Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1041

Luni, 15 Februarie 2016

S e fac demersuri pentru ca factura de la apã sã nu mai conþinãtaxa pe apa de ploaie. Taxa nu este una perceputã ilegal, dar,

aºa cum a fost scoasã de pe facturile locuitorilor din alte oraºe aleþãrii, se poate aplica varianta ºi în Valea Jiului. Primarul TiberiuIacob Ridzi chiar a fãcut câteva demersuri în acest sens. Nu mairãmân decât niºte obstacole birocratice ºi apoi ar putea fi eliminatãaceastã taxã ºi în oraºele din Valea Jiului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A

Apa de ploaie la un pas de excludere

de pe facturi

N u mai puþin depatru contracan-

didaþi se anunþã pentruprimarul în exerciþiu alUricaniului, însã luptase dã acum în interiorulpartidelor pentru nomi-nalizarea candidaþilor laalegerile locale din varã.Singura certitudine estecandidatul PSD, actualprimar.

Dãnuþ Buhãescu, primarul (PSD) în funcþie al localitãþii Uricani parefavorit pentru un nou

mandat, al patrulea dacãva reuºi sã convingã elec-toratul ºi în varã. Buhãescuºi-a cooptat în partid toþicriticii din opoziþie, persoane cu notorietate înUricani, iar mutãrile salepar cã i-ar uºura misiuneaîn lupta pentru un noumandat. „Eu tratez ca ºicum ar fi toþi pe picior deegalitate, indiferent de cinear fi contracandidat.Adversarii noºtri au sonda-je, ei ºtiu cam cu cine vormerge, însã eu nu lupt cunimeni. Eu îmi prezint pro-gramul, activitatea ºi

cetãþenii hotãrãsc.Bãnuiesc cam cine va candida, ºtiu de intenþii darnu pot arunca nume pepiaþã”, ne-a declarat DãnuþBuhãescu. Surse din rândulpoliticienilor vorbescdespre un candidat al libe-ralilor care urmeazã sã fiedesemnat abia dupã unsondaj de opinie, dar careîntârzie în condiþiile în care„campania” a început. Pelistã sunt vehiculate maimulte nume, respectiv celal liderului organizaþieiConstantin Zaharia, cel alfostului consilier judeþean

Ilie Pârvan ori al mediculuiRomeo Cãlin. Dintre aceste trei persoane arurma ca liberalii sã decidãpe cine aruncã în luptã cuactualul primar PSD. ªiPRM va avea un candidat laUricani, respectiv pe profe-sorul Felicia Neagu, ceacare deþine ºi funcþia de

preºedinte al organizaþieiPRM Uricani. Nu esteexclus ca în cursa electoralãsã aparã ºi alte nume, maiales cã ºi UNPR are caleliberã de a-ºi desemna uncandidat dacã nu se va aliacu social-democraþii din vestul Vãii Jiului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mamadenaturatãpoate ajungeîn închisoareM ama care ºi-a lãsat

copiii sã ardã într-un incendiu izbucnit în locuinþa sa, a fost condamnatã la închisoarecu suspendare pentruabuzarea unui minor dinlocalitate. Pentru cã nu arespectat condiþiile impusede judecãtori, Ardeleanuriscã sã ajungã dupã gratii.

Alina Nadia Ardeleanu afost condamnatã la fineleanului trecut de magistraþiiCurþii de Apel Alba Iulia ladoi ani ºi opt luni închisoarepentru sãvârºirea infracþiuniide lipsire de libertate în modilegal, pedeapsa fiindu-i sus-pendatã condiþionat. În primainstanþã, femeia a primit opedeapsã de 3,4 ani ºi plataa 10 mii de lei daune moralecãtre minorul abuzat. Mamadenaturatã a fost obligatã ca,pe durata termenului desupraveghere, sã respecte oserie de mãsuri dar ºi sãpresteze 100 de zile demuncã în folosul comunitãþii.Alina Nadia Ardeleanu n-a

respectat condiþiile instanþei ºiacum riscã sã ajungã înspatele gratiilor. Biroul executãri penale din cadrulJudecãtoriei Petroºani a cerutrevocarea suspendãrii pedep-sei, iar termenul de judecatãa fost fixat pentru data de 23februarie a.c. Mama denatu-ratã mai este acuzatã într-unalt dosar de omor, dupã ce ºi-a încuiat în casã cei treicopii minori ºi a plecat dupãbãuturã. Procurorii au stabilitcã femeia a aºezat olumânare aprinsã pe spãtarulunui colþar situat lângã patulîn care dormeau cei trei copiiai sãi, cu vârste cuprinse între1 an ºi 10 ani, ºi apoi a plecat de acasã. În locuinþã aizbucnit un incendiu iartânãra a intrat în apartamentºi în loc sã strige dupã ajutorpentru salvarea copiilor, aîncuiat uºa ºi a fugit. Cei treimicuþi au ars de vii, iar cândfocul a fost observat devecinii care au dat alarma,zeci de apartamente au fostafectate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Se înghesuie la primãrie

„În data de 3 februarie, veneamde la Lonea, sprePetroºani ºi am vãzutconducta spartã.Ambele arteziene mi-au atras atenþia.Am sunat la SC ApaServ, mi-a rãspuns ladispecer o doamnã ºimi-a zis cã va sunaechipa de intervenþiede pe teren. Sper surprinderea mea,când am trecut iar prinzonã, am vãzut con-ducta la fel de spartã”,spune bãrbatul carene-a sesizat cu privire

la apa ce curge înzona Dãrãneºti dintr-oconductã.

Omul a cãutat sãmai ia legãtura cu ceide la Apa Serv, darspune cã nu a reuºit sãîi dea de cap acesteiprobleme, care, înopnia sa, genereazãpierderi.

Directorul de la SCApa Serv a vãzut cumstau lucrurile, darspune cã nu este niciun defect ºi niciopierdere nu este contorizatã acolo.

„Spãrtura nu este

pe aducþiunea SC ApaServ, ci pe cea de laJupâneasa, propri-etatea SNÎMVJ. Chiardacã curge acolo apã,nu însemanã cã ApaServ are acolo pierderide apã”, a declaratCostel Avram, directorgeneral al SC ApaServ Valea Jiului.

Societatea deÎnchideri de MineValea Jiului are în proprietate o serie deimobile, conducte ºistaþii de tratare a apei,care acum vor fi deza-fectate ºi, în aceeaºi

situaþie este ºi þeava cupricina. Directorulsocietãþii, AurelAnghel a declarat cã averificat în teren situa-þia, a ºi oprit apa de laJupâneasa, ca sã vadãdacã de acolo estedefecþiunea, dar nu aconstatat cã e vreoproblemã.

„Am trimis o echipã

în teren. Acea conduc-tã a fost datã sprefolosinþã celor de laApa Serv ºi existã unprotocol prin careaceºtia o folosesc pentru a le furniza apãlocuitorilor din zonaturnului vechi de apã.Deocamdatã, noi nuam sesizat vreo pro-blemã acolo”, a spus ºi

Aurel Anghel, directorul general alSNÎMVJ.

Þeava este spartã încel puþin 3 locuri ºiapa curge în Jiul deEst, motiv pentru carenu s-au imacientatprea tare nici locatariidin zonã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cadavru, gãsitîntr-un cãminde termoficareC adavrul unui bãrbat de 48

de ani din Vulcan a fostgãsit într-un canal de termoficare,lângã Mina Paroºeni, vineri laora prânzului. Trupul fãrã viaþãera într-o stare avansatã deputrefacþie ºi mirosul este cel carei-a determinat pe oamenii dinzonã sã sune la 112.

Omul a dispãrut imediat dupã sãr-bãtori, iar rudele nu s-au alertat, deºiºtiau cã este bolnav. Fratele victimeipovesteºte cã, abia acum, când afost chemat sã îl recunoascã, ºi-a datseama cã nu l-a mai vãzut de atît demult timp. „Acum m-a anunþat cine-va de aici. Nu ºtiu ce s-a întâmplat,dar ºtiam cã era bolnav. Acum desãrbãtori l-am vãzut ultima datã, cã avenit acasã ºi apoi... De atunci nu amai venit ºi nu a mai fost acasã. Era plecat. Nu l-am dat dispãrut cãnu ºtiam pe unde umblã”,ne-a mãrturisit fratele bãrbatului mort.

Cadavrul era într-o stareavansatã de putrefacþie ºi,ca sã îl scoatã din cãminulce i-a devenit mormânt,pompierii au avut nevoiede mãºtile de oxigen..„Am fost anunþaþi de cãtreun martor, de faptul cã operosanã decedatã se aflãblocatã între þevile de ter-

moficare dintrun cãmin de comandãal uzinei Paroºeni. La faþa locului,am gãsit un bãrbat, iar pentruscoaterea acestuia am acþionat cucordiþe, reuºind sã îl extragem dupãaproximativ 15 minute”, a declarat locotenent Ionuþ Brehui,coordonatorul acþiunii.

Cadavrul bãrbatului de 48 de ania fost predat serviciului de medicinãlegalã ºi criminaliºtii urmeazã sã stabileascã cu exactitate cauza morþii.De la faþa locului au luat mai multeprobe, pentru a elimina orice suspiciune cu privire la modul în careacest om ºi-a gãsit sfârºitul.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

P oliþiºtii hunedoreni au avutacþiuni suplimentare de

control la sfârºitul sãptãmâniitrecute pentru prevenireafaptelor antisociale ºi menþinereaordinii ºi siguranþei publice,mãsurile fiind cerute de cãtreinspectorului general al PoliþieiRomâne –chestor de poliþieBogdan Despecu.

Astfel, peste 200 de poliþiºtii deordine publicã, de la rutierã, deinvestigaþii criminale, de la investi-garea criminalitãþii economice,transporturi, din cadrul formaþiu-nilor de arme, explozivi ºi substanþepericuloase au efectuat zeci de deacþiuni specifice muncii de poliþie ºicontroale.

“În urma activitãþilor, în data de12 februarie au fost constatate 14infracþiuni (judiciare, economico-financiare, la regimul circulaþiei saude altã naturã), dintre care 7 în flagrant delict, în timp ce în 13 februarie au fost depistate alte19 infracþiuni (judiciare, economico-financiare, la regimul circulaþiei saude altã naturã), dintre care 8 în fla-

grant delict. Poliþiºtii au depistat 5 persoane bãnuite de comiterea deinfracþiuni.

De asemenea, peste 1000 depersoane au fost legitimate depoliþiºtii hunedoreni, dintre care 37 au fost conduse la sediul poliþieipentru verificãri suplimentare.În urma acestor verificãri, poliþiºtiiau identificat o persoanã datã înurmãrire”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara. Spre exemplu, vineri,12 februarie poliþiºtii au depistat unbãrbat de 34 de ani, din municipiulPetroºani, administrator al uneisocietãþi comerciale din acelaºimunicipiu, care oferea spre comercializare 4.000 de þigarete,fãrã timbru fiscal. În cauzã s-aîntocmit dosar penal conform Legii 86/2006, pentru sãvârºireainfracþiunii de contrabandã, prejudiciul cauzat bugetului de statfiind de circa 1.800 lei.

În cele douã zile, au fost aplicate445 de sancþiuni contravenþionale,în valoare de 134.430 de lei ºi aufost confiscate bunuri în valoare deaproape 7228 de lei.

Speriaþi pentru pierderiT ot mai mulþi oameni se autosesizeazã atunci când vãd cã apa

curge din diverse þevi, tocmai pentru cã s-au sãturat sãplãteascã pierderi la factura de apã. Aºa s-a întâmplat ºi cu uncetãþean din Petroºani, care susþine cã, de mai bine de o sãp-tãmânã, apa curge dintr-o conductã de alimentare ºi, dupã ce asesizat defecþiunea la Apa Serv, nu s-a întâmplat nimic ºi a vãzutcã apa curge în continuare.

Poliþiºtii hunedoreni au avut un week-end plin

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 2016 Actualitate 3

„Vrem lãmpaºeaprinse, nu mâiniîntinse”, a fost unuldintre sloganurileafiºate pe bannereledin mulþime ºi astapentru cã oamenii auvrut sã ne arate cã vorsã munceascã ºi cãminerii au fost întot-deauna oameni munci-tori. „Am venit la mitingpe motiv de demnitate,în primul rând. Ceeace nu mai existã acumîn þara asta. Nu suntemmulþi, dar e vinavremii, cã nici mãcar20% nu au venit dincâþi ar fi trebuit sã vinãºi avem multe de spus.

Vrem ca acest miting,mãcar sã sensibilizeze,dacã nu sã salvezeceva. Asta sperãm ºisã nu se vorbeascãdespre noi la istorie”,a spus unul dintre participanþii la miting.

La Petroºani a fost ºi Bogdan Hosu,preºedintele CartelAlfa, sindicaliºti dinminerit ºi energie ºi cutoþii au cerut sã fie luaþiîn seamã ºi sã nu ledisparã locurile demuncã, acum cã s-ainstanlat insolvenþa laComplexul EnergeticHunedoara. „Problemaeste cã au fost dis-

funcþionalitãþi la nivelulconducerii ºi totul sedatoreazã lipsei unordecidenþi responsabili.Cel mai uºor este sãdestabilizezi salariaþii,

în încercarea de aatrage, prin restruc-turare ºi pierderealocurilor de muncã, oreformã superficialã.Trebuie sã funcþionezecentrala electricã de laPetroºani, mai ales cãaici s-au fãcut investiþi-ile de mediu, care seadapteazã condiþiiloreuropene de mediu, iarasta se poate face cu

cheltuieli minime. Noisperãm ca MinisterulEnergiei sã rezolvetoate aceste probleme,dar, în acelaºi timp,trebuie creatã ºi plasasocialã, iar aici mãrefer la Ordonanþa 36,ca, în caz de disponibi-lizãri, ca unul sau douãperimetre miniere sãfie închise pentru cãsunt finalizate ºi, pânãla deschiderea altormine, va fi o perioadãde timp, dar sã fiepânã atunci salariilecompensatorii”, a spus Bogdan Hosu,preºedintele Cartel Alfa.

În plus, acesta acondamnat intenþiaadministraþiei CEH de a trece cele douãtermocentrale de laMintia ºi Paroºeni pegaz, în condiþiile încare acestea au fost

create pentru huila dinValea Jiului.

Cei care au partici-pat la miting au ascul-tat cu pioºenie ImnulMinerilor, au înduratploaia ºi vântul rece defebruarie ºi au adus cuei un coºciug, prin careau simbolizat moarteaComplexului EnergeticHunedoara. Nu s-aulimitat, însã, sã îi cânteprohodul mineritului ºiau sperat sã trezeascãîn autoritãþile statuluiideea de a ajutaaceastã breaslã.

Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele,organizatorul mitingu-lui, a precizat cãoamenii s-au adunat înnumãr relativ mare,þinând cont cã vremeaa fost total nepotrivitãºi asta denotã cãoamenilor de aici nu le

este indiferentã soartaComplexului EnergeticHunedoara. Asta nu l-ascutit, însã, de înþepã-turilor liderilor din„opoziþie”, iar AdrianJurca, lider al minerilorde la mina Livezeni apunctat doar faptul cãNica s-a dus, dupãprotest, cu oaspeþii dela Bucureºti, la hotelulRusu, unde au bãut ºiau servit masa.

În timpul mitingului,singurul participant dinrândul autoritãþilorlocale sau judeþene, în mulþime, a fost primarul din PetroºaniTiberiu Iacob Ridzi, iar când sindicaliºtii auafiºat fotografiile parlamentarilor dinHunedoara, lumea i-ahuiduit, fãrã excepþie.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

“Menþinerea unei infrastructuri miniere adec-vate cererii interne de huilã,astfel încât sã fie asiguratãcontinuitatea producþiei peo perioadã mare de timp.Posibilitatea implementãriiproiectelor de captare ametanului din carbune ºi aemisiilor de metan dinzãcãmintele aflate înexploatare; Gazeificareacarbunelui”, sunt câtevadin oportunitãþile identifi-cate de fostele conduceri aleMinisterului Energiei.

În situaþia de faþã, cãrbunele din Valea iului varãmâne acolo unde este.Adicã însubteran. Nu maiexistã resurse ºi nu maiexistã voinþã din parteasttaului pentru a continuaaceastã activitate secularãdin Valea Jiului.

I ntegrare pe piaþainternaþionalã?

Minerii din Valea Jiuluinu reuºesc în condiþiileactuale sã asigure cãrbunelenecesar funcþionãrii celor

douã termocentrale, însã în planurile fanteziste seîncerca integrarea acestuiape piaþa internaþionalã.Singurul cumpãrãtor alhuilei din Valea Jiului ar fiputut fi Serbia.

“Pânã în prezent, cãrbunele a fost tratat ca oresursã exclusiv naþionalã,fãrã a exista intenþii de integrare într-o piaþã inter-naþionalã. Totodatã, avândîn vedere puterea calorificãredusã a cãrbunelui românesc, precum ºi din

perspectiva costului de pro-ducþie ridicat, posibilitateade integrare a pieþeiRomâneºti a cãrbunelui înpiaþa europeanã esteredusã, chiar dacã Serbia ar putea fi un eventualimportator de cãrbuneromânesc”, se mai aratã în forma neactualizatã astrategiei energetice.

Ca urmare a restruc-turãrilor sectoarele minier ºienergetic din România, înprezent, întreaga producþiede huilã este realizatã de

Divizia Minierã aComplexului EnergeticHunedoara prin 4exploatãri miniere ºi deSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea JiuluiSA prin trei exploatãriminiere. Deºi în ultimii aniproducþia naþionalã de huilãa avut o tendinþã descrescã-toare, România ocupã locul7 între producãtorii de huilãdin þãrile membre aleUniunii Europene.

Monika BACIU Monika BACIU

DE ORDINUL SF-ULUI

Gazeificarea cãrbunelui sau vânzarea lui în afara þãriiG azeificarea cãrbunelui. În condiþiile actuale, cãrbunele din Valea Jiului nu va

vedea niciodatã lumina zilei, însã în actuala formã a strategiei energetice sevorbeºte de gazeificarea huilei ºi captarea emisiilor de metan din subteran. Zileleacestea, trebuie sã fie prezentate toate propunerile privind noua strategie energeticãa României, însã în formula anului 2014 se vorbeºte de planuri fanteziste.

„Hunedoara suntem noi” a scos oamenii în stradãA proximativ 1.500 de oameni din toatã Valea Jiului, din

Hunedoara, dar ºi din Gorj au participat la un miting desusþinere a economiei judeþului Hunedoara. Pe o ploaie torenþialã,minerii, energeticienii, pensionarii, CFR-iºtii ºi chiar oamenii simpli, ori copiii lor, au vrut sã arate cã le pasã ºi au venit cu toþiisã strige sloganuri sub egida „Hunedoara suntem noi”.

Bal mascat, la LupeniC omunitatea maghiarã din

municipiul Lupeni a marcatintrarea în Postul Paºþelui. Pentru cãa rãmas o lunã pânã când catolicii vorsãrbãtori Paºtele, cei din comunitateamaghiarã au decis sã marchezeintrarea în post. A devenit o tradiþieorganizarea Balului Mascat.

“Este o acþiune tradiþionalã, denumitã BalMascat, pentru cã vine primãvara ºi marcãmastfel ºi venirea Paºþelui. Ne-am adunatfoarte mulþi, e voie bunã, muzicã bunã”, adeclarat Amalia Antal, organizator.

Peste 100 de persoane au luat parte laacest eveniment. Copiii au fost cei care aupurtat mãºþi ºi costume haioase.

“Ne-am gândit câþi vom fi ºi ne-am temutcã nu vom fi foarte mulþi cã a început postul,dar când am fãcut calculele am vãzut cã180 de persoane s-au înscris, darlocaþia are o capacitate de 120 de persoane. Pe unii a trebuit sã îirefuzãm”, a subliniat David Benedekfi.

Tradiþia spune cã se confecþioneazãmãºti cu personaje din poveºti iar lasfârºitul petrecerii cele mai reuºite mãºtisunt premiate. Grupurile de prietenimerg din casã în casã ºi sunt serviþi cubani, gogoºi ºi clãtite. Practica ritululuiface o trimitere profundã la vremelniciatrupului omului, punându-l simbolic fataîn faþã cu moartea pentru a-i arãta cã

totul este trecãtor ºi cã acesta are menirea dea se depãrta de delãsare, uitare ºi pãcat. Înprima zi de post se pune cenuºã pe capetelecredincioºilor. Cenuºa se obþine din arderearamurilor pãstrate de anul precedent de lasãrbãtoarea de Florii. Celebrarea se încheiecu rugãciunea credincioºilor ca semn depocãinþã ºi de angajament de a þine Postul cucurãþenie. Anul acesta, catolicii sãrbãtorescPaºtele în data de 27 martie, iar ceiortodocºi pe 1 mai.

Monika BACIUMonika BACIU

13 nu a fost un numãrcu ghinion, ci o nouãediþie de succes aFestivalului Oamenilor deZãpadã din Straja. Pentrual 13-lea an consecutiv,în staþiunea montanã dinValea Jiului a avut loc unfestival dedicat oamenilorde zãpadã. 52 de oameni de zãpadã au fostrealizaþi de mii de turiºti.Participanþii la competiþiedau dovadã de creativi-tate ºi imaginaþie atuncicând vine vorba derealizarea unor oamenide zãpadã. Circa 3000de turiºti au urcat la schiîn staþiunea din vestulVãii Jiului, dar ºi pentru aparticipa la ediþia cunumãrul 13 a FestivaluluiOamenilor de Zãpadã.

Încã de la primele ore aledimineþii, turiºtii au ieºitdin cabane pentru a-ºirealiza creaþiile dinzãpadã, iar la finalul con-cursului pânã ºi organiza-torii au fost impresionaþi.Majoritatea au participatîn echipe iar creaþiile lor au fost mult mai complexe faþã de un simplu om de zãpadã.

S emnal pentruminerit

Un sculptor a realizatun miner din zãpadã, iaracesta a vrut sã tragã unsemnal de alarmã asupraacestei zone în caremineritul se închide,încet, dar sigur. Ceiadunaþi în jurul mineruluide zãpadã au scandat ºi

mesajul “Nu închideþiminele”. “Am fãcut unom de zãpadã minerpentru cã e un fel deprotest a ceea ce vor sãfacã cei care vor sãînchidã minele. Însãºizãpada are puterea cãrbunelui. Vreau astfelsã trag un semnal dealarmã. Oamenii dinValea Jiului au nevoie deun sprijin. Eu sunt sculp-tor, pictor nu am intrat în minã decât odatã”, adeclarat sculptorul Tic.

Î ndrãgostiþi, pompieri sau mirese

Participanþii ºi-au pusmintea la contribuþie, iarîn funcþie de imaginaþiefiecare a încercat sã realizeze cel mai ineditom de zãpadã. Astfel, l-am întâlnit ºi pe OlahÎndrãgostitul. “Este OlahFrency Îndrãgostitul.Numele îi vine de laRegatul de Gheaþã, iarîndrãgostitul pentru cãeste veºnic îndrãgostit.Are ºi un telefon.

Aºteaptã sã îl sune iubita”, ne-a spus AnaMaria. Un alt om dezãpadã a mâncat copiiicare aveau viteazã prea

mare pe pârtie. “E o idee a noastrã,

ne-am gândit sã facemceva creativ care sã leplacã tuturor ºi am ajunsla ideea unui om dezãpadã care mãnâncã uncopilaº ºi mai este uncopil lângã, care încearcãsã îl salveze ºi este cumvaprins de omul nostru dezãpadã. Omul de zãpadã

mânâncã copilaºul pentrucã avea vitezã pe pârtie”,ne spune Oana Voicencu

Cum staþiunea mon-tanã a fost neîncãpã-

toare, au mai existat ºipersoane care nu au maigãsit locuri de cazare.Astfel oamenii lor dezãpadã s-au decis sãdoarmã afarã.

“Oamenii noºtri dezãpadã nu au mai gãsitlocuri la cabane, au dormit afarã, iar alþii s-auîntrecut cu bãieþii la bereºi au adormit pe jos, afost ºi soare, iar unul dintre oameni este înºezlong”, a spus o altãturistã

Cã tot este la modã caISU sã "ardã" tot, înStraja, un turist a fãcut ºiprimul pompieri care "nuarde de nerãbdare sã deaamenzi", spune TofanSotil, realizatorul pom-pierului. Nunta cu alai afost cea mai complexãcreaþie ºi pânã sã ajungãjuriul la ei, realizatorii aupus de o petrecere întoatã regula, cu vin fier ºiþuicã, chiar dacã mireasa

a fost pãrãsitã de mire în faþa altarului. Ilena ºiOctavian din Reºia aurealizat din zãpadãpovestea vieþii lor. Cei doi îndrãgostiþi auprofitat de faptul cã esteValentine's Day ºi se aflãîntr-un cadru feeric pen-tru a-ºi declara iubirea,iar Octavian i-a cerutmâna iubitei sale.

R ecord de oamenide zãpadã

Anul acesta, FestivalulOamenilor de Zãpadã s-aaflat cu ediþia numãrul13, iar organizatorii spuncã s-a atins un record decreaþii. Peste 50 deoameni de zãpadã au fostde jurizat în staþiune.

“Avem circa 3000 deturiºti în Straja ºi a ninsabundent încã de vineri,astfel cã am avut zãpadãproaspãtã ºi din belºugpentru festival. Nebucurãm cã turiºtii sesimt bine ºi vin în numãrmare în staþiune, iar participarea la concurs afost ºi în acest andeosebitã. Ca de fiecaredatã toþi cei care au realizat oameni dezãpadã au fost premiaþi,pentru cã la fiecarecreaþie a pus suflet ºi uncopil iar aceºtia ar fi fostdezamãgiþi sã afle cã nuau primit un premiu. A

fost greu sã jurizãm pen-tru cã nu ne aºteptam sãfie atâtea creaþii, a fostmaterie primã din belºug.A fost unul din recorduri,au fost peste 50 decreaþii din zãpadã, caremai de care mai intere-

sante ºi la anumite creaþiiau participat ºi 30 deconcurenþi. Suntemfoarte mulþumiþi cã au participat sute de concurenþi. În fiecare anoamenii sunt foarteinventivi ºi þinem cont lajurizare ºi de ceea cegândesc, nu numai delucrare. A fost mineralregenerabil, a fost ºi olucrare cu mesaj, a fostnunta la care au partici-pat cei care au fãcutcreaþia. A fost foarte bineºi cred cã ºi cei care aufost în Straja s-au simþitfoarte bine”, a declaratEmil Pãrãu, organizatorulevenimentului.

Competiþiile vor continua în Straja ºi înaceastã sãptãmânã cândcei care urcã la muntesunt aºtepaþi sã participela petrecerea organizatãîn cinstea lui Baloo, ursul devenit mascotastaþiunii.

J imi-rãsfãtaþulturiºtilor

Echipa care a fãcutjurizarea exponatelor a fost însoþitã în permanenþã de un cãþelcare are o poveste

înduioºãtoare. Câinele,un metis de ciobãnescgerman, impresioneazãprin mãrimea s-a ºi estemai blând decât unmieluºel. A ajuns înStraja în urmã cu circaun an ºi jumãtate. Erapui ºi fusese abandonatla groapa de gunoi iarunui angajat din staþiune i s-a fãcut milã de el. L-a luat ºi l-a crescut, iaracum este cãþelul staþiuniiºi partenerul de joacã alturiºtilor. Cum toatã ziuaa fost înconjurat ºi alintatde vizitatori, la fel ca ºimascota staþiunii ursulBaloo, cãþelul Jimi îi considerã prieteni pe toþituriºtii care-i întind mânaºi dacã au chef de joacã,el nu se plictiseºte niciodatã. Jimi a fostunul dintre membrii juriu-lui, a trecut pe la toateexponatele ºi drept recompensã a primit câteo porþie de joacã de lafiecare copil întâlnit.Chiar dacã aleargã pestetot prin staþiune, Jimieste ºi foarte inteligentspune cel care l-a adop-tat ºi-l îngrijeºte. "Cumvedeþi maidanezii cã trecstrada pe trecerea depietoni, Jimi ºtie cã nuare voie ºi nu intrã pepârtia de schi", spunecabanieriul. Potrivitadministratorilor staþiunii,turiºtii au toate motivelesã ajungã în Straja, pentru cã s-a dat startulla competiþii. Astfel, înweek-end, urmeazã unalt concurs destinat maiales piticilor, dar ºianiversarea celebrului ursBaloo, mascota staþiunii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 2016 Actualitate 5

D acã nu aþi fostsâmbãtã, de la

18,00 în sala teatruluide la Petroºani, atuncinu ºtiþi ce aþi pierdut! O searã în hohote, cuaplauze, care au lungitpiesa la mai bine dedouã ore ºi ceva ºi cumultã, multã distracþie.

Nicoleta Bolcã, în rolulsecretarei din opoziþie, i-a„ridicat” pe Alexandru Cazanºi Mihai Alexandru, ministrulºi secretarul acestuia, la unnivel pe care, cu siguranþã,

spectatorii nu-l vor uitacurând.

A fost o comedie alertã,iar când regizorul DanielVulcu spunea asta la repetiþiageneralã nu am înþeles asta.La premierã, însã, au realizattoþi spectatorii cât de alert a fost ritmul piesei, cât de repede s-au succedatreplicile, aºa încât nici uºa de la intrarea în camera dehotel nu a mai rezistat chiarpânã la momentul când trebuia ruptã ºi a cedat maidevreme.

Roluri absolut minunate,au avut ºi Raul Hotcaº, apreciat din public ºi dedomniºoarele care îl compã-

timeau pentru cã era camtracasat, dar ºi Oana LiciuGogu, Adelin Ilie, actorulcare ne-a declarat cã el„încearcã sã batã pe toatãlumea ºi nu bate pe nimeni”,soþul încornorat de secretaraopoziþiei, Sergiu Fârte,Izabela Badovics, CorinaViºinescu ºi, desigur chelnerul Dorin Ceagoreanu.

Biletele la premierã seeupizaserã cu mult înainteaspectacolului ºi locurile aufost suplimentate, darrecunosc cã, aº mai merge odatã la aceastã piesã, pentrucã au meritat cu toþii.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Straja a înregistrat un nou record. Cei mai mulþi oameni de zãpadã construiþi la festival

Festivalul Oamenilor de Zãpadã din Straja a fost un succesU n om de zãpadã gigant de aproape patru

metri, o nuntã cu mireasa pãrãsitã laaltar, minerul ecologist ori îndrãgostiþi deValentine]s Day, toate au fost reprezentate dinzãpadã în Straja, la Festivalul Oamenilor deZãpadã. Vedeta a fost la ediþia din acest an,Jimi, un cãþel cu o poveste înduioºãtoare ºicare a devenit rãsfãþatul turiºtilor.

„ªi miniºtrii calcã strâmb”, mai mult decât hohote ºi aplauze

Nu mai rãmân decâtniºte obstacole birocratice ºiapoi ar putea fi eliminatãaceastã taxã ºi în oraºeledin Valea Jiului.

„Am fãcut o adresã cãtreC.J. Hunedoara, pentru cãacestã instituþie este acþionarmajoritar la Apa Serv. I-amînºtiinþat despre demrsurilenoastre ºi le-am cerut unpunct de vedere pe acestãtemã. Aºteptãm un rãspunsºi, dupã aceea, dacã el estepozitiv ºi temeiul legal invo-cat de noi este bun, atunci,cu siguranþã, vom duce dis-cuþia în A.D.I. (Asociaþia deDezvoltare Intracomunitarã),unde vom lua o decizie cuprivire la taxarea apei meteorice”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Apa meteoricã a fost

eliminatã prin hotãrâri deconsiliu local în oraºe precum Craiova, Constanþa,Ploieºti ºi alte localitãþiimportante ale þãrii.

Mii le lei ajung la opera-torul Apa Serv din ValeaJiului, anual, doar pen-tru cã plouã ºi pe fac-turã apare lunar taxape apa meteoricã, saupe apa de ploaie cumo numesc generic con-sumatorii. Aºa se facecã, dacã în decembrieanul trecut a plouat

cam 9,4 l/mp, în ianuarie2015, apa de ploaie a fostîn cantitate de 112,3 l/mp.ªi toatã s-a regãsit înfacurile remise populaþiei.

În 2015, mai multeprimãrii au trecut prin

consiliile locale decizia de aelimina aceastã taxã ºiacum, cã au aflat, sepregãtesc sã facã asta ºiprimãriile din Valea Jiului.

Existã chiar un proiect delege ce a fost trimis înParlament în noiembrie2015, prin care operato-rilor de apã li se cere elimi-narea ei. Taxa este stabilitãla nivel local, cu o formulãîn care este luatã în calculcantitatea de apã care cadepe acoperiº ºi este preluatãde reþelele de canalizare,înmulþitã cu un anumit coe-ficient raportat la suprafaþaterenului sau a locuinþei ºicu tariful pentru canalizare.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

A u fost stabilitecriteriile pentru

imobilele care intrã în programul deanvelopare. Lasfârºitul sãptãmâniitrecute, la Petroºani,a avut loc o ºedinþã lacare au participatreprezentanþiimunicipalitãþii, dar ºicei din asociaþiile de proprietari. Astfel, au fost stabilite câteva criteriide departajare.

“Am discutat cu reprezen-tanþii asociaþiilor de proprie-tari despre punctajele careurmeazã sã le stabilim pentruierarhizarea blocurilor carevor intra în programul deanvelopare ºi am cãzut deacord sã fie patru criteriiprincipale, e vorba devechimea blocului, de fondurile strânse de cãtrelocatari, materialul din caresunt fãcute blocurile,cãrãmidã sau beton. Un alt criteriu este cel al plãþiitaxelor ºi impozitelor locale”,a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Deocamdatã ghidurile de finanþare privind anveloparea termicã nu au fost lansate, însãreprezentanþii municipalitãþiisperã ca în acest programsã fie cuprinse cât mai multeimobile astfel încât sãcreascã gradul de confort allocatarilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 20166 Administratie

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Apa de ploaie la un pas de excludere de pe facturiS e fac demersuri pentru ca factura de la apã

sã nu mai conþinã taxa pe apa de ploaie.Taxa nu este una perceputã ilegal, dar, aºa cum afost scoasã de pe facturile locuitorilor din alteoraºe ale þãrii, se poate aplica varianta ºi în ValeaJiului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi chiar a fãcutcâteva demersuri în acest sens.

Criterii pentru asociaþii,privind anveloparea termicã

„Rebranding-ulGlobal Plast,«partenerul de casãbunã», marcheazã oetapã în procesul sãu de maturizare ºireflectã cu fidelitatefilosofia ºi maniera dea se raporta la piaþã ºiconsumator, asumân-du-ºi poziþia de lider.Noua identitate reflec-tã viziunea, misiunea,valorile ºi strategia

companiei. Prin noilebrand-uri de produs sedoreºte o poziþionarerelevantã în piaþã ºi înmintea consumatorilor,printr-o atractivitatemai mare la raft ºi promisiunea autenticitãþii ºi calitãþiiproduselor noastre”, a explicat dl. DanDoroican, responsa-bilul Marketing alGlobal Plast.

Conform informaþi-ilor din domeniu, piaþaarticolelor de unicãfolosinþã, menaj ºicurãþenie, a soluþiilorde ambalare ºi a produse din hârtie seridicã la circa 1 miliard de euro

Companiabucureºteanã, înfiinþatãîn anul 2003 cu capi-tal integral românesc,unul dintre primii trei

distribuitori din domeniu, cu filiale înConstanþa, Iaºi,Timiºoara, Bacãu ºiCluj-Napoca, a deciscrearea a trei trei noibranduri de produs.

Hârtia pentru uzcasnic Papelino este omarcã autohtonã, careeste caracterizatã prin „fineþe cu fiecareatingere” ºi cuprindebatistuþe nazale,ºerveþele de masã,prosoape de bucãtarieºi hârtie igienicã.

De la produse demenaj precum bureþi,mopuri sau laveteumede, pâna la folii ºipungi alimentare pen-tru stocare, Zorex este

denumirea unei gamecomplete de produsepentru uºurareasarcinile zilnice, careaduce „ordine ºicurãþenie la minut”.

Iar pentrumomentele speciale,indiferent de ocazie, a

fost creatã gamaAlabala, care cuprindeun portofoliu larg deproduse de unicãfolosinþã (tacâmuri,veselã, caserole etc.)care face totul „simplu ca o joacã de copii”.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 2016 Actualitate 7

Promovare pentrustaþiunea StrajaS traja, “o staþiune superbã în

judeþul Hunedoara. E divin aici”.Este mãrturisirea unui cunoscut reali-zator TV. DJ-ul “pãcãtos” Silviu Andreis-a aflat în staþiunea montanã Strajade care a rãmas profund surprins ºi orecomandã cu cãldurã tuturorbucureºtenilor ºi nu numai.

“Bunã dimineaþa, ºtiu am faþã cam boþitãdupã prima noapte la Club (…) /Straja daram o energie foarte bunã datoritã locului încare mã aflu. Mãrturisesc cã sunt pentruprima datã în viaþala Straja. E o staþi-une superbã înjudeþul Hunedoaralângã Lupeni. Edivin aici. Muntele,pãdurea, pârtia,oamenii. Absolutdivin. Departe denebunia Bucureºtiu-lui, Straja trebuie sãfie una dintre opþiunile de vacanþã sau week-end pentru iubitorii muntelui ºi ai sporturilorde iarnã”, scrie Silviu Andrei pe pagina sade Facebook. Cunoscutul DJ s-a aflat înstaþiunea montanã din Straja la inaugurareaunui nou local unde a încântat participanþii.

Monika BACIUMonika BACIU

“Acest concurs se va organizape data de 20 februarie, iarcursa constã în parcurgerea unuitraseu de 4,5 km în alergare saupe schiurile de turã, cu plecarede la baza telescaunului vechi,având linia de sosire VârfulParângului Mic, la cota 2074 m.În acest sens, având în vedereimportanþa acestui evenimentsportiv, care are un caracternaþional, atrãgând participanþidin peste 30 de oraºe ale þãrii,dar ºi din Republica Moldova,propun implicarea ConsiliuluiLocal în organizarea acesteimanifestãri în calitate de coorganizator”, se aratã în notade fundamentare iniþiatã de primarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

1200 de lei au fost alocaþi dinbugetul local pentru susþinereaacestui eveniment, iar banii

urmeazã a fi folosiþi pentru premierea participanþilor.

Staþiunea montanã Parâng vagãzdui câteva evenimente în

acest sezon. “Pe data de 20 februarie va fi

a III-a ediþie a concursuluiVertical Race Parâng NightChallenge. Este un concurs dealergare montanã ºi schi alpin.Aceste douã probe se completeazã una pe cealaltã.Sunt cei care aleargã pânã peParângul Mic ºi sunt cei carepreferã sã schieze. AsociaþiaProParâng va face douã eveni-mente din anii trecuþi. Au festi-valul Serbãrile Zãpezii care aredouã probe, prima specificacopiilor pe pârtia Slima ºi de doiani înglobeazã ºi un concurs deschi alpin ºi se þin în douã zileconsecutive”, a declarat AdrianMraz, directorul CentruluiNaþional de Informare TuristicãPetroºani.

Este nevoie de implicare pentru ca Parângul sã redevinãce a fost odinioarã. Dar încet, curãbdare ºi pasiune staþiuneamontanã îºi poate recâºtigafaima.

Monika BACIUMonika BACIU

De asemenea, compania vamodifica structura tarifarã atrimiterilor retur, având caobiect colete poºtale cu greutatepânã la 10 kilograme inclusiv,

prin introducerea, pe lângã tariful pe fiecare kilogram saufracþie de kilogram de 0,5 lei, aunui tarif fix/trimitere de 1,5lei/trimitere.

Aceste modificãri tarifareoperate de Poºta Românã au avut la bazã acoperirea costurilor generate de prestareaserviciilor poºtale interne dinsfera serviciului poºtal universalºi au fost aprobate deAutoritatea Naþionalã pentruAdministrare ºi Reglementareîn Comunicaþii (ANCOM).

Totodatã, Poºta Românã aeliminat tarifarea diferenþiatãpentru Europa/Restul lumii, încazul trimiterilor prioritare.

Mediafax

Sportivi din toatã þara, aºteptaþi în Parâng S portivi din întreaga þarã, dar ºi de peste hotare sunt

aºteptaþi sãptãmâna aceasta în Parâng. Aici are loc onouã ediþie a evenimentului Parângul Night Challenge, iarmunicipalitatea de la Petroºani vine în sprijinul organizatorilor.

Poºta Românã creºte tariful pentrutrimiterea de colete poºtale interne

C ompania Naþionalã Poºta Românã a anunþat cã la 1 martie va creºte tariful pentru trimiterea de colete

poºtale interne de la 1,2 lei la 4,3 lei/trimitere, în timp cetaxa pe fiecare kilogram sau fracþie de kilogram se vadiminua de la 1,2 lei la 0,5 lei/kilogram.

Mãrcile româneºti îºi consolideazã poziþiaC ompaniile cu capital românesc îºi consolideazã poziþiile pe

pieþele lor de profil, prin întãrirea propriei identitãþiivizuale ºi de marcã. Acesta este motivul pentru care grupulGlobal Plast, cu o experienþã de peste 12 ani în domeniul dis-tribuþiei articolelor pentru gospodãrie, a decis crearea unei iden-titãþi vizuale de impact ºi alegerea unei strategii noi privindorganizarea portofoliului de produse.

Î n etapa trecutã, echipele

feminine ale C.S.S.Petroºani au reuºitvictorii în deplasare,atât la niveluljunioarelor II (16-17 ani), cât ºi lajunioare III (14-15ani), continuândastfel sã fie în luptapentru urmãtoareafazã, pe þarã.

La junioare II, deºicondusã la pauzã cu13-12, echipa dinPetroºani ºi-a revenitsenzaþional dupãpauzã, învingândC.S.S. Craiova la odiferenþã clarã de optgoluri, cu 33-25!

Sâmbãtã s-a disputat meciul cu liderul seriei, dupãînchiderea ediþiei, dar vom reveni cuamãnunte în ediþiile

urmãtoare.Echipa de junioare

III a C.S.S.P. s-a impuscu 28-24 la Mediaº,printr-un avantaj consistent obþinut în

prima parte a jocului,încheiatã cu scorul de 17-10 pentrupetroºenence.

Echipa de junioareIII a încheiat campi-onatul asearã, ultimuljoc disputându-se dupãînchiderea ediþiei, cuUnirea SânnicolauMare.

„D eocamdatãe bine...”

...spune prof.Daniel Brânzãu,antrenorul echipelorde junioare II ºi III aCSS Petroºani. „Înmeciul junioarelor III s-a simþit o îmbunãtãþirea jocului, cu o apãrarebune ºi contraatacuri

periculoase, NicoletaKurlender marcând 11goluri. La junioarele

III, în meciul de laMediaº, echipa amarºat pe un atac

poziþional bun, avândîn interul dreapta DaliaCâmpean ºi pivotulDenisa Avãdanei, douãmarcatoare în vervã,reuºind fiecare câtezece goluri. Sper sã oþinem tot aºa, avem încontinuare un programgreu. Ne dorim sãajungem cât maideparte” a spus DanielBrânzãu.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Februarie 20168 Sport

ªmenurile din fotbalul românesc nuvor dispãrea. Never!

Þin minte, prin anii `80, partidul ºi

securitatea trãgeau cuF.C. Olt (Viitorul)Scorniceºti ºi FlacãraMoreni, miliþia cuVictoria Bucureºti.

Iar p-aici prin ograda din capãt deTransilvanie, cuCorvinul Hunedoara.

Acum polii s-auschimbat, obiceiurile aurãmas. Crema demafioþi bucureºteni, cuGigi Becali în frunte,trag plapuma pe F.C.

Voluntari, echipa din„marea metropolã” delângã Bucureºti, undeeste primar finul luiBecali, `nea Pandele.Acum merg bani, jucã-tori de la Steaua, dar ºivechii ºefi ai fotbaluluiromânesc, MiticãDragomir ºi Bela

Kassai. Parcã ne erador de ei, nu-i aºa?Aºadar, reflectoarele peF.C. Voluntari, echipãaflatã pe cai mari, carepun pariu cã dacã scapã anul ãsta de retrogradare, la anultrage la cupeleeuropene. Mai vorbim.

Henþ cu mâna Era odatã Scorniceºtiul.Acum e Voluntari.

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -Ori de câte ori vom avea ocazia, vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un

moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãtamemoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

CÂND HANDBALUL SE JUCA SUB CERUL LIBER!

În urmã cu peste trei decenii, handbalul era practicat pe scarã largã la Petroºani.Iatã aici o echipã femininã în 1980, Utilajul Petroºani, antrenatã de Nicolae Lazãr.

Noiembrie 1984. Peste 1500 de spectatori prezenþi pe terenul de bitumal C.S.S.P., la un meci internaþional de handbal masculin, între ªtiinþa

Utilajul Petroºani ºi Spartak Doneþk din actuala Ucraina.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

HANDBAL

Dublu succes

Prof. Daniel Brânzãu,douã victorii cu CSSP

în etapa trecutã