119

FUNDATIA PENTRU INVATAMANT BUCURESTI

CURS : MANAGEMENT SANITAR

FORMATOR : BUTA NICOLETTA

CONSTANTA - NOIEMBRIE 2011

CUPRINS :1. Introducere2. Managenentul sanitar. Functiile si rolurile manamentului. - Definitia managenentului sanitar. - Functiile managementului . - Rolurile managementului , - Aptitudini manageriale. 3. Planificarea serviciilor de sanatate. Elemente ale procesului de planificare strategica.4. Structura serviciilor de sanatate. Organizarea furnizorilor de servicii de sanatate.5. Organizarea unitatilor sanitare cu paturi /fara paturi din Romania.6. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania. 6.a. Indicatori de management a resurselor umane. 6.b. Indicatori de utilizare a serviciilor. 6.c. Indicatori economico - financiari. 6.d. Indicatori de calitate. 6.e. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania. Indicatori de performanta ai managementului spitalului . Tabel cu valori medii nationale din care : Categoria de indicatori Denumirea indicatorului Periodicitatea raportarii Sursa de date Observatii

Ordinul M.S. nr. 1384 /04.11.2010 privind indicatorii de peformanta a activitatii spitalului (anexa nr.1 si anexa nr.2). 6.f. Indicatorii de sanatate din Romania ce se raporteza la Ministerul Sanatatii Bucuresti din care: Clasa 1. Situatia demografica si socio- economica ( din care : populatia stabila).

Clasa 2. Starea de sanatate din care : - Speranta de viata/mortalitatea, - Mortalitatea. Morbiditatea pe grupe de specifice de boli ( incidenta/prevalenta). Clasa 3. Derminanti ai starii de sanatate. Clasa 4. Prevenirea,protectia sanatatii si promovarea sanatatii 7. Structura si organizarea spitalului - definitie spital - organizarea spitalului - clasificarea/ierahizarea clasica a spitalului(tertiara,secundara,comunitare) - forma de proprietate, - structura organizatorica a spitalului, - serviciile medicale acordate de spital(preventie,curative, de recuperare si /sau paleative, Implementarea Programului de Parteneriat Public - Privat (PPP) destinat spitalelor publice de stat din Romania : Obiectivele PPP Principiile PPP Avantajele PPP Elementele care definesc statutul unui spital (intre public de stat si public privat) :Autonomia in conducereRiscul financiarResponsabilitatea financiara Responsabilitatea organizationala Functiile sociale8. Aspecte legislative.9. Evaluarea spitalelor din perspectiva obtinerii acreditarii.10. Standarde pentru evaluarea spitalului din care:Standard referitor la organizarea spitalului,Standard referitor la structura de personalStandard referitor la informarea asiguratiilorStandard referitor la dotareStandard referitor la asigurarea serviciilor.11. Pachet de servicii medicale in asistenta medicala spitaliceasca.12. Documentatia necesara pentru incheierea contractului de furnizare de servicii medicale spitalicesti.13. Finantarea spitalelor.14. Decont de cheltuieli pentru pacientii spitalizati (spitalizare continua) conform Ordinului M.S. nr. 1.100/14.10.2005.15. D.R.G. banii urmeaza pacientul caracteristicile principale ale sistemului de finantare pe caz rezolvat.16. Date minime privind piata serviciilor de sanatate in Romania in contextul integrarii in U.E.17. Concluzii.18 BibliografieMotto :

" Medicina nu trebuie sa se intoarca la Hipocrate ci trebuie sa mearga inainte cu Hipocrate ".

I. Hatieganu

" Cine greete pltete ! " Asa a inceput intlnirea care a avut ca principal scop analiza activitii in anul 2007,prezentarea principalelor direcii pentru anul 2007 ,negocierea cu sindicatele,proiecte de acte normative pentru trecerea de la reforma cantitativ la reforma calitativ a sistemului sanitar romnesc.

S-a analizat execuia bugetar pe primele 9 luni 2007 cnd dl ministrul Eugen Nicolescu a calificat drept lips de reponsabilitate i respect fa de pacient, modul in care spitalele au cheltuit banii. Ministrul a preciza: - nu se poate vorbi de calitate atta timp ct 40 % din spitalele din Romnia au ponderat cheltuielile pentru medicamente , mai puin de 5 %, - majoritatea unitilor sanitare din Romnia au pondere a cheltuielilor salariale mai mare de 80 %, - unii managerii ai spitalelor din Romnia , nu s-au implicat in activitatea spitalelor,gestionnd doar unele aspecte generale,-nu a fost urmrit activitatea efilor de secii i a cadrelor medicale,

-nu s-a achiziionat materiale pentru care au fost destinai banii , cu meniunea c aceti bani nu se raporteaz.

Ministrul Sntii dl Eugen Nicolescu a infiinat :- o comisie la nivel de Ministerul Sntii -o comisie la nivel de Directie de Sntate Public , numii de ministru, care au verificat documentele din - " dosarul preliminar de evaluare". Evaluarea a constat in analiza indeplinirilor indicatorilor de performan ,dupa o metodologie specific.

Evaluarea i punctajele obinute au constituit baza meninerii sau destituirea. Managerii care au obinut aprecieri :satisfctori ,au fost inclui intr-un curs suplimentar de management minim 3 luni la coala Naionala de Sntate Public i Management Sanitar. In judeul Constana au fost 3 manageri care au fost reevaluati dup 6 luni la propunerea Comisiei Centrale de evaluare in urma soluionrii contestaiilor.. In anul 2006 s-a fcut evaluarea spitalelor in ara i bineineles i in judeul Constana.S-au fcut comisii/subcomisii i in concluzie au lucrat aceeiai i aceiai oameni , care lucreaz de obicei. Nici la nivel de D.S.P Constana i nici in spitale nu s-a lucrat in echip i s-a vzut/observat la final. Foarte , foarte multe spitale au refcut 2-3 ori lucarea- evaluarea,cea este greu de ineles este c muli manageri nu s-au implicat i totul a fost canalizat spre statistic.Intrebare : de ce?Raspuns : aa vor " muschi lor" . ar fi un rspuns mai puin manierat , alt rspuns ar fi:-nu citete nimeni chestionarul,

-nu se lucreaz in echip,

-o singur persoan are responsabilitatea lucrrii,

-nimeni nu a fost " atenionat" - Doamne ferete la bunzunar ci doar amical,

-ne se citesc precizarile/normele de la: M.S., O.M.S, I.N.S, A.S.P .

-Nu se cunoate Legea 95/2006 ,

-Nu se cunoate Legea spitalelor

-Legea dreptului pacientului.

-Legea contabilitii.

-Legea statisticii sanitare

Dac nu se inelege ceva, foarte greu se d un telefon ca s intrebe ceva,telefonul, faxul , e-mail funcioneaz , folosii-l. Omul politicos se numete simit i a fi manierat nu inseamn ca eti slab. In Romania cnd cineva greete , se gndete, zimbete i d repede vina pe cineva, dvs cnd nu stii ceva i gresii, v rog s dai vina pe noi statistaticienii medicali, trebuie s fie cineva pe post de" negriorul de pe plantaie"..scuzai expresia . Tot vorbim de civa ani : " Reform in sntate, reforma in sntate, dar ce este : Reforma ?Reforma este definit de Oxford Dictionar ca: " a face o persoana , institutie , procedura,conducere sau despre o persoana sau corp de persoane sa devina mai bune prin scoaterea sau abordarea inperfeciunilor,greelilor sau erorilor" Acest sens este unul mai larg,ceea ce inseamn ca fiecare lucru care se schimb spre bine este reforma. Reformarea este definit ca: " schimbarea radical pentru mai bine in politic ,religie sau afaceri sociale. Acesta este un sens mai ingust,inelegnd prin reform ca are carcter radical i produce modificri importante. Pot trage o concluzie: "Reforma romaneasc este ca o Reformare" reformare inseamn modificri strategice,nu numai operaionale sau locale , reformarea se bazeaz pe tendine de termen lung i trebuie s acopere tot ansamblu sistemului sanitar romnesc. De citeva ori am participat la diverse intilniri, alturi de importante personaliti ale vieii medicale, economice,politice,publicistice, dezbateri consacrate identificarii factorilor care frneaz activitatea sistemului de sntate in Romnia s-au spus lucruri foarte interesante, mai ales in ceeace privete carenele in sistemul legislativ.foarte multe amnunte despre ineria instituiilor birocratice menite s realizeze acest proces i multe , multe probleme in general i in special elemente din domeniul : sanitar, juridic,economic. La noi ,romnii sunt reacii psiho-sociale condiionate care se menin in comportamentul nostru i este foarte greu de imaginat c vom avansa rapid pe calea democratizrii i in particular cu un sistem de sntate conform normelor U. E. O privatizare parial sau total a cabinetelor medicale, seciilor de spital, o privatizare echitabil - care s produc valori materiale i spirituale- i nu la o privatizare bazat pe furt i jefuirea avutului public de stat. Pentru a elimina aceste neajunsuri este nevoie de contientizarea nocivitiilor,pericolul cel mai mare const in faptul c le consideram normale,fireti.Intrebare: despre ce este vorba ?Rspuns: anumite raspunsuri sau reacii tipice,anumite manifestri comportamentale,se rsfrng asupra relaiilor interpersonale. Duplicitatea : este o trstura de carcater extrem de periculoas i extrem de larg raspndit la noi. Astzi prea muli oameni vorbesc una i gndesc i acioneaza in alt mod , de exemplu: in sistemul de sntate modern i in folosul pacientului dar nu impotriva medicului.Sondajele arat din ce in ce mai clar c dorim cu toii, prin declaraii, s realizm reform in sntate,reforma pe care o considerm benefic pentru societatea modern romneasci totui,parc incontient, cu toii, de la parlamentar la simplu cetean de pe strad,facem tot ce este posibil s impiedicm realizarea reformei in sntate.Tare , m tem c in adancul sufletului nostru suntem in continuare adepii unui pseudocolectivism comod i nestresant i acionm: incontient sau din reflex in acest sens, dei in manifestrile publice declrm cu emfaz c vrem schimbri in sistemul de sntate. Foarte muli tineri care au fcut o facultate acumulnd cu destul de mult superficialitate contiinte elemente necesare culturii generale i uneori i cele de specialitate. Aceasta superficialitate ce nate impoprieti conceptuale i confuzie este completat de regul printr-o intoleran agresiv. In societatea noastr conteporan i mai ales in sistemul de sntate, intilnim din ce in ce mai des oameni care au preri tranante ,ferme,de neclintit considerndu-l pe ceilali nite dobitoci, nite idioi incurabili. Numai ce au fcut ei a fost foarte bine??? Ce fac ali nu este bine, ba este foarte ru, totul este fr nicio susinere( mi s-a intimplat mie , in 04.04.2008 ! si 2011 no comment ). Un alt reflex nociv ce se manifest este reflexul de dezvinovire automat pe care putem s-l numim: reflex de tip " ap ispasitor" (metoda comunist). In Romania ,nimeni nu este vinovat de propriile greeli,toat lumea sau aproape toat lume, este atent la greelile altora pentru a se dezvinovi. Am motenit ceva de la comuniti i in continuare meninem deviza: " cine nu e cu noi este impotriva noastr " Probabil acerb concurena declanant de existena economiei de piaa de foarte multe ori se confund ipostaza de partener cu ce de adversar. Acest lucru se intimpl de foarte multe ori in sistemul de sntate public sau particular. Nu aveam obinuina de a conlucra , de a colabora , avem un fix sau avem sentimentul c rmai singuri vom dovedi caliti deosebite. Viaa ne-a demonstrat ca o asemenea mentalitate nu este bun. Sistemul de sntate romnesc este inc bolnav intr-o stare mai mult sau mai puin acut . Nenorocirea acestei boli este ca diagnosticul nu a fost pus individual i este foarte greu de stabilit,ne trebuie un tratament indelungat i perseverent .Trebuie s stabilim :-calitile

-deficenele

-i plecnd de la defecte s ne corijam mentalitile.

Ar fi bine dac managerii, directorii medicali, directorii economici, medicii efi de secievor medita la propria persoan , s-i corecteze sau autoeduce comportamentul in relaile cu alii, vor deveni contieni de anumite limite sau caliti. Tuturor celor ce au curajul de a-i asuma riscul sinceritii pentru propria lor autocunoatere le doresc succes.

Ce trebuie tie un manager de spital public .Raportare : folosirea eficient a informaiilor statistice medicale . Colectarea datelor i proceselor de raportare statistica medical consum multe resurse umane i financiare. nseamn c : eficiena , calitatea i folosirea rezultatelor sunt probleme cu adevarat importante. Orice colectare nou de date statistice medicale trebuie s fie planificat i dezvoltat cu atenie i in mod deliberat. Cteva reguli de baz care ar fi normal s fie urmate cnd hotram o nou raportare statistic medical sau sa actualizm baza de date existent : - care sunt obiectivele raportrii statisticii medicale ? - ce tip de proces v sprijinii: luare de decizii, raportare , plata ? - care sunt utilizatorii sau cei care primesc aceste raportri statistice sanitare ( date)? - exist alte modaliti , mai eficiente , mai uoare , de a realiza asemenea scopuri ? - v aduce aceast raportare statistic sanitar date cu adevarate noi , pe care noi deja nu le cunoatem ? - necesit datele prelucrate un indice de corectie privind riscul ?ntrebare : de ce este important s construim un sistem deschis - flexibil ? Rspuns : colectarea datelor statistice, analiza i sistemul de raportare trebuie s fie flexibil din urmtoarele motive: - sistemul ngrijirilor de sntate i informaiile sistemului statistic sanitar reprezint un mediu heterogen i n schimbare, - sunt zone cu experien puin sau uneori inexistent, - exista un spectru heterogen al utilizatorului sistemului, - obiectivele de raportare i cele analitice ca i prioritile lor sunt in continua dezvoltare. Audit-ul privind datele trebuie s reflecte toate deficienele din baza de date real.Rapoartele trebuie s fie adaptate la necesitile utilizatorului i la capacitatea lor de a nelege. Necesitile i capacitatea lor de inelegere se vor dezvolta de asemenea in mod gradual.

Ce mai trebuie tie un manager de spital public .

I. Pentru asistena spitaliceasc pentru cazurile acute : - nu trebuiesc schimbri majore , doarece din anul 1999 a aprut D.R.G.(vezi capitolul DRG - T.C.P an 2008), cteva schimbri ar putea fi : - redefinirea limitelor ntre : spitalizarea continu, spitalizarea de zi, asistena medical ambulatorie, - analiza utilizrii valorilor extreme mici, - analiza definiiei transferurilor cazurilor acute i a metodelor de plat, - introducerea externrii planificate , in special in scopul separrii mai precis a serviciilor de : recuperare,paliative i a serviciilor de asisten spitaliceasc de ntreinere,separarea serviciilor reale de terapie intensiv de servicii pentru cazurilor acute.

II.Pentru serviciile spitaliceti de recuperare. - reanalizarea posibilitii de utilizare a clasificrii clinice a serviciilor de recuperare - introducerea externrii planificate pentru toate serviciile de recuperare.

III. Pentru asistena spitaliceasc paliativ

- reanalizarea posibilitii de utilizare a clasificrii clinice a serviciilor de asisten spitaliceasc paliativ. - serviciile cost/eficien de asisten paliativ se pot realiza prin crearea unor servicii regionale integrate care combin serviciul de asisten spitaliceasc paliative in mai multe uniti, nu doar in spital. Din anul 2009 M.S. a dorit si nu a reusit sa creaeeze servicii regionale integrate care trebuiau finanate pentru a furniza asisten in mai multe tipuri de uniti sanitare.Spitalele vor furniza servicii paliative pentru pacieni pentru o anumit perioad de timp dar cele mai multe dintre serviciile de acest tip vor fi furnizate in afara spitalelor. Spitalele vor fi pltite prin sistem D.R.G pentru serviciile spitaliceti de asisten paliativ, deoarece ar fi foarte complicat s se utilizeze un sistem de clasificare special creat doar pentru un numr mic de pacieni. Va fi un D.R.G pentru asisten paliativ , iar spitalele vor fi obligate s raporteze episoadele D.R.G.

IV. Serviciile de asistenta spitaliceasca de intretinere. Este foarte important identificarea zilelor de spitalizare pentru serviciile de asistenta spitaliceasca de intretinere. Daca acestea nu sunt separate , va fi foarte greu de inteles datele statistice privind DRG. Dac acestea nu sunt separate , va fi foarte greu de ineles datele statistice medicale privind D.R.G. Va fi o clasificare simpl, pe baza indicatorilor privind DMS, care va fi utilizat.Timpul ne va spune dac trebuie s existe clase diferite de servicii regionale integrate pentru efectuarea plilor. Studiile din 2007 i cele din primele 6 luni an 2008 au artat c trebuie s aplice regulile de schimbare a categoriei, astfel inct toate zilele de asisten spitaliceasc de intreinere s fie nregistrate corect. Linia bugetar pentru asisten spitaliceasc de ntreinere ar trebui introduse pentru toate contractele cu spitalele. Plile se pot face din linia bugetar folosind o metod de plat prin nprirea bugetului.

V. Severitatea teriar.

Pan in 2009 , trebuie s existe un indice al severitii teriare care s fie luat luat in considerare pentru costurile mai ridicate ale seriviciilor in spitalele teriare pentru motive care nu pot fi explicate prin clasificarea D.R.G sau alte componente ale modelrii: terapie intensiv, invmnt , cercetare. Costurile care se intenioneaz a fi reflectate in indicele de severitate teriar sunt pe trei niveluri: - nevoia de a avea capacitatea de rezerv pentru cazurile cu volum mic dar complicat, - severitatea mai ridicat din cadrul D.R.G-urile a pacienilor sosii prin transfer de la alte spitale, - severitatea mai ridicat din cadrul D.R.G-urile a pacienilor care vin cu bilet de trimitere sau din propria initiaiv. Indicele de severitate teriar se afla de la 1,1 in spitale teriare pn la 0,9 in spitalele judeene , indicele va fi utilizat ca multiplicator pentru tarifele D.R.G standard. Indicele va fi derivat din msurarea clinic a nevoilor , care poate fi obinut in mod regulat ca un proces derivat al serviciilor(cum ar fi datele privind patologia din sistemele informatice sau procedurile suplimentare care nu sunt luate in considerare de clasificarea D.R.G. VI.Cercetare

Acest element include doar costurile care nu sunt finanate separat din alt surs, de exemplu : mprumutul pentru cercetare din sectorul pentru educaie. Costurile sunt in general costuri administrative asociate cu premii de cercetare extern sau cercetare intern.Pn in anul 2009 - severitatea mai ridicat din cadrul D.R.G-urile a pacienilor sosii cercetare. Fondurile vor fi distribuite spitalelor printr-un proces competitiv prin care propunerile de cercetare sunt depuse i atribuite intr-un mod transparent nu pe baza unor criterii publicate. Fondurile au fost distribuite spitalelor care au depus protocoale scurte de cercetare respectnd criteriile de selecie.

VII. nvatamant -perfectionarea personalului Strategia este in mare msura la fel celei pentru cercetare. Din 2009 - fondurile au fost distribuite spitalelor printr-un proces competitiv prin care propunerile de nvmant sunt depuse i atribuite intr-un mod transparent nu pe baza unor criterii publicate. " Impac-te cu tine insui i vei tri in pace cu toat lumea ! " V rog s acceptai expresia distinselor mele sentimente pentru dvs. 2. Managenentul sanitar. Functiile si rolurile manamentului. - Definitia managenentului sanitar. - Functiile managementului . - Rolurile managementului , - Aptitudini manageriale.

MOTTO : Capacitatea de a conduce este aidoma frumuseii. E greu s o defineti, dar cnd o vezi, o recunoti imediat.Warren Bennis 2.a. Definitia managementului

Intrebare : Ce este managementul ? Raspuns : Managementul = activitatea si arta de a conduce,stiinta , tehnica organizarii unei unitati sanitare/

Managementul este procesul,compus din functii si activitati sociale,tehnice legate intre ele , intr-un cadru organizational oficial, in scopul atingerii unor obiective dinaninte determinate ,prin utilizarea resurselor umane sau de alt fel. Koontz , 1961

Managementul este procesul prin care munca este facuta prin intermediul altora, facuta bine, la timp si in limitele bugetului.

David Gustafson

Lucrul cu indivizi sau grupuri pentru indeplinirea unor obiective organizationale. Aktonf , 1989

Procesul managerial poate fi privit ca un sistem in care un numar de oameni ,resurse si alte intariri sunt gestionate printr-un proces proiectat sa atinga obiective si rezultate comune. Vladescu , 2004. Pentru ca un manager sa fie eficace inseamna : a intelege si a indeplini sarcinile de manager,asta inseamna ca este necesar sa-si revizuiasca atat eficacitatea cat si eficienta.Eficacitate = sa faci ceea ce trebuie sa faci Eficienta = sa folosesti cat mai bine(econimic) sursele

Managementul nu este nou.Conceptele de baza a Managementului au fost descrise in diferite moduri , de mii de ani. Primele referiri la management pot fi gasite in Vechiul Testament al Bibliei Crestine,concepte manageriale folositoare si in ziua de azi sunt descrise la construirea piramidelor din Egiptul Antic, iar sugestii de bun management pot fi gasite in Codul bunelor maniere din Babilonia ( in urma cu 3.000 de ani). " Moise a ales oameni destonici din tot Israelul si i-a pus capetenii ale poporului :capetenii peste o mie,capetenii peste o suta,capetenii peste cincizeci,capetenii peste zece.

Ei judecau poporul in tot timpul : adunau inaintea lui Moise pricinile grele,iar toate pricinile mici le judecau ei insisi. "

Vechiul Testament .Exodul. Cap.18. Versetul 25-26.

- 2.b.

Functiile managementului

Functiile managementului sunt acele functii pe care le indeplinesc managerii pentru a atinge obiectivele unitatii sanitare ,prin utilizarea resurselor umane. Henri Fayol clasifica Functiile manageriale in urmatoarele categorii :planificare,organizare,functiile de personal,conducerea,control.

Succesiunea functiilor poate fi privita si ca o spirala. In acest caz observam ca functia de control este cea care prin imbunatatirea procesului de planificare face trecerea catre un nou ciclu al spiralei. Pentru claritate, functiile vor fi discutate ca si cand ar fi activitati manageriale separate si distincte :

Planificarea:se refera la viitor si presupune evaluarea acestuia si initierea masurilor necesare.

Ca sa functioneze adecvat, o unitate sanitara are nevoie de un plan care sa ideplineasca urmatoarele caracteristici :unitate,continuitate,flexibilitate siprecizie.

Echipa manageriala trebuie sa asigure pentru a rezolva problemele legate de planificare:imbinarea corespunzatoare a obiectivelor specifice fiecarui deparatament din organizatie ( unitate),sa combine planificarea pe termen scurt cu cea pe termen lung (continuitate ),sa fie capabil sa adopte planul la modificarile aparute (flexibilitatea),sa incerce sa prognozeze corect directiile de actiune ( precizie),sa fixeze obiectivele,detalierea sarcinilor de lucru,estimarea resurselor necesare pentru fiecare sarcina concreta,stabilirea unui calendar de desfasurare a activitatilor,estimarea resurselor necesare pentru fiecare sarcina concreta,stabilirea unui calendar de desfasurare a activitatilor,Esenta planificarii consta in utilizarea optima a resurselor.

Organizarea

Se refera la crearea structurii manageriale si umane a organizatiei , adica stabilirea relatiilor de autoritatea si responsabilitate. Scopul organizarii este autoritatea si responsabilitatea. Scopul organizarii este acela de a crea o structura adecvata pentru unitatea sanitara ,astfel incat aceasta sa-si poate atinge obiectivele propuse prin planificare. Corespunzator acestei structuri trebuie sa existe o unitate de comanda si actiune, cu definirea clara a responsabilitatilor si modalitatilor cat mai adecvate de luare a deciziilor,toate acestea avand la baza un sistem eficient de selectare si pregatire a managerilor.

Functia de personal (resurse umane)

Aceasta functie include activitatile legate de managementul resuselor umane include :recrutarea,si selectarea pesonalului,descrierea postului,plasarea angajatilor in locurile de munca adecvate,formare pentru insusirea deprinderilor individuale necesare pentru ca acestia sa-si poata indeplini bine sarcinile , consultarea in ceea ce priveste performanta, cariera si determinarea platii si recompenselor.

Conducerea ( Leadership)

Presupune sa dai suordonatelor un ghid pentru ceece trebuie si ceea ce nu trebuie sa faca. Ea se refera la relatiile existente intre: Manager si subordonati si include crearea unui mediu adecvat pentru motivatie, comunicare si conducere,astfel incat membrii unitatii sanitare sa intelega ce se asteapta de la munca lor.Control este functia managementului centralizat pe monitorizarea si evaluarea performantei. Scopul acesteia este imbunatatirea continua a calitatii. Ea este o functie fundamentala a managementului si include activitatile manageriale tintite pe producerea rezultatelor si cresterea performantei.

Controlul implica stabilirea de standarde si compararea rezultatelor obtinute cu aceste standarde. Taylor (1994) mention 4 parti ale procesului de control: - stabilirea de standarde pentru timp , calitate si cantitate, - masurarea rezultatelor, - compararea rezultatelor cu standardele, - adoptarea modificarilor necesare.Concluzie de etapa : Controlul este un proces continuu.

II. Roluri manageriale

Un manager are autoritate si un anumit statut,are responsabilitati , nu numai in cadrul unitatii sanitarae , ci si in afara acesteia. Aceste activitati sau comportamente pot fi descrise ca roluri pe care le indeplineste un manager. Mintzberg a descris 10 roluri manageriale care sunt grupate in 3 domenii : interpersonal, informational

si decizional.

a.Rolurile interpersonale

- se refera la relatiile pe care managerul le intretine cu ceilalti: rol de reprezentare - acest rol consuma o mare parte din timpul managerului, rol de lider - este foarte important ,fiind un factor motivator major in organizatie, rol de legatura - se refera la relatiile pe orizontala.

b. Rolurile informationale

- managerul este adesea sursa de informatii pentru organizinzatie sa,informatii care pot proveni din interiorul organizatiei sau din afara acesteia.

Acesea sunt : - rol de monitor,managerul aduna informatii legate de munca celorlalti din diferite surse (atat formale cat si informale). Informatiile pot fi folosite in scop formal (presa,conferinte cat si pentru conversatii informale) - rol de difuzor,managerul - rol de purtator de cuvant.

c. Rolurile decizionale

luarea deciziilor reprezinta un aspect important al muncii managerului. Prin procesul de luare a deciziilor managerului rezolva problemele aparute in cadrul functionarii unitati sanitare. Decizia managerului conduce la initierea activitatilor care urmeaza sa duca la realizarea obiectivelor pe care si le-a stabilit organizatia : Antreprenor : se refera la deciziile legate de schimbari in mersul organizatiei. Factor de solutionare a perturbarilor :Uneori, in cadrul unitatilor sanitare apar evenimente neprevizibile care nu sunt sub controlul managerului. El trebuie sa ia decizii pentru a solutiona problemele aparute si sa aplice metode de solutionare a conflictelor. Factor de alocare a resurselor :Managerul trebuie sa incerce sa aloce resursele in mod aleator.

Negociator :Adesea ,managerul este pus in situatia de a negocia cu cei din exteriorul unitati sanitarae pentru atragerea de resurse,stabilirea de parteneriate.

Concluzie de etapa : " Informatia este cruciala,managerul fiind cel care stabileste prioritatile informationale. Cu ajutorul rolurilor interpersonale,managerul primeste informatii , iar prin rolurile decizionale le utilizeaza. "

III. Aptitudini manageriale

ROBERT KATZ (1974) sublinieaza importanta functiilor si rolurilor manageriale. El identifica trei atitudini pe care un manager de succes trebuie sa le aiba. Acestea sunt : - aptitudini tehnice (Manageri de nivel superior), - aptitudini umane (Manageri de mijloc), - aptitudini conceptuale (Manageri de la intrarea in sistem).

a. Aptitudinile tehnice ale managerilor constau in : - aptitudinea de interpretare a unui raport financiar, - aptitudinea de a redacta un raport sau de a face o propunere,care sa fie concisa si usor de citit, - aptitudinea de a organiza si a tine o prelegere clara si logica.

b.Aptitudini umane Abilitatea managerilor de a lucra eficient cu altii , ca indivizi si ca grup , este o reflectare a aptitudinilor lor umane, Un manager cu aptitudini umane eficiente va fi constient de atitudinea,perceptia si sentimentele altora si le va lua in considerare in procesul managerial Managementul este un proces continuu de intelegere a compartamentului si atitudinilor celorlalti si de comportare intr-o maniera care sa duca la incerdere si credinta.

c. Aptitudini conceptuale Aptitudini conceptuale sunt reprezentate de abilitatea de a intelege relatiile din situatiile complexe, de a vedea conexiuni in haos si de a avea o viziune de viitor.

3. Planificarea serviciilor de sanatate. Elemente ale procesului de planificare strategic. Planificarea strategica ( P.S.) este un process organizat si sistematic prin care o unitate sanitara isi planifica viitorul. Scopul planificarii strategice este de a adapta unitatea sanitara la mediu (mereu in schimbare) si de a intelege posibilitatile curente si din viitor legate de aceste schimbari. Managerii fac acest lucru identificand tendintele economice,sociale si politice din mediul extern care vor influenta unitatea sanitara si evaluand posibilitatile interne ale institutiei. Planificarea strategica ( P.S.) permite managementului sa anticipeze si sa planifice viitorul ,sa determine un cadru general ca va fi folosit in dezvoltarea scopurilor si obiectivelor si sa asigure linii generale de luare a deciziilor pentru realizarea viitorului dorit. Organizarea de servicii de sanatate are 2 feluri de planificare : Planificarea strategica ( P.S.) Planificarea operationala ( P.O.)

Planificarea strategica ( P.S.) este folosita pentru a pozitiona organizatia in mediu si a o orienta spre viitorul dorit. Un exemplu de Planificare strategica ( P.S.) este decizia de a reduce numarul de paturi dintr-un spital si a conduce unitatea sanitara spre a oferi servicii medicale de calitate in ambulatoriu. Planificarea operationala ( P.O.) apare la nivelul managerial din unitatea sanitara si asigura ghidarea curenta a operatiilor,dezvoltarea si implementarea strategiilor identificate in plan strategic. Un exemplu de Planificarea operationala ( P.O.) este planificarea extinderii cabinetelor de specialitate in ambulatoriul integrat al spitalului. Planificarea strategica ( P.S.) are 4 elemente de baza : Evaluarea mediului extern Evaluarea mediului intern Misiune ,scop si obiective Implementare si evaluare. Cand unitatea sanitara isi elaboreaza un plan strategic,multi indivizi vor fi implicati,afectati sau ingrijorati de ceece se va face in unitatea sanitara .Acesti indivizi sau organizatii din interiorul unitatii sanitare sau din exterior sunt numite :

grupuri de interes.In aceste grupuri de interes pot fi inclusi : Ministerul Sanatatii, Casa de Asigurari de Sanatate , comunitatea locala,angajatii unitatii sanitare,etc.Planificarea strategica ( P.S.) implica identificarea acestor grupuri de interes si gestionarea relatiei cu ei si dezvoltarea de aliante strategice cu acestea.Orice schimbare strategic implica schimbari in cultura organizational. Schimbarile cultural sunt insotite de rezistenta la schimbare(care se manifesta atat in unitatea sanitara cat si in exteriorul ei). Cei care raspund de elaborarea strategiei trebuie sa prevada in cadrul planului de implementare si modalitati de abordare a rezistentei la schimbare.

3.a. Elemente ale procesului de planificare strategic. Elementele initiale ale procesului de planificare strategica ( P.S.) sunt :Evaluarea mediului exteriorEvaluarea mediului interior.

3.a.1. Evaluarea mediului exterior Evaluarea mediului exterior implica idenificarea problemelor cheie din afara unitatii sanitare care au impact asupra a ceece vrea si poate face unitatea sanitara(cheia supravietuirii unitatii sanitare este data de abilitatea de achizitiona si mentine resursele).Un element major legat de mediul extern este reprezentat de factorii sociali,politici si ceilalti factori care reprezinta component de marketing a unitatii sanitare.

Voi prezenta 3 metode de evaluare a mediului extern : prima metoda consta in identificarea si descrierea modului in care organizatii cheie exterioare pot afecta planificarea viitorului unitatii sanitare, a doua metoda este cea elaborate de Michael Porter care demonstreaza importanta unei analize detaliate.Analiza necesita identificarea fortelor ce stau la baza cresterii performantei unitatii sanitare. Aceste forte , care guverneaza modul de operare si planificare a unitatilor sanitare sunt :Cumparatorii - cei care cumpara serviciile furnizate de spital/ambulatoriu sau cabinet de specialitate,Furnizorii -sau alte organizatii sau indivizi care isi vand sau distribuie marfa,Inlocuitorii- sau tipuri noi de servicii , ce le inlocuiesc pe cele traditionale furnizate de unitatea sanitara, mica chirurgie in ambulatoriu sau ingrijirile la domiciliu,Noi unitati sanitare -care furnizeaza servicii de sanatate in zona,Unitati sanitare existente si rivale .A treia abordare a analizei mediului extern este evaluarea comunitatii. Acest lucru necesita dezvoltarea de servicii si programe care raspund nevoilor de ingrijiri de sanatate ale comunitatii sau regiunii deservite de unitatea sanitara.Este necesar analiza indicatorilor ; demografici,epidemiologici,etc. Trebuiesc culese date primare si se va face o analiza cantitativa si calitativa in planificarea pentru programele si serviciile viitoare. O analiza complexa/completa ne va arata ca perceptiile interne ale profesionistilor si grupurilor de influenta si de interes , nu sunt aceleasi.

Nu putem sa ne bazam doar pe judecata profesionala a medicilor. Un element important este legislatia tarii care are un impact important asupra schimbarilor pe care unitatea sanitara si le propune.Legislatia sanitara se schimba destul de des iar unitatea sanitara trebuie sa fie pregatita sa faca fata acestor schimbari.3.a.2.. Evaluarea mediului internEvaluarea mediului intern permite o analiza detaliata a sistemelor ce compun unitatea sanitara.Se strang date primare si secundare ,date obiective si subiective despre unitatea sanitara, date care se prelucreaza si se analizeaza atent.Datele ce trebuie studiate sunt : Date bugetare,financiare, Date de productivitate,de personal, Date de evaluare a calitatii.

Analiza Swoteste un instrument de planificare a unitatii sanitare sa-si reprezinte informatiile obtinute din : evaluarea mediului exterior si evaluarea mediului intern,pentru a putea folosi in planificarea strategica.Prin analiza Swot se cerceteaza :Puncte tari - slabe , din mediul intern si din mediul extern,Oprtunitati - amenintari , din mediul intern si din mediul extern,

Discutarea implicatiilor permite conducerii sa identifice problemele critice si sa stabileasca prioritatile.

3.a.3. Misiune ,scop si obiectiveEnuntarea misiunii este revazuta dupa completarea procesului de analiza a datelor prezentate anterior.Misiunea : Este o drescriere scrisa ,a valorilor si filozofiei unitatii sanitare si a produselor si serviciilor specifice pe care le furnizeaza.Misiunea spune publicului cine si ce este unitatea sanitara si se serveste ca un ghid pentru planificarea viitorului.Valorile unei unitati sanitare sunt principiile si filozofiile calauzitoare ,care determina ceea ce crede unitatea sanitara ca va face.Viziunea este dorinta conducerii in raport cu ce va fi unitatea sanitara in viitor. Viziunea trebuie sa fie inspirata si sa dea o imagine a unitatii sanitare in viitor.O data misiunea si viziunea stabilite,conducerea unitatii sanitare va elabora 4- 5 teluri,care vor fi ghidul principal pentru modul in care unitatea sanitara isi va indeplini misiunea in urmatorii 2 - 3 ani.Telurile sunt enunturi generale,cu privire la ce doreste sa obtina unitatea sanitara pentru fiecare tel se vor elabora obiective, ce vor descrie modul in care unitatea sanitara isi va atinge telurile.Obiectivele sunt masurabile si au un termen de indeplinire. Pentru fiecare obiectiv se vor elabora tactici specifice , ce vor detalia explicit : cum,cand si cine va indeplini obiectivul. Obiectivele sunt elaborate de manageri.Tacticile sunt elaborate in colaborare : manageri,director medical si angajatii care raspund de indeplinirea lor.

3.a.4. Implementarea si evaluarea.Implementarea cu succes a planificarii strategice ( P.S.) necesita implicarea conducerii unitati sanitare. Misiunea si telurile trebuie communicate in unitatea sanitara.Angajatii de la toate nivelurile trebuie sa cunoasca scopul unitatii sanitare,logica luarii deciziilor care afecteaza toti indivizii din unitatea sanitara.Atingerea telurilor are nevoie de alocarea de resurse financiare si resurse de personal.Pasul final in procesul de planificare trebuie sa includa un proces explicit prin care se asigura implementarea planului asa cum a fost conceput.Planul final ,scris trebuie sa identifice clar persoanele responsabile si termenele de indeplinire.Managerul unitatii sanitare si conducerea trebuie sa primeasca periodic de obicei trimestrial, un raport scris de planificare strategica.

Scopul acestui raport este de a identifica|:Realizarile,SucceseleDomeniile ce necesita schimbaresau unde au aparut probleme.

Obiectivele servesc ca etalonare de masurare a progresului.Cand evaluarea este gata,trebuie sa fie dat feedback-ul persoanelor responsabile pentru a ne asigura ca revizuirea strategiilor se face acolo unde este necesar.

Concluzii : rezultatul final este furnizarea de servicii pacientilor si populatiei tinta pe care se bazeaza unitatea sanitara pentru a asigura accesul la ingrijirile de sanatate de calitate.

4. Structura serviciilor de sanatate in Romania.Organizarea furnizorilor de servicii de sanatate.Sistemul serviciilor de sanatate cuprinde ansamblul : resurselor umane, materiale, financiare, informationale,si simbolice utilizate in combinatii variabile pentru a produce ingrijiri si servicii care au ca scop imbunatatirea sau mentinerea starii de sanatate.

Sistemul serviciilor de sanatate reprezinta doar un subsistem al sistemului de sanatate ,care cuprinde ansamblul elementelor si relatiilor care influenteaza starea de sanatate a indivizilor si populatiilor.Alti factori majori care influenteaza starea de sanatate sunt cei comportamentali,de mediu si biologici.

Economitii din cadrul Organizaiei Mondiale a Sntii - W. Savedoff i Karen Hussmann - avanseaz ipoteza unei constelaii de factori susceptibili s creeze "opacitate i disfuncii" n sistemul de sntate:-incertitudinea - inerena pieelor de sntate: nimeni nu poate ti dinainte cine se va mbolnvi, cnd va fi declarat boala, ce tip de maladie va aprea ntr-o populaie,

-dezechilibrul informaiei - profesionitii din sntate tiu mai mult despre boli dect de pacieni, iar la rndul lor societile farmaceutice dein mai multe informaii n legtura cu produsele respective dect medicii,

-complexitatea sistemelor de sntate - n mod particular multiplicitatea prilor interesate, ceea ce genereaz dificulti n analiza informaiei, n promovarea transparenei.

Starea de sntate a unei populaii coreleaz multiple aspecte ale calitii vieii de zi cu zi:-venitul,-locul de munc,-locuina,-calitaile serviciilor de sntate,-educaia populaiei.O.M.S. precizeaz:

"Sntatea unui om nu ar trebui s se rezume doar la o lips a bolii ci la o stare de prosperitate att fizic, mintal i social bun condiionat de factori biologici, factori de mediu, factori comportamentali dar i de calitatea serviciilor medicale." Sntatea este un concept multidimensional, fiind conditionat de factori biologici (genetici, ai reproducerii umane, ai procesului de mbtrinire etc.) factori comportamentali - stiluri diferite de via, precum i de serviciile de sntate. Sntatea ceteanului este legat de conceptul de calitate a vieii, mai mult ca niciodat. n Romnia oferta serviciilor de sntate este combinat cu succes n prezent, (mulumit Legii nr. 95/2006) cu servicii de consiliere psihologic, asisten social, servicii la domiciliul pacientului sau servicii eficiente medico-sociale, pentru persoane cu dizabilitai sau persoane cu alte tipuri de probleme medicale i sociale. Politicile sociale n domeniul sanitar se combin eficient cu alte tipuri de politic social, pentru o investire adecvat n recuperarea capitalului uman n comunicare. n Romnia dup 1989 a aprut fenomenul srciei i unele elemente care au influenat negativ starea de sntate a unor grupuri defavorizate:-alimentaie insuficient i/sau regim alimentar dezechilibrat din cauza unor obiceiuri alimentare greite,

-condiii necorespunzatoare de locuit,

-lipsa unor condiii de igien,

-lipsa educaiei sanitare,

-lipsa accesului la serviciile de sntate,

-omajul /lipsa serviciului,

-stress,

-condiii de munc grele,

-consumul de tutun, alcool, droguri.

O societate unde sunt muli bolnavi cronici este o societate puin productiv, reprezentnd o barier n dezvoltarea economic, impunnd costuri ridicate pentru tratament, costuri mari suportate tot de beneficiari. Tratarea bolnavilor cronici poate costa foarte mult cu consecine pe termen lung, dect rezolvarea unor probleme ntr-o populaie int.Ministerul Sntii n prezent are ca obiective dezvoltarea social durabil, care const n creterea finanrii serviciilor de prevenie, curative i un management mai eficient al resurselor existente avnd n vedere c dezvoltarea social este influenat direct de investirea n pacieni i redarea lor n societate. Naiunile Unite are un plan de aciune pe plan mondial (an 1990-2015) pentru mbuntirea unor indicatori de sntate cu aciune direct n dezvoltarea social cu urmtoarele obiective:-reducerea mortalitii infantile i a deceselor sub 5 ani la nivel global,

-mbuntirea sntii mamelor, reducerea deceselor materne,

-combaterea HIV, TBC i a malariei.

Se observ c politica sanitar a Ministerului Sntii este n concordana cu planul de aciune al Naiunilor Unite i la noi n Romnia s-au luat msuri privind reducerea mortaliti infantile prin:-servicii de obstetric de urgen n zone unde nu erau,

-nfiinarea cabinetelor de planificare familiala i comptenele luate de medicii de familie privind planningul familial,

-nfiiarea cabinetelor de sexologie,

-creterea numrului de nateri asistate de o persoan cu pregtire sanitar - medici, moae.

Un alt obiectiv pe care l are i Romnia este stoparea rspndirii unor boli precum TBC.; n prezent tratamentul medicamentos al bolnavilor cu tbc este sub stricta supraveghere a medicului sau a unei persoane abilitate.Integrarea noastra n Uniunea European a obligat i Ministerul Sntii s ia msuri importante privind factorii ce concur la modificarea indicatorilor de:-morbiditate,

-mortalitate,

pentru a ajunge la nivelul celorlalte ri europone dezvoltate.Reforma sistemului sanitar este realizat i cu sprijinul organismelor internationale:-Banca Mondial,-O.M.S.,-USAID,-UNICEF.

i sunt patru direcii importante i anume:-asistena medical maternal i neonatal,-servicii medicale de urgen,-asistena medical primar i servicii medicale rurale,-conturi naionale de sntate i planificare.

Nivelul de trai i calitatea vieii influeneaz pozitiv starea de sntate a populaiei, expresie a volumului de bunuri i servicii care stau la dispoziia ceteanului i a familiilor, n vederea satisfacerii trebuinelor. Nivelul de trai condiioneaz starea de sntate a populaiei care este dependent, la rndul su, de gradul de dezvoltare economic a rii, n msura participarii la procesul de munc a persoanelor apte, de mrimea veniturilor create n societate i de gradul de accesibilitate a membrilor de familie la aceste venituri. Nivelul de trai condiioneaz starea de sntate a populaiei direct i indirect sub urmtoarele aspecte:-prin nivelul i structura consumului, n special prin consumul de bunuri alimentare, consumul de mbrcminte, de bunuri de valoare mare i ndelungat, consumul de medicamente i materiale sanitare, consumul de bunuri i servicii de igien personal etc.,

-prin condiiile de locuit i servicii comunale, prin gradul de asigurare a populaiei cu locuine decente, carcateristicile i gradul de confort al locuinelor, acesibilitatile locuinelor, sistemul de ap, canal, electricitate, gaze, amenajri stradale,

-prin condiiile de la locul de munc, intesitatea muncii, monotonia, variabilitatea, durata zilei i a sptmnii de lucru, durata timpului liber i modul de utilizare a lui, condiiile de odihn, recreere i sport,

-prin nivelul cultural al populaiei, nivelul de instruire, activitile culturale i gradul de accesibilitate la cultur a populaiei, gradul de dezvoltare, calitatea i accesul la nvmnt, dezvoltarea tiinei i rspdirea n rndul populaiei.

S-a creat un sistem informaional complex referitor la starea de sntate a populaiei i s-au stabilit principalii indicatori care se raporteaz statistic. Cele trei grupe de indicatori statistici privind starea de sntate a populaie sunt:a)- indicatorii accesibiliii populaiei la asistena sanitar,

b) - indicatorii strii de sntate,

c ) - indicatorii bilanului vital al populaiei.a)Indicatorii accesibilitii populaiei la asistena sanitar, cuprind aspectul material i financiar al serviciilor de sntate n sectorul public i privat.

Componentele acestei grupe de indicatori se refer la:-numrul de uniti sanitare i pe posturi la 1.000 locuitori, pe categorii de uniti sanitare i anume: spitale, centre de sntate, ambulatorii de specialitate, policlinici, sanatorii, preventorii, cree, leagne pentru copii, cabinete medicale, laboratoare pe total i forme de prioritate,

-numrul de posturi n spitale, pe specialiti i n dianamic: interne, chirurgie, obstetric-ginecologie, pediatrie, nou-nscui i prematuri, boli infecioase, tbc, pneumologie, psihiatrie, neurologie, oftalmologie, orl, dermato-venerice,

-staii de ambulane i dotarea lor cu autosalvri,

-numrul de medici stomatologi, farmaciti, personal mediu raportat la 10.000 locuitori sau/i numrul de locuitori la un medic,

-distana medie pn la cel mai apropiat spital, judee i zone geografice,

-nivelul cheltuielilor populaiei pentru ngrijirea sntii i proporia acestora n bugetul de familie,

-numrul de farmacii de stat i private, repartizate n teritoriu, pe medii sociale: urban i rural,

-indicele preului medicamentelor i al tarifelor pentru asistena medical,

-cheltuieli din bugetul de stat pentru ocrotirea sntii,

-indicatori de cost eficien a pacienilor.

b)Indicatorii strii de sntate,Se exprim numeric cupriznd:

-aspectele fizic, psihic i social ale strii de sntate n conformitate cu definiia dat de O.M.S.

Principalii indicatori sunt:-morbiditatea populaiei,

-numrul bolnavilor ieiti din spital pe clase de boli,

-rata morbiditii cu incapacitate temporar de munc,

-numrul zilelor de boal cu itm pe total populaie raportat la 1000 locuitori,

-numrul ntreruperilor de sarcin i rata avorturilor, total i pe grupe de vrst,

-numrul vizitelor medicale pe total i grupe de afeciuni,

-rata incidenei dintr-un an la 100.000 locuitori pentru: boli infecioase i parazitare, diareice acute, hepatite, tbc, rubeola, grip, sifilis, scarlatin, rujeol, erizipel, leptospiroza, SIDA, diabet zaharat, hta, epilepsie, boli aparat circulator, boli aparat digestiv, boli aparat respirator, boli aparat uro-genital, tumori, boli ale sistemului nervos, boli mentale etc.,

-mortalitatea pe sexe i cauze ale decesului,

-durata medie a incapcitii de munc pe cauze ale incapacitii,

-indicatorii somatometrici.c)Indicatorii bilanului vital al populaiei, se refer la indicatorii demografici ce caracaterizez micarea natural a populaiei i a unor indicatori calitativi ai populaiei.

Indicatorii strii de sntate cei mai semnificativi sunt:-rata natalitii i pe medii sociale - urban/rural,

-rata fertilitii pe grupe de vrst i indicele fertilitii,

-rata mortalitii, pe medii sociale, grupe de vrst i sexe,

-sporul natural al populaiei, pe total i medii sociale,

-durata medie a vieii - sperana de via pe total, sexe i medii sociale.

Contextul social politic din fiecare ar determin i unele deosebiri structural funcional ale sistemelor medicale care permit gruparea lor n 3 tipuri de sisteme:-sisteme medicale pluraliste ntemeiate pe experiena unor tipuri structurale multiple de autoritate: public, privat, voluntar (de exemplu SUA),

-sisteme medicale cu autoriti mixte formale i voluntare care colecteaz i achit necesarul de cheltuieli pentru populaie n cadrul serviciilor medicale (de exemplu Suedia, Norvegia, Frana, Japonia),-sisteme medicale cu caracter naional, ca sisteme care sunt administrate, controlate n ntregime de ctre autoritatea politic, administrativ, n cadrul crora cheltuielile cu sntatea sunt pltite n cea mai mare parte din bugetul statului (de exemplu, fostele ri comuniste).

Principale aspecte al reformei asistenei medicale din Romnia au vizat:-descentralizarea structurii organizaionale,-restructurarea sistemului de finanare,-accentuarea procesului de privatizare. Descentralizarea asistenei medicale primare s-a realizat prin:-reforma asistenei medicale primare prin apariia medicului de familie care n calitate de medic generalist ofer pacienilor accesul la serviciile medicale primare ct mai aproape de domiciliul,

-restructurarea reelei sanitare ce a constat prin desfiinarea unor spitale mici, reprofilarea unor secii i policlinici, reducerea numrului de dispensarelor medicale i transformarea lor n cabinete medicale ale medicilor de familie, reducerea paturilor n spitale.

Restructurarea sistemului de finanare a asistenei medicale a constat n:-stabilirea ca principala surs de finanare pentru sectorul public de sntate a Fondului Naional de Asigurri de Sntate,

-un nou sistem de management i de transfer de responsabiliti la nivelul spitalelor n gestionarea fondurilor.

Starea de sntate a populaei este n concordan cu definia O.M.S. i poate fi prezentat ca o funcie: Sp = f (Y,U,V,W)Unde:Sp= starea de sntate a populaiei,Y = factori biologici,U= factori de mediu,V = factori comportamentaliW = factori privind calitatea serviciilor medicale.Starea de sntate a Romniei este afectat de:-consumul de alcool, tutun, droguri,

-poluarea excesiv n special n zonele industriale, consumul excesiv de pesticide, calitatea surselor de ap, poluarea aerului,

-factorii conjuncturali economico-sociali, omajul, regimul alimentar deficitar, factorii de stres,

-deficienele serviciilor medicale datorate modificrilor structural- organizatorice, a managementului unitilor medicale, regimul medicamentelor compensate.

Starea de sntate a populaiei poate fi caracterizat prin stocul de sntate i prin coeficientul morbiditii generale, ea poate fi prezentat ca o funcie mutifactorial: Ss = f (g,v,a,m,s,p)Unde:Ss= starea de sntate a populaiei (stocul de sntate)g= factori genetici,v= vrsta,a= alimentaie,m= mediu de via social,s= sexulp=profesia tiind ca morbiditatea general se calculeaz cu ajutorul strii de morbiditate:Cm=B e=Bv + Bn

P

PUnde :Cm = coeficientul strii de morbiditate,Be = nr. bolnavilor n eviden,Bv = nr. cazurilor vechi de mbolnviriBn = nr. cazurilor noi de mbolnviriP = populaiaStarea de snatate ia valori subunitare conform relaiei: Ss = 1 - Cm De unde rezult c diminuarea morbiditii, ndeosebi pe seama cazurilor noi de mbolnviri, duce la creterea strii de sntate i invers.Un indicator sintetic al strii de sntate este durata vieii, evoluia acestui indicator la noi a cunoscut o uoar cretere de la 69,9 ani n anul 1990 la 71,2 ani n anul 2002 (aceste valori din Romnia sunt cu 6-7 ani mai mici dect durata medie a vieii din rile U.E.). Sperana de via la natere este superioar la populaia feminin n comparaie cu populaia masculin, decalajul nregistrnd o cretere de la 61 ani n 1990 la 73 ani n anul 2002.Dezvoltarea uman are n atenie omul - pacientul i necesitile sale, de aceea este foarte important s se analizeze populaia i fenomenele demografice din Romnia, pe baza datelor statistice medicale raportate de medicii de familie, medicii specialiti, serviciul de statistic medical din unitile medicale cu/far paturi din Romnia raporteaza si interpreteaza indicatori statistici cum ar fi de exemplu :Indicele dezvoltrii umane (IDU) cu cele 3 componente eseniale: sperana de via, nivelul de educaie, PIB pe locuitor,indicele dispariiei ntre sexe (IDS),indicele participrii feminine (IPF),indicele srciei umane (ISU).

Acesti indicatori sintetici permit caracaterizarea de ansamblu a nivelului evoluiei dezvoltrii umane n Romnia. Instituiile medicale i concentreaz resursele i mijloacele sociale necesare susinerii sntii, pe care le mobilizeaz i distribuie n raport ce cerinele imediate i de perspectiv ale strii de sntate a pacienilor. Medicul de familie face parte din acest sistem specializat, avnd un rol important, el avnd posibilitatea i mecanismul de control asupra strii de snatate a pacienilor nscrii pe listele sale i a celorlali pacieni care solicit de urgen asisten medical primar. Medicul de familie ofer servicii medicale:-de prevenire,

-de diagnostic,

-de tratament,

-de reabilitare,

-de educaie sanitar

n raport cu celelalte aspecte ca:-decese,

-mbolnvire

-incapacitate,

-disconfort,

-insatisfacie.

nsumarea activitii tuturor serviciilor: medicale/sanitare se numete:PRODUS MEDICAL TOTALindicator global ce caracterizeaz categoria cronico-degenerativ a populaiei care apeleaz la medic; n acest fel se observ lipsa informaiei satisticii medicale integrale.Dubla dependen a sntii de progresul economico-social i a progresului economico-social de starea sntii populaiei ne demonstreaz nc o dat c sntatea i asistena medical, toate serviciile de sntate, depesc relaia medic - pacient i devin o problem a comunitii.Accesul la medicul de familie a sczut din urmtoarele cauze:-un segment din populaie este neasigurat din cauza neplii contribuiei la asigurrile de sntate sau au acces limitat din cauza veniturilor insuficiente pentru costurile din buzunar ale actului medical,

-un segment din populaie dei asigurat, acceseaz insuficient serviciile medicale n special cele preventive, datorit unei instrucii/educaii insuficiente,

-un segment din populaie dei asigurat prin plata contribuiei, nu poate beneficia de servicii medicale necesare, datorit inexistenei/insuficienei furnizorilor n aria geografic de domiciliu.

Accesul la serviciile publice de sntate realizndu-se pe principiul plii cotizaiei lunare, a adus la apariia de segmente ale populaiei care, prin neasigurare. nu mai pot beneficia dect de serviciul de urgen. Reforma sectorului sanitar n Romnia reprezint o component a reformei sectorului social, principalul obiectiv fiind mbuntirea strii de sntate a populaiei. Problema esenial este reprezentat de resursele financiare, pentru prima dat sntii i s-a atribuit o suma mai mare din PIB n concordana cu normele U.E. Peste tot n lume medicina este o mare consumatoare de fonduri. Reforma sanitara n Romnia a naintat greu, n primul rnd c a dispus de fonduri limitate i acestea nu au fost folosite - gospodrite - eficient.

Inapetena pentru reforma sanitar poate fi datorat:-medicului de familie, care este slab ancorat n mediul medical, tot timpul este speriat de schimbrile foarte, foarte dese, salariu insuficient, uneori ndreptndu-se spre activiti nemedicale, lipsa obligativitii unei pregtiri continuee l predispune uneori la plafonare medical, uneori se blocheaz i intelectual,

-medicului specialist din ambulatoriul de specialitate, cruia i lipsete legatura cu spitalul, cu voia lui sau nu, uneori impus de eful seciei respective i aa apare tentaia de a substitui o activitate medical de calitate cu cea de funcionar care elibereaz: retee compensate i concedii medicale,

-i medicului din spital care are probleme, ncepnd de la dotrile i necesitiile pacienilor din secia respectiv.

Sistemul medical romnesc nu se simte prea bine, este ca un pacient ocat, cruia medicul de ATI i asigur funciile vitale (acum, sperm c vom avea bani suficieni), stabilete diagnosticul i ncet-ncet l aduce pe linia de plutire.Poate prin apariia noilor manageri n sntate vom avea servicii medicale de calitate, eficiente, care s rspund necesitilor bolnavilor, prin utilizarea eficient a resurselor umane i materiale, fiinc se va putea vorbi despre reform n sistemul sanitar. Dar i aici avem o problem, cursul a pregtit manager n spital, organizarea unui curs de management spitalicesc era necesar dar nu acoper i sfera de activitate a ambulatoriilor de specialitate i a medicului de familie. Toi medicii trebuiesc instruii i trebuie s cuprind toate ariile de influen n sntate. .

Sursele financiare pentru sectorul sanitar: - sectorul privat cu 33% din fonduri: a) uniti sanitare care funcioneaza preponderat cu fonduri publice, b) uniti sanitare care funcioneaza preponderent cu fonduri private, c) activiti externalizate- sectorul public cu 67% din fonduri: a) uniti sanitare care funcioneaza integral din venituri proprii 50%, b) uniti sanitare care utilizeaz fonduri din bugetele locale 2%, c) uniti sanitare care funcioneaza cu venituri de la bugetul de stat 15%. Atingerea obiectivului mbuntirii permanente a strii de sntate a populaiei se realizez prin intermediul: reelei medicale preventive i curative. Reeaua medical preventiv implic: utoritile de sntate public, institutele i centrele de sntate public, cabinetele medicale de familie care au rol n promovarea sntii i prevenirii mbolnvirilor. Reeaua medical curativa implic: cabinetele medicale, ambulatoriile, spitalele, centrele de sntate, unitile medico-sociale cu rol n asigurarea asistenei medicale. Obiectivele de prevenire i combaterea practicilor care dauneaz sntii, educarea populaiei n scopul evitrii mbolnvirilor se realizeaz prin Programele Naionale de Sntate coordonate de ctre Ministerul Sntii . Legea nr. 95/2006 acord un rol important Programelor Naionale de Sntate - titlu 11 - intervenii majore ale statului n promovarea i aplicarea politicilor de sntate, n scopul mbuntirii strii de sntate a populaiei - aa a aprut la nivelul Ministerului Sntii - Agenia Naional de Programe, care are responsabilitatea proiectrii i realizrii programelor naionale de sntate, care vor avea i la nivel regional i local compartimente responsabile de implementarea programelor nationale de sanatate.

In Romania a fost introdus prin Legea Organizarii Sanitare din 1949 modul integrat al sistemului ingrijirilor de sanatate(el fiind inspirat de sistemul de sanatate de Semasko din Uniunea Sovietica). Acest sistem de sanatate avea ca scop un nivel ridicat de echitate si se baza in teorie pe principiile acoperirii universale a populatiei si accesului fara plata la servicii dar lasa utilizatorului foarte putina liberatate de a alege intr-un sistem extrem de standardizat,centralizat si strict reglementat. Sistemul de sanatate din Romania pana in anul 1990 a fost tip sovietic :-finantare de la stat

-planificare centralizata

-administrare rigida si

-monopolul statului asupra serviciilor medicale.

Va amintiti de dispensarul de intreprindere,spitale ale unor ministere cu retele proprii,ect,presiunile majore dupa 1990 pentru schimbare,datorate :-calitatii slabe a serviciilor de sanatate,

-deteriorari progresive a starii de sanatate,

-subfinantari,

-ineficienta,

-normele rigide,

-absenta concurentei si

-a initiativei individuale.

Reversul medaliei a fost:-aparitia in exces a unor unitati sanitare mai ales spitale cu echipamente medicale neadecvate,

-acces insuficient la medicamente moderne,

-servicii preventive insuficiente,

-cresterea inechitatii in furnizarea asistentei medicale intre regiuni si intre diferite grupuri.

Schimbarile de organizare au fost precedate de modificari legislative,care au stabilit cadrul pentru trecerea la un sistem de asigurari sociale de sanatate mult mai descentralizat si pluralist,cu relatii contractuale intre casele de asigurari de sanatate si furnizorii de servicii de sanatate. Cele mai importante modificari legislative au fost ;- Legea nr. 145/1997 privind asigurarile de sanatate,

-Legea nr. 74/1995 privind Colegiul Medicilor,

-Legea nr. 100/1997 privind sanatatea publica,

-Legea nr. 146/1999 privind organizarea spitalelor.

In anul 1999 Ministerul Sanatatii devine un organism cu rol preponderant de planificare si coordonare a politicilor,responsabilitatea legata de finantarea serviciilor de sanatate trecand in cea mai mare parte la CNAS.

Ministerul Sanatatii a fost :-Ministerul Sanatatii si Familiei in anul 2001

-Ministerul Sanatatii an 2005

-Ministerul Sanatatii Publice an 2006 ( prin Legea nr.95/2006).

Principalele responsabilitati ale Ministerului Sanatatii sunt urmatoarele :-Elaboreaza,implementeaza si evalueaza politici si strategii in domeniul sanatatii,

-Defineste si imbunatateste cadrul legal pentru sanatatea publica si sistemul serviciilor de sanatate,

-Elaboreaza reglementari privind organizarea si functionarea serviciilor de asistenta medicala,atat publice de stat cat si private,a serviciilor de sanatate publica, a protectiei si promovarii sanatatii ,distributiei medicamentului,

-Evalueaza si monitorizeaza starea de sanatate a populatiei,organizeaza si coordoneaza inspectia de sta,reteaua de promovare a sanatatii,sistemul national de supraveghere si control al bolilor si sistemul informational privind sanatatea publica,

-Administreaza si evalueaza programele nationale de sanatate pe care le finanteaza din bugetul de stat, aceste PNS au drept scop promovarea sanatatii ,prevenirea bolilor ,anumite servicii medicale,sprijin pentru procesul de pregatire profesionala,

-Finanteaza constructiile si achizitionarea de echipamente medicale de inalta tehnologie,

-Elaboreaza si coordoneaza aplicarea strategiilor in domeniul resurselor umane in sanatate.

La nivel local Ministerul Sanatatii actioneaza prin intermediul directiilor de sanatate publica judetene care sunt servicii publice deconcentrate cu personalitate juridical,subordinate Ministerului Sanatatii . Principalele responsabilitati ale acestor DSPJ sunt :- aplica politica si PNS pe plan local,

-colecteaza si inregistreaza date privind sanatatea populatiei ,pe baza carora identifica riscuri si problem locale prioritare de sanatate publica,

-controleaza aplicarea normelor de functionare a unitatilor medicale si farmaceutice,indifferent de forma de organizare,

-organizeaza activitati de prevenire a imbolnavirilor si de promovare a sanatatii la nivel local ,

-intervine in rezolvarea problemelor de sanatate publica aparute in randul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate prin CAS Judetene gestioneaza fondul national unic de asigurari de sanatate.Casa Nationala de Asigurari de Sanatate este o institutie publica,autonoma ,de interes national, cu personalitate juridica care functioneaza pe baza statutului propriu,aprobat prin hotarare a guvernului. Principalul rol al Casa Nationala de Asigurari de Sanatate este sa asigure functionarea unitara si coordonata a sistemului de asigurari sociale de sanatate . Instrumentul folosit pentru definirea unitara a conditiilor privind acordarea asistentei medicale din cadrul sistemului de asigurari sociale de stat este : Contractul - cadru al carui proiect il elaboreaza CNAS si care prezinta spre aprobare si Ministerului Sanatatii . Alte structuri ale administratiei publice implicate in reglementarea,conducerea si finantarea sistemului de servicii de sanatate sunt:- Finantelor Publice,care are responsabilitatea coordonarii de pregatire a legii bugetului,executiei bugetului de stat si a monitorizarii cheltuielilor efectuate din fondurile publice,inclusiv fondul de asigurari sociale de sanatate,in conformitate cu reglementarile in vigoare. Din punctul meu de vedere este un minister in care nu se practica transparenta,comunicarea si nici legea bunului simt.

- Alte ministere cu competenta in probleme de sanatate: Minsterul Transporturilor,Ministerul Apararii Nationale,Ministerul Justitiei si Serviciul Roman de Informatii ,care au in subordine unitati sanitare proprii: spitale,centre de diagnostic si tratament,cabinete,ect.

- Primariile, Consiliile locale au un rol in administrarea si finantarea unitatilor de interes local,ale caror cladiri fac parte din patrimoniul public al unitatilor administrativ teritoriale.

In domeniul autorizarii ,controlului si supravegherii profesiilor de medic,medic dentist,farmacist , ca profesii liberale,autoritatea de stat deleaga unele responsabilitati organismelor profesionale:-Colegiul Medicilor din Romania(CMR),

-Colegiul Medicilor Dentisti din Romania( CMDR),

-Colegiul Farmacistilor din Romania (CFR).

Acestea sunt organisme profesionale,apolitice, fara scop patrimonial,de drept public,organizate la nivel national si colegii teritoriale judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti. Colegiile teritoriale au personalitate juridica,patrimoniu si buget propriu,precum si autonomie functionala,organizatorica si financiara. Aceste colegii cuprind toti medicii,medicii dentisti si farmacisti care isi exercita profesia in Romania.Principalele atributii ale :- Colegiul Medicilor din Romania(CMR),

-Colegiul Medicilor Dentisti din Romania( CMDR),

-Colegiul Farmacistilor din Romania (CFR).

sunt urmatoarele:-asigura in colaborare cu MS ,controlul aplicarii regulamentelor si normelor care organizeaza si reglementeaza exercitarea profesiilor respective ,indiferent de forma de exercitare si de unitatea sanitara in care se desfasoara,

- intocmesc si actualizeaza permanent Registrul Unic al profesiilor respectiv din Romania,

-dezvolta metodologii ,initiaza si elaboreaza ghiduri si protocoale de practica medicala,

- organizeza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica profesionala si a cazurilor de indisciplina in activitatea profesionala ,in calitate de organ de jurisdictie profesionala,

-Avizeaza infiintarea cabinetelor medicale si participa prin reprezentanti la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor in unitatile sanitare publice,

-Colaboreaza la formarea,specializarea si perfectionarea pregatirii in respectivele profesii,

-participa la elaborarea metodologiei de acordare a gradelor profesionale,

-urmaresc realizarea cerintelor de educatie continua necesara reavizarii,

-sunt consultate in elaborarea contractului - cadru si normelor cu privire la conditiile de acordare a serviciilor in sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

4.a. Organizarea furnizorilor de servicii de sanatate.

In asistenta medicala primara privata serviciile sunt furnizate in prezent de medicii de familie.Cel mai frecvent tip de organizare de servicii medicale la acest nivel este cabinetul medical individual ,cabinetele medicale grupate si societatile civile medicale private.Pana in 1989 asistenta medicala primara era furnizata printr-o retea cu 6.000 de dispensare medicale de diferite tipuri din care :- dispensare medicale teritoriale = 4.000-dispensare medicale de intreprindere = 2.000 Dispensarele medicale erau cuprinse in structura spitalelor,spital care administra si fondurile pentru asistenta medicala primara.Pacientii nu isi puteau alege dispensarul medical ,ci erau repartizati la un anumit dispensar medical in functie de :- locul de munca,-sau rezidenta. Dupa 1989 pacientii au dobandit dreptul de a-si alege si schimba medicul de familie. Alegerea medicului de familie de catre pacient si plata prin capitatie,in functie de numarul de pacienti inscrisi ,sunt principalul mecanism prin care a fost introdusa competitia intre furnizorii de asistenta medicala primara.S-a obtinut cresterea rolului medicului de familie in controlul accesului la celelalte tipuri de servicii medicale.Trecerea la sistemul de asigurari de sanatate a schimbat rolul medicului de familie care a trecut de la statutul de salariati in institutii publice la cel de furnizori independenti ,care isi administreaza cabinetele in regim privat si intra in relatii contractuale cu CASJ. Cladirile si aparatura medicala au fost date in folosinta medicilor initial in comodat,pe o perioada de 5 ani. In anul 2003 mai existau in Romania 300 de dispensare medicale care apartin ministerelor cu retea proprie de sanatate (militar,cfr) care furnizeaza servicii medicale specifice angajatilor din aceste unitati. In anul 2004 erau 1.000 de cabinete medicale private de medicina generala cu servicii platite direct de pacient.

4.b. Serviciile medicale de specialitate sunt furnizate de ;- cabinet medicale de specialitate individuale (in anul 2004 erau 1.200 cabinete),-ambulatorii integrate sau de specialitate,-centre de diagnostic si tratament,-centre medicale de specialitate,-societati civile medicale de specialitate.Acesti furnizori de servicii medicale de specialitate au aparut in urma reorganizarii policlinicilor, o data cu trecerea la contractarea de servicii catre CASJ. Sectorul privat in domeniul serviciilor ambulatorii sunt foarte bine reprezentante prin cabinetele medicale de specialitate cu plata directa de catre pacient(in anul 2004 fiind 4.000 cabinete , 100 centre medicale si 400 laboratoare medicale private).

4.c Asistenta medicala spitaliceasca In anul 2006 in Romania erau 416 spitale de stat si 9 spitale private.

Asistena medical spitaliceasc in Romnia , majoritar este de stat(majoritate a furnizorilor de servicii sunt instituii publice de stat).

Acelai lucru vedem la toate fostele ri comuniste din Europa de Est. In fostul bloc comunist ,s-a refuzat privatizarea, concepia fiind aceia ca serviciile medicale devin inaccesibile celor srci sau cu venituri reduse. Spitalele au fost in subordinea direct a Ministerului Sntii prin Directiile de Sntate Public Judeene,ulterior in marea majoritate a cazurilor dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe ale spitalelor au fost transferate autoritilor locale Avantajele au fost in funcie de autoritile locale care s-au implicat foarte mult in judeul Constana dar in alte judee mai puin sau deloc.Dezavantajele : -municipalitile ca proprietari ai spitalelor, nu au avut motivaia, nici instrumentele/capacitatea de a trage la rspundere managerul spitalului pentru perfromanele unitii sanitare cu paturi- performana financiar ct i la calitatea serviciilor medicale acordat pacienilor spitalizai,-autoritile locale nu sunt finanatorii serviciilor de sntate,-autoritile locale nu au control asupra investiiilor de capital lipsindu-le instrumentele prin care pot influena activitatea spitalelor,-autoritile locale nu pot monitoriza intrega activitate a spitalelor.

Serviciile medicale acordate de spital pot fi ,

-preventive,

-curative,

-de recuperare

-i/sau paleative.

Spitalul particip la asigurarea strii de sntate a populaiei, Competenele pe tipuri de spitale se stabilesc in conformitate cu, criteriile Comisiei Naionale de Acreditare a Spitalelor i se aprob prin ordin de ministrul M.S.. Activitile organizatorice i funcionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate i supuse controlului M.S..In spital se pot desfura i activiti de invmnt:-medico-farmaceutic,

-postliceal,

-universitar,

-postuniversitar,

-i activiti de cercetare tiinific medical.

Spitalul asigur condiii de:-investigaii medicale-tratament-cazare,-igien-alimentaie,-i de prevenie a infeciilor nozocomiale.- M.S. reglementeaz i aplic msuri de cretere a eficienei i calitii serviciilor medicale i de asigurare a accesului echitabil al populaiei la serviciile medicale Pentru asigurarea drepturilor la ocrotirea sntii M.S. propune , o data la 3 ani "Planul Naional de paturi " , care se aprob prin hotrare a guvernului .

5. Organizarea unitatilor sanitare cu paturi /fara paturi din RomaniaStructura organizatoric a unui spital cuprinde: - secii de spital,-laboratoare,

-servicii de diagnostic i tratament,

-compartimente,

-servicii sau birouri:tehnice,economice i administrative,

-servicii de asisten prespitalisceasc,

-transport urgene: ambulana,

-structuri de primiri urgene :UPU,MUP,CUP,

Spitalele pot avea i alte structuri care acord servicii ambulatorii de specialitate:-spitalizare de zi,

-ingrijiri la domiciliul

-servicii paraclinice ambulatorii.

-

Spitalele se impart in trei categorii(ierarhizare clasica):-spital de ingrijiri teriare,-spital de ingrijiri secundare,-spitale comunitare.-

Spitale de ingrijiri tertiare,Sunt spitalele care ofera servicii complexe, cu tehnologie ultra-performanta. Rolul lor este de a acorda pacientilor ingrijiri specializate ,mergnd pe ideea ca expertiz i echipamentele foarte scumpe trebuiesc concentrate numai in aceste uniti sanitare.

Spital de ingrijiri secundare,Se adreseaz unui grup populaional foarte mare- care poate fi accesibil tuturor solicitanilor.Dezvoltarea tehnologiei simplific foarte mult: stabilirea diagnosticului i a tratamentului.In aceste uniti sanitare cu paturi sunt tratai pacieni care nu necesit ingrijiri atat de complexe i costisitoare.

Spitale comunitareSunt acele spitale organizate in zone slab populate sau izolate , funcionind servicii de baz i intervenii chirurgicale minore.

Asistena medical spitaliceasc se acord in regim de:a)spitalizarea continu,

b)spitalizarea de zi.

Asistena medical spitaliceasc se asigur cu respectarea urmtoarelor criterii de internare:-naterea, urgenele medico-chirurgicale i situaiile in care este pus in pericol viaa pacientului sau au acest potenial,care necesit supraveghere medical continu,

-diagnosticul nu poate fi stabilit in ambulatoriu,

-tratamentul nu poate fi aplicat in condiiile asistenei medicale ambulatorii, pacientul este nedeplasabil, necesit izolare sau internare obligatorie pentru bolnavii psihici prevzui la Art.106,113,si 114 din Codul Penal i cele dispuse prin ordonana procurorului in timpul judecrii sau urmririi penale,

-alte situaii bine justificate de ctre medicul care face internarea i avizate de medicul ef de secie

Serviciile medicale spitaliceti sunt:prevenie,curative,de recuperare i paliative i cuprind:-consultaii,-investigaii-stabilirea diagnosticului,-tratament medical i /sau chirurgicale,-ingrijire, recuperare, medicamente, materiale sanitare,dispozitive medicale,cazare,mas.

In unitile sanitare ambulatorii autorizate de M.S. se pot acorda in regim ambulatoriu servicii medicale de tip spitalicesc pentru asiguraii care necesit internarea,suportate din fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti,prin fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti, prin tarif pe serviciu medical stabilit prin norme.

Modalitile de contractare de ctre CAS a serviciilor medicale se stabilesc prin norme.

Organizarea spitalelor se bazez pe 5 elemente care definesc statutul unui spitalul ( intre ; public de stat i public privat) ele sunt urmtoarele:-autonomia in conducere,

-riscul financiar,

-responsabilitatea financiar,

-responsabilitatea organizaional,

-funciile sociale.

-

Autonomia in conduncere , se refer la dreptul conducerii spitalului de a lua decizii asupra : forei de munc, veniturilor, rezultatelor, preurilor, procesului de management in sine. Managementul operaional este format din :-manager,

-comitet director din care: manager,director medical,director financiar-contabil,director de cercetare,director de ingrijiri,

-consiliul consultativ.

Consiliul consultativ are rol de a face recomandri managerului privind probleme de strategie i organizare,el este format din: reprezentaii ministerului,autoriti locale,universiti, reprezentani ai mediului de afaceri,sindicat.

Riscul financiar, este determinat de mecanismul de plat i de nivelul incasrilor directe de la beneficiari de servicii de sntate direct de la beneficiarii de servicii de sntate-pacieni sau companii private. Finanarea spitalelor publice este asigurat prin bugete globale negociate cu C.N.A.S pe baza de contract. Bugetul negociat are 2 componente:-salariile personalului,

-restul cheltuielilor.

Din anul 2005 , prin dezvoltarea sistemului de finanare bazate pe caz: D.R.G, majoritatea spitalelor pentru afeciuni acute incheie contracte pe baza numrului cazurilor spitalizate,tarife mediu pe grupe de diagnostice. Riscul financiar al spitalului a crescut foarte mult,fiind dependent de: serviciul de statistic si informatic care trebuie s raporteze date corecte i complete. Responsabilitatea financiar,

Se refer la capacitatea spitalului de a realiza