CURTEA DE CONTURI A REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎREA nr. 66

din 17 decembrie 2013

pentru aprobarea Ghidului privind cadrul calității

Confirmînd adeziunea la standardele internaționale în domeniul auditului, în scopul

stabilirii și menținerii unui sistem de control al calității, precum și în vederea

aplicării/asigurării consecvente a principiilor calității în activitatea Curții, în conformitate

cu art.7, art.15, art. 16 din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008, Curtea de

Conturi

hotărăşte :

1. Se aprobă Ghidul privind cadrul calității ( se anexează).

2. Ghidul privind cadrul calității va fi supus testării pe parcursul anului 2014.

3. Direcția generală metodologie, planificare și analiză va monitoriza, colecta şi

generaliza toate propunerile, obiecţiile și comentariile parvenite pe parcursul testării şi,

după caz, va înainta, în modul stabilit, propuneri de modificare/completare a Ghidului

nominalizat.

4. Conducătorii de subdiviziuni vor asigura respectarea de către angajații din

subordine a prevederilor prezentului Ghid.

5. Prezenta Hotărîre este adusă la cunoștință angajaților Curții de Conturi de către

Direcția generală metodologie, planificare și analiză.

Serafim URECHEAN

Preşedintele Curţii de Conturi

2

Anexă

la Hotărîrea Curții de Conturi

nr. 66 din 17 decembrie 2013

Ghidul privind cadrul calității

Chișinău, 2013

3

Cuprins

INTRODUCERE

1. Aspecte generale referitoare la elaborarea Ghidului privind cadrul calității

2. Terminologie

3. Noțiuni generale privind calitatea și cadrul calității

Capitolul I. Managementul instituțional

1.1. Aspecte generale

1.2. Responsabilitățile conducerii privind calitatea

1.3. Componentele mediului instituțional

1.3.1. Managementul resurselor umane

1.3.2. Conformarea cu standardele de etică

1.3.3. Managementul riscurilor instituționale

1.3.4. Gestionarea relațiilor externe

Capitolul II. Asigurarea și controlul calității în procesul de audit (realizarea corectă din prima)

2.1. Abordare generală

2.2. Proceduri de asigurare și control al calității în procesul de audit

2.3. Controlul calității în procesul de audit pe niveluri

2.4. Aspecte privind controlul și asigurarea calității în procesul de audit

2.5. Revizuirea controlului calității în procesul auditului: revizuirea „la fierbinte”

2.5.1. Revizuirea „la fierbinte” – aspecte generale

2.5.2. Procesul de revizuire internă a controlului calității (revizuirea „la fierbinte”)

Capitolul III. Asigurarea și controlul calității post-audit sau revizuirea „la rece”

3.1 Revizuirea post-audit: accepțiuni generale

3.2 Revizuirea internă „la rece”

3.3 Procesul de revizuire internă a calității „la rece”

Anexa nr.1 Model „Notă de evaluare a calității activității de audit”;

Anexa nr.2 Model „Program anual al revizuirii „la fierbinte” a calității misiunilor de audit;

Anexa nr. 3 Model „Grafic al întrunirilor privind desfășurarea revizuirii „la fierbinte”;

Anexa nr.4 Lista de verificare pentru revizuirea „la fierbinte” în cazul auditului performanței;

Anexa nr.5 Lista de verificare pentru revizuirea „la fierbinte” în cazul auditului regularității;

Anexa nr.6 Model „Declarație de independență și imparțialitate (pentru revizorul calității „la fierbinte”)”;

Anexa nr.7 Model „Program anual al revizuirii „la rece” a calității misiunilor de audit;

Anexa nr.8 Model „Program anual al revizuirilor calității misiunilor de audit”;

Anexa nr.9 Model „Declarație de independență și imparțialitate (pentru revizorul calității „la rece”)”;

Anexa nr.10 Lista de verificare pentru revizuirea „la rece” în cazul auditului performanței;

Anexa nr.11 Lista de verificare pentru revizuirea „la rece” în cazul auditului regularității.

4

ACRONIME

1. ISA Instituția Supremă de Audit

2. INTOSAI Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit

3. SIA Standardele Internaționale de Audit

4. ISSAI Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit

ISSAI 30 Standardul Internaționale de Audit „Codul etic”

5. ISSAI 40 Standardul Internațional de Audit „Controlul calității pentru

Instituția Supremă de Audit”

6. ISQC 1 Standardul Internațional de Audit „Controlul calității pentru firmele

care efectuează audituri și revizuiri ale situațiilor financiare, precum

și alte misiuni de asigurare și servicii conexe”

7. ISSAI 1220 Standardul Internațional de Audit „Controlul calității pentru un audit

al situațiilor financiare

8. DGMPA Direcția generală metodologie, planificare și analiză

5

INTRODUCERE

1.

Aspecte generale referitoare la elaborarea Ghidului privind cadrul calității

Scopul Ghidului

Ghidul privind cadrul calității (în continuare – Ghidul) reprezintă un act

normativ-metodologic intern, elaborat în scopul furnizării unui suport privind

constituirea și menținerea sistemului de control al calității, care să acopere aria de

activitate a Curții de Conturi. Ghidul explică esenţa și elementele cadrului de calitate a

activității realizate de Curte și oferă asistență metodologică în procesul de creare,

implementare şi menţinere a unui sistem adecvat de control al calității, potrivit

standardelor internaționale și mandatului Curții de Conturi, avînd sarcina de a răspunde

riscurilor cu care se confruntă Curtea în ceea ce privește calitatea.

Contribuții Prezentul Ghid este un produs al implementării Planului de Dezvoltare Strategică

a Curții de Conturi, realizat de DGMPA, cu suportul experților de la Oficiul Național

de Audit din Suedia.

Contextul

elaborării

Ghidului

La elaborarea Ghidului s-au luat în considerare:

Standardele Internaționale de Audit INTOSAI, îndeosebi ISSAI 40

„Controlul calității pentru Instituția Supremă de Audit”, IFAC ISQC 1

„Controlul calității pentru firmele care efectuează audituri și revizuiri ale

situațiilor financiare, precum și alte misiuni de asigurare și servicii conexe”.

Concomitent, prevederi referitoare la controlul calităţii aplicabil unei misiuni

de audit se cuprind și în:

ISSAI 1000-2999 (Ghid de audit financiar), îndeosebi ISSAI 1220 şi ISSAI

1620, care furnizează informaţii privind controlul calităţii aplicabil

auditurilor situaţiilor financiare;

ISSAI 3000-3999 (Ghid de audit al performanţei), respectiv ISSAI 3100,

secţiunea 2.5, care relevă informaţii referitoare la controlul calităţii aplicabil

auditurilor performanţei;

ISSAI 4000-4999 (Ghid de audit al conformității), respectiv ISSAI 4100,

secţiunea 5.2. şi ISSAI 4200, secţiunea 5.2., care includ informaţii

referitoare la controlul calităţii aplicabil auditurilor de conformitate;

Declarațiile de la Lima și de la Mexico City;

Recomandările privind Funcţionarea Instituţiilor Supreme de Audit în

contextul Integrării Europene, numite şi „Recomandările de la Praga”, îndeosebi

Recomandările nr. 6 și nr. 7;

„Ghidul de Implementare a Auditului Performanţei”, emis de INTOSAI;

„Asigurarea Calităţii Activităţii de Auditare” – Liniile directoare europene;

SIGMA Document Nr. 34 „Achieving High Quality in the Work of Supreme

Audit Institutions”;

cele mai bune practici în domeniu.

6

Utilizatorii/

beneficiarii

Ghidului

Prezentul Ghid este destinat:

Conducerii și Plenului Curții de Conturi, responsabili de instituirea,

organizarea și menținerea sistemului de control al calității în cadrul instituției;

conducătorilor de subdiviziuni, responsabili, în faţa conducerii ierarhic

superioare, de organizarea și implementarea sistemului de control al calității în

subdiviziunile pe care le gestionează;

fiecărui angajat din cadrul Curții, care contribuie la organizarea și

implementarea sistemului de control al calității, deţinînd responsabilităţi şi

sarcini stabilite de conducătorul ierarhic superior, potrivit fișei postului.

Prezentul document cuprinde următoarele compartimente:

Structura Ghidului

Introducerea, care relevă viziunea, cadrul și beneficiile sistemului de control

al calității, contextul elaborării, scopul, structura și beneficiarii/utilizatorii

Ghidului;

Capitolul I – Managementul instituțional, evidențiază responsabilitățile

conducerii privind calitatea, elementele unui mediu de control eficient, inclusiv:

managementul resurselor umane, standardele relevante de etică,

managementul riscurilor, constituirea și menținerea unor relații externe

eficiente;

Capitolul II – Asigurarea și controlul calității în procesul de audit

(realizarea corectă din prima), prezintă și descrie procedurile de asigurare și

control al calității, nivelurile și responsabilitățile fiecărui participant în

asigurarea și controlul calității, precum și procesul de revizuire a calității „la

fierbinte”, menite să contribuie la implementarea unui sistem adecvat de control

al calității în procesul de audit;

Capitolul III – Asigurarea și controlul calității post-audit sau revizuirea „la

rece”, cuprinde o sinteză a abordării conceptuale privind controlul și asigurarea

calității activității de audit după finalizarea acesteia, tipurile de control post-

audit în funcție de anumite criterii prestabilite, precum și descrie procesul de

revizuire „la rece” a unei misiuni de audit, inclusiv: planificarea revizuirilor,

criteriile de selectare a revizorului calității, a misiunilor de audit supuse

revizuirii, procedurile de realizare și raportare a rezultatelor revizuirii „la

rece” etc.

Ghidul, de asemenea, cuprinde un șir de anexe pentru facilitarea implementării,

precum și evaluării aplicării unor elemente ale sistemului de control al calității.

Pentru o percepere mai bună este important de a înţelege relaţia de

interdependență dintre elementele sistemului de control al calității, care formează

cadrul pentru controlul și asigurarea calității activității desfășurate de Curtea de

Conturi, și anume: responsabilitățile conducerii privind calitatea la nivelul Curții de

Conturi; cerințele relevante de etică; acceptarea și continuarea relațiilor cu entitățile

și a misiunilor specifice; resursele umane antrenate; realizarea misiunii;

monitorizarea.

7

Actualizarea

periodică

Prezentul Ghid va fi actualizat în funcţie de evoluţia în timp a sistemului de control

al calității, precum şi a cerinţelor cadrului normativ, standardelor internaționale și a

celor mai bune practici în domeniu. Astfel, îndeosebi partea cu anexe poate fi

modificată şi/sau suplimentată, în modul stabilit, în funcție de necesitățile apărute.

2. Terminologie

În contextul prezentului Ghid, noțiunile utilizate au semnificații, după cum

urmează:

Conducerea Curții

de Conturi

- Președintele Curții de Conturi și, după caz, Plenul Curții, potrivit atribuțiilor și

competențelor atribuite prin lege;

Revizorul calității - persoană din interiorul sau exteriorul Curții, cu calificarea, experiența suficientă și

adecvată, sau o echipă formată din astfel de persoane, dintre care nici una nu este ori

nu a fost membru al echipei de audit, și cu autoritatea de a evalua obiectiv

raționamentele semnificative efectuate de către echipa de audit și concluziile obținute

în formularea raportului de audit;

Responsabilul de

audit

Partea contractată

- angajat cu funcție de conducere din cadrul Curții de Conturi (conducător al

subdiviziunii de audit), cu autoritatea adecvată, responsabil de coordonarea,

supervizarea și desfășurarea misiunii de audit în conformitate cu standardele

profesionale, cerințele legale și de reglementare aplicabile și care își asumă

responsabilitatea pentru calitatea generală a fiecărei misiuni de audit efectuate;

- personal angajat în bază de contract pentru a realiza o muncă/activitate pentru Curtea

de Conturi, potrivit procedurilor interne stabilite.

3. Noțiuni generale privind calitatea și cadrul calității activității Curții de

Conturi

Potrivit prevederilor standardelor internaționale1, orice instituție trebuie să

implementeze şi să menţină un sistem de control al calităţii, pentru a oferi o asigurare

rezonabilă în sensul că:

(a) aceasta, cît şi personalul său respectă standardele profesionale, prevederile

legale şi de reglementare aplicabile; şi

(b) rapoartele elaborate sunt adecvate în contextul dat.

Viziunea asupra

calității

Reputaţia, credibilitatea și prestigiul unei ISA se află în raport direct cu calitatea

muncii pe care o prestează, reflectînd, totodată, capacitatea acesteia de a-și îndeplini cu

succes mandatul.

Cu referire la Curtea de Conturi, a cărei activitate de bază/specifică este cea de audit,

iar raportul de audit – produsul final al unui proces de audit, calitatea activității

reprezintă gradul în care procedurile utilizate și caracteristicile auditului corespund

cerințelor standardelor profesionale, celor mai bune practici în domeniu, altor

reglementări interne impuse de Curte, de cadrul legal relevant în vigoare, precum și de

prevederile internaționale în domeniu. Astfel, calitatea devine intrinsecă

performanței activității desfășurate de Curtea de Conturi.

1 ISQC 1.

8

Totodată, aceasta constituie rezultatul unui proces continuu și periodic de

identificare şi administrare a activităţilor necesare pentru realizarea misiunii,

obiectivelor Curţii de Conturi, în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate,

rezultat obţinut prin respectarea standardelor profesionale, a scopurilor şi politicilor de

calitate stabilite.

În acest context, definirea calității activității desfășurate de Curtea de Conturi

implică un set de standarde minime, principii directoare bine determinate, de care

urmează să se ghideze, precum: imparțialitatea, autenticitatea, obiectivitatea,

responsabilitatea, claritatea, plenitudinea, oportunitatea și punctualitatea; eficiența

și eficacitatea.

Potrivit prevederilor SIA relevante2, un sistem de control al calității trebuie să

includă politici și proceduri care să se adreseze fiecăruia dintre următoarele elemente:

- responsabilitățile Conducerii privind calitatea la nivelul instituției;

- cerințele relevante de etică;

- acceptarea și continuarea;

- resursele umane;

- realizarea misiunii;

- monitorizarea.

Confirmînd adeziunea la standardele internaționale, precum și la cele mai bune

practici în domeniul auditului extern, în procesul de creare și implementare a propriului

sistem de control al calităţii, Curtea de Conturi, în calitate de ISA, ține cont atît de

elementele sistemului de control al calităţii și principiile-cheie conţinute în ISQC 1,

care se aplică domeniului atribuţiilor îndeplinite de o ISA, cît și de principiile-cheie în

contextul unei ISA, potrivit ISSAI 40.

Cadrul calității

activității Curții de

Conturi

Cadrul calității stabilește abordarea Curții de Conturi privind oferirea unei

asigurări rezonabile referitor la respectarea standardelor profesionale, politicilor,

reglementărilor interne în realizarea misiunii, scopurilor, obiectivelor strategice și

operaționale stabilite în Legea Curții, pentru obținerea unor produse (rapoarte de audit)

de calitate, precum și privind dezvoltarea relațiilor profesionale și statutare, cu

menținerea independenței acesteia.

Implementarea unui cadru al calității oferă o garanție rezonabilă că în procesul de

auditare au fost examinate componentele importante ale activității respective, iar

conținutul raportului de audit prezintă o imagine fidelă și obiectivă în toate aspectele

sale esențiale.

Acest lucru, de asemenea, semnifică că, Curtea se asigură de oferirea unor produse

de calitate (rapoarte de audit), ceea ce garantează dezvoltarea relațiilor cu beneficiarii

acestor produse (Guvernul, Parlamentul, cetățenii, mass-media etc.), îndeplinindu-și și

misiunea de îmbunătățire a performanței și responsabilității sectorului public.

Planificarea, menținerea, evaluarea și îmbunătățirea calități activității Curții de

Conturi impune o abordare sistemică și globală a acesteia, inclusiv calitatea:

produselor (rapoartelor de audit) – asigurarea utilității, eficienței și eficacității

acestora, contribuind la îmbunătățirea managementului financiar public, concluziile

și recomandările fiind convingătoare, constructive, accesibile, coerente și obiective;

2 ISQC 1, pct.16 și ISSAI 40.

9

personalului – element esențial ce cuprinde: Conducerea Curții de Conturi,

inclusiv Plenul, conducătorii de subdiviziuni de toate nivelurile, controlorii/auditorii

și alți angajați implicați direct sau indirect în activitatea de audit a Curții;

proceselor – succesiune de activități logic structurate, care utilizează resursele

adăugîndu-le valoare, oferind produse și organizîndu-le în scopul atingerii

obiectivelor definite.

Beneficiile

implementării

cadrului calității

Importanța instituirii unui cadru al calității rezidă din beneficiile (valoarea

adăugată) obținute, după cum urmează:

realizarea unui mod standardizat al activității, inclusiv a celei de audit, prin

îmbunătăţirea performanţei şi rezultatelor acesteia;

asigurarea economicității, eficienței, eficacității și conformității activității Curții

potrivit cadrului legal și standardelor internaționale;

îmbunătăţirea capacităţii Curții;

menţinerea unui nivel ridicat de integritate, responsabilitate şi competenţă;

sporirea credibilităţii şi reputaţiei Curții de Conturi, inclusiv a impactului

activității și a produselor acesteia;

stabilirea metodei de instruire şi de identificare a necesităţilor de instruire

suplimentară;

motivarea și menținerea personalului din cadrul Curții;

evitarea posibilelor litigii etc.

Componentele

cadrului calității

Cadrul calității activității Curții de Conturi include următoarele

componente:

managementul instituțional;

asigurarea și controlul calităţii în procesul de audit, inclusiv prin revizuirea

„la fierbinte”;

asigurarea și controlul calității post-audit sau revizuirea „la rece” a

calității.

Capitolul I.

Managementul instituțional

1.1.

Aspecte generale

Abordarea

managementului

instituțional

Managementul instituțional poate fi definit prin ansamblul de elemente

fundamentale concretizate în politici, proceduri și principii de bază prin care se asigură

procesul de management al Curții de Conturi. Acesta oferă suportul teoretic și practic

necesar pentru managementul activităților curente, pentru adoptarea și implementarea

unor măsuri ori schimbări din activitatea și structura instituției.

Implementarea unui management instituțional eficace și viabil implică stabilirea

unei strategii, a unor obiective care să sprijine și să fie în conformitate cu viziunea și

misiunea Curții de Conturi. În acest sens, prin Planul de Dezvoltare Strategică a Curții

de Conturi3 se ia în considerare orice cerință în vederea obținerii calității în toate

3 Planul de Dezvoltare Strategică a Curții de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.3 din 17.01.2011.

10

activitățile realizate, astfel încît factorii politici, economici sau de altă natură să nu

compromită calitatea muncii realizate.

De asemenea, scopul Curții de Conturi constă în asigurarea nu a unei calităţi

minime, ci a uneia rezonabile, ceea ce semnifică competențe ale Conducerii Curții de

Conturi atît de aprobare a actelor (normativ-metodologice, a rapoartelor de audit), cît

şi în domeniul tehnicilor managementului şi supervizării.

Un management instituţional competitiv mai înseamnă şi relaţii eficiente în

cadrul instituției, între unitățile ei structurale, care au capacitatea de a fi flexibile la

schimbările posibile sau de a cauza producerea acestor schimbări, promovînd o cultură

care recunoaşte şi răsplăteşte munca de calitate înaltă.

Pentru a atinge o astfel de cultură, Conducerea Curții de Conturi dă „tonul de sus”

(prin puterea exemplului propriu), ceea ce subliniază importanţa calităţii în întreaga

activitate a Curții, atît pe intern, cît și pe extern. Această cultură mai depinde şi de

acţiunile clare, consecvente şi frecvente la toate nivelurile de conducere, care vor

accentua importanţa calităţii.

Elementele

managementului

instituțional

Managementul instituțional include politici și proceduri privind controlul calității

ce se referă la primele 4 elemente ale unui sistem de control al calității potrivit

standardelor internaționale relevante (ISSAI 40 și ISQC 1), respectiv:

responsabilitățile Conducerii privind calitatea;

resursele umane;

cerințele relevante de etică;

acceptarea și continuarea, inclusiv managementul riscurilor instituționale,

construirii și menținerii unor relaţii externe eficiente.

1.2.

Responsabilitățile Conducerii privind calitatea la nivelul Curții

Prevederile

standardelor

internaționale

„ISA trebuie să stabilească politici și proceduri menite să promoveze o cultură internă ce

recunoaște faptul că, calitatea este esențială în realizarea tuturor activităților sale. Aceste

politici și proceduri trebuie să fie stabilite de către Conducerea ISA, care deține responsabilitate

generală în ceea ce privește sistemul de control al calității.”

[ISSAI 40, elementul 1: Responsabilitățile Conducerii privind calitatea]

În procesul constituirii și implementării elementelor de control și asigurare a

calității, responsabilitatea Conducerii Curții de Conturi rezidă în adoptarea și

asigurarea comunicării, în modul stabilit, a politicilor și procedurilor privind

calitatea.

Politicile și

procedurile privind

calitatea

Politicile și procedurile privind calitatea sunt concretizate în actele normative și

metodologice interne și se referă atît la instituția în sine, personalul acesteia, cît și la

activitatea specifică a Curții – cea de audit public extern. Acestea constituie tehnici și

surse de criterii pentru controlul și asigurarea calității activității desfășurate de

Curte.

În contextul celor menționate, politicile și procedurile privind controlul calității la

nivelul Curții de Conturi sunt materializate în:

- strategii: de exemplu, Planul de Dezvoltare Strategică, Strategia de comunicare

internă, Strategia de instruire și dezvoltare a personalului;

11

- programe multianuale și anuale ale activității de audit, ale activității

subdiviziunilor Curții;

- standarde de audit;

- Codul etic al Curții de Conturi;

- regulamente interne, manuale și linii directoare (ghiduri), instrucțiuni, Politica

de securitate informațională, alte acte normative interne etc.

Conform cerințelor cadrului intern și internațional din domeniul auditului, actele

normativ-metodologice respective sunt revizuite periodic în vederea ajustării și

armonizării evoluțiilor, noilor cerințe interne și dezvoltării internaționale, inclusiv prin

elaborarea și aprobarea actelor noi.

Comunicarea

politicilor și

procedurilor privind

calitatea

„ISA se va asigura că politicile şi procedurile privind calitatea sunt comunicate clar

personalului acesteia şi oricăror alte părţi contractate pentru a efectua muncă pentru ISA.”

[ISSAI 40]

Stabilirea unui proces de informare și comunicare constituie un element vital în

dezvoltarea sistemului de control al calității Curții de Conturi. Acesta asigură circulația

rapidă, completă și în timp util a informațiilor.

Comunicarea se realizează atît pe verticală, cît și pe orizontală, astfel încît toți

angajații Curții să conștientizeze rolul lor în procesul de implementare a sistemului de

control al calității, precum și legătura dintre activitățile lor și ale celorlalți angajați.

Comunicarea politicilor și procedurilor de control al calității implică

responsabilitatea conducătorilor de subdiviziuni și nu numai de a informa fiecare

angajat, prin intermediul fișei postului, standardelor și manualelor de audit, altor acte

normativ-interne relevante, inclusiv a prezentului Ghid, despre responsabilitățile

privind calitatea, precum și necesitatea conformării la respectivele politici și proceduri.

În scopul asigurării unei comunicări eficiente și eficace, Curtea a adoptat și continuă

implementarea Strategiei de comunicare internă4.

Actele normativ-metodologice ale Curții de Conturi, inclusiv Lista acestora, pot fi

accesate în format electronic în mapa Lucru sau pe pagina oficială web a Curții, care

este actualizată periodic, la necesitate.

Delegarea

responsabilităților

privind controlul

calității

Conducerea Curții de Conturi trebuie să-şi asume integral responsabilitatea pentru

calitatea activităţii desfăşurate de Curte și, respectiv, pentru implementarea

componentelor cadrului calității (sistemul de control și asigurare a calității).

Totodată, aceasta instituie un sistem de atribuire a autorității prin delegarea și

subdelegarea responsabilității operaţionale pentru sistemul de control al calităţii unor

persoane cu experienţă suficientă şi relevantă şi cu autoritatea necesară pentru a-şi

asuma responsabilitățile membrilor Curții de Conturi și, respectiv, ale conducătorilor

de subdiviziuni.

Un sistem de delegare și subdelegare constă din: delegarea și asumarea

atribuțiilor generale și specifice (semnarea), descrierile clare și limitele delegării, în

modul stabilit (potrivit Organigramei Curții de Conturi, fișelor de post, regulamentelor

de organizare și funcționare a subdiviziunilor). Concomitent, se instituie un sistem de

monitorizare și raportare potrivit structurii organizaționale, regulamentelor de

organizare și funcționare a subdiviziunilor, precum și atribuțiilor individuale din fișa

postului.

4 Strategia de comunicare internă, aprobată prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.4 din 22.10.2010.

12

Sistemul de raportare include:

- ședințe operative în cadrul subdiviziunilor, inclusiv, după caz, cu participarea sau

la inițiativa membrului Curții de Conturi responsabil de activitatea subdiviziunii

respective;

- ședințe operative organizate de Conducerea Curții, după caz;

- rapoarte anuale privind performanța subdiviziunii prezentate Conducerii Curții

de Conturi;

- alte rapoarte, la solicitare.

Conducătorii de subdiviziuni sunt direct responsabili de activitățile instituției, însă

responsabilitățile lor variază în funcție de poziția pe care o au în structura/piramida

organizațională (de exemplu: șef direcție generală, șef direcție, șef secție etc.), potrivit

funcțiilor specificate în fișa postului.

Responsabilitatea conducătorilor de subdiviziuni, a angajaților cu atribuții de

audit (în continuare – auditori), a altor angajați care contribuie prin atribuțiile lor la

asigurarea calității activității de audit (asistența juridică, asistența metodologică etc.)

este de a efectua activități, inclusiv misiuni de audit, în conformitate cu standardele

relevante, cadrul legal și cel normativ-metodologic al Curții. Prin urmare, aceștia sunt

responsabili de implementarea elementelor sistemului de control al calității în procesul

de audit, în orice activitate efectuată, cu monitorizarea și raportarea în modul stabilit.

În contextul celor menționate, calitatea:

proceselor – reprezintă responsabilitatea individuală a fiecărui angajat din

cadrul Curții în realizarea sarcinilor sale, iar în procesul de audit, primordial, a

membrilor echipei, inclusiv a șefului echipei de audit și a responsabilului de audit;

produselor (rapoartelor de audit) – constituie responsabilitatea șefului

echipei de audit, a membrilor echipei, a responsabilului de audit, a membrilor Curții de

Conturi, precum și a altor subdiviziuni care contribuie la asigurarea și controlul calității,

fie în mod direct (asistența metodologică, juridică), fie indirect (redacțional, financiar,

IT etc.);

personalului (resurselor umane) – implică asigurarea profesionalismului și

reprezintă responsabilitatea individuală a fiecărui angajat, precum și a conducerii Curții

de Conturi în cadrul procesului de management al resurselor umane (prin politicile de

management corespunzătoare).

Funcția de asigurare a calității trebuie să garanteze Conducerii Curții că nivelul de

calitate a elementelor sus-menționate este unul acceptabil.

Asigurarea calității auditului de către alte subdiviziuni din cadrul Curții

Un rol deosebit în managementul calității activității de audit îl deține și activitatea

celorlalte subdiviziuni din cadrul Curții, care participă fie în mod direct, fie indirect

în activitatea de audit și ale căror atribuții și sarcini, menite să contribuie la asigurarea

calității activității de audit, sunt stabilite de regulamentele de funcționare ale

subdiviziunilor structurale respective, precum și de alte acte normative interne

relevante.

Asigurarea calității

activității

- coordonarea, monitorizarea și organizarea raportării activităților subdiviziunilor

potrivit Organigramei Curții de Conturi, coordonarea elaborării regulamentelor

subdiviziunilor, a fişelor posturilor, obiectivelor individuale şi planurilor anuale de

13

subdiviziunilor prin

intermediul:

șefului Aparatului

activitate pentru toate subdiviziunile Curţii de Conturi, prin contrasemnarea şi

monitorizarea realizării acestora;

- asigurarea realizării calitative a obiectivelor Curţii de Conturi prin intermediul

programelor de audit ale Curţii şi planurilor de activitate ale subdiviziunilor Curţii de

Conturi, precum și alte funcții atribuite prin fișa postului individuală.

O importanță esențială în asigurarea calității activității de audit, care acționează în

mod direct în procesul de audit, o deține asistența metodologică, acordată de către

angajații DGMPA, precum și asistența juridică, realizată de către angajații Direcției

juridice potrivit prevederilor regulamentelor respective;

asistenței

metodologice

- acordarea suportului metodologic în activitatea Curții de Conturi, inclusiv prin:

elaborarea cadrului normativ-metodologic (standarde, manuale, instrucțiuni, ghiduri,

regulamente, alte acte relevante), organizarea seminarelor de instruire privind

implementarea acestora, precum și consultarea auditorilor la aplicarea aspectelor

metodologice în realizarea auditului și perfectarea documentației corespunzătoare la

toate etapele acestuia;

asistenței juridice

- acordarea suportului juridic la toate etapele procesului de audit, precum și în alte

activități conexe ale Curții, prin oferirea consultanței în domeniul aplicării corecte și

adecvate a cadrului normativ/legal, precum și alte sarcini.

Concomitent, un rol distinct îl au și alte subdiviziuni ale Curții, care participă în mod indirect la procesul

de asigurare și control al calității activității desfășurate, contribuind la crearea infrastructurii/platformei

tehnico-financiare, printre care se pot menționa:

asigurarea cu

resurse umane

- asigurarea și monitorizarea realizării politicilor în domeniul managementului

resurselor umane;

asistența în

domeniul IT

- asigurarea cu infrastructura și tehnologiile corespunzătoare pentru susținerea

tehnicilor și instrumentelor de auditare, inclusiv asigurarea accesului la internet, date,

informații, asigurarea circulației automatizate a documentelor de audit, precum și cu

tehnologiile respective – calculatoare, notebook-uri etc.;

asigurarea

redacțională

- asigurarea calității, îndeosebi la etapa de raportare, prin revizuirea, din punct de

vedere redacțional (semantic, gramatical etc.), a expunerii textului documentelor,

actelor normativ-metodologice, precum și a rapoartelor de audit, în vederea contribuirii

la o mai bună și adecvată percepere/înțelegere a conținutului și a concluziilor acestora;

auditul intern

- acordarea conducătorilor de orice nivel, în cadrul implementării și evaluării

sistemului de control al calității la nivelul Curții de Conturi, inclusiv în managementul

riscurilor instituționale, a suportului necesar, participînd la identificarea și evaluarea

riscurilor.

De asemenea, acesta contribuie la asigurarea calității prin evaluarea metodică a

sistemului de control intern al Curții de Conturi, îndeosebi a activităților

subdiviziunilor Curții de Conturi, a proceselor semnificative, în afara celui de audit,

înaintînd, după caz, propunerile de rigoare în vederea îmbunătățirii activității acestora

și, prin urmare, contribuind la asigurarea și controlul activității desfășurate.

Existența și funcționarea adecvată a sistemului de control intern implică și asigurarea calității

activității Curții de Conturi.

1.3.

Componentele mediului instituțional

14

Pentru a crea un mediu favorabil de asigurare a calităţii şi perfecţionării

continue a eficienţei sale, Curtea de Conturi acordă prioritate înaltă:

a) managementului resurselor umane, cu accent pe:

- recrutare;

- instruire;

- dezvoltare a angajaţilor;

b) standardelor de etică;

c) managementului riscurilor instituţionale;

d) construirii și menținerii unor relaţii externe eficiente.

Prevederile

standardelor

internaționale

privind resursele

umane

„ISA va trebui să elaboreze politici şi proceduri concepute astfel încît să ofere o asigurare

rezonabilă privind faptul că există suficiente resurse (personal şi, dacă este cazul, părţi

contractate pentru a desfăşura activităţi pentru aceasta) cu competenţa, capacitatea şi

angajamentul de a respecta principiile etice necesare pentru:

a) a-şi îndeplini atribuţiile în conformitate cu standardele relevante şi aplicabile şi cu

cerinţele legale şi de reglementare; şi

b) a da posibilitatea ISA de a elabora rapoarte care sunt adecvate în circumstanţele date.”

[ISSAI 40, elementul 4: Resursele umane]

1.3.1.Managementul

resurselor umane

O dimensiune importantă a managementului instituțional o constituie resursele

umane, inclusiv pregătirea corespunzătoare a acestora.

Un management instituțional și administrativ performant presupune, în primul

rînd, resurse umane cu o foarte bună pregătire generală și o viziune corectă asupra

importanței și rolului Curții de Conturi în societate.

Atingerea unui standard constant de calitate în munca de audit a Curții de Conturi

necesită controale efective ale calităţii la toate etapele procesului de audit. În acest sens,

construirea unui mediu instituţional general, care este favorabil calităţii permanent înalte

şi perfecţionării continue a eficienţei organizaţiei, reprezintă un proces pe termen lung.

Printre altele, se mai solicită şi măsuri pentru asigurarea excelenţei şi dedicaţiei

angajaţilor.

În contextul asigurării unui standard profesional ridicat, care să se regăsească în

calitatea muncii efectuate, în rezultatele obținute, Curtea de Conturi continuă

implementarea Strategiei de instruire și dezvoltare profesională5, precum și a

Strategiei de comunicare internă6.

În scopul realizării obiectivelor stabilite în strategiile menționate, sunt implementate

procedurile de management al resurselor umane descrise în Regulamentul privind

managementul resurselor umane în cadrul Curții de Conturi7 (în continuare –

Regulamentul).

Regulamentul include politici și proceduri clare privind: recrutarea și selectarea

angajaţilor noi; integrarea și dezvoltarea profesională a personalului; evaluarea

performanțelor și a rezultatelor activității desfășurate de către acesta; remunerarea

muncii și motivarea angajaților.

Aplicînd procedurile din Regulament, Curtea se asigură că personalul şi, acolo unde

5 Strategia de instruire și dezvoltare profesională, aprobată prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. 9 din 11.02.2010. 6 Strategia de comunicare internă, aprobată prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.4 din 22.01.2010. 7 Regulamentul privind managementul resurselor umane în cadrul Curții de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.33 din

28.06.2013.

15

este cazul, părţile contractate pentru a efectua o activitate pentru aceasta (de exemplu,

experţi în anumite domenii) au competenţele necesare pentru a efectua activităţile

respective.

Concomitent, unul dintre elementele acestei politici este de a angaja persoane cu

capacităţile necesare. Astfel, Curtea poate apela la un șir de surse pentru a se asigura că

angajații săi dispun de cunoştinţele şi experienţa necesare în vederea desfăşurării

întregului spectru de activități ale Curții de Conturi, indiferent dacă acestea se

desfăşoară la nivel intern sau sunt externalizate (contractate din exterior).

O tehnică utilizată este ocuparea posturilor vacante pe bază de transfer/promovare

și prin concurs, atît la nivel iniţial, cît şi la nivel de conducător de subdiviziune a Curții,

procedură prevăzută în Regulamentul menționat.

Un alt element al politicii în domeniul resurselor umane este anticiparea

necesităţilor viitoare ale Curții şi recrutarea angajaţilor pentru a satisface aceste

necesităţi. Spre exemplu, efectuarea auditului financiar sau a celui de conformitate, în

care scopul primar este examinarea sistemelor de contabilitate şi a controalelor interne

ale entităţii supuse auditului, necesită diferite abilităţi decît pentru auditul performanței.

La rîndul său, auditul performanţei cere un alt set de abilităţi, mai ample decît pentru

auditul financiar/al regularităţii, iar auditul într-un mediu computerizat necesită anumite

abilităţi specializate.

Prevederile

standardelor

internaționale

„ISA se va angaja să promoveze pregătirea profesională a întregului personal, pentru a

încuraja dezvoltarea profesională şi pentru a se asigura că personalul este la curent cu noutăţile

din domeniu.”

[ISSAI 40]

Instruirea

angajaților

În procesul de dezvoltare profesională continuă a personalului cu statut de

funcționar public, Curtea de Conturi are obligația de a asigura fiecărui angajat diverse

forme de dezvoltare profesională continuă cu o durată de cel puțin 40 de ore anual, iar

o dată la 3 ani – cursuri de perfecționare cu o durată de cel puțin 80 de ore8. În acest

sens, Curtea investește resursele necesare (de timp, financiare) în procesul de instruire

a angajaţilor, acesta axîndu-se pe următoarele patru componente:

instruirea introductivă, este destinată pentru a ajuta persoanele noi (indiferent

de nivelul din instituție) să se adapteze la cultura unică şi la metodele de lucru ale Curții.

Ea va aborda, printre altele, probleme ca: structura organizatorică, relaţiile interne şi

externe de lucru, Codul etic, standardele de audit, alte acte normativ-metodologice

interne;

instruirea tehnică și de dezvoltare a abilităților, este destinată pentru a oferi

cunoștințele și abilitățile metodologice necesare planificării, executării și raportării unei

misiuni de audit, indiferent de tipul acesteia, pe care auditorul respectiv planifică să-l

realizeze, și pentru a face acest lucru eficient și la un nivel înalt de calitate. O

componentă importantă poate fi instruirea specializată în domeniul tehnologiilor

informaționale;

instruirea managerială, implică, în plus faţă de cunoştinţele tehnice de bază,

dezvoltarea capacităţilor de manager. Abilităţile noi solicitate, precum planificarea

operaţională şi strategică, stabilirea resurselor de timp etc. pentru realizarea fiecărei

activități, devin tot mai evidente pe măsură ce angajatul este promovat pe scara ierarhică

8 Idem.

16

în cadrul Curții.

O parte din aceste noi capacităţi pot fi evidențiate/relevate prin activitatea zilnică,

dar pentru posturile de nivel superior sunt necesare cursuri de perfecţionare;

dezvoltarea continuă, asigură că angajații, inclusiv auditorii, la toate nivelurile,

participă în mod continuu la instruiri pentru a-şi menţine şi dezvolta abilităţile

profesionale. O atenţie deosebită trebuie să fie acordată dezvoltării carierei profesionale

a angajaţilor. Acest element al managementului instituţional se axează pe două

obiective:

1. ajutorarea fiecărui angajat să devină cît mai experimentat posibil în îndeplinirea

responsabilităţilor desemnate;

2. ajutorarea persoanelor selectate să se pregătească pentru funcţii mai responsabile

şi apoi selectarea celor mai calificaţi pentru a suplini aceste funcţii.

Instruirea este o parte vitală a politicii de resurse umane în acest domeniu, dar

sunt necesare şi alte elemente. Unul dintre acestea este sistemul de apreciere a activităţii

sau de evaluare a performanțelor.

Prevederile

standardelor

internaționale

„ISA se va asigura că obiectivele de performanţă şi evaluările personalului, inclusiv ale

tuturor părţilor contractate, reflectă faptul că un element important în cadrul evaluării

performanţei este calitatea.”

[ISSAI 40]

Evaluarea

performanțelor

Regulamentul nominalizat anterior include proceduri exhaustive privind

procesul de evaluare a performanțelor: un sistem de apreciere a activităţii prin care toţi

angajaţii (la toate nivelurile) sunt evaluaţi de către superiorii acestora, în modul stabilit,

potrivit unui set bine definit de obiective de performanţă pentru postul pe care îl ocupă.

Aprecierea performanţei este desfăşurată anual pentru a identifica atît avantajele,

cît şi punctele slabe ale angajatului Curții de Conturi.

Ulterior, această informație este utilizată la elaborarea Planului de instruire și

dezvoltare profesională, în care sunt fixate necesităţile de instruire şi experienţele de

lucru. Astfel se determină distribuirea oportunităţilor disponibile de instruire şi

desemnare a persoanelor în posturi şi sarcini care vor extinde sau aprofunda experienţa

obținută în modul potrivit.

Pe măsură ce apar locuri vacante pentru funcții mai înalte în cadrul Curții, acestea vor

fi suplinite, în modul stabilit, de persoane care dețin competențele și capacitățile/calitățile

ce corespund necesităților și obligaţiilor postului respectiv. De asemenea, esențial este ca

procesul prin care se obţine acest lucru să fie:

transparent, astfel încît toţi angajații să poată înţelege metoda de selectare; şi

corect, astfel încît procesul de selectare să fie obiectiv, fără tendinţe de

favoritism.

Printre alţi factori ce implică dezvoltarea resurselor umane se pot enunța:

dezvoltarea abilităţilor de lider şi ale celor manageriale;

elaborarea unui plan de carieră;

elaborarea politicilor ce ţin de „atribuirea” sarcinilor;

crearea inventarului de cunoştinţe şi abilităţi ale angajaţilor;

tratarea egală şi crearea oportunităţilor corecte pentru fiecare angajat; şi

analiza comentariilor primite de la angajaţi, asigurarea unui feedback din partea

angajaților etc.

17

Prevederile

standardelor

internaționale

privind etica

„ISA trebuie să stabilească politici și proceduri menite să promoveze o asigurare

rezonabilă că ISA, inclusiv personalul ei și orice parte contractată, să realizeze/presteze o

activitate pentru aceasta, să se conformeze cerințelor relevante de etică.”

[ISSAI 40, elementul 2: Cerințe relevante de etică]

1.3.2.Conformarea

la cerințele de etică

ale Curții de Conturi

În afară de asigurarea că angajaţii sunt suficient de instruiţi şi competenţi din punct de

vedere profesional şi tehnic, este vital să se asigure că aceştia îşi vor îndeplini obligaţiile

onest şi că activitățile (misiunile de audit) pe care le realizează nu conţin conflicte de

interese sau alte impedimente aprecierii corecte şi juste a obiectului auditului.

Independenţa şi comportamentul imparţial al angajaţilor este consolidat prin statutul

lor (inclusiv depunerea jurămîntului, în cazul funcționarilor publici, precum și al celor cu

funcție de demnitate publică).

Curtea dispune de un Codul etic9, inclusiv proceduri asociate pentru asigurarea

conformităţii cu acesta. Standardele etice ale Curții includ/se bazează pe Codul etic

INTOSAI (ISSAI 30) şi pe standardele etice IFAC, precum și pe cadrul normativ-legal

în domeniu.

Politicile şi procedurile privind etica profesională, stabilite în Codul de etică,

consolidează principiile fundamentale de etică profesională, așa cum sunt definite și în

ISSAI 30:

o integritate;

o independenţă, obiectivitate şi imparţialitate;

o confidențialitate;

o competenţă.

În scopul atestării conformității la cerințele relevante de etică ale Curții, la inițierea

oricărei misiuni de audit, fiecare membru al echipei semnează o Declarație de

independență, conform prevederilor Codului respectiv.

Totodată, Codul stabilește proceduri adecvate pentru menținerea

independenței întregului personal al Curții, inclusiv pentru reducerea riscului de

familiaritate cu entitățile auditate prin consolidarea importanței rotației

personalului.

De asemenea, Regulamentul Comisiei de disciplină a Curţii de Conturi10

stabilește politici şi proceduri menite să asigure notificarea la timp a Conducerii

Curții privind încălcările cerinţelor etice şi să ofere posibilitate acesteia să ia măsurile

adecvate în mod prompt, în vederea rezolvării unor astfel de situaţii.

Prevederile

standardelor

internaționale

referitor la stabilirea

obiectivelor/

activităților

„ISA va elabora politici şi proceduri avînd scopul de a oferi o asigurare rezonabilă că va

efectua numai activităţi de audit sau de alt tip, în cadrul cărora aceasta:

- are competenţa de a desfăşura activitatea de audit sau de alt tip şi are capacitatea, inclusiv

timpul şi resursele necesare, în acest scop;

- se poate conforma cerinţelor relevante de etică; şi

- a analizat integritatea entităţii auditate şi a avut în vedere modul în care să abordeze riscul

care ar putea să apară privind calitatea.

Politicile şi procedurile vor trebui să reflecte domeniul activităţii desfăşurate de fiecare

ISA. ISA desfăşoară, în general, trei categorii de activitate:

- atribuţii prevăzute de mandatul şi statutul lor şi pe care au obligaţia de a le duce la

îndeplinire;

- atribuţii pe care pot opta să le desfăşoare;

- atribuţii prevăzute de mandatul lor, dar referitor la care au opţiuni privind momentul,

domeniul şi natura fiecăreia dintre acestea.”

9 Codul etic al Curții de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.50 din 29.07.2013. 10 Regulamentul Comisiei de disciplină a Curţii de Conturi , aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.64 din 05.10.2010, cu

modificările și completările ulterioare.

18

[ISSAI 40, elementul 3: Acceptare și continuare]

Acceptare și

continuare

Stabilirea unui mediu de control al calității viabil necesită ca, Conducerea să

dispună de o procedură de stabilire a obiectivelor/activităților în conformitate cu

misiunea și mandatul Curții.

Astfel, ținînd cont de faptul că potențialele activități de audit (entități, programe),

potrivit domeniilor și entităților stabilite de cadrul legal11, prevalează cu mult

posibilitățile și resursele limitate, Curtea de Conturi dispune de mecanisme/sisteme de

planificare a activităților în funcție de anumite criterii și proceduri concrete, care iau

în considerare riscurile aferente calității rezultate din desfăşurarea respectivelor

activităţi, stabilite și descrise detaliat în actele normativ-metodologice interne, avînd ca

scop prioritizarea activităților în vederea realizării eficiente și eficace a acestora, la

nivelul dorit de calitate.

În acest context, procesul de planificare a activității, inclusiv a celei de audit, se

realizează la mai multe niveluri:

strategic (Planul de Dezvoltare Strategică a Curții de Conturi);

multianual (programul activității de audit pe 3 ani);

anual (programul anual al activității de audit), la nivelul unei subdiviziuni,

precum și la nivelul unui audit concret.

Procedurile și criteriile de selectare a activităților de audit, inclusiv a entităților,

tipurilor de audit, domeniilor, a amplorii și termenului de realizare a acestora sunt

concretizate în actele normativ-metodologice ale Curții12, care sunt revizuite și ajustate

periodic, inclusiv conform cadrului legal în vigoare. Totodată, acestea stabilesc

procedurile și responsabilii de realizarea/desfășurarea lor, precum și de monitorizarea

și raportarea rezultatelor, a impactului activității de audit13.

Procesul de planificare a activităților de audit se bazează pe consultarea diferitor

niveluri ierarhice de conducere, în funcție de etapa planificării luată în considerare,

precum și de criteriile și procedurile stabilite în actele interne ale Curții de Conturi.

În cazurile în care resursele (de timp, umane, financiare etc.) nu sunt suficiente şi

prezintă un risc privind calitatea, Curtea dispune de proceduri care să asigure

informarea Conducerii Curții, în modul stabilit14, despre acest lucru şi, după caz, a

legislativului și/sau Ministerului Finanțelor.

1.3.3.Managementul

riscurilor

instituţionale

Potrivit cadrului legal relevant15, „managerul entității publice și managerii

operaționali identifică, evaluează, înregistrează și monitorizează sistematic riscurile

ce pot afecta îndeplinirea obiectivelor și realizarea performanțelor planificate și

elaborează măsuri de diminuare a probabilității riscurilor și/sau a impactului

11 Legea privind Curtea de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea Curții de Conturi), cu completările și modificările

ulterioare. 12 Regulamentul cu privire la elaborarea, modificarea şi urmărirea realizării Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi, aprobat

prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. 63 din 05.10.2010 (în continuare – Regulamentul cu privire la elaborarea, modificarea și urmărirea

realizării Programului activității de audit a Curții de Conturi); Ghidul cu privire la procesul de planificare strategică a auditelor

performanței, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. 34 din 28.05.2010. 13 Regulamentul cu privire la elaborarea Raportului asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare și patrimoniului public, a

Raportului privind activitatea Curții de Conturi și a Raportului financiar de executare a bugetului Curții de Conturi, aprobat prin Hotărîrea

Curții de Conturi nr. 78 din 22.12.2011. 14 Regulamentul cu privire la circulația documentelor de audit și efectuarea activităților aferente la desfășurarea misiunilor de audit (în

continuare – Regulamentul privind circulația documentelor de audit), aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.46 din 27.10.2009, cu

modificările și completările ulterioare; Regulamentul cu privire la elaborarea, modificarea și urmărirea realizării Programului activității

de audit a Curții de Conturi. 15 Art.10, Alin.(2) din Legea nr.229 din 23.09.2010 „Privind controlul financiar public intern”, Monitorul Oficial .nr. 229 din 23.09.2010.

19

acestora”.

În scopul asigurării calității activității, Curtea de Conturi trebuie să analizeze

riscurile privind calitatea auditurilor, precum şi de altă natură şi să realizeze un

sistem de control al calității, care să răspundă în mod adecvat acestor riscuri. Riscurile

privind calitatea depind de mandatul şi de funcţiile atribuite Curții prin lege şi de

condiţiile şi contextul în care aceasta funcţionează.

Nu toate misiunile de audit sunt la fel de dificile şi riscante. Unele sunt relativ

simple şi directe, cu probabilitate scăzută de a întîmpina probleme neprevăzute.

Altele sunt mult mai complexe, cu incertitudine considerabilă, cazuri ce prezintă

un risc cu mult mai mare de „eşec de audit”, în special dacă sunt abordate subiecte

de rezonanță şi/sau sensibile din punct de vedere politic.

Astfel, gestionarea incorectă a riscului condiționează, prin rezultatul auditului

respectiv, subminarea credibilității Curții de Conturi.

O premisă în asigurarea calității auditului constituie un management eficace

al riscurilor privind calitatea. Managementul riscurilor reprezintă un instrument

ce ajută conducătorii de orice nivel să anticipeze și să reacționeze prompt la

diferite evenimente care ar putea preveni sau afecta realizarea adecvată a

obiectivelor auditului.

În scopul facilitării implementării managementului riscurilor, personalul

responsabil (conducătorii de subdiviziuni de orice nivel) urmează să se conducă de

„Ghidul metodologic pentru implementarea managementului riscurilor”, parte

componentă a Manualului de Management Financiar și Control16, elaborat de

Ministerul Finanțelor de comun cu experții străini, în scopul oferirii unui suport

metodologic entităților publice în procesul de instituire a propriului sistem de control

intern.

Riscurile privind calitatea se pot referi la:

- raţionamentele profesionale;

- aplicarea procedurilor în exercitarea activităţii de audit şi a altor activităţi;

- comunicarea rezultatelor;

- înţelegerea corespunzătoare a rezultatelor auditului de către utilizatorii cărora

le sunt adresate.

O abordare eficientă şi de încredere este stabilirea și implementarea unei proceduri

clare de evaluare a acestor riscuri instituţionale, care decurg din capacitatea de

personal, nivelul resurselor, precum și orice conflict de interese care ar putea să apară

la nivelul entității auditate, a unei activități de gestionare a acestora, prin implementarea

procedurilor de control intern.

O procedură adecvată de gestionare a riscului inițiază cu o evaluare documentată a

riscurilor asociate fiecărui audit, luînd în considerare astfel de aspecte, precum:

complexitatea auditului;

costurile auditului (timp, resurse umane etc.);

controversele asociate cu obiectul auditului; şi

cooperarea sau rezistenţa din partea entităţii supuse auditului.

În vederea asigurării unei planificări a activităților de audit, precum și a repartizării

personalului în cel mai adecvat și eficace mod, este necesară o conștientizare/înțelegere

a riscurilor de audit pentru fiecare domeniu și entitate, precum și a abilităților,

16 Manualul de Management Financiar și Control, Ministerul Finanțelor, Ed. I, noiembrie 2012.

20

experiențelor și calificărilor necesare personalului.

Managementul riscurilor oferă o abordare structurată pentru identificarea riscurilor și

tratarea acestora (acțiunile de răspuns la aceste riscuri). Astfel, managementul riscurilor

include:

identificarea riscurilor pentru fiecare sector/domeniu, entitate, cît și în cadrul

fiecărei subdiviziuni de audit;

evaluarea riscurilor prin prisma impactului și a probabilității;

administrarea sau gestiunea acestora (reacția la riscuri) prin: evitare, acceptare,

reducere sau transfer;

monitorizarea/raportarea riscurilor respective.

În baza acestor caracteristici, responsabilii de audit vor elabora un registru al

riscurilor (model de registru al riscurilor potrivit Anexei nr. 1 la Ghidul metodologic

pentru implementarea managementului riscurilor17). Registrul riscurilor trebuie să fie

un document „viu” care este modificat continuu, imediat ce sunt identificate noi riscuri,

iar altele sunt eliminate.

Riscurile vor fi gestionate în cadrul fiecărei subdiviziuni de audit, pe fiecare

domeniu/entitate.

Identificarea

riscurilor

Exemple de riscuri:

nedesfășurarea la timp a auditurilor, condiționată de desemnarea unui personal

nou, fără experiență sau cu experiență insuficientă; îmbolnăvirea angajaților, ceea ce duce

la reducerea resurselor etc.;

relații neprietenoase cu entitatea, generate de probleme de personalitate, audituri

anterioare percepute de către entitate ca nesatisfăcătoare/necalitative, reacție negativă de

răspuns din partea entității, personalului nou de conducere din cadrul entității auditate;

nerespectarea cadrului normativ-metodologic al Curții;

emiterea unei opinii/concluzii sau a unui raport de audit neadecvat, condiționată

de potențiala opinie cu mențiuni, probleme semnificative de conducere, fraudă etc.

Evaluarea

riscurilor

Aprecierea riscului presupune aplicarea unei abordări simple de matrice pentru

evaluarea impactului și probabilității riscurilor identificate. În funcție de punctajul

obținut care reprezintă clasificarea potențială de expunere la risc, acestea vor fi

prioritizate.

Administrarea

riscurilor

Administrarea riscurilor presupune elaborarea unor proceduri/acțiuni pentru

abordarea riscurilor identificate și întreprinderea măsurilor/acțiunilor adecvate, ca reacție

la aceste riscuri. Acțiunile întreprinse vor corespunde nivelului de risc și ar putea

include:

- alocarea resurselor de audit suplimentare;

- îmbinarea abilităților/experienței echipei de audit;

- schimbarea componenței echipei de audit;

- monitorizarea/supravegherea mai riguroasă a activităților realizate;

- desemnarea unui personal mai experimentat pentru entitățile/domeniile mai

complexe și riscante;

- revizuirea obiectivelor de audit stabilite.

17 Manualul de Management Financiar și Control, Ministerul Finanțelor, Ed. I, noiembrie 2012.

21

Totodată, printre modalităţile de răspuns la riscuri sau de reducere a riscului se pot

enumera:

analiza mai atentă a domeniului activităţii ce urmează a fi îndeplinită;

o revizuire „la fierbinte”mai în detaliu a controlului calităţii acțiunilor de audit

înainte de emiterea raportului de audit.

În baza acestei evaluări, Conducerea Curții de Conturi poate lua decizii

explicite pentru alocarea resurselor necesare minimizării riscurilor respective.

Astfel, se asigură că procedurile de gestionare a riscurilor sunt adecvate pentru a aborda

riscurile posibile la desfăşurarea activităţii respective.

Gestionarea

relaţiilor externe

Gestionarea eficientă a resurselor umane şi a riscurilor instituţionale împreună cu

sistemele de control efectiv al calităţii asigură că, Curtea de Conturi este capabilă să

ofere calitate înaltă activității sale. Dar eficacitatea generală a Curții în obţinerea unui

impact pozitiv prin instituirea unui management financiar public mai bun în entităţile

publice depinde mult de relaţiile pe care le stabileşte şi le menţine cu acestea.

În acest sens, Curtea acordă timpul şi atenţia cuvenită pentru consolidarea:

relaţiilor bune cu Parlamentul şi comisiile sale în cadrul mandatelor lor

separate şi reciproc independente, care identifică bunele practici în aceste

domenii;

relaţiilor de susţinere reciprocă cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, care

sunt vitale pentru îmbunătăţirea managementului financiar public;

relaţiilor de respect reciproc cu ministerele competente, cu alte entități

care sunt necesare pentru a permite auditorilor să-şi realizeze lucrul eficient,

fără imixtiuni şi impedimente.

De asemenea, o conlucrare bună cu mass-media și cu societatea civilă este

necesară pentru a se asigura că publicul este la curent cu rezultatele importante obţinute

de Curte şi cu acţiunile întreprinse (sau nu) ca răspuns.

Interconexiunea bună cu comunitatea academică facilitează atragerea

capacităţilor specializate necesare şi recrutarea absolvenţilor cu o calificare înaltă,

iar relaţiile bune cu instituțiile internaționale, inclusiv cooperarea bilaterală şi

multilaterală, pot facilita stabilirea reperelor iniţiale, schimbul de cunoştinţe,

experienţe, tehnici şi informaţii despre bunele practici.

Capitolul II.

Asigurarea și controlul calității în procesul de audit (realizarea corectă

din prima)

2.1.

Abordare generală

Prevederile

standardelor

internaționale

privind calitatea

auditului

„ISA trebuie să stabilească politici şi proceduri menite să îi ofere o asigurare rezonabilă că

misiunile efectuate și alte activități conexe sunt realizate în conformitate cu standardele

profesionale (relevante) şi cu cerinţele legale și de reglementare aplicabile, şi că ISA emite

rapoarte adecvate în circumstanţele date. Astfel de politici şi proceduri trebuie să includă:

a) aspecte relevante pentru promovarea consecvenţei în calitatea efectuării misiunilor;

b) responsabilităţi de supervizare; şi

c) responsabilităţi de revizuire.”

[ISSAI 40/ ISCQC 1, pct.32, elementul 5: Realizarea auditului și altor activități conexe]

22

Procedurile operaționale încorporate sunt procesele și acțiunile pe care le utilizăm

pentru a realiza misiunile de audit în mod eficace și la nivelul standardelor de calitate

corespunzătoare.

Acestea nu constituie un element suplimentar al muncii de audit, ci sunt, în esență,

procesele și disciplinele profesionale pe care le va urma întregul personal la realizarea

misiunilor de audit. Multe aspecte ale acestor proceduri sunt conduse de personalul

superior (responsabilul de audit, șeful echipei de audit etc.) în cadrul misiunii de audit,

dar ele se bazează pe cooperare și participare activă și responsabilă, potrivit

responsabilităților atribuite funcției lor, asigurînd calitatea în procesul de desfășurare a

auditului.

Prevederile

standardelor

internaționale

„ISA se va asigura că există politici şi proceduri adecvate (de exemplu, metodologii de audit)

pentru desfăşurarea întregului spectru de activităţi care intră în atribuţiile acesteia, inclusiv a

activităţii externalizate (contractate din exterior).”

[ISSAI 40, elementul 5: Realizarea auditului și a altor activități conexe]

Abordarea de audit, în funcție de tipul acestuia, are mai multe trăsături

încorporate, care susțin aspectele-cheie ale calității în procesul de desfășurare a

auditului și este concretizată în standardele, manualele de audit specifice tipului de

audit, în alte acte normative interne ale Curții elaborate în acest sens.

Prin politicile și procedurile sale, Curtea stabilește/asigură consecvența în

calitatea modului de desfășurare a activităților de audit. Respectarea tuturor aspectelor, inclusiv a procedurilor, din standardele și

manualele de audit, în funcție de tipul acestuia, este obligatorie pentru întreg

personalul cu atribuții de audit și orice deviere de la această abordare trebuie să fie

clar documentată și aprobată/semnată de către responsabilul de audit.

Standardele și manualele de audit, precum și alte acte normativ-metodologice

relevante sunt supuse revizuirilor continue, pentru a asigura menținerea și corespunderea

acestora standardelor internaționale, cadrului normativ, celor mai bune practici în

domeniu. De asemenea, acestea sunt modificate ca urmare a recomandărilor în urma

revizuirilor „la rece” a calității misiunilor de audit, potrivit modului stabilit în Capitolul

III al prezentului Ghid.

Prevederile

standardelor

internaționale

„ISA se va asigura că există politici şi proceduri adecvate de control al calităţii (cum ar fi,

supravegherea și responsabilitățile de revizuire, precum și angajamente de revizuire a

controlului calităţii misiunii) pentru toate activitățile efectuate (inclusiv audituri financiare, ale

performanţei, de conformitate).”

[ISSAI 40, elementul 5: Realizarea auditului și altor activități conexe]

Controlul calității în

procesul de audit –

concept

Controlul calității în procesul de audit reprezintă o acțiune complexă și continuă

de identificare și administrare a activităților necesare pentru realizarea obiectivelor

stabilite în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate, urmînd a fi realizată la

fiecare etapă a activității de audit, atît pe parcursul desfășurării acestor activități,

cît și după finalizarea lor.

Astfel, controlul calității poate fi definit prin ansamblul de politici şi proceduri

adoptate de CC şi destinate să ofere o asigurare rezonabilă referitor la faptul că, Curtea

şi personalul său respectă standardele profesionale, cadrul normativ-metodologic

intern, reglementările şi cerinţele legale la desfășurarea activității de audit, precum şi

că rapoartele emise sunt adecvate în circumstanțele date.

23

Scopul controlului

calității

Scopul controlului calității în procesul de audit constă în asigurarea faptului că

procedurile și principiile descrise în standardele și manualele de audit ale Curții de

Conturi specifice tipului de audit efectuat, precum și în alte acte normative interne

relevante au fost respectate pe parcursul efectuării auditului și că au fost obținute probe

de audit suficiente și adecvate pentru a susține concluziile/opiniile de audit, inclusiv

documentarea și justificarea raționamentelor profesionale semnificative.

Obiectivul

controlului calității

Obiectivul controlului calității în procesul auditului rezidă în promovarea

utilizării eficiente a resurselor și realizarea de audituri la cel mai înalt nivel de calitate,

prin aplicarea uniformă a standardelor și actelor normative interne.

Beneficiile

controlului calității

Controlul calității în procesul de audit oferă beneficii Curții, precum:

identificarea și promovarea/diseminarea bunelor practici printre angajații Curții;

relevarea lacunelor/slăbiciunilor în procesul/procedurile de audit și oferirea

suportului în identificarea măsurilor de îmbunătățire, eliminare a acestora prin

strategii de instruire și dezvoltare etc.;

promovarea consistenței rapoartelor de audit;

promovarea consecvenței în calitatea realizării misiunilor de audit.

Sursele de criterii

pentru controlul

calității

Sursele de criterii necesare pentru controlul calității reprezintă politicile și procedurile

conținute de actele normativ-metodologice ale Curții de Conturi, potrivit standardelor

și politicilor/practicilor internaționale în domeniul auditului, inclusiv: standardele și

manualele de audit ale Curții de Conturi specifice tipului de audit, ghiduri,

regulamente interne, Codul etic, alte linii directoare actualizate periodic în funcție de

necesități și prin care Curtea tinde să stabilească consecvența în calitatea desfășurării

misiunilor de audit.

2.2.

Proceduri de asigurare și control al calității în procesul de audit

Asigurarea și

controlul calității

auditului în două

etape

Prima etapă – pe parcursul desfășurării activității de audit, la nivelul

subdiviziunilor de audit, precum și prin intermediul revizuirilor „la fierbinte”;

a doua etapă – asigurarea calității auditului finalizat prin intermediul

procedurilor de monitorizare, inclusiv a revizuirilor „la rece”.

În scopul asigurării calității activităților desfășurate, auditul trebuie să fie

orientat/îndrumat, supravegheat/monitorizat și revizuit într-un mod care să ofere

o asigurare rezonabilă faptului că lucrul a fost efectuat competent.

Proceduri de control

al calității

Procedurile de control al calităţii, aplicabile procesului de audit, constituie un

element vital în obţinerea calităţii activităţii de audit.

Controlul calității în procesul de audit, la toate etapele și la toate nivelurile,

implică proceduri de control, precum: îndrumarea, supervizarea/monitorizarea și

În urmărirea obiectivului de asigurare a calității, Curtea de Conturi își stabilește proceduri de

creștere a calității activităților desfășurate și de asigurare a punerii lor în aplicare.

24

revizuirea, inclusiv stabilirea participanților și a responsabilităților individuale ale

acestora. Aspectele menționate sunt interdependente și funcționează ca un sistem

global și unitar.

a) îndrumarea

Îndrumarea în cadrul misiunii de audit include instruirea, ghidarea oportună

și adecvată a echipei de audit în procesul de desfășurare a auditului (în orice moment

sau etapă).

Spre exemplu, la etapa de planificare a auditului, aceasta implică informarea

membrilor echipei de audit de către responsabilul de audit despre:

- responsabilităţile acestora, inclusiv necesitatea de a se conforma cerințelor relevante

de etică și de a planifica și desfășura un audit cu scepticism profesional;

- obiectivele activității ce urmează a fi efectuată.

Formularea condiţiilor şi instrucţiunilor pentru misiunile de audit urmează să

asigure faptul că personalul de audit (membrii echipei de audit) înţelege foarte bine

ce activitate se aşteaptă să o îndeplinească. De aceea, este important ca în procesul

unui audit condiţiile de desfășurare a acestuia să fie stabilite clar:

• aria de aplicabilitate a activităţii de audit;

• obiectivele de audit;

• limita testării;

• informaţia necesară pentru desfăşurarea activității;

• numărul indicativ de zile pentru finalizarea activităţii;

• limitele de timp pentru raportare; şi

• modul în care sarcinile repartizate corespund şi contribuie la realizarea

obiectivelor de audit.

Stabilirea condiţiilor/instrucţiunilor clare va asigura că lucrul este efectuat

eficient şi eficace.

Îndrumarea în procesul auditului se realizează prin intermediul comunicării

continue, a discuțiilor între participanții la misiunea de audit și, după caz, cu alți

angajați ai Curții, contribuind la asigurarea calității lucrului efectuat.

b) supravegherea/

monitorizarea la mai

multe niveluri

Supravegherea (monitorizarea), ca procedură de control al calității, este strîns

legată de îndrumare şi de revizuire şi poate include elemente ale ambelor proceduri18.

Supravegherea constă în urmărirea evoluției auditului la diferite niveluri (șef

de echipă, responsabil de audit, precum și membru al Curții de Conturi, după

caz, Plen), în funcție de obiectivele stabilite, pentru asigurarea calității acestuia,

precum și faptul că activitatea de audit este finalizată în termenele prevăzute și în

limita resurselor alocate.

Aceasta include următoarele aspecte:

urmărirea evoluției auditului pentru a vedea dacă:

membrii echipei de audit au pregătirea/competențele și abilitățile

necesare și suficiente;

auditul se desfășoară conform abordării planificate (activitatea de audit

se desfășoară conform Planului și Programului de audit);

18 Recomandările de la Praga, Anexa nr.6.

25

auditorii membri ai echipei de audit înțeleg sarcinile/obiectivele ce

urmează a fi realizate;

este suficient timp pentru realizarea obiectivelor stabilite în Planul de

audit, precum și dacă există necesitatea unor instruiri suplimentare

pentru înțelegerea adecvată a instrucțiunilor, sarcinilor de audit;

abordarea problemelor semnificative ce apar în cadrul procesului de audit,

evaluarea importanței lor și, după caz, înaintarea propunerilor de schimbare a modului

de abordare a auditului;

identificarea problemelor care necesită consultare și revizuire, atît din partea

șefului de echipă, cît și a altor niveluri de control al calității (responsabilul de audit,

membrul Curții de Conturi, după caz, Plenul), inclusiv soluționarea divergențelor de

opinii apărute între membrii echipei de audit, alți participanți la procesul de audit, prin

consultări adecvate la nivelurile respective.

c) revizuirea calității

„Politicile şi procedurile privind responsabilitatea de revizuire ale instituției trebuie

fundamentate pe faptul că activitatea membrilor echipei cu mai puţină experienţă este

revizuită de către membrii mai experimentaţi ai misiunii.”

[ISCQ 1, pct. 33]

Evaluarea calității muncii auditorilor, pe parcursul misiunii, se realizează prin

intermediul revizuirilor și constă în verificarea respectării de către aceștia a

politicilor și procedurilor interne (standardelor și manualelor de audit,

regulamentelor, altor reglementări interne, inclusiv a Codului etic); identificarea

lacunelor, a aspectelor necesare perfecționării/îmbunătățirii. Aceasta se realizează

prin verificarea și analiza documentelor de audit, inclusiv a probelor.

Aspecte minime în

cadrul revizuirii

Activitatea efectuată de către participanții la misiunea de audit va fi evaluată de

către angajaţii superiori cu experienţa și autoritatea corespunzătoare, pentru a

determina dacă:

(a) activitatea de audit se efectuează în conformitate cu standardele profesionale şi

cerinţele normative interne ale Curții, precum şi potrivit cadrului legal corespunzător;

(b) aspectele semnificative trebuie avute în vedere în continuare;

(c) organizarea de consultări adecvate şi concluziile rezultate au fost documentate şi

implementate;

(d) este necesară revizuirea naturii, plasării în timp și amplorii activităţii efectuate;

(e) activitatea efectuată este în concordanţă cu concluziile obținute şi este

documentată adecvat;

(f) probele de audit obţinute sunt adecvate şi suficiente pentru a susţine raportul; și

(g) au fost realizate obiectivele auditului.

De asemenea, vor fi supuse revizuirilor, în modul și la momentul potrivit:

Planul/Programul de audit;

evaluările riscurilor inerente, de control şi de audit, inclusiv ale rezultatelor

testelor de control şi ale modificărilor (dacă există), operate în Programul de audit

şi în Planul de audit;

documentaţia obţinută din procedurile curente şi concluziile respective;

proiectul inițial al raportului de audit, toate ajustările propuse şi proiectul final

al raportului.

26

Controlul calității, inclusiv revizuirea documentelor de lucru, va fi realizat(ă) cu

promptitudine, după ce lucrul a fost efectuat, pentru a interveni la timp, în caz de

necesitate, în scopul asigurării calității auditului.

Este necesar de evidențiat că orice revizuire trebuie să se axeze pe probleme

majore, pe raţionamente şi pe aspecte excepţionale. Lucrul efectuat trebuie să fie

revizuit doar o singură dată în profunzime, dacă acesta nu este un domeniu sau o

problemă cu risc sporit.

Tipuri de revizuiri Revizuirea calității în procesul auditului se realizează atît de către participații la

audit (la diverse niveluri de responsabilitate, precum și colegial, în cadrul echipei),

cît și de angajați ai Curții neimplicați efectiv în cadrul misiunii (spre exemplu,

revizuirea internă „la fierbinte”). Procesul de desfășurare, importanța și rolul

revizuirii „la fierbinte” sunt descrise în subcapitolul 3.5. din prezentul Ghid.

Potrivit standardelor și practicilor internaționale, lucrul efectuat de către fiecare

angajat trebuie să fie revizuit, în modul stabilit, de către un angajat superior, care

trebuie mai apoi să prezinte probe ale acestui proces, prin documentarea lucrului

efectuat.

Persoana care efectuează revizuirea (la diverse niveluri de control) va asigura

faptul că:

problemele semnificative care apar în procesul auditării sunt identificate și

discutate cu persoanele de răspundere, înainte de a fi incluse în proiectul raportului

de audit;

concluziile formulate sunt în conformitate cu probele de audit obţinute;

problemele care apar sunt rezumate clar şi reflectă aspecte relevante;

activitatea a fost desfăşurată în conformitate cu programul de audit/condiţiile

de audit sau, dacă nu este cazul, este oferită o explicaţie potrivită pentru abaterea

stabilită, cu aprobarea acesteia de către responsabilul de audit;

raţionamentele aplicate la formularea unor concluzii şi motivele care stau la

baza lor sunt înregistrate corespunzător;

documentele de lucru reflectă adecvat activitatea desfăşurată de către

personalul de audit, rezultatele obţinute, în special, în domeniile de risc înalt şi unde

a fost exercitat raţionamentul profesional; şi

documentele de lucru sunt complete, inteligibile şi conţin trimiteri încrucișate.

Revizuirea colegială Revizuirea colegială reprezintă un mecanism de control al calității realizat de

către membrii echipei de audit, pentru a asigura că documentele de audit întocmite,

inclusiv raportul de audit în variantă de proiect sunt lipsite de erori sau contradicții

ce ar submina impactul acestora. Dat fiind că raportul de audit este rezultatul de

bază al muncii de audit și mijlocul principal de comunicare a constatărilor de audit,

este important ca acesta să fie corect din prima la prezentarea lui entității auditate.

În acest context, este important de a stabili și menține o comunicare eficientă în cadrul

echipei de audit, în scopul utilizării/diseminării cunoștințelor/experienței disponibile,

precum și dezvoltării unei culturi pentru soluționarea problemelor dificile și

contradictorii.

Responsabilitatea individuală poate servi drept motiv important pentru a

asigura că procedurile aferente politicii privind controlul calității sunt aplicate în

practică.

27

Lucrul în echipă și pregătirea adecvată sunt necesare pentru a ajuta membrii

echipei de audit cu mai puțină experiență să înțeleagă clar obiectivele activității

desfășurate.

Autoevaluarea Autoevaluarea reprezintă elementul specific al lucrului în echipă, conform căruia

echipa de audit, în cadrul unor întîlniri periodice prestabilite cu responsabilul de

audit, efectuează revizuiri ale lucrului efectuat și ale sarcinilor de audit realizate.

Autoevaluarea cuprinde toate etapele procesului de audit, inclusiv planificarea,

organizarea, executarea și raportarea. Beneficiile realizării acesteia rezidă în:

promovarea răspunderii pentru calitate, evitînd conotațiile negative ale

expresiei „a fi monitorizat”; și, totodată,

implicarea întregii echipe de audit, astfel asigurîndu-se

comunicarea/transmiterea cunoștințelor acumulate, identificarea bunelor practici și a

lacunelor, altor aspecte.

Autoevaluarea se efectuează în momentele/etapele-cheie ale procesului de audit,

inclusiv în timpul evaluării riscurilor, a probelor de audit și definitivării raportului de

audit. Echipa de audit, în cadrul întîlnirilor, va discuta aspecte, precum: dacă procesul

a fost efectuat efectiv, dacă obiectivele de audit au fost atinse, dacă rezultatele sunt

obținute în timp util. Ședințele respective vor fi documentate corespunzător, specificînd

subiectele abordate, îmbunătățirile necesare de realizat în procesul respectiv, precum

și problemele înaintate pentru a fi luate măsuri.

De asemenea, la finele fiecărei etape de audit vor fi organizate ședințe cu

participarea responsabilului de audit și, după caz, a membrului Curții care patronează

activitatea subdiviziunii de audit implicate în misiunea de audit, iar la necesitate – a

Plenului19, în cadrul cărora vor fi examinate rezultatele obținute. Toate

întîlnirile/ședințele organizate vor fi documentate corespunzător în vederea asigurării

unor dovezi temeinice.

d) consultarea

„Instituția trebuie să instituie politici şi proceduri menite să-i ofere o asigurare rezonabilă

că:

a) au avut loc consultări adecvate pe marginea aspectelor dificile și discutabile;

b) sunt disponibile suficiente resurse care să permită derularea unor astfel de consultări;

c) natura și domeniul de aplicare ale acestor consultări, precum și concluziile rezultate în

urma acestora sunt documentate și aprobate atît de persoanele care doresc consultanță, cît

și de persoanele care oferă consultanță; și

d) concluziile rezultate în urma consultărilor sunt implementate.”

[ ISCQ 1, pct.34]

Consultarea, ca procedură de control al calității, include discuții, la solicitare,

la nivelul profesional adecvat, cu personalul din cadrul Curții de Conturi (asistent

juridic20, metodologic21, IT etc.) și/sau, după caz, cu experți din exterior22 care dețin

experiența necesară, în modul stabilit prin actele normative interne.

Consultarea ajută la promovarea calității și îmbunătățește modul de aplicare a

raționamentului profesional. Aceasta reprezintă un punct forte, încurajînd personalul

de audit să solicite consultare în privința aspectelor dificile sau

contradictorii/contencioase.

19 Regulamentul privind circulația documentelor de audit, manualele de audit ale Curții de Conturi. 20 Regulamentul privind asistența juridică a activităţii Curţii de Conturi. 21 Regulamentul cu privire la asistența metodologică a auditelor. 22 Regulamentul privind atragerea experţilor şi utilizarea rezultatelor expertizelor realizate în cadrul misiunilor de audit, aprobat prin

Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 35 din 07.07.2009.

28

O consultare efectivă necesită:

informații relevante și suficiente care să permită consultanților să ofere

îndrumare competentă;

personalul ce oferă consultanță deține cunoștințele, vechimea în muncă și

experiența corespunzătoare;

concluziile rezultate din consultații sunt documentate și implementate adecvat.

Documentarea

consultării

Documentarea completă și detaliată a consultărilor contribuie la înțelegerea:

aspectului în privința căruia a fost solicitată consultarea;

rezultatelor consultării, deciziilor luate, temeiului și modului în care aceste

decizii au fost implementate, inclusiv a documentării acestora.

Documentarea

procedurilor de

control al calității

Este important ca dosarele de audit să conţină dovezi temeinice referitoare la

procedurile de control al calității efectuate, inclusiv privind: îndrumarea,

supravegherea/monitorizarea și, îndeosebi, revizuirea calității, conform procedurilor

descrise în manualele de audit, în funcție de tipul de audit efectuat, precum și în

prezentul Ghid.

Documentarea procedurilor de control al calității prin intermediul revizuirilor se

efectuează prin semnarea și fixarea datei pe fiecare document de lucru revizuit și

înregistrarea notițelor privind revizuirea documentelor de lucru, inclusiv a aspectelor

verificate, precum și cea de documentare a concluziilor acestuia – modalități

prevăzute, în funcție de tipul auditului efectuat, în detaliu în manualele de audit ale

Curții, la compartimentele corespunzătoare.

De asemenea, documentarea/atestarea procedurilor de control al calității în mod

automatizat prin „Sistemul integrat documentarea și managementul procesului de

audit – DocVision”” se realizează, în modul stabilit, potrivit procesului de coordonare

a documentelor.

Luarea măsurilor

corective

Măsurile corective sunt luate atunci cînd, în urma activităților de control al

calității, inclusiv de monitorizare și, respectiv, de revizuire se constată că activitatea

de audit nu este la standardul de calitate cerut și riscă să nu fie finalizată în termenele

prevăzute și în limita resurselor alocate. Natura acestor măsuri va depinde de

caracterul neajunsului/dificultății apărute.

2.3.

Controlul și asigurarea calității pe niveluri în cadrul procesului de audit

Controlul calității în procesul unui audit la nivelul unei subdiviziuni de audit necesită o înțelegere

clară a responsabilităților pe care le are fiecare persoană implicată într-o activitate/acțiune de audit.

Participanți și

responsabilități în

procesul de audit

Fiecare angajat al Curții de Conturi, potrivit atribuțiilor și obligațiunilor stabilite

în fișa de post, precum și prevederilor altor acte normative relevante, este responsabil

de calitatea lucrului efectuat, și, respectiv, auditorii implicați într-un proces de audit

au răspundere personală în a-și înțelege și a-și realiza sarcinile, cu respectarea cadrului

normativ-metodologic al Curții de Conturi, inclusiv a standardelor și manualelor de

audit, regulamentelor, ghidurilor, strategiilor etc., asigurînd calitatea muncii lor și,

respectiv, a produsului final al acesteia – raportul de audit.

29

Pe parcursul desfășurării unui audit, este necesară instituirea unui control al

calităţii la toate etapele (planificare, inclusiv organizare, executare, raportare) și de

către toate nivelurile de control.

Asigurarea și controlul calității în activitatea de audit sunt realizate de către:

auditori (membrii echipei de audit), șefii de echipă (nivelul I de control), după caz,

conducătorii liniari din cadrul subdiviziunilor de audit (nivelul II de control),

conducătorii (medii) subdiviziunilor de audit (responsabilul de audit), precum și de

membrul Curții care coordonează activitatea subdiviziunii implicate în audit, Plenul

Curții de Conturi, după caz.

De evidențiat și faptul că toți auditorii implicați într-un proces de audit poartă

răspundere personală de înţelegerea și realizarea sarcinilor/atribuțiilor funcționale, cu

respectarea prevederilor cadrului normativ intern relevant.

Astfel, este important ca asigurarea și controlul calităţii să se realizeze într-o

atmosferă de deschidere şi de încredere – deci să fie un proces interactiv, în care şi

auditorii să fie încurajaţi să ofere un feedback superiorilor lor privind modul în care

decurge auditul, în care acesta este condus şi, de asemenea, să ofere idei pentru posibile

îmbunătăţiri.

Nivelurile de control

și asigurarea

calității procesului

de audit în cadrul

subdiviziunilor de

audit

Responsabilitățile pe

nivelurile de control

al calității

La repartizarea responsabilităților pe diverse niveluri se va ține cont de excluderea

practicii de dublare a activităților, precum și de asigurarea principiului „de

cascadă”, promovînd consecvența și transparența procedurilor și activităților

desfășurate.

În situația în care șeful/șeful adjunct al subdiviziunii de audit este numit în calitate

de șef al echipei de audit, responsabilitățile nivelului II vor reveni nivelului I,

asigurîndu-se două niveluri de control al calității.

a) nivelul I de

control al

calității

Șeful echipei de audit este responsabil de managementul zilnic al acțiunii de audit,

realizînd exhaustiv și amplu procedurile de control al calității: îndrumarea,

supravegherea personalului, repartizarea obiectivelor de audit fiecărui membru,

precum și revizuirea exhaustivă a activității membrilor echipei la fiecare etapă a

auditului. Acesta reprezintă nivelul I de control al calității, fiind responsabil de

perfectarea documentelor „cheie” de audit (de exemplu: Planul și Programul de

audit, proiectul raportului de audit) și de documentarea, în modul stabilit, a

concluziilor privind controlul calității activității desfășurate de către membrii echipei

de audit.

Nivelul III

(conducătorul sundiviziunii de audit

(responsabilul de audit)

Nivelul II, după caz

(superiorul imediat următor care poate fi șef/șef adjunct al Direcției de audit)

Nivelul I (șeful echipei de audit)

30

De asemenea, șeful echipei de audit este responsabil de revizuirea fiecărui

document de lucru întocmit de membrii echipei de audit după realizarea unei

sarcini/obiectiv de audit, precum și a concluziilor, raționamentelor profesionale,

probelor de audit. Acesta va asigura supravegherea continuă a membrilor echipei de

audit, oferind, la necesitate, și în limita competenței și capacităților, îndrumările

corespunzătoare, inclusiv:

completarea adecvată și suficientă a documentelor de lucru, inclusiv expunerea

clară și corectă a conținutului acestora;

consistența și consecvența informației documentate și a concluziilor

luate/făcute în diferite documente de lucru;

constatările și concluziile semnificative, precum și probele de audit care sprijină

aceste concluzii și constatări;

planificarea auditului, evaluarea riscurilor de audit, testelor de control efectuate,

eșantioanelor de audit, reacției conducerii entității auditate la constatările de

audit, rezultatelor auditului etc.; și

verificarea procedurilor de audit realizate și asigurarea că toate obiectivele de

audit au fost efectuate adecvat, corect, integral și în termenele stabilite.

Controlul calității la nivelul I este complet, exhaustiv și profund, revizuind

toate documentele de lucru întocmite de membrii echipei de audit. În cadrul revizuirii

efectuate, în scopul facilitării, precum și asigurării calității, acesta poate utiliza listele de

verificare pentru revizuirile „la fierbinte” sau „la rece”, în funcție de tipul auditului.

Documentarea

controlului calității

Controlul calității, inclusiv revizuirea documentelor de lucru realizată de către șeful

echipei de audit, este confirmat(ă) prin semnarea acestora în spațiul respectiv al

documentului, cu specificarea numelui, prenumelui, funcției, semnăturii și datei

semnării, precum și, după caz, notificările/comentariile corespunzătoare, iar în cazul

utilizării „Sistemului integrat documentarea și managementul procesului de audit –

„DocVision””, atestarea controlului calității se realizează, în modul stabilit, potrivit

procesului de coordonare a documentelor.

b) nivelul II de

control al calității

Controlul calității realizat de către nivelul II, care poate fi reprezentat de către

conducătorul direct al auditorului, de obicei șeful/șeful adjunct al subdiviziunii de

audit, este mai puțin detaliat decît cel la primul nivel. Experiența și profesionalismul

nivelului I va influența amploarea și profunzimea controlului calității realizat de

nivelul II. Acesta nu va revizui toate documentele de lucru, ci se va concentra pe

principalele documente de audit (cheie), incluzînd revizuirea a minimum următoarelor

aspecte/documente:

Planul/Programul de audit, inclusiv domeniile/ariile semnificative și riscante

de audit și abordarea de audit;

reacția/răspunsul documentat al conducerii entității auditate referitor la

constatările și concluziile de audit, inclusiv la probele de audit ce le susțin;

divergențele de audit, lista/borderoul celor soluționate și celor nesoluționate;

raportul de audit susținut de probele de audit și de constatările corespunzătoare.

Totodată, acesta va revizui munca realizată de nivelul I, inclusiv cea de

revizuire/control al calității.

În cadrul revizuirii efectuate, nivelul II de control al calității poate utiliza listele de

verificare fie pentru revizuirile „la rece”, fie „la fierbinte”, documentînd în modul

stabilit și anexîndu-le la dosarul de audit ca probă a revizuirii.

31

Documentarea

controlului calității

Revizuirea documentelor de lucru realizată de nivelul II este confirmată prin

semnarea acestora în spațiul respectiv al documentului, cu specificarea numelui,

prenumelui, funcției, semnăturii și datei semnării de către persoana responsabilă și,

după caz, cu comentariile corespunzătoare. Totodată, acesta va aviza documentele

finale de audit (Planul, Programul și raportul de audit etc.), prin semnarea cu mențiunea

„Avizat” înscrisă pe prima pagină, în colțul din dreapta de sus a documentului

respectiv. În cazul utilizării „Sistemului integrat documentarea și managementul

procesului de audit – „DocVision””, atestarea controlului calității se realizează în

modul stabilit, potrivit procesului de coordonare a documentelor.

c) nivelul III de

control al calității

„Partenerul de angajament23 trebuie să-și asume responsabilitatea pentru calitatea fiecărui

angajament (misiune) de audit la care este desemnat.”

[ISSAI 1220, par. 8]

Nivelul III de control al calității va fi realizat de persoana căreia i-a fost

delegată responsabilitatea pentru audit – conducătorul subdiviziuni de audit, numit

și responsabilul de audit.

Pe parcursul desfășurării misiunii de audit, responsabilul de audit dispune de

autoritate de decizie/aprobare și semnare a documentelor finale de audit perfectate,

inclusiv a raportului de audit. Astfel, nivelul III își va orienta atenția asupra

verificării, în principal, a următoarelor aspecte:

lucrul efectuat de nivelul II, inclusiv munca de revizuire/control al calității;

existența probelor de audit adecvate și suficiente pentru susținerea tuturor

constatărilor și formularea concluziilor cuprinse în documentele de lucru;

proiectul raportului de audit și anexele la acesta sunt clare, punctuale,

constructive și obiective;

compararea lucrului efectuat cu scopul și obiectivele de audit pentru a asigura

că toate riscurile de audit au fost evaluate/verificate, iar deviațiile/modificările de la

Planul de audit au fost documentate corespunzător;

alte aspecte în funcție de importanța acestora.

Totodată, responsabilul de audit asigură calitatea auditului prin24:

organizarea activității de audit, inclusiv repartizarea pe echipe de audit, desemnarea

membrilor echipei de audit, a șefului acesteia în baza unor criterii/cerințe stabilite

în politicile și procedurile Curții de Conturi;

instruirea, îndrumarea, monitorizarea, revizuirea muncii echipei de audit,

inclusiv a șefului echipei de audit prin:

revizuirea selectivă a documentelor de audit întocmite de către auditori –

membrii echipei de audit, și verificate de șeful echipei, evaluînd

corectitudinea întocmirii acestora, existența și suficiența probelor de audit,

precum și alte aspecte;

aprecierea calității documentelor perfectate și aprobarea acestora;

alte responsabilități potrivit fișei de post, prevederilor standardelor,

manualelor de audit și altor acte normative interne relevante ale Curții.

Astfel, la momente oportune, cel puțin de trei ori, la sau înainte de data raportului,

printr-o revizuire selectivă a documentației de audit și prin discuții cu celelalte

23 Partenerul de angajament în contextul Curții de Conturi reprezintă responsabilul de audit. 24 Regulamentul cu privire la circulaţia documentelor de audit.

32

niveluri de control al calității (spre exemplu, șeful echipei de audit) și, după caz, cu

alți membri ai echipei de audit, responsabilul de audit va asigura că au fost obținute

suficiente probe de audit adecvate pentru a sprijini concluziile din raportul de audit.

Documentarea

controlului calității

Revizuirea documentelor de lucru realizată de nivelul III este confirmată prin

semnarea acestora în spațiul respectiv al documentului, cu specificarea numelui,

prenumelui, funcției, semnăturii și datei semnării de către persoana responsabilă și,

după caz, cu consemnarea concluziilor/comentariilor respective. Totodată, aceasta va

revizui în mod obligatoriu documentele finale de audit (Planul, Programul și Raportul

de audit etc.), prin semnarea cu mențiunea „Aprobat” înscrisă pe prima pagină, în

colțul din dreapta de sus a documentului respectiv.

În cazul utilizării „Sistemului integrat documentarea și managementul procesului

de audit – „DocVision””, atestarea controlului calității se realizează în modul stabilit,

potrivit procesului de coordonare a documentelor.

Nivelurile II și III de control al calității au sarcini generale de management

(conducere) a acțiunii de audit, inclusiv de îndrumare, supraveghere/monitorizare,

revizuire a activității desfășurate de către membrii echipei de audit.

Toate nivelurile ierarhice de personal vor fi evaluate la perioade de timp bine

determinate, în vederea stabilirii necesităților de perfecţionare a acestora în anumite

domenii. Acest aspect al managementului resurselor umane este abordat mai detaliat în

Capitolul I. Managementul instituțional. Pe parcursul acestui proces de verificare,

vor fi stabilite motivele/cauzele şi perioada cînd lucrurile au început să evolueze într-o

direcţie greşită, pe parcursul procesului de auditare, şi ce fel de acţiuni de corecţie

trebuie întreprinse pentru rectificarea acestor neajunsuri în auditurile viitoare.

Alte niveluri de asigurare și control al calității în procesul de audit

În scopul asigurării calității activității de audit, unele proceduri de control al

calității se realizează și la nivelul membrului Curții de Conturi care patronează

activitatea subdiviziunii implicate în audit, precum și la nivelul Plenului, inclusiv a

conducerii Curții de Conturi.

- membrul Curții de

Conturi

Membrul Curții de Conturi care coordonează activitatea subdiviziunii implicate

în realizarea auditului coordonează activitatea/procesul auditului, oferind, la

necesitate/solicitare, consultări/îndrumări, precum și alte atribuții conform prevederilor

legale25 și cadrului normativ intern al Curții.

- Plenul Curții de

Conturi

Plenul Curții de Conturi este responsabil de calitatea finală a activității de

audit a Curții, asigurînd-o prin stabilirea/instituirea, monitorizarea și evaluarea

politicilor referitor la calitate (sistemul de control al calității), după caz, oferă consultări

în procesul auditului, în cadrul ședințelor preliminare26, inclusiv evaluează calitatea

rapoartelor de audit și aprobarea acestora, în modul stabilit, în cadrul ședințelor de

examinare a raportului de audit, potrivit procedurilor stabilite de cadrul normativ intern

al Curții.

2.4.

Aspecte privind controlul și asigurarea calității în procesul de audit

Procesul de audit include următoarele etape: organizarea/planificarea,

25 Legea Curții de Conturi. 26 Regulamentul cu privire la circulaţia documentelor de audit.

33

executarea, raportarea și monitorizarea. Procedurile de perfectare, vizare, circulație

și înregistrare a documentelor de audit, precum și realizarea activităților aferente

desfășurării misiunilor de audit sunt stabilite în Regulamentul cu privire la circulația

documentelor de audit27, iar procedurile de efectuare a unei misiuni de audit, precum și

de control al calității privind realizarea acesteia sunt descrise în manualele de audit ale

Curții, în funcție de tipul auditului, precum și în prezentul Ghid.

I. Organizarea/

planificarea

misiunii de audit

Pregătirea sau organizarea unei misiuni de audit reprezintă o etapă esențială în

procesul de audit. Aceasta este pusă în sarcina responsabilului de audit (conducerii

subdiviziunii) și constă din următoarele activități28:

formarea echipei de audit – desemnarea șefului și a membrilor echipei, în

funcție de criteriile stabilite în prezentul Ghid, și perfectarea, în modul stabilit, a

Dispoziției-informație;

instructajul membrilor echipei de audit;

semnarea unei Declarații de independență și imparțialitate, de către fiecare

membru al echipei, potrivit Codului deontologic al Curții;

planificarea propriu-zisă a auditului, potrivit procedurilor respective descrise în

manualele de audit.

Toate activitățile realizate în cadrul etapei de organizare/planificare a misiunii de

audit necesită a fi documentate corespunzător, în scopul asigurării transparenței și

conformității acestora.

A. Formarea/

desemnarea

echipei de audit

„De asemenea, instituția trebuie să stabilească politici şi proceduri care să atribuie personal

potrivit cu competenţele şi capabilităţile necesare pentru:

(a) desfăşurarea activității în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerinţele legale şi

normative aplicabile; şi

(b) autorizarea instituției sau partenerilor de misiune să emită rapoarte adecvate în

circumstanţele date.”

[ ISQC 1, pct.31]

Formarea echipei de audit implică desemnarea membrilor, inclusiv a șefului

echipei (nivelul I de control al calității), responsabilului de realizarea auditului

(nivelul II) pentru fiecare misiune de audit, ținîndu-se cont de volumul de activitate al

entității/domeniului supus auditării și de complexitatea acestuia.

Membrii unei echipe de audit vor fi desemnați de către nivelul III de control al

calității (responsabilul de monitorizarea auditului), după caz, la propunerea nivelului

II de control al calității (responsabilul de realizarea și raportarea auditului), în funcție

de tipul misiunii de audit, domeniul auditat, competența, abilitățile și experiența

necesare în domeniul respectiv și în auditul public extern.

Astfel, la planificarea timpului alocat activității de audit programate se va lua în

considerare:

- volumul de cheltuieli/venituri ale entității respective;

- specificul entității, perioada supusă auditării;

- amploarea fluxurilor financiare existente între ordonatorul principal de credite și

entitățile din subordine, obiectivele specifice ale entității;

- volumul documentelor ce urmează a fi analizate/verificate și, nu în ultimul rînd,

resursele umane disponibile, inclusiv experiența și competența acestora, asigurîndu-

27 Idem. 28 Ibidem.

34

se astfel un echilibru corespunzător între timpul alocat și volumul de activitate

necesare pentru efectuarea corespunzătoare a activității de audit.

Managementul

riscurilor

La repartizarea auditorilor în cel mai eficace și eficient mod se vor lua în

considerare riscurile de audit pentru fiecare domeniu/entitate supus(ă) auditării,

asigurînd gestionarea acestora. Gestionarea riscurilor de audit include identificarea,

evaluarea sau măsurarea riscurilor în funcție de impactul și probabilitatea de apariție

(frecvența), administrarea riscului, inclusiv evitarea, acceptarea, reducerea sau

transferul, raportarea acestora, potrivit procedurilor descrise în compartimentul

respectiv din Capitolul I. Managementul instituțional al prezentului Ghid.

Aspecte de care se

va ține cont la

formarea echipei de

audit

Echipa de audit va fi constituită ținînd cont de resursele umane disponibile,

precum și de următoarele aspecte:

nivelul de pregătire profesională, inclusiv evaluarea din anul precedent a

calității profesionale, astfel încît să existe un echilibru între competența echipei

de audit și nivelul de dificultate/complexitate al activității de audit ce urmează

a fi realizată;

existența în cadrul echipei cel puțin a unui auditor cu experiență și vechime în

Curtea de Conturi;

desemnarea auditorilor fără experiență în echipele de audit se va face începînd

cu delegarea unor sarcini cu nivel redus de dificultate, cu creșterea graduală a

complexității acțiunilor;

pregătirea și specializarea personalului pe domenii esențiale de activitate, astfel

încît cei mai bine pregătiți să participe la audituri cu grad sporit de

complexitate;

modificarea periodică a componenței echipei de audit, ținînd cont de principiul

rotației auditorilor – o echipă în aceeași componență nu poate efectua mai mult

de 3 audituri consecutive la aceeași entitate.

De asemenea, la desemnarea unei echipe, inclusiv la determinarea nivelului de

control al calității (îndrumare, supraveghere/monitorizare, revizuire), responsabilul

de audit va lua în considerare următoarele aspecte29:

Criterii la selectarea

membrilor echipei

de audit

înțelegerea și experiența practică referitor la misiunile de audit de natură și complexitate

similară, dobîndite printr-o pregătire și participare adecvate, după caz;

înțelegerea și cunoașterea standardelor profesionale, de audit, inclusiv ale Curții de Conturi,

precum și a cerințelor legale;

cunoașterea domeniilor relevante ale activității entității;

înțelegerea politicilor și procedurilor de control al calității ale Curții;

abilități/experiență tehnică, inclusiv în tehnologiile informaționale;

abilitatea de a aplica raționamentul profesional;

efectuarea procedurilor de audit conform sarcinilor atribuite, adică participarea nemijlocită

la realizarea obiectivelor de audit stabilite. Astfel, un angajat care doar acordă consultații

(suport) în cadrul misiunii de audit nu va face parte din echipa de audit;

compatibilitatea caracterelor, după caz;

combinarea experiențelor/deprinderilor și a specializărilor (după caz, contabilitate, achiziții,

drept, IT, economie), inclusiv a auditorilor cu experiență și a celor fără experiență, pentru

asigurarea integrării efective și eficiente a acestora.

29 ISQC 1, A 31; ISSAI 1220.

35

Selectarea șefului

echipei de audit

La selectarea șefului echipei de audit se va ține cont de următoarele aspecte:

cunoașterea standardelor și practicilor de audit ale Curții de Conturi;

cunoașterea domeniului supus auditării, participarea la audituri similare;

responsabilitate, inițiativă, spirit/capacități de organizare și conducere, inclusiv de

comunicare;

experiență de cel puțin 4 ani în domeniul auditului public extern;

independență și obiectivitate față de domeniul/entitatea supusă auditării;

capacități de sistematizare, analiză, generalizare, expunere logică etc.

Caracteristicile unei

echipe de succes

O echipă de succes se caracterizează prin:

posedarea cunoștințelor, deprinderilor și experienței necesare la efectuarea

calitativă a auditului;

responsabilitate;

receptivitate și corectitudine/integritate;

comunicativitate reciprocă și continuă;

asumarea angajamentului de a efectua misiuni de audit calitative, eficiente,

asigurînd obiectivitate și independență prin semnarea unei Declarații de

independență și imparțialitate, în modul stabilit.

B. Atestarea

conformării la

cerințele relevante

de etică a membrilor

echipei

La desemnarea membrilor echipei de audit, responsabilul de audit se va asigura că

nu există conflicte de interese sau alți factori care ar putea împiedica vreo persoană

implicată în activitatea de audit să-și îndeplinească în mod competent și obiectiv

sarcinile repartizate. În acest scop, înainte de inițierea unei misiuni de audit, fiecare

membru al echipei de audit va semna o Declarației de independență, conform

prevederilor Codului etic al Curții de Conturi30, care va constitui anexă la dosarul

curent de audit. Concomitent, responsabilul de audit va asigura independența și

imparțialitatea membrilor echipei de audit și pe parcursul desfășurării misiunii de audit,

potrivit procedurilor descrise în Codul etic, precum și în Regulamentul Comisiei de

disciplină a Curții.

C. Instructajul

echipei de audit

La inițierea oricărei misiuni de audit, responsabilul de audit31, după caz, de

comun cu Direcția juridică și DGMPA, în funcție de tipul auditului și de

complexitatea acestuia, va realiza o întîlnire cu echipa de audit în cadrul căreia vor fi

analizate/abordate subiecte vizînd desfășurarea acțiunii de audit. Rezultatele acesteia

vor fi documentate în modul corespunzător.

Conținutul

documentului cu

privire la

instructajul echipei

În documentul privind instructajul echipei de audit se vor menționa numele

participanților la acțiunea de instruire, entitatea la care va fi efectuat auditul,

perioada efectuării auditului, perioada supusă verificării și va include:

1. scopul și sarcinile auditului;

2. legislația aplicabilă domeniului supus verificării;

3. evaluarea zonelor de risc pentru entitatea supusă auditării ținînd cont de acțiunile

anterioare efectuate la aceasta;

4. cerințele de etică și conduită profesională;

5. alte aspecte analizate.

30 Codul etic al Curții de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. 50 din 29.07. 2013 (în continuare – Codul etic). 31 Potrivit fișelor de post individuale și Regulamentului privind circulația documentelor de audit.

36

Scopul și sarcinile

Scopul și sarcinile auditului vor fi formulate conform prevederilor standardelor și

manualelor de audit specifice tipului de audit efectuat. Sarcinile auditului vor fi

selectate potrivit tipului auditului, specificului entității/domeniului care va fi supus

auditului, altor aspecte de esență.

Dacă entitatea programată pentru auditare nu a mai fost supusă auditării sau a trecut

o perioadă foarte mare de la ultimul audit, conducerea subdiviziunii de audit va face

o prezentare a respectivei entități, evidențiind în sinteză scopul, obiectivele și atribuțiile

acesteia, resursele financiare și alte caracteristici specifice. Această prezentare se poate

face și în alte cazuri decît cele specificate.

Legislația aplicabilă

domeniului supus

auditării

Se vor menționa principalele modificări intervenite în legislația de bază, inclusiv o

analiză preliminară a posibilelor efecte/consecințe pozitive sau negative asupra

activității entității/domeniului ce urmează a fi supus auditării. Informația respectivă va

fi perfectată de comun cu responsabilul de asistența juridică, evidențiind, concomitent,

și anumiți factori/zone vulnerabile riscurilor.

Evaluarea zonelor

de risc

Se vor evidenția acele zone pentru care se solicită efectuarea unor verificări mai

ample și aprofundate. Pentru a solicita acest lucru, conducerea se va baza pe constatări

de la alte instituții similare, precum și alte date (de exemplu, datele privind contul de

execuție preluat de la trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor). Toate aceste

informații pot fi obținute și din:

analiza rapoartelor altor autorități de control efectuate la/în entitatea/domeniul

respectiv;

după caz, rapoartele de audit intern transmise Curții de Conturi32 de către entitățile

aflate în competența sa;

sesizările în adresa Curții;

informațiile din mass-media;

auditurile anterioare efectuate de Curte (potrivit informației din dosarul permanent);

informațiile de la alte instituții ale statului referitoare la activitatea entității care

urmează a fi auditată etc.

Totodată, angajații cu atribuții de audit au obligația de a se documenta cu privire

la acțiunea de audit pe care urmează să o realizeze, studiind, în acest sens, legislația

aplicabilă domeniului supus verificării, precum și conținutul dosarului permanent al

entității.

Documentul privind

instructajul

Documentul va fi întocmit în două exemplare, dintre care unul va rămîne la

conducerea subdiviziunii de audit, iar celălalt exemplar va face parte din dosarul de

audit ca probă în vederea asigurării calității activității de audit desfășurate la această

etapă.

Documentul menționat trebuie să demonstreze, în sinteză, că se respectă prevederile

cadrului normativ-metodologic al Curții, inclusiv din prezentul Ghid, și va constitui о

probă pentru responsabilul de audit privind faptul că auditorilor le-au fost reamintite

obligațiile prevăzute de lege, regulamente, precum şi celelalte norme de conduită

profesională şi etică ale Curții de Conturi.

32 Art.31 din Legea nr.229 din 23.10.2009 privind controlul financiar public intern.

37

Controlul calității la

planificarea

auditului

Planificarea unui audit reprezintă o etapă esențială în procesul de audit și implică

acumularea informațiilor necesare și suficiente, în modul stabilit în standardele și

manualele de audit ale Curții de Conturi33, ținînd cont de resursele disponibile, în

scopul pregătirii unui Plan/Program de audit.

Deși elementele fundamentale ale planurilor de audit sunt în mare măsură

asemănătoare, conținutul real al acestora diferă esențial în funcție de tipul de audit, de

obiectivele auditului și de entitatea/programul auditat. Conținutul tipic al unui Plan/

Program de audit, al altor documente necesare la această etapă este descris atît în

standardele, cît și în manualele de audit specifice tipului de audit ale Curții de

Conturi. De asemenea, cadrul metodologic al Curții stabilește și elementele calității

documentației de audit, inclusiv responsabilitățile de revizuire a acestora.

De regulă, responsabilitatea perfectării Planului și a Programului de audit

revine șefului echipei de audit, cu suportul membrilor echipei de audit (prin implicare

nemijlocită), inclusiv, la solicitare, a asistentului juridic și/sau a celui metodologic.

Planul de audit și alte documente specifice etapei de planificare, în funcție de tipul

auditului, sunt revizuite și avizate/semnate, în modul stabilit, de către nivelurile de

control al calității, potrivit responsabilităților specificate anterior.

De asemenea, în scopul asigurării calității planificării auditului, vor fi organizate

ședințe cu participarea membrilor echipei de audit, după caz, a membrului care

coordonează subdiviziunea respectivă, precum și a Plenului Curții pentru examinarea

Planului de audit în vederea identificării aspectelor/obiectivelor de audit importante care

nu au fost examinate. Acestea vor fi documentate, în modul stabilit, pentru a constitui o

probă de asigurare a calității.

Planificarea unei misiuni de audit se va realiza potrivit procedurilor descrise în

manualele de audit specifice tipului acestuia, iar controlul calității la această etapă –

potrivit responsabilităților stabilite nivelurilor de control prezentate anterior.

II. Controlul calității

la executarea

auditului

Executarea auditului constituie etapa în care sunt colectate datele, informaţiile

necesare, în scopul elaborării unei opinii/concluzii generale privind domeniul supus

auditării, cu elaborarea concluziilor şi a recomandărilor corespunzătoare. Realizarea

obiectivelor/sarcinilor de audit va fi efectuată conform procedurilor descrise în

manualele de audit ale Curții. Controlul și asigurarea calității muncii realizate se va

efectua potrivit procedurilor și responsabilităților nivelurilor de control al calității

descrise anterior.

Spre exemplu, șeful echipei de audit, pe lîngă sarcinile/obiectivele sale de audit, are

responsabilitatea de a îndruma și revizui munca echipei de audit pe parcursul

executării auditului, verificînd continuu dacă aceasta este realizată conform planificării

stabilite, asigurînd că sunt respectate elementele calităţii, precum și procedurile

descrise în manualele de audit ale Curții. Sarcina responsabilului de audit la această

etapă constă în verificarea veridicității revizuirii, asigurînd, la solicitare,

îndrumarea corespunzătoare.

Pe parcursul etapei de executare, șeful echipei de audit are obligația de a

supraveghea și revizui munca membrilor echipei de audit, în scopul verificării dacă

aceasta se desfășoară conform Planului de audit și potrivit cadrului normativ intern,

precum și cerințelor legale. Rolul șefului echipei de audit, precum şi limitele sale

38

funcționale depind de cîţiva factori, cum ar fi: numărul de auditori angajaţi în misiune,

experienţa lor ca auditori, priceperea, calificările pe care le deţin şi aptitudinile

acestora.

Dacă pe parcursul auditului apar probleme sau dificultăţi neprevăzute ce necesită

abilităţi pe care membrii echipei nu le posedă, șeful echipei de audit informează nivelul

superior de control al calității (după caz, nivelul II sau nivelul III) în vederea solicitării

asistenţei experţilor respectivi interni sau externi, în modul stabilit de cadrul normativ

intern (spre exemplu, aspecte juridice – asistenţa juridică, iar în cazul dificultăților ce

țin de aspecte metodologice, acesta va apela la angajatul respectiv, fie la un expert

extern într-un anumit domeniu).

Monitorizarea de

către responsabilul

de audit

Responsabilul de audit trebuie să rămînă în contact permanent cu celelalte

niveluri de control al calității şi să revadă, la intervale de timp prestabilite, evoluţia

auditului, identificînd orice fel de problemă ce ar putea apărea, asigurînd că rezultatele

finale ale auditului sunt compatibile între ele şi dau împreună un ansamblu coerent de

informaţii corespunzătoare. Feedback-ul între auditorii care lucrează în teren şi

superiorii lor ajută la dezvoltarea relaţiilor şi comunicării la toate nivelurile ierarhice,

precum şi la o înţelegere mai bună a sarcinilor de control al calității şi a aspectelor legate

de acestea.

Astfel, responsabilul de audit va asigura monitorizarea permanentă a echipei de

auditori, pe parcursul desfășurării activității de audit, în vederea respectării

bugetului de timp alocat pentru realizarea activității respective. Acest fapt va contribui

la responsabilizarea auditorilor asupra necesității de utilizare la maxim a fondului de

timp pus la dispoziție pentru efectuarea acțiunilor (sarcinilor) de audit.

Atestarea/

trasabilitatea

monitorizării

Conducerea subdiviziunii de audit va asigura organizarea întîlnirilor cu toți

angajații cu atribuții de audit din subordine implicați în activități de audit, după caz, cu

participarea membrului Curții de Conturi care coordonează activitatea subdiviziunii

respective, în cadrul cărora se vor prezenta, analiza diverse aspecte, inclusiv: cazuri de

încălcare a obligațiilor profesionale referitoare la disciplina unora dintre aceștia

(dacă au fost constatate), precum și:

stadiul de realizare a Programului anual de activitate;

modul de utilizare a bugetului de timp;

diverse materiale necesare desfășurării activității de audit;

exemple de bună practică.

În acest scop, se va solicita auditorilor cu rezultate bune și cu rapoarte de audit

evaluate ca fiind calitative/adecvate să prezinte aceste cazuri. Astfel, se va asigura

diseminarea bunei practici în rîndul angajaților, inclusiv în rîndul celor fără

experiență în audit, și conștientizarea necesității de îmbunătățire permanentă a calității

activității desfășurate;

legislația apărută în ultima perioadă de timp, precum și modificările cu incidență

la activitatea Curții de Conturi;

aspecte vizînd completarea, modificarea cadrului normativ intern al Curții, inclusiv

cu impact asupra activității de audit: planurile de implementare a strategiilor

elaborate la nivelul instituției și celelalte reglementări interne elaborate (ghiduri,

norme, proceduri); participarea la cursurile de perfecționare a pregătirii

profesionale în perioada imediat următoare etc.

39

Toate problemele analizate și discutate vor fi documentate, în modul stabilit34.

Pe parcursul desfășurării unei misiuni de audit, responsabilul de audit, la

necesitate, va organiza întîlniri cu fiecare echipă de audit pentru a discuta și clarifica

aspectele ce decurg din verificările efectuate, ocazie cu care vor fi evidențiate

exemplele de bună practică și cazurile de neconformare la reglementările legale și cele

interne ale Curții de Conturi. După caz, la aceste ședințe/întîlniri interne va participa

și membrul Curții care coordonează activitatea subdiviziunii de audit respective, iar

rezultatele ședințelor vor fi documentate în modul stabili.

Comunicarea între auditorii care lucrează în teren şi alți angajați/auditori din

cadrul Curții contribuie la îmbunătăţirea comunicării şi a relaţiilor între aceștia,

îmbunătăţeşte înţelegerea sarcinilor auditului şi a problemelor aferente de către toate

persoanele implicate.

Documentarea

procedurilor de

monitorizare la

nivelul unui audit

Întîlnirile realizate pe parcursul fiecărei acțiuni (etape) a auditului vor fi

documentate, în modul stabilit35, cuprinzînd, într-o enumerare cronologică și succintă,

aspectele discutate de către conducerea subdiviziunii de audit cu echipa de audit,

precum și data la care a fost organizată întîlnirea, constituind ulterior anexă la dosarul

curent de audit.

III. Controlul

calității la etapa de

raportare a

auditului

Documentele de audit sunt o parte esenţială a procesului de audit, urmînd a fi

colectate, evaluate şi menţinute sistematic, conform procedurilor descrise în manualele

de audit. Acestea vor fi organizate în aşa fel încît să faciliteze pregătirea şi evaluarea

ulterioară a raportului de audit.

În scopul asigurării calității, rapoartele de audit trebuie să fie perfectate potrivit

standardelor de raportare, inclusiv a prevederilor stabilite de standardele și manualele

de audit ale Curții (spre exemplu, acestea trebuie să fie clare, punctuale, concise şi

obiective, furnizînd un rezumat corect și coerent al tuturor faptelor relevante. Toate

constatările şi concluziile trebuie susţinute de probe adecvate, corecte şi echitabile.

Problemele raportate trebuie să fie corect analizate şi calificate).

Măsurile de control al calităţii pe parcursul raportării rezultatelor auditului includ

procedurile de control al calității la cele trei niveluri de control, precum și verificarea

metodologică și juridică, în modul stabilit, a proiectului de raport, în scopul oferirii

certitudinii că rezultatele auditului respectă legislaţia în vigoare, standardele de audit și

cadrul normativ intern al Curții.

Responsabilitatea pentru perfectarea proiectului raportului de audit, conform

cadrului normativ-metodologic al Curții, revine șefului echipei în comun cu

membrii echipei de audit. Proiectul raportului de audit va fi întocmit conform

procedurilor/elementelor și formatului standard stabilite în standardele și în

manualele de audit ale Curții, potrivit tipului de audit realizat.

Acesta va fi supus unei ample revizuiri din partea responsabilului de audit. După

caz, membrul Curții de Conturi va evalua cu atenţie măsura în care redactarea

raportului corespunde structurii standard și elementelor calităţii în raportarea auditului,

stabilite în manualele de audit.

În scopul asigurării calității, se vor respecta următoarele:

34 Instrucțiunea privind lucrările de secretariat la Curtea de Conturi, aprobată prin Ordinul Președintelui Curții de Conturi nr. 180 din

30.11.2009, cu modificările și completările ulterioare. 35 Idem.

40

- prezentarea de către echipa de audit a proiectului raportului de audit, însoțit de

toate anexele la acesta, pe suport de hîrtie, semnat de toți membrii echipei de audit, și

pe suport electronic, către conducerea subdiviziunii de audit, cu cel puțin 7 zile

lucrătoare înainte de data la care a fost convenită, cu conducerea entității auditate,

şedința de reconciliere în vederea analizării/revizuirii de către responsabilul de audit.

Acestea se vor realiza în scopul informării despre conținutul proiectului raportului de

audit, respectiv, despre deficiențele constatate, concluziile, precum și recomandările

formulate de auditori, înainte de etapa de reconciliere. În acest sens, va fi asigurată o

participare mai activă a conducerii subdiviziunii de audit la etapa de conciliere,

adăugînd valoare conținutului actului perfectat și contribuind la ridicarea prestigiului

Curții de Conturi în fața conducerii entității verificate;

- stabilirea din timp cu conducerea entității verificate, respectiv cu cel puțin 2 zile

lucrătoare înainte de încheierea auditului, a datei, orei şi locului în care se va

desfășura reconcilierea, iar responsabilul de audit trebuie să fie anunțat cel puțin cu

о zi înainte pentru a putea participa la întîlnire.

Proiectul raportului de audit revizuit intern, în modul stabilit, este remis entității

supuse auditului, pentru informare și comentarii, după caz, potrivit procedurilor

stabilite de cadrul normativ intern al Curții, inclusiv în manualele de audit specifice

tipului de audit. Comentariile/obiecțiile entității vor fi examinate cu atenție de către

nivelurile de control al calității și, după caz, de angajatul care acordă asistență juridică,

de membrul Curții de Conturi care coordonează subdiviziunea implicată în auditul

respectiv și/sau de Plenul Curții în cadrul unei ședințe preliminare. Toate

neînţelegerile vor fi soluționate, chiar dacă va fi necesar de a majora volumul de

lucru în cadrul misiunii de audit.

Proiectul raportului de audit va fi ajustat, după caz, ca răspuns la

comentariile justificate şi argumentate ale entităţii supuse auditului. Acest lucru

va fi documentat, inclusiv ședințele la care entitatea auditată îşi prezintă viziunile

proprii, ceea ce îi oferă posibilitatea de a contesta aspectele cu care aceasta nu este de

acord sau de a propune alternative mai favorabile de interpretare a datelor. Evaluările

respective vor fi efectuate în mod constructiv.

Ulterior, proiectul raportului de audit va fi evaluat/examinat, în modul stabilit, din

punct de vedere juridic și metodologic, inclusiv de către membrul care coordonează

activitatea subdiviziunii de audit respective, și, după caz, vor fi organizate ședințe

preliminare cu participarea Plenului Curții.

O altă etapă este redactarea raportului de către un redactor (din interiorul sau din

afara instituţiei), spre a asigura claritatea exprimării textului, un fel de „cap limpede”,

care face ca raportul să poată fi înţeles de persoane care nu sunt de meserie contabili,

economiști, specialiști IT, dar trebuie să înţeleagă datele, de exemplu, mass-media,

Parlamentul, alte părți interesate.

Șeful echipei de audit va reacţiona în modul corespunzător la orice comentarii

ale revizorului (toate nivelurile de revizuire, inclusiv ale revizorului calității „la

fierbinte”).

Toate comentariile şi acţiunile întreprinse ca reacţie vor fi documentate, în

modul stabilit, și incluse în dosarul curent de audit.

41

Raportul final va fi examinat și aprobat în cadrul unei ședințe plenare, conform

normelor în vigoare36.

Documentația

misiunii de audit

„După finalizarea fiecărei misiuni, ISA va asigura documentarea în timp util a întregii

activităţi desfăşurate (de exemplu, documentele de lucru).”

[ISSAI 40]

Politicile și procedurile referitoare la perfectarea documentației de audit, la

reconstituirea documentelor de audit sunt stabilite în standardele de audit, în manualele

de audit ale Curții de Conturi, în funcție de tipul de audit efectuat.

De asemenea, politicile și procedurile privind întocmirea documentelor de audit,

inclusiv a dosarelor de audit; controlul calității perfectării acestora; depunerea și

păstrarea dosarelor de audit în arhiva Curții de Conturi; confidențialitatea,

integritatea și accesibilitatea acestora atît pentru angajații Curții, cît și pentru

personalul din exteriorul instituției sunt stabilite în manualele de audit specifice tipului

de audit realizat, precum și în Instrucțiunea cu privire la lucrările de secretariat37.

Potrivit cadrului legal, documentația unei misiuni de audit este proprietatea Curții

de Conturi, indiferent dacă activitatea respectivă a fost realizată de către personalul

acesteia sau nu.

Evaluarea activității

auditorilor și a

misiunii de audit

realizate

La finalizarea misiunii de audit, conducerea subdiviziunii de audit responsabile

întocmește o Notă de evaluare (Anexa nr. 1) în vederea evaluării calității misiunii de

audit realizate de către personalul subdiviziunii de audit respective, evaluînd atît

fiecare auditor public din cadrul echipei desemnate, cît şi fiecare acțiune de audit

efectuate în ansamblul ei.

Nota de evaluare a misiunii de audit va cuprinde aspecte referitoare la:

a) modul de acoperire a obiectivelor cuprinse în Planul/Programul de audit;

b) modul de redactare a raportului de audit și a documentelor de lucru, cu

respectarea prevederilor cadrului normativ intern relevant;

c) recomandările formulate de auditori;

d) alte observații;

e) referirile cu privire la rezultatele/impactul auditului: venituri suplimentare,

prejudicii etc., potrivit Anexei la Ghidul privind principalii indicatori ai activității

de audit38;

f) evaluarea modului de îndeplinire a sarcinilor și a obiectivelor profesionale, a

criteriilor de competență și a conduitei în timpul serviciului de către fiecare auditor

public, precum și a misiunii de audit în ansamblu.

Pe baza fiecărui criteriu din cadrul obiectivelor specifice se apreciază cu note de

la 1-5 fiecare membru al echipei de audit și fiecare acțiune de audit. Nota finală se

obține calculînd media aritmetică a notelor acordate pentru fiecare criteriu prevăzut.

Calificativul final se stabilește în funcție de Nota finală și poate fi:

între 1,00 – 2,00 nesatisfăcător;

între 2,01 – 3,50 satisfăcător;

36Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Plenului Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.

56 din 28.12.2009 (în continuare – Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea ședințelor). 37 Instrucțiunea privind executarea lucrărilor de secretariat la Curtea de Conturi a Republicii Moldova, aprobată prin Ordinul nr.180 din

30.11.2009, cu modificările și completările ulterioare. 38 Ghidul privind principalii indicatori stabiliți pentru evaluarea activității de audit, inclusiv în procesul de monitorizare a executării

cerințelor și implementării recomandărilor Curții de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. 9 din 28.02.2013.

42

între 3,51 – 4,50 bun;

între 4,51 – 5,00 foarte bun.

Evaluarea activității

de audit desfășurate

Evaluarea activității de audit desfășurate de întreaga echipă în cadrul misiunii

de audit, cît și de către fiecare membru al echipei se va face în funcție de două criterii,

respectiv de:

- îndeplinirea sarcinilor și obiectivelor profesionale;

- criteriile de competență.

Evaluarea misiunii de audit și a auditorilor în funcție de criteriile stabilite în Nota

respectivă are un caracter orientativ, iar evaluarea de la sfîrșitul anului a auditorilor

se realizează în baza criteriilor deja existente și aprobate de Plen prin normele de

evaluare, potrivit Regulamentului privind managementul resurselor umane.

Componenta

„Îndeplinirea

sarcinilor şi

obiectivelor

profesionale”

Aceasta cuprinde, respectiv:

- organizarea și efectuarea auditului;

- întocmirea documentelor de audit;

- raportarea auditului;

- sfera relațională.

Obiectivele specifice componentei „Îndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor

profesionale” se evaluează de către conducerea subdiviziunii de audit atît din punct

de vedere cantitativ, cît şi calitativ. De asemenea, se va avea în vedere importanța

fiecărui obiectiv specific și rezultatele obținute de către fiecare membru al echipei de

audit, cît și rezultatele obținute de echipă, total pe misiunea de audit.

Componenta

„Criterii de

competență”

Componenta respectivă va include aspecte privind:

gestionarea timpului de lucru;

abilități de comunicare;

munca în echipă.

Evidența Notei de

evaluare

Nota de evaluare este aprobată de către responsabilul de audit, coordonată cu

membrul Curții de Conturi care patronează activitatea subdiviziunii de audit

responsabilă de auditul respectiv și adusă la cunoștință membrilor echipei de audit

contra semnătură.

Nota de evaluare întocmită de responsabilul de audit va fi inclusă în dosarul

misiunii de audit, iar o copie a acesteia se va păstra în cadrul subdiviziunii de audit

respective.

Responsabilul de audit va analiza în evoluție notele de evaluare pe fiecare misiune

de audit, pentru a stabili în ce măsură angajații cu atribuții de audit au ținut cont de

observațiile făcute în acestea în urma participării la acțiunile de audit ulterioare la care

au fost desemnați și dacă și-au îmbunătățit activitatea.

În situația în care se constată că nu există interes și disponibilitate din partea

auditorilor de a remedia deficiențele și de a-și îmbunătăți activitatea în urma

observațiilor formulate, responsabilul de audit va propune, în modul stabilit, măsuri

de sancționare și va ține cont de aceste aspecte la evaluarea anuală.

43

IV. Urmărirea

rezultatelor auditului

Urmărirea sau monitorizarea rezultatelor auditului este parte componentă a ciclului

de audit, avînd în esență următoarele scopuri:

obținerea unei reacţii de răspuns (feedback) adecvate din partea entității auditate

sau din partea altor părți implicate/interesate;

fundamentarea viitoarelor misiuni de audit pe care le va efectua Curtea;

evaluarea impactului activității de audit a Curții de Conturi.

Mecanismul și procedurile concrete de urmărire/monitorizare a rezultatelor

auditului, precum și de control și asigurare a calității procesului respectiv sunt stabilite

în Regulamentul cu privire la monitorizarea executării cerințelor și implementării

recomandărilor Curții de Conturi.

În procesul de monitorizare, responsabilul de monitorizare/angajatul cu atribuții de

audit trebuie să adopte o abordare imparțială și independentă. Accentul va fi pus pe

determinarea dacă acțiunile luate de către entitățile vizate în raportul de audit conform

constatărilor și recomandărilor remediază situațiile evidențiate, astfel, dacă este posibil,

evaluîndu-se impactul acestora.

2.5. Revizuirea controlului calității în procesul auditului: revizuirea „la

fierbinte”

2.5.1.

Revizuirea „la fierbinte” – aspecte generale

Prevederile

standardelor

internaționale

„Orice instituție trebuie să elaboreze politici şi proceduri care să solicite, pentru misiuni

specifice, o revizuire a controlului calităţii misiunii, oferind o evaluare obiectivă a

raţionamentelor semnificative făcute de echipa de misiune şi a concluziilor formulate

în raport.”

[ISCQ 1, pct. 35]

Revizuirea controlului calității în procesul de audit, numită și revizuirea

„la fierbinte”, constă în urmărirea, evaluarea obiectivă și continuă a controlului

calității în procesul desfășurării auditului.

Revizuirea

„la fierbinte”

Revizuirea „la fierbinte” reprezintă propria revizuire internă şi funcţia de

suport a Curţii de Conturi în procesul de audit. Aceasta reprezintă o opinie

suplimentară în etapele-cheie ale auditului pentru a valida, spre exemplu, selectarea

domeniilor, a problemelor (obiectivelor) ce urmează a fi examinate/abordate,

metodologia și, îndeosebi, pentru a furniza comentarii constructive în scopul

perfecţionării produselor finale ale auditului – rapoartelor de audit.

Scopul revizuirii „la

fierbinte”

Efectuarea revizuirii controlului calității auditului în timp util/oportun pe parcursul

misiunii de audit permite rezolvarea rapidă a aspectelor semnificative ale acestuia,

anterior sau la data raportului de audit.

Astfel, scopul revizuirii „la fierbinte” nu este de a critica activitatea auditorilor,

inclusiv a responsabilului de audit, ci de a contribui la asigurarea calității produselor

finale ale activității de audit (a rapoartelor de audit), prin realizarea unei consultări cu

evaluarea obiectivă, independentă, competentă a raționamentelor și concluziilor

semnificative de audit și înaintarea propunerilor oportune, în vederea asigurării calității

auditului.

44

Aspectele

semnificative ale

revizuirii

„la fierbinte”

Revizuirea controlului calității mai include, de asemenea, examinarea următoarelor

aspecte [ISQC 1, pct. 38]:

a fost confirmată independența în cadrul misiunii de audit?

au avut loc consultări corespunzătoare privind problemele care implică

diferențe de opinie sau alte aspecte dificile și contencioase, concluziile provenite în

urma acestor consultări?

documentația selectată pentru revizuire reflectă activitatea efectuată în corelație

cu raționamentele semnificative și susține concluziile rezultate?

Desfășurarea unei misiuni de revizuire a calității „la fierbinte” nu reduce

obligațiile responsabilului de audit (conducătorul subdiviziunii de audit implicate în

audit), ale cărui atribuții sunt clar specificate în Fișa de post individuală, precum și de

cadrul normativ/metodologic intern al Curții (standardele, manualele de audit și

regulamentele interne, alte acte relevante, precum și prezentul Ghid).

Consultarea prin intermediul revizuirii „la fierbinte” ajută la promovarea calității și

îmbunătățește modul de aplicare a raționamentului profesional.

2.5.2.

Procesul de revizuire internă a controlului calității (revizuirea „la fierbinte”)

Prevederile

standardelor

internaționale

„ISA trebuie să elaboreze politici și proceduri care stabilesc natura, momentul și amploarea

unei revizuiri a controlului calității. Astfel de politici și proceduri trebuie să ceară ca raportul

misiunii să nu fie datat pînă la finalizarea revizuirii controlului calității.”

[ISQC 1, pct. 36]

Efectuarea revizuirii calității „la fierbinte” include următoarele etape: planificarea

anuală a activităților de revizuire „la fierbinte,” efectuarea propriu-zisă a revizuirilor

și raportarea rezultatelor acestora.

a) Planificarea

activităților de

revizuire internă a

controlului calității

Planificarea anuală a revizuirilor „la fierbinte” implică efectuarea unei analize

ample și selectarea din Programul activității de audit al Curții pentru anul următor

a misiunilor de audit pasibile evaluării, precum și a echipelor de revizuire, ținînd cont

de criteriile și procedurile respective stabilite de prezentul Ghid.

După aprobarea Programului activității de audit al Curții pentru anul următor,

fiecare membru al Curții de Conturi asigură înaintarea propunerilor argumentate

DGMPA referitor la misiunile de audit pasibile revizuirilor „la fierbinte”, precum și la

membrii echipelor de revizuire a calității, pentru fiecare acțiune de revizuire în parte.

Procentajul revizuirilor „la fierbinte” pe parcursul unui an nu va depăși 10% din

numărul total al activităților/misiunilor de audit stabilite în Programul anual al

activității de audit pentru anul respectiv.

DGMPA analizează, generalizează și evaluează propunerile, conform cerințelor

prezentului Ghid (criteriilor de selecție), și întocmește proiectul Programului anual al

revizuirilor „la fierbinte” (Anexa nr.2), pe care ulterior îl înaintează, în modul stabilit,

pentru discuții și aprobare în cadrul unei ședințe a Plenului Curții de Conturi39.

Programul

revizuirilor „la

fierbinte”

Programul anual al revizuirilor „la fierbinte” va include misiunile de audit ce

urmează a fi supuse revizuirilor, membrii echipelor de revizuire, perioada (data) în care

se va realiza activitatea respectivă și alte secțiuni, după caz. De regulă, termenul de

39 Regulamentul cu privire la circulația documentelor de audit și Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea ședințelor Plenului

Curții de Conturi.

45

efectuare a unei acțiuni de revizuire numără, cumulativ, pînă la 10 zile lucrătoare

(acestea nu vor fi neapărat consecutive), iar după caz, în funcție de complexitatea

auditului supus revizuirii, acesta poate fi prelungit corespunzător, totodată fiind în

concordanță cu perioada de desfășurare a misiunii de audit respective.

Amploarea efectuării revizuirii depinde în mare măsură de o serie de factori,

precum: complexitatea misiunii de audit supuse revizuirii, profunzimea revizuirii

controlului calității, nivelul de cooperare cu responsabilul de audit și cu echipa de

audit, profesionalismul și experiența auditorilor, calitatea documentelor de lucru,

precum și de alți factori.

Criterii de

eligibilitate

Stabilirea exhaustivă a criteriilor de eligibilitate asigură transparența și

obiectivitatea procesului de selectare atît a activităților de audit, cît și a membrilor

echipei de revizuire a calității.

Criterii de selectare a

misiunilor de audit

pentru revizuire

La selectarea misiunilor de audit ce urmează a fi incluse în Programul anual al

revizuirilor „la fierbinte” se va ține cont de următoarele criterii de eligibilitate*:

misiuni de audit clasificate cu risc sporit;

misiuni de audit mari, complexe, semnificative;

misiuni de audit de interes parlamentar și/sau mass-media (rapoarte cu impact sporit);

entități cu politici sau sisteme contabile complexe;

misiuni de audit în cadrul cărora au fost identificate deficiențe semnificative în timpul

revizuirilor anterioare („la fierbinte” sau „la rece”);

misiuni de audit din fiecare subdiviziune de audit.

Criteriile de selecție a

membrilor echipei de

revizuire

Selectarea membrilor echipei de revizuire se va efectua luînd în considerare

următoarele criterii*:

vechime în muncă, experiență în domeniu, inclusiv privind auditul în sectorul public,

de cel puțin 5 ani;

obiectivitate și independență față de auditul supus revizuirii, echipa de audit și de

entitatea auditată;

cunoașterea standardelor profesionale, a cadrului normativ-metodologic în domeniu,

inclusiv de audit, precum și a cerințelor legale;

autoritate și reputație adecvate și suficiente;

cunoașterea cadrului contabil al entității auditate;

cunoașterea domeniului în care activează entitatea auditată;

abilități de a analiza critic, a evalua obiectiv și cu profesionalism;

abilități de comunicare cu membrii echipei de audit, conducerea subdiviziunii implicate

în auditul respectiv, inclusiv responsabilul de audit, colegii din echipa de revizuire, alți angajați

relevanți.

Notă*: Lista criteriilor de selectare a misiunilor de audit pasibile revizuirii „la fierbinte”

și a membrilor echipei de revizuire va fi revizuită, la necesitate, și completată, cu argumentarea

corespunzătoare, în scopul menținerii actualității și relevanței criteriilor respective.

Echipa de revizuire, selectată în funcție de criteriile stabilite de prezentul Ghid, va

include angajați ai Curții, cu calificarea, autoritatea și experiența corespunzătoare,

neimplicați în misiunea de audit supusă revizuirii. Totodată, în scopul menținerii

obiectivității, membrii echipei de revizuire:

46

nu vor fi selectați de către responsabilul de audit sau de alt participant la auditul

supus revizuirii „la fierbinte”;

nu vor participa la luarea deciziilor în procesul auditului respectiv;

nu vor fi implicați nemijlocit în realizarea misiunii de audit respective, fapt ce

ar putea să le afecteze obiectivitatea pe parcursul revizuirii controlului calității.

Numărul și componența membrilor echipei de revizuire a controlului calității va

depinde de complexitatea, domeniul/specificul, perioada și tipul auditului supus

revizuirii. De regulă, pentru asigurarea independenței și obiectivității, echipa de

revizuire va fi compusă din cel puțin 2 angajați.

b) Organizarea

revizuirilor „la

fierbinte”

În scopul asigurării unui management eficient al revizuirilor interne „la fierbinte”,

acestea vor fi desfășurate în baza Programului anual al revizuirilor „la fierbinte”,

aprobat de Plenul Curții de Conturi, în modul stabilit.

Activitățile de revizuire „la fierbinte” se vor efectua în ordinea și la data (perioada)

prevăzute în Programul anual al revizuirilor „la fierbinte”.

Perioada efectuării revizuirilor „la fierbinte”, de regulă, coincide cu cea de

realizare a misiunii de audit ce urmează a fi supusă revizuirii respective, stabilită în

Programul activității de audit al Curții de Conturi.

Revizuirea „la fierbinte” se efectuează asupra întregii activități sau asupra unui

eșantion de acțiuni de audit (documente de audit), în funcție de obiectivele de revizuire

stabilite, precum și de alți factori. De obicei, revizuirea „la fierbinte” cuprinde toate

etapele unui audit (organizare/planificare, executare, raportare).

Orarul întrunirilor

Orarul/graficul întrunirilor echipei de revizuire cu responsabilul de audit (Anexa

nr.3), șeful echipei de audit și, după caz, cu membrul Curții de Conturi care

coordonează activitatea subdiviziunii responsabile de auditul în cauză se stabilește de

comun acord între participanți, la inițierea misiunilor (de audit și, respectiv, de

revizuire a calității auditului), în funcție de etapa de audit.

La începutul misiunii de audit va fi organizată o ședință preliminară/de inițiere,

la care vor participa echipa de revizuire și participanții în a căror responsabilitate este

pusă sarcina realizării misiunii de audit respective. În cadrul acestei întruniri se vor

prezenta echipele, menționînd rolul și responsabilitățile acestora, precum și necesitatea

de conlucrare productivă între participanți.

Revizuirea „la fierbinte” propriu-zisă se realizează pe parcursul unei misiuni de

audit, în momentele-cheie ale fiecărei etape:

- în timpul planificării;

- în timpul realizării/executării auditului;

- înainte de aprobarea raportului de audit.

După caz, la solicitarea/inițiativa unuia dintre participanți (fie a conducerii

subdiviziunii, a responsabilului de audit sau a revizorului calității) vor fi organizate

întruniri suplimentare conform graficului stabilit.

Participanții la

întrunirile privind

revizuirea calității

La întrunirile respective participă echipa de revizuire a calității, responsabilul de

audit, șeful echipei de audit și cel puțin un membru al echipei de audit.

După caz, la întrunirile organizate poate participa și membrul Curții care

patronează activitatea subdiviziunii de audit responsabile de auditul supus revizuirii.

Acestea vor fi consemnate, în modul stabilit, într-un proces-verbal care va fi anexat,

după caz, împreună cu celelalte documente ale revizuirii, la dosarul curent de audit.

La solicitarea echipei de revizuire, responsabilul de auditul supus revizuirii va

asigura accesul la dosarele, actele și documentele de audit necesare pentru realizarea și

47

documentarea concluziilor revizuirilor. De asemenea, aceasta va asigura o atitudine

cooperantă, oferind, la necesitate, explicațiile de rigoare.

Instrumentele

revizuirilor „la

fierbinte”

Instrumentele sau tehnicile de revizuire „la fierbinte” sunt elaborate de DGMPA

sub forma unor Liste de verificare, în funcție de tipul de audit efectuat (Anexa nr.4 și

Anexa nr.5 ), în conformitate cu prevederile manualelor de audit și cu standardele de

audit ale Curții de Conturi, inclusiv cu cerințele standardelor internaționale și cu cele

mai bune practici în domeniu. Acestea au un caracter intern, fiind revizuite și

actualizate periodic la necesitate, de regulă anual.

Declarația de

imparțialitate

La inițierea unei activități de revizuire, fiecare membru al echipei de revizuire

semnează o Declarație de independență și imparțialitate pentru revizorul calității „la

fierbinte”, pentru a evita conflictul de interese și a asigura obiectivitatea, credibilitatea

și profesionalismul activității desfășurate (Anexa nr.6 ).

c) Efectuarea

revizuirilor „la

fierbinte”

Efectuarea în timp util a revizuirii controlului calității la etapele corespunzătoare

ale misiunii de audit permite rezolvarea rapidă a aspectelor semnificative ale auditului,

anterior sau la data raportului [ISQC 1, A 43].

Proceduri de

efectuare a

revizuirilor „la

fierbinte”

Revizuirea controlului calității, de obicei, include cu următoarele

activități/proceduri de bază, care nu implică, nemijlocit, principiul consecutivității

desfășurării acestora [ISQC 1, pct. 38]:

înțelegerea auditului supus revizuirii, a cerințelor specifice conform cadrului

legal și celui normativ/metodologic al Curții (în funcție de tipul auditului și de entitatea

auditată);

discutarea aspectelor semnificative cu responsabilul de desfășurarea misiunii de

audit și, la necesitate, cu șeful echipei de audit sau cu membrii acesteia, pentru

asigurarea unei consultări oportune și clarificarea anumitor aspecte;

revizuirea selectivă a documentelor de audit, a altor informații relevante,

precum și a proiectului raportului de audit;

evaluarea concluziilor obținute la perfectarea raportului de audit și stabilirea

dacă acesta este adecvat;

documentarea și raportarea concluziilor revizuirii „la fierbinte”.

- înțelegerea

auditului, a liniilor

directoare

aplicabile pentru

audit

În activitatea sa Curtea de Conturi efectuează mai multe tipuri de audit, fiecare tip

necesitînd o abordare specifică. Anume din aceste considerente, orice revizuire ar

trebui să inițieze, în mod obligatoriu, cu o studiere detaliată a standardelor regulatorii

specifice tipului de audit, a prevederilor manualelor de audit, fapt ce va permite echipei

de revizuire a calității „la fierbinte” să-și elaboreze propriile viziuni despre faptul cum

ar trebui efectuat auditul respectiv.

- discutarea

aspectelor

semnificative

Discuţiile la timp cu responsabilul de desfășurarea auditului respectiv și, după caz,

cu alți participanți la audit asupra problemelor semnificative, inclusiv de raportare vor

ajuta la identificarea la timp a deficiențelor, neajunsurilor și întreprinderea măsurilor

corective de rigoare, în scopul asigurării calității muncii de audit „din prima dată”.

Revizorul calității își va exprima opinia/concluziile de rigoare după fiecare etapă

a revizuirii „la fierbinte” și, respectiv, la finele fiecărei etape de audit.

La etapa de planificare a misiunii de audit, revizorul calității își va orienta atenția

asupra următoarelor subiecte de planificare:

48

subiecte de

planificare ca

parte a revizuirii

„la fierbinte”

caracterul potrivit al riscurilor de audit şi al altor riscuri identificate (inerente, de

control etc.) cu impact major;

caracterul adecvat al abordării de audit, în special în legătură cu domeniile cu risc

sporit;

faptul că auditul a fost planificat şi documentat în conformitate cu prevederile

standardelor și manualelor specifice de audit ale Curții;

faptul că personalul suficient şi competent a fost repartizat pentru efectuarea

auditului, proporţional cu situaţia riscurilor la entitate, și că este asigurată independența

și imparțialitatea auditorilor;

alte aspecte importante stabilite pe parcursul misiunii.

subiecte minime

la etapa de

realizare a

auditului

La etapa de realizare efectivă a auditului se va verifica caracterul adecvat al etapei,

avînd în vedere următoarele aspecte:

toate activitățile etapei de executare au fost efectuate conform planificării

stabilite;

toți membrii echipei de audit înțeleg sarcinile repartizate conform Programului

de audit;

alegerea corectă a procedurilor și tehnicilor de audit a fost confirmată, inclusiv

abordarea de audit;

există o comunicare eficientă între managementul entității auditate și echipa de

audit, inclusiv cu conducerea subdiviziunii de audit, asigurîndu-se independența și

obiectivitatea participanților la audit (evitarea conflictelor de interese);

constatările rezultate sunt descrise în mod obiectiv, corect și complet;

concluziile și recomandările sunt susținute cu probe de audit suficiente și

adecvate;

documentele de lucru sunt perfectate și revizuite corespunzător, conform

cerințelor manualelor de audit.

subiecte minime

la evaluarea

proiectului

Raportului de audit

La examinarea proiectului Raportului de audit, de regulă, revizorul calității

examinează dacă acesta:

corespunde cerințelor minime stabilite în manualele de audit ale Curții de Conturi,

specifice tipului de audit realizat;

a fost elaborat conform structurii stabilite;

are o legătură clară cu Planul de audit, obiectivele de audit stabilite;

include concluzii clar formulate și este bazat pe probleme semnificative;

accentuează riscurile şi erorile ce apar din testarea de audit;

constatările, concluziile și recomandările de audit sunt susținute de probe de audit

suficiente şi adecvate;

este orientat către acţiune etc.

- revizuirea

documentației de

audit

Pentru facilitarea verificării calității, inclusiv a conformității documentației de audit,

echipa de revizuire a calității va utiliza Listele de verificare pentru revizuirea „la

fierbinte”, în funcție de tipul auditului. Responsabilitatea echipei de revizuire constă

în completarea Listei respective cu informație veridică, pentru a obține o asigurare

rezonabilă referitor la activitatea efectuată de echipele de audit la planificarea,

executarea și raportarea auditului.

49

d) Documentarea

lucrului privind

revizuirea

controlului calității

auditului

Exercitînd raţionamentul profesional la completarea Listelor de verificare, în funcție

de etapa de audit supusă revizuirii „la fierbinte”, analizînd răspunsurile, inclusiv din

discuțiile cu responsabilul de audit, șeful echipei de audit şi asigurînd că informaţiile

sunt logice şi că nu există nici o contradicţie (dezacord/nepotrivire), revizorul calității

va expune documentat, în mod clar și obiectiv concluziile/observaţiile și propunerile

sale.

Concluziile, de exemplu, pot fi clasificate ca fiind una dintre următoarele:

probleme cu risc sporit – aspecte care, dacă nu sunt rezolvate, ar putea

determina elaborarea unui raport de audit necorespunzător;

alte probleme importante – aspecte care trebuie rezolvate pentru ca auditul să

adere la standardele de audit şi la cerinţele cadrului metodologic intern al Curții.

În acest context, dacă informaţiile colectate nu sunt consecvente, vor fi solicitate

clarificări/explicații suplimentare de la responsabilul auditului, după caz, de la alți

participanți la audit, care vor fi, de asemenea, documentate corespunzător.

După caz, revizorul calității va înainta, prompt și la timp, propunerile de rigoare,

astfel încît echipa de audit să poată întreprinde acțiuni adecvate pentru a revedea sau

modifica documentele finale (Planul general de audit, Programul de audit, proiectul

Raportului de audit) înainte de definitivarea auditului.

e) Raportarea

rezultatelor

revizuirii „la

fierbinte”

Concluziile și comentariile de rigoare vor fi prezentate responsabilului de audit,

după caz, membrului Curții care patronează activitatea subdiviziunii implicate în audit,

altor persoane relevante, la finele fiecărei etape a revizuirii, în urma completării Listei

de verificare, potrivit etapei respective.

La sfîrșitul unei revizuiri „la fierbinte”, membrii echipei de revizuire vor realiza

următoarele acțiuni:

rezumarea observaţiilor obţinute în timpul studierii documentelor de lucru,

precum şi a discuţiilor cu responsabilul de audit și cu alți participanți la misiunea de

audit respectivă;

compararea observaţiilor cu explicaţiile primite;

analiza dovezilor suplimentare la problemele cu divergențe de opinii înaintate

de echipa de revizuire și membrii echipei de audit, precum și de responsabilul de auditul

supus revizuirii.

- Nota informativă

privind rezultatele

revizuirii „la

fierbinte”

Rezultatele revizuirii efectuate se consemnează într-o Notă informativă. Aceasta

reprezintă un document de evaluare a activității, semnat de ambele părți (echipa de

revizuire și responsabilul de auditul supus revizuirii).

În respectiva Notă informativă vor fi menționate, după caz, aspectele constatate cu

privire la neconformitățile cu standardele, regulamentele, procedurile, Codul etic, orice

alte reglementări interne, precum și concluziile asupra documentelor supuse

verificărilor, propunerile înaintate responsabilului de audit și nivelul de implementare

(materializare) a acestora, inclusiv domeniile de bună practică.

Elementele

constitutive ale

Notei informative

Nota informativă privind rezultatele revizuirii „la fierbinte” va cuprinde

următoarele elemente:

componența echipei și temeiul realizării acțiunii de revizuire, data sau perioada în

care a fost efectuată activitatea dată;

misiunea de audit supusă revizuirii și amploarea revizuirii – documentele (etapa

(le)) supuse revizuirii;

constatările echipei de revizuire prezentate sintetic, explicațiile responsabilului de

audit cu privire la punctele slabe identificate (după caz);

50

rezumatul concluziilor și recomandărilor echipei de revizuire a calității „la

fierbinte”, alte mențiuni ale echipei;

data perfectării;

semnătura membrilor echipei de revizuire și a responsabilului de audit, după caz, a

altor persoane relevante implicate în auditul respectiv.

Probă a revizuirii

„la fierbinte”

Nota informativă, inclusiv Lista de revizuire „la fierbinte”, după caz, alte

materiale întocmite de revizorul calității se aduc la cunoștință membrului Curții care

coordonează subdiviziunea responsabilă de realizarea misiunii de audit, responsabilului

de audit, șefului echipei de audit și, la necesitate, echipei de audit, cu anexarea acestora

la dosarul de audit.

Capitolul III. Asigurarea și controlul calității post-audit sau revizuirea „la rece”

3.1.

Revizuirea post-audit: accepțiuni generale

Prevederile

standardelor

internaționale de

audit

„ISA trebuie să stabilească un proces de monitorizare menit să ofere o asigurare rezonabilă

că politicile şi procedurile referitoare la sistemul de control al calităţii sunt relevante, adecvate

şi funcţionează eficient. Acest proces trebuie:

(a) să includă o examinare şi evaluare continuă a sistemului de control al calităţii al ISA,

inclusiv, în mod ciclic, revizuirea unui eșantion de misiuni de audit încheiate;

(b) să solicite responsabilitate pentru procesul de monitorizare care urmează să fie atribuit

unui partener/parteneri sau altor persoane cu experienţă suficientă şi adecvată şi cu autoritate

în cadrul ISA să-şi asume această responsabilitate; şi

(c) să solicite ca cei care efectuează revizuirea să fie independenți (adică nu au participat

la realizarea misiunii de audit respective sau la revizuirea controlului calităţii

angajamentului).”

[ISSAI 40, lit.f), elementul 6: Monitorizarea; ISCQ 1, pct.48]

Abordarea privind

revizuirea „la rece”

Potrivit standardelor internaționale, precum și celor mai bune practici în

domeniu, nu este suficient a stabili și implementa politici și proceduri vizînd

controalele calității, ci și de a institui un proces (proceduri), un mecanism de evaluare

a funcționalității, eficienței și eficacității sistemului de control al calității, inclusiv

pentru a:

determina dacă controalele calității necesare sunt implementate;

determina dacă controalele calității existente sunt implementate corect;

confirma calitatea practicilor şi rapoartelor de audit; şi

identifica căile potenţiale de consolidare sau de îmbunătăţire a controalelor

calității.

Aderînd la cerințele standardelor internaționale, precum și la cele mai bune practici

în domeniu, Curtea de Conturi a stabilit o abordare sistemică pentru

revizuirea/monitorizarea sistemului său de control al calității. Această abordare este o

combinație a diferitor activități de evaluare, în vederea obținerii informațiilor și

asigurărilor că, controalele calității sunt efectuate calitativ, asigurînd calitatea

produselor finale.

Astfel, pentru asigurarea calității activității sale, Curtea de Conturi a instituit

mecanismul menționat anterior, care include revizuiri post-audit, numite și revizuiri

„la rece”, atît interne, cît și externe. Revizuirea în ceea ce privește asigurarea calității

„la rece” se efectuează pe baza misiunilor de audit finalizate, activînd, de regulă, ca un

51

sistem de avertizare şi adesea punctînd probleme sau arii care au nevoie de

îmbunătățire.

Tipurile revizuirii

calității post-audit

La nivelul Curții de Conturi, revizuirile „post-audit” ale calităţii îmbracă

următoarele forme:

• revizuiri „la rece” interne – evaluări ale calității misiunilor de audit finalizate

de către auditorii angajaţi ai Curții de Conturi neimplicați în auditul supus revizuirii,

selectați în funcție de criteriile stabilite de prezentul Ghid;

• revizuiri „la rece” externe – examinări ale calității post-audit, realizate de

persoane/experți din exteriorul Curții de Conturi, proveniţi din mediul academic, din

grupuri profesionale externe sau din alte ISA, numite și revizuiri colegiale sau peer

review, care se desfășoară potrivit Standardului Internațional de Audit - ISSAI 5600

„Peer Review Guideline” - și, după caz:

• revizuiri de monitorizare a executării hotărîrilor Curții de Conturi;

• feedback-ul (reacția de răspuns) din partea entității auditate – acesteia i se

solicită, în mod oficial, după caz, prin intermediul unui chestionar, opinia privind

modul în care a fost efectuat auditul, „valoarea adăugată” obţinută prin

aplicarea/implementarea recomandărilor înaintate de Curte;

• studii/aprecieri din partea părților interesate (Parlament, Comisiile

parlamentare de profil, Guvern, mass-media, cetățeni etc.) – pe viitor vor fi elaborate

chestionare pentru aprecierea activității de audit a Curții de către entitățile interesate.

3.2. Revizuirea internă „la rece”

Conceptul privind

revizuirea internă

„la rece”

Revizuirea internă „la rece” poate fi definită drept procesul prin care Curtea de

Conturi, prin intermediul unor echipe selectate din cadrul personalului său,

monitorizează și evaluează sistemul privind controlul calității, stabilind dacă sunt

respectate standardele de audit ale Curții, regulamentele, manualele de audit, alte

normele interne, precum și cerințele cadrului normativ/legal.

Funcţia de revizuire „la rece” a sistemului de control al calităţii este separată

şi independentă faţă de procesul de audit, garantînd o evaluare obiectivă asupra

funcționalității și eficienței sistemului de control al calității implementat.

Scopul revizuirii „la

rece”

Revizuirea „la rece” implică o analiză detaliată, o privire critică și detașată

(separată) asupra obiectivelor și modului/măsurii în care acestea au fost atinse. Aceasta

reprezintă o opinie asupra intervențiilor prin prisma rezultatelor, impactului și nevoilor

pe care trebuie să le satisfacă.

Revizuirea post-audit constă în analiza sistematică a desfășurării activității de

audit și a calității auditului prin contrapunere cu prevederile/cerințele standardelor și

manualelor de audit ale Curții, în scopul contribuirii la îmbunătățirea acestuia, evaluînd

procesele, analizînd beneficiile și impactul auditului. În contextul asigurării calității,

revizuirile depind de etapele de identificare, formulare a problemei şi de cea a alegerii

celei mai bune alternative.

Astfel, scopul revizuirilor „la rece” este de a oferi o asigurare rezonabilă că

politicile și procedurile privind sistemul de control al calității sunt relevante, adecvate,

funcționează eficient și sunt respectate în practică, atingînd obiectivele stabilite,

precum și de a identifica oportunităţile menite să contribuie la îmbunătăţirea calităţii

procesului de audit şi la creşterea impactului acestuia, creîndu-se, în acest mod,

fundamentul pentru consolidarea reputaţiei şi prestigiului Curţii de Conturi.

52

Obiectivele revizuirii

„la rece”

Obiectivele revizuirilor „la rece” constau în:

asigurarea aderenţei la Standardele şi la manualele de audit ale Curții de

Conturi, inclusiv la standardele internaţionale de audit;

evaluarea eficacității modului de elaborare și de implementare a sistemului de

control al calităţii;

verificarea corectitudinii de aplicare a controalelor şi a politicilor referitoare la

calitatea activității, astfel încît rapoartele de audit (produsele finale ale activității de

audit) să fie potrivite/adecvate și calitative în condițiile date, evidențiind aspectele

controlului calităţii ce nu funcţionează sau necesită îmbunătăţire, lacunele cadrului

normativ-metodologic al Curții;

asigurarea Conducerii/Plenului Curții de Conturi referitor la respectarea

procedurilor stabilite de control al calității.

Mai mult decît atît, în accepțiunea generalizată, analiza şi evaluarea sistemului

de control al calităţii implică aspecte, precum:

analiza noilor dezvoltări ale standardelor profesionale şi a cerinţelor normativ-

legale, precum şi a modului în care acestea au fost încorporate în politicile şi

procedurile Curții;

analiza necesităților privind dezvoltarea profesională continuă a personalului de

audit, inclusiv determinarea măsurilor corective ce trebuie luate şi a măsurilor de

îmbunătăţire a sistemului, precum şi includerea feedback-ului în politicile şi

procedurile Curții referitoare la pregătirea şi formarea profesională;

revizuirea/aprecierea respectării politicilor şi procedurilor de independenţă şi

etică profesională potrivit Codului etic;

comunicarea către personalul interesat a problemelor identificate în sistemul de

control al calității, a nivelului de înţelegere a acestuia și de respectare a lui;

monitorizarea, de către personalul adecvat, astfel încît modificările necesare să

fie efectuate cu promptitudine în politicile şi procedurile legate de controlul

calităţii.

Procedurile de evaluare efectivă a sistemului de control al calităţii implică

examinarea permanentă a acestuia (prin monitorizarea realizată de către

conducătorii de subdiviziuni), inclusiv revizuiri periodice ale unor misiuni de audit

finalizate.

Revizuirile, la perioade de timp bine determinate și oportune, asigură

identificarea și eliminarea carențelor/lacunelor în sistemul de control al calității la

nivelul Curții de Conturi.

3.3.

Procesul de revizuire internă a calității „la rece”

Revizuirea internă „la rece”, analogic celei „la fierbinte”, include următoarele

etape: planificarea anuală, efectuarea/executarea propriu-zisă și raportarea

rezultatelor revizuirilor, inclusiv raportarea anuală, generalizată a rezultatelor

revizuirilor interne „la rece”.

a)Planificarea

revizuirilor „la

rece”

Planificarea revizuirilor „la rece” se realizează similar celei „la fierbinte”, de

regulă la sfîrșitul anului, implicînd efectuarea unei analize ample a misiunilor de audit

finalizate pasibile evaluărilor și selectarea misiunilor de audit, precum și a echipelor de

revizuire, ținînd cont de criteriile de eligibilitate și procedurile stabilite de prezentul

Ghid. Misiunile de audit ce urmează a fi supuse revizuirilor „la rece” vor fi selectate

din Programul activității de audit al Curții pentru anul precedent/curent.

53

Astfel, fiecare membru al Curții de Conturi, în baza criteriilor și procedurilor

stabilite de prezentul Ghid, asigură înaintarea propunerilor de rigoare DGMPA privind

misiunile de audit pasibile revizuirilor interne „la rece” și membrii echipelor de

revizuire.

Programul anual al

revizuirilor

DGMPA analizează și generalizează propunerile respective, întocmește proiectul

Programului anual al revizuirilor „la rece” (Anexa nr.7), pe care ulterior îl înaintează,

în modul stabilit40, pentru discuții și aprobare în cadrul unei ședințe plenare.

*Notă: Programul anual al revizuirilor „la rece” și Programul anual al revizuirilor „la

fierbinte” pot fi înaintate pentru examinare în cadrul aceleiași ședințe plenare.

De asemenea, revizuirile „la rece” și cele „la fierbinte” planificate pot fi incluse în cadrul

unui sigur document – Programul anual al revizuirilor calității misiunilor de audit (Anexa

nr.8).

Programul anual al revizuirilor „la rece” va include misiunile de audit ce urmează

a fi supuse revizuirilor „la rece”, membrii echipei de revizuire, perioada în care se va

realiza activitatea respectivă (data inițierii, finalizării, raportării) și alte secțiuni, după

caz. De regulă, termenul de efectuare a unei revizuiri a calității post-audit numără,

cumulativ, pînă la 10-20 de zile lucrătoare (nu este obligatoriu ca acestea să fie

consecutive). Intervalul de timp depinde, în mare măsură, de o serie de factori, precum:

complexitatea misiunii de audit supuse revizuirii „la rece”, profunzimea revizuirii,

nivelul de cooperare cu responsabilul de audit și echipa de audit, calitatea

documentelor de lucru, precum și alți factori ce pot influența aria de cuprindere a

activităților de revizuire.

Criteriile de

eligibilitate

Stabilirea criteriilor asigură transparența și obiectivitatea procesului de selectare atît

a misiunilor de audit, cît și a echipei de revizuire a calității „la rece”.

Criteriile de

eligibilitate la

selectarea

auditurilor

La selectarea misiunilor de audit ce urmează a fi incluse în Programul anual al

revizuirilor „la rece” se va ține cont de următoarele criterii*, a cărei enumerare nu este

exhaustivă:

audit clasificat cu risc sporit;

audit complex, semnificativ;

audit cu nivel redus de complexitate și amploare;

audit de interes parlamentar și/sau mass-media (rapoarte cu impact sporit);

entități cu politici sau sisteme contabile complexe;

un nou domeniu supus auditului;

un nou conducător al subdiviziunii de audit (șef/șef adjunct de subdiviziune

responsabil de desfășurarea misiunii de audit);

audit în care au apărut divergențe nesoluționate între reprezentații entității auditate și

Curte;

schimbarea opiniei de audit de la un an la altul etc.

De asemenea, pentru revizuire vor fi selectate audituri:

ce vizează diferite domenii și entități (bugetul de stat, datoria publică sau societăți

pe acțiuni, întreprinderi de stat, autorități publice centrale/locale etc.);

40 Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea ședințelor Plenului Curții de Conturi.

54

Criteriile de

eligibilitate la

selectarea

membrilor echipei

de revizuire „la

rece” a calității

în cadrul cărora au fost identificate deficiențe semnificative în timpul revizuirilor

anterioare („la fierbinte” sau „la rece”);

de diferite tipuri realizate de Curte (IT, de performanță etc.);

din cadrul fiecărei subdiviziuni de audit.

Echipa de revizuire a calității este compusă din șeful echipei de revizuire și unul sau

doi membri, în funcție de complexitatea și mărimea auditului supus revizuirii.

Calitatea de șef al echipei de revizuire poate fi atribuită unui conducător al

subdiviziunii de audit. Șeful echipei de revizuire va deține, pe lîngă responsabilitățile

de revizuire a calității, și responsabilități de organizare, coordonare, precum și de

generalizare și raportare a rezultatelor misiunii de revizuire a calității.

Selectarea membrilor echipei de revizuire „la rece” se va efectua luînd în

considerare următoarele criterii*:

responsabilitate, abilități de a analiza critic, de a evalua obiectiv și cu profesionalism;

calificări tehnice necesare, inclusiv cunoștințe, vechime în muncă, experiență în

domeniul auditului în sectorul public de cel puțin 5 ani;

obiectivitate și independență față de auditul supus revizuirii, echipa de audit și de

entitatea auditată;

cunoașterea standardelor profesionale, a cadrului normativ-metodologic în domeniu,

inclusiv de audit, atît interne, cît și internaționale, precum și a cerințelor legale;

autoritate și reputație adecvate și suficiente;

cunoașterea cadrului contabil al entității auditate;

cunoașterea domeniului în care activează entitatea auditată;

abilități de comunicare cu membrii echipei de audit, conducerea subdiviziunii implicate

în auditul respectiv, inclusiv responsabilul de audit, colegii din echipa de revizuire etc.

*Notă: Listele criteriilor de eligibilitate la selectarea atît a misiunilor de audit, cît și a

membrilor echipei de revizuire a calității pot fi, după caz, completate/ajustate, în funcție de

necesități, cu argumentarea corespunzătoare.

Echipa de revizuire „la rece”, selectată în funcție de criteriile stabilite de prezentul

Ghid, va include angajați din cadrul Curții de Conturi cu calificarea, autoritatea și

experiența corespunzătoare, neimplicați în auditul supus revizuirii și care nu au

făcut parte din cadrul echipei de revizuire „la fierbinte” a auditului respectiv.

Numărul și componența nominală a echipei de revizuire a calității „la rece” se va

stabili în funcție de complexitatea, domeniul, perioada și tipul auditului supus

revizuirii.

Pentru asigurarea independenței și obiectivității procesului de revizuire, echipa de

revizuire va fi compusă din cel puțin 2 persoane, dintre care, după caz, un angajat al

DGMPA. O echipă de revizuire a calității va evalua pînă la 2 misiuni de audit.

Declarația de

independență și

imparțialitate

La inițierea oricărei activități de revizuire, fiecare membru al echipei de revizuire

semnează o Declarație de independență și imparțialitate a revizorului calității „la

rece”, pentru a evita conflictul de interese și a asigura obiectivitatea, credibilitatea și

profesionalismul activității desfășurate (Anexa nr.9).

b) Organizarea

revizuirilor interne

„la rece”

În scopul asigurării unui management eficient al revizuirilor „la rece”, acestea se

vor desfășura în baza Programului anual al revizuirilor, aprobat de Plenul Curții de

Conturi. Activitățile de revizuire „la rece” se inițiază și se efectuează în ordinea și la

datele prevăzute în Programul anual al revizuirilor.

55

La solicitarea echipei de revizuire, conducerea subdiviziunii responsabile de auditul

supus revizuirii „la rece”, Președintele Curții de Conturi (conform prevederilor

Instrucţiunii privind executarea lucrărilor de secretariat la Curtea de Conturi41) vor

asigura accesul la dosarele permanente și curente, actele și documentele necesare

pentru documentarea concluziilor aferente revizuirilor. Totodată, subdiviziunea de

audit respectivă va asigura o atitudine cooperantă, furnizînd, în cel mai scurt timp,

explicațiile și documentele solicitate în legătură cu obiectivele stabilite în cadrul

revizuirilor „la rece”.

Graficul activităților

de revizuire „la rece”

La inițierea misiunii de revizuire „la rece” și, după caz, pe parcursul misiunii, de

regulă, la inițiativa echipei de revizuire a calității, vor fi organizate ședințe, în cadrul

cărora vor fi soluționate/discutate aspectele rezultate din revizuirea efectuată, precum

și la sfîrșitul activității de revizuire. Totodată, vor fi aduse la cunoștință concluziile

echipei de revizuire și propunerile corespunzătoare.

La ședințele organizate participă, de obicei, echipa de revizuire a calității „la rece”

și responsabilul de audit, după caz, șeful echipei de audit, membrul Curții de Conturi

care coordonează subdiviziunea implicată în efectuarea auditului supus revizuirii.

Întrunirile respective vor fi documentate în modul corespunzător42, pentru a constitui

dovada conlucrării dintre participanții la revizuire. Astfel, vor fi consemnate aspectele

discutate, rezultatele revizuirii, comentariile responsabilului de audit etc., ceea ce va

constitui proba comunicării/reconcilierilor dintre echipa de revizuire și participanții la

audit.

Mijloacele de

realizare a revizuirii

„la rece”

Ca și în cazul revizuirilor „la fierbinte”, în cadrul revizuirilor „la rece” se vor

utiliza Listele de verificare „la rece” a calității (Anexa nr.10 și Anexa nr.11), elaborate

și revizuite periodic/la necesitate/în scopul actualizării acestora de DGMPA, în

conformitate cu manualele de audit și cu standardele de audit ale Curții de Conturi,

inclusiv cu standardele internaționale și cu cele mai bune practici în domeniu.

Subiectele/

obiectivele revizuirii

„la rece”

De regulă, revizuirile „la rece” vor avea în vedere modul de realizare a

următoarelor activități:

organizarea acțiunilor de audit (respectarea condițiilor la formarea echipei de audit,

la numirea șefului echipei de audit), existența notificărilor respective;

informarea și îndrumarea adecvată și la timp a auditorilor, documentarea acestor

activități;

supravegherea (monitorizarea) permanentă a activității de audit, conform nivelului de

control al calității și responsabilităților stabilite;

revizuirea de către responsabilii de controlul calității (șeful echipei de audit (nivelul I,

responsabilul de audit (nivelul II) etc.) a documentelor de lucru întocmite de către membrii

echipei de audit;

întocmirea rapoartelor de audit, a anexelor și a documentelor de lucru, inclusiv

constituirea și perfectarea dosarelor de audit.

Analiza acestor activități se va realiza în funcție de etapele auditului supuse

revizuirii „la rece”, completînd lista de verificare specifică tipului de revizuire.

c) Procedurile de

realizare a revizuirii

„la rece”

Revizuirea sistemului de control al calității include următoarele acțiuni:

înțelegerea auditului/procesului supus revizuirii, a cerințelor specifice conform

cadrului legal și celui normativ/metodologic al Curții (în funcție de tipul auditului și de

entitatea auditată);

41Instrucţiunea privind executarea lucrărilor de secretariat la Curtea de Conturi, aprobată prin Ordinul Președintelui Curții de Conturi

nr.180 din 30.10.2009, cu modificările și completările ulterioare (în continuare – Instrucțiunea). 42 Instrucțiunea.

56

revizuirea (selectivă) a documentelor de audit, după caz, a situațiilor financiare,

probelor de audit, altor informații relevante, inclusiv a raportului de audit;

discutarea aspectelor semnificative cu responsabilul de desfășurarea auditului,

precum și, la necesitate, cu echipa de audit;

documentarea concluziilor revizuirilor;

raportarea rezultatelor revizuirii(lor).

Înțelegerea

auditului, a liniilor

directoare aplicabile

auditului

Analogic revizuirilor „la fierbinte”, misiunea de revizuire „la rece” inițiază cu

cunoașterea/analiza cadrului normativ-metodologic, a standardelor regulatorii specifice

tipului de audit ce urmează a fi supus revizuirii, luînd în considerare faptul că în cadrul

Curții de Conturi se efectuează mai multe tipuri de audit (al performanței, al

tehnologiilor informaționale, al mediului etc.), fiecare tip necesitînd o abordare

specifică. Acest fapt va permite echipei de revizuire să-și elaboreze propriile viziuni

despre faptul cum ar fi trebuit efectuat auditul respectiv.

Discuții cu

echipa care a efectuat

auditul

În cazul în care, pe parcursul revizuirii dosarelor de audit, apar întrebări,

neclarități, vor fi organizate ședințe interne cu participarea responsabilului de audit și,

după caz, a șefului echipei de audit și/sau a unor membri ai echipei de audit, în cadrul

cărora vor fi discutate aspectele respective ce oferă posibilitatea de evaluare a riscului

neimplementării unor politici și proceduri prestabilite pentru misiunea de audit și care,

totodată, subliniază zonele cu risc specific pentru audit, oferind și o oportunitate pentru

a discuta natura, scopul și aspectele practice ale auditului supus revizuirii.

Concomitent, revizorul calității, după caz, poate aborda în cadrul ședinței și

problemele apărute pe parcursul efectuării auditului. Echipa de revizuire trebuie să

obţină astfel o asigurare rezonabilă de la echipa de audit referitor la completitudinea

dosarului de audit.

Revizuirea

documentației de

audit

Documentele de audit trebuie să fie suficient de complete și detaliate pentru a

permite unui auditor experimentat, care nu a fost implicat în auditul respectiv, să

stabilească în baza acestora ce muncă a fost efectuată pentru a sprijini concluziile și

recomandările de audit. Astfel, pentru facilitarea selectării și examinării/evaluării

documentației de audit, prin prisma conformității acesteia la cerințele minime stabilite

de cadrul normativ al Curții, echipa de revizuire a calității „la rece”, după cum s-a

menționat, va completa, exercitînd raţionamentul profesional, Listele de verificare a

calității „la rece”, menționînd concluziile respective.

Răspunsurile vor fi analizate, asigurînd că informaţiile sunt logice şi că nu există

nici o contradicţie. Dacă informaţiile colectate nu sunt consecvente, vor fi solicitate

informații suplimentare de la responsabilul auditului.

Documentarea

revizuirilor „la

rece”

Completînd Lista respectivă și consemnînd discuțiile cu echipa de audit și/sau cu

responsabilul de audit, precum și concluziile, observaţiile și propunerile

corespunzătoare, echipa de revizuire a calității documentează activitatea lor.

Documentul de lucru şi orice alte documente aplicabile privind diferenţele de opinie

şi consultările solicitate ca parte a revizuirii „la rece” vor fi incluse în dosarul auditului,

pentru a furniza dovada necesară a unei analize adecvate.

Evaluarea

deficiențelor

constatate

Concluziile vor fi expuse în mod clar și obiectiv. După caz, în urma evaluării

deficiențelor constatate, acestea urmează a fi clasificate în:

cazuri care nu indică neapărat că sistemul de control al instituției este

insuficient pentru a oferi Curții de Conturi o asigurare rezonabilă că se respectă

standardele profesionale, cerințele legale și de reglementare aplicabile și că

57

rapoartele emise de către responsabilul de audit sunt adecvate în circumstanțele

date; fie

deficiențe sistematice, repetate sau alte deficiențe semnificative, care necesită

măsuri corective prompte.

Listele de verificare completate, inclusiv concluziile și observațiile efectuate,

generalizate în cadrul unei Note-raport privind rezultatele revizuirii „la rece” a misiunii

de audit respective (în continuare – Nota), și, după caz, alte documente perfectate pe

parcursul misiunii vor fi anexate la dosarul misiunii de audit supus revizuirii „la rece”.

La finele unei revizuiri „la rece”, șeful echipei de revizuire va asigura realizarea

următoarelor acțiuni:

rezumarea observaţiilor obţinute în timpul studiilor documentelor de lucru, a

dosarelor, precum şi a discuţiilor, după caz;

analiza observaţiilor cu explicaţiile primite;

analiza dovezilor suplimentare pentru problemele unde au existat opinii diverse

între echipa de revizuire și membrii echipei de audit, precum și responsabilul de

auditul supus revizuirii;

discutarea şi ajungerea la un consens cu privire la constatările, concluziile,

amendamentele, recomandările care urmează a fi incluse în Notă;

deciderea asupra concluziilor şi discutarea recomandărilor care urmează a fi

incluse în Raportul generalizator privind rezultatele revizuirilor „la rece”

/privind sistemul de control al calității Curții de Conturi (în continuare – Raport),

care va fi, ulterior, prezentat Plenului, în modul stabilit.

Elementele

constitutive ale

Notei-raport

Nota-raport privind rezultatele revizuirii „la rece” va include:

componența echipei și temeiul realizării misiunii de revizuire, data sau

perioada în care a fost efectuată activitatea respectivă; obiectivele sau obiectele

revizuirii;

misiunea de audit supusă revizuirii și amploarea revizuirii – etapa(le),

documentele supuse revizuirii;

descrierea procedurilor de monitorizare (revizuire) efectuate;

rezumatul, constatările generale ale echipei de revizuire prezentate sintetic,

care vor include atît exemple de bună practică, ce ar putea fi aplicate pe viitor

în următoarele misiuni de audit, cît și punctele slabe identificate în activitatea

de audit;

concluziile, recomandările generale – acţiunile ce urmează a fi întreprinse

pentru eliminarea deficienţelor constatate (instruirea și dezvoltarea

profesională a personalului Curții de Conturi; modificările operate în

procedurile și politicile de control al calității; modificările/completările

manualelor de audit, altor acte normativ-metodologice; alte recomandări);

data și semnătura membrilor echipei de revizuire a calității.

Raportarea

rezultatelor

revizuirii

Rezultatele, inclusiv concluziile, observațiile echipei de revizuire sunt aduse la

cunoștință conducerii subdiviziunii responsabile de auditul supus revizuirii „la rece”,

respectiv: responsabilului de audit, după caz, membrului Curții de Conturi care

coordonează activitatea subdiviziunii, echipei de audit care a efectuat auditul.

Concomitent, șeful echipei va prezenta, în termen de 2 zile lucrătoare, DGMPA Nota

58

respectivă și, după caz, la solicitare, Listele de verificare completate, pentru

generalizarea informațiilor și întocmirea Raportului menționat.

Raportul anual

generalizator

Rezultatele tuturor revizuirilor calității ,,la rece”, efectuate conform Programului

anual al revizuirilor, vor fi consolidate într-un Raport generalizator, care are drept scop

evidențierea domeniilor cu bune practici, precum și domeniilor care pot și necesită a fi

îmbunătăţite/dezvoltate, unele fiind specifice, ținîndu-se cont de entitățile auditate.

În acest sens, DGMPA generalizează constatările și concluziile stabilite în urma

revizuirilor „la rece” efectuate, întocmind Raportul care va fi înaintat, în modul

stabilit, pentru informare și luare de atitudine, cel tîrziu la sfîrșitul primului trimestru

al anului.

Elementele

Raportului

Raportul va cuprinde, de regulă, următoarele elemente:

Introducere/Rezumat;

Descrierea procedurilor de monitorizare/revizuire efectuate;

Constatări generale prezentate sintetic, care vor include atît exemple de bună

practică, aplicabile pe viitor în următoarele misiuni de audit, cît și punctele slabe

identificate în activitatea de audit;

Concluzii;

Recomandări generale – acţiuni ce urmează a fi întreprinse pentru a elimina

deficienţele constate:

instruirea și dezvoltarea profesională a personalului Curții;

schimbări în proceduri și politici de control al calității;

modificări/dezvoltări ale manualelor de audit;

alte recomandări, după caz.

În cadrul ședinței, Plenul Curții examinează Raportul şi dispune întreprinderea

măsurilor necesare în conformitate cu recomandările formulate în Raport, pentru

corectarea/perfecționarea sistemului de control al calității, stabilind, după caz, termene

pentru realizarea acestora.

La analiza Raportului pot participa și conducătorii subdiviziunilor structurale

responsabile de auditurile revizuite.

Măsurile/acțiunile

ce urmează a fi

întreprinse

În funcție de punctele slabe identificate în activitatea de audit, vor fi stabilite

măsuri privind:

a) îmbunătățirea/ajustarea politicilor, sistemelor și procedurilor interne ca urmare

a constatării unor situații în care acestea s-au dovedit a fi ineficiente și/sau

neaplicabile;

b) elaborarea unui program de pregătire profesională, orientat pe necesitățile

rezultate din examinările efectuate;

c) îmbunătățirea managementului Curții de Conturi în vederea optimizării

nivelului resurselor (umane, de timp etc.);

d) repetarea revizuirii în anul următor la structurile/misiunile la care au fost

constatate deficiențe semnificative;

e) alte măsuri pentru îmbunătățirea activităților de audit.

Implementarea recomandărilor din Raport va fi monitorizată și adusă la îndeplinire

de subdiviziunea cu competențele și atribuțiile respective, în termenele stabilite, cu

informarea în scris a DGMPA.

59

Transparența

evaluării sistemului

de control al calității

După aprobarea de către Plen, Raportul se publică pe portalul intern al Curții de

Conturi, cu informarea personalului și asigurarea transparenței și eficacității procesului

de revizuire/monitorizare.

60

Anexa nr.1

la Ghidul privind cadrul calității

APROBAT:

_____________________________

(conducător al subdiviziunii de audit/responsabilul de audit)

COORDONAT:

_______________________

Membru al Curții de Conturi

NOTĂ DE EVALUARE

Subsemnatul/a, ______________, șef Direcție/șef adjunct Direcție generală ____________, în

temeiul prevederilor:

Legii nr.261-XVI din 05.12.2008 privind Curtea de Conturi;

Ghidului privind cadrul calității, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. 66 din 17

decembrie 2013,

analizînd proiectul Raportului de audit (financiar, de performanță, de conformitate), menționez

următoarele:

Obiectivul evaluării a constat în evaluarea calității raportului de audit, precum și a activității

desfășurate de către membrii echipei de audit nominalizați pentru efectuarea misiunii de audit la entitatea

respectivă.

Entitatea auditată:_______________

Denumirea acțiunii de audit:_________

Temeiul realizării auditului:____________

Perioada efectuării acțiunii de audit: _______

Perioada auditată: _________________

Echipa de audit:

- șef de echipă_____________________________;

- membru al echipei de audit: ________________.

1. Modul de acoperire a obiectivelor/sarcinilor din planul/programul de audit:

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________

2. Modul de redactare a proiectului raportului de audit, cu respectarea prevederilor cadrului

normativ-metodologic relevant (standardele și manualele de audit ale Curții de Conturi).

În principiu, proiectul raportului de audit a fost întocmit potrivit prevederilor standardelor și

manualelor de audit, respectiv:

(a) ______________________________________________________________

(b) ______________________________________________________________

61

(c) ______________________________________________________________

(d) ______________________________________________________________

(e) ______________________________________________________________.

Totodată au existat și unele excepții cu privire la modul de redactare a proiectului raportului

de audit:

a) _______________________________________________________________

b) _______________________________________________________________.

De asemenea, se pot menționa unele excepții cu privire la modul de redactare a documentelor de

lucru:

(a) _______________________________________________________________

(b) _______________________________________________________________

(c) _______________________________________________________________.

3. Constatările și recomandările formulate:

(a) _______________________________________________________________

(b) _______________________________________________________________

(c) _______________________________________________________________.

4. Alte observații (după caz):

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

5. Rezultatele/impactul acțiunii de audit: venituri suplimentare, prejudicii etc., potrivit Anexei

la Ghidul privind principalii indicatori ai activității de audit43:

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________.

6. Evaluarea modului de îndeplinire a sarcinilor și a obiectivelor profesionale, a criteriilor

de competență și a conduitei în timpul misiunii de către fiecare membru al echipei de audit,

precum și a auditului în ansamblu:

Criterii/

obiective

generale

Obiective specifice Notarea

fiecărui

auditor

Evalua-

rea

acțiunii

de audit

0 1 2 3 4 5

auditor

1

auditor

2

Nota

I. Îndeplinirea sarcinilor și obiectivelor profesionale

1. Organizarea

și efectuarea

auditului

Media pct.1

1.1. A fost respectată perioada programată pentru

efectuarea auditului, inclusiv prelungirea

acordată, după caz

1.2. A fost elaborat planul/programul de audit în

termenul stabilit

43 Ghidul privind principalii indicatori stabiliți pentru evaluarea activității de audit, inclusiv în procesul de monitorizare a executării

cerințelor și implementării recomandărilor Curții de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr. 9 din 28.02.2013.

62

1.3. Au fost luate în considerare zonele de risc

(riscurile) generate de neimplementarea

recomandărilor din auditul precedent al Curții.

2.Întocmirea

documentelor

de audit

Media pct.2

2.1. Au fost respectate cerințele minime la întocmirea

documentelor de audit

2.2. Constatările consemnate sunt clare și concise,

susținute de probe de audit adecvate

2.3. Au fost luate în considerare explicațiile

persoanelor cu atribuții în domeniul în care s-au

constatat abaterile pentru clarificarea împrejurărilor și

a cauzelor care au condus la acestea

2.4. Au analizat și însușit auditorii explicațiile

temeinice și legale, scrise, prezentate de către

persoanele responsabile din entitatea auditată, după

caz, prezentînd motivat neacceptarea lor

3.Raportarea

auditului

Media pct.3

3.1. Este raportul de audit perfectat potrivit cerințelor

și formatului standard specificate în cadrul normativ-

metodologic intern

3.2. Opinia/concluzia de audit este clară, adecvată și

explicită, fiind susținută de motivele care au

determinat această opinie

3.3. Recomandările de audit sunt temeinice,

inteligibile, punctuale, constructive și obiective

4. Sfera

relațională

Media pct.4

- intern 4.1. Informarea operativă a conducerii direcției de

audit cu privire la deficiențele constatate pentru a se

realiza o fundamentare corectă a acestora

4.2. Prezentarea în timp util a documentelor de audit,

inclusiv a proiectului raportului de audit

- extern 4.3. Acționarea cu profesionalism, inclusiv:

corectitudine, obiectivitate și respect în relațiile cu

reprezentanții entității auditate, pe durata realizării

auditului

Media aritmetică a punctajelor de la comp. I (pct. 1 - 4) II Criterii de competență

1. Gestionarea

timpului de

muncă

Punctualitate la locul de muncă

2. Abilități de

comuni-

care

Abilități de convingere

3. Munca în

echipă

Coordonarea eficientă a misiunii în calitate de șef de

echipă

Munca în echipă (capacitatea de înțelegere a activității

întregii echipe, abilitatea de a contribui la obținerea

acordului echipei asupra formulării unor

propuneri/recomandări rezonabile și exprimarea unor

concluzii/opinii constructive etc.)

Media aritmetică a punctajelor de la comp. II (pct. 1 - 3)

Nota finală (I+II)/2

Notă*: Lista întrebărilor/obiectivelor specifice și a criteriilor nu este exhaustivă/completă, această putînd fi suplimentată, cu

argumentarea corespunzătoare. În situația în care unele obiective/întrebări din tabelul de mai sus nu se regăsesc în cadrul

auditului ce se evaluează, acestea nu se notează, iar în dreptul lor se va pune linie.

63

Nume, prenume, funcția Calificativ acordat Luat la cunoștință

semnătura Data

Misiunea de

audit X X X

Auditor 1

Auditor 2

Întocmit de către:

____________________________ (șef Direcție/șef adjunct Direcție generală)

Anexa nr.2

la Ghidul privind cadrul calității

Aprobat prin

Hotărîrea Curții de Conturi

nr.__ din ___ ________ 201__

Programul revizuirilor „la fierbinte” a calității misiunilor de audit pe anul _____

Nr.

d/o

Denumirea misiunii de audit

supusă revizuirii „la fierbinte”

Responsabilul de

audit Membrii echipei de revizuire Perioada de realizare

1 2 3 4 5

1.1.

1.2.

1.3.

65

Anexa nr. 3

la Ghidul privind cadrul calității

Graficul întrunirilor44

privind desfășurarea revizuirii „la fierbinte”

Misiunea de audit

supusă revizuirii „la

fierbinte”

Responsabili de audit Membrii echipei

de audit45

Informații privind misiunea de audit46 Orarul întrunirilor

Mențiuni47 Inițierea

misiunii de

audit48, temeiul

Data raportării

(preliminar)

Etapa

Data (ora49)

responsabilul de

monitorizarea desfășurării

misiunii de audit și,

după caz,

responsabilul de exercitare,

generalizare și raportare a

auditului

șeful echipei de audit;

membrii echipei de

audit;

asistența juridică;

asistența

metodologică (după

caz)

Data______ Dispoziția-

informație nr.___

din _______

Data________

(orientativă)

Organizare

preliminară

Planificare

Executare

Raportare

Coordonat:

Echipa de revizuire a calității „la fierbinte”50:

Membru al Curții de Conturi

__________________________ _____________________________________ (nume, prenume, semnătura) (nume, prenume, funcția, semnătura)

Responsabilul de audit ______________________________________

_______________________ (nume, prenume, semnătura)

(nume, prenume, semnătura)

44 Se stabilește de comun acord între responsabilul de audit și echipa de revizuire. 45 Dispoziția-informație nr._____ din _______. 46 Programul activității de audit a Curții de Conturi pe anul _____. 47 Se va consemna orice modificare intervenită. 48 Activitatea de revizuire a controlului calității se consideră inițiată odată cu inițierea misiunii de audit supusă revizuirii. 49 Opțional. 50 Programul revizuirilor calității misiunilor de audit pe anul ________, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.___ din __________.

66

Anexa nr. 4

la Ghidul privind cadrul calității

CURTEA DE CONTURI – GRUPUL DE REVIZUIRE A CALITĂŢII

Lista de verificare pentru revizuirea „la fierbinte” în cazul auditului performanței

Auditul supus revizuirii:

Anul de auditat: Responsabilul de audit (șeful Direcției de audit) și Direcția de

audit:

Responsabili de revizuirea controlului calității (numele, prenumele, funcția revizorului calității):

Perioada de realizare a revizuirii controlului calității, inclusiv: - în timpul planificării (data conform graficului stabilit);

- în timpul executării auditului (data conform graficului stabilit);

- înainte de aprobarea Raportului de audit (data conform graficului stabilit).

Revizuirea „la fierbinte” se efectuează pe parcursul unei misiuni de audit:

- în timpul planificării;

- în timpul auditului;

- înainte de aprobarea raportului de audit.

Revizuirea „la fierbinte” vine în sprijinul responsabilului de audit pentru asigurarea calităţii auditului. Discuţia între revizorul calității și responsabilul de audit, după caz, echipa de

audit se va referi la evaluarea riscurilor, precum şi la orice alte probleme și dificultăți identificate pe parcursul desfășurării misiunii de audit.

Lista de revizuire „la fierbinte” este parte componentă a documentaţiei de audit a echipei şi este completată separat de către revizorul calității (responsabilul de revizuirea „la

fierbinte” a calității auditului). Atît Lista de revizuire „la fierbinte”, după caz, cît și alte materiale întocmite de către revizorul calității se aduc la cunoștința membrului Curții care patronează

Direcția responsabilă de realizarea misiunii de audit, responsabilul de audit, după caz,echipei de audit, urmînd a fi examinată și să ia act de constatările revizorului calității.

În caz de dezacord între opinia revizorului calității şi cea a șefului Direcției de audit (responsabilul de audit), va fi solicitată o a treia opinie din partea Plenului Curții de Conturi,

prin organizarea unei ședințe plenare de lucru.

Lista de verificare a auditului „la fierbinte” este destinată pentru realizarea cerințelor minime și poate fi completată cu alte întrebări/aspecte de către revizorul calității, în funcție de

domeniul auditat, cu argumentarea corespunzătoare. Lista se bazează pe rezultatele și vulnerabilitățile din revizuirea „la rece” precedentă. Aceasta nu este la fel de extinsă ca o listă de

revizuire „la rece”.

În cadrul revizuirii „la fierbinte” sunt verificate doar părţile cu „cerinţe obligatorii", conform prevederilor Manualului de audit al performanței, inclusiv conform Standardelor de

audit ale Curții de Conturi. Aceasta poate fi completată, după caz, cu alte întrebări esențiale, cu evidențierea acestora.

67

LISTA DE VERIFICARE PENTRU REVIZUIREA CALITĂȚII „LA FIERBINTE” ETAPA DE PLANIFICARE A AUDITULUI da nu n/a* Comentariile revizorului calității 1. A formulat şi documentat responsabilul de audit o declaraţie pentru

fiecare membru al echipei de audit care să ateste conformitatea acestora

cu politica Curţii cu privire la independenţă și imparțialitate?

2. A efectuat echipa de audit un studiu preliminar în scopul colectării și

obținerii unor date și informații pentru înțelegerea programului/entității

referitor la tema/domeniul supus auditării?

3. A fost întocmit și aprobat, în modul stabilit, un Plan privind studiul

preliminar? Este acesta perfectat potrivit Anexei nr.10 din Manualul de

audit al performanței?

4. A documentat echipa de audit munca sa asupra cunoaşterii şi înţelegerii

activității entităţii? (pct.2.5. din Manualul de audit al performanței)

5. Au fost documentate și analizate corespunzător acțiunile întreprinse de

către entitatea supusă auditului în vederea realizării cerințelor și a

recomandărilor Curții de Conturi de la ultimul Raport de audit?

6. Au fost stabilite, după caz, cauzele neexecutării cerințelor și a

recomandărilor respective, precum și riscurile care decurg din

neimplementarea lor?

7. A fost determinată problema/tema specifică ce urmează a fi studiată? (pct.3.2. din Standardele auditului performanței)

8. Au fost stabilite obiectivele de audit? 9. Obiectivele de audit stabilite (pct.2.8, pag.48 din Manualul de audit al performanței):

- au un răspuns?

- identifică subiectul auditului?

- identifică aspectele performanței care urmează a fi evaluate?

10 Au fost selectate și definite întrebările de audit (principale, secundare etc.)

ce decurg din obiectivul de audit stabilit? (pag.48-50 din Manualul de audit al

performanței)

11 Au fost stabilite criteriile de audit (principale, subcriterii)? Sunt acestea

relevante pentru aspectele supuse auditului? Sunt acestea adecvate

circumstanțelor date? Sunt rezonabile și realizabile?

68

12 A documentat echipa de audit evaluarea preliminară a sistemului de

control intern existent la entitate? A rezumat concluziile şi a identificat

potențialele riscuri?

13 A intervievat echipa de audit managementul/conducerea entității privind

estimarea riscurilor şi procesul de monitorizare a lor? Există o confirmare

documentată? (Anexa nr.13 (Format-întocmirea interviului) din Manualul de audit al performanței)

14 A fost definit domeniul (sfera) de aplicare, inclusiv natura, perioada și

amploarea procedurilor de audit?

15 A fost definită metodologia necesară pentru realizarea fiecărui obiectiv de

audit? (pct.2.9, pag.52 din Manualul de audit al performanței) Sunt metodele și

tehnicile selectate adecvate realizării obiectului de audit?

16 A elaborat echipa de audit un Raport privind studiul preliminar? Este

acesta elaborat potrivit Anexei nr.2 din Manualul de audit al

performanței?

17 Are echipa de audit resursele adecvate? (dacă nu – este conducerea informată?) 18 A fost elaborat și aprobat în modul stabilit Programul de audit?

Corespunde acesta formatului stabilit în Anexa nr.3, precum și modelului

din Manualul de audit al performanței?

19 A fost perfectat un Plan de lucru privind efectuarea auditului? Corespunde

acesta Anexei nr.12 din Manualul de audit al performanței? (pct.16, pag.128

din Manualul de audit al performanței)

20 Poate fi urmărită conexiunea logică între Raportul privind studiul

preliminar, Programul de audit și Planul de lucru privind efectuarea

auditului, după caz, alte documente specifice etapei de planificare a

auditului?

21 Cum funcționează relaţia şi dialogul cu managementul entităţii? A fost

comunicat managementului entităţii Programul de audit?

22 Există o estimare documentată a necesității de confirmări externe sau a

implicării experților externi?

23 A planificat responsabilul de audit natura, momentul şi amploarea

îndrumării şi supravegherii membrilor echipei misiunii, precum şi

revizuirea muncii lor?

Concluzii:_____________________________________________________________________________________________

69

Data ___ __________ ____

Revizorul calității ___________________________ (nume, prenume, funcția, semnătura) *Notă – secțiunea n/a – va fi completată, prin bifare, în cazul în care întrebarea nu este aplicabilă/relevantă auditului în cauză.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

ETAPA DE EXECUTARE A AUDITULUI da

nu n/a*

Comentariile revizorului calității

24 A fost documentată corespunzător munca efectuată de către echipa de

audit, inclusiv concluziile respective?

25 A fost auditul – pînă la momentul dat – efectuat în conformitate cu

Programul de audit?

26 Dacă au fost operate modificări în Programul de audit, sunt acestea

confirmate documentar și aprobate, în modul stabilit, de către

responsabilul de audit?

27 Dispun membrii echipei de audit în continuare de resursele necesare (de

timp etc.) pentru a realiza adecvat, în continuare, obiectivele de audit

stabilite?

28 Există necesitatea de a aborda întrebări cu echipa de revizuire a calităţii

referitor la concluziile semnificative sau probleme de interes principal?

29 Sunt comunicate și discutate constatările și concluziile de audit pe

parcursul auditului entităţii şi/au managementului operativ și sunt

documentate toate comentariile acestora?

30 Structura și conținutul documentelor de lucru specifice etapei de

executare corespund cerințelor, formatului standard din Manualul de

audit? (pct.3.3.2 și Anexa nr.13 din Manualul de audit al performanței)

31 Există conexiuni logice între conținutul compartimentelor (titlul, sursa,

scopul, concluziile etc.) din documentele de lucru supuse revizuirii „la

fierbinte”?

70

32 Sunt probe de audit suficiente și adecvate, anexate la documentele de lucru respective,

care susțin constatările și concluziile de audit?

33 Există o corelație strînsă între constatări, concluzii și recomandări? 34 Au fost revizuite documentele de lucru de către nivelurile de control al calității (ex.:

șeful echipei de audit și responsabilul de audit)? Există probe privind revizuirea de

supraveghere realizată? (subpct.3.3.7 din Manualul de audit al performanței)

Data completării ___ _____________ ____

Revizorul calității ___________________________

(nume, prenume, funcția, semnătura)

*Notă – secțiunea n/a – va fi completată, prin bifare, în cazul în care întrebarea nu este aplicabilă/relevantă auditului în cauză.

Concluzii: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

ETAPA DE RAPORTARE (înainte de aprobarea Raportului de audit) da nu *n/a Comentariile revizorului calității 35 Proiectul Raportului de audit acoperă toate domeniile care reprezintă

obiectivele auditului stabilite la etapa de planificare?

36 Expunerea constatărilor în proiectul Raportului de audit respectă cele 4

elemente (criteriu – condiție – cauză – efect) și este stabilită corelația

cauză-efect?

37 Poate fi asigurată urmărirea etapelor de desfăşurare a auditului, fiind

argumentată provenienţa constatărilor făcute de către auditor şi a

documentelor pe care acestea se bazează, printr-o verificare încrucişată

a acestora?

38 Sunt concluziile rezonabile, fundamentate şi potrivite pentru nivelul de

raportare?

39 Recomandările formulate derivă din constatările și concluziile de audit

aferente?

40 Indică recomandările elementele principale ale oricăror schimbări

necesare remedierii deficiențelor constatate? Sunt acestea constructive?

Sunt orientate spre rezultate?( pct.4.7, pag.101 din Manualul de audit al performanței)

41 Există informaţii suficiente, reale şi fiabile (documente de lucru/probe de

71

audit adecvate) care susțin constatările, concluziile, recomandările

formulate în proiectul Raportului de audit de către echipa de audit? 42 Structura proiectului Raportului de audit respectă cerințele standard

prevăzute în Manualul de audit al performanței, inclusiv în documentația

standard?

43 Sunt respectate elementele/cerințele de calitate la perfectarea proiectului

de Raport (pct.4.6.2 din Manualul de audit al performanței), inclusiv este acesta: obiectiv;

complet;

clar;

convingător;

relevant;

exact;

constructiv;

concis?

44 Entitatea auditată a luat cunoștință și a prezentat comentariile

corespunzătoare asupra conținutului proiectului Raportului? Sunt acestea

documentate corespunzător?

45 Toate divergenţele de opinie între echipa de audit şi entitatea auditată au

fost rezolvate pe parcursul uneia sau mai multor întîlniri, ședințe înainte

de redactarea Raportului final, după caz, cu participarea Plenului Curții

de Conturi?

46 Proiectul Raportului de audit propus a fost revizuit în conformitate cu

politicile Curții, inclusiv de către responsabilul de audit, membrul Curții?

Există o confirmare documentată în acest sens? (pct.4.8 și Anexa nr. 4 din

Manualul de audit al performanței)

47 Au fost realizate sarcinile de audit?

Data completării ___ _____________ ____

Revizorul calității __________________________________

(nume, prenume, funcția, semnătura)

Concluzii: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

72

*Notă – secțiunea n/a – va fi completată, prin bifare, în cazul în care întrebarea nu este aplicabilă/relevantă auditului în cauză.

73

Anexa nr. 5

la Ghidul privind cadrul calității

CURTEA DE CONTURI – GRUPUL DE REVIZUIRE (MONITORIZARE) A CALITĂŢII

Lista de verificare pentru revizuirea „la fierbinte” în cazul auditului regularității

Auditul supus revizuirii:

Anul de audit: Responsabilul de audit (șeful Direcției de audit) și Direcția de

audit:

Responsabili de revizuirea controlului calității (numele, prenumele, funcția revizorului calității):

Perioada de realizare a revizuirii controlului calității, inclusiv: - în timpul planificării (data conform graficului stabilit);

- în timpul executării auditului (data conform graficului stabilit);

- înainte de aprobarea Raportului de audit (data conform graficului stabilit)

Revizuirea „la fierbinte” se efectuează pe parcursul unei misiuni de audit:

- în timpul planificării;

- în timpul auditului;

- înainte de aprobarea raportului de audit.

Revizuirea „la fierbinte” vine în sprijinul responsabilului auditului pentru asigurarea calităţii auditului. Discuţia între revizorul calității și responsabilul de audit/echipa de audit se va

referi la evaluarea riscurilor, precum şi la orice alte probleme și dificultăți identificate pe parcursul desfășurării misiunii de audit.

Lista de revizuire „la fierbinte” perfectată este parte componentă a documentaţiei de audit a echipei şi este completată separat de către revizorul calității (responsabilul de revizuirea

„la fierbinte” a calității auditului). Atît Lista de revizuire a auditului „la fierbinte”, cît și alte materiale întocmite, după caz, de către revizorul calității se aduc la cunoștința membrului CC

care patronează Direcția responsabilă de realizarea misiunii de audit, top-managementului (conducerii) Direcției, echipei de audit, urmînd a fi examinată și să ia act de constatările revizorului.

În caz de dezacord între opinia revizorului calității şi cea a șefului Direcției de audit (responsabilul de audit), va fi solicitată o a treia opinie din partea Plenului Curții de Conturi,

prin organizarea unei ședințe plenare de lucru.

Lista de verificare a auditului „la fierbinte” este destinată pentru realizarea cerințelor minime și poate fi completată cu alte întrebări/aspecte de către revizorul calității, în funcție de

domeniul auditat, cu argumentarea corespunzătoare. Lista se bazează pe rezultatele și vulnerabilitățile din revizuirea „la rece” precedentă. Aceasta nu este la fel de extinsă ca o listă de

revizuire „la rece”.

În cadrul revizuirii „la fierbinte” sunt verificate doar părţile cu „cerinţe obligatorii” conform prevederilor Manualului de audit al regularității, inclusiv conform Standardelor de audit

ale CC.

74

LISTA DE VERIFICARE PENTRU REVIZUIREA CALITĂȚII „LA FIERBINTE” ETAPA DE PLANIFICARE A AUDITULUI da nu n/a* Comentariile revizorului calității 1. A formulat şi documentat responsabilul de audit o Declaraţie de

independenţă și imparțialitate pentru fiecare membru al echipei de audit

(Codul etic al Curții de Conturi)?

2. A fost completat și corespunde conținutul documentului privind

Cunoașterea și înțelegerea activității entității cerințelor/prevederilor

Manualului de audit al regularității (Anexa nr.1 din Manualul respectiv), este

acesta adecvat concluziilor efectuate de către auditor?

3. Au fost documentate și analizate corespunzător acțiunile întreprinse de

către entitatea supusă auditului în vederea realizării cerințelor și

recomandărilor Curții de Conturi din ultimul Raport de audit (Anexa nr.2 din

Manualul de audit al regularității)?

4. Au fost stabilite, după caz, cauzele neexecutării cerințelor și

recomandărilor respective, precum și riscurile care decurg din

neimplementarea lor (subpct.1.1.3. din Manualul de audit al regularității)?

5. A fost stabilit (ă) nivelul pragului de semnificaţie/materialitatea (calitativă

și/sau cantitativă) (supct.1.2.2. Manualul de audit al regularității)?

6. A fost respectată modalitatea de determinare a materialității conform

Manualului de audit al regularității (pct.1.2.)?

7. A documentat echipa de audit evaluarea/aprecierea preliminară a

sistemului de control intern existent la entitate (subpct.1.3.2. și pct.4 din Anexa

nr.1 din Manualul de audit al regularității)?

8. A rezumat echipa de audit concluziile şi a identificat potențialele riscuri? 9. A intervievat echipa de audit managementul/conducerea entității privind

estimarea riscurilor şi procesul de monitorizare a lor?

10 Există o evaluare/apreciere documentată a riscului de neconformitate? 11 Au fost estimate riscurile identificate și au fost stabilite riscurile la nivel de

afirmații (pct.1.4. din Manualul auditului regularității)?

12 A planificat echipa să colecteze probe de audit solide și adecvate în cazul

riscurilor înalte? (pct.1.4 și Anexa nr.6 din Manualul auditului

regularității)?

75

13 Este auditul intern relevant? Este posibil să ne bazăm pe el? Cum va afecta

acest lucru auditul extern?

14 A fost documentată decizia privind încrederea/utilizarea în rezultatele de

audit din anii anteriori, utilizînd probe de audit de la un audit anterior

efectuat la entitatea respectivă (auditorul a stabilit relevanţa continuă a probelor,

obţinînd probe de audit cu privire la faptul dacă au avut loc modificări semnificative în

controalele-cheie după auditul precedent)?

15 A documentat echipa de audit evaluarea riscurilor de fraudă și corupție: 16 de către conducerea entității; 17 de către auditorul intern; 18 de către echipa de audit? 19 Au fost efectuate și documentate corespunzător procedurile analitice în

timpul etapei de planificare?

20 Are echipa de audit competenţele şi resursele adecvate (dacă nu –

responsabilul de audit este informat?)?

21 Este clar documentată în Planul general de audit abordarea auditului? 22 Planul general de audit a fost perfectat conform prevederilor/elementelor

stabilite în Manualul de audit al regularității (pct.4.3., pag.84 din Manualul de

audit al regularității)?

23 Rezumă Planul general de audit toate riscurile mai înalte identificate la

etapa de planificare?

24 Obiectivele auditului au fost stabilite în funcție de riscurile semnificative

identificate? Sunt acestea adecvate?

25 Poate fi urmărită legătura dintre Planul general de audit, Programul de

audit și celelalte documente specifice etapei de planificare a auditului?

26 A fost elaborat Programul de audit în conformitate cu Anexa nr.7 din

Manualul de audit al regularității:

- au fost clar specificate afirmațiile ce urmează a fi testate;

- au fost consemnate referințele la documentele de lucru de la etapa de

executare?

27 Au fost identificate și planificate spre auditare controalele-cheie/s-a

planificat testarea de fond? Există argumentările respective?

76

28 Cum funcționează relaţia şi dialogul cu managementul entităţii? A fost

comunicat Planul general și Programul de audit managementului

entităţii?

29 Există o estimare documentată a necesității de confirmări externe sau

implicării experților externi?

30 A planificat responsabilul de audit natura, momentul şi amploarea

îndrumării şi supravegherii membrilor echipei misiunii şi revizuirea

muncii lor?

Data ___ __________ ____

Revizorul calității ___________________________ (nume, prenume, funcția, semnătura)

*Notă – secțiunea n/a – va fi completată, prin bifare, în cazul în care întrebarea nu este aplicabilă/relevantă auditului în cauză.

Concluzii:_________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

___________________

ETAPA DE EXECUTARE A AUDITULUI da nu n/a* Comentariile revizorului calității

31 Au generat abaterile identificate în controlul intern extinderea auditului?

De exemplu, deficienţele în sistemul de control intern (controale legate de

plăți, salarii, bunuri etc.) ar trebui să conducă la testarea de fond mai

amplă/extinsă a rapoartelor financiare. Şi dimpotrivă, în cazul în care

auditorul evaluează sistemul de control intern ca fiind de încredere este

posibil de a reduce amploarea testării de fond.

32 Au fost motivate răspunsurile la riscuri /procedurile de audit (proceduri de

fond sau teste de control)? Există probe de audit mai solide în cazul unui

risc mai mare?

33 Au fost documentate testele de control aplicate la aprecierea continuității și

eficienței controalelor – cheie, inclusiv concluziile/rezultatele acestora?

34 Au fost documentate corespunzător rezultatele testărilor de fond, inclusiv

concluziile respective?

35 A fost auditul – pînă la momentul dat – efectuat în conformitate cu Planul

general de audit și cu Programul de audit?

36 Există necesitatea justificată de introducere a unor modificări, inclusiv în

echipa de audit?

37 Dacă au fost operate modificări în Planul de audit și în Programul de audit,

sunt acestea confirmate documentar și aprobate/avizate, în modul stabilit,

de către responsabilul de audit?

77

38 Dispun membrii echipei de audit în continuare de competenţele şi resursele

necesare (de timp, abilități, cunoștințe etc.) pentru a realiza adecvat, în

continuare, obiectivele de audit precizate?

39 Sunt necesare discuții referitor la concluziile semnificative/problemele de

interes principal? Există necesitatea de a aborda întrebări cu echipa de

revizuire a calităţii?

40 Sunt comunicate și discutate constatările și concluziile de audit pe parcursul

auditului entităţii şi/sau managementului operativ și sunt documentate toate

comentariile acestora (pct.2.3.2., pag.59 din Manualul de audit al

regularității)?

41 Există o previziune privind modul în care concluziile din auditul în curs de

desfăşurare vor afecta concluziile finale ale auditului rapoartelor

financiare?

42 Există o documentare a situațiilor privind posibilele elemente de fraudă?

43 Structura și conținutul documentelor de lucru specifice etapei de executare

corespund cerințelor, formatului-standard din Manualul de audit (pct.4.1.

și anexa de la pag.125 din Manual)?

44 Există legături clare între afirmațiile, constatările, concluziile și obiectivele

auditului?

45 Obiectivul testului din documentele de lucru corespunde obiectivului

specific din Planul general de audit și obiectivului din Programul de audit?

46 Sunt probe de audit suficiente și adecvate care susțin constatările și

concluziile de audit?

Data ___ __________ ____

Revizorul calității ___________________________ (nume, prenume, funcția, semnătura) *Notă – secțiunea n/a – va fi completată, prin bifare, în cazul în care întrebarea nu este aplicabilă/relevantă auditului în cauză.

Concluzii:_________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

__________

ETAPA DE RAPORTARE (înainte de aprobarea Raportului de audit) da nu *n/a Comentariile revizorului calității 47 A fost confirmată Declaraţia de independenţă?

78

48 Raportul de audit acoperă toate domeniile care reprezintă obiectivele

auditului stabilite la etapa de planificare?

49 Expunerea constatărilor în proiectul Raportului de audit respectă cele 4

elemente (criteriul - condiția - cauza - efectul) și este stabilită corelația

cauză-efect (pct.3.2., pag. 67 din Manualul de audit al regularității)?

50 Poate fi asigurată urmărirea etapelor de desfăşurare a auditului, fiind

argumentată provenienţa constatărilor făcute de către auditor şi a

documentelor pe care acestea se bazează, printr-o verificare încrucişată a

lor?

51 Sunt concluziile rezonabile şi adecvate nivelului de raportare? 52 Sunt respectate cerințele de calitate în formularea recomandărilor:

- acestea reies din constatări și concluzii;

- sunt orientate spre înlăturarea cauzelor;

- sunt clare, practice, concise, constructive, simple după formă și detaliate

după conținut?

53 Există informaţii suficiente, reale şi fiabile (documente de lucru/probe de

audit adecvate) care susțin constatările, concluziile, recomandările și

opiniile formulate în proiectul Raportului de audit de către echipa de audit?

54 Structura proiectului Raportului de audit respectă cerințele standard

prevăzute în Manualul de audit al regularității (pct.3.2. din Manual), inclusiv

în documentația standard?

55 Sunt respectate standardele de raportare ale Curții la perfectarea proiectului

de Raport (pct.3.1. din Manualul de audit al regularității), inclusiv este acesta:

clar?

exact?

complex?

obiectiv?

credibil?

concis?

competent?

56 Entitatea auditată cunoaște și a prezentat comentariile corespunzătoare

asupra conținutului proiectului de Raport?

57 Toate divergenţele de opinie între auditori şi entitatea auditată au fost

rezolvate pe parcursul unei/mai multor întîlniri/ședințe înainte de

79

redactarea Raportului final, după caz, cu participarea Plenului Curții de

Conturi? 58 Raportul de audit propus a fost revizuit în conformitate cu politicile Curții,

inclusiv de către responsabilul de audit, asistentul juridic etc.?

59 Au fost respectate termenele limită de realizare a fiecărei etape a auditului/a

sarcinilor de audit?

Data ___ __________ ____

Revizorul calității ___________________________ (nume, prenume, funcția, semnătura) *Notă – secțiunea n/a – va fi completată, prin bifare, în cazul în care întrebarea nu este aplicabilă/relevantă auditului în cauză.

Concluzii:_________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

_________________________________________________

__________

Anexa nr. 6

la Ghidul privind cadrul calității

Declarație de independență și imparțialitate pentru revizorul calității „la fierbinte”

Certific că Declaraţia de mai sus este conformă cu realitatea sub toate aspectele.

Revizorul calității _________________________________ (nume, prenume, semnătura)

Coordonatorul revizuirii „la fierbinte” _____________________________ (nume, prenume, semnătura)

Data: ___ ___________ ____

Misiunea de audit supusă revizuirii

„la fierbinte”

Tipul auditului Perioada supusă auditării Perioada de realizare a auditului Subdiviziunea de audit Responsabilul de audit (nume, prenume, funcția, subdiviziunea)

Revizorul calității (nume, prenume, funcția, subdiviziunea)

Incompatibilităţi

Da Nu

Ați avut/aveți vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu o persoană/persoane din cadrul

unității de audit responsabile de exercitarea misiunii de audit supusă revizuirii „la fierbinte”,

situaţie care ar putea să vă limiteze obiectivitatea şi independenţa de a constata nereguli şi

slăbiciuni în acțiunea pe care urmează să о realizați?

Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar putea să vă

influenţeze în activitatea de revizuire a calității „la fierbinte”?

Aţi avut /aveţi raporturi de muncă (consultări, servicii etc.) cu personalul din cadrul unității

de audit (conducerea, membrii echipei de audit etc.) responsabile de auditul supus revizuirii „la

fierbinte” în ultimele 24 de luni?

Aţi fost/sunteți implicat(ă) în elaborarea şi/sau implementarea sistemelor de control intern ale

unității de audit responsabile de realizarea misiunii de audit supusă revizuirii „la fierbinte”?

Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin pînă la gradul al patrulea cu conducerea unității de audit,

responsabilul de audit sau orice alt membru al echipei responsabile de realizarea auditului supus

revizuirii „la fierbinte”?

Sunteți îndatorat, material sau sub altă formă, conducerii unității de audit, inclusiv

responsabilului de audit și/sau oricărui membru al echipei de audit care realizează auditul supus

revizuirii „la fierbinte”, și care ar putea astfel să obţină din partea dvs. favoruri sau să

beneficieze de un tratament special în timpul acţiunii de verificare/revizuire?

Aveți de semnalat alte situaţii, în afara celor prevăzute de regulamentele şi normele interne în

vigoare (Codul etic al Curţii de Conturi, Standardele de audit, precum şi de celelalte

regulamente şi norme interne ale Curţii), care considerați că vă afectează capacitatea de a vă

desfăşura acţiunea de revizuire a calității „la fierbinte”?

Dacă în timpul activității de revizuire „la fierbinte” apare orice incompatibilitate personală,

organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi documenta imparţial

activitățile de revizuire a calității, veți notifica coordonatorul revizuirii „la fierbinte”?

81

Anexa nr.7

la Ghidul privind cadrul calității

Aprobat prin

Hotărîrea Curții de Conturi

nr.__ din ___ ________ 201__

Programul revizuirilor „la rece” calității misiunilor de audit pe anul _____

Nr.

d/o

Denumirea misiunii de audit

supusă revizuirii „la rece”

Responsabil

de audit

Membrii echipei

de revizuire

Perioada de

realizare

Data

inițierii

Data

finalizării

Data raportării/

prezentării Notei-raport 1 2 3 4 5 6 7 8

1.1.

1.2.

1.3.

82

Anexa nr.8

la Ghidul privind cadrul calității

Aprobat prin

Hotărîrea Curții de Conturi

nr.__ din ___ ________ 201__

Programul revizuirilor calității misiunilor de audit pe anul _____

Nr.

d/o Denumirea misiunii de audit

Responsabil

de audit

Membrii echipei

de revizuire

Perioada de

realizare

Data

inițierii

Data

finalizării

Data raportării/

prezentării Notei-raport 1 2 3 4 5 6 7 8

I. Misiunile de audit supuse revizuirii „la rece”

1.1.

1.2.

1.3.

II. Misiunile de audit supuse revizuirii „la fierbinte”

2.1.

2.2

2.3.

83

Anexa nr.9

la Ghidul privind cadrul calității

Declarația de independență și imparțialitate pentru revizorul calității „la rece”

Certific că Declaraţia de mai sus este conformă cu realitatea sub toate aspectele.

Revizorul calității _________________________________ (nume, prenume, semnătura)

Coordonatorul revizuirilor „la rece” __________________________________ (nume, prenume, semnătura)

Data: __ ___________ ___

Misiunea de audit supusă revizuirii

„la rece”

Tipul auditului

Perioada supusă auditului

Perioada realizării auditului

Structura/unitatea de audit

Responsabilul de audit (nume,

prenume,funcția, subdiviziunea)

Revizorul calității (nume, prenume,

funcția, subdiviziunea)

Incompatibilităţi

Da Nu

Ați avut/aveți vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu o persoană/persoane din cadrul

unității de audit responsabile de exercitarea misiunii de audit supusă revizuirii „la rece”, situaţie

care ar putea să vă limiteze obiectivitatea şi independenţa de a constata nereguli şi slăbiciuni

în acțiunea pe care urmează să о realizați?

Ați participat în calitate de membru al echipei de audit sau al celei de revizuire a calității „la

fierbinte” a misiunii de audit care urmează a fi supusă revizuirii „la rece”?

Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar putea să vă

influenţeze în activitatea de revizuire a calității „la rece”?

Aţi avut/aveţi raporturi de muncă (consultări, servicii etc.) cu participanții la misiunea de audit

supusă revizuirii „la rece”? Dar în ultimele 24 de luni (după caz)?

Aţi fost/sunteți implicat(ă) în elaborarea şi/sau implementarea elementelor sistemului de

control intern al unității de audit responsabile de realizarea misiunii de audit supusă revizuirii

„la rece”?

Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin pînă la gradul al patrulea cu conducerea unității de audit,

responsabilul de audit sau orice alt membru al echipei responsabile de realizarea auditului supus

revizuirii „la rece”?

Sunteți îndatorat, material sau sub altă formă, conducerii unității de audit, inclusiv

responsabilului de audit și/sau oricărui membru al echipei de audit care a realizat auditul supus

revizuirii „la rece”, și care ar putea astfel să obţină din partea dvs. favoruri sau să beneficieze

de un tratament special în timpul acţiunii de verificare/revizuire?

Aveți de semnalat alte situaţii, în afara celor prevăzute de regulamentele şi normele interne în

vigoare (Codul deontologic al Curţii de Conturi, Standardele generale de audit, precum şi de

celelalte regulamente şi norme interne ale Curţii), care considerați că vă afectează capacitatea

de a vă desfăşura acţiunea de revizuire a calității „la rece”?

Dacă în timpul activității de revizuire „la rece” apare orice incompatibilitate personală,

organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi documenta imparţial

activitățile de revizuire a calității, veți notifica șeful echipei de revizuire „la rece”, precum și

coordonatorul revizuirilor „la rece”?

84

Anexa nr.10

la Ghidul privind cadrul calității

CURTEA DE CONTURI – GRUPUL DE REVIZUIRE (MONITORIZARE) A CALITĂŢII „LA RECE”

LISTA DE VERIFICARE PENTRU REVIZUIREA „LA RECE” în cazul auditului performanței

Auditul supus revizuirii:

Anul de audit: Responsabilul de audit (șeful Direcției de audit) și

Direcția de audit:

Responsabili de revizuirea controlului calității „la

rece” (nume, prenume, funcția, semnătura):

Perioada realizării revizuirii „la rece” (data conform

Programului anual al revizuirilor calității):

Se confirmă faptul că auditul a fost efectuat în conformitate cu cerințele de calitate Da

Nu

Parțial

La completarea acestui chestionar, revizorul calității „la rece” ar trebui să se bazeze pe probele colectate din altă muncă de revizuire, efectuată în cursul

anului ori de cîte ori este posibil pentru a evita suprapunerea eforturilor. Aici trebuie făcute referinţe încrucişate, după caz. Revizorul calității căută să obţină

dovezi suficiente în sprijinul întrebării (lor) puse, deoarece revizuirea „la rece” este bazată pe probe.

Revizorul calității va asigura că activitatea de audit a fost bine documentată şi revizuită. În plus, rezultatele semnificative de audit vor fi revizuite de către

responsabilul de audit în timp ce toate concluziile şi raţionamentele de audit trebuie să fie susţinute cu probe de audit.

Înainte de a începe analiza calităţii, echipa de revizuire a calității „la rece”, de comun cu Direcția generală metodologie, planificare și analiză, verifică

actualitatea și relevanța întrebărilor pentru a confirma dacă au fost făcute actualizări în Manualul de audit al performanței şi dacă referinţele făcute în

alineatele/documentele din Manual sunt încă valabile.

85

Nr. Întrebarea Da nu n/a Comentarii/concluzii ORGANIZAREA AUDITULUI

A fost perfectată Dispoziția-informație potrivit prevederilor Manualului? (pct.6, Anexa nr.8 din Manualul

de audit al performanței)

A fost efectuată instruirea membrilor echipei de audit cu privire la obiectivele auditului, legislația

aplicabilă domeniului supus verificării, evaluarea riscurilor. Există o confirmare documentată

referitor la instruirea realizată de către responsabilul de audit? (Regulamentul privind circulația

documentelor de audit; pct.7, Anexa nr.8 din Manualul de audit al performanței)

ETICA ŞI INDEPENDENŢA

Fiecare membru al echipei de audit a semnat o declaraţie care atestă conformitatea acestora cu

politica Curţii cu privire la independenţă și imparțialitate? (revizorul calităţii verifică un eşantion de declaraţii semnate pentru a atesta conformitatea cu politica cu privire la

independenţă).

ETAPA DE PLANIFICARE A AUDITULUI (Manualul de audit al performanței, Capitolul II)

I. Studiul preliminar (Manualul de audit al performanței, pct.2.3.)

A efectuat echipa de audit un studiu preliminar în scopul colectării și obținerii unor date și informații

pentru înțelegerea programului/entității referitor la tema/domeniul supus auditării?

În cadrul studiului preliminar au fost obținute informații relevante (subpct.2.4.1. din Manualul de audit al

performanței), inclusiv referitor la:

- misiunea și scopul programului;

- matricea realizărilor;

- cadrul normativ-legislativ;

- finanțarea;

- metodele de activitate și controalele;

- sistemele informaționale?

A fost întocmit de către șeful echipei de audit și aprobat de către responsabilul de audit un Plan

privind studiul preliminar?

Este acesta perfectat potrivit Anexei nr.10 din Manualul de audit al performanței?

A documentat echipa de audit munca lor asupra cunoaşterii şi înţelegerii activității entităţii? (pct.2.5.

din Manualul de audit al performanței)

A identificat echipa de audit riscurile potenţiale (inerente și de control) ce pot avea impact negativ

asupra activității entității auditate? (pct.2.6. din Manualul de audit al performanței)

Au fost evaluate și documentate aceste riscuri?

Au fost formulate concluzii clare cu privire la caracterul adecvat al acestora?

Au fost luate în considerare rezultatele auditurilor și evaluărilor anterioare în domeniul dat? (pct.2.7.

din Manualul de audit al performanței)

86

Obiectivele auditului (pct.2.8. din Manualul de audit al performanței)

Obiectivele de audit stabilite (pct.2.8, pag.48 din Manualul de audit al performanței):

- au un răspuns;

- identifică subiectul auditului;

- identifică aspectele performanței care urmează a fi evaluate?

Au fost selectate și definite întrebări de audit (principale, secundare etc.) ce reies din obiectivul de

audit stabilit? (pag.48-50 din Manualul de audit al performanței)

Domeniul de aplicare și metodologia de audit (pct.2.9 din Manualul de audit al performanței)

A fost definit domeniul de aplicare, inclusiv natura, perioada și amploarea procedurilor de audit?

Clarifică domeniul de aplicare definit prin următoarele aspecte (pag.51 din Manualul de audit al

performanței):

- care este entitatea auditată;

- ce se auditează;

- care sunt criteriile generale;

- care este perioada de realizare a auditului;

- unde se va efectua lucrul în teren?

A fost definită metodologia necesară pentru realizarea fiecărui obiectiv de audit? (pct.2.9, pag.52 din

Manualul de audit al performanței)

Include metodologia de audit următoarele teste (pct.2.9, pag.52 din Manualul de audit al performanței):

- calitatea datelor colectate;

- controalele din partea conducerii referitor la fiecare obiectiv;

- conformarea cu criteriile specifice necesare?

Criteriile de audit (pct.2.10 din Manualul de audit al performanței)

Au fost stabilite criteriile de audit (principal, subcriterii)? Sunt acestea relevante pentru aspectele

supuse auditului și sunt adecvate circumstanțelor date?

A fost documentat lucrul în cadrul studiului preliminar? (interviurile, teste efectuate etc.)?

Există referințe încrucișate referitor la orice document atașat (spre ex:documente obținute de la

entități) (pct.2.10, pag.59 din Manualul de audit al performanței)

A supravegheat și revizuit șeful echipei de audit activitățile realizate de către fiecare membru al

echipei de audit? Există o confirmare documentată? (pag.60 din Manualul de audit al performanței)

A monitorizat și revizuit, în modul stabilit, responsabilul de audit activitatea inițial verificată de

către șeful echipei de audit? (pag.60 din Manualul de audit al performanței)

II. Raportul privind studiul preliminar (pct.2.11 din Manualul de audit al performanței)

A elaborat echipa de audit un Raport privind studiul preliminar?

Corespunde conținutul Raportului privind studiul preliminar Anexei nr.2 din Manualul de audit al

performanței?

A fost examinat, în modul stabilit, Raportul privind studiul preliminar? Există o confirmare

documentată referitor la decizia asupra oportunității continuării auditului? (pag.61 din Manualul de audit

al performanței)

87

După caz, decizia privind întreruperea activității de audit a fost adoptată în modul stabilit?

III. Programul de audit

A fost elaborat și aprobat, în modul stabilit, Programul de audit? A fost respectat termenul de 2

săptămîni de la inițierea activității detaliate de audit? (pct.3.1. din Manualul de audit al performanței)

Corespunde Programul de audit formatului stabilit în Anexa nr.3, precum și modelului din Manualul

de audit al performanței?

Orice modificare în Programul de audit stabilit inițial a fost aprobată și documentată corespunzător?

IV. Planul de lucru privind efectuarea auditului

A fost perfectat un Plan de lucru privind efectuarea auditului? Corespunde acesta Anexei nr.12 din

Manualul de audit al performanței? (pct.16, pag.128 din Manualul de audit al performanței)

Au fost discutate cu echipa de audit problemele legate de executarea auditului? Există o confirmare

documentată? (pct.17, pag.128 din Manualul de audit al performanței)

Poate fi urmărită legătura logică între documentele esențiale specifice acestei etape (ex: Raportul

privind studiul preliminar, Programul de audit, Planul de lucru?

ETAPA DE EXECUTARE A AUDITULUI (Manualul de audit al performanței, Capitolul III)

A documentat echipa de audit activitățile desfășurate la etapa de executare în conformitate cu

caracteristicile și formatul documentului de lucru din pct.3.3.2 și Anexa nr.13 din Manualul de

audit al performanței?

La documentarea rezultatelor procedurilor de audit efectuate, auditorul a determinat caracterul

semnificativ al denaturărilor și iregularităților?

Există probe de audit suficiente și adecvate pentru a permite confirmarea constatărilor și concluziilor

deduse?

În cazul auditării mai multor entități, au fost întocmite rezumate/note informative pe fiecare entitate

privind constatările preliminare?

În cazul auditării unei singure entități, a fost perfectat Raportul privind constatările preliminare?

A documentat auditorul procesul de comunicare cu conducerea entității despre deficiențele

constatate și discutarea cu aceasta a recomandărilor formulate și modalităților de implementare?

ETAPA DE RAPORTARE A AUDITULUI (Manualul de audit al performanței, Capitolul 4)

A întocmit echipa de audit Raportul de audit în conformitate cu elementele/cerințele de calitate,

inclusiv este acesta (pct.4.6.2 din Manualul de audit al performanței): obiectiv;

complet;

clar;

convingător;

relevant;

exact;

constructiv;

concis?

88

Raportul de audit respectă structura standard expusă în Manual, cuprinzînd cele 5 secțiuni principale (pct.4.7 din Manualul de audit al performanței):

1. Sinteza;

2. Introducerea;

3. Sfera și abordarea auditului;

4. Observațiile/constatările;

5. Concluziile și recomandările?

Informațiile mai detaliate, dar esențiale, referitor la informațiile din cele cinci secțiuni ale raportului

au fost incluse ca anexe la acesta?

Reflectă Sinteza în mod exact și clar conținutul raportului? Este pus accentul pe principalele

concluzii ale auditului și pe prezentarea succintă a recomandărilor? (pct.4.7, pag.99 din Manualul de audit

al performanței)

Cuprinde Introducerea o descriere a domeniului auditului (pct.4.7, pag.99 din Manualul de audit al

performanței) indicînd: 1. obiectivele și caracteristicile principale ale intervenției;

2. regulamentele principale;

3. dispozițiile bugetare și impactul financiar;

4. sistemele și procesele principale; și

5. descrierea tipurilor de proiecte/programe finanțate?

Secțiunea Sfera și abordarea auditului precizează, în mod concis, următoarele elemente (pct.4.7,

pag.100 din Manualul de audit al performanței):

- subiectul auditului;

- motivele auditului;

- întrebările de audit;

- sfera auditului;

- criteriile de audit;

- metodologia și abordarea auditului?

Raportul de audit acoperă toate domeniile care reprezintă obiectivele auditului?

Corespund constatările din Raportul de audit celor 4 elemente obligatorii:

- criteriul (ce trebuie să fie?);

- condiția (ce este?);

- cauza (care este devierea de la norme sau criterii?);

- efectul (care sunt consecințele observate, precum și viitorul impact rezonabil și logic?)?

Dacă nu, cum afectează acest fapt calitatea generală a Raportului de audit?

Concluziile de audit răspund la întrebările formulate?

Acestea iau în considerare efectele semnificative ale problemelor constatate, stabilindu-se corelația

cauză-efect?

Sînt constatările şi concluziile de audit susținute de probe de audit, suficiente și adecvate, colectate

de către echipa de audit pe parcursul misiunii?

Recomandările auditorilor derivă din constatările și concluziile de audit aferente?

89

Indică recomandările elementele principale ale oricăror schimbări necesare remedierii deficiențelor

constatate? Sunt acestea constructive, orientate spre rezultate?( pct.4.7, pag.101 din Manualul de audit al

performanței)

A revizuit șeful echipei de audit și responsabilul de audit constatările semnificative de audit pentru

a se asigura că acestea sunt în concordanţă cu probele de audit și nu conţin erori şi contradicţii? Este

documentat acest lucru?

Este raportul scris coerent și într-un limbaj uşor de înţeles de către persoane fără cunoştinţe în

domeniu?

S-a efectuat concilierea cu conducerea entității auditate în vederea clarificării constatărilor,

concluziilor și recomandărilor?

Punctele de vedere ale entității auditate cu privire la constatările rămase în divergență, precum și

motivul neacceptării lor de către auditorii publici sunt menționate/documentate corespunzător?

A fost revizuit și aprobat Raportul de audit de către responsabilul de audit (șeful Direcției de audit)

și membrul Curții de Conturi care coordonează activitatea Direcției de audit respective înainte de

distribuirea acestuia pentru examinare, în modul stabilit, în ședința plenară? (pct.4.8 și Anexa nr. 4 din

Manualul de audit al performanței)

După caz, conține Raportul privind rezultatele auditului performanței care cuprinde mai multe

entități, ca Anexă, lista entităților supuse auditului, precum și o listă a entităților ce urmează să

primească raportul? (pct.4.9, pag.106 din Manualul de audit al performanței)

Hotărîrea Curții de Conturi privind aprobarea Raportului de audit a fost întocmită potrivit

prevederilor Manualului, modelului din Anexa nr.5 la acesta (pag.104 și Anexa nr.5 din Manualul de audit

al performanței)?

Perfectarea și depunerea dosarelor de audit

Au fost organizate/structurate documentele de lucru potrivit tipului documentației/suportului?

(pct.3.3.4. din Manualul de audit al performanței)

Au fost revizuite și există o confirmare documentată referitor la notițele de revizuire a documentelor

de lucru specifice etapei de executare a auditului? (subpct.3.3.7. și Anexa nr.13 din Manualul de audit al

performanței)

A fost aplicată indexarea încrucișată în cazul tuturor documentelor de lucru sau cel puțin a

următoarelor documente de lucru (subpct.3.3.6 și Anexa nr.14 din Manualul de audit al performanței):

- rapoartele preliminare și finale de audit – la documentele rezumative sau justificative, după circumstanțe;

- documentele de lucru rezumative – la documentele de lucru justificative;

- Programul de audit – la documentele de lucru justificative;

- documentele de lucru – la documentele de lucru relevante;

- descrierile interviurilor – la documentele de lucru ce conțin documente discutate în cadrul interviurilor?

Sunt respectate cerințele stabilite la perfectarea dosarelor de audit (Instrucțiunea privind executarea

lucrărilor de secretariat), referitoare la:

condițiile de întocmire/perfectare;

termenul de depunere a dosarului/lor?

Au fost dosarele de audit revizuite de către responsabilul de audit? Există proba (ele) respectivă(e)?

90

Concluzii generale: __________________________________________________________________________________________________________

*Notă. Secțiunea n/a va fi completată, prin bifare, în cazul în care întrebarea nu este aplicabilă/relevantă auditului în cauză.

91

Anexa nr. 11

la Ghidul privind cadrul calității

CURTEA DE CONTURI – GRUPUL DE REVIZUIRE (MONITORIZARE) A CALITĂŢII „LA RECE”

Lista de verificare pentru revizuirea „la rece” în cazul auditului regularității

Auditul supus revizuirii:

Anul de audit:

Șeful echipei de audit: Responsabilul de audit (șeful Direcției de audit) și

Direcția de audit:

Responsabili de revizuirea controlului calității „la

rece” (nume, prenume, funcția, semnătura):

Perioada de realizare a revizuirii „la rece”

(conform Programului anual al revizuirilor calității):

Data finalizării revizuirii:

Se confirmă faptul că auditul a fost efectuat în conformitate cu cerințele de calitate Da

Nu

Parțial

În completarea acestui chestionar revizorul calității „la rece” ar trebui să se bazeze pe probele colectate din altă muncă de revizuire, efectuată în cursul anului,

ori de cîte ori este posibil, pentru a evita suprapunerea eforturilor. Aici trebuie făcute referinţe încrucişate, după caz. Revizorul calității căută să obţină dovezi

suficiente în sprijinul întrebării (lor) puse, deoarece revizuirea „la rece” este bazată pe probe.

Revizorul calității va asigura că activitatea de audit a fost bine documentată şi revizuită, în modul stabilit. În plus, rezultatele semnificative de audit vor fi revizuite

de către responsabilul de audit în timp ce toate concluziile şi raţionamentele de audit trebuie să fie susţinute cu probe de audit.

Înainte de a începe evaluarea calităţii, echipa de revizuire a calității „la rece”, de comun cu Direcția generală metodologie, planificare și analiză, verifică

actualitatea și relevanța întrebărilor pentru a confirma dacă au fost făcute modificările de rigoare în Manualul de audit al regularităţii, în alte acte normativ-

metodologice relevante şi dacă referinţele făcute sunt încă valabile.

92

Nr Întrebări de control d

a

n

u

n/a* Comentarii/concluzii

Interviu cu șeful echipei de audit

Au existat probleme legate de competențele sau resursele necesare (de timp, umane) realizării

misiunii de audit respective?

Au fost comunicate aceste probleme responsabilului de audit?

Revizuirea documentației de audit

I. ORGANIZAREA AUDITULUI

A fost întocmită Dispoziția-informație? Corespunde aceasta prevederilor Manualului de audit al regularității? (pag.98)

A fost efectuată instruirea membrilor echipei de audit cu privire la obiectivele auditului,

legislația aplicabilă domeniului supus verificării, evaluarea riscurilor. Există o confirmare

documentată referitor la instruirea realizată de către responsabilul de audit (Regulamentul

privind circulația documentelor de audit, aprobat prin HCC nr.46 din 2009)?

ETICA ŞI INDEPENDENŢA

Fiecare membru al echipei de audit a semnat Declaraţia care atestă conformitatea acestora cu politica

Curţii cu privire la independenţă și imparțialitate?

II. ETAPA DE PLANIFICARE A AUDITULUI

I. Cunoaşterea şi înţelegerea entităţii auditate (Manualul de audit al regularităţii, alin. 1.1.; 4.3.1)

A documentat echipa de audit munca sa asupra cunoaşterii şi înţelegerii activității entităţii auditate,

conform Anexei nr.1 din Manualul de audit al regularităţii?

A identificat și argumentat echipa de audit riscurile potenţiale din cunoaşterea şi înţelegerea

activității entităţii auditate?

Au fost documentate aceste riscuri în Anexa nr.6 din Manualul de audit al regularității?

A formulat echipa de audit concluzii clare ce rezultă din munca sa pentru cunoaşterea şi înţelegerea

entităţii?

A înregistrat şi a făcut referinţe încrucişate echipa de audit la probele de audit care sprijină

constatările şi concluziile de audit înregistrate în Anexa nr.1?

a) Factorii aferenți domeniului de activitate, de reglementare ale entităţii și alți factori externi (Manualul de audit al regularităţii, alin. 1.1.2, lit.(a))

A documentat echipa de audit factorii externi ce influențează activitatea (domeniul de activitate) a

entităţii, a rezumat concluziile şi a identificat, documentat riscurile potenţiale, precum și acțiunile

la riscurile identificate, după caz?

Are echipa de audit documentată în mod clar relevanţa cadrului legal pentru activitatea entităţii, a

rezumat concluziile şi a identificat riscurile potenţiale, după caz?

93

b) Managementul entităţii şi factorii interni ce influenţează entitatea (Manualul de audit al regularităţii alin. 1.1.2 (b))

A identificat echipa de audit aspectele importante ale activității entității, a rezumat concluziile? A

identificat și documentat riscurile potenţiale ce rezultă din acestea?

c) Politicile şi cadrul de contabilitate (Manualul de audit al regularităţii, alin. 1.1.2 (c))

A evaluat echipa de audit relevanța politicilor şi cadrului de contabilitate aplicabil, a rezumat

concluziile şi a identificat riscurile potenţiale, după caz?

Evaluarea sistemului de control intern (Manualul de audit al regularităţii, cap. I, alin.1.1.)

A documentat echipa de audit evaluarea preliminară a sistemului de control intern existent la

entitate? A rezumat concluziile şi a identificat riscurile potenţiale, după caz:

mediul de control;

procesul de evaluare a riscurilor de către entitatea auditată;

sistemul de informare şi comunicare;

activităţile de control;

monitorizarea controalelor?

A examinat, revizuit, evaluat și documentat echipa de audit măsurile întreprinse de către conducerea

entității auditate pentru prevenirea şi detectarea fraudei?

Au fost formulate concluzii clare cu privire la caracterul adecvat al acestora?

Există o confirmare documentată referitor la faptul că echipa de audit a informat responsabilul de

audit despre orice suspiciune la fraudă, dacă este cazul?

Gestionarea informaţiei şi mediul de control TI (tehnologiilor informaționale) – Capitolul I,

alin.1.1.2., part. II, lit.a). și d)

A analizat, revizuit şi rezumat echipa de audit activitățile în mediul de control al TI, au fost

identificate şi documentate riscurile care decurg din acestea?

A documentat echipa de audit constatările şi concluziile pentru a susţine activitatea de audit

efectuată în mediul de control al TI?

Acţiunile întreprinse de către entitate de la ultimul raport de audit efectuat de către

Curtea de Conturi (Manualul de audit al regularităţii, alin. 1.1.3; 4.3.1)

A documentat echipa de audit acțiunile întreprinse de către entitate de la ultimul raport de audit

al CC, aplicînd Anexa nr.2 din Manualul de audit al regularităţii?

A evaluat echipa de audit impactul produs de la implementarea/neimplementarea recomandărilor

înaintate? A identificat şi documentat riscurile ca urmare a neimplementării recomandărilor?

Evaluarea auditului intern (Manualul de audit al regularităţii alin. 1.1.3; 4.3.1.)

94

A evaluat echipa de audit activitatea auditului intern, independența și calitatea acestuia, aplicînd

Anexa nr.3 din Manualul de audit al regularităţii?

Au fost identificate domeniile/procesele în care poate fi aplicată activitatea auditului intern?

Au fost documentate şi formulate concluzii clare despre nivelul de încredere privind activitatea

auditului intern, inclusiv în domeniile selectate?

Revizuirea analitică preliminară (Manualul de audit al regularităţii alin. 1.1.3; 4.3.1.)

A efectuat echipa de audit o evaluare preliminară a informaţiilor financiare utilizînd Anexele nr.4

- 4.3 din Manualul de audit al regularităţii?

Determinarea materialităţii (Manualul de audit al regularităţii 1.2;4.3.1)

A stabilit și documentat echipa de audit pragul de semnificaţie (materialitatea cantitativă și, după

caz, calitativă) în conformitate cu Anexa nr. 5 din Manual? (Manualul de audit al regularităţii alineatele 1.2.1, 1.2.2 )

Echipa de audit a ținut cont de existența riscurilor potențiale la selectarea domeniilor semnificative?

Domeniile semnificative (Manualul de audit al regularităţii, alin.1.3.)

A identificat echipa de audit, în funcție de obiectivele stabilite, conturile și sistemele semnificative?

A documentat clar echipa de audit motivele pentru calificarea categoriilor de operaţiuni economice

ca fiind semnificative prin natură?

Controalele-cheie ale sistemelor semnificative (Manualul de audit al regularităţii, alin. 1.3.2)

A documentat auditorul înțelegerea sistemelor/proceselor semnificative?

A identificat echipa de audit controalele-cheie ale sistemelor semnificative?

A verificat auditorul dacă controalele-cheie identificate contribuie la detectarea și reducerea

riscurilor semnificative?

A inclus auditorul în Programul de audit teste ale controalelor-cheie, în cazul unui control intern

eficient?

Riscurile semnificative pentru audit (Manualul de audit al regularităţii, alin. 1.4;4.3.1.)

A identificat și a evaluat auditorul riscurile de denaturare semnificativă a informațiilor, la

nivelul situațiilor financiare și al afirmațiilor, în cadrul înțelegerii entității și mediului său? (Anexa

nr.6 din Manualul de audit al regularității)

Include Anexa nr.6 un rezumat al riscurilor identificate conform Anexelor anterioare (nr.1-5

inclusiv)din Manualul de audit al regularității?

Există o interdependență, consecutivitate între riscurile identificate și cele evaluate? Constituie

riscurile semnificative obiectul Programului de audit?

Planul General de Audit (PGA) (Manualul de audit al regularităţii, alin. 4.3.1, pag. 85-86)

A fost perfectat PGA în conformitate cu structura expusă în Manualul de audit al regularității?

Se regăsesc în componentele PGA concluziile formulate conform documentelor perfectate de către

auditor la etapa de planificare?

95

Este clar documentată în PGA abordarea auditului, care ar asigura obținerea probelor de audit

(necesare pentru realizarea obiectivelor auditului)?

A fost PGA revizuit și avizat de către responsabilul de audit?

Programul de audit (abordarea auditului ) - Manualul de audit al regularităţii 1.5; 4.3.1

Are auditorul elaborat Programul de audit pentru a documenta procedurile de audit aplicate în

vederea implementării Planului general de audit în conformitate cu Anexa nr.7 din Manual?

Conține Programul de audit următoarele aspecte:

din Obiectivele auditului indicate se poate deduce care sunt așteptările acestuia de la efectuarea

acestui test;

tipurile procedurilor aplicate corespund obiectivului auditorului;

descrierea testului conține tehnicile aplicate, ce tranzacții, solduri, documente vor fi testate,

eșantionul selectat;

a argumentat auditorul necesitatea atragerii unui expert sau a efectuării unui audit specializat

(TI)

a bifat auditorul ce afirmații urmează să testeze (după caz)

s-au făcut în Program referințe la documentele de lucru de la etapa de executare

sînt descrise succint concluziile aferente testului efectuat

este indicat cine a efectuat testele și data realizării testării

există o confirmare documentată referitor la revizuirea Programului de audit de către șeful

echipei de audit și responsabilul de audit.

Poate fi urmărită legătura logică între PGA și Programul de audit?

III. ETAPA DE EXECUTARE A AUDITULUI (Manualul de audit al regularităţii, Capitolul II par.2.1-2.3; 4.1.)

A documentat echipa de audit activitățile desfășurate la etapa de executare în conformitate cu

prevederile pct.4.3.2 din Manualul de audit al regularității: denumirea testului;

obiectivele testului;

lucrul efectuat;

constatările;

concluziile;

recomandările?

Denumirea testului corespunde descrierii testului din Programul de audit. Conține tehnicile

aplicate, tranzacțiile, soldurile, documentele care vor fi testate, eșantionul selectat?

Obiectivul testului corespunde obiectivelor specifice ale PGA și, respectiv, obiectivelor auditului

din Programul de audit?

Există probe de audit suficiente și adecvate pentru a permite confirmarea constatărilor și concluziilor

deduse?

La aplicarea testelor de control (Manualul de audit al regularităţii alin. 2.1)

96

A evaluat auditorul eficiența controalelor-cheie pe parcursul perioadei auditate?

A evaluat auditorul continuitatea controalelor-cheie? (de ex.:Cum acestea funcționează într-o anumită

perioadă de timp în lipsa persoanei responsabile )

A evaluat și a documentat auditorul rezultatele testelor de control ?

Aplicarea procedurile de fond (Manualul de audit al regularităţii, alin. 2.2.)

A documentat auditorul tehnicile testărilor de fond descrise în Manual?

La testarea afirmaţiilor de audit, auditorul a luat în considerare obiectivele pe care echipa încearcă

să le realizeze?

La documentarea rezultatelor testărilor efectuate, auditorul a determinat caracterul semnificativ al

denaturărilor și iregularităților?

A documentat auditorul procesul de comunicare managementului entității a deficiențelor constatate,

a recomandărilor formulate și a modului de implementare? (Manualul de audit al regularităţii , pag.59-

60)

Au fost revizuite și există o confirmare documentată referitor la notițele de revizuire a documentelor

de lucru specifice etapei de executare a auditului? (Manualul de audit al regularităţii, alin.4.2.)

IV. ETAPA DE RAPORTARE A AUDITULUI (Manualul de audit al regularităţii, Capitolul III)

Echipa de audit a întocmit Raportul de audit în conformitate cu standardele (cerințele) de raportare

(Manualul de audit al regularităţii, Capitolul III, pct. 3.1.), inclusiv este acesta:

clar?

exact?

complex?

obiectiv?

credibil?

concis?

competent?

Raportul de audit respectă structura expusă în Manual? (Manualul de audit al regularităţii, pct.

3.2.)

Raportul de audit acoperă toate domeniile care reprezintă obiectivele auditului?

Corespund constatările din Raportul de audit celor 4 elemente obligatorii: criteriu, condiție, cauză,

efect. Dacă nu, cum afectează acest fapt calitatea generală a Raportului de audit?

Concluziile auditorului iau în considerare efectele semnificative ale problemelor constatate,

stabilind corelația dintre cauză și efect?

Constatările şi concluziile de audit sunt susținute de probe de audit suficiente și adecvate colectate

de către echipa de audit pe parcursul misiunii?

Recomandările auditorilor derivă din constatările și concluziile de audit?

La elaborarea recomandărilor, s-a ținut cont de criteriile de formulare a acestora? (Manualul de audit

al regularității, Capitolul III, pct.3.2., pag. 68)

97

A revizuit șeful echipei de audit și responsabilul de audit constatările semnificative de audit pentru

a se asigura că acestea sunt în concordanţă cu probele de audit și nu conţin erori şi contradicţii? Este

documentat acest lucru?

Este Raportul de audit scris într-un limbaj uşor de înţeles de persoane fără o pregătire specială?

S-a efectuat reconcilierea cu conducerea entității auditate în vederea clarificării constatărilor?

Punctele de vedere ale entității auditate cu privire la constatările rămase în divergență, precum și

motivul neacceptării lor de către auditorii publici sunt documentate corespunzător?

Opinia de audit (Manualul de audit al regularității, pag.69)

Are auditorul probe suficiente și adecvate în dosarul de audit pentru a susţine opinia de audit

propusă?

Este opinia de audit în concordanță cu constatările și concluziile de audit?

În cazul în care este propusă o opinie de audit contrară, a fost aceasta revizuită de către conducerea

superioară de audit pentru a se asigura că este de acord cu decizia şi raţionamentele făcute?

Rapoartele cu privire la auditurile tematice (după caz)

A întocmit echipa de audit rapoarte tematice în conformitate cu îndrumările stabilite în Manualul de

audit? (Manualul de audit al regularităţii, Capitolul V)

V. Perfectarea și depunerea dosarelor de audit

Au fost dosarele de audit perfectate în conformitate cu prevederile Manualului de audit al

regularității (Capitolul IV, alin. 4.3.3, pag.89-93) și cu cele din Instrucţiunea privind executarea lucrărilor

de secretariat la Curtea de Conturi, inclusiv:

- corespunde forma și conținutul dosarelor de audit cerințelor cadrului normativ-metodologic intern

relevant (Manualul de audit al regularității, Instrucţiunea privind executarea lucrărilor de secretariat la

Curtea de Conturi)?

- sunt respectate cerințele stabilite la perfectarea dosarelor de audit (Instrucțiunea privind executarea

lucrărilor de secretariat) referitoare la:

condițiile de întocmire/perfectare?

termenul de depunere a dosarului (lor)?

- au fost dosarele de audit revizuite de către responsabilul de audit?

- există o confirmare documentată privind revizuirea corectitudinii perfectării și depunerii dosarelor

de audit?

Concluzii generale: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________

*Notă. Secțiunea n/a va fi completată, prin bifare, în cazul în care întrebarea nu este aplicabilă/relevantă auditului în cauză.