CURSUL 1

CONCEPTUL, FUNCTIILE $I OBIECTIVELE TURTSMULUTRURAL

Defini{ia turismului rural

O definire cAt mai exactd a termenului de turism rural, unanim acceptatd

qi unitar uttlizatd, se confruntd cu diferite problerne specifice uneia sau alteia

diltre zonele receptoare de turiqti, respectiv prestatoare de servicii turistice.

U1 prim enun{ - acceptat de marea rnajoritate a actorilor lumii turisrnuluirural - afir1r6 cd: ,,Turismul rural este un concept ce include toate activiti{ileturistice care se desfiqoari in mediul rural".

Devine necesar a clarifica in acest moment ce se inlelege prin,,mediul/spafiu rural". intr-o bund parte a Europei (Belgia, Franla, Germania,I-uxemburg, Olancla) acest termen indicb zonele care se deosebesc de celeurbane, de coasta sau montune. i.r Italia termenul indicS acele z;one care nu sunt

nici urbane, nici de coastd qi drept urmare include regiunile montane. in Irlanda

qi Anglia termenul analizat este practic sinonim cu noliunea de ,,regiune de la

Sard", aceasta diferenliindu-se total de cea urbanS. Spania, Portugalia qi Grecia

au tendinla de a asimila termenul de mediu rural cu zonele unde se realizeazd.

produclia agricold. Constatdm cd - cel pulin pe continentul european - termenul

de,,ruediul rural" ate inlelesuri diferite. Acest lucru dI naqtere unor dificultalicle analize comparative interstatale, c6t qi unei limitiri in aprecierea de ansamblu

asupra activitetilor desfrqurate in acest sector.

Existd voci care pe l6ngd considerentele de naturd geograficd, apteciazd ch

inadecvarea |a realitate a definiliei ,,turismului ruu"al" este determinatd qi de altemotive.

Spre exemplu este cunoscut cd produsul turistic reprezint[ in esen![mdsura activitalii turistice priviti ca activitate economicd intr-o anurleclirnensiune, volum, structuri sau calitate; prin destinaliile sale produsul turistic

putandu-se constitui intr-un mesaj adresat consumatorilor (turigtilor) poten{iali,care prin op{iunea lor - concretizatd'in prezenfa la momentul prestdrii serviciilorcomponente, dau naqtere fluxurilor turistice respectiv consumului turistic.

insd existd specialigti ce considerr cd o excursie cu un atelaj tras deanimale sau un picnic ori altd activitate derulatd pe timpul unei zile i,tr-un collindepirtat de provincie, nu ar putea fi conside rate ,,turism rurof,.

care sunt acele trSs[turi pe care trebuie sE le aibd turismul rural astfel inc6tsd rnerite intr-adevdr calificativul de rural?

Potrivit.formelor de manifestare pi practicii mondiale aceste trdsdturiale turismului rtrral ar putea fi:

-apropierea de naturd;-absenla mul{imii (de semeni);-linigte;-un mediu ambiant,,nemecan izat, ;-contacte personale (in opozilie cu iralionalismul qi-senza[ia de continuitate gi stabilitate, de trdire

trainicd;

-posibilitatea de a cunoaqte indeaproape locuri gi oamenii acelor locuri;-contactul nemijlocit cu autoritetile locale, cu preocuparile gi activitatea

specificd zonei;-cunoagterea indeaproape a afaceriror ce se fuc pe plan rocar;-posibilitatea prelevrrii de imagini legate de identitatea indivizilor

conrunitdlii;*$ansa integrdrii in comunitate pe perioada sejururui.Drept umlare o altd posibild clefinire a activitd!ilor de turisrn desfrgurate in

spa{ir-rl rural ar trebui sd ia in calcul tocmai aceste aspecte - ce-i drept importantepentru transformarea in realitate a ,,visului de vacanf6". Aceasta cu atat rnai multcu cat intre aqteptare (ca dorin{6) gi realitate existd de obicei o ugoard abatere.

anonirnatul urbanului);a unei istorii, vie qi

\I

Un al doilea enun!, mai ermetic, definegte: ,,Turismul rural ca o formiconcentratl pe destina(ii in spa{iul rural, dispun6nd de o structurifunc{ionali de cazare gi de alte servicii eterogene".

Formularea aparfine unui grup de cadre didactice din Acadernia de Studii

Economice Bucuregti, care in incercarea de a realiza o definilie intr-o exprimare

mini-rnax au consultat surse din literatura de specialitate englezd, francezd,germani qi spaniole, pe care mai apoi le-au armonizat.

Un al treilea enun!, ce eludeazi aspectul geografic de astd dat6, afirmd c5:

,,Turismul 'rural

este un concept care cuprinde activitatea turisticlorganizati qi condusi de popula{ia locall, gi care are la'bazil o strinsiIeglturi cu mediul ambiant, natural gi uman".

Aceastd definilie pare a fi rnai cuprinzdtoare, singura sa scdpare constd inomiterea implicdrii in activitIli de turism rural a unor organiza\ii sau persoanedir-r afara comunitdlii locale (touroperatori, investitori, etc.).

in accepfiunea Organizaliei Mondiale a Turismului gi a multororganizafii europene de turism rural, turismul rural este ,,o formd a turismuluicare include orice activitate turisticd organizat6 gi condusd in spaliul rural decdtre populafia 1oca15, valorificdnd resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum gi dotdrile, structurile turistice, inclusiv pensiunile qil-errnele agroturistice".

Aceastd defini1ie, deqi nu le explic6, are la bazd, o serie de trdsdturispecifice ce caracterizeazd activitdlile de turism rural. Dintre acestea enurnerdm:

-localizarea in zonele rurale (existenfa in localitdli rurale);-construirea produsului turistic in mod funcfional,bazat pe caracteristicile

lunrii rurale (spa{iu deschis, contact cu natura, tradilie, organizare gi practicitradilionale);

-ruralitatea ca scalS (din punct de vedere al clddirilor qi arnenajdrilor - deobicei la scard rnicd - conservdndu-se infrastructura rural[) ;

I- caracterul tradilional (cregtere clomoal[ gifamiliile locale

-av6ndu-se in vedere pdstrareaconservarea modului de via[drural);

organicd in legdtura cufunclionalit6tii rurale gi

- diversitatea formelor de prezentare, func{ie de mediile rurale gieconomice, de istoric ai agezare (pdstrandu-se identitatea culturald specificd).

Una dintre cerinlele practicdrii durabile acondilii in prezervarea elementelor esenlialedefinirea turismului rural ia in calcul qi

turismului rural consti in acesteale ruralului. in aceste condiliio serie de elemente precum

dimensiunile:

- psihologicd (bazatd pe trebuinla umanr de a se bucura de odihn6 girecreere):

-sociall (generat6 ele contactul cu lumea rurald);-geografica (legatr de imaginea qi aspecturui peisajurui geografic,

configura{ia reliefului, ce favorizeazd ori limiteazd, dezvoltare a activitdtilor deturisrn);

- urbanistici (modul de organizare spalial5, mdrime a aqezdrilor, niveluldot6rilor qi cel al infrastructurii).

Trebuie sd adfiritern cd intre o zondrurald qi alta sunt diferenle, rnai multfunc{ie de ,rediul natural, de dezvoltarea socio-economicd existentd constatdmvaria{ii de la o regiune la alta, iar mult mai vizibil de la o {ard la alta,respectivde la un continent Ia altul.

Totuqi adevdratele zone rurale sunt cara cterizate, in genera l, de densititlireduse ale populatriei, numdr variabil de gospoddrii (de obicei rdsJirate - ctrdistanle mari fntre ele), importante suprafele agricore ori forestiere. Aceastddiversitate de resurse, diferit asortirnentatd, a condus la fonne de exprimarediferita a activitS{ilor de turism rural qi respectiv a produselor turistice oferitepiefei' Astfel o parte dintre activitelile de turism rurar sunt regdsite sr-rb titulaturade: agroturism, turism verde sau ecoturism (in acest caz se face referire laactivitetrile ecoturistice care sunt derulate in rnediuvspaliu rural).

Agroturismul este un concept relativ de datd recentd, care face referire ladiferitele forme de turism aflate in legdturd directi cu activitdlile agricole qi/saucu construcliile avAnd destinalii, rol, funcliuni in domeniul agriculturii. Aceastdforml specificd de turism rural este bazati pe asigurarea in caclrul gospoddrieifdrdneqti, a serviciilor de cazare, mas6, agrement gi altele complementareacestora. Aceastd formd de turisrn rural este practicatd de rnicii proprietari dinzonele rurale, de obicei ca activitate secundard; activitatea desf5gurati ingospodiria/ferma proprie rdm6nAnd principala ocupa{ie gi sursd de venit.

Este bine sb precizitn, cd in doud dintre ldrile europene cu vechi stagii deactivitate pe tirdrnul turismului rural - este vorba de Franla gi Anglia - seincearcd a se realiza o distinclie intre ,,agroturism" $i ,,turismul la fermd" pentrua evidenlia simplu gi din capul locului utilizarea caselor {drdneqti clrept locuri decazore pentru turiqti. tnchirierea gospocldriilor drept case de oaspefi, case desdndtate, cabane de vdndtoare, etc. este considerat a nu fi agroturism, datoritdpierderii unei pir{i din incdrcdtura/funclia agricolS, ele nefiind ocupate de {draniireali/activi. Trebuie precizat cd in majoritatea cazurilor amfitrioniilgazdele pur-rla dispozilia turiqtilor spaliu locuibil excedentar, cel d,ezafectat qi amenajat oriconstruit special pentru astfel de activitdli.

In ciuda acestor consideralii este evident c[ ambele forme fac parle dinsfera turisrnului rural. Practicarea adiacentd de citre !6rani a turismului conduceIa realizarea unei dezvolt[ri superioare a zonelor sdteqti, at6t prip aportul adus cleincas[rile din cazare cAt rnai ales prin valorificarea unor altor produse agricolelocale, prin includerea lor in consumul turistic. Este bine de precizat cd o partedintre venitr-rrile realizate ?n activitdtile de agroturism sunt utilizate pentruinvesti{ii qi modernizare, in acest fel activitatea turistic[ contribuind lepijlocitla dezvoltarea qi suslinerea gospoddriei lIrdnegti qi a zonei inqigi.

Termenul de turism verde, a inceput a fi utilizat pe teritoriul CornunitiliiEuropene, iar necesitatea introducerii acestui termen a constat inilial in dorinlade a desemna intr-o form6 unanim acceptatd, activit6{ile ce se aflau in afarazonelor dedicate: sporturilor de iarnd. (turismul alb), vacanlelor la mare

Tipuri de produse turistice rurale utilizate de turistul european

Dupi maniera in care ele sunt constituite distingem urmdtoarele tipuri deproduse turistice prioritar solicitate de cdtre turistul european:

a) produsele turistice alcituite de turistul insuEi plecAnd de laelementele constitutive ale vacanlei in care el se inscrie. Este cazul - spreexenrplu - al campingurilor de la ldnnul rndrii: incepdnd cu cazarea s&,activitdtile practicate pe plaj6, plimbSrile in localitate sau excursiile programatein imprejr-rrimi;

b)produsele turistice dinainte aranjate de citre mediul de primire.Este cazul fermelor care propun gdzduire asorlat6 cu posibilitatea practicdriipescuitului, echitaliei sau activitdtilor ,,de la fermd", precizdndu-se ansamblulposibilitafilor oferite turistului in imprejurimi;

c) produsele turistice alcltuite de un profesionist in turism pentruclientela s8, pornind de la elemente rdsp6ndite sau dispdrute. Este cazulsej ururilo r or ganizate.

d)produsele turistice ,rtotul inclus", rasp6ndite sub numele de ,,produseforfetare". Alcdtuite astfel inc6t incearc6 a.cordarea unui produs completclientului care s6-i satisfacS agteptdrile gi care incearcd echilibrareacomponentelor in cadrul unui just raport pref/calitate.

Constat5m astfel cd europenii simt atraqi de bogdiiile naturale qi suntsensibili la,,un cost al vielii mai pulin ridicat".

Formele de cazare (gizduire) propuse

Cazarca in spa[iul rural este, in majoritatea cazurilor, satisfrcutd de miciunitdli in gestiune hotelierd. Spaliile de cazare - tradilionale saLl moderne(pastr6nd insd elemente ale arhitecturii specifice ruralului qi in mare parte zonei

l0

prezinte amenajdri pentru maxim 6 persoane. sunt propllse aici activitefidiverse: pescuit, ciclism, tir cu arcul etc.

Dupd cum s-a observat in exemplul prezentat se poate discuta deja cle o"hotelarie rural[" frrd. a folosi vorbe mari. situate *rajoritatea in comune cu maipufin de 5000 de locuitori, ele beneficiazd de un standard de I sau 2 stele qi suntrdspdndite in intreaga Europi.

AIte forme de turism rural european

Dupd culn s-a putut constata - din cele prezentate, oferta turisticd estefoarte variatd' 9i se adre seazd" unor segmente de piald,diverse. pe de altd par-te sepoate vorbi, in paralel cu activitatea turisticd rurald, de o preocupare generaldpentru activitdli de salvare a patrimoniului arhitectural rural materializatd nunumai in Italia (Toscana), Luxemburg (Grand Duche) ci gi in Fran{a oriPorlugalia.

- Formele de agroturism practicate in {dri curn ar fi Belgia, Danernarca,Portugal i a' rtalia, F'ra,!a 9i chiar Gerrnania prezintd,in general aceleaqi fo,,e decazare.

- in ceea ce priveqte camerele de hotel, numai in Germania acestea segdseau in numdr substanfial, cifie irnportante delinand: Anglia, portugalia,Irlanda, Luxemburg, Grecia, Spania gi Belgia.

- Mai pufin reprezentate sunt forrnele de camping Ia fermr. i, ti,rp ce inolanda' Franta 9i Gennania este conturatd precis aceastd formd de cazare ingospodariile agricultorilor, in Irlanda nu existd, iar in celelalte {dri este pu{inptezentd' Totugi fermele specializate sunt tot mai prezente in cadrai oferteituristice rurale' in Germania, Fran ta, rtalia, olanda nulneroase ferme propunforme de gdzduire special izate. intAlnirn astftl:

. fenne specializate in primirea handicapatilor;. ferme specializate in primirea copiilor;. ferme specializate in prirnirea grupurilor;

t2