Curs Psihologie Medicala Ro

77
Psihologie Medicală Prof. Harry Leon Grossmann MD PhD

Transcript of Curs Psihologie Medicala Ro

Page 1: Curs Psihologie Medicala Ro

Psihologie Medicală

Prof. Harry Leon GrossmannMD PhD

Page 2: Curs Psihologie Medicala Ro

De ce psihologia?

1. Evaluarea pacientului Influenta psihologica asupra rationamentelor, motivatiei si

atitudinilor Efectul, transferul si contratransferul, empatia, rolul medicului

2. Tratamentul Medicul ca factor al tratamentului - M. Balint Efectul placebo si efectul nocebo

3. Relatia terapeutica si legatura Parteneriat, complianta si concordanta, ascultarea pacientului Medicina centrata pe pacient si/sau centrata pe boala

Page 3: Curs Psihologie Medicala Ro

De ce Psihologia?4. Sensibilitate mai mare la simptome Aprecierea fara prejudecati a diferentelor subiectiv-obiective Intelegerea contextului, tulburarea cronica si acuta sau

hospitalismul

5. Invata sa te cunosti ! Adaptare profesionala vs deformare profesionala “sindromul

burnout” Propriul management al stresului

6. Boala ca fenomen social Stigmatizarea, boala ca metafora si semn social (Murphy, Baudy)

Page 4: Curs Psihologie Medicala Ro

De ce Psihologia?Sanatatea mentala, tulburarile psihice influenteaza starea fizica :

7. Simptomele psihice influenteaza gradul si evolutia afectiunii fizice/organice: depresia si sarcina, anxietatea si astmul bronsic, reprimarea furiei si colita ulceroasa: afectiuni psihosomatice

8. Caracteristicile structurii de personalitate si mecanismele de “coping” (de a face fata situatiilor de viata), influenteaza afectiunea fizica/organica: negarea, evitarea, noncomplianta, comportamentele de risc (formatiunea reactiva)

9. Factorii sociali influenteaza boala fizica/organica: credinta religioasa( Martorii lui Iehova, Scientologia, Stiinta lui Hristos), stigmatizarea si grupurile minoritare, izolarea si discriminarea (etichetarea: lepra, scaunul cu rotile, HIV etc )

Page 5: Curs Psihologie Medicala Ro

Diferente intre Psihologia Medicala si Clinica

Psihologia medicala ofera intelegerea practica si abilitatile care sunt necesare profesionistilor din sfera medicala si din cea a sanatatii, iar psihologia clinica ofera bazele teroretice.

Psihologia Clinica Psihologia Medicala

psiholog medic, asistenta, personal din sanatate

studiul psihologiei umane aplicare cunostintelor psihologice

metode stiintifice atitudine practica si abilitati

intelegere, comunicare, diagnostic si terapie psihoterapie tratament medicamentos si psihoterapie

Page 6: Curs Psihologie Medicala Ro

Aspecte generale:

Sa intelegem pacientul

Sa ne intelegem propria persoana

Sa intelegem boala/afectiunile/ sindroamele

Sa intelegem cum sa vindecam/ sa ajutam

De ce invatam Psihologia Medicala?

Page 7: Curs Psihologie Medicala Ro

Ce vom invata in acest curs de Psihologie Medicala?

Sa cunoastem diferenta dintre normal si patologic

Sa intelegem punctul de vedere al pacientilor nostri

Sa gasim solutii in concordanta cu nevoile psihologice ale pacientilor nostri

Page 8: Curs Psihologie Medicala Ro

Teme de studiu

I. Definirea si Clasificarea Tulburarilor

II. Categorii de Tulburari

III. Tratamentul Tulburarilor Mentale

IV. Tulburarile de Personalitate

Page 9: Curs Psihologie Medicala Ro

Partea I

Definirea & Clasificarea Tulburarilor Mentale

Page 10: Curs Psihologie Medicala Ro

Ce este Psihologia Patologica ?

Psihologia Patologica: studiul stiintific al tulburarilor mentale si tratamentul lor

Page 11: Curs Psihologie Medicala Ro

Modalitati de a defini “Anormalitatea”

Disconfort resimtit subiectiv: sentimente de anxietate, depresie, sau stres emotional “anormalitatea individuala”

Remarca: In unele tulburari oamenii pe care-i consideram indubitabil anormali pot sa nu resimta disconfortul acesta la nivel subiectiv

Nonconformismul social: Nerespectarea normelor sociale; de obicei duce la un comportament distructiv/autodistructiv

Remarca: A fi nonconformist inseamna totdeauna o tulburare?

Anormalitatea statistica: A avea scoruri extreme in unele dimensiuni, cum ar fi inteligenta, anxietatea, sau depresia.

Remarca: Avand un scor ridicat in ceea ce priveste anumite caractersitici, nu presupune anormalitate dpdv psihlogic (ex. coeficientul de inteligenta IQ=180)

Page 12: Curs Psihologie Medicala Ro

Anormalitatea din punct de vedere statistic

Page 13: Curs Psihologie Medicala Ro

Aspecte importante Contextul situational defineste normalitata : contextul

social, normele comportamentale sau circumstantele generale in care se desfasoara actiunea

◦ Este normal sa ne plimbam dezbracati sub privirile altora?

Da, Daca esti intr-o incapere inchisa sau la dus dupa sala de sport, este normal

Aspecte culturale: Judecatile sunt relative in functie de valorile unei culturi/ societati◦Ex. In tarile arabe daca inseli sotul esti ucis cu pietre

Page 14: Curs Psihologie Medicala Ro

Trei criterii pentru Anormalitate

Comportamentul dezadaptativ: Comportamentul care face dificila functionarea persoanei, adaptarea la mediu, si indeplinirea cerintelor vietii de zi cu zi

Dificultati semnificative in sfera functionarii psihice: Persoanele cu tulburari mentale pierd capacitatea de a-si controla gandurile proprii, comportamentul si trairile/emotiile intr-un mod adecvat

Comportamentul atipic: comportamentul care nu este tipic pentru majoritatea populatiei

Page 15: Curs Psihologie Medicala Ro

Totusi cum definim Normal si Anormal din punct de vedere psihopatologic ? Ce sau cine ne ajuta ?

Idei ?

Page 16: Curs Psihologie Medicala Ro

Ghid pentru Tulburarile Mentale DSM-IV

DSM-IV: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders

Publicat de American Psychiatric Association (Asociatia Americana a Psihiatrilor)

Ofera un sistem de clasificare a Tulburarilor Mentale

Page 17: Curs Psihologie Medicala Ro

Categorii in clasificarea DSM-IV

Tulburari de dispozitie Tulburarile anxioase Tulburarile somatoforme Tulburarile de adictie Tulburarile disociative Tulburarile sexuale si de identitate sexuala Tulburarile de comportament alimentar Tulburarile de somn

Page 18: Curs Psihologie Medicala Ro

Categorii in clasificarea DSM-IV

Tulburarile de adaptare Tulburarile de personalitate Tulburarile diagnosticate de regula pentru prima data in

perioada de sugar, copilarie, adolescenta Tulburarile mentale datorate unei conditii medicale

generale (malformatii organice) Tulburarile in legatura cu o substanta Schizofrenia si alte tulburari psihotice Tulburarile legate de controlul impulsurilor

Page 19: Curs Psihologie Medicala Ro

Si in Europa avem ICD 10

Clasificarea europeana pentru evaluarea:

simptomelor

sindroamelor

tulburarilor

Page 20: Curs Psihologie Medicala Ro

Conditiile sociale : saracia, lipsa unui adapost/ a locuintei, supra aglomerarea, conditii de viata stresante

Factori familiali: parinti imaturi, parinti bolnavi psihici, cu un comportament abuziv sau criminali; probleme grave de natura maritala sau relationala

Factori psihologici : nivel de inteligenta scazut, stres, dificultati de invatare etc

Factori biologici: tulburari genetice sau vulnerabilitati mostenite; conditii de ingrijire prenatala deficitare, lovituri in zona capului , expunerea in mediu toxic, boli fizice cronice sau dizabilitati fizice

Factorii Generali de Risc pentru Tulburarea mentala

Page 21: Curs Psihologie Medicala Ro

Incidenta Tulburarilor Mentale in Statele Unite

Page 22: Curs Psihologie Medicala Ro

Exemplu de dilema psihologica medicala

Iresponsabil: termen juridic – se refera la incapacitatea unei persoane de a-si gestiona propriile actiuni sau de a fi responsabila (constienta) de consecintele faptelor sale

• Persoana declarata de catre o instanta “iresponsabila” nu raspunde in fata legii pentru faptele sale

• Intrebare: Este posibil ca o crima sa fie comisa involuntar?

IDEI .. ?

Page 23: Curs Psihologie Medicala Ro

Trei categorii majore ale Tulburarilor Mentale

Partea II

Page 24: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburarea anxioasa

Anxietatea: Sentimente de teama, groaza sau neliniste

Tulburarea de anxietate: o tulburare in cadrul careia anxietatea excesiva duce la un disconfort resimtit subiectiv de catre individ si la un comportament, atipic, maladaptativ si irational

Page 25: Curs Psihologie Medicala Ro

Fobiile specifice

Fobia Specifica: Frica nejustificata, persistenta, anxietate si evitare provocata de prezenta sau anticiparea unui obiect, activitati sau situatii specifice (ex. frica de zbor, frica de animale)

Persoanele cu fobie isi dau seama ca fricile lor sunt irationale si excesive, dar nu le pot controla

Page 26: Curs Psihologie Medicala Ro

Fobia Sociala Fobia sociala: Teama irationala, intensa de a fi observat,

evaluat, pus intr-o situatie jenanta, intr-o postura neplacuta de catre ceilalti (ex: timiditatea, mancatul sau vorbitul in public)

Persoanele cu fobie sociala evita situatiile in care sunt expuse public

Fobiile sociale afecteaza funcţionarea normala la locul de muncă, la scoala şi in relatiile personale

Se estimează că 13% dintre adulţi sunt afectati la un moment dat de fobie sociala. Exemple: Barbra Streisand, posibil Woody Allen?

Page 27: Curs Psihologie Medicala Ro

Agorafobia

Agorafobia: frica intensa, irationala că un atac de panica va avea loc într-un loc public sau intr-o situatie nefamiliara

Frica intensa de a părăsi casa sau la intrarea in situaţii noi, neobisnuite 

Poate fi resimtita de subiect ca infricosatoare 

Tradus din latina inseamna “frica de locuri deschise sau de piaţă” (Agora)

Poate avea loc cu sau fără atac de panica

Page 28: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburarea de Panica

Tulburarea de panica: O stare cronică de anxietate cu momente scurte, bruste de panica intensa, neasteptata (atac de panica)

Atac de panica: frica intensa asociata cu senzatia de moarte iminenta; persoana are sentimentul ca are un atac de cord, va muri sau va innebuni. Simptomele includ vertij, dureri toracice, sufocare, teama de a pierde controlul

Page 29: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburarea de anxietate generalizata

Tulburarea de anxietate generalizata (TAG): Se caracterizeaza prin cel putin 6 luni de anxietate excesiva, irationala, nejustificata, persistenta

Simptome: transpiratie, tahicardie, tremuraturi, mâini umede, ameţeli, tulburări gastrice, respiraţie rapidă, iritabilitate, concentrare slabă

Mai frecventa la femei decat la barbati (2:1)

Page 30: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburarea Obsesiv-Compulsiva Tulburarea Obsesiv-Compulsiva(TOC): Preocupare extrema legata de

anumite ganduri si manifestarea compulsiva a anumitor comportamente

Obsesii: Ganduri, impulsuri, imagini persistente si recurente pe care persoana nu le poate controla

◦ Determina anxietate si disconfort extrem

◦ Intra in constiinta, impotriva vointei persoanei

◦ Cele mai frecvente: obsesia de a fi murdar, preocuparea legata de o actiune realizata (persoana se intreaba daca a inchis aragazul) sau preocuparea excesiva legata de o situatie (a fi lovit de o masina)

Compulsii: acte iraţionale pe care persoana se simte obligata să le repete împotriva vointei sale

• Ajuta la controlarea anxietatii detreminate de obsesii

• Deseori, compulsiile implica verificarea a ceva sau curatarea.

Page 31: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburarile de Dispozitie

Tulburarile de Dispozitie : Tulburari majore din sfera emotionala: depresia sau mania

Tulburare depresiva: Tristete sau deznadejde care sunt prelungite, exagerate sau fara motiv

Tulburarea Bipolara: Implica prezenta ambelor depresia si mania sau hipomania, apare sub forma de intervale de depresie si de manie, rar se schimba dispozitia in ore sau minute

Page 32: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburarile de dispozitie legate de nasterea copilului Melancolia maternitatii: depresie usoara care dureaza una- doua

zile dupa nasterea copilului

• Marcata de plans, somn nelinistit, tensiune, furie si iritabilitate

• Scurta si nu este prea severa

Depresia Postpartum: Depresie severa care incepe la trei luni de la nastere

• Marcata de schimbari de dispozitie, deznădejde, sentimente de inadecvare şi incapacitatea de a face faţă cu noul bebeluş

• Poate dura de la 2 luni pana la un an

• O parte a problemei poate fi de natura hormonala

Page 33: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburarile Psihotice

Psihoza: pierderea contactului cu realitatea, ruperea de realitate

Iluziile: Credinte false ale psihoticilor ca ceea ce spun/vad ei este real, in ciuda oricaror dovezi evidente impotriva a ceea ce ei afirma

Halucinaţii: senzaţii imaginare, cum ar fi vaz, auz, miros sau lucruri care nu există în realitate

Halucinaţii psihotice frecvent intalnite: persoana “aude voci”

Reţineţi: halucinatii olfactive, uneori, apar si in epilepsie

Page 34: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburarea psihotica si Alte Simptome in Schizofrenie

Afect Plat (Vid Afectiv ): - Lipsa raspunsului afectiv; fata este rigida, inexpresiva

Comunicarea Verbala afectata : discursul este deformat si haotic; “salata de cuvinte”

Dezintegrarea Personalitatii: Lipsa de coordonare a gandurilor, actiunilor si emotiilor

Page 35: Curs Psihologie Medicala Ro

Schizofrenia: cea mai severa tulburare in psihiatrie

Schizofrenia: tulburare psihotica ce se caracterizeaza prin halucinatii, delir, apatie, ganduri bizare si “split” (separare) intre gandire si emotii

NU se refera la separarea personalitatii sau la a avea personalitate multipla

Page 36: Curs Psihologie Medicala Ro

Patru Tipuri de Schizofrenie

Tipul Dezorganizat: Incoerenta vorbirii, comportament dezorganizat, gandire bizara, afect plat sau inadecvat

Tipul Catatonic: caracterizat prin stupor, lipsa raspunsului, postura catatonica si mutism

Tipul Paranoid: Preocupare pentru idei delirante, implica halucinatii in legatura cu o singura tema: in mod special idei de grandoare sau de persecutie

Tipul Nediferentiat: Orice alt tip de schizofrenie care nu include criteriile si simptomele de la tipul paranoid, catatonic, sau dezorganizat

Page 37: Curs Psihologie Medicala Ro

Posibile cauze ale Schizofreniei Trauma psihica: Prejudicii de natura psihologica sau soc

emotional generate de violenta, abuz sau neglijare

Mediul familial perturbator: Relatii familiale tensionate, patternuri de comunicare nesanatoase si atmosfera emotionala tensionata

Paternuri de comunicare deviante: sentimente de vinovatie, anxietate, furie, confuzie

Ipoteza Stres-Vulnerabilitate: Interactiunea dintre mediul cu factori stresori si predispozitia genetica

Page 38: Curs Psihologie Medicala Ro

Modelul stres- vulnerabilitate

Page 39: Curs Psihologie Medicala Ro

Cauze biochimice

Disfunctionalitatea Biochimica: Tulburari in functionalitatea sistemului chimic al creierului sau la nivelul neurotransmitatorilor

Dopamina: Neurotransmitator implicat in starile emotionale si in miscarea musculara. Actioneaza la nivelul sistemului limbic

◦ Actiunea excesiva a dopaminei in creier poate avea legatura cu schizofrenia

Page 40: Curs Psihologie Medicala Ro

Predispozitia Genetica

Page 41: Curs Psihologie Medicala Ro

Creierul normal si creierul la persoane cu schizofrenie

Page 42: Curs Psihologie Medicala Ro

Pacientii cu schizofrenie dupa 10 ani de la diagnosticare

Page 43: Curs Psihologie Medicala Ro

Tratamentul Tulburarilor Mentale

Partea III

Page 44: Curs Psihologie Medicala Ro

In terapia tulburarilor psihopatologice sunt implicate mai multe profesii sau specializari.

Care ar putea fi?

IDEI.. ?

Page 45: Curs Psihologie Medicala Ro

Tipuri de Terapeuti

Psihologul Clinician: diploma in psihologie clinica, ofera ajutor prin discutii cu persoanele care sufera de tulburari psihice

Psihologul Consilier: diploma in consiliere psihologica sau educationala; consiliaza persoane cu probleme de gravitate medie

Psihiatrul: specializare in sanatate mentala (psihiatrie) ofera terapie

medicamentoasa si prin discutii, este singurul care poate prescrie medicamente sau tratament biomedical

Psihoterapeut ex. Psihanalist: Oricare dintre tipurile de mai sus de acreditare, dar cu formare în psihanaliză la un Institut Psihanalitic

Asistentul Social din clinica: diploma de asistent social cu specializare in consiliere psihologica, ofera ajutor in problemele sociale, cum ar fi cele legate de familie

Page 46: Curs Psihologie Medicala Ro

Alte Profesii

Psihiatri

Asistentii sociali la domicilu

Reprezentanti ai administratiei locale pentru bolnavi

psihici (din partea primariei)

Consultanti pentru reintegrarea in campul muncii

Page 47: Curs Psihologie Medicala Ro

Tratamentul Biomedical

Tratamentul Biomedical: tratament pentru

tulburarile mentale; include terapia medicamentoasa

si procedurile medicale pentru tratamentul

disfunctionalitatii creierului (ex. electroterapie,

terapia cu lumina).

Page 48: Curs Psihologie Medicala Ro

Farmacoterapia

Utilizarea medicamentelor pentru a atenua tulburarile emotionale:

Trei clase de medicamente

Anxiolitice (Tranchilizante minore): Produc relaxare sau reduc anxietatea (Diazepan, Lithium, Xanax)

Antidepresive: Imbunatatesc dispozitia si combat depresia (Sertralin, Cipralex, Zoloft)

Antipsihotice : Linistesc si reduc halucinatiile si iluziile, in doze mai mari scad agitatia si ordoneaza gandurile (Haldol, Neurocil, Zyprexa)

Page 49: Curs Psihologie Medicala Ro

Probleme legate de terapia medicamentoasa

Pot aparea efecte secundare majore (tranchilizantele pot provoca tulburari neurologice; Clozepam asociat cu o tulburare de coagulare a sangelui, poate fi fatal)

De cele mai multe ori, medicamentele nu rezolva tulburarea, pot doar ameliora simptomele

Credinta in medicatie poate intari convingerea in “ vindecarea rapida” “efectul placebo”.

In general, se recomanda si psihoterapia impreuna cu tratamantul medicamentos

Page 50: Curs Psihologie Medicala Ro

Terapia prin soc

Terapia Electroconvulsiva (ECT): Socurile electrice ajung la nivelul creierului si induc convulsii

Bazata pe credinta ca amelioreaza depresia prin modificarea chimiei creierului

Utilizate în tratamentul depresiei grave si rezistente la medicatie

Produce numai îmbunatatire temporara Provoaca pierderi de memorie permanenta la multi pacienti Ar trebui sa fie utilizate numai ca ultima solutie

Page 51: Curs Psihologie Medicala Ro

Psihochirurgia

Psihochirurgia: Orice interventie chirurgicala asupra creierului

Lobotomie Prefrontală: Lobii frontali ai creierului sunt taiati partial.

• Utilizata la cei care nu au raspuns la nici o alta forma de tratament

• Nu a avut mare succes

Deep Lesioning: Zone foarte mici din creier sunt distruse prin utilizarea unui electrod

Page 52: Curs Psihologie Medicala Ro

Psihoterapia

Psihoterapia: Orice tehnica psihologică utilizată pentru a facilita transformări pozitive sau in sfera personalitatii, a comportamentului

Câteva tipuri de psihoterapie:

◦ Psihanaliza: terapie bazată pe teoria lui Freud

◦ Terapia Psihodinamică orientată Analitic: are la bază teoria psihanalitică dar este mai mult un dialog

◦ Psihoterapia Centrată pe Persoană: bazata pe principiile umaniste

◦ Psihoterapiile Cognitive si Comportamentale

Page 53: Curs Psihologie Medicala Ro

Tehnici Psihanalitice

Principalul Obiectiv al Psihanalizei: rezolvarea conflictelor interne care produc suferinta emoţionala

Asociaţia Liberă: Spui orice iti vine în minte, indiferent cat de jenant este. Făcând acest lucru fără cenzură, materialul inconştient apare la suprafaţă.

Analiza Viselor : Visele exprimă dorinţe şi sentimente inconştiente interzise.• Conţinut Latent: Semnificaţia ascunsă, simbolică a viselor.

• Conţinut Manifest: Semnificaţia evidentă, vizibilă a viselor

• Simbolistica Viselor: Imagini din vise care au semnificaţii personale sau emoţionale

Page 54: Curs Psihologie Medicala Ro

Tehnici Psihanalitice

Analiza de Rezistenţă: analiza de blocaj în fluxul de idei; Rezistenţele dezvăluie conflicte deosebit de importante la nivelul inconştientului

Analiza de Transfer: analiza tendinţei de a transfera sentimente către terapeut, sentimente care se potrivesc cu cele pe care pacientul le are pentru persoane importante din trecutul său. Pacientul ar putea acţiona ca şi cum terapeutul este un tata care il respinge, sau ca o mama iubitoare, etc

Page 55: Curs Psihologie Medicala Ro

Psihoterapia Centrată pe Persoană

Psihoterapia Centrata pe Persoana (Carl Rogers): Psihoterapie nondirectiva bazata pe insight-uri care vin din constientizarea a ceea ce gandeste si simte clientul.

Terapeutul eficient indeplineste patru condiţii de bază

• Acceptare pozitiva neconditionata: Acceptare totală a clientului, cu toate manifestările sale, fără a fi judecat sau etichetat

• Empatia: Capacitatea de a simţi ceea ce simte clientul, de a înţelege punctul său de vedere, de a pătrunde in lumea subiectivă a acestuia.

• Congruenta: Abilitatea terapeutului de a fi autentic si de a exprima propriile trairi si sentimente.

• Reflectarea : Reformularea sau repetarea gandurilor si sentimentelor clientului; in acest fel clientul devine conştient de ceea ce a spus

Page 56: Curs Psihologie Medicala Ro

Terapiile umaniste

Psihoterapia existentiala: terapie care se centreaza pe problemele existentiale: sensul vietii, alegere, responsabilitate; pune accetul pe alegerile dificile in viata

Psihoterapia centrata pe persoana (PCP): Centrata pe client, considerat punctul central in terapie. Terapeutul ofera empatie, acceptare pozitiva neconditionata, este congruent (autentic) in relatia cu clientul, oferindu-I spatiul necesar pentru a se dezvolta

Terapia este centrata pe moarte, libertate, izolare si sens. Libertatea de vointa: Abilitatea persoanei de a face alegeri. Poti

alege sa fii persoana care vrei sa fii Confruntarea: Clientul este provocat sa analizeze valorile sale

si optiunile

Page 57: Curs Psihologie Medicala Ro

Terapiile Comportamentale Psihoterapia Comportamentala: Utilizarea principiilor

invatarii in modificarea constructiva a comportamentului

Modificarea Comportamentului: Utilizarea oricaror principii clasice sau prin condiţionare pentru a schimba în mod direct comportamentul uman

Insight-ul nu este necesar

Centrarea pe prezent, trecutul nu poate fi schimbat

Pot fi utilizate, de asemenea, tehnicile clasice de condiţionare.

Page 58: Curs Psihologie Medicala Ro

Terapiile Comportamentale

Terapia Aversiva: Asocierea unei aversiuni puternice fata de un obicei indezirabil (nedorit), cum ar fi : fumatul, mancatul excesiv, consumul excesiv de alcool sau jocul de noroc patologic (gambling)

Inundarea: clientul este expus obiectului sau situatiei care genereaza frica

Page 59: Curs Psihologie Medicala Ro

Psihoterapia comportamentala

Desensibilizarea Sistematica: Reducerea ghidata a starii de frica, anxietatii sau aversiunii; este obtinuta prin atingerea stimulului care genereaza frica, in mod gradual, mentinandu-se in acelasi timp relaxarea.

◦ Eficienta in terapia fobiilor (frici intense, irationale)

Ierarhizarea: serie ordonata de pasi, niveluri, grade

Inhibarea Reciproca: O stare emotionala este folosita pentru a bloca o alta (ex: este imposibil sa fii anxios si relaxat in acelasi timp)

Page 60: Curs Psihologie Medicala Ro

Psihoterapia Cognitiva

Psihoterapia cognitiva: psihoterapie catre ajuta clientii sa-si modifice patternurile de gandire care determina comportamente neadecvate si probleme emotionale

Se modifica:

◦ Perceptia selectiva : Perceptia unui anumit stimul dintr-un grup mai larg de posibilitati

◦ Suprageneralizarea : permiterea evenimentelor suparatoare sa afecteze situatii care nu au legatura cu acestea.

◦ Gandirea de tipul “totul sau nimic”: Persoana considera obiectele sau evenimentele ca fiind in mod absolut bune sau rele

Psihoterapia Cognitiva este eficienta in tratarea depresiei, timiditatii, tulburarilor de stres .

Page 61: Curs Psihologie Medicala Ro

Terapia Comportamentala Rational Emotiva

Rational Emotive Behavior Therapy – REBT- (Albert Ellis): presupune schimbarea credintelor irationale ce determina probleme emotionale .

Activarea Evenimentului Consecinte (trairi, comportament)

Viziunea Rational Emotiva : Activarea evenimentului Credinte Consecinte (trairi,

comportament)

Page 62: Curs Psihologie Medicala Ro

Psihoterapia Rational – EmotivaEllis 1993

Page 63: Curs Psihologie Medicala Ro

DSM IVTulburari de Personalitate

Partea IV

Page 64: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburare de personalitate= modalitate generalizata si durabila de percepere, relationare si gandire despre mediul extern si despre sine insusi care:◦ deviaza considerabil de la cerintele culturii individului◦ este generalizat, inflexibil si dezadaptativ in raport cu o

gama larga de situatii◦ debuteaza in adolescenta sau precoce in perioada adulta◦ este stabil in cursul timpului◦ duce la deteriorare functionala◦ se manifesta in doua (sau mai multe) din domeniile:

cognitiv, afectiv, functionare interpersonala, controlul impulsului

Tulburari de personalitate

Page 65: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate

1. Personalitate Paranoida Idei tipice pentru acest tip de tulburare de personalitate:

Pana la urma cei din jurul meu vor incerca sa ma raneasca. Nu pot avea incredere in nimeni, toti vor sa se foloseasca de mine. Toti din jur vor sa-mi faca rau si sa ma deranjeze. Trebuie sa fiu foarte atent permanent. Intotdeauna sa va intampla cazul cel mai rau. Nu pot face compromisuri pentru ca un compromis inseamna ca pierd

Prevalenta: 0,5 pana la 2%

Page 66: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate

2. Personalitatea Schizoida

Idei tipice: De ce sa ma apropii de oamenii din jur! Sa fiu apropiat de oamenii din jur nu este important Eu sunt prietenul meu cel mai bun Fii distant si calm, sa arati emotii este daunator si inutil Ce spun ceilalti nu ma intereseaza si nu este important Sexul este frumos, dar e doar o forma de relaxare, nu are nimic de-a face cu emotiile sau apropierea

Prevalenta: necunoscuta, sa stie doar ca barbatii sufera mai frecvent decat femeile

Page 67: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate3. Personalitatea Schizotipala

Idei tipice: Cand imi place de cineva ma identific cu el 100% Nu vreau sa fiu singur niciodata Daca cineva nu ma intelege, ma uraste si ma detesta Nu valorez nimic in ochii altora Trebuie sa controlez pe oricine in jurul meu

Tulburare marcata de ambivalenta, comportament excentric, imposibilitatea de a mentine relatii normale la distanta (totul sau nimic), deseori idei de superioritate/inferioritate, anxietate marcata, incapacitatea de a fi multumit/fericit, frecvent tulburari congnitivePrevalenta cca. 1% Explicatia: Parinte bolnav psihic, tulburare grava de comunicare a parintilor intre ei si cu copilul

Page 68: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate4. Personalitatea antisociala

Idei tipice: Doar prostii se supun regulilor sociale   Regulile sau legile sunt pentru a fi incalcate Trebuie sa fii nr. 1 intotdeauna Placerea mea este mai importanta decat orice Daca comportamentul meu raneste pe cineva, e problema lui Traieste doar in prezent, viitorul n are importanta Nu permit niciodata sa fiu frustrat Am sa fac orice ca sa primesc ceea ce vreau Sunt mai destept decat ceilalti  Prevalenta: 1,5 - 3,5% majoritatea sub 18 aniExplicatia: Lipsa atasamentului parintesc, violenta in casa, divort

Page 69: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate5. Personalitatea tip Borderline

Idei tipice: Nu stiu intotdeauna cine sunt Candva, sigur, voi fi parasit Durerea mea psihica este atat de mare, incat, sigur, nu o pot suporta El/Ea este extrem de bun cu mine, doar cu el/ea voi putea fi fericit El/Ea este extrem de rau cu mine, nu il/o mai pot suporta

Prevalenta: ca. 2% - 75% femei Remarca: la femei des asociata cu comportament autodistructiv

la barbati des marcat de comportament antisocial distructivExplicatia: Probleme intre copil si parinti (Kroberg), pierderea sentimentului de autorespect, dependenta patologica de parinti, incapacitatea de a suporta despartirile, camine destramate, frecvent cazuri de deces in familie

Page 70: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate

6. Personalitate Histrionica Idei tipice: Imaginea mea si a altei persoane este foarte importanta Trebuie sa fiu vazuta si deosebita in orice imprejurari Nu am nevoie sa fiu frustrat niciodata Tot ce vreau trebuie sa primesc Trebuie sa-mi exprim toate emotiile acum si imediat Frumusetea este criteriul cel mai important pentru a evalua pe cineva

Prevalenta: 2-3% egal barbati femei Explicatia: in copilarie marcata de frica de a pierde pe vreunul dintre parinti, parinti distanti, reci, care controleaza permanent copilul

Page 71: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate7. Personalitate narcisistaIdei tipice: In orice interactiune trebuie sa fiu invingator Nimeni nu mi se va pune in cale cand doresc ceva Trebuie sa am mereu imaginea cea mai buna  Sunt mult mai bun decat ceilalti   Trebuie sa am in jurul meu doar persoane deosebite  Trebuie sa fiu admirat permanent  Nimeni nu are voie sa aiba mai mult decat mine, pe nici un plan Prevalenta: < 1% - 50-75% barbatiGandurile narcisiste considerate ca fiind normale la adolescenti (unii)Explicatia: dominanta absoluta a unuia din parinti in copilarie, interrelatia tulburata intre parinti si intre parinti si copilExemplu: Pablo Piccaso

Page 72: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate8. Personalitatea evitant-nesigura Idei tipice: Trebuie sa fiu iubit/a  Niciodata nu trebuie sa creez o imagine de insuficient/a Viata e periculoasa, trebuie sa ma asigur ca cineva are grija de mine Este mai bine sa raman singur decat sa fiu ranit Nu imi pot asuma riscuri in viata Critica este egala cu “am pierdut’’ Orice critica e egala cu un atac masiv la persoana mea Trebuie sa am garantia 100% inainte de a accepta o relatie

Prevalenta: 0,5 - 1%Explicatia: Frica „invatata“ in familie, procese de gandire de insuficienta preluate de la mama, experiente de timiditate excesiva, jigniri, umilinte din partea parintilor, parinti care nu sunt niciodata mandri de copil

Page 73: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate

9. Personalitatea dependentaIdei tipice: Nu pot trai si functiona fara sprijin Fara sa ma asigur si sa ma sfatuiesc, nu pot lua nici o hotarare In fiecare situatie in care trebuie sa aleg, probabil voi alege gresit Nu am voie sa supar pe nimeni, ca poate se va supara si va pleca de langa mine Daca sunt parasit, nu mai vreau sa traiesc Sa lucrez in colectiv e mult mai bine decat sa lucrez singur Prevalenta: necunoscuta, foarte frecvent in cliniciExplicatia: Freud - conflict nesolutionat in faza orala

Altii: supraangajament al parintilor (overprotected)

Page 74: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate

10. Personalitatea ObsesivaIdei tipice: Exista reguli clare si indudubtibile in viata Daca ma concentrez foarte bine pe detalii, nu voi gresi niciodata O persoana se defineste exclusiv prin ceea ce face, nu ce simte Cu cat mai bine munceste cineva, cu atat e un om mai bun Orice regula si lege trebuie respectata fara a pune la indoiala nimic Nu arunca niciodata nimic, nu se stie cand vei avea nevoie Emotiile trebuie sa fie perfect controlate intotdeauna Prevalenta: 1,7%, ca. 3 % Explicatie: Freud- Educare excesiva spre curatenie, pedeapsa brutala pentru dezordine, parinti care supraincarca copiii cu impulsuri agresive

Page 75: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate

Personalitatea pasiv-agresiva (inclus doar in DSM I) Idei tipice: Vreau sa fac doar ce vreau eu Nimeni sa nu aiba pretentii fata de mine Cei din jur subestimeaza valoarea si munca mea Oamenii in pozitia de sef sunt mereu nedrepti fata de mine Nu este OK ca toti vor sa lucrez atata Nu este placut sa mi se ceara sa termin totul la timp Nu e bine sa-ti exprimi supararea imediat Este periculos sa fiu suparat si incerc sa evit asta Evita tot ce este posibil de evitat Daca poti face ceva maine in loc de azi, fa maine!

Explicatia: Freud: Tulburare sau fixare in etapa orala

Page 76: Curs Psihologie Medicala Ro

Tulburari de personalitate

Personalitatea afectiv-depresivaIdei tipice: Ma simt insuficient unde alti se simt suficienti Tot ce fac probabil va esua Daca am de ales, probabil voi alege drumul gresit Fiecare vede cat sunt de prost Nu stiu de ce mai este partenerul cu mine, probabil din mila Imi ia de doua ori mai mult timp sa fac ceva decat altora Cel mai bine stau in banca mea Conflictele ma obosesc repede, de acea trebuie sa le evit Ma simt mai mult trist decat fericit

Prevalenta: cca 2 %Explicatia: minimalizarea si lipsa aprecierii in copilarie „nu esti bun de nimic“

Page 77: Curs Psihologie Medicala Ro

End of Presentation