Curs Sensuri Giratorii
-
Upload
cocis-mircea -
Category
Documents
-
view
106 -
download
1
Transcript of Curs Sensuri Giratorii
Intersecţia giratorie definitie
Roundabout (engl)
Sinonim: intersecţia
inelară = este o intersecţie la acelaşi nivel,
având o insulă centrală în jurul
căreia se desfăşoară
circulaţia rutieră.
Clasificare
Tip
intersecţi
e
circulară
Rmin(m) Rmax(m)
Caracteristici Avantaje Dezavantaje
Rotoare /
Pieţe şi
inele
giratorii
20 ... Au rolul de a spori capacitatea
intersectiei;
Pot fi semaforizate;
Viteză ridicată la intrarea în
intersecţie
dimensiuni mari şi număr mare de
benzi pe arteră
Prioritatea vehiculelor care intră în
intersecţie
Estetice
Şanse de
impact.
Nefuncţionale
Viteze mari.
Puncte de
conflict.
Blocaje.
Siguranţa
circulaţiei
deficitară.
Sens
giratoriu
modern
6 20 Au rolul de a distribui traficul intre
bratele intersectiei;
Nu se amplaseaza pe artere cu trafic
greu care depaseste 40%;
Viteză scăzută la intrarea în
intersecţie;
Dimensiuni mici şi număr redus de
benzi pe arteră;
Prioritatea vehiculelor care sunt
angajate în sens.
Siguranţa
circulaţiei
asigurată inclusiv
pentru pietoni.
Eliminarea
blocajelor.
Fluidizarea
circulaţiei.
Capacitate
sporită.
Siguranţa
circulaţiei sporită.
Minigiraţi
e
3 6
Au rolul de a calma si uniformiza
traficul - viteză scăzută la
parcurgerea intersecţiei;
Se amplaseaza in zone rezidentiale,
comerciale - dimensiuni foarte mici
şi număr redus de benzi pe arteră;
Nu se amplaseaza pe artere cu trafic
greu care depaseste 10% ;,
Prioritatea vehiculelor ce intră în
sens;
Siguranţa
circulaţiei
asigurată inclusiv
pentru pietoni.
Ordonarea şi
calmarea
traficului.
Asigurarea
gabaritelor.
O caracteristică particulară a sensurilor
giratorii moderne o reprezintă ideea de
mini-giraţie.
Primii care au construit o mini-giraţie au
fost englezii, în anul 1970.
Mini-giraţiile sunt sensuri giratorii moderne
de dimensiuni mult mai mici, adoptate în
zonele rezidenţiale, unde spaţiul permite,
ca o alternativă a intersecţiilor
nesemaforizate, cu rolul de a ordona şi
calma traficul.
Efectul construcţiei unui astfel de sens,
este scăderea vitezei pe arterele respective
şi astfel, pe lângă sporirea siguranţei
traficului, permite conducătorilor auto să fie
mai atenţi la pietoni şi biciclişti.
Traficul fiind redus şi calm, nu este
necesară construcţia insulelor separatoare.
Se impune o atenţie sporită la asigurarea
gabaritelor.
TIPUL de CONFLICT al VEHICULELOR:
- separare, deviere
- contopire, fuziune
- impletire
- secante, incrucisare, trecere,
EXEMPLU
• Intersectia
tip T
Intersecţia giratorie este caracterizată prin: • existenţa unei zone centrale clar conturate, în jurul căreia este amenajată o parte
carosabila cu sens unic având rol de colectare, selectare şi distribuire a traficului;
• accesul în intersecţie se face prin viraj la dreapta indiferent de direcţia pe care conducătorul vehiculului intenţionează să o urmeze după intersecţie iar ieşirea se face de asemenea spre dreapta prin desprindere din flux;
• vehiculele care intenţionează să intre în intersecţie trebuie să cedeze trecerea celor deja angajate în intersecţie.
Reprezinta o soluţie de amenajare a unei intersecţii rutiere
care asigură un grad sporit de securitate a traficului.
Situaţii în care se recomandă soluţia de
amenajare a intersecţiilor ca intersecţii giratorii: • volumul de trafic pe ramurile intersecţiei au valori apropiate;
• existenţa unor întârzieri mari la intrarea pe drumul cu prioritate;
• indicatoare rutiere de reglementare a priorităţii au ca efect mărirea întârzierilor;
• virajul la stânga în intersecţie are o pondere mare;
• intersecţii la care s-a produs cel puţin un accident între vehiculele fluxurilor care se încrucişează;
• unde este de aşteptat ca volumele de trafic să aibă o evoluţie dificil de estimat,
• în intersecţiile în care sunt necesare manevre de întoarcere.
Siguranţa circulaţiei
Intersecţia giratorie bine concepută asigură un grad sporit de securitate a traficului faţă de alte tipuri de amenajări la nivel ale intersecţiilor deoarece: – este uşor recunoscută de la distanţă;
– asigură o reducere a vitezei în traversarea intersecţiei;
– reduce punctele de conflict între fluxurile de circulaţie;
– o eventuală eroare privind manevrarea de ieşire se corectează uşor prin continuarea drumului în jurul insulei centrale până la efectuarea corectă a manevrei.
PRINCIPII DE AMENAJARE
Se prefera o amenajare
simplă, de întindere moderată, de formă circulară, fără bretele inutile.
În cazuri de strictă necesitate se recurge la amenajarea de benzi directe de viraj la dreapta care evită trecerea prin intersecţie.
De regulă, trebuie evitate amenajările complicate, prea mari, de forme ovale sau atipice.
Este preferabil să se evite
pseudo-giraţiile de tipul
giraţiilor secante.
PRINCIPII DE AMENAJARE
Eliminarea tuturor
obstacolelor periculoase, situate pe traiectoriile pe care le-ar putea urma vehiculele care părăsesc accidental partea carosabilă.
Îndeosebi pe insula centrală nu trebuie să existe obstacole sau amenajări care ar putea agrava consecinţele pierderii controlului vehiculului la intrarea în intersecţie;
PRINCIPII DE AMENAJARE
Asigurarea unei bune percepţii la
apropierea de intersecţie, astfel
încât conducătorul de vehicul să se
poată comporta corect la traversarea
acesteia;
Panourile de presemnalizare a
direcţiilor în intersecţie constituie un
element fundamental în acţiunea de
identificare a intersecţiei. De aceea
ele trebuie să fie clare, uşor de citit şi
să fie amplasate astfel încât să poată
fi văzute în timp util;
INDICATOARE DE AVERTIZARE
INDICATOARE DE OBLIGARE
INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICTIE
Condiţii de amplasare a intersecţiilor giratorii
Amenajarea trebuie să întrerupă vizibilitatea asupra traseului situat după intersecţie. Ecranarea realizată de intersecţie şi amenajările ei peisagistice trebuie să fie eficientă atât ziua cât şi noaptea;
Elementele giraţiei: insula separatoare din ramura intersecţiei şi insula centrală (materializate prin indicatoare de ocolire), trebuie să fie vizibile de la 250 m distanţă, ţinând seama că ochiul conducătorului de vehicul se consideră situat la o înălţime de 1,0 m deasupra părţii carosabile şi a o distanţă de 2,0 m de la marginea din dreapta a părţii carosabile. Dacă este absolut imposibil să se asigure distanţa de vizibilitate prescrisă, o soluţie de compromis o constituie prelungirea capului insulei separatoare până la un punct în care indicatorul rutier de ocolire amplasat pe capul insulei să fie vizibil din timp;
Configuraţia geometrică a intersecţiei trebuie să fie uşor de sesizat. După identificarea prezentei intersecţiei giratorii, conducătorii vehiculelor trebuie să poată identifica uşor şi repede principalele elemente ale amenajării (insula centrală, insula separatoare de la intrare, marginile exterioare ale amenajării, calea inelară din giraţie, celelalte benzi de intrare şi de ieşire);
PRINCIPII DE AMENAJARE
Introducerea unei anumite şicanări a traiectoriei la intrarea în intersecţie, spre a evita vitezele prea mari, incompatibile cu siguranţa circulaţiei şi cu regulile de acordare a priorităţii.
PRINCIPI DE AMENAJARE
Verificarea dacă amenajarea are o
capacitate de circulaţie satisfăcătoare,
pentru scurgerea traficului actual. • Saturarea unei intersecţii giratori, adică a uneia din
intrări, este rar atinsă în afara localităţilor.
• O evaluare rapidă este totuşi necesară dacă
traficul este moderat.
• Dacă volumele de trafic sunt importante este
necesară o examinare mai precisă;
Separarea virajului de dreapta prin constructia de benzi dedicate virajului de dreapta se
va realiza daca in urma calculelor de capacitate se constata ca acest lucru este necesar.
PRINCIPI DE AMENAJARE
• evitarea supradimensionării elementelor amenajării;
NOTA: pentru o mare parte din parametrii, majorările care vizează supradimensionarea capacităţii (mărirea numărului de benzi la intrări sau la ieşiri, lărgiri ale părţii carosabile în viraj etc.), sunt defavorabile siguranţei circulaţiei;
PRINCIPI DE AMENAJARE
• posibilitatea de a accepta o dimensionare
mai restrânsă a insulei centrale, în situaţii
impuse de limitarea amprizei sau de relief,
deoarece în aceste situaţii securitatea
traficului nu este afectată.
Corelări
• rezerva de capacitate de trafic trebuie stabilită la nivelul necesarului (nu peste necesar) pe baza unor prognoze de trafic, realiste. Nu se fac amenajări de sporire a capacităţii decât dacă una din intrări a atins nivelul de saturaţie, deoarece aceste amenajări, în general, diminuează siguranţa circulaţiei;
• de regulă nu se fac de la început amenajările corespunzătoare traficului de perspectivă prognozat, ci se rezervă spaţiul liber necesar pentru o eventuală dezvoltare ulterioară;
• intersecţiile giratorii cu raze de racordare moderate asigură condiţii de virare suficiente pentru vehiculele grele. Totdeauna, în situaţii de restricţii datorate amprizei sau de vehicule stânjenitoare, elementele specifice trebuie stabilite printr-un compromis între siguranţa circulaţiei, cost şi codiţii de virare.
Trebuie evitate următoarele situaţii:
• excentricitatea axelor faţă de insula centrală (cu deosebire excentricitatea spre dreapta);
• Modul de dispunere a ramurilor. Poziţia insulei centrale este optimă când toate axele ramurilor se întâlnesc în centrul insulei. Dacă acest lucru nu este posibil, se va amplasa insula pe axa drumului principal, admiţându-se o mică excentricitate spre stânga a axelor celorlalte drumuri evitând însă o intrare prea tangenţială. O excentricitate spre dreapta trebuie evitată
DE EVITAT:
• un aliniament de arbori dispus de o parte şi
cealaltă a intersecţiei ceea ce poate da impresia de continuitate a traseului;
• absenţa profilării insulei centrale care trebuie să fie la o cotă superioară căii inelare;
• existenţa unei căi directe de viraj la dreapta;
• absenţa iluminării intersecţiei, dacă aceasta este situată în imediata apropiere a unui sector de drum cu iluminat public;
Trebuie excluse cu desăvârşire următoarele situaţii:
• amplasarea intersecţiei la ieşirea dintr-o curbă;
• o configuraţie de apropiere în „curbă şi contra-
curbă”;
• amplasarea intersecţiei în „vârf de pantă” în
profil în lung;
• o lăţime variabilă a părţii carosabile inelare;
• o pantă transversală a căii inelare descendentă
spre insula centrală.
Configuraţia geometrică
generală Numărul de
ramuri: intersecţiile giratorii pot avea între trei şi şase ramuri.
Configuraţia geometrică
generală
Repartizare ramurilor: este de preferat o
repartiţie uniformă a ramurilor faţă de
insula centrală, dar aceasta nu este o
condiţie esenţială, având în vedere
aspectele privind modul de dispunere a
ramurilor
La un drum nou, se urmăreşte asigurarea unui aliniament de minim:
– 250 m pentru drumuri cu dublu sens având două benzi de circulaţie;
– 350 m pentru drumuri cu dublu sens având patru benzi de circulaţie.
La amenajarea unei intersecţii existente ca intersecţie giratorie, aceste aliniamente se pot reduce la 150 m, respectiv 250 m.
Pentru o intersecţie în „T” la care nu e posibilă dezvoltarea astfel încât
să se introducă insula centrală la intersecţia axelor ramurilor, aceasta
se plasează decalat.
Această soluţie prezintă avantajul că permite asigurarea unor ecrane
suficient de extinse pentru închiderea perspectivei, însă pentru cazul în
care raza marginii exterioare a părţii carosabile inelare este mai mare
de 15,0 m rezultă o configuraţie a accesului în intersecţie de tipul
„curbă şi contra curbă” fapt care îngreunează percepţia amenajării.
ELEMENTELE COMPONENTE ALE
INTERSECŢIILOR GIRATORII
INSULA CENTRALĂ • trebuie să fie de formă circulară
• nu se dau valori maxime recomandate pentru raza insulei centrale
O rază de 9,0 m a insulei centrale este satisfăcătoare pentru un trafic semnificativ de
vehicule cu remorci sau semiremorci, asigurând totodată un grad acceptabil de confort
pentru circulaţia acestor vehicule.
Dacă raza insulei centrale este mai mică de 9,0 m, se impune amenajarea unei
supralărgiri carosabile de siguranţă
Supralărgirea carosabilă de
siguranţă şi zona necirculabilă
Insula centrală comportă totdeauna două părţi
distincte:
– o zonă necirculabilă cu o rază minimă de 3,50 m;
– o supralărgire carosabilă de siguranţă de 1,50-2,00 m
lăţime pentru raze exterioare ale căii inelare de 12-15 m.
Supralărgiri carosabile de siguranţă se pot prevedea şi
pentru giraţii cu raze exterioare mai mari de 15 m dacă pe
traseul pe care se află intersecţia circulă vehicule cu lăţimi
şi lungimi ce depăşesc mult dimensiunile de gabarit
legiferate.
Supralărgirea carosabilă de siguranţă este înclinată
descendent cu 4 %-6 % spre exteriorul insulei centrale.
Este de dorit să se trateze suprafaţa acesteia cu profile care
să diminueze confortul (exemplu: borduri semi - îngropate la
diferenţe de nivel faţă de partea carosabilă de până la 3 cm).
Pe supralărgirea carosabilă de siguranţă se execută o
îmbrăcăminte rutieră diferita din punct de vedere al
culorii si texturii, care să prezinte un contrast clar faţă de
partea carosabilă inelară, perceptibil atât ziua cât şi noaptea.
Se recomanda utilizarea pavajelor.
Zona necirculabilă este delimitată printr-o bordură denivelată
cu maximum 6 cm. O suprafaţă având lăţimea de 2,00 m
situată la periferia zonei necirculabile trebuie să fie degajată
de arbori sau arbuşti decorativi care ar putea împiedica
vizibilitatea vehiculelor angajate pe calea inelară.
CALEA INELARĂ
Calea inelară este o cale cu sens unic o
singură bandă, destul de largă spre a
permite înscrierea în giraţie a tuturor
vehiculelor, inclusiv a celor foarte grele.
Ca urmare, nu trebuie considerată ca o
cale cu 2 sau 3 benzi separate prin
marcaje pe partea carosabilă care au
destinaţii precise.
Lăţimea normală a căii inelare este de 7 m si depinde de:
– valoarea razei exterioare a acestei căi (Rex),
– de numărul şi lăţimea căilor de acces în intersecţie;
– aceasta lăţime trebuie să fie uniforma, nefiind permisă nici o lărgire a căii între două ramuri;
– lăţimea căii inelare depăşeşte cu 20 % cea mai largă cale de acces, dar nu este sub 6 m;
– o lăţime de 8 m se justifică în cazul giraţiilor de mici dimensiuni în care circulă şi vehicule cu remorci sau semiremorci;
– in cazul unor căi de acces cu două benzi, lăţimea căii inelare nu trebuie să depăşească 9 m dacă traficul greu are pondere importantă, dar valoarea curentă este de 8,50 m.
Calea inelară trebuie să aibă un dever
negativ uniform de 1,50 %-2,00 % din
următoarele motive: • îmbunătăţirea percepţiei căii inelare;
• evitarea ruperilor de pantă la racordările cu căile
de acces şi de ieşire (factorul de inconfort fiind o
cauză de instabilitate pentru anumite categorii de
vehicule);
• uşurarea scurgerii şi îndepărtării apelor de
suprafaţă.
Totodată în orice punct al căii inelare, panta
transversală nu trebuie să depăşească 3,0 %.
Daca este posibil, se recomanda
aplicarea principiului razelor
succesive:
Rint<Rcirc<Ries .
CĂILE DE INTRARE Căile de intrare au de regulă o singură bandă,
exceptând situaţia în care capacitatea calculată la
punerea în funcţie impune crearea a două benzi.
La oricare din ramurile intersecţiei, calea de intrare
este separată de calea de ieşire printr-o insulă
separatoare denivelată. Un simplu marcaj pe partea
carosabilă nu este suficient (exceptând eventual
ramurile cu totul secundare).
Lăţimea recomandabilă pentru partea
carosabilă a căi de intrare (măsurată între
marcaje) este: • 4 m pentru intrări cu o singură bandă (minimum
2,20 m pentru accese cu totul secundare);
• 7 m pentru intrări cu 2 benzi (6 m dacă ponderea
vehiculelor grele este foarte redusă).
CĂILE DE IEŞIRE
Ieşirile au de regulă o singură bandă, cu excepţia următoarelor situaţii: – traficul de ieşire depăşeşte 1200 vehicule etalon / oră;
– traficul de ieşire depăşeşte 900 vehicule etalon autoturisme / oră şi de 3 ori traficul de pe calea inelară în dreptul insulei separatoare.
Lăţimea căii de ieşire este de 4-5 m pentru o bandă, în funcţie de valoarea razei exterioare. Ca urmare, poate fi uşor racordată la lăţimea unei benzi din cale curentă.
Pentru ieşiri cu 2 benzi de circulaţie lăţimea normală este de 7 m.
Parametrilor căilor de intrare şi de ieşire
INSULELE SEPARATOARE
Insulele separatoare îndeplinesc următoarele funcţiuni principale:
• favorizează recunoaşterea intersecţiei de către conducătorii de vehicule are se apropie de aceasta;
• servesc drept refugiu pentru pietoni, care pot efectua traversarea în doi timpi, succesiv pentru fiecare sens de circulaţie;
• evită coliziunea între vehiculele de pe cele două sensuri de circulaţie, îndeosebi în situaţia în care raza de ieşire este mai redusă, separând curenţii de intrare şi de ieşire;
• permite amplasarea indicatoarelor de ocolire şi a celor de orientare;
• limitează riscul de a aborda calea inelară pe contra-sens.
Insule separatoare de trafic din axul
bratelor de acces se vor dimensiona
conform valorilor minime din tabelul urmator.
Se recomanda ca aceste insule sa fie
denivelate.
Principii generale de realizare a insulelor separatoare Dimensiunile insulelor separatoare sunt cele ale spaţiului interzis
circulaţiei situat între căile aferente diverşilor curenţi de trafic.
Insulele separatoare au în general forma de triunghi cu baza evazată, care rezultă dintr-un triunghi de bază denumit triunghi de construcţie.
Poziţia triunghiului de construcţie a unei insule tip se obţine pornind de la axele ramurilor care dau direcţia de bază a înălţimii triunghiului şi de marginea căii inelare care dă baza triunghiului.
Pe cât posibil: – înălţimea triunghiului trebuie să fie mai mare de 15 m
– se poate da triunghiului de construcţie o înălţime egală cu raza exterioară a giraţiei
– lăţimea insulei de 4 m este suficientă pentru intersecţiile giratorii de mici dimensiuni
– minimum acceptat pentru lăţimea unei insule separatoare este de 2 m, iar limita superioară este egală cu diametrul insulei centrale (2 Ri)
– practic se poate lua ca bază a triunghiului de construcţie ¼ din raza exterioară a giraţiei.
Parametri de construcţie ai insulelor separatoare
MULTUMESC
• http://www.roumanie-france.ro/33, Paris – La Place de l`Etoile.
• http://quiteallright.blogspot.com/2008/09/central-park-and-time-
warner-center.html
• http://www.save41.org/roundabouts/history.htm
• http://www.tfhrc.gov/safety/00068.htm
• http://www.roundaboutsusa.com/history.html
• http://www.panoramio.com/photo/25689530
• http://maps.google.com
• Norme tehnice privind intersecţiile giratorii la acelasi nivel pe
drumurile din afara oraşelor, BOMACO, Faza 3.
• Normativ pentru amenajarea intersectiilor la nivel pe drumuri publice
– AND 600-2010.
Vizibilitatea
• Este suficient ca cel ce intră în intersecţie să vadă spre stânga partea carosabilă inelară pe o distanţă de circa 15 m;
• Pe insula centrală nu trebuie să existe nici un obstacol pe o distanţă de minimum 2,0 m de la bordura denivelată ce limitează insula centrală sau în lipsa acesteia pe 2,50 m de la marcajul care conturează insula centrală;
• Modul de determinare a triunghiului de vizibilitate