sigu-ranþã, se vor bucura fiecare decreaþia lui.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Copiii cu dizabilitãþi, au vopsit ouã în familie

Hoþ,la pont

U n tânãr dinUricani este

cercetat în libertate,dupã ce a furat unrucsac în care se flau2.000 de euro. Separe cã acesta aacþionat la pont,într-un bar.

Incidentul s-a petrecut încelãlat capãt al Vãii Jiului,la Petroºani, într-o noapte.

Tânãrul de 24 de ani, carelocuiºete în Uricani, aintrat în bar ºi, cândnimeni nu l-a vãzut, a dis-pãrut cu rucsacul cu bani ºicu geaca victimei.

“Poliþiºtii Biroului deInvestigaþii CriminalePetroºani efectueazãcercetãri în cauza privindun tânãr de 24 de ani, dinUricani, despre care au sta-bilit cã, în cursul nopþii de09/10.04.2012, a intratîntr-un bar din Petroºani,unde profitând de nea-tenþia a doi consumatori le-a sustras un rucsac în carese afla suma de 2000 euroºi o geacã din piele în

valoare de 500 lei, dupãcare a pãrãsit localul.Pãrþile vãtãmate au sesizatPoliþia MunicipiuluiPetroºani în dimineaþa zileide 10.04.2012, iar înurma complexului demãsuri întreprinse depoliþiºtii petroºãneni s-areuºit identificarea suspec-tului ºi recuperarea sumeide 1.850 de euro”, spuneBogdan Niþu,purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Tânãrul din Uricani afost pus sub învinuire pen-tru comiterea infracþiuniide furt calificat, fiind cerc-etat în stare de libertate.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Page 6: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 2012 Credintã 76 Credintã

COLÞUL LUI DENIS

I mpresionanta povestecare a dat naºtere

Drumului Crucii de laLupeni-Straja, a fost pusãpe muzicã de cântãreaþaºi compozitoarea IleanaBerki, din Vulcan. Piesa afãcut înconjurul lumii,ajungând ºi la FestivalulInternaþional de la SanRemo. La fel de impresio-nantã este ºi povesteapiesei muzicale…

Ileana Berki, din Vulcan,cunoscutã ca o interpretã, ocompozitoare ºi o textierã maiaparte, ne-a dãruit o piesã muzi-calã de mare voaloare care esteapreciatã în întreaga lume.”Drumul Crucii”, pe versurile ºimuzica Ilenei Berki, a strãbãtutcontinentele. Cu vocea sa curatã-cristal Ileana a impresionat pro-fund pentru cã melodia sebazeazã pe întâmplãri adevãrate,ce par ireale, ºocante, care auavut loc în Straja-Lupeni. Maiprecis, coincidenþe multiple,semne, fapte pe care preoþi,istorici ºi cercetãtori le-au luat înserios atunci când acestea au fostprezentate, cu dovezi, de cãtreEmil Ilie Pãrãu, din Lupeni, celcare a însufleþit Valea, judeþul ºichiar þara prin organizarea demanifestãri de suflet, spirit ºi culturã.

Ileana Berki a compus ºi com-pune piese muzicale bazate peîntâmplãri ºi poveºti de viaþã adevãrate. Fiind în cãutare de”subiecte”, într-o sâmbãtã a anu-lui 1997 a gãsit într-un colþ, peatunci, al micii cabane Montanape soþii Pãrãu. Din vorbã învorbã, aceºtia i-au povestit cumau ajuns ca la Lupeni sã orga-nizeze Drumul Crucii în VinereaMare a Paºtelui, cum s-a ridicatCrucea mare, de sus, din munteºi ulterior cum s-a construitSchitul Straja.

P reoþi ºi cercetãtori auconfirmat întâmplãri

impresionante”Piesa Drumul Crucii este

estenþa unei poveºti incredibile ºitotuºi atât de normalã dacã neraportãm la divinitate. Eram încãutare de subiecte ºi mergînd cuautobuzul spre Lupeni, am excla-mat: crucea! Am avut un senti-ment acut cã va fi piesa vieþiimele… În cãbãnuþa micã, în zi deConstantin ºi Elena, nu ºtiu ce s-a întâmplat. Un fulger a strãbãtutun candelabru al încãperii, aupocnit becurile, s-a întrerupt

curentul. În acelîntuneric doar filamen-tul roºu în formã decruce al unui bec eratot ceea ce se puteavedea. Toatã lumea aexclamat: mare minune! Dar dupãvreo trei zile becul s-aspart ºi lumea a uitat.De Sf. Ilie, acelaºi can-delabru, acelaºi scurt-circuit, sau ce o fi fost,ºi pe becul din acelaºiloc a fost parcã desenatã o cruce.Coincidenþã au spusunii, dar nu pãreau sãfie convinºi nici ei de ceea cespun. Întâmplãtor pe acolo era oþigancã, care i-a spus domnuluiPãrãu cã ar fi bine sã meargã lapreot sã afle ce i se cere sã facã.Eu cred cã acea þigancã reprezin-tã o parte a rãului, având învedere cã se ocupa cu ghicitul ºialte chestii din astea. ªi atuncicînd partea rãului recunoºte pecea a binelui, te cutremuri, nu þise pare normal.

În tot acest timp, pe muntecirculau povestirile ciobanilor, alelocalnicilor, care povesteau cãnoaptea, în razele lunii ºi nunumai, se vedeau pe munteumbre ale unor oameni, bineconturate, încât se putea distingeîmbrãcãmintea. Toþi descriau ace-leaºi straie, ale soldaþilor dinprimul rãzboi mondial. Erauvãzuþi în grupuri sau ca adevaratepelerinaje, uneori umbre singu-lare… Cu toate aceste poveºtiadunate, Emil Pãrãu a luat caleaMãnãstirilor, a instituþiilor de pro-fil, a contactat preoþi cercetãtoriîn domeniu, care au gãsit înarhive poveºti asemãnãtoare, bachiar mai impresionante, în acelelocuri ale muntelui Straja. Grindacabanei prãbuºitã, lupi care ausfâºiat tatã ºi fiu, aceleºi umbreca niºte stafii, care fuseserã iden-tificate a fi ale soldaþilor, probabilmorþi ºi neîngropaþi creºtineºte.Acolo se ºtie din vechile cãrþi cãar fi fost o groapã comunã acelor cãzuþi la datorie ºi cã nu ºi-ar gãsi liniºtea. Emil Pãrãu a fostsfãtuit sã ridice o cruce mare,sus, în munte, iar pe drumulcãtre munte sã construiascã 9troiþe, cifrã care întoarsã este 6,semnul „fiarei”. Troiþele sã fiesfinþite cum se cuvine, cu rugãci-une, care sã culmineze cu slujbade la Crucea mare pentru soldaþiicare nu-ºi gãsesc liniºtea.

C erul negru s-a despi-cat…

Dupã asta, de Sfânta Maria, înacelaºi loc al cabanei, acelaºi bec,alt scurt-circuit ºi semnul M pebec. Parcã erau prea multe coin-cidenþele. Dar a fost interpretatcã este de bine ºi Emil Pãrãu acontinuat ceea ce hotãrâse cã arede fãcut.

În ziua când s-a fãcut drumulpentru sfinþire, un sobor mare depreoþi ºi înalþi prelaþi s-au oprit lafiecare trioþã, sfinþeau ºi serugau. Era o vreme urâtã,întunecatã de norigrei, o atmosferãapãsãtoare. Toþipaticipanþii parcãduceau poverigrele…

Pe mãsurã cetroiþele erausfinþite parcã seaºternea o liniºteasupra tuturor, iarsus, la Crucea ceamare, când auînceput preoþii sãse roage cu oforþã pe care nu obãnuia nimenidupã lungul drum,cerul negru denori s-a despicatîn douã ºi soarelea strãlucit totrestul zilei. Deaceea spun în ver-surile piesei:”Pãdure ºi muntepe rând seliniºteºte./Menirea s-a-mplinit, se stigeorice fricã,/ Ianegura ºi ceaþa ºirãul se ridicã…” –povesteºte IleanaBerki, cu pauze

lungi nãscute din emoþii ºi simþiri. În asemena situaþii, raþionalul

te îndeamnã sã crezi orbeºte, daracelaºi raþional îþi spune cã nicinu poþi sã respingi realitatea.

”Nu eu am conceputversurile. Parcã mi-

au fost dictate”Ileana Berki este o textierã cu

experienþã, dar în cazul pieseiDrumul Crucii nu recunoaºte cã alucrat aºa cum a fãcut-o cu cele-lalte melodii compuse de ea.

”Sâmbãta mi-au fost povestite

în amãnunt întâm-plãrile de cãtre familiaPãrãu, iar în dimineaþade luni, m-am trezit ºinici nu m-am ridicatdin pat. Am luat unpix ºi o coalã de hârtieºi totul a curs, deparcã îmi era dictattextul. Am sters ºi amcorectat doqar câtevacuvinte sau le-aminversat. Atât. Clar nua fost un text lucrat demine, nu eu am con-ceput versurile aºacum fac de obicei. Pe

o foaie A4, am scris faþã/versocu o uºurinþã incredibilã, ºi ver-surile sunt ca o mãnuºã pemelodie”- declarã Ileana Berki.

Ileana Berki este convinsã cãpostul Paºtelui trebuie sã fie ca ocurãtare de primãvarã a spiritului,iar Paºtele înseamnã iertare,iubire nemãrginitã. ”Dacã amface fiecare ceea ce ne îndemnãIsus, am trãi într-o lume cu ade-vãrat bunã ºi ne-am situa acum laalt nivel” – spune cântãreaþa ºicompozitoarea.

U nic în þarã – traseupânã la 1440 m

altitudineImpotant este cã în Valea

Jiului, la Lupeni, Drumul Crucii adevenit o tradiþie, astãzi, 13aprilie 2012, fiind a 12-a oarãcând mii de pelerini urcã cei 10km pânã sus, la crucea cea mare,purtând pe umeri crucea delemn, refãcând astfel traseul luiIsus pe Golgota. La cele nouãtroiþe iniþiale, s-au adãugat încãcinci, pentru a respecta custricteþe adevãrul biblic. Cruceaare aproximativ 100 de kg ºicirca cinci metri lungime ºiconþine o micã pãrticicã dincrucea originalã ºi moaºte alemai multor sfinþi. Procesiuneaeste unicã în þarã prin traseulanevoios pânã la Schitul Straja,situat la 1440 m altitudine.

Manifestarea are ca motto,spusele lui Isus cu privire laresponsabilitatea faptelorfiecãruia: ”Cine nu-ºi ia Cruceasa ºi nu vine dupã Mine, nu estevrednic de Mine!”

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Naºterea Drumului Crucii, Lupeni-Straja

Între minuni, semne divine ºi fapte reale

Drumul Crucii duce-n muntele

sfinþitO, iartã-mi te rog, Doamne, atâtea rugãciuniPrin care-þi cer doar pâine, semne ºi minuni.

În zi de sfânt minunea mare s-a-ntâmplat,Cu tunet ºi cu fulger semn tu, Doamne-ai arãtat.

ªi spusu-mi-a þiganca cu limba ei spurcatãCã de la Dumnezeu venirea asta-i datã,

Ca sã ridic o cruce, dar Doamne, spune-mi unde?Acolo unde stafii n-au încetat sã umble

Pãdure ºi munte cu laude de somn,Speriaþi, îngroziþi de soldaþii ce mor.

S-au dus ºi s-au stins la cel sfânt rãzboiªi fãrã-ngropare-s aruncaþi la gunoi.Soldaþii strigoi se roagã, zbiarã, urlã

De mormânt creºtin ei parte n-avurã.Dar Sfânta Maria, la acest îndemn

ªi-apleacã privirea ºi-mi trimite un semn,Un semn care îmi spune cã e bine ce fac,Sã fac Drumul Crucii cã þi-este pe plac.Cu nouã troiþe pân-la crucea cea mare

ªi ºasele de fiarã din munte-atunci disparã.Aceasta este calea ce sus în munte duce,Unde cu foc ai scris sã se ridice o cruce.

O cruce unde morþii din veac, ce n-au odihnã,Se-adunã liniºtiþi ºi la Tine se-nchinã.Preot creºtineazã, se roagã ºi sfinþeºtePãdure ºi munte pe rând se liniºteºte.Menirea s-a-mplinit, se stige orice fricã

Ia negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã…Acolo sus în nori, o, Doamne, crucea-þi lumineazã,

Cã binele ºi viaþa, de-acum în veci troneazã,Iar rãul ºi blestemul nevrând îngenungheazã.

Dispare fiara, iar soarele-þi trimite o razã!

Drumul Crucii, Drumul Crucii duce-n muntele sfinþit,Drumul Crucii, Drumul Crucii cu lacrimi e stropit…

Muzica ºi versuri Ileana Muzica ºi versuri Ileana BERKIBERKI

Page 7: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 2012 Credintã 76 Credintã

COLÞUL LUI DENIS

I mpresionanta povestecare a dat naºtere

Drumului Crucii de laLupeni-Straja, a fost pusãpe muzicã de cântãreaþaºi compozitoarea IleanaBerki, din Vulcan. Piesa afãcut înconjurul lumii,ajungând ºi la FestivalulInternaþional de la SanRemo. La fel de impresio-nantã este ºi povesteapiesei muzicale…

Ileana Berki, din Vulcan,cunoscutã ca o interpretã, ocompozitoare ºi o textierã maiaparte, ne-a dãruit o piesã muzi-calã de mare voaloare care esteapreciatã în întreaga lume.”Drumul Crucii”, pe versurile ºimuzica Ilenei Berki, a strãbãtutcontinentele. Cu vocea sa curatã-cristal Ileana a impresionat pro-fund pentru cã melodia sebazeazã pe întâmplãri adevãrate,ce par ireale, ºocante, care auavut loc în Straja-Lupeni. Maiprecis, coincidenþe multiple,semne, fapte pe care preoþi,istorici ºi cercetãtori le-au luat înserios atunci când acestea au fostprezentate, cu dovezi, de cãtreEmil Ilie Pãrãu, din Lupeni, celcare a însufleþit Valea, judeþul ºichiar þara prin organizarea demanifestãri de suflet, spirit ºi culturã.

Ileana Berki a compus ºi com-pune piese muzicale bazate peîntâmplãri ºi poveºti de viaþã adevãrate. Fiind în cãutare de”subiecte”, într-o sâmbãtã a anu-lui 1997 a gãsit într-un colþ, peatunci, al micii cabane Montanape soþii Pãrãu. Din vorbã învorbã, aceºtia i-au povestit cumau ajuns ca la Lupeni sã orga-nizeze Drumul Crucii în VinereaMare a Paºtelui, cum s-a ridicatCrucea mare, de sus, din munteºi ulterior cum s-a construitSchitul Straja.

P reoþi ºi cercetãtori auconfirmat întâmplãri

impresionante”Piesa Drumul Crucii este

estenþa unei poveºti incredibile ºitotuºi atât de normalã dacã neraportãm la divinitate. Eram încãutare de subiecte ºi mergînd cuautobuzul spre Lupeni, am excla-mat: crucea! Am avut un senti-ment acut cã va fi piesa vieþiimele… În cãbãnuþa micã, în zi deConstantin ºi Elena, nu ºtiu ce s-a întâmplat. Un fulger a strãbãtutun candelabru al încãperii, aupocnit becurile, s-a întrerupt

curentul. În acelîntuneric doar filamen-tul roºu în formã decruce al unui bec eratot ceea ce se puteavedea. Toatã lumea aexclamat: mare minune! Dar dupãvreo trei zile becul s-aspart ºi lumea a uitat.De Sf. Ilie, acelaºi can-delabru, acelaºi scurt-circuit, sau ce o fi fost,ºi pe becul din acelaºiloc a fost parcã desenatã o cruce.Coincidenþã au spusunii, dar nu pãreau sãfie convinºi nici ei de ceea cespun. Întâmplãtor pe acolo era oþigancã, care i-a spus domnuluiPãrãu cã ar fi bine sã meargã lapreot sã afle ce i se cere sã facã.Eu cred cã acea þigancã reprezin-tã o parte a rãului, având învedere cã se ocupa cu ghicitul ºialte chestii din astea. ªi atuncicînd partea rãului recunoºte pecea a binelui, te cutremuri, nu þise pare normal.

În tot acest timp, pe muntecirculau povestirile ciobanilor, alelocalnicilor, care povesteau cãnoaptea, în razele lunii ºi nunumai, se vedeau pe munteumbre ale unor oameni, bineconturate, încât se putea distingeîmbrãcãmintea. Toþi descriau ace-leaºi straie, ale soldaþilor dinprimul rãzboi mondial. Erauvãzuþi în grupuri sau ca adevaratepelerinaje, uneori umbre singu-lare… Cu toate aceste poveºtiadunate, Emil Pãrãu a luat caleaMãnãstirilor, a instituþiilor de pro-fil, a contactat preoþi cercetãtoriîn domeniu, care au gãsit înarhive poveºti asemãnãtoare, bachiar mai impresionante, în acelelocuri ale muntelui Straja. Grindacabanei prãbuºitã, lupi care ausfâºiat tatã ºi fiu, aceleºi umbreca niºte stafii, care fuseserã iden-tificate a fi ale soldaþilor, probabilmorþi ºi neîngropaþi creºtineºte.Acolo se ºtie din vechile cãrþi cãar fi fost o groapã comunã acelor cãzuþi la datorie ºi cã nu ºi-ar gãsi liniºtea. Emil Pãrãu a fostsfãtuit sã ridice o cruce mare,sus, în munte, iar pe drumulcãtre munte sã construiascã 9troiþe, cifrã care întoarsã este 6,semnul „fiarei”. Troiþele sã fiesfinþite cum se cuvine, cu rugãci-une, care sã culmineze cu slujbade la Crucea mare pentru soldaþiicare nu-ºi gãsesc liniºtea.

C erul negru s-a despi-cat…

Dupã asta, de Sfânta Maria, înacelaºi loc al cabanei, acelaºi bec,alt scurt-circuit ºi semnul M pebec. Parcã erau prea multe coin-cidenþele. Dar a fost interpretatcã este de bine ºi Emil Pãrãu acontinuat ceea ce hotãrâse cã arede fãcut.

În ziua când s-a fãcut drumulpentru sfinþire, un sobor mare depreoþi ºi înalþi prelaþi s-au oprit lafiecare trioþã, sfinþeau ºi serugau. Era o vreme urâtã,întunecatã de norigrei, o atmosferãapãsãtoare. Toþipaticipanþii parcãduceau poverigrele…

Pe mãsurã cetroiþele erausfinþite parcã seaºternea o liniºteasupra tuturor, iarsus, la Crucea ceamare, când auînceput preoþii sãse roage cu oforþã pe care nu obãnuia nimenidupã lungul drum,cerul negru denori s-a despicatîn douã ºi soarelea strãlucit totrestul zilei. Deaceea spun în ver-surile piesei:”Pãdure ºi muntepe rând seliniºteºte./Menirea s-a-mplinit, se stigeorice fricã,/ Ianegura ºi ceaþa ºirãul se ridicã…” –povesteºte IleanaBerki, cu pauze

lungi nãscute din emoþii ºi simþiri. În asemena situaþii, raþionalul

te îndeamnã sã crezi orbeºte, daracelaºi raþional îþi spune cã nicinu poþi sã respingi realitatea.

”Nu eu am conceputversurile. Parcã mi-

au fost dictate”Ileana Berki este o textierã cu

experienþã, dar în cazul pieseiDrumul Crucii nu recunoaºte cã alucrat aºa cum a fãcut-o cu cele-lalte melodii compuse de ea.

”Sâmbãta mi-au fost povestite

în amãnunt întâm-plãrile de cãtre familiaPãrãu, iar în dimineaþade luni, m-am trezit ºinici nu m-am ridicatdin pat. Am luat unpix ºi o coalã de hârtieºi totul a curs, deparcã îmi era dictattextul. Am sters ºi amcorectat doqar câtevacuvinte sau le-aminversat. Atât. Clar nua fost un text lucrat demine, nu eu am con-ceput versurile aºacum fac de obicei. Pe

o foaie A4, am scris faþã/versocu o uºurinþã incredibilã, ºi ver-surile sunt ca o mãnuºã pemelodie”- declarã Ileana Berki.

Ileana Berki este convinsã cãpostul Paºtelui trebuie sã fie ca ocurãtare de primãvarã a spiritului,iar Paºtele înseamnã iertare,iubire nemãrginitã. ”Dacã amface fiecare ceea ce ne îndemnãIsus, am trãi într-o lume cu ade-vãrat bunã ºi ne-am situa acum laalt nivel” – spune cântãreaþa ºicompozitoarea.

U nic în þarã – traseupânã la 1440 m

altitudineImpotant este cã în Valea

Jiului, la Lupeni, Drumul Crucii adevenit o tradiþie, astãzi, 13aprilie 2012, fiind a 12-a oarãcând mii de pelerini urcã cei 10km pânã sus, la crucea cea mare,purtând pe umeri crucea delemn, refãcând astfel traseul luiIsus pe Golgota. La cele nouãtroiþe iniþiale, s-au adãugat încãcinci, pentru a respecta custricteþe adevãrul biblic. Cruceaare aproximativ 100 de kg ºicirca cinci metri lungime ºiconþine o micã pãrticicã dincrucea originalã ºi moaºte alemai multor sfinþi. Procesiuneaeste unicã în þarã prin traseulanevoios pânã la Schitul Straja,situat la 1440 m altitudine.

Manifestarea are ca motto,spusele lui Isus cu privire laresponsabilitatea faptelorfiecãruia: ”Cine nu-ºi ia Cruceasa ºi nu vine dupã Mine, nu estevrednic de Mine!”

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Naºterea Drumului Crucii, Lupeni-Straja

Între minuni, semne divine ºi fapte reale

Drumul Crucii duce-n muntele

sfinþitO, iartã-mi te rog, Doamne, atâtea rugãciuniPrin care-þi cer doar pâine, semne ºi minuni.

În zi de sfânt minunea mare s-a-ntâmplat,Cu tunet ºi cu fulger semn tu, Doamne-ai arãtat.

ªi spusu-mi-a þiganca cu limba ei spurcatãCã de la Dumnezeu venirea asta-i datã,

Ca sã ridic o cruce, dar Doamne, spune-mi unde?Acolo unde stafii n-au încetat sã umble

Pãdure ºi munte cu laude de somn,Speriaþi, îngroziþi de soldaþii ce mor.

S-au dus ºi s-au stins la cel sfânt rãzboiªi fãrã-ngropare-s aruncaþi la gunoi.Soldaþii strigoi se roagã, zbiarã, urlã

De mormânt creºtin ei parte n-avurã.Dar Sfânta Maria, la acest îndemn

ªi-apleacã privirea ºi-mi trimite un semn,Un semn care îmi spune cã e bine ce fac,Sã fac Drumul Crucii cã þi-este pe plac.Cu nouã troiþe pân-la crucea cea mare

ªi ºasele de fiarã din munte-atunci disparã.Aceasta este calea ce sus în munte duce,Unde cu foc ai scris sã se ridice o cruce.

O cruce unde morþii din veac, ce n-au odihnã,Se-adunã liniºtiþi ºi la Tine se-nchinã.Preot creºtineazã, se roagã ºi sfinþeºtePãdure ºi munte pe rând se liniºteºte.Menirea s-a-mplinit, se stige orice fricã

Ia negura ºi ceaþa ºi rãul se ridicã…Acolo sus în nori, o, Doamne, crucea-þi lumineazã,

Cã binele ºi viaþa, de-acum în veci troneazã,Iar rãul ºi blestemul nevrând îngenungheazã.

Dispare fiara, iar soarele-þi trimite o razã!

Drumul Crucii, Drumul Crucii duce-n muntele sfinþit,Drumul Crucii, Drumul Crucii cu lacrimi e stropit…

Muzica ºi versuri Ileana Muzica ºi versuri Ileana BERKIBERKI

Page 8: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 201288 Credintã

Iubiþi credincioºi,Valoarea ºi semnificaþia profundã a

acestei vestiri, care rãsunã în binecuvânta-ta noapte a Sfintelor Paºti, poate fi înþe-leasã cu adevãrat doar de cei care, prinmila (harul) lui Dumnezeu, s-au ridicat(deºteptat) din moartea pãcatului.

Fãrã Învierea Mântuitorului, viaþa ºicondiþia pãmânteascã a omului sunt omare zãdãrnicie ºi un vis amãgitor ce stãpermanent sub semnul întrebãrii: la cefolosesc alergãturile vieþii ºi la ce bunãviaþa ca atare, dacã moartea are ultimulcuvânt în rostirea existenþei? ÎnviereaMântuitorului este rãspunsul luiDumnezeu care pune în rost ºi dã senslumii ºi vieþii!

Mi-am ales ca temã de meditaþie înCuvântul pastoral din acest an ideea cãDumnezeul nostru este DumnezeulÎnvierii, un Dumnezeu care-ªi subordo-neazã prezenþa ºi lucrarea Sa în lumelucrãrii de înviere a fiecãrui om în parte.Cei care nu înþeleg faptul cã în spatele atot ceea ce ni se întâmplã în viaþã stãefortul lui Dumnezeu de a ne recupera pefiecare în perspectiva Învierii, aceia se vorsminti ºi se vor dezamãgi de Dumnezeu.Mediocrii, superficialii, nu înþeleg tainaÎnvierii lui Hristos ºi se smintesc deDumezeu pentru cã nu înþeleg cã viaþapãmânteascã trebuie sã fie o permanentãdeprindere cu Învierea.

Iatã câteva situaþii în care noi putemdeveni superficiali ºi mediocri, smintindu-ne de lucrarea ºi prezenþa luiDumnezeu în viaþa noastrã.

Uneori suntem ispitiþi sã sesizãm viaþapãmânteascã doar sub aspectul ei de tre-cere ºi de ducere înspre moarte. Alipiþipãtimaº de ziua ce se scurge, suntemconfiscaþi de perspectiva cã viaþa s-arîmpuþina în noi pe mãsura trecerii anilor.Dumnezeieºtii Pãrinþi subliniazã faptul cãunicul pãcat sub soare e acela de a nucunoaºte harul Învierii, de a nu ºti, dupãspusa Sfântului Apostol Pavel, cã deºivasul nostru de lut, cortul acesta pãmân-tesc se sfãrâmã, totuºi în el purtãmcomoara veºniciei, harul Învierii! Uitãm cãde la momentul botezului în faþa noastrãºi la capãtul vieþii pãmânteºti stã numoartea, ci Învierea. Mormântul însuºidevine o tainicã Bisericã la umbra Crucii,o trecere a trupului spre nemurire!

În grai de poezie, Magda Isanos sesizacã atâta vreme cât nu privim spre cer, cãatâta vreme cât umbletele noastre nu sunto cãlãtorie a iubirii (cu ochii aþintiþi spreIisus, cum îndeamna „Apostolul nea-murilor”), perspectiva existenþei esteredusã la sentimentul cã suntem doarmuritori:

„E-aºa de trist sã cugeþi cã-ntr-o zi,/Poate chiar mâine, pomii de pe-alee,

Acolo unde-i vezi, or sã mai stee/Voioºi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne, atâta soare/ O sã mai fie-n lume dupã noi;

Cortegii de-anotimpuri ºi de ploi,/ Cu pãr din care ºiruie rãcoare…

ªi iarba asta o sã mai rãsarã,/ Iar luna tot aºa o sã se plece,

Miratã, peste apa care trece./ Noi singuri n-o sã fim a doua oarã.

ªi-mi pare-aºa ciudat cã se mai poate/Gãsi atâta vreme pentru urã,

Când viaþa e de-abia o picãturã/ Între minutu-acesta care bate

ªi celãlalt ºi-mi pare nenþeles/ ªi tristcã nu privim la cer mai des,

Cã nu culegem flori ºi nu zâmbim,/Noi, care-aºa de repede murim.

(Magda Isanos, Cântare Munþilor,Bucureºti, 1985).

Sã nu uitãm, iubiþi credincioºi, cã atunci când rostim Hristos a Înviat! afirmãm cã nu moartea este sensul ºicapãtul vieþii pãmânteºti, ci, dimpotrivã,nemurirea, iar dureroasa despãrþire asufletului de trup este taina pe care o

exprimã troparul Învierii„...Cu moartea pemoarte cãlcând ºi celordin mormânturi viaþãdãruindu-le”.

În al doilea rând, noine putem dezamãgi deDumnezeu atunci cândsuntem ispitiþi sã-Lcãutãm nu peDumnezeul mângâie-rilor, ci mângâierile pecare Dumnezeu ni lepoate dãrui. Prin cãderile noastre înpãcat, credinþa noastrãse împuþineazã, iarînþelegerea minþii devinesuperficialã ºi astfel noiîncercãm sã-L subordo-nãm pe Dumnezeu,cerându-I sã ne împli-neascã voile noastre pãtimaºe. Bunãoarã,mulþimea, care la praznicul Floriilor L-aîntâmpinat cu „Osana!” pe Mântuitorul,s-a dezamãgit de El atunci când Domnulnu le-a împlinit dorinþa de a-L vedea cape un Mesia politic, eliberator nu demoarte, ci de nedreptãþile sociale ºiistorice. Smintitã fiind de o mediocrãînþelegere a lui Hristos, mulþimea adunatãla Florii va cere cu îndârjire în curtea luiPilat: „Rãstigneºte-L!”, „Rãstigneºte-L!”.ªi noi putem fi vizaþi de aceastã mediocrãatitudine faþã Hristos Domnul, atuncicând nu dorim sã ne schimbãm dupãchipul lui Dumnezeu, ci sã-L schimbãmpe Dumnezeu dupã mãsura intereselornoastre pãtimaºe. Acesta este unul dintremesajele esenþiale ale Zilei Învierii: nuDumnezeu trebuie sã facã ceea ce noidorim, ci noi trebuie sã învãþãm sã facemceea ce Dumnezeu doreºte. Doar aºavom putea ieºi din mãsurile înþelegeriinoastre mediocre despre lucrarea luiDumnezeu în lume. Sã ne deprindem ane lãsa pânã la abandon în mâinile luiDumnezeu, pentru cã doar aºa vomdobândi Învierea vieþii noastre! În neîntrecute stihuri de rugã, poetulcreºtin al românilor, Traian Dorz, scria înacest sens:

„O, iartã-mi, Te rog, Doamne, atâtea rugãciuni, Prin care-Þi cer doar pâine ºi pazã ºi minuni! Cãci am fãcut din Tine, adesea, robul meu: Nu eu s-ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu! În loc sã vreau eu, Doamne, sã fie voia Ta, Îþi cer ºi-Þi cer într-una, sã faci Tu voia mea; Îþi cer s-alungi necazul, sã nu-mi trimiþi ce vrei, Ci sã-mi slujeºti în toate, sã-mi dai, sã-mi dai,sã-mi dai... Gândindu-mã cã, dacã Îþi cânt ºi Te slãvesc, Am dreptul de a-Þi cere sã faci tot ce doresc. O, iartã-mi felu’acesta nebun de-a mã ruga, ªi-nvaþã-mã ca, altfel, sã stau în faþa Ta. Nu tot cerându-Þi Þie, sã fii Tu robul meu, Ci Tu cerându-mi mie, iar robul sã fiu eu. Sã înþeleg cã felul cel bun de-a mã ruga E sã doresc ca-n toate, sã fie voia Ta!”

Aºadar, adevãrata rugãciune este„Doamne, fie voia Ta!”. Când nu nerugãm astfel, când nu suntem în stare sãne abandonãm în braþele Luidumnezeieºti, obligãm iubireacovârºitoare a lui Dumnezeu sã ne judeceºi sã ne poarte prin încercãri, pentru a nedesprinde din amãgirile în care trãim.

Atunci când Dumnezeu pare a ne deza-mãgi aºteptãrile, sã ne aducem aminte cãEl ºtie care este adevãratul bine ce ni secuvine1. În acest sens, Mântuitorul adezamãgit cererea tâlharului de pe Cruce,care I-a cerut Domnului sã Se coboare depe lemnul rãstignirii ºi sã Se izbãveascã ºipe El ºi pe ei. Tâlharul avea o gândirerezumatã la viaþa imediatã. El voia o minune de care sã profite, neintuind cãavea negândita ºansã de a sta alãturi deDumnezeu pe Cruce, pentru a se

coborî prin ea (nu de pe ea) într-oviaþã ce nu mai putea fi pusã sub semnulîntrebãrii legate de tragedia morþii.Mântuitorul a preferat sã-i dezamãgeascãaºteptãrile, pentru a nu ne amãgi pe noipe toþi. Prin Crucea Învierii Sale, El ne-adat puterea de a coborî ºi noi, prin crucilepe care suntem þintuiþi, într-un fel saualtul, într-o viaþã înviatã din orice suferinþãºi din orice iad.

Iubiþi fraþi ºi surori, De Dumnezeu se mai smintesc ºi cei

cu viaþa stricatã ºi pervertitã pânã lamãsurile diavoleºti. Aceºtia Îi cer luiDumnezeu sã Se facã slujitor al patimilorlor. Se spune cã, odatã, au mers la unîmpãrat cel mai mare zgârcit ºi cel maimare invidios de pe pãmânt. Zgârcitul ºiinvidiosul în faþa împãratului! Iar împãra-tul le-a fãcut urmãtoarea propunere:„Unul dintre voi sã-mi cearã orice va voi,dar sã ºtie cã imediat celuilalt, care n-acerut, îi voi da dublu!” Cei doi s-aufrãmântat mult. Zgârcitul nu putea supor-ta gândul cã celãlalt va primi dublu faþãde el. Invidiosul, la rândul lui, se zbuciumaîn sinea lui zicând:„Cum voi putea supor-ta sã ºtiu cã el va avea dublu faþã demine?”. Aºa cã nu se puteau nicicumhotãrî. Pânã la urmã, invidiosului i-a venito idee ce i s-a pãrut salvatoare: „Slãviteîmpãrate! M-am hotãrât eu sã cer ceva!”.„Prietenul tãu va primi dublu faþã de tine”îl avertizã împãratul. „Da, Doamne! Îþi cerca mie sã-mi scoþi un ochi, iar lui sã îiscoþi pe amândoi”. Sfântul Grigorie deNyssa sublinia în acest sens : „Cel ce sefoloseºte de rugãciune ca un lipsit deminte nu se ridicã la înãlþimea Celui ceSe dãruieºte pe Sine, ci doreºte ca Acelasã Se coboare la treapta joasã ºi pãmân-teascã a poftei sale. ªi, din acest motiv, Îiînfãþiºeazã Celui Ce vede în inimi porni-rile sale pãtimaºe, nu ca sã i se tãmã-

duiascã miºcãrile necuvenite ale minþii, cica sã se facã ºi mai rele, ducând laîmplinire pornirea cea rea prin primireaajutorului lui Dumnezeu. Fiindcã acelaeste necãjit, iar inima mea e rãuvoitoare,Loveºte-l, îi spune el lui Dumnezeu.Numai cã nu strigã: Însuºeºte-Þi patimamea sau sã treacã rãutatea mea la Tine! Îl roagã sã Se facã pãrtaº al furiei sale”.Toþi aceºtia nu înalþã lui Dumnezeu rugãciuni ca sã scape de boala ce-istãpâneºte, ci ca boala lor sã sedesãvârºeascã în fapte. Iar cândDumnezeu nu le ascultã cererea, sesmintesc ºi se dezamãgesc, neºtiind cã nuDumnezeu este pricina nefericirii lor, civiaþa lor pãtimaºã!

Dreptmãritori creºtini,

Unul dintre sfinþii iubitori deDumnezeu exclama privind înspre tainaÎnvierii : „O, Hristoase, care iubeºti pe ceice Te rãstignesc ºi îi rãstigneºti pe cei ceTe iubesc!”. Iatã un aparent paradox, darde fapt o profundã lucrare a proniei dum-nezeieºti! Hristos Se rãstigneºte dintr-osfâºietoare iubire pentru cei care-Lpironesc pe lemnul Crucii. Pe Golgotaeste omorâtã moartea rãstignitorilor!Mielul Jertfit ridicã pãcatele celor care-Ljertfesc! „Cãci Dumnezeu aºa a iubitlumea, încât pe Fiul Sãu Cel Unul NãscutL-a dat, ca oricine crede în El sã nupiarã, ci sã aibã viaþã veºnicã” (Ioan3,16). Atâta vreme cât rãmânem înpãcate, Hristos va rãmâne pe Cruce.Iubirea lui Dumnezeu nu poate coborî depe Altarul Crucii, pentru ca nu cumvavreunul din pãcatele noastre sã rãmânãnepironit ºi nespulberat de biruitoareaÎnviere! Acesta este încã unul dintremesajele fundamentale ale Zilei Pascale:„trecerea de la moarte la Viaþã”.

O, Hristoase, care rãstigneºti pe cei ceTe iubesc! Covârºitoare tainã: Dumnezeu,pe cei care-i gãseºte vrednici îi pune alã-turi de El pe Cruce, spre izbãvirea multo-ra! Dumnezeu îºi asociazã pe omul sfântºi-l face lucrãtor al Învierii rãstignitorilor.Înþelegem, astfel, de ce Dumnezeu i-arãstignit pe atâþia în temniþele ºi îngulagurile istoriei: pentru cã i-a trimis încãutarea ºi spre Învierea oii celei pierduteprin hãþiºurile atâtor ideologii totalitariste.

Iatã, aºadar, încã unul dintre darurilefundamentale ale Zilei Învierii: cel cecunoaºte harul Învierii nu va vedeamoartea în veac. Un mare mistic spunea:„Iisus este o ranã de care nu te mai vindeci!” Cine cunoaºte harul Învierii,cine se face una cu dragostea Crucii luiHristos nu mai poate sã trãiascã indiferent ºi detaºat faþã de tragedia lumii,ce s-a smintit din Dumnezeu.

Vã chem pe toþi, iubiþi credincioºi, sãfiþi adevãraþi fii ai Învierii. Rãniþi de harulÎnvierii, sã ne ostenim a cuprinde în rugãciunile noastre cãderile celor ce înmediocra nepricepere îºi trãiesc viaþapãmânteascã, deprinzându-se cu o existenþã înspre moarte. Sã ne rugãmDomnului Înviat sã ne pironeascã peCrucea dãruirii pânã la jertfã pentru viaþaºi Învierea lumii!

Hristos a înviat!

† G U R I E ,Episcopul Devei ºi al Hunedoarei

† G U R I E ,prin harul lui Dumnezeu,

Episcop al Devei ºi Hunedoarei,Preacucernicului cler,

Preacuviosului cin monahal ºiDreptmãritorilor creºtini:

Sfântã binecuvântare arhiereascã din strãvecheaCetate a Devei!

Hristos a înviat!

Page 9: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 2012 Actualitate 9

S enatul României aaprobat, tacit, un

proiect de lege prin carecetãþenii sã fie obligaþisã se prezinte la vot.

Proiectul a fost iniþiat de deputatul UNPR TudorCiuhodaru ºi independentulMircia Giurgiu ºi prevede apli-carea unei sancþiuni contra-venþionale, în valoare de 1.000de lei, pentru persoanele carenu se prezintã la vot. Sancþiunilenu se opresc, însã aici. Dacãpersoana care a fost deja amen-datã, “recidiveazã” ºi nu seprezintã nici a doua oarã la vot,va fi sancþionata cu tãierea indemnizaþiilor ºi ajutoareloracordate de stat. Mai mult, la atreia “abatere”, persoanarespectivã va fi ºtearsã din listeleelectorale ºi nu va mai puteavota. Senatorii hunedoreni nusunt de accord cu acest proiectaprobat tacit de Senat ºi cred cãeste anticonstituþional. “Nu credcã este în regulã. Votul esteobligatoriu doar în câteva þãri,cred cã pot fi numãrate pe

degete. Pânã la urmã vorbimdespre o chestiune de conºtiinþãa cetãþenilor, nu de obligativi-tate. Eu nu am vãzut acestproiect de lege, nu a trecut prinComisia de Buget. Oricum, nusunt de acord cu el, contravineConstituþiei”, a declarat sena-torul PDL Dorin Pãran. Deasemenea, senatorul Dan Radu– Ruºanu (PNL) a explicat cãvotul “este un drept consti-tuþional, pe care pot sã-l exercitsau nu. Nu mã poate obliganimeni sã votez. Nu se poateaºa ceva”. Pe de altã parte, social– democratul Cosmin Nicula îºipune speranþa în deputaþi. „Afost un proiect de lege care atrecut tacit prin Senat. În opiniamea, nu are niciun fel de impli-caþie electoralã asupra cetãþe-nilor, pentru cã urmeazã sã fiedezbãtut în Camera Deputaþilorºi cu siguranþã acolo va firespins pentru cã încalcãprevederile Constituþiei”.

Proiectul nu va deveni lege,pânã când nu va fi trecut ºi prinCamera Deputaþilor, care estefor decizional.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Aberaþie decizionalã.Senatul vrea sã ne oblige

sã mergem la vot!

C andidatul PDL laPrimãria

municipiului Vulcaneste consilierul localConstantin Cocoºi-Vârtopeanu, carespune cã în perioadaurmãtoare va veni cu oechipã nouã, formatãdin oameni capabili.

Tiberiu Iacob-Ridzi,preºedintele PDL Petroºani,alãturi de care ºi-a fãcutCocoºi anunþul, a precizat cãnu trebuie uitat faptul cãinvestiþiile importante dinVulcan au fost realizate subconducerea PDL.

”Domnul Cocoºi este

membru al PDL din 1998,este un membru fidel al orga-nizaþiei ºi a dat dovadã dematuritate politicã ºi înþelep-ciune. El candideazã dinpartea PDL ºi va trebui sãavem o discuþie ºi cu cei dinUNPR ºi PNÞCD cu privire laaceastã situaþie. Noi avemîncredere în oamenii de laVulcan ºi nu trebuie sã uitãmcã Vulcanul s-a transformatfoarte frumos într-un guvernPDL, care a alocat sumeimportante acestei localitãþi”,a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi,preºedintele PDL Petroºani.

Constantin Cocoºi-Vârtopeanu a precizat însã cãîn aceastã perioadã selucreazã la consolidarea uneinoi echipe, având în vedere

cã din PDL au plecat ºi con-silierii locali din actualul mandat.

”Situaþia de astãzi este unaonorantã pentru mine. Nuºtiu dacã m-am gândit vreo-datã la ea. Sper sã duc acestpartid mai departe, partidcare a fãcut multe lucruri pen-tru Vulcan. Vrem sã câºtigãmalegerile, pentru cã PDLVulcan are aceastã ºansã, iarzilele urmãtoare vom prezen-ta ºi echipa cu care dorim sãcâºtigãm. 90% dintre oameniiPDL au plecat, dar acumlucrãm la formarea uneiechipe noi, cu oameni capa-bili”, a declarat Cocoºi-Vârtopeanu.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Cocoºi-Vârtopeanuse vrea primar PDL

F uncþionarii publici dela Petroºani ar putea

sã se aleagã cu salarii multdiminuate în urma unuiraport al Curþii de ConturiHunedoara, contestat îninstanþã de municipalitate.Procesul se desfãºoarã laCurtea de Apel Alba Iulia,iar reprezentanþii PrimãrieiPetroºani sperã sã gãseascãînþelegere la magistraþi.

Angajaþii PrimãrieiPetroºani ar putea plecaacasã cu salarii mai mici de400 de lei ºi, mai mult, arputea chiar sã vinã cu bani deacasã, dacã instanþa de jude-catã nu le va da câºtig decauzã. În urma unui control,

efectuat în 2011, Curtea deConturi Hunedoara a stabilitcã angajaþii PrimãrieiPetroºani au beneficiat ilegalde unele sporuri, printre careºi sporul de dispozitiv carereprezintã 25% din salariu, ºiau cerut recuperarea sumelorde la angajaþi. Juriºtii munici-palitãþii au contestat raportul,atât la Deva, cât ºi la instituþiacentralã de la Bucureºti, darnu au avut câºtig de cauzã. Înconsecinþã, s-au adresatinstanþei de judecatã, iar

dosarul se aflã pe rolul Curþiide Apel Alba Iulia.„Suntem laAlba Iulia pentru a discutadespre toate detaliile acestuiproces cu apãrãtorii ºisperãm cã instanþa ne va dadreptate”, a declarat, mier-curi, Lucian Dragomir, direc-tor executiv în PrimãriaPetroºani. Oficialii municipal-itãþii spun cã sporul de dis-pozitiv a fost acordat în bazaOrdinului 496/ 2003 ºi nueste ilegal.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Sporul de dispozitiv de laPetroºani se judecã la Alba

Page 10: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

1 3 a p r i l i e 2 0 1 2

Eºti cam nemulþumit de tot ce seîntâmplã la serviciu. Ai dori o schim-bare ºi n-ar fi exclus sã vi se facã opropunere în acest sens.Deocamdatã ar fi de preferat sãrãmâi în stadiul de a face planuri.Dacã vei fi mai conciliant, vei aveamulte de câºtigat.

N-ar fi rãu sã acorzi ceva mai multãatenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faci un con-trol de rutinã. Vei avea parte de o ziextrem de agitatã, cu evenimentecare te vor þine cu sufletul la gurã,chiar dacã unele nu te vor privi per-sonal. Iniþiativele tale din aceastãperioadã se vor bucura de apreciere.

Cheltuielile sunt destul de mari înaceastã perioadã, dar cum ºansa estede partea ta, reuºeºti sã te descurcicu bine. Este posibil sã aparã uneleschimbãri la nivelul instituþiei la carelucrezi. De asemenea, în cazul încare doreºti sã îþi schimbi serviciul, aiputea primi o ofertã.

Dacã eºti implicat într-o relaþie sta-bilã, este posibil ca partenerul sã seconfrunte cu situaþii dificile, ceea cete va afecta ºi pe tine într-o bunãmãsurã. N-ar fi exclus nici sã fieobligat sã plece la un drum. Eºti dor-nic sã te implici în tot felul de activ-itãþi, cãci forma fizicã îþi permite.

În apartament ai putea face unelemici schimbãri, ceea ce îþi vaîmbunãtãþi starea de spirit. Pentru uneventual schimb de locuinþã ar fi binesã mai aºtepþi. Interesul tãu pentruchestiunile financiare va fi pestenivelul obiºnuit în aceastã perioadã.Vei avea ocazia sã faci o investiþie.

Relaþia cu cei din jur este bunã ºifaptul cã poþi miza pe sprijinul lor teface sã te implici în chestiunideosebite. Activitãþile intelectuale tefavorizeazã. Relaþia cu partenerul deviaþã este în continuare tensionatã.Ar fi bine sã eviþi cãlãtoriile deoareceai putea avea o problemã.

Colaborãrile þi-ar putea aduce unelesatisfacþii în plan material, dar va finevoie de eforturi mari. Cãlãtoriile tevor avantaja, indiferent cã este vorbade afaceri sau de divertisment. Înaceastã perioadã eºti cam impulsiv ºiriºti sã ai tot felul de neînþelegeri cucei din jur.

Entuziasmul afectiv este la limitasuperioarã, aºa cã petrecerea timpu-lui liber în compania partenerului desuflet va fi o plãcere. Din pãcate pro-gramul tãu pentru timpul liber nu vafi cel pe care þi-l doreºti. Relaþia cucolegii va fi cam agitatã ºi veþi aveaparte de obstacole.

Relaþia cu cei din familie va fi camtensionatã ºi ar fi de dorit sã nu daicurs pornirilor impulsive. Relaþia cuprietenii evolueazã excelent, aceºtiafiind de partea ta în tot ce faci. Nuvor lipsi ocaziile de a participa ladiverse activitãþi sociale care îþi vorda posibilitatea de a te relaxa.

Tot ceea ce þine de cãlãtorii tefavorizeazã din toate punctele devedere. În cazul în care doreºti sãpleci într-o cãlãtorie în strãinãtate, aitoate ºansele sã primeºti aprobãrilesau actele necesare. Interesul pentruchestiunile materiale va creºte simþi-tor asãzi.

Nu te simþi în largul tãu, eºtinemulþumit de tot ce se întâmplã laseviciu, dar ai tendinþa de a exagera.Sãnãtatea nu este punctual tãu forte,aºa cã ar fi de preferat sã nu tesuprasoliciþi. Este posibil sã fii obligatsã faci o investiþie în cãmin, darpânã la urmã te vei descurca.

ªansele de a avea realizãri în plansentimental sunt mari, dar suntcondiþionate de diplomaþie. În cazulîn care ai de luat decizii importante,ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva deîncredere. Este posibil sã primeºti oofertã pentru o colaborare ºi ar fibine sã o analizezi pe toate feþele.

H O R O S C O P

Page 11: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 2012 Fapt divers 11

Ciorbade mielTimp de preparare: 1 ora

Ingrediente: Cap ºi mãruntaie de miel,

morcov ºi pãtrunjel cca 250 g, o ceapã de mãrime mijlocie, olingurã orez, borº, zeamasausare de lãmâie sau oþet, un

gãlbenuº, 100 ml smântânã sauiaurt, sare, tarhon, leuºtean.

Mod depreparare:

Pentru o ciorbã de 3-4 l, este suficientcapul, dacã acesta este întreg, cu puþin gâtºi capetele osoase ale pulpelor, sau circa1/2 kg altã carne cu mai mult os(piept).Capul întreg cu 1/3 din gât, pluscapetele osoase ale pulpelor se pun într-ooalã cu 2 l apã rece ºi se lasã la o parte 15minute, ca sã se dizolve substanþele hrãni-toare care vor da gust ºi aroma ciorbei. Înacest timp, zarzavatul ºi ceapã, râse prin

razãtoarea cu gãuri mari, se cãlesc 2minute, cu 2 linguri de untdelemn, într-ooalã de 5-6 l, amestecând mereu; apoi seadãugã carnea cu apã în care a stat ºi o linguriþã de sare. Se firbe 50-60 minute; seadãugã apoi orezul, se amestecã bine ca sãnu se lipeascã de fundul oalei ºi se lasa sãfiarbã încã 20 minute. Se acreºte, dupãgust, cu borº sau cu altã substanþa acrã,completând lichidul pânã la circa 3 l saumai mult, dacã ciorba este prea deasã,lãsând sã mai fiarbã câteva clocote. Carnease scoate de pe oase ºi se adãugã în ciorbã.

Pentru aromã este indicat tarhonul, sauleuºteanul. Când este complet gata, semai sãreazã dupã gust. Dacã sepregãteºte ciorba în cantitate mai mare sepun ºi mãruntaie. Plãmânii se taie bucãþicât se poate de mici ,rinichiul se taie înbucãþele, ca sã poatã intra apa în canaleºi sã le spele bine. Ficatul se taie în bucãþimici ºi se adãugã în ciorbã, când toatesunt fierte (se fierbenumai 5 minute, ca sãnu se întãreascã). Din cap ºi mãruntaie,se pot pregãti circa 8 l ciorba; se mãresccantitãþile celorlalte ingrediente proporþional cu cantitatea de ciorbã, procedând exact ca mai sus.

Timp de preparare: 1 orã (complexitate medie)

Ingrediente: mãruntaie de miel

ºi prapurele de miel 3-4 cepe 6-7 ouã verdeaþa

ceapã verde multã sare piper

miez de franzela înmuiat înlapte

Mod de preparare: Mãruntaiele se spalã, se

taie bucãþele, se prãjesc sause fierb în apã clocotitã cusare, iar apoi se toacã mãruntsau se dau prin maºina detocat carne. Se amestecã cuceapã înãbuºitã, verdeaþã toccata mãrunt, miezul defranzela înmuiat în lapte. Din

cele 7 ouã, 3 se fierb tare ºise toacã, sau se dau prinmaºina, iar celelalte 4 ouã seamestecã bine cu compoziþia,se pune sare ºi piper. Searanjeazã prapurele într-otavã unsã cu unt, dupã ce afost þinut mai întâi în apã cãlduþã ca sã se desfacã ºi sã-iiasã tot sângele. Se pune

compoziþia la mijloc, se nive-leazã ºi se acoperã cu mar-ginile prapurelui. Se unge cugrãsime pe deasupra ºi se dãla cuptor cu o jumãtate deorã înainte de a servi masa,dacã se serveºte cald. Dacã seserveºte ca ºi aperitiv, sepoate servi rece, stropindu-secu zeamã de lãmâie.

Fripturade mielDe obicei de Paºti,

pregãteam o fripturã de mielîn vin roºu cu usturoi, roz-marin ºi cimbru. Anul acestaam dorit sã schimb, sã încercºi altceva aºa cã am folosit oreþetã uºor modificatã de aiciºi rezultatul a fost peste aºtep-tãri. Friptura a ieºit suculenta,gustoasã ºi nu în ultimul rândfoarte arãtoasã. O fripturãdemnã sã stea pe masa meade Paºti.

Am servit-o doar cu un sossimplu fãcut din iaurt grasamestecat cu multã ceapãverde ºi pãtrunjel tocat. ªi unpahar de vin roºu sec... Vãrecomand ºi alte douã sosurilângã aceastã fripturã: tzatzikiºi chimichurri.

Ingrediente: pulpa de miel cu os (1.6 kg)

3 cãþei usturoi

Marinata2 linguri cu vârf muºtar cu

seminþe3 cãþei usturoi3 fire cimbru1 fir rozmarin

8 fileuri anºoa în ulei de mãslinecoajã de la 1 lãmâie2 linguri suc lãmâie2 linguri sos de soia2 linguri ulei mãsline

piperPreparare1. Mixaþi în blender toate

ingredientele pentru marinata(de la verdeþuri rupeþi frun-zuliþele de pe tulpinã), pânãobþineþi o pastã. * nu se pune sare în marinatadeoarece anºoa ºi sosul desoia sunt suficient de sãrate

2. În pulpa de miel spãlatãºi uscatã bine cu ºerveþelefaceþi incizii cu un cuþit bineascuþit ºi introduceþi felii deusturoi.

3. Frecaþi apoi pulpa peambele pãrþi cu pastã obþin-utã. Deasupra sã fie un strat

generos de marinata. Puneþipulpa într-un bol ºi acoperiþicu o folie. Aveþi grijã, folia sãnu atingã suprafaþa cãrnii casã nu strice crustã, de aceea ebine sã folosiþi un bol! Daþi lafrigider minim 4 ore.

4. Scoateþi pulpa ºi lãsaþijumãtate de orã afarã, sãajungã la temperaturacamerei.

5. O aºezaþi într-o tavã ºio introduceþi la cuptor la220C pentru 20 minute.Coborâþi temparatura la150C ºi mai lãsaþi 2 ore. Totla 30 minute stropiþi-o cusucul din tava

6. Dupã acest timp frip-tura va fi fãcutã ºi suculentã ºiuºor în sânge doar în jurulosului. Dacã o doriþi mai însânge scãdeþi timpul decoacere. Acoperiþi fripturã cufolie de aluminiu ºi lãsaþi sãstea 15 minute înainte de a otãia. * nu uitaþi sã ajustaþi timpul decoacere în funcþie de greutateapulpei, a mea avea 1.6 kg

Ce-ar fi masa dePaºte fãrã un pahar devin care sã compli-menteze mâncarea ºi sãantreneze simþurile? Teînvãþãm sã alegi celemai bune licori care sãse potriveascã perfectcu fripturã de miel ºiprãjituri.

Alege doar unul saudouã vinuri care sãmeargã din plin cubogãþia de arome pecare le vei aºeza pemasa de sãrbãtoare. ªipentru cã vedetele vorfi fripturile de miel,cozonacii ºi ouãle roºii,nu îþi va fi greu sã alegiîntre un soi de vin roºupentru masã ºi unul devin dulce pentru deºert.

Un pahar de vin

roºu pentru mielulrumenit

Cunoscãtorii ºtiuregulã care spune cãvinul roºu se potriveºtecu felurile de mâncaredin carne roºie. Cu câte mai grea mâncarea,cu atât e mai sec vinul.Astfel, lista de vinuripentru mesele de Paºtetrebuie sã conþinã ºi osticlã de CabernetSauvignon, Merlot sauPinot Noir.

Un pahar de vinalb pentru fripturade curcan

Dacã anul acesta aiînlocuit mielul cucarnea de curcan, atun-ci ºi vinul pentru felulprincipal trebuie sã seschimbe. Cãrnurile de

pasãre cer un vin albsec ºi nu ai sã dai greºdacã alegi unSauvignon Blanc.

Vinuri aromatepentru desert

Finalul mesei ºimomentul deºertuluipoate sã cearã o nouãsticlã de vin. Nu trebuiesã serveºti ºampanie,aceasta nu se va potrivineapãrat cu deºerturilefoarte dulci. Poþi încer-ca vinuri aromate ºidulci naturale cum suntTãmâioasa, Busuioacasau Muscatul. Sepotrivesc ºi cu prãjiturileºi cu fructele. Dacã aþiservit deja cafeaua,dupã ea puteþi sã tur-naþi în pahare un vinars sau un lichior.

ÎÎnnnnoobbiilleeaazzãã aarroommeellee mmâânnccããrruurriilloorr ddee ssããrrbbããttooaarree..

VViinnuurrii bbuunnee ppeennttrruu mmaassaa ddee PPaaººtteeTimp de preparare (dulciuri): 60

minute (complexitate medie) Ingrediente: (Pentru reþeta

Pasca cu brânzã dulce de vaci)· 500 g faina

· 3 ouã· 125 g zahãr· 100 g unt

· 4 linguri de ulei· 250 ml lapte· 50 g drojdie

· esenþe ºi mirosuriUmpluturã:

· 500 g brânzã dulce de vaci· 50 g unt moale· 2 gãlbenuºuri· zahãr vanilat

· coajã de lãmâie· 200 g zahãr pudrã· 1 lingura de gris· 2 linguri de fãinã

· stafide· 3 linguri de smântânã

Mod de preparare: pasca cu brânzã dulce de vaci 1. Pentru aluat se înmoaie drojdia

în puþin lapte cãlduþ ºi un praf de sare.2. Se opãresc 3-4 linguri de fainã cu4-5 linguri de lapte clocotit ºi se lasasã se rãceascã.3. Când este rece se amestecã cudrojdia ºi se pune la dospit.4. Între timp restul de lapte seîncãlzeºte, se adãugã zahãrul, miro-surile, ouãle bãtute bine ºi uleiul.5. Când drojdia s-a dospit se pune înfãinã, se dauga laptele ºi se începefrãmântatul.6. Pentru a frãmânta mai uºor setopeºte untul ºi, în timp ce frãmân-tãm, se stopesc mâinile cu unt, pânãse terminã untul. 7. Se lasã la dospit cam 40 deminute (la cãldurã).8. Pentru umpluturã se amestecãbrânzã cu untul moale, gãlbenuºurile,

sarea, zahãrul vanilat, coajã delãmâie, zahãrul pudrã, griºul, fainã,smântâna ºi stafidele.9. Când aluatul s-a dospit se ia obucatã mai micã din care se face oîmpletiturã cât forma rotundã în carese coace pascã.10. Se pune aluatul în formã, pemargini se pune împletitura ºi se mailasa la dospit timp de 40-50 deminute.11.Când este gata se adãugã înmijloc umpluturã, se unge cu ou ºi se dã la cuptor, la foc potrivit,aproximativ o orã.

Pasca cu brânzã dulce de vaci

Drob de miel cu verdeaþã

Page 12: CVJ, Nr. 105, Vineri 13 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 aprilie 201212 Monden

DDuummnneeaavvoossttrrãã,, llooccuuiittoorriilloorr PPeettrrooººaanniiuulluuii ººii aaiiVVããiiii JJiiuulluuii,, vvãã ddoorriimm ccaa ssããrrbbããttoorriillee pprriilleejjuuiittee ddee

ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuii ssãã vvãã aadduuccãã ssããnnããttaattee,,bbuunnããssttaarree,, lliinniiººttee îînn ssuufflleett ººii îînn ccaassee,, iiaarr LLuummiinnaa

LLiinnãã ssãã vvãã îînnvvããlluuiiee ººii ssãã vvãã ooccrrootteessccãã!!

SSããrrbbããttoorrii ffeerriicciittee!! HHrriissttooss aa ÎÎnnvviiaatt!!

OOvviiddiiuu BBaallaaºº,,

PPrreeººeeddiinntteellee PPaarrttiidduulluuii CCoonnsseerrvvaattoorr PPeettrrooººaannii

SSaanndduu DDaanniieell

PPrreeººeeddiinntteellee SSiinnddiiccaattuull MMiinniieerr LLiibbeerrttaatteeaa 22000088

I ndiferent dacãvã pregãtiþi de

musafiri sau petre-ceþi Paºtele în fa-milie, o masã ele-gantã, bine aran-jatã, vã va face sãsimþiþi ºi mai binespiritul sãrbãtoriiºi va adãuga încãun plus de semnifi-caþie acestor ziledeosebite.

Cu puþinã imaginaþie,creativitate ºi poateapelând chiar la sfatulunor specialiºti în dome-niu, masa dumneavoastrãde Paºte poate arãta lafel de bine ca cea a unuirestaurant, aducând astfelun plus de bucurie îninima celor dragi.

Pentru a vã arãta ceputeþi face pentru a vãimpresiona invitaþii saufamilia, Cronica Vãii

Jiului a stat de vorbã cuun specialist în decoraþiipentru cele mai utile sfa-turi.

În primul rând, faþade masã trebuie sã fie cutematicã specialã ºineapãrat, pentru a-i daun plus de eleganþã, sãaibã dantelã, iar floriletrebuie sã fie de sezon,de preferat narcise. Maiapoi, atunci când vinevorba de ouã, acestea nuse pun pur ºi simplu, citrebuie într-un fel anume.“ De pe masã nu trebuiesã lipseascã bolul sau jar-diniera cu grâu verde,

care se aºeazã în centrulmese. Cele mai frumoasesau reuºite ouã se pun îngrâu, pentru a fi admiratede toþi invitaþii, sprebucuria doamnelor”, ne-aspus Violeta Novac, decorator Smart Party.Însã, în ultimii ani, ouãlese mai aºeazã ºi altfel,într-o tentã inovatoare ºipuþin funny. Vorbimdespre copacul cu ouã,care se face din tot felulde crenguþe, iar ouãlespeciale se gãsesc decumpãrat în magazinelecu decoraþiuni.

Când ajungem la mâncare, ei bine, ºi aiciexistã o ordine alucrurilor. Mielul, depreferat întreg, pe unplatou ºi asezonat cu tot

felul de garnituri, trebuieneapãrat sã stea în cen-trul mesei. Capul familieitrebuie sã îl porþioneze ºisã-i serveascã pe toþi ceide la masã. Drobul seaºeazã pe masã deja tãiatpe o farfurie de aperitiv,din care se serveºtefiecare. Trecând la tru-fandalele care neapãrattrebuie sã existe pe masãla o sãrbãtoare de primã-varã, ceapa verde, ustu-roiul verde, salata ºiridichiile, nu trebuie sãlipeascã. Ajungând ºi labãuturi, cum de Paºte seserveºte miel ºipreparate din carnede miel, vinul obligatoriu trebuie sãfie roºu.

Astfel, dupã ce am

pus elementele esenþialepe masã, trebuie sã neocupãm ºi de detalii.ªerveþelele trebuie sã fiecât mai colorate, cu tematicã specificãPaºtelui. Ouãle, dincolode modul ºi culoarea cla-sicã în care se vopsesc,în fiecare an existã ºitendinþe vizavi de acestlucru. În 2012, la modãsunt ouãle glamour, aurii,argintii sau pur ºi simpludecorate cu sclipici.Ajungând ºi la dulciurileºi produsele de patiseriepe care gospodinele le

pregãtesc din timp, de pemasã este obligatoriu sãnu lipseascã pascatradiþionalã ºi cozonacul.Dincolo de acestea, restulrãmâne la alegereafiecãrei doamne în parte.

Aºadar, dupã ce ne-amocupat de masã, þinutape care trebuie sã oîmbrãcãm este, deasemenea, foarte impor-tantã. Pentru cã Paºteleeste o sãrbãtoare maisobrã, ºi hainele trebuiesã fie în acelaºi ton.Bãrbaþii, dacã nu poartãcostum, mãcar o cãmaºãºi un sacou este obligato-riu sã aibã, iar femeile lafel, cel puþin un taior.

În speranþa cã acestesfaturi culese de la specialiºti vor fi utiledoamnelor, în special, vãurãm sãrbãtori luminateºi ne permitem sã vã maidãm încã un sfat. De lamasa de Paºte, dincolode ouã, miel sau pascã,nu trebuie sã uitãm sãpunem dragoste ºiarmonie pentru a petrececlipe minunate alãturi decei dragi. Paºte fericit!

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Masa de Paºte, aranjatã cu stil ºi dragoste