1

INTRODUCERE IN SEMIOLOGIE

Semeion(gr.)=semn Logos(gr.)=stiinta

Qui bene diagnosticat, bene curat

Def. Semiologia = stiinta care se ocupa cu studiul , descrierea si interpretarea semnelor si simptomelor pe care le prezinta omul bolnav(b.).

Simptom = manifestare de boala de ordin subiectiv, resimtita si relatata de bolnav.

Ex: durere , greata, ameteala ,modificari de gust, etc.

Semnul = manifestare de boala de ordin obiectiv , obtinuta si observata de medic (sau de anturajul bolnavului ) prin examenul clinic al pacientului, constituind un element concret pentru diagnostic.

Ex: eruptii cutanate , paloare, icter, cianoza, varsatura, etc.

Sindromul = asociere de semne si simptome care au cel putin un element comun caruia ii corespund mecanisme de producere diferite.

Ex:sdr.hipertensiv, sdr.hiperglicemic, etc.

Diagnosticul (gr. dia= prin, gnosis = cunoastere)= elementul cheie al actului medical , rezultatul parcurgerii obligatorii a 3 etape: anamneza b, ex.clinic al b.(are 4 timpi: inspectie, palpare, percutie si ascultatie )si ex.paraclinic(de laborator).

Prognosticul = aprecierea modului in care evolueaza boala in prezent si mai tarziu in functie de caracteristicile acesteia.

Fiziologic = normal, natural

Patologic = anormal, boala

FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA

Este un document medical, stiintific si uneori juridic(medico-legal).Este alcatuita din urmatoarele rubrici (componente ) majore :

Date generale (informative)

Anamneza

Starea prezenta

Evolutia bolii

Epicriza

I.DATE GENERALE

a)date cu caracter personal- nume si prenume ,varsta, sex, data si locul nasterii, profesie si loc de munca , domiciliul, grupa sangvina si grupul Rh

b) date cu caracter general data internarii si externarii din spital, nr.zilelor de spitalizare, nr.zilelor de CM la externare , diagnostic (dg) de trimitere, dg.la internare, dg.la 72 ore, dg.la externare, starea la externare : ameliorat, stationar, vindecat, agravat, decedat,transferat

Varsta b.-exista boli specifice pe categorii de varsta

Ex:

Copiii- fac frecvent boli infecto-contagioase ( bolile copilariei :rujeola, varicela, etc.)

Adolescentii- angine, RAA (reumatism articular acut ), etc.

Adultii-HTA (hipertensiune arteriala ), UGD ( ulcer gastro-duodenal), etc.

Varstnicii- ATS ( ateroscleroza ), AVC (accident vascular cerebral ), etc.

Sexul b. sunt boli specifice femeilor si altele specific barbatilor datorita diferentelor anatomice (fibrom uterin , adenom de prostata); sunt boli pe care le fac mai des femeile si altele pe care le fac mai des barbatii-ex:

Femeile litiaza biliara, stenoza mitrala , boli endocrine ( osteoporoza )

Barbatii- UGD, herniile inghinale, NBP (neoplasm bronho-pulmonar )

Domiciliul ne intereseaza atat domiciliul actual cat si cel anterior , precum si locul nasterii pentru ca exista zone endemice in care majoritatea populatiei face aceeasi boala ( ex. gusa endemica in zona Neamt, Suceava )

Profesia si locul de munca

Anumite noxe ( substante nocive fizice, chimice , factori de mediu ) de la locul de munca ce actioneaza pe o perioada lunga de timp , fara ca salariatul sa poarte echipament de protectie adecvat , determina aparitia bolilor profesionale (ex: hipoacuzie, surditate, saturnism, sideroza, silicoza, etc.)

Lucrul in mediu umed,cu mucegai favorizeaza bolile alergice, respiratorii, reumatismale

Functiile de conducere si cele cu multa responsabilitate favorizeaza aparitia HTA, IMA (infarct miocardic acut ), UGD, AVC , etc.

II.ANAMNEZA

Def.Anamnesis(gr.)= amintire= totalitatea informatiilor pe care le obtine medicul din convorbirea cu bolnavul (b.).

Importanta ei este foarte mare in precizarea dg. in unele boli , de ex. in UGD, AP (angina pectorala ) , etc. unde se spune ca anamneza este totul si restul nimic .Baza metodologica a anamnezei este conversatia dintre medic si pacient despre boala acestuia .

Anamneza cuprinde :

1.Motivele internarii- rubrica la care se trec 2-3 semne si siptome majore in ordinea importantei lor care au determinat b.sa se interneze

2.Istoricul bolii actuale se lasa b.sa-si povestestesca boala de la inceputul ei pana in prezent , medicul intervenind cu intrebari pentru completari si precizari.Se precizeaza :

Data si modul de debut al bolii care poate fi acut (in IMA , pancreatita acuta , etc.) sau insidios( lent ) ca in UGD, de ex.

Cronologia ,localizarea , intensitatea si evolutia simptomelor

Circumstantele de aparitie pot fi: dupa un abuz alimentar, abuz de alcool ( ex: in pancreatita acuta ), efort fizic ( ca in AP), dupa ingestia unor medicamente ( de ex. dupa AINS-aspirina, paracetamol, ibuprofen , diclofenac ,etc. - apare HDS-hemoragia digestiva superioara )

Consultatiile , tratamentele si internarile anterioare

3.Antecedente personale (AP)

Fiziologice (APF)- rubrica doar pentru femei ( ! ) - se intreaba data primei menstruatii (menarha ) , data ultimei menstruatii, caracteristicile ciclului menstrual, nr.de sarcini (nasteri+ avorturi ), data intrarii la menopauza

Patologice se intreaba atat femeile cat si barbatii de toate bolile de care au suferit pana in prezent , interventiile chirurgicale ( cand si pentru ce anume ) , alergiile medicamentoase, alimentare ,la factori de mediu

-ne intereseaza in special bolile cronice( cardiovasculare , digestive,respiratorii , TBC, DZ-diabet zaharat, sifilisul , etc .), bolile infectioase acute {ex: anginele se pot complica cu RAA, scarlatina cu GN-glomerulonefrita , hepatita virala acuta cu hepatita cronica apoi cu ciroza hepatica apoi cu neoplasm (cancer ) hepatic}

4. Antecedentele heredo-colaterale ( AHC )

Se consemneaza toate bolile de care au suferit parintii, bunicii, verii primari,

unchii, matusile ( rudele de sange )

Exista boli ereditare determinate strict genetic (ex.hemofilia )

Exista boli cu predispozitie ereditara ( HTA, UGD, DZ,etc.)- urmasii sunt predispusi la acestea dar nu este obligatoriu sa le aiba

Exista boli care apar in conditii de contagiune familiala TBC, hepatita virala . etc.

5.Conditii de viata si de munca

a)conditii de viata intrebam despre :

Tabagism- daca fumeaza , cate tigari / zi si de cat timp

Alcoolism- daca bea , ce fel de alcool, cantitatea / zi , de cat timp

Consumul de cafea cate cesti / zi

Alimentatia o subalimentatie va duce la hipovitaminoze si avitaminoze, o supraalimentatie va favoriza obezitatea

Conditiile de locuit- mediul rural sau urban,cate camerere si cate persoane locuiesc impreuna, daca au incalzire , daca este curata, fara igrasie , luminoasa

Climatul familial-neintelegerile cu membrii familiei si conflictele determina tulburari psihice diverse

b) conditii de munca

umiditatea , frigul , igrasia de la locul de munca favorieaza aparitia bolilor reumatismale, respiratorii, alergice

praful, pulberile dau pneumoconioze

pozitiile vicioase ( statul la calculator 8-10 ore /zi, in ortostatism indelungat , aplecat , contorsionat ,etc.) + efortul fizic intens- favorizeaza bolile sistemului osteoarticular (lumbago, lombosciatica, hernia de disc , etc.)

III.STAREA PREZENTA se trec datele obtinute in urma examenului clinic pe aparate si sisteme , dupa examinarea b.din crestet pana in talpi

IV.EVOLUTIA BOLII se noteaza zilnic datele subiective si obiective care definesc mersul bolii

V.EPICRIZA este un rezumat al foii de observatie privind diagnosticul, investigatiile, tratamentul si indicatii despre schema de recuperare (stil de viata ) EXAMENUL CLINIC OBIECTIV AL BOLNAVULUII.INSPECTIA este cea mai veche metoda de dg.decisiva in multe boli , prin aprecierea dintr-o privire a unor particularitati morfofiziologice si psihice ale bolnavului.

Tehnica

Se dezbraca bolnavul, se aseaza de preferat in lumina naturala si medicul inspecteaza pe rand, toate regiunile corpului

Initial se examineaza fata anterioara apoi cea posterioara dupa care inspectia se termina cu observarea unor miscari :ridicarea din pat, mersul , starea de nutritie, starea de constienta Se observa de asemeni, faciesul si atitudinea (pozitia in pat )

II.PALPAREA da informatii asupra volumului, suprafetei, sensibilitatii , consistentei si mobilitatii organelor

Tehnica

B.dezbracat ,asezat diferit in functie de organul pe care vrem sa- l palpam

Medicul sta de obicei in dreapta b.si cu mainile calde incepe palparea avand privirea spre fata acestuia pentru a-i observa mimica

Metode de palpare

Superficiala cu pulpa degetelor , usor, fara apasare

Profunda prin apasare : monomanuala , bimanuala , prin balotare ( lovire )

De la exterior spre interior palpam:

1.Tegumentele( pielea)

Fiziologic- este neteda, elastica, usor umeda ;

Patologic- la varstnici , in deshidratari masive ( dupa diaree prelungita , dupa varsaturi frecvente ), pielea este uscata , aspra , isi pierde elasticitatea ( testul pliului cutanat )

2.Tesutul celular subcutanat (adipos )- da informatii asupra starii de nutritie

Fiziologic- este uniform si armonis repartizat

Patologic- poate fi supradezvoltat ( obezitate ) , subdezvoltat ( casexie ), cu edeme (acumulare de lichid sub piele ) , noduli, abcese, etc.

3.Muschi- da informatii despre dezvoltarea si tonicitatea lor

Fiziologic - sunt bine dezvoltati si tonici (fermi), in special la cei care fac miscare si la tineri

Patologic sun hipotoni , atoni , hipotrofiati sau atrofiati la varstnici , in boli neurologice si casectizante cu imobilizare indelungata la pat

Se mai pot palpa organele abdominale (ficat, colecist, splina ), ganglionii limfatici, sistemul osteoarticular.

III.PERCUTIA se foloseste de obicei la plamani,abdomen , foarte rar la cord Tehnica percutiei plamanilor

Se cauta spatiile intercostale posterioare , se aseaza degetele mainii stangi perfect intinse in spatiile intercostale ( in special degetul mijlociu ) iar cu degetul mijlociu de la mana dreapta , flectat , se loveste perpendicular falanga medie a degetului mijlociu stang de cateva ori

Se obtin sunete diferite in functie de intensitate , tonalitate si timbru

Clasificarea sunetelor

Sonore au intensitate mare , tonalitate joasa , se obtin la percutia plamanilor si abdomenului

Mate au intensitate mica si tonalitate ridicata , se obtin la percutia tesuturilor si organelor fara aer ( muschi, ficat, splina )

IV.ASCULTATIA se face cu ajutorul stetoscopului biauricular ; se asculta inima si plamanii

Tehnica

Liniste deplina , bolnav dezbracat pana la jumatate

Se adapteaza olivele stetoscopului in urechi

Se aseaza corect stetoscopul in focarele de ascultatie , evitand zgomotele parazitare date de atingerea tubulaturii cu mana sau cu hainele

Se asculta zgomotele cardiace ritmice ( ca ticaitul unui ceas, cu o frecventa de 60-80 batai /minut) si murmurul fiziologic al plamanilor

ATITUDINEA ( POZITIA ) BOLNAVULUIPoate fi :

Normala- asemanatoare unei persoane sanatoase

Pasiva flasca , atunci cand b. este imobilizat la pat (come, paralizii, etc )

Fortata caracteristica unor boli cand b.adopta instinctiv anumite pozitii pentru a-si calma un semn sau un simptom (durerea, dispneea ) exemple :

ORTOPNEEA b.sta intins in pat , cu capatul patului ridicat sau cu 2-3 perne sub cap sau in sezut la marginea patului , sprijinit in maini ( pentru a-si calma dispneea lipsa de aer in : criza de AB astm bronsic, IC- insuficienta cardiaca,etc.) DECUBIT LATERAL- b.sta culcat pe o parte , initial pe cea sanatoasa , pentru a evita durererea apoi odata cu acumularea lichidului ,se intoarce pe partea bolnava de ex.-in pleurezie ( acumulare de lichid intre foitele pleurale ale plamanului ) DECUBIT VENTRAL sta cu fata in jos , ghemuit , cu pumnii apasand in epigastru in crizele de UGD COCOS DE PUSCA - decubit lateral , cu spatele la lumina , capul in hiperextensie , gambele flectate pe coapse si coapsele pe abdomen GENUPECTORALA sprijinit pe coate si genunchi ca si cum s-ar ruga (rugaciunea mahomedana ) in pericardita exudativa (acumularea de lichid intre foitele pericardice de la nivelul inimii ) pentru a-si calma durerea si dispneea TORTICOLIS = inclinarea unilaterala a capului si limitarea miscarilor, datorita contracturii musculaturii latero-cervicale; ex: in boli ale coloanei cervicale OPISTOTONUS decubit dorsal , corpul face o extensie fortata descriind un arc de cerc , avand ca puncte de sprijin capul si calcaiele in tetanos SQUATTING ( pozitia schiorului ) ghemuit , la copiii cu boli cardiovasculare congenitaleFACIESULFizionomia = ansamblul trasaturilor fetei cu expresia rezultata (manie, tristete, bucurie, etc.)

Faciesul = modificarile fetei induse de anumite boli

Tipuri de facies

MITRAL = cianoza pometilor, buzelor si nasului care contrasteaza cu paliditatea din jur ACROMEGALIC nas mare ,fata alungita, exagerarea proeminentelor osoase (pometi,arcade zigomatice si sprancenare , bose frontale ), barbia mare si proiectata inainte (prognatism ) MIXEDEMATOS ( HIPOTIROIDIAN) rotunjit in luna plina , impastat , cu stergerea santurilor fiziologice , pleoape tumefiate (aspect buhait , de om somnoros ), absenta 1/3 externe a sprancenelor

TETANIC( RISUS SARDONICUS )- in tetanos gura, narile si ochii se modeleaza ca pentru ras , fruntea incretita exprima tristete PARKINSONIAN inexpresiv , privire fixa, clipit rar

LUPIC placard eritematos al nasului si pometilor in forma de fluture

DE PAIATA - -in rujeola plangaret si patat (puncte eritematoase ) NAS IN SA in sifilisul congenital nas turtit la baza

RINOFIMA nas mare, deformat , lobulat ,prin hipertrofia glandelor sebacee, rosu (la alcoolici) PLETORIC in HTA, obezitate rosu, cu telangiectazii pe pometi

VULTUOS in pneumonie congestionat , cu roseate obrazului de partea bolnava

BASEDOWIAN ( HIPERTIROIDIAN)- cu exoftalmie bilaterala ( globii oculari iesiti din orbite, proeminenti ), privire vie , hipersecretie lacrimala , ochi stralucitori (aspect de spaima)

CUSHINGOID in boala Cushing (hipercorticism) rotunjit in luna plina , pometi rosii , impresia de falsa sanatate ADDISONIAN in boala Addison fata ciocolatie, aspect de cafea cu lapteSEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

I.DISPNEEA (D.)

Def.Tulburare a respiratiei manifestata subiectiv prin senzatia lipsei de aer si obiectiv prin modificarea unuia sau a mai multor parametri respiratori (frecventa, ritm, amplitudine ).

Actul respirator fiziologic are 2 timpi : inspirul (se trage aer in piept) si expirul (se da afara aerul din plamani).

Cauze de dispnee

PULMONARE

D.obstructiva apare in :

Obstructii ale CRS (cai respiratorii superioare ): stenoze laringeale , traheale ex.corp strain D.este bradipneica , predominant inspiratorie

Obstructii bronhopulmonare AB( astm bronsic ), N.bronsic D.este de tip bradipneic, predominant expiratorie , suieratoare , prelungita

Afectiuni ce produc scaderea elasticitatii pulmonare : scleroze pulmonare, pneumoconioze

D.restrictiva cand se reduce suprafata pulmonara sau se limiteaza miscarile respiratorii : in pneumonii, pleurezii, TBC

EXTRAPULMONARE

In boli cardiovasculare valvulopatii, pericardita , miocardita

Afectiuni nervoase sau de alta natura cu rasunet asupra centrului respirator psihoze, afectiuni vasculo-cerebrale , intoxicatii diverse

Afectiuni hematologice anemii

Clasificare

In raport cu conditiile de producere

La efort in boli cardiovasculare si respiratorii

In repaos accentuata de decubit - in AB

In functie de timpii de aparitie

vesperala are maxim de intensitate seara in TBC pulmonara

continua in insuficienta cardiaca (IC)

in functie de modul de debut

acuta paroxistica (brusca )

cronica lent , in timp

Caracterele D.- frecventa respiratorie normala la un adult = 16 - 18 respiratii/minut; D. poate evolua cu :

TAHIPNEE (POLIPNEE) respiratii > 18/min. - este o respiratie rapida si superficiala , putin eficace, apare in : pneumonie, pleurezie ,fracturi costale, boli febrile ; fiziologic dupa efort fizic , emotii

BRADIPNEE respiratii < 16/min. poate fi :

Cu expiratie prelungita , dificila , insotita de un suierat specific asemanator zgomotului de porumbar numit wheezing - in AB

Cu inspiratie prelungita insotita de tiraj (retractia inspiratorie a partilor moi intercostale, sub- si supraclaviculare , epigastrice ) si cornaj (zgomot caracteristic dat de trecerea aerului printr-o portiune stenozata )- in obstructii ale CRS :corp strain , tumori laringiene ,etc. DISPNEEA CHEYNE STOKES respiratia se accelereaza si creste in amplitudine pana atinge un maxim apoi descreste treptat pana la apnee (oprirea respiratiei ) pentru 10 secunde dupa care ciclul reincepe in tumori cerebrale, hemoragii cerebrale, intoxicatia cu morfina

RESPIRATIA KUSMAUL in 4 timpi inspir amplu, profund si zgomotos , apnee, expir sacadat, apnee apoi ciclul se reia in coma diabetica

RESPIRATIA BIOT miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee de 5- 30 secunde in septicemie, meningite

BLOCKPNEE respiratia se face cu atentie si intreruperi , miscarile respiratorii fiind reduse ca amploare , ezitante , oprindu-se in timpul inspirului din cauza durerii (fracturi , nevralgii intercosatale )

II.TUSEA

Def.Act reflex declansat de o iritare a cailor respiratorii , al carui efect este expulzarea continutului arborelui bronsic (aer, secretii, corpi straini ).

Poate avea rol :

De aparare

Nociv prin agravarea conditiilor locale in fracturi costale, hemoptizie

Caracterele tusei

Circumstantele de aparitie

Spontana

Provocata

Caracterul paroxistic sau permanent

Vechimea

Prezenta sau absenta evolutiei in puseuri

Orarul de aparitie Matinala toaleta bronhiilor - in bronsite

Vesperala in TBC pulmonara

Nocturna in boli cardiace

Continua in bronhopneumonie

Ritmul

Obisnuita sub forma unor secuse (accese) simple

Chinta de tuse mai multe reprize expiratorii + apnee urmata de o repriza inspiratorie

Intensitatea

Stinsa voalata datorita distrugerii corzilor vocale in TBC, neoplasm

Zgomotoasa latratoare datorita compresiunilor traheobronsice

Tonalitatea Metalica in pneumotorax, caverna TBC

Bitonala in paralizia de nerv recurent

Aspra , ragusita - -in laringita

Productivitatea

Tuse seaca , uscata in pleurite , pleurezii

Umeda , cu expectoratie in leziuni acute si cronice bronhopulmonare

Semne si simptome de acompaniament durere, hemoptizie, varsaturi ,etc.

III.EXPECTORATIA Def.Eliminarea pe gura in timpul tusei , a substantelor secretate sau excretate de caile respiratorii , produsul lor fiind sputa .

Caracterele sputei

Cantitatea

Moderata - < 100 cm 3- in AB, bronsita acuta

Abundenta 100- 300 cm 3- bronsita cronica, TBC pulmonara,N.pulmonar

Masiva - > 300 cm 3- in abces pulmonar, chist hidatic pulmonar

Culoarea

Albicioasa in perioada de debut a traheobronsitelor

Verde galbuie in supuratii pulmonare

Ruginie pneumonia pneumococica

Negricioasa la mineri( din cauza particulelor de carbune )

Rosie in N. pulmonar

Mirosul

Inodor (fara miros ) fiziologic

Fetid (urat mirositor ) in abces pulmonar, gangrena pulmonara ,etc.

Aspectul si compozitia

Mucoasa incolora , transparenta sau albicioasa , consistenta gelatinoasa ,aderenta la vas- in debutul traheobronsitelor ; o forma speciala este sputa perlata (contine dopuri mici , opalescente , asemanatoare perlelor in A.B.) Seroasa spumoasa ca albusul de ou batut ; alb-rozata (in EPA) Mucopurulenta opaca , galbena sau verzuie in bronsita cronica, in TBC pulmonara Purulenta puroi galben verzui , fetida sau inodora in abces pulmonar Sero-muco-purulenta sputa in 3 straturi :alb-galben verde in bronsiectazii Sangvinolenta in N.pulmonar, TBC pulmonara , etc. Ruginie aderenta de vasul in care se afla in pneumonia pneumococica Rozata in peltea de coacaze in N.pulmonar VOMICA ( !! diferita de voma ) = evacuarea masiva si brusca a continutului unei cavitati (obisnuit purulente ) din parenchimul pulmonar , ca urmare a stabilirii unei comunicari intre cavitate si o bronhie . Poate fi:

Masiva se elimina intre 400-1000 ml puroi , brusc , pe gura si nas, bocand orofaringele si generand o stare de asfixie cu cianoza si senzatie de moarte iminenta in abces pulmonar , pleurezii purulente , chist hidatic pulmonar

Fractionata eliminari mici si fractionate ale continutului cavitar