Cuprins:

1. Istoric. Conducerea Curții de Conturi din perioada 1864 până in

prezent

2. Organizarea, functionarea si statutul persoanelor Curtii de

Conturi

3. Misiune, viziune, valori si obiective

4. Atributii ale Curtii de Conturi

5. Cadrul juridic

6. Bibliografie

Curtea de Conturi a României

1. Istoric. Conducerea Curții de Conturi din perioada 1864 până in prezent

Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial nr.18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Înalta Curte de Conturi", pentru toată România. Potrivit art.15 din lege "Curtea este însărcinată cu cercetarea şi hotărârea socotelilor atingătoare de veniturile tezaurului, casieriilor generale din judeţe, ale regiilor şi ale administraţiilor contribuţiilor indirecte, precum şi cu încheierea societăţilor atingătoare de cheltuieli făcute de către toţi agenţii comptabili".

Art. 116 din Constituţia din 1866 (publicată în Monitorul Oficial nr.142 din 13 iulie 1866) prevede că "Pentru toată România este o singură Curte de Conturi", iar art. 114 stipulează că "Regularea definitivă a socotelilor trebuie prezentată Adunării cel mai târziu în termen de doi ani de la încheierea fiecărui exerciţiu".

Același art.116 din Constituţia din 19231 prevede că "controlul preventiv şi cel de gestiune al tuturor veniturilor şi cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi, care supune în fiecare an Adunării Deputaţilor raportul general rezultând conturile de gestiune ale bugetului trecut semnalând, totodată, neregulile săvârşite de miniştri în aplicarea bugetului".

Potrivit Legii din 1929 "Curtea de Conturi este o instituţie de sine stătătoare, are acelaşi rang cu Înalta Curte de Casaţie şi se bucură de aceleaşi drepturi". Prin această nouă reglementare, Curtea de Conturi îşi menţine atât atribuţiile de control cât şi cele judecătoreşti.Curtea de Conturi a fost desfiinţată prin Decretul nr.352 din 1 decembrie 1948.

Prin Legea nr.2 din 28 martie 19732, a fost înfiinţată Curtea Superioară de Control Financiar care funcţiona pe lângă Consiliul de Stat. Legea a fost modificată prin Decretele nr.150 din 19 iunie 1974 şi nr.36 din 21 februarie 1981. Curtea era abilitată să exercite atribuţii de control financiar şi jurisdicţionale. Legea includea o serie de prevederi specifice statului totalitar, ca de exemplu, "Curtea Superioară de Control Financiar urmăreşte respectarea hotărârilor de partid şi de stat în domeniul financiar şi apărarea proprietăţii socialiste". Această instituţie a fost desfiinţată prin Decretul nr.94/1990.

Art.139 din Constituţia din 1991 publicată în Monitorul Oficial nr.233 din 21 noiembrie 1991 prevedea că "Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condiţiile legii, Curtea exercită şi atribuţii jurisdicţionale".

Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (publicată în Monitorul Oficial nr.224 din 9 septembrie 1992) completată şi modificată prin Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice şi Legea nr.204/1999

1 publicată în Monitorul Oficial nr.282 din 29 martie 19232 publicată în Buletinul Oficial nr.44 din 30 martie 1973

2

pentru modificarea şi completarea Legii 94/19923 consfinţesc în deplin acord cu art. 139 din Constituţie: "Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public."

În noua Constituţie a României, aplicată din luna octombrie a anului 2003, art. 139, alin.1 se modifică şi se completează astfel, referitor la Curtea de Conturi: “Curtea de Conturi exercită control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi al sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.”

Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificată ca o autoritate administrativă autonomă, nefiind în subordinea în sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autorităţi a statului; ea îndeplineşte o funcţie complexă, de control şi de jurisdicţie, care îi conferă un grad ridicat de autonomie în domeniul său de activitate.

Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea controlului general asupra gestiunii bugetului public naţional din exerciţiului bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului local.

Curtea de Conturi poate colabora cu organele internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, control asupra gestiunii fondurilor puse la dispoziţia României dacă prin tratate, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte această competenţă.

Limitele autonomiei funcţionale a Curţii de Conturi sunt stabilite prin lege şi acestea se referă la:

Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele iniţiale din oficiu de către Curtea de Conturi în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.

Posibilitatea Camerei Deputaţilor sau Senatului de a cere Curţii de Conturi, prin hotărâre, să efectueze unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice şi de a raporta asupra celor constatate. Hotărârile respective sunt obligatorii pentru Curtea de Conturi.

Nici o altă autoritate publică nu mai poate obliga Curtea de Conturi.

2. Organizarea, functionarea si statutul persoanelor Curtii de Conturi

Potrivit legii sale de organizare şi funcţionare nr. 94/1992 cu modificări4 şi completări ulterioare - Curtea de Conturi se compune din:

Secţia de control financiar ulterior; Secţia jurisdicţională; Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi; Camere de Conturi judeţene şi cea a municipiului Bucureşti; Secretariatul general.

Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurori financiari. Membrii Curţii de Conturi în număr de 18 sunt consilieri de conturi, aceştia alcătuiesc plenul Curţii de Conturi.

3 Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr.116 din 16 martie2000. Legea nr.94/1992 a fost modificată si completată ulterior prin Legea nr.77/2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.104 din 7 februarie 2002 și prin Legea nr.217/2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr.724 din 24 octombrie 2008. Legea nr.94/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr.282 din 29 aprilie 2009.4 Modificarile au fost mentionate in nota de subsol anterioara

3

Activitatea internă a Curţii de Conturi este reglementată de Regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia, aprobat de Plen.

Acesta cuprinde reglementări privind: conducerea Curţii de Conturi - respectiv atribuţiile în domeniu ale

Plenului, Comitetului de Conducere şi Preşedintelui Curţii; atribuţiile Curţii de Conturi, aşa cum sunt ele stabilite de lege, respectiv

atribuţii de control şi jurisdicţionale, precum şi de raportare; organizarea Curţii de Conturi, respectiv a secţiilor de control ulterior şi

jurisdicţionale, colegiului jurisdicţional al Curţii şi camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti.

De asemenea, Regulamentul reglementeaza modul de organizare şi functionare a procurorilor financiari şi Secretariatului general. În ceea ce priveste drepturile şi obligatiile personalului Curtii de Conturi, acestea sunt reglementate fie direct prin legea de organizare şi functionare, fie prin codul etic al profesiei şi prin statutul functionarului public.

Consilierii de Conturi: sunt membrii Curţii de Conturi şi sunt numiţi de Parlament, la propunerea Comisiei pentru politica financiară, bancară şi bugetară a Senatului şi a Comisiei pentru buget şi finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

Conducerea: Curţii de Conturi se exercită de către plen, de comitetul de conducere de preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi, care sunt consilieri de conturi.

Secţiile: sunt conduse de un consilier de conturi, care îndeplineşte funcţia de preşedinte al secţiei.

Secţia de control financiar ulterior: este formată din 9 consilieri de conturi şi din consilierii financiari şi se organizează în divizii sectoriale.

Secţia de control financiar ulterior este condusa de către un consilier de conturi, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte. Secţia de control financiar ulterior are în structura divizii sectoriale, conduse de consilieri de conturi.

Divizii sectoriale:

Divizia I Controlul contului general de execuţie a bugetului de stat, datoriei publice, creanţelor statului şi activităţii bancare;

Divizia II Controlul gestionarii fondurilor publice şi administrarea patrimoniului autorităţilor publice;

Divizia III Controlul fondurilor publice destinate activităţii economice;

Divizia IV Controlul bugetului asigurărilor sociale de stat, protecţie sociale şi instituţiilor publice autofinanţate;

Divizia V Auditul performantei şi al sistemelor informatice, combaterea fenomenelor de corupţie, fraudă, economie subterană şi spălarea banilor;

Divizia VI Controlul instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul privatizării, al societăţilor de investiţii financiare şi al gestionarii fondurilor publice şi administrării patrimoniului unor instituţii publice;

Divizia VII Controlul fondurilor din asistenţă financiară acordată de Uniunea Europeana şi din alte surse internaţionale. Coordonarea verificării bugetelor unităţilor administrativ teritoriale.

4

Divizia VIII Coordonare, metodologie, perfecţionarea pregătirii profesionale, evaluarea activităţii profesională a direcţiilor de control financiar ulterior, raportare, informatică şi integrare europeană;

În cadrul diviziilor, sunt organizate direcţii de specialitate, conduse de către un director, formate din controlori financiari. La nivel teritorial şi al municipiului Bucureşti sunt organizate direcţii de control financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de către un director şi un director adjunct.

Secţia jurisdicţională: este instanţă de fond şi de recurs jurisdicţional şi se compune din 7 consilieri de conturi. Secţia jurisdicţională îşi desfăşoară activitatea la sediul Curţii de Conturi şi este condusa de un consilier de conturi care îndeplineşte funcţia de preşedinte.Secţia jurisdicţională are în compunere complete de judecată formate din doi sau trei consilieri de conturi.

Colegiul jurisdicţional: în structura Curţii de Conturi funcţionează şi Colegiul jurisdicţional al Curţii, care este instanţă de fond, compus din judecători financiari şi condus de un preşedinte de colegiu.

Camera de Conturi judeţeană: se compune din compartimentul de control financiar şi colegiul jurisdicţional. Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari şi este condus de un şef de compartiment. Colegiul jurisdicţional îşi desfăşoară activitatea prin complete de judecată alcătuite dintr-un singur judecător financiar. Propunerea de numire a judecătorilor financiari se face de către Plenul Curţii de Conturi. Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurorul general financiar şi procurorul financiar. Procurorul financiar îşi exercită atribuţiile pe lângă secţiile Curţii de Conturi, ale colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi pe lângă Camerele de Conturi judeţene.

Secretariatul general: este condusă de un secretar general. În cadrul secretariatului general funcţionează compartimente de studii – sinteze – legislaţie, norme metodologice – documentare, de informatică, de relaţii interne şi externe, de finanţe – contabilitate şi de personal – secretariat – administrativ.

3. Misiune, viziune, valori si obiective5

Misiunea Curtii de Conturi constă în exercitarea funcţiei de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, punând la dispoziţia Parlamentului, autorităţilor şi instituţiilor publice şi contribuabililor rapoarte privind utilizarea şi administrarea performantă a acestora în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate. Prin servicii de calitate în domeniul controlului şi auditului public extern, în vederea obţinerii şi furnizării de informaţii reale şi obiective privind legalitatea, eficienţa şi transparenţa utilizării fondurilor publice şi a celor reprezentând finanţări externe, urmărim promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în operaţiunile efectuate în legătură cu fondurile publice. Asigură îmbunătăţirea continuă a mecanismelor de control şi audit public extern, prin Rapoartele întocmite sprijinind Parlamentul în realizarea atribuţiilor sale constituţionale. Urmăreste creşterea gradului de implementare a legislaţiei în domeniul cheltuirii banului public şi promovarea a unui nivel ridicat de profesionalism, astfel încât auditul public extern din România să se înscrie pe linia bunei practici europene şi internaţionale.

5 http://www.curteadeconturi.ro

5

În viziunea acestei institutii, prin susţinerea unui sistem de control şi audit sănătos, eficient şi credibil, se urmareste creşterea impactului social al procesului de cheltuire a banului public. Curtea de Conturi a României este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept care se bucură de independenţă financiară, funcţională, organizatorică şi operaţională în conformitate cu recomandările Declaraţiei de la Lima privind liniile directoare de control al finanţelor publice. Isi desfăşoara activitatea în mod autonom, prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale. Asemenea instituţiilor similare din noile state membre ale Uniunii Europene, Curţii de Conturi îi revine un rol cheie privind creşterea responsabilităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor alocate României de Uniunea Europeană şi de alte instituţii financiare internaţionale, la combaterea risipei şi a fraudei şi la instaurarea unui climat ferm de respectare riguroasă a disciplinei financiare, potrivit principiilor bunei gestiuni financiare. Se urmăreste eliminarea erorilor şi neregularităţilor şi ameliorarea modului de gestionare a banului public.

  Valorile promovate sunt respectarea supremaţiei Constituţiei şi a legii, independenţa, obiectivitatea, profesionalismul, responsabilitatea, integritatea, transparenţa, imparţialitatea, echidistanţa politică şi eficienţa.

Obiectivele strategice sunt: gestionarea şi utilizarea corectă şi performantă a fondurilor publice; protejarea intereselor financiare ale statului român şi ale comunităţii Europene; consolidarea capacităţii instituţionale a Curţii de Conturi a României ca instituţie independentă, profesională şi credibilă de control şi audit public extern al fondurilor publice; asigurarea armonizării cu standardele internaţionale adoptate de Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) şi cu Liniile Directoare Europene de implementare a acestora; implementarea cadrului legislativ armonizat în domeniul auditului public extern, pe măsura evoluţiei bunei practici internaţionale.

4. Atributii ale Curtii de Conturi

Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. Curtea de Conturi are competenţa de a exercita auditul performanţei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi a oricăror fonduri publice.6

             Acţiunile specifice desfăşurate de Curtea de Conturi sunt :

A. sub aspectul domeniului de activitate, în conformitate cu prevederile art. 22 şi 29 alin. (2) şi (3) din lege şi ale pct. 12 din Regulament, acţiunile se referă la:

a)       formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;b)       constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;

6 Legea nr. 94/1992, art.1 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în M. Of. al României nr. 282/29.04.2009

6

c)        formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe;d)       utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;e)       constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurări sociale ale statului;f)         situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;g)       constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;h)       respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare, prevăzute de lege;i)         modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare;j)         respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare;k)       alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi.

 B. sub aspectul categoriilor de entităţi care intră în competenţa de verificare a

Curţii de Conturi, prevăzute la art. 23 şi 24 din lege, în acţiunile de control/audit desfăşurate de aceasta se cuprind:a)        statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;b)        Banca Naţională a României;c)        regiile autonome;d)        societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;e)        organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru;f)         alte persoane decât cele prevăzute la art. 23 din lege (persoane juridice, indiferent de forma de proprietate şi fizice), care:

-          beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;

-          administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori  al unităţilor administrativ-teritoriale;

-          administrează şi/sau utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.

                       

C. sub aspectul tipului de acţiuni de verificare, Curtea de Conturi efectuează:  a)  acţiuni de control la:

7

-          instituţiile publice prevăzute la art. 23 şi 25 alin. (1) din lege, pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz;

-          alte persoane prevăzute la art. 23 (altele decât instituţiile publice), la art. 24 şi 29 alin. (2) şi (3) din lege.

b)  misiuni de audit financiar, în conformitate cu prevederile art. 26 din lege, asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat, respectiv:

-          contul general anual de execuţie a bugetului de stat;-          contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;-          conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;-          conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti,

ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;

-          contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;-          conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;-          conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate

integral sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, după caz;

-          conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

-          contul general anual al datoriei publice a statului;-          conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;-          alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege.

   c)  misiuni de audit al performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor supuse verificării, potrivit prevederilor art. 21 (2) şi 28 din lege.            Curtea de Conturi avizează, în conformitate cu art.41 din lege:

a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;

b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

Astfel, spre exemplu, în 2008 Curtea de Conturi a acordat aviz negativ solicitării Ministerului Sănătăţii Publice privind înfiinţarea a trei autorităţi naţionale în subordinea sa şi aviz favorabil înfiinţării Agenţiei de Credite pentru Studenţii din Instituţiile de Învăţământ Superior de Stat şi Particular Acreditate, în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. De asemenea, în 2009, a avizat negativ solicitarea adresată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de înfiinţare a Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

5. Cadrul juridic

1. Constituţia României - Art.140 privind Curtea de Conturi 

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.

8

(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.

(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.

(4) Consilierii de Conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din Consilierii de Conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

2. Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 282/29.04.2009

6. Bibliografie

Elena Floristeanu „Finante publice. Curs” , Editura Academiei Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu”, Sibiu 2008

Emil Bălan – „Drept financiar (ediţia a II-a)”, Bucureşti, Editura All Beck, 2003.

Ionel Bostan – „Controlul financiar” Iaşi, Editura Polirom, 2000.

Petre Popeangă – „Organizarea şi exercitarea controlului financiar – contabil”, Bucureşti, Editura Fundaţie “România de Mâine”, 2000.

Dr. Victor Munteanu – „Control şi audit financiar”, Bucureşti, Editura Lucman Serv, 1998.

http://www.curteadeconturi.ro

Constitutia Romaniei, http://www.cdep.ro

9