Începând cu secolul XVIII-lea, odată cu apariţia primelor constituţii scrise, s-a impus, alături de alte mari instituţii juridice, şi Constituţia, ca lege fundamentală a oricărui stat.

În curs sunt analizate definiţiile formulate de diferiţi autori, din ţări care au o constituţie scrisă sub forma unui document unic, din ţări care nu au o constituţie scrisă (exemplu, Anglia) şi din ţări care au o constituţie scrisă, dar sub forma unui ansamblu de documente constituţionale (exemplu, Canada).

Distinctia dintre constitutiile cutumiare si cele scrise este cu valoare relativa,fiind evident ca in perioada contemporana un se pot identifica state care sa se bázeze numai pe constitutii cutumiare,adica obiceiuri cu valoare juridica referitoare la relatiile sociale cu privire la instaurarea si exercitarea puterii de stat.Statele care recunosc valoarea constitutionala unui anumit numar de obiceiuri juridice au si reguli constitutionale scrise provenid de la organul competent in materia de legiferare,reguli cuprinse in asa numite acte constitutionale.

Constitutii cutumiare sau nescrire se intalnesc azi in Anglia si in Noua Zelanda. Ele sunt rezultatul unor practici ,uzante indelungate si constante,referitoare la sistemul de guvernamant

Doua elemente ar trebui reunite de o norma pentru a i se conferi calitatea de cutuma:1. elementul material - consta în cutuma propriu-zisa. Cutuma se formeaza printr-o repetare continua a anumitor acte, proceduri sau obiceiuri. Repetarea trebuie sa fie identica si sa se desfasoare timp îndelungat;2. elementul psihologic – convingerea fiecarui destinatar al cutumei ca ea exista si ca trebuie sa se conformeze continutului sau prescriptiei acesteia.Constitutiile scrise au fost adoptate de majoritatea statelor. Ele apar sub forma unui act unic, unitar si sistematic, care cuprinde principalele norme de organizare a statului.

Pana in secolul al XVIII-lea cand au aparut primele constitutii scrise,organizarea politica a diferitelor state s-a realizat exclusiv prin cutume.Nu putem lega aparitia constitutiei de adoptarea ei in forma scrisa. Aparitia constitutiei este rezultatul unui proces indelungat si inca inanaite de apritia constitutiilor scrise anumite reguli de organizare si functionare a puterii de stat au existat in fiecare stat.Secolul al XVII-lea are rolul de a le fi sistematizat,adaptat si materializat intr-o forma scrisa, adoptatata dupa o procedura solemna.

Trebuie precizat ca nu orice precedent in domeniul constitutiei devine cutuma.In acest scop uzanta respectiva trebuie:

Sa fie practicata o vreme relativ indelungata; Practica sa fie constanta,adica sa nu fie intrerupata de practici constante

contrare

Sa fie clara;

Sa ii recunoasca valoarea obligatorie de catre colectivitatae unama unde exista practica(conditii consesului dupa cum o denumesc unii autori)

            Constituţia engleză se prezintă astăzi ca fiind formată  dintr-o parte scrisă, în care sunt cuprinse dreptul statuar (statue law) şi dreptul judiciar  sau al precedentelor (common law) şi dintr-o parte nescrisă, formată din dreptul cutumiar, aşa numitele convenţii constituţionale.

            Aceasta cuprinde astăzi: Magna Charta Libertatum (1215), Petiton of Right (27 iunie 1628), Habeas Corpus (1679), Bill of Right (13 februarie 1689), Act of Settlement (Actul de stabilire a succesiunii la tron-1701), Act of Parliament (prin care se stabileşte puterea Camerei Lorzilor în raport cu Camera Comunelor şi reducerea mandatului), Actul referitor la drepturile omului (prin care se codifică în dreptul britanic Convenţia europeană a drepturilor omului-1998), Actul de descentralizare a puterii de stat (prin care se autorizează crearea de Parlamente locale în Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor-1998), Actul referitor la Camera Lorzilor (prin care competenţele în materie de legiferare ale acesteia au fost reduse până la neutralizare-2002).  

            Modelul englez a fost considerat ca model de referinţă şi a supravieţuit proclamării independenţei de stat in 1948, regimul fiind considerat un ideal.

Cosntitutia cutumiara are dezavantajul; ca este imprecisa,incerta,fiind greu de stabilit daca o anume cutuma a cazut sau nu in desuetudine,care este sensul clar si concret al cutumei,sau care este momentul in care o practica noua a dobandit valoare cutumiara

Constitutia scrisa.

Dezanvantajele constitutie cutumiare au dus,dupa un proces relativ indelungat,la aparitia constitutiilor scrise,constitutii ce ofera avantaje indiscutabile in raport cu constitutia cutumiara,respectiv:

Claritate Precizie

Certitudine

Posibiliatea de a fi cunsocuta de toti membrii societatii si de a fi folosita de acestia pentru apararea drepturilor lor,pentru protectia in fata aboslutismului sau albitrarului.

            Secolul al XVIII-lea impune,deci constituţia scrisă pe considerentul că ea oferă precizie ,certitudine, claritate.  Asupra superiorităţii legii scrise  asupra cutumei, superioritate demonstrată de publiciştii secolului al XVIII-lea , la baza constituţiei scrise au mai stat şi ideea contractelor scrise, ideea domniei legii, teoria contractului social şi ideea conform căreia constituţia trebuie să fie un

mijloc de educaţie morală şi politică, graţie căruia individul se ridică la rangul de cetăţean prin cunoaşterea drepturilor sale.

Cosntitutiile sunt cuprinse fie intr-un document unic si sitematizat,fie in mai multe documente strans unite intre ele asa incat formaeaza un ansamblu unitar referitor la relatiile sociale privind instaurarea si exercitarea puterii de stat,la drepturiile si libertatiile cetatenesti

Intinderea constitutiilor scrise difera foarte mult de la stat la stat.unele contin doar princiipiile esentia el referitoare la guvernamant ,altele intra in detalii la parti din administratie,justitie,finante,organizare militara.Cand constitutia stabileste doar principiile esentiale ea este de reguila urmata de o serie de acte care reglementeaza principalele chestiuni tinanad de organizarea statului,aceste legi fiind cunsocute sub denumirea de legi fundamentale sau legi organice.Cand aceste legi sunt adoptate dupa aceiasi procedura ca si constitutita si nu pot fi modificate decat dupa regulile preazute pentru aceasta,se poate spune ca fac parte din constitutie

            Constitutia scrisa a fost adoptata prima oara de catre fostele colonii engleze din America, dupa 11 ani de la cucerirea independentei, ca un act care a consfintit si a consolidat emanciparea lor politica in raport cu Coroana britanica, stabilita prin Declaratia de Independenta din 4 iulie 1776. Statul Vrginia a adoptat prima Constitutie la 29 iunie 1776, urmata de Constitutia statului New Jersey, in anul 1777 si de celelalte constitutii ale fostelor colonii engleze din America de Nord, adoptate pana la constituierea Confederatiei celor 13 state nord-americane, in 1777. Aceste constitutii sunt socotite ca reprezantand primul val al constitutionalismului.

Al doilea val al constitutionalismului este marcat de adoptarea Constitutiei federale americane in anul 1787, numita si „Constitutia de la Philadelphia” si constinuat de constitutiile revolutionare din Franta (1791, 1793, 1795), precum si de constitutiile adoptate in alte tari ale Europei sub influenta constitutionalismului francez (Constitutia Suediei la 8 iunie 1809, Constitutia Norvegiei la 17 mai 1814 etc).

Cel de-al treilea val al constitutionalismului incepe odata cu restauratia monarhiei in Franta, prin Constitutia lui Ludovic al XVIII-lea din 1814 si dureaza pana in anul revolutionar 1848.

Cel de-al patrulea val al constitutionalismului incepe cu constitutiile revolutionare ale anului 1848 si dureaza pana la caderea lui Napoleon al III-lea, iar cel de-al cincilea val incepe la 1875 (Constitutia Republicii a III-a) si dureaza pana la primul razboi mondial. Perioada interbelica este considerata ca perioada celui de-al saselea val, iar dupa cel de-al doilea razboi mondial se

apreciaza ca au mai fost trei valuri (1945-1958 in Franta, 1975-1978 in Spania, Portugalia si Grecia, si in perioada 1948-1990 in statele est-europene

Bibliografie:

1. Bianca Selejan-Gutan, Drept constitutional si institutii politice, note de curs;

2. Gheorghe Uglean, Nicolae Pavel, Drept constitutional 1- note de curs.