Curs II Neurologie

7/30/2019 Curs II Neurologie

1/6

CURS II

Disciplina : Neurologie

COORDONAREA MISCARILOR

Pentru ca miscarea sa se produca in bune conditii si sa fie

folositoare ea trebuie sa fie coordonata. In executarea unei miscari

se pun in functie mai multi muschi, a caror actiune trebuie sa se

desfasoare intr-o armonie perfecta atat in spatiu cat si in timp.

Cerebelul este un organ important in coordonarea miscarilor, rolul

sau exercitandu-se sub actiunea de control a scoartei cerebrale.Coordonarea miscarilor se realizeaza printr-o conlucrare

armonioasa dintre mai multe grupe musculare care iau parte la

efectuarea miscarii. Aceste grupe musculare cuprind :

- muschi agonisti asigura miscarea

- muschi antagonisti se opun miscarii

- muschi sinergici ajuta muschii agonisti

- muschi fixatori fixeaza segmentele osoase pe care se insera

muschii agonisti, favorizandu-le actiunea. Intr-o miscareoarecare intervin toti acesti muschi unii provoaca miscarea,

altii, se opun miscarii, altii ajuta miscarea. Pentru ca miscarea

sa se produca, trebuie ca toti acesti muschi sa actioneze, intr-

un anumit fel, intr-un anumit moment ; unii trebuie sa se

contracte, iar altii sa se relaxeze, dar aceasta actiune sa fie

coordonata. Aceasta declansare in timp a actiunii fiecarui

muschi care intervine intr-o miscare se numeste sinergie si

este coordonata de cerebel.

Astfel, armonizarea contractiilor acestor grupe musculare oasigura cerebelul, el este divizat morfofunctional in : -

arhicerebelul ( lobulul floculonodular ) ; rol in mentinerea

echilibrului

- paleocerebelul ( vermis ) ; rol in tonusul muscular


2/6

- neocerebelul ( emisfre cerebeloase ) ; rol in coordonarea

miscarilor

Coordonarea se examineaza cu ajutorul probelor de coordonare :

- proba indice-nas : bolnavul duce varful indexului pe varful

nasului, avand membrul superior hiperextins si venind dinlateral

- proba indice indice : bolnavul va aduce din lateral cei doi

indici pana la atingerea varfurilor lor

- proba calcai genunchi : bolnavul in decubit dorsal, cu

membrele inferioare extinse, va duce calcaiul unui membru la

genunchiul celuilalt membru, atingandu-l usor

- proba marionetelor : bolnavul va efectua rapid miscari

alternative de supinatie-pronatie cu membrele superioarehiperextinse

- proba Draganescu-Voiculescu : bolnavul ridica membrele

superioare intinse pana ajung la linia orizontala, cand i se cere

sa le opreasca brusc, membrul superior de partea leziunii

cerebeloase se va ridica mai sus decat celalalt, deasupra liniei

orizontale ( prin intrarea intarziata in actiune a muschilor

antagonisti frenatori)

- proba Holmes-Stewart : bolnavul flecteaza antebratul pe brat,examinatorul se opune acestei flexii tragand de pumnul

bolnavului in sens contrar, apoi ii da drumul brusc, pumnul de

partea leziunii cerebeloase va izbii umarul ( acelasi mecanism

de interventie tardiva a antagonistilor )

- proba scrisului : se remarca disgrafia cerebeloasa cu litere

mari, inegale, cu festonari prin incoordonare motorie

- proba vorbirii : prin dialog, vocea cerebeloasa este lenta,

ezitanta si explodeaza dintr-o data. Aceasta tulburare se

datoreaza asinergiei muschilor fonatori, apare in leziunilebilaterale de emisfer cerebelos.

Probele indice-nas si calcai-genunchi se efectueaza cu ochii inchisi

si cu ochii deschisi ; in leziunile cerebeloase probele sunt

modificate indiferent daca bolnavul tine ochii inchisi sau deschisi,

spre deosebire de tabes unde se accentueaza cu ochii inchisi.


3/6

Tabes : la adult, sd. caracterizat prin hipotensiune arteriala

ortostatica, simptome neurologice datorate leziunilor

degenerative din cerebel ; caile sensibilitatii proprioceptive

constiente sau tractul piramidal = caile motilitatii voluntare ;

ganglionii bazali.Tulburari ale probelor de coordonare :

Dismetria miscarile se efectueaza nesigur, cu deviere de la

traiectoria propusa, neatingerea tintei,

Hipermetria miscarile au amplitudine exagerata, depasind tinta.

Dismetria si hipermetria se testeaza prin prabele indice-nas si

calcai-genunchi.

Adiadococinezia imposibilitatea de a efectua miscari rapide,

succesive de sens contrar. Se evidentiaza prin proba marionetelor.Asinergia lipsa de cooperare intre diversele grupe musculare in

cadrul unei miscari complexe ( adica cei care provoaca miscarea,

cei care se opun miscarii, cei care ajuta miscarea ). In sindromul

cerebelos are loc o descompunere a miscarilor complese in miscari

elementare. Se testeaza prin proba Draganescu-Voiculescu /

Holmes-Stewart.

Tremorul cerebelos, are caracter intentional prezent la finalul

miscarii, cu amplitudine crescanda pe masura ce se apropie detinta. In repaus absolut pacientul avand leziune de cerebel nu

prezint tremuraturi.

Totalitatea tulburarilor de coordonare reprezinta incoordonarea

motorie sau ataxia.

Ataxia se caracterizeaza prin miscari disproportionate ale actului

motor voluntar propus, fara a exista un deficit motor. Dupa

localizarea leziunii, se disting ataxie cerebeloasa ( leziunea este la

nivelul cerebelului ), ataxie vestibulara ( leziuni la nivelul nucleilor

vestibulari sau cailor vestibulo-cerebeloase), ataxie tabetiforma sau

propioceptiva etc.

Ataxia tabetiforma : leziunea este la nivelul cailor sensibilitatii

propioceptive constiente : mers talonat (mers cu poligonul de

sustinere largit cu ridicarea exagerata a gambelor si atingerea

solului cu calcaiul, ataxia se accentueaza la intuneric sau atunci


4/6

cand bolnavul inchide ochii ) , baza largita, Romberg tabetic

(cadere nesistematizata adica in toate partile, amplificata de

inchiderea ochilor ), dismetrie-hipermetrie (la probele indice- nas

si calcai-genunchi ), numai cand bolnavul este cu ochii inchisi,

hipotonie musculara, areflexie osteotendinoasa. In leziunileperiferice ce intereseaza nervii sau radacinile nervoase, ataxia

tabetica se intalneste in polinevrite, poliradiculonevrite etc.

Ataxia cerebeloasa : leziuni la nivelul cerebelului si ale

conexiunlor cerebeloase ;

Caracteristici : dismetrie-hipermetrie, disdiadococinezie, tremor

intentional, hipotonie musculara, mers cerebelos, Romberg

cerebelos, disgrafie cerebelosa, dizartrie

cerebeloasa ( in tumori cerebeloase, atrofii cerebeloase ).

MOTILITATEA PASIVA. TONUSUL MUSCULAR

Tonusul muscular este starea decontractie bazala a muschiului

aflat in repaus. Se examineaza prin inspectie, palpare si motilitate

pasiva. Motilitatea pasiva se practica astfel: bolnavul e in repaus,

in decubit dorsal, iar examinatorul imprima diverse miscari in

segmentele articulare, apreciind amplitudinea miscarilor sirezistenta intampinata la mobilizarea lor. Se apreciaza daca aceste

miscari se fac liber sau cu dificultate .

Tulburari ale tonusului muscular :

Hipotonia musculara (hipotonus ) : la inspectie muschiul are un

relief mai sters,la palpare muschiul este de consistenta moale,

miscarile pasive se efectueaza facil, amplu, rezistenta scazuta la

mobilizare, tonus muscular scazut ( se intalneste in distrofiile

musculare progresive, leziuni cerebeloase, leziuni masive si brutaleale fasciculelor piramidale in stadil initial ( hemiplegie flasca,

paraplegie flasca),

Hipertonia musculara (hipertonus ) : la inspectie muschiul are

relief bine conturat, chiar exagerat, la palpare consistenta este dura,

tendonul muscular intins, tonus muscular crescut. Exista mai multe


5/6

tipuri de hipertonii : hipertonia piramidala (spasticitate ) se

intalneste in leziunile piramidale, este elastica, predomina pe

flexori la membrele superioare si pe extensori la membrele

inferioare si se caracterizeaza prin semnul ,,lamei de briceag,, :

cedare brusca a hipertoniei comparat cu inchiderea lamei unuibriceag in timpul miscarii pasive de extensie a antebratului pe brat.

Se insoteste de alte semne de leziune piramidala ( ROT vii,

Babinski ). Hipertonia piramidala apare in accidente vasculare

cerebrale, traumatisme cranio-cerebrale, neuroinfectii,

encefalopatii.

Hipertonia extrapiramiala : se intalneste in boala Parkinson si

sindroamele parkinsoniene, caracterizat printr-o rezistenta plastica,

ceroasa, relativ uniform distribuita la membrele inferioare sisuperioare si se insoteste de semnul ,,rotii dintate,,. Semnul rotii

dintate se examineaza la nivelul bicepsului brahial al bolnavului,

examinatorul palpand cu mana stanga muschiul, in timp ce mana

dreapta imprima miscari pasive de flexie/extensie ale antebratului

pe brat. Se va percepe la nivelul muschiului brahial,

in timpul miscarii, contractii si decontractii succesive ( se remarca

caracterul sacadat al miscarii, comparat cu angrenarea pinioanelor

unei roti dintate, si nu liber, continuu cum se desfasoara in modnormal. ).

Rigiditatea prin decerebrare apare in leziuni grave de trunchi

cerebral (bolnavul fiind in coma ), consta in hipertonia in extensie

a membrelor inferioare si in extensie si pronatie a membrelor

superioare.

Redoarea cefei consta in contractura intregii musculaturi

paravertebrale, care se evidentiaza mai usor in regiunea cervicala,

este caracteristica sindroamelor meningeene. Se examineaza prin

anteflexia pasiva a capului pe torace. In mod normal, mentonulatinge partea superioara a toracelui; in cazul prezentei redorii de

ceafa, anteflexia este dificila si incompleta. In sindroamele

meningeale ( de diverse etiologii meningite bacteriene, virale

etc.) se intalnesc si semnele Kerning I si II si Brudzinski I si II

(semnele meningeale deceleaza contractura intr-un segment


6/6

corporal ). Semnul Kerning I : anteflexia pasiva a trunchiului din

decubit dorsal, in pozitie sezanda, determina ridicarea genunchilor.

Semnul Kerning II se examineaza prin ridicarea membrelor

inferioare extinse, bolnavul fiind in decubit dorsal, determina o

semiflexie din genunchi. Semnul Brudzinski I: flexia brusca acapului bolnavului, culcat in decubit dorsal, determina o semiflexie

din genunchi. Semnul Brudzinschi II : se examineaza prin

ridicarea unui membru extins de pe planul patului. Pozitivitatea sa

consta in ridicarea genunchiului controlateral.

Bibliografie: Prof. Dr. Liviu Matcau, Examenul clinic neurologic

in imagini, Editura Mirton, 1996, Timisoara

Prof.Dr.Doc.Gh.Pendefunda, Semiologieneurological, Editura Medicala,1978, Bucuresti

Curs II Neurologie

Documents

Transcript of Curs II Neurologie