CV Nr 422 vineri 2 august 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 422

Vineri, 2 August 2013

Petrila a înregistrat un

mare eºec la capitolul

omenie

N u au fost în stare sãadune 70 milioane lei

vechi pentru a-ºi aduce acasãdoctorul care le-a dãruit 30 deani din viaþã. Au aºteptat, cape vremea comunistã, sã lerezolve statul-tãtic o problemãde omenie într-o situaþieextremã, de viaþã ºi moarte.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Turnul de apã -Obiectiv

strategic, folositocazional

T urnul de apã de laPetroºani, o construcþie

ce a împlinit 101 ani, a ajunsun obiectiv aproape nefolosit.El este în continuareîntreþinut de responsabilii de la Depoul CFR...


Disponibilizaþiiprimesc aceleaºi

compensaþiiO rtacii care vor ieºi cu

„Ordonanþa” vor primiaceeaºi sumã compensatorie ºinu în funcþie de vechimea înmuncã. Fiecare disponibilizatva primi circa 32 de mii de lei.


Trei zile de sãrbãtoarepentru mineri,

la Lupeni

M inerii, sãrbãtoriþi deadministraþia localã

din Lupeni. Administraþialocalã din municipiul Lupeniorganizeazã trei zile de spectacol pentru ortacii dinLupeni ºi nu numai.


Coechipieri care-ºi dau la ”gioale”:

nici eu, dar nici tu!

D in clipa când preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, a fãcut declaraþii publice cã arvrea sã preia în concesiune Parcul Pensionarilor din Petrila, având în vedere cã a fost

construit de un liberal, ºi sã-i redea “splendoarea” de altãdatã, s-a declanºat aºa o dragostede acest parc la alþi politicieni încât situaþia aratã ca în zicala ”luptã pentru pace de nu mairãmâne piatrã pe piatrã”. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Radare în Hunedoara

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

SC DRUPO SRL,cu sediul în Cãlan, str.

Furnalistului, nr. 14, tel.0734.779.423, fax.

0254541720, produce ºi comercializeazã la Baza de

Producþie din Petroºani (fostCONPET), str. Fabricii, nr. 11urmãtoarele produse: pavele,

borduri carosabile ºi de trotuar; rigole carosabile; dale

pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la

preþuri avantajoase.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013 Actualitate 3

D elegaþia chine-zã ºi-a anun-

þat vizita la Com-plexul EnergeticHunedoara. Aceastava avea loc înaugust ºi atunci esteposibil sã vorbim debani pe care asiaticiivor sã îi investeascãîn Hunedoara.

Chinezii sunt aºtep-taþi în a doua parte a

lunii august la Mintia.ReprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara spun cãvizita delegaþiei a fostdeja anunþatã ºi cãatunci vom afla despreintenþiile pe careaceºtia le au.

„Din ultimele datepe care le deþin, îndata de 19 august, delegaþia chinezã va fiprezentã la Mintia.Atunci vom afla maimulte date cu privire lainvestiþiile pe care le

vor putea finanþa”, aspus Nicolae Drãgoi,director gen. adj. CEH.

O delegaþie din careau fãcut parte, pelângã miniºtrii deresort, ºi responsabiliidin CEH, a fost înChima în luna mai.Atunci s-a discutat

despre intenþiile pecare asiaticii le au înceea ce priveºte sis-temul energetic dinHunedoara, iar înaugust se aºteaptã caacestea sã devinã realitate.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

O rtacii care vor ieºicu „Ordonanþa” vor

primi aceeaºi sumã compensatorie ºi nu înfuncþie de vechimea înmuncã. Fiecare disponibi-lizat va primi circa 32 demii de lei.

Noul contract de muncã alortacilor de la SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului prevede în urmanegocierii cu administraþia plãþi

compensatorii de 32.500 delei pentru fiecare angajat con-cediat. Contractul de muncã aintrat în vigoare de la 1 august2013 ºi va avea o valabilitatepânã la finele lui 2014.

Noutatea adusã de noul actconstã în faptul cã minerii carevor ieºi din sistem nu vor maiprimi plãþi compensatorii în

funcþie de vechime cum seîntâmpla în trecut. Totodatã aufost negociate ºi drepturilepensionarilor minieri, maiexact menþinerea ºi acordareagratuitãþilor la electricitate ºiîncãlzire. Sumele necesarepentru aceste retribuþii suntcuprinse în bugetul SNÎM-VJ.În aceastã toamnã ar urma sãpãrãseascã industria minierãcirca 500 de angajaþi de laSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului dintotalul de 2400 de angajaþi.Din SNÎM-VJ fac parte treiexploatãri miniere, Petrila,Paroºeni ºi Uricani, mine carese aflã pe program deînchidere ºi îºi vor înceta activitatea de producþie pânãîn anul 2018.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Chinezii vin la CEH

Tronsonul 4 alautostrãzii Lugoj-Devava fi construit pentru

95 de milioane de euro

C NADNR a semnat contractul pentruproiectarea ºi construcþia lotului

patru al autostrãzii Lugoj-Deva.Contractul are o valoare de peste 95 demilioane de euro ºi a fost adjudecat deasocierea Tehnostrade - Spedition UMB,companii controlate de omul de afaceriDorinel Umbrãrescu.

Cele douã firme urmeazã sã construiascã cei22 de kilometri de autostradã cuprinºi între Devaºi localitatea Ilia. Contractul, atribuit prin licitaþiedeschisã, are o duratã de proiectare de ºase luniºi un interval de execuþie de doi ani, perioada degaranþie fiind de patru ani. 15% din costurilelucrãrilor vor fi suportate de la bugetul de stat,pentru restul CNADNR obþinând o finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã.

Reprezentanþii CNADNR au anunþat cã înaceastã lunã aºteaptã sã semneze contractelepentru construcþia loturilor 2 ºi 3 ale autostrãzii.Proiectele însumeazã peste 50 de kilometri ºi auo valoare ce depãºeºte 60 de milioane de euro.Cât priveºte lotul numãrul 1, acesta a fost dejaatribuit unui consorþiu italian. Autostrada Lugoj -Deva face parte din Coridorul IV paneuropean,care începe în Germania ºi se continuã pe rutaPraga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România,traseul trece prin Nãdlac, Arad, Deva, Orãºtie,Sibiu, Bucureºti, Feteºti ºi Constanþa, ruta continuând pânã la Istanbul.

Disponibilizaþii primescaceleaºi compensaþii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 20134 Actualitate

P eºtera Bolii,unul din cele

mai importanteobiective turisticedin Valea Jiului ºijudeþul Hunedoara,nu este prea uºorde gãsit de turiºti.Indicatoarele spreacest loc sunt prostamplasate ºipuþine.

Pe Drumul Naþional66, indicatorul sprePeºtera Bolii ºi CetateaBãniþei este prostamplasat, iar celalaltesunt atât de mici încâtnu prea sunt vizibile. “Întradevãr, aºa este.Indicatoare sunt, darsunt mici ca dimensiuniºi se observã greu.Sunt porþiuni pe caremaºinile trec cu vitezãºi nu se vãd. Aºa pier-dem o sumedenie deturiºti. Noi, în câtevazile vom pune indica-toare pentru cei carevin dinspre Tg. Jiu sauTransalpina, iar pentrucei care vin de la Deva,la fel, vom pune indica-toare cu Peºtera Bolii ºiMuzeul Mineritului”, adeclarat OvidiuRizopol, vicepreºedinteAsociaþia Petro Aqua.

Totuºi, acum câtevazile s-a încercatmontarea unui bannerde mari dimensiuni,însã în zadar. “Acumtrei zile am încercat sãpunem în zona service-ului de la intrarea înPetroºani, un bannerlung de 6 metri. De-abia a fost instalat,cã l-a rupt vântul. Nurezistã acolo. Aºa cãvom pune pe margineaºoselei unul, ancorat peun stâlp fixat în beton”,a spus Ovidiu Rizopol.Însã, chiar ºi aºa, fãrãprea multe indicatoare,turiºtii tot vin, chiardacã nu în numãr atâtde mare pe cât sedoreºte sau pe cât armerita acest loc special. Ieri dimineaþã,spre exemplu, eleviiunei ºcoli din Bucureºti

au venit împreunã cuprofesorii lor sã vadãpeºtera.

“Suntem dinBucureºti, de la ºcoala198 din cartierulMilitari ºi am venit într-o tabãrã la Straja.Avem mai multe obiec-tive de vizitat, printrecare ºi Peºtera Bolii”,ne-a spus una din pro-fesoarele din Bucureºti.Cei mici, fascinaþi depovestea peºterei spusãde dascãlii lor, au venit

cu lecþia învãþatã. “ªtiu cã peºtera a fostformatã de pârâulJupâneasa. Sunt foartenerãbdãtoare sã o ºivizitez. Am mai fost lapeºteri, dar asta credcã este cea mai frumoasã”, ne-a spus o fetiþã de 9 ani.

Sezonul oficial devizitare a început odatãcu vara, iar cei maimulþi turiºti vin dupã ceelevii iau vacanþa. “Sunt zile când vin ºi

câte 60- 80 de turiºti,iar altele când vin doi,trei. Dar, aceºtia vindin strãinãtate. Ieri amavut un autocar dinUngaria, iar altul dinItalia”, a mai spusvicepreºedinteleAsociaþiei Petro Aqua.

Sunt multe povestiriºi legende legate dePeºtera Bolii, una dincele mai mari peºteridin Ardeal ºi carespuse de voluntariiAsociaþiei Petro Aqua,fac deliciul oricãrui vizitator.

Amenajãrile fãcuteîn ultima perioadã aufãcut ca aceastãpeºterã sã fie pusã învaloare pentru toþituriºtii. Având un spaþiubogat ºi o acusticãbunã, aici se orga-nizeazã de câþiva anievenimente cultural -religioase, concerte demuzicã ecumenicã, plus

un eveniment specialrealizat an de an înapropierea sãrbãtorilorde iarnã de cãtreMondo TV Petroºani,numit “LuminaCrãciunului”.

Denumirea dePeºtera Bolii estelegatã de fam Bolia(sec XV). În interioreste impresionantã prinportalul de la intrare,prin podeþele constru-ite sã faciliteze accesul,toate fiind diferit con-struite, suspendate ºiagãþate special înpeisajul cavern.

Peºterã a servit caplatou de filmare pen-tru echipe din toatãlumea. Aici s-au turnatfilme, reclame sau emi-siuni de cãlãtorie, carede-a lungul timpului audus mai departe faimaacestui loc.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Peºtera Bolii, un loc de poveste, dar greu de gãsit

Î n fiecare varã, PiaþaAgroalimentarã

Centralã din municipiulPetroºani este locul din care pot fi angajaþicosaºi profesioniºti decãtre proprietarii deterenuri din ValeaJiului.

Veniþi din judeþele învecinate, dar ºi chiar demai departe, din BistriþaNãsãud de exemplu,cosaºii câºtigã între 120 ºi150 de lei pe zi. Sumã nuchiar foarte mare, þinândcont de faptul cã munca estemai mult decât istovitoare, darcâºtigul este considerat mai bundecât în judeþele de origine alecosaºilor profesioniºti. Aceºtiasusþin cã fãrã banii câºtigaþi de-alungul a doar douã luni de zile înValea Jiului, nu ar puteasupravieþui nici ei, nici familiilelor. Nu de alta, dar cei mai mulþidintre ei sunt ºomeri sau agricul-tori, în prezent neavând un locde muncã stabil.

„Am venit sã scot un ban.Altceva nu am ce face pentru cãnu am serviciu ºi sunt ºomer.

Cosesc la momârlani, pentru cãei au bani, nu-i plâng eu, devreo 10 ani ºi pot sã zic cãcâºtig biniºor. Vin doar câtevasãptãmâni pe an aici ºi câºtigsuficient cât sã trãiesc pânã învara viitoare”, a declarat gor-jeanul Gheorghe Bodoiu. „Crizaasta ne-a lovit pe toþi, dar unde-va tot trebuie sã muncim, pen-tru a câºtiga un ban. Pentru cãîn Vâlcea nu avem unde lucra,venim în Valea Jiului, strângembani ºi din ei trãim pânã anulviitor. Dacã nu ne angajeazãnimeni în Petroºani mergem laLupeni, Uricani, Pui sau Haþeg.

Momârlanii au arici la buzu-nar dar tot ne plãtesc maibine decât în alte pãrþi”, aprecizat vâlceanul VasileCebuc. „Eu vin sã cosesc înValea Jiului încã din anul1986 ºi pot sã spun cã suntun adevãrat specialist încosit. Câteodatã se meritã,câteodatã nu, dar asta este.Dacã nu ne angajeazã nimenicheltuim din banii noºtri ºiatunci apar probleme. Sã totdai la coasã este cam nasol,dar asta este, dacã nu avemaltcumva cum sã câºtigãm unban. Cel mai mult câºtigãmpe zi 150 de lei ºi cel mai

puþin 120. Pentru mine coasaînseamnã bani, deci viaþã”, aspus ºi Vasile Pop, sosit în ValeaJiului tocmai din BistriþaNãsãud.

Dupã cum susþin momârlanii,adicã bãºtinaºii Vãii Jiului (ceicare îi angajeazã pe cosaºiiveniþi din Gorj, Vâlcea, Alba sauBistriþa) o zi de coasã este rãs-plãtitã cu maximum 150 de leipentru un hectar cosit, sumã lacare se adaugã cazarea, hrana,þigãrile ºi, nu în ultimul rând, unpahar de þuicã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cosaºii preferã Valea Jiului pentru cãaici câºtigã cel mai bine

Ileana FIRÞULESCU

În timp ce americanii îºiprotejeazã cetãþenii indife-rent prin ce colþ de lume seaflã aceºtia scoþându-i ºidin închisori, în timp ceungurii îºi apãrã fiecareindivid al naþiei lor chiardacã nu au cetãþeniemaghiarã, la fel ºi nemþiietc., care vin pe cont pro-priu cu ajutoare de la suteºi mii de km, dar mai alescând un câine nu-ºipãrãrseºte stãpânul aflat înagonie, petrilenilor nici cãle-a pãsat de un semen de-al lor, un doctor care le-a dãruit 30 de ani din viaþasa ºi care s-a aflat într-o situaþie limitã.

Învãþaþi de anii comunis-mului sã ne rezolve alþiiproblemele, noi, românii, canaþie, aºteptãm ca statul-tatãsã ne rezolve ºi omenia,bunul simþ, într-ajutorareaetc., ºi dacã acesta nu poatesau nu vrea, bãltim lamen-tându-ne cã ne-a oropsit înloc sã ne luãm soarta înmâini, sã fim mândri de realizãrile proprii, dar maiales sã trãim plãcutulsimþãmânt al datoriei împlin-ite... La Petrila iniþiativã afost, încercãri au fost, câþivaoameni au vrut, dar ce folosdacã demersul nu a fostfinalizat!

În cauzã este vorba detragica situaþie în care se aflãEmilia Delica, medicul care apoposit la Petrila direct depe bãncile facultãþii de medi-cinã ºi nu a mai plecat. În ceipeste 30 de ani care s-auscurs de atunci, au trecutprin mâna sa - îngrijind ºitratând ºi vindecând – mulþidintre petrileni...

A venit luna iunie 2013,când dr. Delica a luat caleastrãinãtãþii, pentru prima

datã în viaþã, pentru a vedeacu ochii sãi, ca orice mamã,ce face fiica sa în Cipru, prinNicosia, unde a plecat pen-

tru a-ºi face un rost ca tânãringiner, unde s-a stabilit, cumîi merge, cum munceºte,dacã îi e rãu sau binedeparte, printre strãini.Aflatã acolo, a fost grav acci-dentatã pe o trecere depietoni ºi a fost dusã la spi-tal, în comã ºi în comã arãmas. Cei de la spitalul dininsulã au anunþat cã trebuiedusã acasã, în þarã, dar deunde bani...

Sãptãmâna trecutã, cole-ga sa, doctorul DanielaPopa, cea care îi þine locul ºise ocupã ºi de pacienþiimedicului aflat la greu,cunoscând bine situaþia, s-aadresat colegei sale Viºãnes-cu, ºtiind cã este ºi consilierlocal, ca împreunã sãgãseascã o soluþie pentru a oaduce acasã... Familia dedoctori – Daniela ºi CãtãlinPopa – încercaserã variantaoficialã contactându-l pe sec-retarul de stat în MinisterulSãnãtãþii, Raed Arafat, darlegislaþia nu permite trim-iterea elicopterului utilat pen-tru a repatria un român, încazul acesta medicul care sezbãtea între viaþã ºi moarteprintre strãini.

Ca urmare, s-a trecut laplanul B iniþiat de un consili-

er local care este ºi el medicde familie, Daniela Viºãnes-cu.

”Dupã ce doamna doctorPopa mi-a spus care estesituaþia, l-am contactat pe dl.Scãriºoreanu, a cãrui soþie,Nela Scãriºoreanu, estecolegã cu d-na Delica, ºi l-amrugat ca noi, cei din Comisiade Culturã Sãnãtate aConsiliului Local Petrila, sãne adunãm ºi sã vedem ceputem face, sã gãsim osoluþie. Preda, Heljiu,Scãriºoreanu, eu, am mers la

primar ºi am expus situaþia,cum cã nu putem lãsa unom care timp de 30 de anis-a dedicat Petrilei ºi cetãþe-nilor ei. Primarul Ilie Pãducela contactat imediatPrefectura pentru a se infor-ma cum este legal pentru adisloca o sumã de la bugetullocal pentru a repatria unom al Petrilei. Ghinionul estecã doamna Delica are buletinde Petroºani ºi ca urmaream hotãrât ca fiecare dintrenoi sã contribuim cu câte 50de euro pentru a adunasuma necesarã – 1500 deeuro.

Au aderat imediat doctoriiTecar ºi Preda ºi alþi colegi,am auzit cã ºi cei de laPetroºani... Toatã lumeaprezentã acolo a spus da,dar pânã marþi, acum, seadunaserã vreo 30 de mil-ioane lei. Era nevoie de 70de milioane. Deci ne miºcãmîncet ºi foarte încet, fãrã sãne gândin cã mâine putem finoi în situaþia asta. Întretimp, doamna Delica a fostadusã acasã pe cheltuialafamiliei ºi sunt convinsã cãnu a fost uºor deloc pentrucã dl. Delica face dializã dindouã în douã zile, e depend-ent de ea.

Era un gest umanitar,nicidecum politic cum auîncercat sã sugereze uniipunându-mi întrebãri carenu-ºi aveau rostul.Umanitatea nu are culoare,ea este sau nu! Vom luaaceºti bani strânºi ºi îi vomda familiei pentru cã vor maifi cheltuieli, având în vederecã starea colegei noastre estecriticã... A fost dr. DanielaPopa ºi a vizitat-o la Spital,la Petroºani, ºi a venit tristãde acolo... Este tot în comã,o parte a cutiei cranienelipseºte... Am explicat ºi în

ºedinþa de luni, în CL, cã tre-buie sã ne ducem gestul,decizia, pânã la capãt ºi am

rugat sã prelungim termenulde strângere a banilor pânãvineri, pentru cã sunt colegicare nu au ºtiut. Sunt deza-mãgitã... În campanii elec-torale, toþi ne dãm umani, cãne pasã de semenii noºtri,dar când este s-o facem nusuntem în stare nici mãcar înasemenea cazuri când evorba de viaþã ºi de moarte”– ne-a relatat DanielaViºãnescu, medic de familieºi consilier local din parteaPNL Petrila.

Culmea este cã oameniisimpli, cetãþeni ai Petrileispun cã ar fi rupt din venitullor pentru a ajuta, dar nu auºtiut. Dacã tot au eºuat în ase mobiliza ºi pânã la urmãîn a-ºi manifesta omenia,dacã ea existã, având învedere cã unii ”sparg”aceastã sumã în câteva zile,edilii petrileni sã înveþemãcar un lucru, cã existãalegeri în viaþã, pe chestiunichiar mãrunte, care te potridica nebãnuit ca om ºistatut social, sau te pot arun-ca la pãmânt încât nu îþiajunge o viaþã ca sã te ridici.

Oricum, petrilenii auînregistrat un mare eºec lacapitolul omenie!


Petrila a înregistrat un mare eºec la capitolul omenie

N u au fost în stare sã adune 70 milioane lei vechi pentru a-ºi aduce

acasã doctorul care le-a dãruit 30 de ani dinviaþã. Au aºteptat, ca pe vremea comunistã,sã le rezolve statul-tãtic o problemã de omenie într-o situaþie extremã, de viaþã ºimoarte. Pentru a spãla ruºinea, ar fi recomandat sã încerce sã termine cursaînceputã (vezi filmul ”Alergãtorul de cursãlungã”).


Produsele se achiz-iþioneazã în baza pro-gramului naþional”Lapte-corn”.Valoarea estimatã aproduselor destinate

elevilor este4,474,562.4 RON,fãrã TVA, bani alocaþide Consiliul JudeþeanHunedoara pentruelevi.

În cursul anuluiºcolar ce va începe înseptembrie vor fi alo-cate elevilor peste 7milioane de porþii deproduse lactate.Contractul pentrufurnizarea produselordestinate elevilor esteîmpãrþit pe ºaptegrupe.

În fiecare anConsiliul JudeþeanHunedoara orga-nizeazã procedura delicitaþie pentru acesteproduse astfel încâtelevii sã beneficiezede lapte ºi de cornîncã din prima zi deºcoalã. În judeþul nos-tru, 41.000 de elevibeneficiazã de progra-mul Cornul ºi Laptele

Monika BACIUMonika BACIU

Mircea NISTOR

În Valea Jiului ceimai mari culegãtori deafine, zmeurã sau ciu-perci sunt cei care aufost disponibilizaþi de-alungul anilor dinminerit ºi care înprezent nu mai au unloc de muncã stabil.

Din fericire pentruEuropa, numãrulacestora estedeosebit de mareastfel cã, anual,zeci de tone defructe de pãdurepleacã la export. „Potsã spun cã toþi culegã-torii de bureþi saufructe de pãdureprovin din rândul celorfãrã un loc de muncã.

Fie cã este vorbadespre ºomeri, fiefoºti mineri care dupãdisponibilizare au

rãmas fãrã niciunvenit. Aceºtia suntoamenii pe care nebazãm noi dar ºi toatecelelalte puncte derecoltare din ValeaJiului. Deºi nucâºtigã cineºtie cât, avem

oameni care vin pânãla noi tocmai dinBãniþa sau chiar dinUricani”, a declaratunul dintre cei care auca obiect de activitateadministrarea unuicentru (mobil) decolectare a fructelorde pãdure.

În Valea Jiuluifuncþioneazã ºi uncentru de colectare abureþilor ºi afinelor (înIscroni) care aparþinede Ocolul silvicPetroºani.

Aici, pânã înprezent, au fost

primite

doarciuperci, respectivhribi, gãlbiori ºi foioºi.De acum înainte, însã,pot fi aduse ºi afine.„La ciuperci secâºtigã, pe kilogram,în funcþie de calitate ºide soi, între 2 ºi 6 lei.Nu sunt sume maridar pentru unii reprez-intã o avere, fiind sin-

gurul câºtig pe care îlobþin. Acuma amînceput sã primim ºiafine aºa cã îºi vorputea extinde dome-niul de activitate ºi vor câºtiga mai mulþibani”, a precizat ºeful centrului.

Numai în cursulanului trecut, dinValea Jiului au plecatla export, adicã înItalia, Germania sauOlanda, câteva zeci detone de ciuperci,zmeurã sau afine. Ceamai mare cantitate

printre fructele depãdure recoltate în2012 în Valea Jiului areprezentat-o cea deafine (negre sau roºii).Pe locurile urmãtoares-au situat mãceºele,murele, pãducelul ºiciupercile.

O bunã parte a produselor oferite de pãdure, recoltatãde pe versanþii munþilor din Valea Jiului, ia calea

exportului. Dacã înainte de anul 1989 o parte dintrefructele de pãdure erau prelucrate în zonã ºi ajungeau înborcanele cu dulceaþã fabricate în România, fiind desti-nate românilor, dupã Revoluþie ºi în special în ultimii ani,aproape tot ceea ce se recolteazã de cãtre sãracii Vãiipleacã „afarã”, în special în Italia ºi Germania.

L apte ºi corn pentru elevii hune-doreni. Consiliul Judeþean

Hunedoara a demarat achiziþia pro-duselor lactate ºi a cornurilor pentruelevii hunedoreni.

CJH alocã peste 4 milioanepentru laptele ºi cornul elevilor

Promisiunimulte,

bani deloc

P rimãria de la Petrila sechinuie de ani de zile sã

construiascã o grãdiniþã cuprogram prelungit în oraº.Banii s-au promis de la centrude nenumãrate ori, dar devenit, nu au mai venit.

„Este un obiectiv de investiþii cucare ne chinuim de mai bine de 5ani sã-l finalizãm. Aceastã grã-diniþã cu program prelungit arrezolva problema copiilor din treizone mari ale oraºului, respectiv 8Martie, Tudor Vladimirescu ºiSadoveanu, unde actualele grã-diniþe sunt în apartamente de blocîn condiþii improprii pentru copii.Nu întâmplãtor am iniþiat aceastãinvestiþie pe care vrem sã o ter-minãm” , a declarat Ilie Pãducel,primarul Oraºului Petrila.

În fiecare an ºi de la fiecareministru, promisiuni s-au tot fãcut,dar banii nu au maiajuns niciodatã pen-tru acest obiectiv.În prezent, con-strucþia este ridicatãîn proporþie decirca 70 %, iar astadoar din bugetullocal. „Anul acestaam alocat de labugetul local 5 mi-liarde de lei vechi,iar restul de exe-cuþie este undeva la13 miliarde leivechi. Am fãcutmemorii ºi am

intervenit la centru ºi avem promi-siuni cã vom primi bani pentrufinalizare. Grãdiniþa trebuia sã fiegata în urmã cu doi ani, dar timpde patru ani, în legislatura trecutã,am fost de trei sau patru ori înaudienþã la Ministrul Învãþãmântu-lui ºi la Prim-ministru, care a datordin sã primim bani, ori acestlucru nu s-a respectat ”, a maispus Pãducel

În prezent, cele mai multe grã-diniþe din Petrila ºi nu numai, ci ºidin alte localitãþi ale Vãii Jiului,funcþioneazã în spaþii improprii.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Mure ºi ciuperci pentru EEuurrooppaa

Diana MITRACHE

Povestea bãrbatuluiîncepe la ora 3,00dimineaþa, în apropiereaunui popas turistic, locîn care ºi-a zãrit maºinacondusã cu vitezã redusãºi cu farurile stinse, decãtre un alt indivit. Dupãce s-a frecat puþin laochi, sã se convingã cãnu a a visat, a sunatimediat la 112. Poliþiºtiine spun ce s-a întâmplatdupã. „În data de31.07.2013, în jurulorei 03:50, PoliþiaMunicipiului Deva a fostsesizatã de cãtre un bãr-bat de 42 de ani, dinDeva, cu privire la faptulcã, în jurul orei 03:20,în timp ce se deplasa cuun autoturism pe DN 7,în apropierea Popasului,,Izvorul Decebal” , aobservat un autovehicul,proprietatea sa, carerula cu vitezã redusã ºi

fãrã a avea farurile înfuncþiune. Bãrbatul arealizat cã autoturismul îifusese sustras ºi a reþinutpersoana care se afla lavolanul acestuia. Echipaoperativã deplasatã lafaþa locului l-a identificatpe ºoferul de 48 de ani,din comuna ªoimuº, cuprivire la care s-a stabilitcã, folosind chei potriv-ite, a sustras autoturis-mul din parcarea unuibloc de locuinþe , situatpe Bd. Decebal dinDeva”, spunepurtãtoruldecuvântalIPJHunedoara,AdrianaVoinea.

Maimult,oameniilegii au ajunsla concluziacã hoþul demaºini nicinu poseda

permis de conducere ºiîn maºina pãgubitului augãsit mai multe obiectepe care hoþul le-a sus-tras din alte maºini. „Penumele bãrbatului a fostîntocmit dosar penalpentru sãvârºireainfracþiunilor de furt cali-ficat, distrugere ºi con-ducerea pe drumurilepublice a unui autove-hicul fãrã a poseda per-mis de conducere. El afost prezentatJudecãtoriei Deva, cupropunere de arestarepreventiva, instanþaemiþând pe numele sãumandat de arestare pre-ventivã pentru operioadã de 29 de zile”,a mai adãugat AdrianaVoinea.

Potrivit rechizitoriuluiîntocmit de procuroriiParchetului de pe lângãCurtea de Apel Alba Iulia îndata de 7 decembrie 2012, înjurul orelor 23.55, în timp ceconducea autoturismul propri-etate personalã marca FordMondeo pe str. Ludoºi dinmun. Sibiu, într-o curbã ladreapta, ofiþerul de poliþie apierdut controlul volanului, apãtruns pe contrasens ºi alovit frontal un taximetru carecircula regulamentar. În urmaaccidentului, au suferit leziunicorporale conducãtorultaximetrului ºi o pasagerã,care nu au formulat plângere.

Întrucât organele poliþieirutiere din cadrul PoliþieiMunicipiului Sibiu sosite lalocul faptei au constatat, înurma testãrii cu aparatuletilotest, cã ofiþerul de poliþieavea o alcoolemie de 0,79gr/l alcool pur în aerul expi-rat, acesta a fost condus laSpitalul Judeþean Sibiu, undei-au fost prele-vate 2 probe desânge la uninterval de oorã, rezultatulfiind de 2,45grame la mie,respectiv 2,30grame la mie.

Anchetatorii precizeazã cãpunerea în miºcare a acþiuniipenale ºi trimiterea în jude-catã sunt etape ale procesuluipenal reglementate de Codulde procedurã penalã, avândca scop crearea cadrului pro-cesual de administrare a pro-batoriului ºi judecare, activitãþicare nu pot în nici o situaþiesã înfrângã principiulprezumþiei de nevinovãþie.

Urmãrirea penalã a fostefectuatã de Parchetul de pelângã Curtea de Apel AlbaIulia, iar constatarea de cãtrePoliþia Municipiului Sibiu,Biroul Poliþiei Rutiere.


M. GÂNJU

„Urmare a inten-sificãrii tranzituluicãtre zonele turis-tice ºi localitãþile dedomiciliu a cetãþe-nilor români carelucreazã în strãinã-tate ºi a creºterii,implicit, a valorilorde trafic, în vedereadiminuãrii risculuirutier ºi fluidizãriicirculaþiei pe princi-palele drumurinaþionale care faclegãtura cu statelevecine, respectivUngaria ºi Bulgaria,în perioada 1 -31.08.2013, va fiorganizatã acþiunea“Blocada” pe fron-tiera de vest ºi sud

a României. (…)Activitatea va fisprijinitã, pe princi-palele drumurinaþionale care con-verg cãtre zona defrontierã vesticã, deefectivele de poliþierutierã din cadrulinspectoratelor depoliþie ale judeþelorGorj, Hunedoara,Alba, Cluj, Sãlaj ºiMaramureº”, searatã în informarea

IGPR.Totodatã, în

colaborare cu spe-cialiºti din cadrulR.A.R. ºi I.S.C.T.R.se va urmãrirespectareanormelor privindstarea tehnicã avehiculelor rutiere,a timpilor de con-ducere ºi odihnã,precum ºi legali-tatea transporturilorrutiere de mãrfuri ºipersoane.

„Blocada”- scoate în stradã 600 de poliþiºti

D irecþia Rutierã din cadrul Poliþiei Româneorganizeazã o acþiune care vizeazã sudul ºi

vestul þãrii ºi care va scoate în fiecare zi circa 600de poliþiºti pe drumurile cãtre aceste regiuni cupeste 200 de echipamente radar. La în aceastãacþiune denumitã „Blocada” ºi derulatã în lunaaugust, sunt angrenaþi ºi poliþiºtii hunedoreni.

Poliþistul mort de beat care a fãcut douãvictime a ajuns în faþa magistraþilor

O fiþerul de poliþie din cadrul IPJ Sibiu carea accidentat douã persoane în timp ce

conducea un autoturism într-o avansatã starede ebrietate a ajuns în faþa magistraþilor Curþiide Apel Alba Iulia.

ªi-a zãrit maºina cum îl depãºea, noaptea

S cenariu demn de filmele cu proºti laDeva: Un bãrbat din capitala judeþului

Hunedoara a rãmas pur ºi simplu uluit,câteva ore dupã miezul nopþii, joi, când pelângã el i-a trecut fix maºina lui, cu farurilestinse. Omul a alertat imediat poliþia.

M ai mulþi agricul-tori din Þara

Haþegului au avut de-aface cu hoþii care au datbuzna în recolte. Oameniinu au depus plângere,pentru cã paguba e micã.Totuºi, unii dintre pãgu-biþi s-au plâns poliþiºtiloriar oamenii legii i-auprins pe hoþi.

Ogoarele din zona ÞãriiHaþegului au intrat în atenþiahoþilor care furã porumb,cartofi ori alte legume dinculturile aflate la periferialocalitãþilor. Hoþii acþioneazãcu precãdere noaptea pentrucã riscul sã fie prinºi de pro-prietari este mic. „Recolta”fie ajunge în pieþe fie pe

masa hoþului, iar de cele maimulte ori cei care furã scapãnepedepsiþi. Proprietarii cul-turilor nu depun plângerepentru cã le-a dispãrut un sacde cartofi ºi se mulþumesc cu„o suduialã de nu ºi-a auzitde când mumã-sa l-a fãcut”,dupã cum recunoaºte unuldintre pãgubiþi. Nicu (53 deani) este din Haþeg ºi are unteren în „Lunca Haþegului”nu foarte departe de fabricade bere. A cultivat în primã-varã legume iar hoþii l-au cãl-cat ºi pe el. „Au furat fasoleverde, ceva cartofi dar erauprea mici ºi nu s-au mai chi-nuit. Acum furã porumb înlapte. Pe la toatã lumea autrecut prin recolte dar n-ai cesã le faci, dacã nu-i prinzi.

Unii furã de foame ºi alþii sãducã la piaþã”, spune cultiva-torul. Nu s-a gândit sãmeargã la Poliþie pentru adepune plângere pentru cãpaguba e foarte micã. „Dacãeste unul care ia de foameîmi fac pãcate”, mai spunebãrbatul.

H oþi prinºi cu prada

asupra lorÎn aceeaºi situaþie sunt ºi

alþi agricultori care vãd cumalþii se înfruptã din recoltalor. Poliþiºtii nu pot face mainimic dacã cã nu au o plân-gere din partea pãgubiþilor.Pot interveni fãrã o solicitaredoar dacã au norocul ca înmisiunile de patrulare sã

prindã hoþul în flagrant, cums-a întâmplat în cazul a patrupersoane prinse de curând înzona Haþeg. Acolo unde aufost solicitaþi de cãtre pãgu-biþi au dat imediat de hoþi.„Avem înregistrate douãplângeri cu privire la un furtde lucernã ºi la un furt decartofi înregistrat în data de10 iulie. S-a furat cantitateade 100 kg cartofi din loculOraca-Cârlete. În cazul furtu-lui de lucernã au fost identifi-caþi 2 autori, iar în cazul fur-tului de cartofi au fost identi-

ficaþi trei autori. De aseme-nea mai avem ºi o prindereîn flagrant înregistratã în datade 8 iulie, pe strada MihaiViteazu din Haþeg. Atunci aufost depistate patru persoanecare aveau asupra lor 3 sacicu cartofi ºi un rucsac, adicão cantitate de aproximativ70 de kilograme. Toate per-soanele sunt cercetate pentrufurt calificat”, a declaratagent principal AdrianaVoina, din cadrul Biroului dePresã al IPJ Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

EPIGRAMÃ

D in clipa cândpreºedintele

PNL Petrila, CostelAvram, a fãcutdeclaraþii publice cãar vrea sã preia înconcesiune ParculPensionarilor dinPetrila, având învedere cã a fost con-struit de un liberal,ºi sã-i redea ‚splen-doarea’ de altãdatã,s-a declanºat aºa odragoste de acestparc la alþi politi-cieni încât situaþiaaratã ca în zicala”luptã pentru pacede nu mai rãmânepiatrã pe piatrã”.

Amenajarea la stan-darde respectabile aParcului Pensionarilordin Petrila, a devenitmotiv de bãtãlie surdã,cu zâmbetul pe buze,între partenerii USL –PSD ºi PNL - în cadrulConsiliului Local. Dinclipa când preºedintelePNL Petrila, CostelAvram, a fãcut declar-aþii publice cã ar vrea sã

preia în concesiunerespectivul parc avândîn vedere cã a fost con-struit de un liberal ºichiar a purtat numeleacestuia pe vremuri,respectiv N.Teodorescu, s-adeclanºat aºa odragoste de acest parcîncât situaþia aratã ca înzicala ”luptã pentrupace de nu mai rãmânepiatrã pe piatrã”. Bruscîn Consiliul Loical aapãrut o doamnã care aprezentat un plan de

amenajare, iarhotãrârea de atribuire s-a dorit a fi luatã perepede înainte, dar con-silierii liberali au sãrit caarºi: ce e atâta grabã cãpânã acum nu vã dureanici la trei metri înspate?? Ca urmare s-acãzut de acord sã sefacã o selecþie deproiecte pentru ParculPensionarilor. În urmã-toarea ºedinþã, aceeaºidoamnã, susþinutã dePSD (spun apropiaþiiPSD), a mai venit odatã cu un proiect peaceastã temã, dar s-ainvocat aceeaºi selecþiede proiecte.

Între timp, o dele-gaþie liberalã a cerutaudienþã primarului IliePãducel, ºi printre mul-titudinea de problemeabordate, în sensul caliberalii sã nu mai fieblocaþi în a face cevapentru oraºul în careactiveazã, s-a stabilit caprimarul sã iniþieze unproiect de hotãrârepentru parc, cum credecu cuviinþã, dar sã fie oatribuire în concesiunesau administrare trans-parentã ºi serioasã. Zisºi fãcut. PrimarulPetrilei a prezentatproiectul cu pricina înºedinþa de luni aConsiliului Local.

S-a iscat o întreagãtevaturã, cã de fapt

acolo se va face activi-tate comercialã ºi cãtrebuie, totuºi, ca parculsã fie al primãriei caspaþiu public derecreere, cã nu trebuieînstrãinat, dar sã se deaîn concesiune doarclãdirea fostei popicãrii,unde se pot desfãºuraactivitãþi comerciale ºirestul sã rãmânãprimãriei, cã dacã acelinvestitor schimbã desti-naþia acestuia, cã dacãse transformã în colþ denunþi ºi crâºme, dacã,dacã... De zici cã erauîn povestea Drobului desare, când stabilirea reg-ulilor le aparþinea chiarconsilierilor.

S-au vehiculat ºiniºte sume pentrupãrãginita clãdire a fos-tei popicãrii, sumemenite sã alunge oricedoritor de investiþie,

adicã vreo 25 lei/mp,care se ridicã la un totalde aproximativ 160 mil-ioane lei vechi pe an.Haida, de! Nici cel maitare restaurant nuscoate atâta bãnet.Adicã, bani pentruamortizarea investiþiei,bani pentru plata cãtreprimãrie a concesiunii,plus un profit de opâine, acolo. Decisoluþia este una de alun-gare a investitorilor ºinu de atragere a lor.

În mod normal, unadministrator caregândeºte o strategie petermen lung, din careoraºul sã fie în câºtig,dar ºi investitorul – pen-tru cã nimeni nu estedispus sã arunce banipe apa sâmbetei – dãun termen de graþie, peo sumã rezonabilã, unan-doi, dupã care îºiasigurã pe termen lungun venit constant, peun peþ realist.

Dar cum politicastricã tot, soluþia cu seg-mentarea concesionãrii– clãdire separat,terenul parcului separat– este o soluþie strecu-ratã de social-democraþi&susþinãtoriipentru a nu ajunge par-cul pe mâna liberalilor.Mai ales cã aceºtiadoresc sã redea denu-mirea de altãdatã arespectivului parc ºi le-amai mers ºi gura cã vorangaja un arhitect caresã le întocmeascãproiectul. Acest lucrupare inadmisibil pentruPSD, care a fãcut legeaprin Petrila! Foartebine, sã o facã, dar sãvedem ºi noi mãcar orealizare remarcabilã

marca PSD. Dar sã nupermiþi dezvoltarea,doar pentru cã alþii arputea sã culeagã lau-rii/aprecieri ale petrile-nilor, este o gândirerudimentarã.

Ca urmare, proiectuliniþiat de Ilie Pãducel nus-a mai supus la voturmând sã se modificedoar pe concesionareaimobilului din parc,restul de vreo 5.000mp de teren rãmânândîn pom.

”Noi vom relua dis-cuþia pentru cã foarteuºor s-a renunþat laselecþia de proiecte.Lucrurile se pot stabiliclar prin caiet de sarci-ni, apoi prin contract cuclauze stricte. Este dejatârziu, amenajareaacelui parct cere timp,o parte din lucrãri artrebui demarate înaceastã toamnã, iar laprimãvarã ar trebui sãfie terminate pentru a fidat circuitului public câtmai repede, cu activitãþirecreative, culturale ºieconomice” – a declaratDoiniþa Bãlãnesc, con-silier local PNL Petrila.

Pe de altã parte, într-o declaraþie fãcutãîn urmã cu o lunã,preºedintele liberalilorpetrileni, Costel Avram,spunea cã nu þineneapãrat sã fie atribuitlor, liberalilor, dacã alteproiecte sunt mai bune,dar cã ar trebui, carecunoaºtere, sã poartenumele celui care i-adat naºtere. Cu altecuvinte, ”spãlaþi-vã cu elpe cap”...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 20138 Actualitate Actualitate 9

Coechipieri care-ºi dau la ”gioale”:

nici eu, dar nici tu!

UNUI POLITICIAN (LIPSIT DE ESENÞÃ)Cu discursul când apare,

E deja recunoscut:Prin volum atât de mare,

Dar redus în conþinut!

Petre Lungoci

Agricultori cãlcaþi de hoþi


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

O lunã de la mãsurilede reducere a

cheltuielilor. La Spitalulmunicipal din Lupeni în urmã cu o lunã de ziles-a luat mãsura dereducere a cheltuielilor.Vizaþi în acest caz au fostangajaþii, cãrora li s-audiminuat anumitesporuri.

În principal, a fost afectatun spor care se acordã doarîn Valea Jiului. Acum, la olunã de la implementareaacestor mãsuri, reprezen-tanþii unitãþii medicale facbilanþul.

”Cheltuielile s-au redus,ne încadrãm în venituri pen-tru cã asta este ºi recoman-darea ministrului sãnãtãþii cãfiecare unitate spitaliceascãsã nu cheltuiascã mai multdecât are venituri. Pentru cãnoi cu Casa nu avem uncontract aºa de bun, s-aufãcut cheltuieli mai mari

spre deosebire de aniiprecedenþi pentru cã aucrescut salarile cu 15%, elefiind de fapt reîntregite, nuo mãrire. Cheltuielile cu ser-vicile spitaliceºti au scãzut ºiau crescut cheltuielile cubunurile ºi serviciile. Drepturmare începând cu 1 iulienoi aplicãm o reducere laun spor pentru unitate cuspecific deosebit al spitalu-lui. Este acel spor vestit de

Valea Jiului încare se maigãsesc ºi spi-talul din Vulcanºi cel dinPetroºani alte spitaledin þarã ne având acestspor. Vom face o reducerede la 15% cât este acestspor, la 1%. Cu aceastãreducere de 14% la acestspor, care nu este o redu-cere a salarului, ne vom

încadra în cheltuieli ºi vomputea funcþiona fãrã sãfacem reduceri de perso-nal”, a declarat GabrielLungu, preºedinteleConsiliului de Administraþieal Spitalului Lupeni.

Cheltuileile s-au redus ºicu externalizarea serviciilor.Astfel, economia rezultatã

va produce efecte pânãla finele anului.

”Servicile suntdouã dar suntde când spitalulaparþinea deMinisterulSãnãtãþii, servi-

ciul de spãlãtoriedar care în anul

2010 era în suma de2,9 miliarde de lei pe an,noi l-am redus la 1,3 mili-arde de lei iar contractulpentru întreþinerea spitalu-lui,centrale, instalaþii san-itare, instalaþii electrice l-am

redus de la 3 miliarde de leila 1,8 miliarde de lei. Înplus contractul de bazã careera de 1,6 miliarde de lei pean l-am redus la zero leipentru cã ziua asigurãmpaza la spital cu oameniinoºtrii ºi noaptea cu poliþialocalã. Au fost fãcute redu-ceri ºi înainte de a intra învigoare ºi acest contract cuCasã iar în ceea ce priveºtereducerea acelui spor deValea Jiului ne vom încadracel puþin pânã la anul pânãvomvedea ce contract vaavea spitalul cu Casa ºi vomfuncþiona”, a mai precizatsursa citatã.

Sumele alocate de CasaJudeþeanã de Asigurãri desãnãtate pentru unitatea spitaliceascã din vestul VãiiJiului au scãzut cu 140 demii de lei faþã de anul precedent.


Accidentat în subterande o rocã

U n angajat al Minei Lupeni a suferit unaccident de muncã în cursul zilei de joi,

dupã ce o rocã s-a desprins din peretele galerieiºi l-a lovit. Bãrbatul a fost transportat laSpitalul Municipal Lupeni pentru ai se acorda îngrijiri medicale.

Potrivit medicilor, pacientul afost adus conºtient, dar cu untraumatism cranian ºi depiramidã nazalã cu sângera-re abundentã, un trauma-tism de torace posterior ºide gleznã stângã. De laLupeni, medicii au decis sã-lmute la Spitalul de Urgenþãdin Petroºani pentru investigaþiide specialitate.


Bilanþ dupã prima lunã de la tãierea sporurilor

Attila Desziºi AurelPricãjan au plecat

din GuvernP rimul Ministru

Victor Ponta a decisdemiterea din funcþie a46 de inspectori guver-namentali din cadrulSecretariatului Generalal Guvernului (SGG).

Demiterea are la bazãordonanþa privind reduc-erea a aproape 3.000 pos-turi ocupate din zece minis-

tere, inclusiv SGG.Demnitarii demiºi au primitpreaviz de 30 zile.

Printre cei care ºi-aupierdut funcþiile se aflã ºiAttila Deszi, fost prefect deHunedoara în perioadaGuvernului Boc, dar ºiDan-Aurel Pricãjan, fostprefect al judeþuluiHunedoara în GuvernulTãriceanu. Ambii ocupaufuncþiile de inspector guver-namental.

Attila Dezsi a fost numitîn funcþia de prefect aljudeþului Hunedoara pe 6ianuarie 2010. În perioada2006-2008, a deþinutfuncþia de subprefect, iarpânã sã fie numit prefect,

ºi-a desfãºurat activitatea cainspector guvernamental înjudeþul Covasna. În decem-brie 2011 a fost numitSecretar General alGuvernului, iar dupã schim-barea gãrzii politice arãmas inspector guverna-mental.

Dan - Aurel Pricajan adevenit subprefect aljudeþului Hunedoara în ian-uarie 2005. La 1 august2007 a fost numit prefect,în locul lui Marius CristianVladu. La sfârºitul luniimartie 2009, Dan AurelPricãjan a fost eliberat dinfuncþia de prefect ºi numitinspector guvernamental.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii dePÂNÃ LA - 25% la produsele selectate.

În limita stocului disponibil.

Diana MITRACHE

Ideea cã TVA-ul va fidiminuat pentru pâine, îiface pe brutarii din ValeaJiului sã fie optimiºti. Eispun cã sunt mari ºanse ºiva fi posibilsã vândãpâine maiieftinã, lagramaj maimare. „Va fibine cã se vaieftini ºi,aplicându-sede la 1sep-tembrie legeacu TVA-ul de9 %, ne vompermite ºinoi, automat,sã scãdem

preþul pentru produsulfinit.

Noi, la ora actualã,avem un preþ stabilit fãrãTVA, la care aplicãm24%. Ori acum, vom pãs-tra acelaºi preþ ºi vom apli-ca doar 9%,. Rezultã cãprodusul va avea cu 15%la sutã,preþul final maimic”, ne explicã AdrianaBalint, contabil ºef la obrutãrie.

Ieftinirea vine ca o vestebunã, iar de câºtigat voravea atât brutarii, cât ºioamenii de rând. Calculele

ne aratã cum stau lucrurile.„La noi e pâinea de 300de grame, care e acum laun leu ºi va fi probabil la85 de bani”,a adãugatAdriana Balint.

Guvernul a adoptatmarþi ordonanþa simplã înbaza cãreia TVA pentrupâine va fi redusã la 9%.În compensare, MinistrulFinanþelor, Daniel Chiþoiu,a anunþat luni cã impactulnegativ al reducerii TVA lapâine la 9%, de la 1 sep-tembrie, va fi compensatprin creºterea accizelor laalcool ºi introducerea deaccize la bunuri de lux.


Monika BACIU

„Pentru anul ºcolar2013-2014 se estimeazãcã 8.745 de copii cu ocondiþie materialã precarãvor beneficia de rechizitegratuite”, au precizatreprezentanþiiInspectoratului ?colarJudeþean Hunedoara.

Anul trecut în judeþulHunedoara 9.363 de copiiau beneficiat de rechizitegratuite.

Pachetul cu rechizite vaavea conþinut diferenþiat, înfuncþie de nivelul de studiu,ºi va avea o valoare cuprin-sã între 25 de lei pentruînvãþãmânt primar ºi 30 delei pentru învãþãmântulgimnazial. Cei de la clasa

pregãtitoare vor primighiozdan, caiete de desenA4, caiete de matematicã,creioane colorate, gumã,penar, plastilinã etc.Pachetele pentru cei din

clasa I vor cuprinde caietespeciale pentru abecedar,caiete de desen, creioane,stilouri, creioane colorate,gume de ºters etc. Eleviiclaselor II-VIII vor primi

cãrþile, caietele ºi celelaltemateriale necesare începeriinoului an ºcolar.

Rechizite gratuite pentrutoþi elevii din Petroºani

Peste 3000 de elevi dinmunicpiul Petroºani vorbeneficia de rechizite con-stând în caiete, penarechipat cu toate ustensilele

ºi alte obiecte necesareelevilor. Copiii vor primighiozdanele ºi rechizitele înprima zi de ºcoalã. Încadrul programului vor fiachiziþionate 370 de ghioz-dane pentru elevii din clase-le pregãtitoare ºi 3450 depachete cu rechizite ºcolarepentru elevii claselor I-VIII.

Monika BACIU

Potrivit datelorInspectoratului ªcolarJudeþean (ISJ) Hunedoarapentru cea de-a doua etapãa repartizãrii computerizatepentru admiterea înînvãþãmântul liceal s-auînscris un numãr de nouaelevi, toþi reuºind sã îºigãseascã un loc în liceu.

“La aceastã etapã arepartizãrii un numãr deºapte elevi din judeþulHunedoara ºi doi proveniþidin alte judeþe s-au înscrispentru a ocupaun loc în liceu.Trei dintreaceºtia au datadmitere pen-tru claselevocaþionale,unul la liceulde muzicã ºidoi la semi-narul teologic”,declarã inspec-torul general

adjunct al ISJ Hunedoara,Maria ªtefãnie.

Pentru cã elevii care tre-buie sã îºi susþinã corigen-tele pentru a putea fiadmiºi la liceu sunt maipuþini decât numãrul delocuri disponibile, cel maiprobabil din toamnã unnumãr de peste zece clasear putea fi desfiinþate. Odatã cu defiintarea claselorde-a IX-a vor fi reduse ºimai multe norme. Adicãmai mulþi profesori arurma sã îºi piardã pos-turile.

Pregãtiri pentru prima zi de ºcoalã

R echizite de la Guvern pentru copiii sãraci. Aproape 10 mii deelevi din judeþul Hunedoara vor beneficia, în noul an ºcolar, de

rechizite gratuite oferite de Guvern. Pentru a intra în posesia acestorajutoare sociale, elevii care provin din familii cu venituri reduse tre-buie sã depunã o cerere la secretariatul ºcolilor unde învaþã prin caresã demonstreze cã venitul lunar pe membru de familie este de maximum 50 la sutã din salariul de bazã minim brut pe þarã.

Clase desfiinþate ºi profesori fãrã posturi

P este zece clase de a IX-a în special dela liceele cu profiluri tehnice ºi tehno-

logice risca sã fie desfiinþate în aceastãtoamnã din lipsã de elevi în judeþulHunedoara. Situaþia de faþã se datoreazãnumãrului mic de absolvenþi de gimnaziucare au optat pentru cursurile liceale.

Pâinea va fi mai ieftinãB rutarii pot

ieftini pâinea.Asta se va întâmplaîn luna septebrie,iar produsele debazã vor costa maipuþin la raft.

T urnul de apãde la

Petroºani, o con-strucþie ce a împli-nit 101 ani, a ajunsun obiectiv aproapenefolosit. El este încontinuare întreþi-nut de responsabiliide la Depoul CFR,dar cei care aulucrat pe vremealocomotivelor cuaburi, vorbescdespre punerea luiîn valoare.

Construit acummai bine de un secol,turnul de apã ºi-atrãit anii de glorie îndepoul de laPetroºani, în eralocomotivelor cuaburi. Poateînmagazina cantitãþiuriaºe de apã ºi estela fel de trainic pre-cum era în momentulîn care a fost con-struit de austrieci. Ceicare au lucrat în vre-mea locotivelor cuaburi îºi amintesc cunostalgie de impor-tanþa ce i se acordacândva, dar ºi despremodul absolut ineditîn care a fost ridicat.„Turnul are douã

rezervoare de 180 demc de apã ºi con-strucþia lor a fostfãcutã prin nituire, nusudurã. Rezervoarelesunt nituie ºi dispuseconcentric, cu pod delemn deasupra.Înlãþimea lor, adicãþeava de refulare e la25 de metri, iarînãlþimea turnului e de35 de metri”, neexplicã Lucian Criºan,un pensionar care alucrat ani buni laDepoul de locomotive.

Turnul era alimentatcu apã din pâraiele demunte din zonã, iar celcare se oupa de insta-laþiile din interior nespune cã s-a mers pecâteva încercãri, pânã

ce s-a gãsit variantaoptimã. „Prima datãam avut sãpat un puþlângã Jiu, care nufãcea faþã, cã dacãtrãgeam apa din el,trebuia sã aºteptãm sãse umple, dupã care s-a construit un stãvilarpe râul Bãniþa ºi deacolo l-am alimentat îndouã decantoare, dincare trãgeam apa cupompele”, îºiaminteºte LucianCriºan.

Turnul consuma, peun schimb, 180 demetri cubi de apã, daracum e doar un obiec-tiv strategic. Cei care îlau în grijã l-ar vrea pusîn valoare ºi nu doarpentru eventualitatea

unui incediu în depou.„A fost nevoie ºi estenevoie de el. Anul tre-cut a împlinit 100 deani ºi e construit dincãrãmidã, cu un peretegros de un metru, etrainic ºi mai þine 100de ani. Ar putea fi pusîn valoare pentruturiºti, dar... mai tre-buie fãcute niºte ame-najãri ºi ar fi o treabãfoarte bunã”, confirmãideea ºi bãtrânul.

Pentru amenajarea

turnului ar fi nevoie debani. Cei de la depousperã sã obþinã fon-durile necesare pentruamenajarea muzeuluidin depou ºi, tot înacest proiect sã includãºi turnul de apã. Doaraºa obiectivul ar puteadeveni de interes pen-tru turiºtii, care arputea fi aduºi aici cuvagoane vechi ºi olocomotivã pe aburi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 Iulie 201312 Actualitate

Turnul de apã - Obiectiv strategic, folosit ocazional

Monika BACIU

”Am încercat sã menþinemtradiþia la Lupeni pentru cãeste vorba de un oraº istoric înceea ce priveºte mineritul. Lanoi se identificã ziua oraºuluicu ziua minerului. Acest lucruºi din respect pentru mineriicare au luptat de-a lungul tim-pului aici la toate miºcãrile deprotest ºi pentru cã este princi-pala activitate economicã aoraºului. Drept urmareduminicã, luni ºi marþi, am ales

aceste zile pentru cã marþi este6 august pentru a coincide cuziua minerului. Vom avea niºtemanifestãri culturale în Parculcopiilor din Bãrbãteni pentru ase mai destinde ºi cetãþenii dinmunicipiul Lupeni ºi sunt invi-taþi toþi minerii din Valea Jiuluisã sãrbãtoreascã alãturi denoi”, a declarat Gabriel Lungu,city-managerul municipiuluiLupeni.

Evenimentul va avea loc înzona cunoscutã pentru astfelde acþiuni, respectiv în Parcul

copiilor din Bãrbãteni.”În toate cele trei zile,

locuitorii municipiului Lupenivor avea parte de distracþii.

Va fi un parc de distracþii,vor fi comercianþi, dar specta-colele propriu-zise vor avea locîn zilele de 4, 5 ºi 6 august, înfiecare searã de la ora 18pânã la 23. Adminstraþialocalã a adus aceste spectacoleîn Lupeni fãrã a contribui cuniciun ban”, a mai spus sursacitatã.

Ziua Minerului se sãrbã-toreºte în data de 6 august.

Trei zile de sãrbãtoare pentru mineri, la Lupeni

M inerii, sãrbãtoriþi de administraþia localãdin Lupeni. Administraþia localã din

municipiul Lupeni organizeazã trei zile de specta-col pentru ortacii din Lupeni ºi nu numai.Evenimentul coincide cu Zilele Oraºului, însãdatoritã tradiþiilor minereºti, reprezentanþii urbeiau decis sã le aloce minerilor trei zile speciale.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013 Reportaj 13

Iubitorii drumeþiilor mon-tane iau muntele în pieptpentru o porþie sãnãtoasãde oxigen. Zeci de amatoride drumeþii montane strã-bat, zi de zi traseele binemarcate. Pe lângã bogãþiadeosebitã a apelor curgã-toare, munþii Parâng adã-postesc 22 de lacuri maiimportante, 18 lacuri maimici ºi peste 25 ochiuri deapã, în marea majoritate deorigine glaciarã. Cele maiimportante sunt LaculRoºiile, care este cel maimare ºi adânc lac glaciar, cuo suprafaþã de 3,76 ha ºi oadâncime maximã de 17,6m, situat la o altitudine de1980 m; Lacul Gâlcescu,situat la o altitudine de1935 metri, Lacul Îngheþat,care prezintã mereu sloiuride gheaþã, Lacul Verde la2120 de metri altitudine,Lacul Mija despre care vomvorbi în continuare, sauLacul Mândra, cu o

suprafaþã de 1,12 ha, 8,3m adâncime ºi este situat lao altitudine de 2.148 m,care este considerat lacul cuaºezarea cea mai înaltã dinmunþii Parâng.

P e jos, pe subtelescaun

Intrarea în revizie atelescaunului ce face legãtu-ra cu Staþiunea Parâng pre-lungeºte traseul strãbãtut demontaniarzi pentru adescoperi frumuseþile natu-rale. Traseul ºerpuieºte pe

sub scaunele instalaþiei pecablu ºi nu sunt puþini ceicare preferã plimbarea înpas alert. Cu o maºinã bunãde teren se poate ajunge înstaþiune ºi pe ºoseauaspãlatã de ape, pânã laªcoala Sportivã, iar deacolo traseul porneºte

ºerpuind, pe coamamuntelui. Drumul estedestul de anevoios pentruun „profan”, dar pânã laurmã frumuseþea munteluiînvinge cu siguranþã. Iar cupopasuri mãrunte ºi dese,nici nu îºi dai seama cândajungi la destinaþie. LaculMija este situat în cãldareaglaciarã din dreaptazãnoagei Mija, la altitudineade 1975 m. Este strãjuit deVârful Slivei, se întinde pe osuprafaþã de 0,80 hectare,iar adâncimea lui maximãeste de 6,5 m. Lacul este

alimentat din apã de preci-pitaþii, iar primãvara punestãpânire pe mai bine de unhectar de teren, dupã topirea zãpezilor ºi apariþiaploilor care îl alimenteazã.Pentru cã este situat înspatele unui înalt barajglaciar, nu are evacuare desuprafaþã, apa lacului ieºindprin infiltraþie direct în gro-hotiº. Intrarea în traseu seaflã la poalele ParanguluiMic, unde a fost amplasatão tãbliþã cu traseele ce pornesc de acolo ºi timpulaferent lor.

O boseala, anulatã de

frumuseþea peisajuluiPentru un obiºnuit al

muntelui, se merge circa oorã ºi jumãtate, pentru

montaniarzii de ocazietraseul este de circa douãore, iar aici includem ºipopasurile despre care vor-beam.

Dar fiecare pas meritãpentru cã mãreþia munteluiºi liniºtea de aici suntimpresionante. Posibilitateasã te rãtãceºti este practic

nulã, dar, chiar dacã estesoare, nu vã lãsaþi pãcãliþi ºiasiguraþi-vã cã aveþi unechipament adecvat, pentrucã de la un minut la altulceaþa poate pune stãpânirepe masiv ºi poate sã plouãoricând.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

“Ochii albaºtri”ai Parângului

A matorii de drumeþii montane se pot bucura,în aceste zile cãlduroase de varã, de

minunãþiile naturale ale Parângului. Traseele decreastã aduc în fiecare week-end zeci de turiºti,care lasã oraºul pentru liniºtea muntelui. Cei maimulþi aleg sã viziteze lacurile gãzduite de MasivulParâng, iar drumul pânã la Mija este accesibiloricui.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa aveþi o voinþã de fierºi reuºiþi sã rezolvaþi o problemãdelicatã la serviciu. Fiþi atent cumvorbiþi cu colegii, pentru cã sun-teþi nervos ºi este posibil sã fiþiînþeles greºit. Aveþi grijã sã nufaceþi aprecieri ironice la adresacelor din jur, ca sã nu vã puneþiîntr-o situaþie delicatã!

Dacã este sã aveþi succes într-oafacere, atunci veþi avea numaidatoritã încrederii în forþele pro-prii. Sunteþi foarte activ: aveþiîntâlniri ºi faceþi o mulþime dedrumuri scurte, în interes per-sonal. Este posibil sã vã întâlniþicu un fost coleg, care vã oferãposibilitatea unui câºtig.

Aveþi o zi destul de încãrcatã, cumulte drumuri ºi probleme derezolvat. Nu vã faceþi griji! Reuºiþisã faceþi faþã cu succes.Singurele dificultãþi pe care le-aþiputea întâmpina sunt de naturãmaterialã. Evitaþi speculaþiile.

Situaþia financiarã vã preocupãîn mod deosebit. Sunteþi opti-mist ºi aveþi încredere în ajutoruloferit de un partener de afaceriºi de prietenii apropiaþi. Totuºi,fiþi prudent. Respectaþi legea custricteþe, ca sã nu intraþi în con-flict cu autoritãþile!

La serviciu, sunteþi perseverent ºiaveþi voinþa sã terminaþi o lucrareimportantã. Dupã-amiazã ar fibine sã acordaþi mai multãatenþie unei persoane mai învârstã din familie. Puteþi sã vãbazaþi pe intuiþie.

Aveþi realizãri profesionaledeosebite. ªefii vã apreciazã, darunii colegi sunt invidioºi. Ar fibine sã nu spuneþi chiar tot cegândiþi, pentru cã s-ar putea sãderanjaþi multã lume. Deºi aveþio putere mare de convingere, fiþimai reþinut.

S-ar putea sã nu mai plecaþi într-o delegaþie, din motive obiective.Puteþi sã vã bucuraþi, pentru cã ºiaºa sunteþi foarte încãrcat. Esteposibil ca ºefii sã vã rãsplãteascãpentru eforturile din ultimaperioada.

Munciþi cu atâta entuziasm, încâtriscaþi sã atrageþi invidiacolegilor. Este posibil sã ajungeþila discuþii cu persoana iubitã,pentru cã staþi prea mult la servi-ciu. Ar fi bine sã acordaþi maimultã atenþie partenerului.

Dimineaþa sunteþi plin de energieºi dispus sã faceþi mari eforturifizice. Nu vã supraestimaþi, ca sãnu aveþi probleme cu sãnãtatea.Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþimusafiri.

Aveþi un spirit de iniþiativãdeosebit, sunteþi tenace ºiîncrezãtor în propriile forþe.Relaþiile cu partenerul de viaþãsunt bune. Puteþi sã rezolvaþiprobleme legate de cãmin.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlã-torie în interes de familie, prilejcu care obþineþi un câºtigneaºteptat. Aveþi tendinþa sãriscaþi prea mult. Fiþi mai pru-dent ºi nu vã forþaþi norocul.

Sunteþi într-o formã excelentã ºifaceþi planuri îndrãzneþe. Puteþiavea succes în investiþii financiarepe termen lung, în demarareaunei afaceri ºi în cãlãtoriile îninteres personal.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: con-cubina regelui 10:30 Legendele palatului:concubina regelui 11:10 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)11:50 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)12:30 Destinaþia România13:00 Europa mea13:30 M.A.I. aproape de tine14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Exclusiv în România (r)16:45 Lumea modei17:00 Vara pe val 17:30 Dincolo de celebritate17:40 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Tu, din nou!22:30 Vedete la apã (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cursa din Hazzard II 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pãzind-o pe Tess17:00 ªtirile Pro TV17:30 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV20:30 Demolatorul22:45 Apel nepreluat0:30 Demolatorul (r)

9:30 Tot ce ºi-a dorit11:30 Teleshopping 11:45 Levintza prezintã (r)12:30 Sport, dietã ºi o vedetã13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Miss fata de la þarã (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

9:45 Destine împlinite (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Suflete pereche (r)14:15 Rãzboinicul (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Suflete pereche

10:00 Pastila de râs -Medicament fãrã efecte secun-dare (r)10:30 Moby Dick (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Vacanþa Mare (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti- Vitesse11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti- Vitesse12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Pandurii TârguJiu - Hapoel Tel Aviv 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Pandurii TârguJiu - Hapoel Tel Aviv14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:45 ªtirile Digi Sport16:00 Fotbal Club17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal Feminin:Zalãu - Mihailovce 19:00 Avanpremierã Liga 119:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 2 August 2013 Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zona parcBrãdet. Contact0727150264. Preþnegociabil.

Vând/închiriezgaraj zona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

N u mai puþin de129 de cadre

didactice, 122 subofiþeriºi 7 ofiþeri au fost înaintaþi ieri în grad lasediul Inspectoratului

pentru Situaþii deUrgenþã „Iancu deHunedoara” al judeþuluiHunedoara ºi laDetaºamentele dePompieri.

Potrivit inspectoruluiºef Viorel Demean înain-tãrile în grad s-au fãcut înconformitate cu prevede-rile Legii 80 din 1995,privind Statutul cadrelormilitare. Astfel, începîndcu data de 1 august, unpompier a fost înaintat îngradul de maistru militarprincipal, 34 în gradul deplutonier adjutant ºef, 76în gradul de plutonieradjutant, 10 în gradul deplutonier major ºi unul îngradul de plutonier.

Totodatã, ºapte pom-pieri care fac parte din

corpul ofiþerilor au fostînaintaþi, la termen, îngradele de locotenent (1ofiþer), cãpitan (3 ofiþeri),locotenent colonel (2ofiþeri), colonel (1 ofiþer).

Printre ofiþerii înaintaþiîn grad se numãrã ºiinspectorul ºef al I.S.U.Hunedoara, maiorulViorel Demean care, deieri, deþine gradul delocotenent colonel. ViorelDemean, în vârstã de 38de ani, ocupã funcþia deinspector ºef al I.S.U.Hunedoara din anul2009.

O uãle de casã,pericol pentru

sãnãtate, pe timpulverii. Inspectorii sanitar-veterinari din Valea Jiului audemarat controalele înpieþele ºi spaþiile decomercializare a pro-duselor alimentare.

Vizate sunt produseleperisabile. Mai mult, încursul zilei de joi, înpieþele din Valea Jiului s-au aflat reprezentanþiiDirecþiei Sanitar-Veterinare Hunedoaracare au verificat calitateaproduselor alimentare.

”În aceastã perioadãdatoritã creºterii tempera-turilor am intensificatcontroalele pe care lefacem în pieþe, în maga-zinele de comercializarea produselor perisabile,respectiv carne ºi pro-duse din carne, lapte ºiproduse din lapte, ouã,dar ºi legume ºi fructe.Astãzi avem câteva

comisii împreunã cucolegii inspectori dincadrul Direcþiei SanitarVeterinare ºi SiguranþaAlimentelor Hunedoara-Deva prin care controlãmmagazinele de carne,lapte ºi produsele lactateprecum ºi fructele. Oriceprodus care stã în bãtaiarazelor de soare devineperisabil ºi nu numai cãse altereazã, dar este unpericol pentru consuma-tor. De aceea recomandtuturor locuitorilor din

Valea Jiului sã nucumpere produse decâtdupã ce le-au verificat,produse care au fost pãs-trate în condiþii de tem-peraturã scãzutã pentru aîmpiedica alterarea aces-tora astfel încât pot pro-duce toxiinfecþii alimenta-re”, a declarat medicul,Gheorghe Cristea, coor-donator CSVSA ValeaJiului.

Mai mult, inspectoriiDSV atrag atenþia asuprapericolului pe care îl

reprezintã ouãle de casãpentru sãnãtate.

”Noi am luat o seriede mãsuri de instruire acomercianþilor, a pro-ducãtorilor particulari,pentru cã în aceastãperioadã fiind foarte caldam interzis comer-cializarea ouãlor de casãpentru cã se cunoaºtefaptul cã ouãle fecundatede la producãtorii particu-lari la temperatura depeste 25 de gradeeclozeazã, fac pui ºi deaceea le recomandãm sãnu cumpere ouã dinpieþele agroalimentare.Le recomandãm locuito-rilor sã cumpere doar dinspaþii autorizate”, a maiprecizat sursa citatã.

Doar în cursul acesteiluni, trei persoane fiziceau fost sancþionate con-travenþional cu amendãde 600 de lei fiecarepentru nerespectareanormelor de igienã ºi calitate a produselor alimentare.

Monika BACIU

Înaintãri în gradul urmãtor, la termen, la I.S.U. Hunedoara

Ouãle de casã retrase de la comercializare

CONVOCAREConsiliul de

Administraþie al SC APASERV VALEA JIULUIS.A, cu sediul în Petroºani,strada Cuza Vodã, nr. 23,judeþul Hunedoara, înregis-tratã la Oficiul RegistruluiComerþului de pe lîngãTribunalul Hunedoara subnumãrul J 20- 257-1995,având CUI 7392416

ConvoacãAdunarea Generalã

Ordinarã a Acþionarilorpentru data de02.09.2013, la ora 12:

00, la sediul societãþii.Ordinea de zi propusã

pentru ºedinþã:1.Aprobarea rectificãrii

Bugetului de Venituri ºiCheltuieli pe anul 2013.

2.Diverse.În cazul în care nu se va

întruni cvorumul prevãzutde statutul societãþii,Adunarea GeneralãOrdinarã va avea loc îndata de 03.09.2013, laora 12:00, în acelaºi loc ºicu aceeaºi ordine de zi.

Preºedintele Consiliului deAdministraþie

Radu Mihai Sorin

Carmen COSMAN

Sãlbãticia Retezatuluieste ceea ce cautã an de anmii de turiºti din Europa,care s-au sãturat de confor-tul staþiunilor montane de laei, tocmai pentru cã nu lemai oferã nimic „virgin”,care sã fie explorat. Întopul preferinþelor conducPietrele ºi Cârnic, acestedouã zone foarte frumoasedin Parcul Naþional Retezatºi tocmai pentru cã aici nu

existã energie electricã, nuexistã conducte care sãaducã apa în camere ºi, celmai important, nu existãdrum rutier. ªi ce poate fimai frumos decât sã mergiîntr-o dimineaþã de varã sãte speli într-o apã cristalinãîn izvorul îngheþat almuntelui. Sãlbãticia estecuvântul care descrie celmai bine aceastã zonã ºi deaºa ceva au nevoie cei carevor sã lase în urmã tumultuloraºelor. Conform statisti-

cilor, de la an la an,numãrul turiºtilor strãinieste în creºtere.Popularitatea acestei ariideosebit de pitoreºti a cres-cut dupã ce Parcul NaþionalRetezat a singurul din þarãcare a fost selectat în anul2008 de FundaþiaNew7Wonders pentru a secalifica între cele ºapte minuni naturale ale lumii. Aajuns pânã în ultima etapãºi, chiar dacã nu a câºtigat,a devenit ºi mai renumit lanivel internaþional.

S ute de specii depãsãri întregesc

frumuseþea peisajului

Parcul Naþional Retezats-a înfiinþat în anul 1953 lainiþiativa profesoruluiAlexandru Borza, fonda-torul Grãdiii Botanice dinCluj-Napoca. În prezentparcul are statut de arienaturalã protejatã de interes

naþional ºi internaþional,fiind recunoscut caRezervaþie a Biosferei dinanul 1979. Prin constituireaParcului Naþional Retezat s-a urmãrit chiar protecþiaºi conservarea unoreºantioane reprezentativepentru spaþiul biogeograficnaþional, în condiþiile încare cuprinde elemente nat-urale cu valoare deosebitãatât din punct de vederefloristic, cât ºi faunistic,hidrologic, geologic, pale-ontologic, speologic, pedo-logic ºi peisagistic. Dinanul, Parcul NaþionalRetezat are administraþieproprie. Din luna septem-brie 2004 a devenit mem-bru al fundaþiei PAN Parks,iar din anul 2007 este pro-tejat ca propunere de sitpentru reþeaua ecologicãeuropeanã Natura 2000, învederea conservãrii habi-tatelor naturale ºi a speciilorde plante ºi animale sãlbatice de interes comuni-tar. Parcul este acum unuldintre puþinele locuri dinRomânia unde natura aavut cel mai puþin de sufer-it în urma intervenþiei omu-lui. În arealul acestuia trãi-esc 185 de specii depãsãri, 1.190 de specii de

plante - o treime din totalulcelor din România, iar 90de dintre acestea suntunice în þarã. UnicitateaParcului derivã ºi din faptulcã în Masivul Retezat segãsesc 20 de vârfurimuntoase cu o înãlþime depeste 2.000 de metri, iarîntre vãile acestora se aflã80 de lacuri ºi tãuri glacia-re. Cel mai mare esteBucura (2.041 m altitu-dine) – care are osuprafaþã de 11 hectare ºio adâncime de pânã la 16m. Tot aici se gãseºte ºi celmai adânc lac glacial dinCarpaþi - Tãul Negru(2.014 m altitudine), cu osuprafaþã de 7,5 ha. Înplus, pe cresteleRetezatului ºi în ParculNaþional Retezat se gãseºteo populaþie foarte mare decapre negre, cerbi,cãprioare, marmote, dar ºijderul, pisica sãlbaticã,cocoºul de munte, ierunca,vulturul sur ºi acvila demunte ºi-au gãsit habitatulideal în Retezat.

Amatorii de drumeþiimontane au la dispoziþie omulþime de trasee marcate,care totalizeazã peste 200km ºi strãbat zone de unpitoresc aparte.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 201316 Turism

Turiºtii strãini aleg RetezatulL ocurile virgine din Masivul Retezatsunt ca un magnet pentru turiºtii

strãini care ale România drept destinaþieturisticã. Mii de turiºti din Germania,Ungaria, Cehia, Franþa, Finlanda, Olandasau Austria vin an de an în Retezat sã serelaxeze, muntele fiind un punct deatracþie turisticã pentru vestici încã dinanii ’70. Parcul Naþional Retezat reprezintã locul cu care Dumnezeu a fostatât de darnic ºi a îngemãnat semeþiamunþilor cu sunetul cristalin al apelor ºiochiurile magice ale lacurilor.

CV Nr 422 vineri 2 august 2013

Documents

Transcript of CV Nr 422 vineri 2 august 2013