Intersecţia giratorie definitie

Roundabout (engl)

Sinonim: intersecţia

inelară = este o intersecţie la acelaşi nivel,

având o insulă centrală în jurul

căreia se desfăşoară

circulaţia rutieră.

Clasificare

Tip

intersecţi

e

circulară

Rmin(m) Rmax(m)

Caracteristici Avantaje Dezavantaje

Rotoare /

Pieţe şi

inele

giratorii

20 ... Au rolul de a spori capacitatea

intersectiei;

Pot fi semaforizate;

Viteză ridicată la intrarea în

intersecţie

dimensiuni mari şi număr mare de

benzi pe arteră

Prioritatea vehiculelor care intră în

intersecţie

Estetice

Şanse de

impact.

Nefuncţionale

Viteze mari.

Puncte de

conflict.

Blocaje.

Siguranţa

circulaţiei

deficitară.

Sens

giratoriu

modern

6 20 Au rolul de a distribui traficul intre

bratele intersectiei;

Nu se amplaseaza pe artere cu trafic

greu care depaseste 40%;

Viteză scăzută la intrarea în

intersecţie;

Dimensiuni mici şi număr redus de

benzi pe arteră;

Prioritatea vehiculelor care sunt

angajate în sens.

Siguranţa

circulaţiei

asigurată inclusiv

pentru pietoni.

Eliminarea

blocajelor.

Fluidizarea

circulaţiei.

Capacitate

sporită.

Siguranţa

circulaţiei sporită.

Minigiraţi

e

3 6

Au rolul de a calma si uniformiza

traficul - viteză scăzută la

parcurgerea intersecţiei;

Se amplaseaza in zone rezidentiale,

comerciale - dimensiuni foarte mici

şi număr redus de benzi pe arteră;

Nu se amplaseaza pe artere cu trafic

greu care depaseste 10% ;,

Prioritatea vehiculelor ce intră în

sens;

Siguranţa

circulaţiei

asigurată inclusiv

pentru pietoni.

Ordonarea şi

calmarea

traficului.

Asigurarea

gabaritelor.

O caracteristică particulară a sensurilor

giratorii moderne o reprezintă ideea de

mini-giraţie.

Primii care au construit o mini-giraţie au

fost englezii, în anul 1970.

Mini-giraţiile sunt sensuri giratorii moderne

de dimensiuni mult mai mici, adoptate în

zonele rezidenţiale, unde spaţiul permite,

ca o alternativă a intersecţiilor

nesemaforizate, cu rolul de a ordona şi

calma traficul.

Efectul construcţiei unui astfel de sens,

este scăderea vitezei pe arterele respective

şi astfel, pe lângă sporirea siguranţei

traficului, permite conducătorilor auto să fie

mai atenţi la pietoni şi biciclişti.

Traficul fiind redus şi calm, nu este

necesară construcţia insulelor separatoare.

Se impune o atenţie sporită la asigurarea

gabaritelor.

TIPUL de CONFLICT al VEHICULELOR:

- separare, deviere

- contopire, fuziune

- impletire

- secante, incrucisare, trecere,

EXEMPLU

• Intersectia

tip T

Intersecţia giratorie este caracterizată prin: • existenţa unei zone centrale clar conturate, în jurul căreia este amenajată o parte

carosabila cu sens unic având rol de colectare, selectare şi distribuire a traficului;

• accesul în intersecţie se face prin viraj la dreapta indiferent de direcţia pe care conducătorul vehiculului intenţionează să o urmeze după intersecţie iar ieşirea se face de asemenea spre dreapta prin desprindere din flux;

• vehiculele care intenţionează să intre în intersecţie trebuie să cedeze trecerea celor deja angajate în intersecţie.

Reprezinta o soluţie de amenajare a unei intersecţii rutiere

care asigură un grad sporit de securitate a traficului.

Situaţii în care se recomandă soluţia de

amenajare a intersecţiilor ca intersecţii giratorii: • volumul de trafic pe ramurile intersecţiei au valori apropiate;

• existenţa unor întârzieri mari la intrarea pe drumul cu prioritate;

• indicatoare rutiere de reglementare a priorităţii au ca efect mărirea întârzierilor;

• virajul la stânga în intersecţie are o pondere mare;

• intersecţii la care s-a produs cel puţin un accident între vehiculele fluxurilor care se încrucişează;

• unde este de aşteptat ca volumele de trafic să aibă o evoluţie dificil de estimat,

• în intersecţiile în care sunt necesare manevre de întoarcere.

Siguranţa circulaţiei

Intersecţia giratorie bine concepută asigură un grad sporit de securitate a traficului faţă de alte tipuri de amenajări la nivel ale intersecţiilor deoarece: – este uşor recunoscută de la distanţă;

– asigură o reducere a vitezei în traversarea intersecţiei;

– reduce punctele de conflict între fluxurile de circulaţie;

– o eventuală eroare privind manevrarea de ieşire se corectează uşor prin continuarea drumului în jurul insulei centrale până la efectuarea corectă a manevrei.

PRINCIPII DE AMENAJARE

Se prefera o amenajare

simplă, de întindere moderată, de formă circulară, fără bretele inutile.

În cazuri de strictă necesitate se recurge la amenajarea de benzi directe de viraj la dreapta care evită trecerea prin intersecţie.

De regulă, trebuie evitate amenajările complicate, prea mari, de forme ovale sau atipice.

Este preferabil să se evite

pseudo-giraţiile de tipul

giraţiilor secante.

PRINCIPII DE AMENAJARE

Eliminarea tuturor

obstacolelor periculoase, situate pe traiectoriile pe care le-ar putea urma vehiculele care părăsesc accidental partea carosabilă.

Îndeosebi pe insula centrală nu trebuie să existe obstacole sau amenajări care ar putea agrava consecinţele pierderii controlului vehiculului la intrarea în intersecţie;

PRINCIPII DE AMENAJARE

Asigurarea unei bune percepţii la

apropierea de intersecţie, astfel

încât conducătorul de vehicul să se

poată comporta corect la traversarea

acesteia;

Panourile de presemnalizare a

direcţiilor în intersecţie constituie un

element fundamental în acţiunea de

identificare a intersecţiei. De aceea

ele trebuie să fie clare, uşor de citit şi

să fie amplasate astfel încât să poată

fi văzute în timp util;

INDICATOARE DE AVERTIZARE

INDICATOARE DE OBLIGARE

INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICTIE

Condiţii de amplasare a intersecţiilor giratorii

Amenajarea trebuie să întrerupă vizibilitatea asupra traseului situat după intersecţie. Ecranarea realizată de intersecţie şi amenajările ei peisagistice trebuie să fie eficientă atât ziua cât şi noaptea;

Elementele giraţiei: insula separatoare din ramura intersecţiei şi insula centrală (materializate prin indicatoare de ocolire), trebuie să fie vizibile de la 250 m distanţă, ţinând seama că ochiul conducătorului de vehicul se consideră situat la o înălţime de 1,0 m deasupra părţii carosabile şi a o distanţă de 2,0 m de la marginea din dreapta a părţii carosabile. Dacă este absolut imposibil să se asigure distanţa de vizibilitate prescrisă, o soluţie de compromis o constituie prelungirea capului insulei separatoare până la un punct în care indicatorul rutier de ocolire amplasat pe capul insulei să fie vizibil din timp;

Configuraţia geometrică a intersecţiei trebuie să fie uşor de sesizat. După identificarea prezentei intersecţiei giratorii, conducătorii vehiculelor trebuie să poată identifica uşor şi repede principalele elemente ale amenajării (insula centrală, insula separatoare de la intrare, marginile exterioare ale amenajării, calea inelară din giraţie, celelalte benzi de intrare şi de ieşire);

PRINCIPII DE AMENAJARE

Introducerea unei anumite şicanări a traiectoriei la intrarea în intersecţie, spre a evita vitezele prea mari, incompatibile cu siguranţa circulaţiei şi cu regulile de acordare a priorităţii.

PRINCIPI DE AMENAJARE

Verificarea dacă amenajarea are o

capacitate de circulaţie satisfăcătoare,

pentru scurgerea traficului actual. • Saturarea unei intersecţii giratori, adică a uneia din

intrări, este rar atinsă în afara localităţilor.

• O evaluare rapidă este totuşi necesară dacă

traficul este moderat.

• Dacă volumele de trafic sunt importante este

necesară o examinare mai precisă;

Separarea virajului de dreapta prin constructia de benzi dedicate virajului de dreapta se

va realiza daca in urma calculelor de capacitate se constata ca acest lucru este necesar.

PRINCIPI DE AMENAJARE

• evitarea supradimensionării elementelor amenajării;

NOTA: pentru o mare parte din parametrii, majorările care vizează supradimensionarea capacităţii (mărirea numărului de benzi la intrări sau la ieşiri, lărgiri ale părţii carosabile în viraj etc.), sunt defavorabile siguranţei circulaţiei;

PRINCIPI DE AMENAJARE

• posibilitatea de a accepta o dimensionare

mai restrânsă a insulei centrale, în situaţii

impuse de limitarea amprizei sau de relief,

deoarece în aceste situaţii securitatea

traficului nu este afectată.

Corelări

• rezerva de capacitate de trafic trebuie stabilită la nivelul necesarului (nu peste necesar) pe baza unor prognoze de trafic, realiste. Nu se fac amenajări de sporire a capacităţii decât dacă una din intrări a atins nivelul de saturaţie, deoarece aceste amenajări, în general, diminuează siguranţa circulaţiei;

• de regulă nu se fac de la început amenajările corespunzătoare traficului de perspectivă prognozat, ci se rezervă spaţiul liber necesar pentru o eventuală dezvoltare ulterioară;

• intersecţiile giratorii cu raze de racordare moderate asigură condiţii de virare suficiente pentru vehiculele grele. Totdeauna, în situaţii de restricţii datorate amprizei sau de vehicule stânjenitoare, elementele specifice trebuie stabilite printr-un compromis între siguranţa circulaţiei, cost şi codiţii de virare.

Trebuie evitate următoarele situaţii:

• excentricitatea axelor faţă de insula centrală (cu deosebire excentricitatea spre dreapta);

• Modul de dispunere a ramurilor. Poziţia insulei centrale este optimă când toate axele ramurilor se întâlnesc în centrul insulei. Dacă acest lucru nu este posibil, se va amplasa insula pe axa drumului principal, admiţându-se o mică excentricitate spre stânga a axelor celorlalte drumuri evitând însă o intrare prea tangenţială. O excentricitate spre dreapta trebuie evitată

DE EVITAT:

• un aliniament de arbori dispus de o parte şi

cealaltă a intersecţiei ceea ce poate da impresia de continuitate a traseului;

• absenţa profilării insulei centrale care trebuie să fie la o cotă superioară căii inelare;

• existenţa unei căi directe de viraj la dreapta;

• absenţa iluminării intersecţiei, dacă aceasta este situată în imediata apropiere a unui sector de drum cu iluminat public;

Trebuie excluse cu desăvârşire următoarele situaţii:

• amplasarea intersecţiei la ieşirea dintr-o curbă;

• o configuraţie de apropiere în „curbă şi contra-

curbă”;

• amplasarea intersecţiei în „vârf de pantă” în

profil în lung;

• o lăţime variabilă a părţii carosabile inelare;

• o pantă transversală a căii inelare descendentă

spre insula centrală.

Configuraţia geometrică

generală Numărul de

ramuri: intersecţiile giratorii pot avea între trei şi şase ramuri.

Configuraţia geometrică

generală

Repartizare ramurilor: este de preferat o

repartiţie uniformă a ramurilor faţă de

insula centrală, dar aceasta nu este o

condiţie esenţială, având în vedere

aspectele privind modul de dispunere a

ramurilor

La un drum nou, se urmăreşte asigurarea unui aliniament de minim:

– 250 m pentru drumuri cu dublu sens având două benzi de circulaţie;

– 350 m pentru drumuri cu dublu sens având patru benzi de circulaţie.

La amenajarea unei intersecţii existente ca intersecţie giratorie, aceste aliniamente se pot reduce la 150 m, respectiv 250 m.

Pentru o intersecţie în „T” la care nu e posibilă dezvoltarea astfel încât

să se introducă insula centrală la intersecţia axelor ramurilor, aceasta

se plasează decalat.

Această soluţie prezintă avantajul că permite asigurarea unor ecrane

suficient de extinse pentru închiderea perspectivei, însă pentru cazul în

care raza marginii exterioare a părţii carosabile inelare este mai mare

de 15,0 m rezultă o configuraţie a accesului în intersecţie de tipul

„curbă şi contra curbă” fapt care îngreunează percepţia amenajării.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE

INTERSECŢIILOR GIRATORII

INSULA CENTRALĂ • trebuie să fie de formă circulară

• nu se dau valori maxime recomandate pentru raza insulei centrale

O rază de 9,0 m a insulei centrale este satisfăcătoare pentru un trafic semnificativ de

vehicule cu remorci sau semiremorci, asigurând totodată un grad acceptabil de confort

pentru circulaţia acestor vehicule.

Dacă raza insulei centrale este mai mică de 9,0 m, se impune amenajarea unei

supralărgiri carosabile de siguranţă

Supralărgirea carosabilă de

siguranţă şi zona necirculabilă

Insula centrală comportă totdeauna două părţi

distincte:

– o zonă necirculabilă cu o rază minimă de 3,50 m;

– o supralărgire carosabilă de siguranţă de 1,50-2,00 m

lăţime pentru raze exterioare ale căii inelare de 12-15 m.

Supralărgiri carosabile de siguranţă se pot prevedea şi

pentru giraţii cu raze exterioare mai mari de 15 m dacă pe

traseul pe care se află intersecţia circulă vehicule cu lăţimi

şi lungimi ce depăşesc mult dimensiunile de gabarit

legiferate.

Supralărgirea carosabilă de siguranţă este înclinată

descendent cu 4 %-6 % spre exteriorul insulei centrale.

Este de dorit să se trateze suprafaţa acesteia cu profile care

să diminueze confortul (exemplu: borduri semi - îngropate la

diferenţe de nivel faţă de partea carosabilă de până la 3 cm).

Pe supralărgirea carosabilă de siguranţă se execută o

îmbrăcăminte rutieră diferita din punct de vedere al

culorii si texturii, care să prezinte un contrast clar faţă de

partea carosabilă inelară, perceptibil atât ziua cât şi noaptea.

Se recomanda utilizarea pavajelor.

Zona necirculabilă este delimitată printr-o bordură denivelată

cu maximum 6 cm. O suprafaţă având lăţimea de 2,00 m

situată la periferia zonei necirculabile trebuie să fie degajată

de arbori sau arbuşti decorativi care ar putea împiedica

vizibilitatea vehiculelor angajate pe calea inelară.

CALEA INELARĂ

Calea inelară este o cale cu sens unic o

singură bandă, destul de largă spre a

permite înscrierea în giraţie a tuturor

vehiculelor, inclusiv a celor foarte grele.

Ca urmare, nu trebuie considerată ca o

cale cu 2 sau 3 benzi separate prin

marcaje pe partea carosabilă care au

destinaţii precise.

Lăţimea normală a căii inelare este de 7 m si depinde de:

– valoarea razei exterioare a acestei căi (Rex),

– de numărul şi lăţimea căilor de acces în intersecţie;

– aceasta lăţime trebuie să fie uniforma, nefiind permisă nici o lărgire a căii între două ramuri;

– lăţimea căii inelare depăşeşte cu 20 % cea mai largă cale de acces, dar nu este sub 6 m;

– o lăţime de 8 m se justifică în cazul giraţiilor de mici dimensiuni în care circulă şi vehicule cu remorci sau semiremorci;

– in cazul unor căi de acces cu două benzi, lăţimea căii inelare nu trebuie să depăşească 9 m dacă traficul greu are pondere importantă, dar valoarea curentă este de 8,50 m.

Calea inelară trebuie să aibă un dever

negativ uniform de 1,50 %-2,00 % din

următoarele motive: • îmbunătăţirea percepţiei căii inelare;

• evitarea ruperilor de pantă la racordările cu căile

de acces şi de ieşire (factorul de inconfort fiind o

cauză de instabilitate pentru anumite categorii de

vehicule);

• uşurarea scurgerii şi îndepărtării apelor de

suprafaţă.

Totodată în orice punct al căii inelare, panta

transversală nu trebuie să depăşească 3,0 %.

Daca este posibil, se recomanda

aplicarea principiului razelor

succesive:

Rint<Rcirc<Ries .

CĂILE DE INTRARE Căile de intrare au de regulă o singură bandă,

exceptând situaţia în care capacitatea calculată la

punerea în funcţie impune crearea a două benzi.

La oricare din ramurile intersecţiei, calea de intrare

este separată de calea de ieşire printr-o insulă

separatoare denivelată. Un simplu marcaj pe partea

carosabilă nu este suficient (exceptând eventual

ramurile cu totul secundare).

Lăţimea recomandabilă pentru partea

carosabilă a căi de intrare (măsurată între

marcaje) este: • 4 m pentru intrări cu o singură bandă (minimum

2,20 m pentru accese cu totul secundare);

• 7 m pentru intrări cu 2 benzi (6 m dacă ponderea

vehiculelor grele este foarte redusă).

CĂILE DE IEŞIRE

Ieşirile au de regulă o singură bandă, cu excepţia următoarelor situaţii: – traficul de ieşire depăşeşte 1200 vehicule etalon / oră;

– traficul de ieşire depăşeşte 900 vehicule etalon autoturisme / oră şi de 3 ori traficul de pe calea inelară în dreptul insulei separatoare.

Lăţimea căii de ieşire este de 4-5 m pentru o bandă, în funcţie de valoarea razei exterioare. Ca urmare, poate fi uşor racordată la lăţimea unei benzi din cale curentă.

Pentru ieşiri cu 2 benzi de circulaţie lăţimea normală este de 7 m.

Parametrilor căilor de intrare şi de ieşire

INSULELE SEPARATOARE

Insulele separatoare îndeplinesc următoarele funcţiuni principale:

• favorizează recunoaşterea intersecţiei de către conducătorii de vehicule are se apropie de aceasta;

• servesc drept refugiu pentru pietoni, care pot efectua traversarea în doi timpi, succesiv pentru fiecare sens de circulaţie;

• evită coliziunea între vehiculele de pe cele două sensuri de circulaţie, îndeosebi în situaţia în care raza de ieşire este mai redusă, separând curenţii de intrare şi de ieşire;

• permite amplasarea indicatoarelor de ocolire şi a celor de orientare;

• limitează riscul de a aborda calea inelară pe contra-sens.

Insule separatoare de trafic din axul

bratelor de acces se vor dimensiona

conform valorilor minime din tabelul urmator.

Se recomanda ca aceste insule sa fie

denivelate.

Principii generale de realizare a insulelor separatoare Dimensiunile insulelor separatoare sunt cele ale spaţiului interzis

circulaţiei situat între căile aferente diverşilor curenţi de trafic.

Insulele separatoare au în general forma de triunghi cu baza evazată, care rezultă dintr-un triunghi de bază denumit triunghi de construcţie.

Poziţia triunghiului de construcţie a unei insule tip se obţine pornind de la axele ramurilor care dau direcţia de bază a înălţimii triunghiului şi de marginea căii inelare care dă baza triunghiului.

Pe cât posibil: – înălţimea triunghiului trebuie să fie mai mare de 15 m

– se poate da triunghiului de construcţie o înălţime egală cu raza exterioară a giraţiei

– lăţimea insulei de 4 m este suficientă pentru intersecţiile giratorii de mici dimensiuni

– minimum acceptat pentru lăţimea unei insule separatoare este de 2 m, iar limita superioară este egală cu diametrul insulei centrale (2 Ri)

– practic se poate lua ca bază a triunghiului de construcţie ¼ din raza exterioară a giraţiei.

Parametri de construcţie ai insulelor separatoare

MULTUMESC

• http://www.roumanie-france.ro/33, Paris – La Place de l`Etoile.

• http://quiteallright.blogspot.com/2008/09/central-park-and-time-

warner-center.html

• http://www.save41.org/roundabouts/history.htm

• http://www.tfhrc.gov/safety/00068.htm

• http://www.roundaboutsusa.com/history.html

• http://www.panoramio.com/photo/25689530

• http://maps.google.com

• Norme tehnice privind intersecţiile giratorii la acelasi nivel pe

drumurile din afara oraşelor, BOMACO, Faza 3.

• Normativ pentru amenajarea intersectiilor la nivel pe drumuri publice

– AND 600-2010.

Vizibilitatea

• Este suficient ca cel ce intră în intersecţie să vadă spre stânga partea carosabilă inelară pe o distanţă de circa 15 m;

• Pe insula centrală nu trebuie să existe nici un obstacol pe o distanţă de minimum 2,0 m de la bordura denivelată ce limitează insula centrală sau în lipsa acesteia pe 2,50 m de la marcajul care conturează insula centrală;

• Modul de determinare a triunghiului de vizibilitate