1

CUPRINS

I. Introducere:.................................................................................................................3-6

1. Actualitatea şi importanţa problemei abordate.................................3

2. Scopul şi obiectivele tezei................................................................5

II. Studiu de caz ............................................................................................................8-10

III. Concluzii şi recomandări.............................................................................................11

IV. Bibliografie..................................................................................................................12

2

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei abordate- întrucât tot mai mult auzim despre Uniunea Eropeană fiind un principal actor pe arena internațională, este normal să vorbim la moment despre Curtea Europeană de Conturi care verifică dacă fondurile UE sunt colectate și utilizate corect și ajută la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE astfel, suntem martorii la multe acțiuni de binefacere care beneficiază multe state în curs de dezvoltare, printer acestea suntem și noi. În calitatea sa de auditor extern independent, Curtea Europeană de Conturi apără interesele contribuabililor din UE. Nu dispune de puteri juridice, dar are misiunea de a îmbunătăți gestionarea bugetului UE de către Comisia Europeană și de a raporta pe marginea situației financiare a Uniunii Europene, activitatea de audit a Curții se concentrează mai ales asupra Comisiei Europene,  principalul organism responsabil cu implementarea bugetului UE.[1]

De la crearea Comunității Economice Europene, în 1958, atribuțiile preluate de ECA fuseseră îndeplinite de o comisie de audit de mici dimensiuni, care nu dispunea de competențe și resurse necesare pentru a asigura un audit adecvat al bugetului aflat în creștere progresivă. Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a militat, începând cu 1973, pentru înființarea unui organism de audit extern la nivel comunitar. Punctul de plecare pentru activitatea de audit îl reprezintă bugetul și politicile UE, în principal în domenii legate de creșterea economică și ocuparea forței de muncă, finanțele publice, mediu și combaterea schimbărilor climatice. Auditul cu privire la execuția bugetului privește atât veniturile, cât și cheltuielile. Încă de la început, Curtea de Conturi Europeană a urmărit să îmbunătățească gestiunea finanțelor UE și să contribuie la asigurarea răspunderii publice pentru colectarea și cheltuirea bugetului Uniunii, oferind asigurări și consiliere. Limbile utilizate în cadrul instituției sunt cele 28 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, iar sediul Curții se află la Luxemburg. Curtea de Conturi Europeană a devenit o instituție europeană independenta, de la 1 noiembrie 1993, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, independența și autoritatea Curții au fost consolidate prin declarația de asigurare anuală. Curtea de Conturi Europeană a fost recunoscută ca una dintre cele cinci instituții fundamentale ale Comunității Europene alături de Parlamentul European, Consiliul Europei, Comisia Europeană și Curtea de Justiție. Curtea de Conturi Europeană adoptă decizii în colegiu, cu majoritate de voturi. În 2003, Tratatul de la Nisa a consolidat principiul, conform căruia colegiul Curții trebuie să fie format din câte un membru din fiecare stat al Uniunii Europene. Modificările aduse de Tratatul de la Lisabona (intrat în vigoare în 2009), în gestiunea și controlul fondurilor UE, vizează consolidarea competențelor bugetare ale Parlamentului European și subliniază responsabilitatea statelor.[2]

___________________________________________________________________________________________________________________ [1]Structura Curții de Conturi http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-auditors/index_ro.htm (vizitat 08.11.2015)[2]Organizatiile internationale, documentare, curtea de conturi http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/26/organizatii-internationale-curtea-de-conturi-europeana-12-08-10 (vizitat 08.11.2015)

3

Curtea de Conturi Europeană funcționează ca o autoritate colegială formată din cei 28 de reprezentanți ai fiecărui stat membru, numiți de Consiliul UE cu unanimitate de voturi, după consultarea Parlamentului European, pentru un mandat de șase ani, care poate fi reînnoit. Aceștia, alături de personalul de audit, sunt organizați în cinci camere, dintre care patru au competențe legate de audit, iar cea de-a cincea, denumită Camera CEAD, are un caracter orizontal. Președintele Curții de Conturi Europene este ales de cei 28 de membri din rândul lor, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit, decanul fiecărei camere este ales de membrii ei pentru un mandat de doi ani. La data de 16 ianuarie 2008, portughezul Vítor Manuel da Silva Caldeira a fost ales președinte al Curții, devenind astfel cel de-al zecelea președinte al instituției. Mandatul său a fost reînnoit prima oară la 12 ianuarie 2011 și pentru a doua oară la 23 ianuarie 2014. Secretarul general este funcționarul cu cel mai înalt grad în instituție, este numit în această funcție de Curte, pentru un mandate- se poate reînnoi, de șase ani. Secretarul general este responsabil de secretariatul Curții, gestionarea personalului, de administrare, inclusiv de finanțe și asistență, resurse umane, tehnologia informației și traduceri. Funcția este ocupată, în prezent, de Eduardo Ruíz García, care a fost numit secretar general al Curții, la 16 martie 2009 dupa care se presupune ca mandatul va fi reinnoit. Structura Curții de Conturi Europene s-a dezvoltat în paralel cu evoluția Uniunii Europene. De la nouă membri și 120 de angajați, în 1977, organizația internațională a ajuns să numere, în prezent, 28 de membri — repartizați în cinci camere — și aproximativ 900 de angajați, cu sarcini de natură profesională sau administrativă, care provin din toate statele membre. ECA publică rapoarte și avize bazate pe proceduri independente de analiză și de audit, care contribuie la supravegherea publică a execuției bugetului UE, la luarea de decizii cu privire la mecanismele de guvernanță, elaborarea politicilor și a programelor, precum și la alocarea bugetului UE. În plus, Curtea de Conturi Europeană colaborează cu celelalte instituții supreme de audit în vederea elaborării de standarde profesionale și de bune practici. Până la 80% din bugetul UE face obiectul gestiunii partajate cu statele membre. Acestea cooperează cu Comisia Europeană în vederea instituirii de mecanisme de supraveghere, pentru a se asigura că fondurile UE sunt cheltuite în mod corespunzător conform cu normele. Prin urmare, controlul exercitat are atât o dimensiune la nivelul UE, cât și o dimensiune națională. Începând cu 2007, Curtea de Conturi a României este reprezentată la Curtea de Conturi Europeană, inițial prin intermediul lui Ovidiu Ispir (2007-2013), fost consilier de conturi al Curții de Conturi a României, care a îndeplinit un mandat de șase ani în cadrul Camerei a IV-a. Din 2013, reprezentantul României- George Pufan, fost secretar general al Curții de Conturi a României, care este membru al Camerei a II-a, pentru un mandat de șase ani.[2]

Curtea de Conturi elaboreaza in fiecare an un raport financiar al anului precendent, pe care il prezinta autoritatii bugetare (Parlamentul European si Consiliul). Opinia Curtii este importanta si inainte de adoptarea reglementarilor financiare.Personalul Curtii consta in aproximativ 760 de persoane, din care 250 auditori. Auditorii organizeaza in mod curent inspectii la alte institutii UE, state membre sau state care primesc fonduri UE. Curtea Europeana de Conturi nu are puterea legala de a lua masuri impotriva altor institutii. In caz ca decopera actiuni de frauda sau iregularitati, contacteaza imediat institutia acreditata in acest sens.[3]

__________________________________________________________________________________________ [2]Organizatiile internationale, documentare, curtea de conturi http://www.agerpres.ro/flux- documentare/2015/02/26/organizatii-internationale-curtea-de-conturi-europeana-12-08-10 (vizitat 08.11.2015) [3]Curtea Europeana de Conturi, audiții si institutii http://www.adrnordest.ro/index.php?page=ROMANIA_EU_INSTITUTIONS_AUDITORS (vizitat 08.11.2015)

4

Scopul acestei lucrări, estea de sublinia importanța acestei instituții și de a arăta obiectivele ce le-a avut și le-a reușit de-a lungul timpului. Cum lucrează Curtea de Conturi? Ea efectuează 3 tipuri de audit pe care le vom enumera in urmatoarele randuri: Audit financiar - examinează conturile pentru a verifica dacă acestea reflectă cu acuratețe situația financiară, rezultatele și fluxurile de numerar din exercițiul financiar încheiat. Audit de conformitate - verifică dacă tranzacțiile financiare respectă regulile. Audit al performanței - verifică dacă finanțarea UE își atinge obiectivele utilizând cât mai puțin resurse, într-un mod cât mai economic ca resursele sa nu se epuizeze . Curtea este constituită din grupuri de audit numite camere. Acestea pregătesc rapoarte și avize care sunt adoptate de membrii Curții, devenind astfel oficiale.[4]

Structură – camere și comitete.Curtea este organizată în cinci camere, în cadrul cărora sunt repartizați membrii Curții și personalul de audit. Membrii fiecărei camere aleg un decan pentru un mandat de doi ani, care poate fi reînnoit. Patru dintre aceste camere au competențe legate de auditul diferitelor domenii de cheltuieli ale UE și de auditul veniturilor, iar cea de a cincea cameră, denumită Camera CEAD, prezintă un caracter orizontal, având competențe în materie de coordonare, evaluare, asigurare și dezvoltare dar si nu numai, am putea gasi multe competente. Fiecare cameră are două domenii de responsabilitate:

1. adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice și avize; 2. elaborarea raportului anual privind bugetul general al UE și a raportului anual privind

fondurile europene de dezvoltare, în vederea adoptării lor de către colegiul Curții.

Curtea se reunește în colegiul complet de 28 de membri de aproximativ două ori pe lună pentru a dezbate și a adopta diferite documente, cum ar fi principalele publicații anuale ale Curții – raportul anual privind bugetul general al UE și raportul anual privind fondurile europene de dezvoltare. Comitetul administrativ este compus din decanii camerelor și președintele Curții. Comitetul se ocupă de toate problemele administrative, deciziile referitoare la aspecte legate de comunicare si desigur de strategie, anumel modul in care sa se petreaca anumite evenimente. Presedintele curtii de conturi:Curtea de Conturi Europeană este condusă de un președinte care este ales de către membri, din rândul acestora, pentru un mandat reînnoibil de trei ani. Rolul său este acela de primus inter pares – cel dintâi dintre egali. El prezidează reuniunile Curții, se asigură că deciziile Curții sunt puse în aplicare și că instituția și activitățile acesteia sunt bine gestionate. La data de 16 ianuarie 2008, domnul Vítor Manuel da Silva Caldeira, membrul portughez, a fost ales președinte al Curții, devenind astfel cel de al zecelea președinte al instituției. Mandatul său a fost reînnoit pentru prima oară la 12 ianuarie 2011 și pentru a doua oară la 23 ianuarie 2014, pentru o perioadă de câte trei ani. Membrii – colegiul Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării lor de către statele membre respective. Membrii sunt numiți în funcție pentru un mandat reînnoibil de șase ani. Ei trebuie să își exercite îndatoririle în deplină independență și în interesul general al Uniunii Europene.[5]

____________________________________________________________________________________________________________________

[4]Reprezentarea generala, istorie http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-auditors/index_ro.htm (vizitat 08.11.2015)[5]Structura detaliata a curtii: http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx (vizitat 08.11.2015)

5

Pe lângă apartenența la colegiul Curții, membrii sunt repartizați într-una dintre cele cinci camere. Ei adoptă rapoarte de audit și avize, precum și decizii privind aspecte mai generale de ordin strategic și administrativ. De asemenea, fiecare membru este responsabil de o serie de sarcini proprii, în principal în domeniul auditului. Activitățile de audit propriu-zise sunt efectuate de personalul de audit al Curții, coordonat de membrul responsabil, cu sprijinul unui cabinet privat. Membrul prezintă apoi raportul spre adoptare la nivelul camerei și/sau la nivelul colegiului Curții. Odată adoptat, raportul este prezentat Parlamentului European, Consiliului și altor părți interesate relevante, inclusiv mass-mediei (ceva obisnuit). Secretarul general:Secretarul general este funcționarul cu cel mai înalt grad în instituție și este numit în această funcție de Curte, pentru un mandat reînnoibil de șase ani. Secretarul general este responsabil de gestionarea personalului și de administrarea Curții, inclusiv de finanțe și asistență, resurse umane, tehnologia informației și traduceri. Secretarul general este, de asemenea, responsabil de secretariatul Curții. Funcția este ocupată în prezent de domnul Eduardo Ruiz García, care a fost numit secretar general al Curții la 16 martie 2009. Personalul Curții – bunul său cel mai de valoare. Efectivul de personal al Curții numără aproximativ 900 de persoane cu sarcini în domeniul auditului, al traducerilor și al administrației. Personalul de audit este caracterizat de o mare diversitate în ceea ce privește formarea și experiența profesională, provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat, și fiind specializat, de exemplu, în contabilitate, gestiune financiară, audit intern și extern, drept sau economie. Personalul Curții cuprinde și traducători pentru 23 de limbi oficiale ale UE, al căror rol este de a asigura faptul că publicațiile Curții pot fi citite de cetățenii UE în limba dorită. La fel ca toate celelalte instituții ale UE, Curtea angajează resortisanți ai tuturor statelor membre. În calitatea lor de funcționari publici ai UE, membrii personalului Curții intră sub incidența Statutului funcționarilor Uniunii Europene si acest caz trebuie de analizat. Curtea este organizată în 11 direcții de audit și direcții administrative, în cadrul cărora există peste 50 de unități. Rolul acestora este de a contribui la dezvoltarea expertizei necesare și la exploatarea optimă a resurselor. Curtea aplică o politică activă a egalității de șanse, iar personalul său este format din proporții aproape egale de bărbați și de femei. Curtea se poate mândri cu formarea, începând din 1977, a unui efectiv de personal dedicat, profesionist și experimentat, a cărui misiune constă în protejarea intereselor financiare ale cetățenilor.[5]

____________________________________________________________________________________________________________________

[5]Structura detaliata a curtii: http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx (vizitat 08.11.2015)

STUDIU DE CAZ

6

I Studiu

Finanțările Europene 2007-2013 Romania participa ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune, Politica Agricola Comuna si Politica Comuna de Pescuit a UE si beneficiaza pentru perioada de programare 2007-2013, de o alocare financiara indicativa de aprox. 30 miliarde euro. Fondurile Structurale si de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - sustine dezvoltarea economica durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice in domenii precum cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societatea informationala, IMM-uri, protectia mediului, turism, energie. Fondul Social European (FSE) - contribuie la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fortei de munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si imigrantilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminãrii. Fondul de Coeziune - prin care se finanteazã proiecte în domeniul protectiei mediului si retelelor de transport transeuropene, proiecte in domeniul dezvoltarii durabile precum si proiecte care vizeaza imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal. Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt: Convergenta, Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca si Cooperare teritoriala europeana.[6]

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei pentru perioada 2007 – 2013 este de 19,668 miliarde Euro din care 12,661 miliarde Euro reprezinta Fonduri Structurale in cadrul obiectivului de Convergenta, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune si 0,455 miliarde Euro sunt alocate obiectivului Cooperare teritoriala europeana. Investitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, vor fi completate cu fondurile Politicii Agricole Comune si Politicii Comune de Pescuit a UE. Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit, avand alocat un buget de cca. 12 miliarde euro.[7]

_____________________________________________________________________________ [6]Finantarile europene http://www.adrnordest.ro/index.php?page=ROMANIA_FUNDS (vizitat 08.11.2015)[7]Obiectivele Curtii Europene de Conturi http://www.adrnordest.ro/index.php?page=ROMANIA_FUNDS_OBJECTIVES (vizitat 08.11.2015)

II Studiu

7

Finantarea Politicii de Coeziune prin Fondurile Structurale si de Coeziune in perioada 2007–2013 Cel de-al Treilea Raport de Coeziune a concluzionat ca largirea Uniunii la 25 de state membre, si ulterior la 27, reprezinta o provocare fara precedent pentru coeziunea interna si competitivitatea Uniunii Europene. Largirea Uniunii a condus la cresterea decalajului de dezvoltare economica, antrenand o deplasare geografica a disparitatilor spre est si la o agravare a situatiei angajarilor, spre exemplu: in UE 25, 123 milioane de oameni (reprezentand cca. 27% din totalul populatiei) traiesc in regiuni cu un PIB sub 75% din media UE, in comparatie cu 72 milioane de oameni, reprezentand 19% din total, in UE 15. Pentru a alinia nivelul mediu al locurilor de munca in cele 10 noi state membre cu cel din restul UE ar trebui create patru milioane de slujbe. In interiorul UE largite exista totodata decalaje importante in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, in functie de varsta si sex. In acelasi timp, intreaga Uniune trebuie sa faca fata provocarilor ce apar in urma accelerarii restructurarilor economice ca rezultat al globalizarii, liberalizarii comertului, revolutiei tehnologice, dezvoltarii economiei si a societatii bazate pe cunoastere, a imbatranirii populatiei si a cresterii imigrarii. Pentru a imbunatati performanta economica a UE, sefii de state si de guverne, reuniti la Lisabona in martie 2000, au definit o strategie pentru a face din Europa cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere din lume, pana in 2010. Politica de coeziune are o contributie importanta in realizarea acestui obiectiv. De fapt, cresterea economica si coeziunea se completeaza reciproc. Prin reducerea disparitatilor, Uniunea contribuie la stabilirea premizelor ca toate regiunile si toate grupurile sociale sa participe la dezvoltarea economica globala a Uniunii si sa beneficieze de aceasta. Din acest motiv, politica de coeziune in toate dimensiunile ei trebuie vazuta ca parte integranta a strategiei de la Lisabona si trebuie sa incorporeze obiectivele de la Lisabona si Gothenburg si sa devina mijlocul lor principal de realizare prin programele nationale si regionale de dezvoltare. Comisia propune ca actiunile sprijinite prin politica de coeziune sa se concentreze pe investitii intr-un numar limitat de prioritati ale Comunitatii, in care se asteapta ca interventia Comunitatii sa aduca cu sine un efect de multiplicare si o valoare adaugata crescuta. In consecinta, pentru programele operationale, Comisia propune o lista cu un numar limitat de teme cheie dupa cum urmeaza:

1. inovatie si economia bazata pe cunoastere;2. mediu si prevenirea riscurilor;3. accesibilitate si servicii de interes economic general.[8]

_____________________________________________________________________________

[8]Politica de coeziune http://www.mae.ro/node/1623 (vizitat 08.11.2015)

8

Obiectivele Politicii de Coeziune Programele viitoare aferente perioadei de programre vor fi grupate in 3 obiective:

1. convergenta;2. competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca;3. cooperare teritoriala europeana.

Obiectivul Convergenta are in vedere statele membre si regiunile mai putin dezvoltate care, conform tratatului, sunt prioritatile principale ale politicii de coeziune a Comunitatii si vizeaza accelerarea convergentei celor mai putin dezvoltate state membre si regiuni prin imbunatatirea conditiilor de dezvoltare si ocupare a fortei de munca, bazata pe imbunatatirea calitatii investitiilor in capitalul fizic si uman, dezvoltarea inovatiei si a societatii informationale, adaptabilitatea la modificarile sociale si economice, protectia si imbunatatirea mediului, precum si eficienta administrativa. Acest obiectiv priveste, in principal, acele regiuni al caror PIB pe cap de locuitor este mai mic decat 75% din media Comunitatii. In acest context, obiectivul cheie al politicii de coeziune este promovarea conditiilor care favorizeaza cresterea si o convergenta reala. Programele vor fi sprijinite de resursele financiare ale Fondului European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European si Fondul de Coeziune. In cadrul obiectivului de convergenta, FEDR sustine dezvoltarea economica integrata si durabila la nivelul regional si local, prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice, in special in domeniile: cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societatea informationala, protectia mediului, prevenirea riscurilor, turismul, transport, energie, investitii in sanatate, sprijin pentru investitii pentru IMM-uri. In cadrul obiectivului de convergenta, FSE sustine urmatoarele domenii de interventie: sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor; cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii, reforma in domeniile ocuparii si incluziunii sociale, extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman, intarirea capacitatii institutionale si a eficientei administratiilor publice si serviciilor publice la nivel national, regional si local, pentru a putea implementa reforme, in special in domeniul economic, social, al ocuparii fortei de munca, protectiei mediului si judiciar. Obiectivul Convergenta este finantat si prin Fondul de Coeziune, destinat statelor membre cu un PNB sub 90% din media Comunitatii. Urmand prioritatile stabilite din perspectiva financiara, Fondul de Coeziune isi va intari contributia pentru a realiza o dezvoltare durabila. De aceea, retelele de transport, in special cel trans-european, proiectele de interes european si infrastructura de mediu vor ramane prioritati centrale. In scopul de a ajunge la un echilibru corespunzator pentru a reflecta nevoile speciale ale noilor state membre, se are in vedere si sprijinirea proiectelor, cum ar fi: programele de transport feroviar, maritim, pe cai navigabile interioare, si prin alte modalitati in afara TEN-T, cele de transport urban durabil si investitii importante de mediu in domenii cheie ale eficientei energiei sau a energiilor alternative. [8]

_____________________________________________________________________________[8]Politica de coeziune http://www.mae.ro/node/1623 (vizitat 08.11.2015)

9

Obiectivul Cooperare teritoriala europeana vizeaza cresterea cooperarii transfrontaliere prin initiative locale comune, la nivel transnational prin actiuni ce determina dezvoltarea teritoriala legata de prioritatile comunitare si prin schimb de experienta. [8]

III Studiu

Finantarea Politicii Agricole Comune in perioada 2007-2013 Instrumentele actuale legate de politica de dezvoltare rurala vor fi grupate intr-un singur instrument din cadrul Politicii Agricole Comune, care are ca scop:

1. Cresterea competitivitatii sectorului agricol prin sprijinirea acordata pentru restructurare;2. Imbunatatirea calitatii mediului si a zonelor rurale prin sprijinul acordat gestionarii

terenului;3. Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si promovarea diversificarii activitatilor

economice.

Actuala Initiativa comunitara, LEADER+, va fi integrata in programarea generala. In mod asemanator, actiunile in favoarea restructurarii sectorului de pescuit vor fi grupate intr-un singur instrument, care se va concentra pe actiuni care sa insoteasca nevoile de restructurare ale sectorului de pescuit si sa imbunatateasca conditiile de munca si de viata in zonele unde sectorul de pescuit, incluzand piscicultura, joaca un rol important. Conform perspectivei financiare 2007-2013, Comisia a alocat 69.75 miliarde pentru finantarea Politicii Agricole Comune la nivelul UE.[9]

_____________________________________________________________________________

[8]Politica de coeziune http://www.mae.ro/node/1623 (vizitat 08.11.2015)[9]Finantarea politicii agricole comune http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.2.2.html (vizitat 08.11.2015)

10

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Curtea de conturi reprezintă unul dintre cele mai importante organe ale Uniunii Europene deoarece prin acest organ, se realizeaza finantarea tuturor proiectelor la nivel internațional. Desigur, de aceste conturi beneficiază și statele care vor să adere la Uniunea Europeană, astfel beneficiind de conturi care ajută la îmbunătățirea mai multor structuri din interiorul țărilor. Un exemplu interesant ar fi Proiectul Twinning care la 9 septembrie 2014 Curtea de Conturi a Republicii Moldova, Institutul Finlandez pentru Management Public HAUS şi Tribunalul de Conturi din Spania au anunţat despre lansarea Proiectului Twinning „Consolidarea și întărirea auditului public extern în Republica Moldova", proiect finanţat de Uniunea Europeană. Beneficiarul principal al Proiectului Twinning „Consolidarea și întărirea auditului public extern în Republica Moldova" este Curtea de Conturi a Republici Moldova. Proiectul, finanţat de Uniunea Europeană, prevede acordarea unui grant în valoare de circa 1,5 milioane EURO pentru implementarea activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni, în scopul consolidării şi dezvoltării capacităţilor instituţiei supreme de audit din ţară. Durata proiectului este de 24 de luni. [10]  Este deosebit de important și binevenit, că autoritatea publică națională, care are funcția de audit public extern, a fos inclusă într-o activitate de Twinning, îndeosebi după aderarea ţării la conceptul de control intern al finanțelor publice (PIFC), promovat şi sprijinit de UE. Necesitatea de implementare a proiectului reiese din imperativitatea asigurării continuității progreselor înregistrate în procesul de reformare şi modernizare a instituţiei de audit din ţară, dar și din faptul, că la 28 noiembrie 2013 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre. Din această perspectivă, Proiectul Twinning „Consolidarea și întărirea auditului public extern în Republica Moldova" este un pas înainte spre o cooperare mai strînsă şi mai eficientă între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. 

_____________________________________________________________________________

[10]Proiectul Twinning http://ccrm.md/pageview.php?l=ro&idc=166&t=/Dezvoltare-institutionala/Proiectul-Twinning (vizitat 08.11.2015)

11

BIBLIOGRAFIE

1. Structura Curții Europene de Conturi http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-auditors/index_ro.htm (vizitat 08.11.2015)

2. Organizatiile internationale, documentare, curtea de conturi http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/26/organizatii-internationale-curtea-de-conturi-europeana-12-08-10 (vizitat 08.11.2015)

3. Curtea Europeana de Conturi, audiții si institutii http://www.adrnordest.ro/index.php?page=ROMANIA_EU_INSTITUTIONS_AUDITORS (vizitat 08.11.2015)

4. Reprezentarea generala, istorie http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-auditors/index_ro.htm (vizitat 08.11.2015)

5. Structura detaliata a curtii: http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx (vizitat 08.11.2015)

6. Finantarile europene http://www.adrnordest.ro/index.php?page=ROMANIA_FUNDS (vizitat 08.11.2015)

7. Obiectivele Curtii Europene de Conturi http://www.adrnordest.ro/index.php?page=ROMANIA_FUNDS_OBJECTIVES (vizitat 08.11.2015)

8. Politica de coeziune http://www.mae.ro/node/1623 (vizitat 08.11.2015)9. Finantarea politicii agricole comune

http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.2.2.html (vizitat 08.11.2015)

10. Proiectul Twinning http://ccrm.md/pageview.php?l=ro&idc=166&t=/Dezvoltare-institutionala/Proiectul-Twinning (vizitat 08.11.2015)

12