CURS

EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

EUROPENE

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. ROMÂNIA – BENEFICIAR AL POLITICII DE COEZIUNE

1.1. Cadrul instituțional 1.2. Programe operaționale 1.3. Reguli pentru beneficiari

CAPITOLUL 2. SURSE DE FINANȚARE DIN FONDURI STRUCTURALE

2.1. Identificarea sursei de finanțare

2.2. analiza programelor operaționale aflate în implementare în România pentru perioada 2007-2013

CAPITOLUL 3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANȚARE?

CAPITOLUL 4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI

CONCLUZII

SURSE BIBLIOGRAFICE

GLOSAR DE TERMENI

INTRODUCERE Europa, în întregul său, este una dintre cele mai bogate regiuni din lume, însă în interiorul său, între statele europene sau chiar regiunile statale, există mari decalaje în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială. Pentru a corecta aceste disparităţi a fost promovată Politica de Coeziune care are la bază două concepte fundamentale: solidaritatea şi coeziunea. Principiul solidarităţii orientează politica europeană spre ajutarea acelor regiuni şi cetăţeni din Uniunea Europeană care sunt dezavantajate, economic şi social, în comparaţie cu media europeană. Coeziunea presupune generarea unor beneficii pentru toţi, ca urmare a reducerii disparităţilor dintre ţările şi regiunile mai sărace, pe de o parte, şi cele mai dezvoltate, pe de altă parte. Fondurile Structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaţionale, pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene în perioada 2007-2013:

• Obiectivul Convergenţă: destinat sa grăbească dezvoltarea economică pentru regiunile rămase în urmă, prin investiții în capitalul uman şi infrastructura de bază;

• Obiectivul Competitivitate Regională şi Ocuparea Forţei de Muncă destinat să consolideze competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi capacitatea de ocupare a forţei de muncă printr-o dublă abordare (angajaţi şi angajatori);

• Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană: urmăreşte întărirea

cooperării la nivel transfrontalier, transnaţional şi interregional.

La nivel european, pentru perioada 2007-2013 există trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri Structurale, respectiv: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR): sprijin pentru IMM-uri, infrastructură de transport, mediu, energie, educaţie, sănătate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritorială; Fondul Social European (FSE): educaţie şi formare profesională, adaptabilitatea forţei de muncă şi a întreprinderilor, incluziunea socială, creşterea eficienţei administrative; Fondul de Coeziune (FC): infrastructura mare de transport şi mediu.

1. ROMÂNIA - BENEFICIAR AL POLITICII DE COEZIUNE

1.1.Cadrul instituţional

Fondurile comunitare pe care România le-a primit în cadrul politicii de coeziune au umărit două din cele trei Obiective, pentru care ţara noastră este eligibilă. România, cu întreg teritoriul se va încadra la Obiectivul Convergenţă. De asemenea, pentru cooperarea trans-frontalieră, România va fi eligibilă cu 19 judeţe, opt numai la frontiera internă, cu Bulgaria şi Ungaria; trei judeţe eligibile pentru cooperare trans-frontalieră atât internă cât şi externă; opt judeţe numai la frontierele externe, cu Serbia, Moldova şi Ucraina. Anumite regiuni din România vor fi de asemenea eligibile pentru cooperare trans-naţională, în funcţie de lista adoptată de Comisie. De asemenea, regiunile României vor putea participa la cooperarea inter-regională, în funcţie de proiectele concrete ce vor fi dezvoltate.

Pentru a defini alocarea acestor fonduri, România a pregătit o serie de documente strategice şi operaţionale prin care se stabilesc priorităţile de dezvoltare ale României şi alocarea financiară pe fiecare obiectiv în parte: atât

finanţarea naţională (publică şi privată), cât şi co-finanţarea din partea Uniunii Europene.

1.2. Programele Operaţionale

Programele Operaţionale sunt documentele prin care se realizează implementarea acţiunilor strategice prevăzute în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi implicit accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale. Au fost elaborate şapte Programe Operaţionale (PO), în cadrul Obiectivului „Convergenţă”.

Proiectele celor şapte Programe Operaţionale au fost elaborate de către Autorităţile de Management responsabile (ministerele de linie), în coordonarea Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, în cadrul grupurilor de lucru inter-instituţionale şi parteneriale. Ca urmare a finalizării negocierilor şi a aprobării CSNR, toate Programe Operaţionale au fost aprobate de Comisia Europeană.

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) are la bază Planul Naţional de Dezvoltare şi identifică legătura dintre priorităţile naţionale şi regionale şi prorităţile comunitare susţinute de Comisia Europeană. În CSNR se specifică alocarea anuală a fondurilor europene pe fiecare obiectiv, pe fiecare instrument şi pe fiecare program operaţional.

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/CSNR/1_CSNR_2007-2013_(eng.).pdf 2013_(eng.).pdf

Programele Operaţionale (PO) sunt documentele ce identifică, pentru fiecare obiectiv strategic din CSNR, axele prioritare şi domeniile de intervenţie, furnizând detalii despre finanţarea naţională publică şi privată şi co-finanţarea de la Uniunea Europeană.

Atât CSNR, cât şi Programele Operaţionale au fost transmise, în aprilie 2006, Comisiei Europene pentru negociere informală. Negocierile formale s-au finalizat în momentul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene, permiţând stabilirea detaliilor finale privind alocarea fondurilor structurale pentru ţara noastră.

Planul Naţional de Dezvoltare (PND)

cuprinde strategia naţională de dezvoltare, în contextul aderării la UE. În acest document, finalizat la sfârşitul anului 2005, sunt prezentate obiectivele strategice, acţiunile planificate şi sursele de finanţare din perspectivă multi-anuală.

http://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/71/172/planul-national-de-dezvoltare-2007-2013.pdf

A fost stabilită structura instituţională pentru administrarea fondurilor structurale, fiecare PO urmând să fie administrat de o Autoritate de Management (AM). Aceste organisme, instituţii publice centrale, asigură şi răspund pentru corectitudinea operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale. Autorităţile de Management vor avea un rol şi în certificarea documentelor primite de la beneficiarii de finanţare nerambursabilă ce atestă cheltuielile făcute în cadrul proiectelor. Autorităţile de Management au dreptul să delege o parte din responsabilităţi unor Organisme Intermediare (OI), spre exemplu lansarea cererilor de proiecte, primirea propunerilor etc.

Cadrul instituţional de management al fondurilor structurale mai cuprinde o Autoritate Naţională de Coordonare (Ministerul Finanţelor Publice), o Autoritate de Certificare a Plăţilor (Ministerul Finanţelor Publice), o Autoritate de Audit (Curtea de Conturi), iar pentru verificarea modului în care se vor face subcontractările de lucrări, bunuri şi servicii a fost înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, organism aflat în subordinea directă a Primului-Ministru.

Unul dintre principiile de bază ale alocării financiare nerambursabile este cel al cofinanţării/adiţionalităţii, care presupune că resursele comunitare nu trebuie să înlocuiască cheltuielile naţionale pentru priorităţile de dezvoltare, ci să le completeze.

Reglementările europene prevăd, pentru cele trei fonduri ale politicii de coeziune - FEDR, FSE şi Fondul de Coeziune - o rată de co-finanţare din partea Uniunii de maxim 85%, restul de minim 15% fiind acoperiţi din finanţare publică sau co-finanţare privată. De aceea, în programarea financiară globală pe care a făcut-o România pentru perioada 2007-2013, fondurile de la Uniunea Europeană reprezintă 79,32% din totalul cheltuielilor. Restul de 20,68% vor fi acoperiţi din surse publice naţionale (14,89%) şi din surse private (5,79%).

Programele Operaţionale pentru protecţia mediului şi pentru infrastructura de transport dispun de cele mai mari sume (23,8% şi, respectiv, 23,5%), urmate de Programul pentru Dezvoltare Regională (19.4%).

Alocarea procentuală pe fiecare program operaţional din cadrul Obiectivului Convergenţă este ilustrată şi de graficul următor:

Sursa: Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, aprilie 2006

1.3. Reguli pentru beneficiari

1. Regula rambursării

Pentru toate tipurile de beneficiari (firme, ONG, autorităţi publice centrale sau locale) există câteva provocări comune. Una dintre ele este regula rambursării, care cere beneficiarilor să finanţeze demararea unui proiect şi apoi să solicite Comisiei decontarea cheltuielii efectiv făcute. Experienţa unora dintre noile state membre a arătat că, deseori, iniţiatorii de proiecte au întâmpinat dificultăţi în a găsi resursele financiare necesare asigurării fluxurilor financiare, până la rambursarea lor din fondurile comunitare. Aceste dificultăţi au dus la întârzierea implementării proiectelor. De aceea România vrea să

Competitivitate 13,28%

Transport 23,77%

Mediu 23,47%

Dezvoltare regionala 19,41%

Asistenta Tehnica 0,89%

Resurse umane 18,08%

Capacitate administrativa

1,10%

Fig.1. Alocare procentuală pe PO

folosească o parte din pre-finanţarea pe care o va primi de la Uniunea Europeană1 pentru a pre-finanţa, la rândul ei, anumite operaţiuni2.

2. Eligibilitatea cheltuielilor

O altă provocare cu care se vor confrunta beneficiarii o reprezintă eligibilitatea cheltuielilor pentru care pot depune cererile de rambursare. Regulamentele europene privind instrumentele structurale stabilesc în mod clar cheltuielile ce nu pot fi finanţate din fonduri comunitare. Spre exemplu, plata dobânzilor împrumuturilor sau achiziţionarea de terenuri sunt cheltuieli ce nu pot fi făcute din bani comunitari. Detalii privind cheltuielile eligibile sunt prezentate în Programele Complement. De aceea, pentru a uşura procesul de certificare a cheltuielilor, beneficiarii trebuie să se asigure că cererile de plată pe care le depun la Autoritatea de Management sau la Organismul Intermediar (după caz) cuprind numai cheltuieli eligibile, conform regulamentelor europene şi cerinţelor specificate în cererile de propuneri de proiecte.

3. Reguli de monitorizare şi evaluare

De asemenea, se vor aplica reguli stricte de evaluare şi monitorizare asupra modului în care se vor cheltui aceste fonduri. Evaluarea se realizează atât ex-ante (în perioada de programare), cât şi în timpul implementării proiectelor (evaluare intermediară) şi ex-post (după încheierea programelor operaţionale).

4. Regula n+2 sau n+3

Încă o regulă ce se aplică cheltuirii fondurilor comunitare este aşa-numita regulă n+2 (sau n+3). Această regulă spune că dacă, în anul n, România (sau oricare alt Stat Membru) se angajează să cheltuiască o anumită sumă de bani, această sumă trebuie cheltuită şi banii plătiţi efectiv beneficiarilor până cel târziu la sfârşitul celui de-al doilea an de la angajarea cheltuielilor. În caz contrar, alocarea financiară pentru anul următor va fi diminuată semnificativ. România beneficiază până în 2009 de regula n+3, putând să cheltuiască efectiv banii 1 România va primi, în avans, de la UE, 2% în 2007, 3% în 2008, 2% în 2009 din FEDR şi FES, iar din Fondul de Coeziune - 2,5% în 2007 şi 4% în 2008 şi 2009; 2 Operaţiunile care vor beneficia de pre-finanţare sunt stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, iar Autorităţile de Management stabilesc ce beneficiari şi ce tipuri de proiecte vor primi pre-finanţare şi ce sume vor fi alocate;

angajaţi în anul n până la sfârşitul celui de-al treilea an. Din perspectiva beneficiarilor, regula n+2(3) constrânge radical implementarea proiectelor acceptate spre finanţare în termenele stabilite. Orice întârziere peste cei 2 (3) ani stipulaţi ca durată maximă de implementare duce la pierderea posibilităţii rambursării cheltuielilor angajate.

2. SURSE DE FINANŢARE DIN FONDURI STRUCTURALE

2.1. Identificarea sursei de finanţare

Cum identific o sursă de finanţare? În vederea identificării surselor de finanţare pentru o idee de proiect sau un proiect, orice aplicant trebuie să parcurgă următorii paşi:

a. Stabiliţi ideea de proiect pentru care doriţi să obţineţi finanţarea

În această etapă aplicantul trebuie să analizeze şi să decidă asupra următoarelor elemente:

o Definirea problemei sau nevoii care este abordată prin proiect; o Definirea scopului proiectului; o Definirea obiectivelor proiectului; o Definirea rezultatelor urmărite prin proiect.

b. Analizaţi sursele de finanţare existente

În această etapă aplicantul trebuie să parcurgă următoarele etape:

o Analizarea următoarelor documente pentru identificarea sursei de finanţare în raport cu obiectivele urmărite de aplicant: Programele Operaţionale, Documentele Cadru de Implementare, Ordinele de cheltuieli eligibile; în funcţie de rezultatul analizei se va identifica legătura directă dintre obiectivele acestor documente şi obiectivele ideii de proiect a aplicantului;

o Identificarea sursei de finanţare în detaliu, pe baza unei corespondenţe directe între obiectivele Programului Operaţional şi obiectivele identificate de aplicant pentru ideea sa de proiect.

Cum analizez sursele de finanţare existente?

Documentele prin care Comisia Europeană a aprobat finanţarea pentru România au o ierarhie clară şi un nivel de complexitate diferit.

Astfel, pentru a putea analiza şi identifica sursa de finanţare cea mai potrivită pentru ideea de proiect promovată de un potenţial aplicant, acesta trebuie să parcurgă următoarele etape în analizarea unui Program Operaţional:

1. Identificarea obiectivelor generale şi specifice ale Programului Operaţional – se va verifica dacă obiectivele ideii de proiect pentru care căutăm finanţare se încadrează sau corespund cu obiectivele generale şi specifice ale Programului Operaţional; în urma analizei pot apărea două situaţii:

a. Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivele Programului Operaţional → se va analiza un alt Program Operaţional;

b. Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivele Programului Operaţional → se va trece la etapa numărul 2;

2. Identificarea axei prioritare şi a obiectivelor acesteia – dacă obiectivele generale ale Programului Operaţional definesc cadrul mai amplu de intervenţie urmărit, obiectivele axei prioritare transpun în practică o arie de intervenţie mai concretă. De obicei, obiectivele specifice ale Programului Operaţional se materializează în axele prioritare. În cadrul acestei etape, potenţialul aplicant va verifica dacă obiectivele ideii sale de proiect corespund cu obiectivele unei axe prioritare. În urma analizei, pot apărea două situaţii:

a. Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivele axei prioritare → se va analiza o altă axă prioritară;

b. Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivele axei prioritare → se va trece la etapa numărul 3;

3. Identificarea domeniului major de intervenţie – în această etapă potenţialul aplicant va identifica dacă obiectivele propriei idei de proiect se suprapun cât mai bine cu obiectivele unui domeniu major de intervenţie. Ca şi structură, domeniile majore de intervenţie

operaţionalizează şi detaliază cât mai clar o axă prioritară. Astfel, fiecare domeniu major de intervenţie va defini un sector clar şi restrâns pentru care oferă finanţare. În urma analizei, pot apărea două situaţii:

a. Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivul domeniului major de intervenţie → se va analiza un alt domeniu de intervenţie;

b. Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivul domeniului major de intervenţie → se va trece la etapa numărul 4;

4. Identificarea operaţiunilor orientative În cadrul fiecărui domeniu major de intervenţie sunt definite mai multe operaţiuni orientative, operaţiuni care detaliază tipul de obiective şi activităţi finanţabile; în această etapă un potenţial aplicant va trebui să identifice cel puţin un set de operaţiuni orientative în care să se încadreze ideea sa de proiect. După identificarea operaţiunilor orientative se va trece la etapa nr. 5.

5. Identificarea activităţilor eligibile orientative Chiar dacă ideea noastră de proiect corespunde cu obiectivele Programului Operaţional, Axei prioritare şi a domeniului de intervenţie, este posibil ca activităţile gândite de noi pentru obţinerea rezultatelor să nu fie considerate eligibile. Din aceste considerente, în această etapă vor fi analizate activităţile eligibile orientative finanţate de un Program Operaţional şi dezvoltarea ideii noastre de proiect în funcţie de acestea.

6. Identificarea categoriei de beneficiari eligibili şi a grupului ţintă eligibil.

În această etapă este important ca un potenţial aplicant să verifice dacă instituţia din care face parte (şi în numele căreia depune proiectul pentru finanţare) este considerată eligibilă. Astfel, în analiza documentelor se va verifica rubrica beneficiari eligibili, în care orice Autoritate de Management defineşte în mod clar lista de instituţii de drept public sau privat care pot primi finanţare din Programul Operaţional în cauză. După verificarea eligiblităţii insituţiei în calitate de beneficiar al finanţării, aplicantul va trebui să verifice dacă grupul de persoane cărora li se adresează activităţile proiectului este considerat eligibil. Aceste date sunt verificate la categoria grup ţintă eligibil.

În această etapă este important ca un potenţial aplicant să facă diferenţa între seminificaţia celor doi termeni menţionaţi mai sus: beneficiari eligibili şi grup ţintă eligibil.

Beneficiar eligibil = aplicantul, ca şi instituţie de drept public sau privat, poate beneficia de finanţare din Programul Operaţional analizat (în această categorie pot apărea: administraţia publică centrală, administraţia publică locală, ONG-uri, firme, intreprinderi mici şi mijlocii, etc)

Grup ţintă eligibil = grupul care va beneficia în mod direct de activităţile finanţate prin proiect este considerat eligibil în cadrul Programului Operaţional în cauză (în această categorie pot apărea: funcţionari publici, personal contractual, funcţionari publici cu statut special, grupuri defavorizate – precum tineri, şomeri, persoane cu dizabilităţi, etc).

Exemplul nr. 1: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi că beneficiari eligibili sunt: administraţia publică locală, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii, acest lucru indică faptul că doar aceste instituţii publice pot beneficia de finanţare din acel Program Operaţional.

Exemplul nr. 2: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi că grup ţintă eligibil sunt: funcţionari publici, personal contractual şi funcţionari publici cu statut special, acest lucru indică faptul că doar aceste categorii de personal pot beneficia în mod direct de activităţile finanţate prin acel Program Operaţional.

*Important de reţinut Ideea de proiect pentru care un potenţial aplicant caută finanţare trebuie să se încadreze într-o singură axă prioritară, într-un singur domeniu major de intervenţie, dar se poate regăsi în mai multe operaţiuni indicative. Într-o reprezentare schematică, această regulă va arăta astfel:

Ce documente trebuie să analizez în această etapă?

Încă din faza de definire a ideii de proiect un potenţial aplicant trebuie să analizeze principalele documente strategice care stau la baza propriei activităţi şi care trasează viziunea strategică a domeniului în care activează. Din această categorie de documente fac parte:

o Programul de Guvernare; o Strategii sectoriale de activitate; o Planuri strategice; o Legislaţie primară şi secundară care reglementează un anumit sector de

activitate; o Documente de politici publice.

De ce este importantă analiza acestor documente?

Ideea de proiect nu poate apărea independent de domeniul de activitate în care performează potenţialul aplicant.

Axa prioritară 1.

Domeniul major de intervenţie 1.1.

Operaţiunea orientativă 1.1.1. Operaţiunea orientativă 1.1.2

Operaţiunea orientativă 1.1.4

Prin ideea de proiect conturată se încearcă satisfacerea unor nevoi sau soluţionarea unor probleme cu impact major asupra sectorului de activitate al potenţialului aplicant.

Pentru a analiza nevoia sau problema abordată şi pentru a defini în mod cât mai clar scopul, obiectivele şi rezultatele urmărite prin ideea de proiect trebuie să se ţină cont de toate documentele strategice care au impact asupra problemei abordate. Mai mult, orice potenţial aplicant trebuie să justifice relevanţa ideii sale de proiect, acest lucru fiind posibil doar prin realizarea unei corelări clare cu documentele strategice relevante pentru sectorul de activitate în care îşi derulează activitatea.

După analizarea documentelor strategice din propriul sector de activitate, necesare pentru fundamentarea ideii de proiect, un potenţial aplicant trebuie să analizeze următoarele tipuri de documente, în vederea identificării sursei sau surselor de finanţare:

o Programul Operaţional cel mai apropiat de sectorul de activitate din care îşi desfăşoară activitatea potenţialul beneficiar;

o Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Respectiv;

o Ordinul de cheltuieli eligibile care reglementează tipul de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate din acel Program Operaţional;

o Ghidul Solicitantului elaborat pentru liniile de finanţare deschise; o Reguli elaborate de Autorităţile de Management pentru îndrumarea

aplicanţilor în redactarea cererii de idei de proiecte sau a cererilor de finanţare. 2.2. Analiza Programelor Operaţionale aflate în implementare în România pentru perioada 2007-2013

2.2.1. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii

Administrative (PODCA)

Obiectivele Programului Operaţional Obiectivul general al PO DCA este de a contribui la crearea unei

administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.

Obiective specifice: 1. Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de politici publice.

2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare.

Axe prioritare şi Domenii majore de intervenţie I. Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice. Domenii de intervenţie:

1.1.Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ; 1.2.Creşterea responsabilizării administraţiei publice; 1.3.Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale. II. Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare. Domenii de intervenţie:

2.1. Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor;

2.2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor.

2.2.2. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE)

Obiectivele Programului Operaţional Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii

întreprinderilor româneşti, în conformitate cu principiile unei dezvoltări

durabile şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE.

Obiective specifice: 1. Consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv românesc în

conformitate cu cerinţele de mediu;

2. Constituirea unui mediu favorabil pentru o dezvoltarea durabilă a întreprinderilor;

3. Creşterea capacităţii C&D, stimularea cooperării între instituţiile de CDI şi întreprinderi, şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI;

4. Valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (cetaţeni, întreprinderi);

5. Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice.

Axe prioritare şi domenii majore de intervenţie

I. Axa prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient

Domenii de intervenţie:

1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM;

1.2.Accesul IMM la finanţare; 1.3.Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului.

II. Axa prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate

Domenii de intervenţie:

2.1. Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universităţi/institute de cercetare dezvoltare şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie;

2.2. Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative;

2.3. Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare.

III. Axa prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public

Domenii de intervenţie:

3.1. Susţinerea utilizării TIC;

3.2. Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice moderne;

3.3. Dezvoltarea e-economiei.

IV. Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice .

Domenii de intervenţie:

4.1. Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului);

4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi;

4.3. Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării energiei.

2.2.3. Programul Operaţional Regional (POR)

Obiectivele Programului Operaţional

Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri, pentru a face din regiunile

României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

Obiective specifice: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, printr-o

abordare policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a Regiunilor.

Îmbunătăţirea accesibilităţii în regiuni şi în special a accesibilităţii centrelor urbane şi a legăturilor lor cu arealele înconjurătoare.

Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor. Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri. Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.

Axe prioritare şi Domenii majore de intervenţie

I. Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere

Domenii de intervenţie:

1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană.

II. Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport

Domenii de intervenţie:

2.1. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură;

III. Axa prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Domenii de intervenţie:

3.1. Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;

3.2. Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale;

3.3. Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

3.4. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

IV. Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local

Domenii de intervenţie:

4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală;

4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi;

4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor;

V. Axa prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Domenii de intervenţie:

5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice;

5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică;

2.2.4. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane (POSDRU)

Obiectivele Programului Operaţional Obiectivul general al POSDRU îl constituie dezvoltarea capitalului

uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă, pentru 1 650.000 de persoane.

Obiective specifice: - Promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate,

inclusiv a învăţământului superior şi cercetării; - Promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi

productivităţii muncii; - Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii; - Dezvoltarea unei pieţe a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă; - Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive,

inclusiv în mediul rural; - Îmbunătăţirea Serviciului Public de Ocupare; - Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa

muncii.

Axe prioritare şi domenii majore de intervenţie I. Axa prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

Domenii de intervenţie:

1.1.Acces la educaţie si formare profesională iniţială de calitate;

1.2.Calitate în învăţământul superior;

1.3.Dezvoltarea resurselor umane în educaţie si formare profesională;

1.4.Calitate în FPC;

1.5.Programe doctorale si post-doctorale în sprijinul cercetării.

II. Axa prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

Domenii de intervenţie:

2.1.Tranziţia de la scoală la viaţa activă;

2.2.Prevenirea si corectarea părăsirii timpurii a scolii;

2.3. Acces si participare la FPC.

III. Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

Domenii de intervenţie:

3.1.Promovarea culturii antreprenoriale;

3.2.Formare si sprijin pentru întreprinderi si angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii;

3.3.Dezvoltarea parteneriatelor si încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali si societăţii civile.

IV. Axa prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

Domenii de intervenţie:

4.1. Întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare;

4.2. Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare.

V. Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare

Domenii de intervenţie:

5.1.Dezvoltarea si implementarea măsurilor active de ocupare;

5.2.Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea forţei de muncă.

VI. Axa prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale

Domenii de intervenţie:

6.1.Dezvoltarea economiei sociale;

6.2. Îmbunătăţirea accesului si a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii;

6.3.Promovarea egalităţii de sanse pe piaţa muncii;

6.4. Iniţiative trans-naţionale pentru o piaţă inclusivă a muncii.

2.2.5. Programul Operaţional Sectorial Mediu (POSMediu)

Obiectivul general al POS Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu și urmăreşte reducerea diferenţei dintre infrastructura de mediu care există între România şi Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Implementarea programului se va concretiza în servicii publice mai eficiente şi mai performante legate de furnizarea apei, canalizare şi încălzire, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.

3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor

climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.

4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Axa prioritară 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” Axa prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric” Axa prioritară 3 “Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare” Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii” Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” Axa prioritară 6 “Asistenţă Tehnică”

2.2.6. Programul Operaţional Sectorial Transport (POST)

Obiectivul general POST este de promova un sistem de transport durabil în România, care va facilita transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient, pentru persoane şi mărfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel naţional, european, între şi în cadrul regiunilor din România.

Modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport va conduce direct la creşterea competitivităţii produselor şi aprovizionarea serviciilor, în sectoarele

cheie ale economiei şi în cadrul tuturor regiunilor din România. Impactul global va conduce în general la îmbunătăţirea activităţii economice în România.

Obiective specifice: i. Promovarea circulaţiei internaţionale şi de tranzit a persoanelor şi bunurilor în România prin asigurarea de conexiuni pentru portul Constanţa, precum şi creşterea tranzitului dinspre UE către sud, prin modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T relevante, cu aplicarea măsurilor necesare în domeniul mediului înconjurător. ii. Promovarea circulaţiei eficiente a persoanelor şi bunurilor între regiunile României şi transferul acestora din interiorul ţării către axele prioritare prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale şi TEN-T în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. iii. Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat în ceea ce priveşte toate modurile de transport, prin încurajarea dezvoltării sectoarelor feroviar, naval şi inter-modal. iv. Sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi prin îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane. Axele Prioritare POS-T Axa prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui system durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE Domenii majore de intervenție:

1.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 7

1.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 22

1.3. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 18

Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui system naţional durabil de transport. Domenii majore de intervenție: 2.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere

2.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată

2.3. Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi fluvial

2.4.Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor Domenii majore de intervenție: 3.1. Îmbunătăţirea siguranţei traficului pentru toate modurile de transport 3.2. Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului 3.3. Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului

2.2.7. Programul Operaţional Asistență Tehnică (POAT)

Obiectivul general

- Sprijinul procesului de coordonare în vederea implementării şi absorbţiei eficace, eficiente şi transparente a instrumentelor structurale în România.

Obiective specifice:

- Sprijin pentru coordonarea şi implementarea eficientă şi eficace a instrumentelor structurale în perioada 2007-2013 şi pregătirea următoarei perioade de programare 2004-2020.

- Diseminarea sistematică la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la Instrumentele Structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al ACIS

pentru comunicare conform Strategiei Naţionale de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

II. Programe de cooperare la graniţele interne ale Uniunii Europene A. Programul Operational de Cooperare Transfrontalieră Romania-Bulgaria

2007-2013 B. Programul Operational de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Romania

2007-2013 C. Programul Operational de Cooperare Transnatională Sud Estul Europei

2007-2013 D. Programul Operational de Cooperare Interregională INTERREG IV C E. Programul Operational de Cooperare Interregională URBACT II F. Programul Operaţional de Cooperare Interregională INTERACT II G. Programul Operational de Cooperare Interregională ESPON 2013

III. Programe de cooperare la graniţele externe ale Uniunii Europene H. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia I. Programul Operaţional Comun Marea Neagră 2007-2013 J. Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova

2007-2013 K. Programul Operaţional Comun Ungaria-Slovacia-România-Ucraina

2007-2013

3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANŢARE?

Pentru obţinerea finanţării din Programul Operaţional identificat, un potenţial aplicant trebuie să completeze şi să depună, în termen, la Autoritatea de Management, o cerere de finanţare.

Prin cererea de finanţare – al cărei format standard este definit în mod clar de Autoritatea de Management şi explicat în Ghidurile Solicitanţilor – se urmăreşte

prezentarea într-o manieră clară, logică şi concisă a ideii de proiect pentru care un aplicant solicită finanţare.

Cererea de finanţare depusă de aplicant va intra în procesul de evaluare organizat de Autoritatea de Management, intrând în competiţie cu cereri de finanţare depuse de alţi potenţiali beneficiari.

În urma procesului de evaluare, fiecare idee de proiect prezentată într-o cerere de finanţare va primi un punctaj, finanţarea fiind acordată în ordinea descrescătoare a punctajului.

Având în vedere că există nişte criterii clare după care se acordă punctajele, precum şi faptul că fondurile alocate pentru o anumită linie de finanţare sunt limitate, este foarte important ca cererea de finanţare să fie completată corect, astfel încât să reducem riscurile de a nu primi finanţare pentru ideea noastră de proiect.

Etapele selecţiei proiectelor:

Verificarea conformităţii administrative Verificarea eligibilităţii Evaluarea tehnică Evaluarea financiară

Conformitatea administrativă – exemple de condiţii:

Termenul limită pentru primirea cererilor de finanţare şi anexelor; Forma de transmitere a documentelor (electronic/ în plic etc.); Prezentarea cererii de finanţare şi a anexelor în formatul standard; Prezentarea tuturor anexelor solicitate în Ghidul solicitantului;

Eligibilitatea – criterii:

Solicitantul şi partenerii; Tipul de activităţi pentru care se solicită finanţare; Valoarea finanţării solicitate/ valoarea totală a proiectului ; Elemente cum sunt: durata proiectului, locul de desfăşurare, grupul-ţintă/

beneficiarii proiectului;

Evaluarea tehnică şi financiară – tipuri de criterii:

Relevanţa proiectului faţă de : – obiectivele programului de finanţare

CCeerreerreeaa ddee FFiinnaannţţaarree ÎÎnnrreeggiissttrraarreeaa cceerreerriilloorr

CCoonnffoorrmmiittaattee aaddmmiinniissttrraattiivvăă && eelliiggiibbiilliittaattee

EEvvaalluuaarreeaa ffiinnaanncciiaarrăă EEvvaalluuaarreeaa tteehhnniiccăă

RRaappoorrtt ddee eevvaalluuaarree

DDeecciizziiaa ooffiicciiaallăă ddee aapprroobbaarree aa pprrooiieecctteelloorr ÎÎnnşşttiiiinnţţaarreeaa ssoolliicciittaannţţiilloorr

– nevoile/ problemele identificate

Metodologia proiectului Sustenabilitatea proiectului Bugetul proiectului Capacitatea solicitantului şi a partenerilor de a implementa proiectul

Evaluarea tehnică şi financiară: relevanţa proiectului:

♦ Cât de mult contribuie proiectul la realizarea obiectivelor programului operaţional/ axei prioritare/ domeniului major de intervenţie?

Cât de folositor este proiectul faţă de nevoile grupului-ţintă/ beneficiarilor identificaţi?

Cât de adecvat este proiectul faţă de specificul zonei de desfăşurare? Evaluarea tehnică şi financiară: metodologia proiectului:

Cât de bine legate între ele sunt scopul, obiectivele, activităţile şi rezultatele proiectului?

Cât de bine sunt planificate activităţile? Cât de bine sunt distribuite responsabilităţile între parteneri? Cât de adecvate sunt criteriile şi metodele propuse pentru monitorizarea şi

evaluarea proiectului? Sunt beneficiarii/ grupul ţintă implicaţi în activităţile proiectului în mod

satisfăcător? Evaluarea tehnică şi financiară: bugetul proiectului:

Cât de bine corelate sunt costurile estimate cu activităţile proiectului? Cât de realist sunt estimate costurile? Cât de satisfăcător este raportul cost/ beneficii în cadrul proiectului?

Evaluarea tehnică şi financiară: capacitatea operaţională a solicitantului/ partenerilor:

Au solicitantul/ partenerii :

resursele materiale? resursele umane? experienţa organizaţională? capacitatea financiară necesare implementării proiectului?

Tipuri de informaţii incluse în cererea de finanţare

A. Informaţii generale legate de ideea de proiect În prima parte a cererii de finanţare aplicantul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:

Numele solicitantului: - se va prezenta numele instituţiei (exemplu – Compania SC. XYZ SRL) precum şi numele structurii care aplică (exemplu – Departamentul de Marketing)

Titlul proiectului: - se va alege un titlu relevant pentru ideea noastră de proiect; este important ca titlul să fie expresiv, relevant, scurt – pentru a putea fi uşor de reţinut - şi să nu fie formulat ca un obiectiv.

Axa prioritară: - se va indica axa prioritară a Programului Operaţional în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect. În această rubrică se copiază cu exactitate numărul axei şi titlul axei (exemplu: Axa prioritară 1 „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”). Domeniul de intervenţie: - se va indica domeniul de intervenţie în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect; foarte important – domeniul de intervenţie identificat trebuie să facă parte din axa prioritară identificată mai sus (exemplu: Domeniul 1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor).

Operaţiunea: - se va indica operaţiunea sau operaţiunile în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect; foarte important – operaţiunea sau operaţiunile identificate trebuie să fie dintre cele definite pentru domeniul de

intervenţie definit mai sus (exemplu: Elaborarea unui set de instrumente, metode şi a unui cadru instituţional (inclusiv planificarea strategică şi bugetarea pe programe) specific unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare (şi la reducerea costurilor administrative) în administraţia publică).

Identificarea şi completarea corectă a acestor informaţii influenţează modul în care va fi evaluată şi apreciată ideea noastră de proiect. De aceea, încă de la definirea obiectivelor ideii noastre de proiect este foarte important să identificăm în mod corect Programul Operaţional, axa prioritară, domeniul de intervenţie şi operaţiunea în care se încadrează cel mai bine.

B. Informaţii privind solicitantul şi partenerul

În acest capitol se solicită date de identificare despre solicitantul principal, precum şi despre partener/parteneri (în cazul în care aceştia există).

Date despre solicitant

Date de identificare În această rubrică se va completa numele solicitantului, cod de înregistrare fiscală, adresa instituţiei, adresa oficială de email, precum şi pagina web. Se vor completa doar acele informaţii care există şi se aplică instituţiei din care faceţi parte. În cazul în care anumite informaţii solicitate nu se aplică instituţiei dumneavoastră, veţi completa în rubrica respectivă “nu este cazul” sau “nu se aplică”. Este foarte important ca toate rubricile să fie completate. În cazul în care o rubrică apare ca fiind necompletată se va considera că aţi omis informaţiile respective, ceea ce poate atrage depunctarea sau respingerea cererii de finanţare.

Statutul juridic al solicitantului Această rubrică se va completa cu date conform cu actul de înfiinţare şi temeiul legal.

Reprezentantul legal În această rubrică vor fi prezentate datele de contact ale reprezentantului legal. În cazul în care persoana nominalizată aici nu este

ordonatorul/principal/secundar/terţiar de credite se va anexa acestei cereri actul administrativ prin care a fost desemnat/ i s-a delegat această calitate.

Persoana de contact Vor fi trecute datele de contact ale persoanei nominalizate de către structura dumneavoastră ca şi manager de proiect.

Descrierea solicitantului În această rubrică vor fi trecute data de înfiinţare a organizaţiei precum şi principalele activităţi desfăşurate. Este foarte important să treceţi datele referitoare la instituţie ca întreg şi dupa aceea ale departamentului de specialitate care aplică.

Date despre experienţa organizaţiei În această rubrică se vor solicita date clare referitoare la alte proiecte desfăşurate în ultimii 5 ani, alte lucrări derulate, etc. Este important să furnizaţi toate datele solicitate în cererea de finanţare.

Date despre partener În cazul în care depuneţi cererea de finanţare în parteneriat cu altă organizaţie, aceleaşi date prezentate mai sus vor trebui prezentate şi în legătură cu partenerul: date de identificare, descrierea partenerului, experienţa similară desfăşurată în ultimii 5 ani, etc. În cazul în care nu aveţi nici un partener, la aceste rubrici veţi completa cu formula “nu este cazul” sau “nu se aplică”. În cazul în care aveţi mai mulţi parteneri se vor compla toate rubricile pentru fiecare partener în parte.

C. Date despre proiect Începând cu această rubrică, vor trebui prezentate datele legate de ideea de proiect pentru care solicitaţi finanţare.

Obiectivele proiectului În această rubrică vor fi prezentate obiectivul general şi obiectivele specifice ale ideii de proiect pentru care solicitaţi finanţare. Pe lângă prezentarea obiectivelor, în această etapă trebuie să se prezinte legătura dintre obiectivele ideii noastre de proiect şi obiectivele axei prioritare şi

domeniului de intervenţie din Programul Operaţional din care solicităm finanţarea.

În momentul în care concepem justificarea trebuie să reprezentăm următoarea ierarhie: obiectivele ideii noastre de proiect se încadrează în obiectivele domeniului major de intervenţie precum şi în obiectivele axei prioritare.

Justificarea necesităţii implementării proiectului

În această rubrică trebuie prezentată problema pe care proiectul doreşte să o rezolve şi trebuie justificată necesitatea proiectului.

Această rubrică este esenţială pentru a demonstra importanţa ideii noastre de proiect. Din aceste considerente trebuie să se acorde o importanţă deosebită tipului de informaţii incluse în această secţiune.

Cum abordăm justificarea necesităţii?

Pentru început este important de ştiut că o ideea de proiect primeşte finanţare dacă este considerată necesară, urgentă şi importantă. Sunt preferate spre finanţare (primesc un punctaj mai mare la evaluare) acele ideii de proiecte a căror implementare imediată aduc o îmbunătăţire a stării de fapt existente, conduc la eficacitate şi eficienţă şi a căror amânare ar genera costuri mai mari pentru situaţia de fapt.

Obiectivele

axei

prioritare Obiectivele

domeniului

de interventie

Obiectivele ideii de proiect

Din aceste considerente, în rubrica de justificare a necesităţii va fi inclusă mai întâi analiza problemelor pe care dorim să le soluţionăm. Se va prezenta problema centrală, precum şi legătura de tip cauză – efect dintre problemele care au condus la problema centrală. Este bine să se anexeze cererii de finanţare chiar analiza arborelui problemelor sau analiza de tip „os de peşte” pe care am desfăşurat-o anterior pentru identificarea problemei.

Paşii necesari:

Se analizează situaţia existentă relevantă pentru ideea de proiect Se identifică problemele principale Se structurează problemele identificate pe baza relaţiei cauză – efect Se referă la o situaţie existentă defineşte un aspect negativ indică efectele negative pe care le generează este raportată la unul sau mai multe grupuri sau categorii bine

determinate de persoane fizice sau juridice, a căror situaţie e afectată de existenţa sa

Se va pune accent pe argumentarea problemelor identificate cu date oficiale, studii, rapoarte etc.

Se va alege problema principală ţinând cont şi de problemele considerate de program ca prioritare

Scopul proiectului este reprezentat de schimbarea care trebuie realizată pentru rezolvarea problemei principale.

Obiectivele proiectului sunt principalii paşi care trebuie realizaţi pentru a determina schimbarea definită în cadrul scopului.

După prezentarea problemei centrale şi a efectelor generate de aceasta se va explica de ce problema identificată este considerată majoră şi de ce rezolvarea acesteia este considerată necesară şi urgentă.

În cadrul acestor justificări vor fi folosite date statistice relevante rezultate din analiza problemelor care să susţină necesitatea şi urgenţa rezolvării problemei, date extrase din rapoarte, analize, studii, precum şi alte documente relevante.

În acelaşi timp, aplicantul trebuie să demonstreze că rezolvarea problemelor abordate prin proiect este relevantă şi pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi în Programul Operaţional prin care se solicită finanţarea. Cu alte cuvinte, este important ca ideea de proiect finanţată să fie necesară şi importantă şi raportat la obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie.

În momentul în care se va concepe justificarea se va face referire şi la legătura directă dintre problema identificată prin proiect şi problemele cărora doreşte să se răspundă prin Programul Operaţional.

La finalul justificării, aplicantul va trebui să prezinte succint maniera în care doreşte să rezolve problema identificată.

Scopul proiectului poate fi privit ca reformulare pozitivă a problemei principale, respectiv a primului nivel de cauze identificate în cursul analizei problemelor.

Relevanţă

În această etapă aplicantul va justifica relevanţa ideii sale de proiect. Astfel, în cadrul rubricii va trebui să fie prezentate următoarele aspecte:

o explicarea modului în care proiectul contribuie la realizarea strategiilor Guvernului în domeniul abordat. Vor fi incluse detalii referitoare la modul în care proiectul se încadrează în strategia instituţiei, în strategiile locale, regionale sau naţionale; modalităţile în care contribuie la realizarea obiectivului domeniului major de intervenţie al Programului Operaţional în care se încadrează precum şi modul în care interacţionează cu alte programe/proiecte. – Pentru această cerinţă vor fi identificate documentele strategice în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect (exemplu – Programul de Guvernare, strategia sectorială, Planul Strategic Instituţional,

Exemplu:

Problema principală: starea deficitară/sau incipientă a implementării standardelor de calitate în cadrul instituției X

Scop: Îmbunătăţirea stadiului implemetării standardelor de calitate şi a certificării structurilor din cadrul instituției x

Legătura dintre scop şi obiective trebuie să fie directă

Exemplu:

Scopul : Îmbunătăţirea stadiului implementării standardelor de calitate şi certificării structurilor din cadrul instituției x

se va atinge prin următoarele obiective:

1. Dezvoltarea nivelului de pregătire a personalului din instituția x 2. Îmbunătăţirea accesului la serviciile novatoare de tip IT. 3. Ameliorarea şi eficientizarea fluxului informaţional şi decizional în cadrul instituției x

etc) şi se prezintă legătura dintre obiectivele (sau anumite secţiuni) din aceste documente strategice şi obiectivele ideii de proiect prezentate. În acelaşi timp se explică relevanţa obiectivelor ideii de proiect pentru obiectivele domeniului de intervenţie (se prezintă legătura dintre obiectivele ideii de proiect şi obiectivele domeniului major de intervenţie). Nu în ultimul rând se accentuează complementaritatea ideii de proiect cu alte proiecte implementate de instituţie şi se justifică importanţa corelării dintre aceste obiective pentru atingerea rezultatelor.

o prezentarea opţiunilor de rezolvare a problemei (descrisă la justificarea necesităţii proiectului) şi motivarea alegerii opţiunii pentru care se solicită finanţare prin cererea depusă. – Pentru această cerinţă aplicantul va trebui să prezinte opţiunile pe care le-a luat în calcul pentru rezolvarea problemei identificate în proiect (cel puţin 2 variante diferite propuse în vederea soluţionării/rectificării problemei), să indice avantajele şi dezavantajele fiecărei opţiuni (acentuând asupra aspectelor legate de impact economic, social, de mediu) şi să prezinte varianta aleasă de către aplicant pentru soluţionarea acelei probleme. În această etapă aplicantul va trebui să sublinieze de ce a ales acea variantă şi să justifice de ce este considerată ca fiind cea mai avantajoasă opţiune. Este important ca în justificare să se facă referire la aspectele legate de: relevanţă, urgenţă, eficacitate şi eficienţă şi să se facă trimitere la contribuţia adusă prin proiect şi la îndeplinirea altor obiective strategice superioare (exemplu: obiectivele din programul de guvernare, obiective din strategii sectoriale, obiectivele din programul operaţional, etc).

Foarte important!

Se păstrează în structura finală a problemelor, scopului şi obiectivelor proiectului doar anumite elemente, selectate pe baza unor criterii ca:

– Nesuprapunerea cu proiecte aflate deja în derulare/deja derulate şi finalizate

– Capacitatea administrativă şi financiară a instituţiei/ a solicitantului

– Posibilitatea acoperirii costurilor necesare

– Respectarea politicilor/ /documentelor /strategiilor în domeniu

Grup ţintă

În această rubrică vor fi descrise grupurile/entităţile care sunt vizate direct sau indirect de implementarea şi de rezultatele proiectului precum şi implicarea lor în elaborarea/implementarea proiectului.

În momentul în care se va completa această rubrică se va ţine cont ca grupul ţintă urmărit prin ideea de proiect propusă corespunde cu grupul ţintă pentru care domeniul de intervenţie din Programul Operaţional oferă finanţare. Din aceste considerente se va analiza cu mare atenţie Documentul Cadru de Implementare al Programului Operaţional, astfel încât grupul ţintă definit să fie eligibil.

Mod de prezentare: se vor prezenta date legate de grupul ţintă, cum ar fi – numărul, categoria din care face parte, modalităţi şi criterii de selecţie, instituţia din care provine, etc.

În mod suplimentar se pot prezenta şi beneficiarii indirecţi ai proiectului.

NU UITAŢI!

Grupul-ţintă = grupul de persoane fizice şi/sau juridice asupra cărora trebuie acţionat în cadrul proiectului pentru a produce schimbările dorite

Beneficiarii direcţi/ indirecţi= grupul de persoane fizice şi/sau juridice în favoarea cărora se produc schimbările dorite

Exemplu:

1. Grupul ţintă şi beneficiarii se pot suprapune în totalitate. Exemplu:

Instruirea a 50 de funcţionari din 10 de instituţii publice centrale în elaborarea de propuneri de finanţare pentru accesarea de fonduri nerambursabile

– Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de funcţionari

din 10 de instituţii publice (grup-ţintă). – Proiectul va produce avantaje în favoarea celor 50 de funcţionari

din 10 de instituţii publice(beneficiari direcţi), care vor putea accesa mult mai uşor finanţări nerambursabile

2. Se pot suprapune parţial. Exemplu:

Sprijinirea a 50 de şomeri dintr-un sat aparţinător localităţii X în iniţierea şi dezvoltarea de afaceri bazate pe meşteşuguri tradiţionale (olărit, ţesut artizanal, realizarea de “ciubere”/butoaie de vin)

– Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de şomeri (grup-ţintă).

– Proiectul va produce avantaje în favoarea întregii comunităţi, inclusiv asupra celor 50 de şomeri (beneficiari direcţi), al căror nivel de trai va creşte, iar rata şomajului în satul aparţinător localităţii urbane va scădea.

3. Pot fi complet diferite. Exemplu:

Organizarea unei campanii de informare şi promovare a PODCA

– Prin proiect se va acţiona direct asupra persoanelor cu atribuţii în domeniul programării şi implementării proiectelor ce pot fi finanţate din PODCA (grup-ţintă).

– Proiectul va produce avantaje în favoarea celorlalţi angajaţi ai MAI (beneficiari direcţi), care va beneficia de o mai bună înţelegere şi (re)cunoaştere a beneficiilor implementării proiectelor cu fiinanţare externă.

Activităţi şi graficul de implementare

În această rubrică vor fi descrise activităţile, în ordine cronologică, care au avut loc până la momentul depunerii cererii de finanţare precum şi cele previzionate a se realiza în vederea implementării proiectului. Pentru fiecare activitate se va

prezenta: titlul activităţii, descrierea activităţii (în care vor fi prezentate etapele activităţii, scopul urmărit, mod de desfăşurare, precum şi alte informaţii relevante), locul de desfăşurare, durata, costurile presupuse şi persoana responsabilă de implementarea acelei activităţi. Astfel, există următoarele conexiuni:

Activităţi: Acţiunile specifice care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate.

Mijloace: Resurse (intrări) materiale si nemateriale necesare pentru a desfăşura activităţile (cum ar fi: personal, echipament şi materiale).

Costuri: Costurile reprezintă traducerea în termeni financiari a resurselor identificate (mijloacelor)

Rezultate: sunt “produse” obţinute ca urmare a desfăşurarii activităţilor, a căror combinaţie va conduce la realizarea scopului proiectului

Alături de această prezentare a activităţilor, va fi stabilit un calendar prin care se estimează durata şi perioada de implementare a fiecărei activităţi. Este important ca acest grafic să fie cât mai realist întocmit, astfel încât să va asiguraţi că activităţile sunt implementate integral în termenele prevăzute de dumneavoastră. În funcţie de acest grafic se va face şi monitorizarea implementării proiectului, în urma primirii finanţării.

Înainte de definirea şi prezentarea activităţilor este esenţial să verificaţi eligibilitatea acestor activităţi. Este posibil ca ideea dumneavoastră de proiect să fie eligibilă, dar unele activităţi să nu poată fi finanţate din domeniul de intervenţie pentru care aplicaţi. De aceea trebuie să verificaţi aceste informaţii în Documentul Cadru de Implementare.

Durata de implementare a proiectului

La această rubrică va fi indicat numărul de luni necesare pentru implementarea proiectului. La calcularea acestei perioade se va lua în calcul perioada de începere – reprezentată de data semnării contractului – până la finalizarea ultimei activităţi prevăzute în graficul de implementare.

ATENŢIE! Evaluaţi corect durata de implementare a fiecărei activităţi, ţinând cont de complexitatea acesteia ( mărimea grupului ţintă cui ne adresăm, rezultatele ce trebuie a fi atinse), costurile aferente, resursele ce urmează a fi implicate şi termenele legale ce trebuie a fi respectate ( de exemplu în cazul procedurilor de achiziţii publice).

Rezultate

Vor fi prezentate rezultatele directe aşteptate la sfârşitul implementării proiectului.

Aceste rezultate trebuie să fie clar definite, cuantificate şi legate direct de implementarea ideii de proiect.

Este indicat să prezentaţi rezultatele urmărite corelat cu activităţile planificate.

Indicatori

Se vor completa indicatorii care măsoară atingerea rezultatelor, respectiv îndeplinirea scopului proiectului.

Este foarte important ca indicatorii definiţi să fie măsurabili, să fie direct legaţi de îndeplinirea scopului proiectului. Aceştia trebuie să fie împărţiţi în indicatori de output (care măsoară gradul de îndeplinire a activităţilor şi rezultatelor proiectului) şi indicatori de rezultat (care măsoară îndeplinirea scopului proiectului).

Este esenţial ca indicatorii definiţi în proiect să contribuie la realizarea indicatorilor prevăzuţi în Documentul Cadrul de Implementare al Programului Operaţional şi chiar să cuprindă o parte din indicatorii obligatorii solicitaţi prin

Documentul Cadru de Implementare.

Foarte important!

Cel puţin un indicator pentru fiecare nivel al obiectivelor Indicatorul să poată fi măsurat in limita unor costuri rezonabile Indicatorii vor fi independenţi unul de celalalt Indicatorii se trec in dreptul rezultatelor si NU in dreptul activitatilor

Exemple

Exemplul 1: definire indicatori de output.

Activitatea definită prin proiect: susţinerea unui modul de curs în domeniul politicilor publice, pentru 30 de beneficiari din organizația x.

Rezultat: 30 de persoane instruite în domeniul politicilor publice

Indicator: număr de persoane instruite în domeniul politicilor publice – 30

Număr de module de instruire desfăşurate - 1

Exemplul 2: definire indicatori de „result”

Scopul proiectului: îmbunătăţirea procesului de politici publice în instituția x prin implementarea de bune practici la nivelul structurilor strategice din instituţie;

Indicator: - numărul de documente de politici publice elaborate de structurile strategice din instituția x

- numărul de documente de politici publice elaborate de structurile strategice din instituția x şi avizate favorabil de instituția y.

Riscuri

Vor fi prezentate riscurile care pot afecta îndeplinirea rezultatelor proiectelor şi vor fi descrise măsurile pentru prevenirea şi/sau gestionarea acestora.

Pentru definirea riscurilor se vor analiza ameninţările şi factorii externi care pot avea un impact în implementarea proiectului. Este important să se identifice măsuri clare de prevenire a riscurilor.

Formularea riscurilor nu trebuie să fie generală (trebuie să indice un risc clar, direct, relevant). De asemenea, riscurile nu trebuie să fie confundate cu punctele slabe (interne) care ţin de organizaţia din care faceţi parte.

Sustenabilitate

În evaluarea cererii de finanţare, pentru evaluator, este foarte important ca ideea de proiect finanţată să poată avea continuitate şi să producă efecte şi după ce încetează finanţarea. Din aceste considerente aplicantul trebuie să prezinte modul în care va utiliza sau continua rezultatele obţinute prin proiect după implementarea acestuia. În cadrul acestei justificări aplicantul trebuie să prezinte metode şi mecanisme clare prin care să demonstreze că rezultatele proiectului vor produce efecte şi după finalizarea finanţării, vor putea fi folosite, îmbunătăţite şi continuate pe termen mediu.

Informare şi publicitate

Vor fi prezentate măsurile de informare şi publicitate ale proiectului. Acestea trebuie să fie în conformitate cu prevederile din Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional şi să cuprindă cel puţin elementele obligatorii prevăzute în acesta. Exemple de măsuri de informare şi publicitate: conferinţe, anunţuri publicitare, participare la emisiuni, elaborarea şi distribuirea de afişe, bannere, broşuri, creare şi utilizare de pagină web, etc.

Management

În procesul de evaluare a cererii de finanţare este important ca aplicantul să facă dovada capacităţii de a implementa ideea de proiect pentru care solicită

finanţare. Astfel, aplicantul trebuie să completeze toate rubricile solicitate. Se va preciza locul de desfăşurare a activităţilor de management a proiectului: ţara, regiunea, judeţul, localitatea.

Se va preciza care sunt persoanele implicate în implementarea proiectului prin prisma rolurilor (atribuţiilor) pe care le vor avea. Este important ca managementul proiectului să fie definit încă din această etapă, să fie prezentate rolurile şi atribuţiile îndeplinite de fiecare rol, precum şi experienţa solicitată pentru fiecare rol în parte.

Alături de echipa de proiect se vor prezenta resursele materiale deţinute şi cele care urmează să fie achiziţionate pentru implementarea şi managementul proiectului. Aceste date vor demonstra faptul că aplicantul deţine capacitatea de a implementa ideea de proiect.

Ca ultimă cerinţă, se va solicita prezentarea metodologiei de implementare a proiectului, inclusiv sistemele de monitorizare şi evaluare. Această cerinţă va demonstra faptul că aplicantul a prevăzut anumiţi paşi operaţionali prin care se va asigura de implementarea corectă şi la timp a proiectului. Astfel, se va descrie cât mai clar sistemul de monitorizare, control şi de proceduri aplicat în timpul implementării proiectului şi rezultatele urmărite prin aceste sisteme.

D. Concordanţa cu politicile şi legislaţia naţională Dezvoltarea durabilă şi egalitate de şanse

Toate proiectele finanţate din instrumente structurale au componente obligatorii legate de respectarea dezvoltării durabile şi egalităţii de şanse. În aceste etape vor fi incluse cel puţin prevederile obligatorii prevăzute în Documentul Cadru de Implementare al Programului Operaţional. Din categoria acestor măsuri, amintim:

- pentru dezvoltare durabilă: măsuri de protecţie a mediului cum ar fi module de formare în domeniu, utilizare de materiale reciclabile, reciclarea materialelor folosite, promovarea de mesaje specifice, etc.

- pentru egalitate de şanse: module de formare în domeniu,

conferinţe şi dezbateri, respectarea legislaţiei în domeniu, asigurarea accesului liber al grupului ţintă la activităţile din proiect, etc.

Achiziţii publice

Pentru a se asigura transparenţa şi respectarea legislaţiei în vigoare, încă din această etapă, se solicită planificarea tuturor achiziţiilor publice care vor fi derulate pentru implementarea proiectului.

Tot în această etapă aplicantul va stabili perioada de timp în care se vor desfăşura procedurile de achiziţii şi valoarea acesteia. Este important ca perioada indicată în această etapă să fie corelată de graficul de implementare a activităţilor. De asemenea trebuie luate în calcul perioadele exacte pentru derularea procedurilor de achiziţii, oferindu-vă suficient timp pentru: elaborarea caietului de sarcini şi a documentaţiei aferente, obţinerea avizelor necesare pentru demararea procedurii, perioada obligatorie de postare a anunţului de achiziţie, perioada necesară pentru evaluarea ofertelor, precum şi termenele necesare pentru semnarea contractului.

E. Pachetul de finanţare al proiectului La această secţiune va fi prezentat bugetul proiectului în formele solicitate de către Autoritatea de Management.

Tipuri de bugete

buget pe categorii de cheltuieli – grupeazã veniturile şi cheltuielile pe categorii.

buget pe categorii de cheltuieli şi pe activitãţi – grupeazã cheltuielile pe categorii şi pe activitãţi, în cadrul acelui proiect.

buget pe surse – grupeazã cheltuielile pe categorii şi pe surse de finanţare care participã cu fonduri ( cine susţine bugetul şi în ce măsură)

Etape în realizarea bugetului:

• Defalcarea proiectului în activităţi care consumă resurse;

• Calcularea resurselor pentru fiecare activitate şi subactivitate; • Estimarea cheltuielilor în detaliu, pentru fiecare activitate şi

subactivitate precum şi a celor totale; • Estimarea potenţialelor surse de venituri.

De ce trebuie să ţinem cont în definirea bugetului?

În definirea bugetului trebuie să se ţină cont de anumite aspecte esenţiale:

• Verificaţi eligiblitatea cheltuielilor prevăzute; informaţiile prevăzute în buget trebuie să fie eligibile, conform datelor prevăzute în Documentul Cadru de Implementare şi în Ordinul prin care sunt aprobate cheltuielile eligibile pentru acel Program Operaţional.

• Exprimaţi cheltuielile în lei, fără TVA; • Încadraţi cu atenţie cheltuielile în capitolele şi subcapitolele definite în

formularul de buget din cererea de finanţare; • În cazul în care aveţi cheltuieli neeligibile acestea vor fi prezentate

distinct, în capitol separat; • Întreg bugetul proiectului va trebui încadrat în forma pe capitole şi

subcapitole precum şi pe activităţi; • La prezentarea bugetului pe activităţi este important să definiţi corect

preţul/unitate; • Definiţi în mod clar şi relevant unitatea de măsură (exemplu – persoană,

zi, bucată, etc) • În momentul în care stabiliţi preţul/unitate asiguraţi-vă că estimarea este

corectă, conform preţurilor existente pe piaţă; • La estimarea valorii TVA (care este cheltuială neeligibilă) se vor studia

actele normative în vigoare astfel încât să stabiliţi corect cotele de TVA specifice diverselor categorii de cheltuieli (exemplu: TVA pentru cărţi – 9%; TVA pentru diurnă – 0; TVA pentru mobilier – 19%);

• Defalcaţi în mod corect totalul cheltuielilor eligibile în funcţie de contribuţia fiecăruia (exemplu: 85% finanţare nerambursabilă din FSE;

15% contribuţia din bugetul naţional). Aceste cote se verifică în Documentul Cadru de Implementare precum şi în Ghidul Solicitantului.

Recomadări:

• Întocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci începeţi din timp ;

• Asiguraţi-vă că organizaţia dumneavoastră poate susţine financiar proiectul;

• Asiguraţi-vă că bugetul proiectului se va inter-corela cu bugetul organizaţiei;

• Consultaţi, la întocmirea bugetului, toate persoanele implicate în proiect.

4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI?

După depunerea ideii dumneavoastră de proiect la Autoritatea de Managment, aceasta intră într-o etapă de evaluare pe baza unor criterii clar stabilite. De obicei aceste criterii de evaluare pot fi consultate şi de către dumneavoastră în Ghidul Solicitantului al Programului Operaţional respectiv, astfel încât să vă estimaţi singuri punctajul pe care îl veţi primi.

Ca urmare a parcurgerii etapei de evaluare, ideea dumneavoastră de proiect poate fi: respinsă de la finanţare, neîndeplinind punctajul minim necesar sau poate fi finanţată, caz în care Autoritatea de Management vă notifică acest lucru. În baza acestei notificări dumneavoastră va trebui să trimiteţi către Autoritatea de Management următoarele documente necesare pentru semnarea contractului de finanţare:

Asumarea implementării proiectului finanţat de către reprezentantul legal al instituţiei;

Transmiterea specimenului de semnături utilizate în efectuarea plăţilor;

Transmiterea formularului de identificare financiară prin care indicaţi contul financiar distinct utilizat de instituţia dumneavoastră pentru efectuarea plăţilor în procesul de implementare al proiectului;

Transmiterea planificării achiziţiilor publice care trebuie să se deruleze în implementarea proiectului;

Graficul estimativ de transmitere către Autoritatea de Management a cererilor de rambursare.

În baza acestor documente se semnează contractul de finanţare al proiectului.

Aşa cum reiese din lista documentelor prezentate mai sus, încă din faza de semnare a contractului trebuie să stabiliţi o relaţie de colaborare distinctă cu departamentul financiar, departamentul logistic şi departamentul juridic din organizația dumneavoastră, astfel încât să puteţi elabora într-o manieră coerentă documentele solicitate de către Autortiatea de Management.

Important de reţinut ! Data semnării contractului de finanţare reprezintă şi prima zi din implementarea activităţilor din proiect. Excepţie fac situaţiile în care în contractul de finanţare se precizează o altă dată ulterioară de începere a implementării proiectului.

Prin implementarea proiectului se urmăreşte:

realizarea activităţilor propuse, obţinerea rezultatelor anticipate şi atingerea obiectivelor stabilite;

gestionarea resurselor disponibile în mod eficient; desfăşurarea la termenele stabilite a activităţilor propuse.

Astfel, pentru a realiza acest scop, un manager de proiect, care deţine responsabilitatea pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului trebuie să îşi stabilească un plan detaliat prin care să clarifice următorii paşi:

1. Analiza obiectivelor proiectului pentru a clarifica faza de proiectare;

2. Înţelegerea procedurilor de implementare pentru a determina nevoile de informaţii de la diferite nivele ale structurii de management a proiectului şi de la structuri suport din cadrul instituţiei;

3. Înţelegerea indicatorilor utilizaţi în măsurarea realizării obiectivelor;

4. Înţelegerea formatelor de raportare, pentru a putea furniza structurii de management accesul în timp util la informaţii relevante care să faciliteze o analiză cât mai uşoară;

5. Analiza planului de implementare şi revizuirea permanentă a acestuia.

Alături de aceste aspecte, managerul de proiect trebuie să stabilească în mod clar echipa de implementare a proiectului, resursele necesare şi distribuirea acestora, precum şi metodologiile utilizate pe parcursul procesului de implementare.

Stabilirea echipei de implementare a proiectului

Încă din faza de scriere a cererii de finanţare veţi fi puşi în situaţia de a defini echipa de implementare a proiectului. Chiar dacă în această etapă nu este obligatorie nominalizarea unor persoane cu responsabilităţi în echipa de proiect, trebuie definite rolurile de care aveţi nevoie şi atribuţiile detaliate pentru fiecare rol.

Stabilirea rolurilor

În general se recomandă ca o echipă de implementare a proiectului să includă persoane care să îndeplinească următoarele roluri:

- managerul de proiect: este recomandat ca maangerul de proiect să fie ales dintre persoanele care au contribuit la scrierea ideii de proiect, cunoaşte obiectivele şi rezultatele propuse şi are abilităţi manageriale de implementare a acestora; în cazul în care managerul de proiect este adus din afară sau nu cunoaşte proiectul care urmează să fie implementat, apare riscul unor întârzieri în implementare generate în primul rând de lipsa

coeziunii echipei şi necunoaşterea ideii de proiect care trebuie implementată;

- responsabilul financiar: în această situaţie se recomandă includerea în echipa de proiect a unei persoane din departamentul financiar, deoarece, pe de o parte, angajaţii din aceste departamente deţin abilităţile necesare pentru îndeplinirea acestui rol, iar pe de altă parte, deţin şi atribuţiile necesare în acest domeniu. În cazul în care nu este posibilă includerea în echipa de proiect a unei persoane din departamentul financiar, selectaţi din departamentul dumneavoastră o persoană cu specializare în acest domeniu, dar este indicat stabilirea unui contact cât mai timpuriu al acestei persoane cu departamentul specializat din departamentul financiar pentru familiarizarea cu procedurile interne de lucru.

- responsabil tehnic: acest rol urmăreşte atragerea de persoane cu abilităţi şi cunoştinţe în domeniul achiziţiilor publice, organizare, logisitică, etc. Se recomandă ca pentru această poziţie să atrageţi o persoană cu specializare juridică sau tehnică.

Cele trei roluri prezentate mai sus sunt esenţiale pentru implementarea proiectului. Pe lângă acestea mai pot fi incluse roluri distincte în domeniul comunicării, relaţiilor publice, promovării, juridic. Alegerea acestor roluri se face de către dumneavoastră în funcţie de natura activităţilor pe care le implementaţi în proiect, cât şi de complexitatea acestora.

De asemenea, este important de reţinut că, pentru un singur rol – de exemplu cel financiar- puteţi nominaliza una sau mai multe persoane, cu condiţia să detaliaţi şi să distingeţi între atribuţiile fiecăreia.

Alegerea numărului de persoane rămâne la latitudinea dumneavoastră dar justificarea trebuie să se bazeze pe complexitatea activităţilor din proiect şi volumul de muncă presupus pentru fiecare post din echipa de proiect.

Stabilirea fişelor de post

După primirea finanţării pentru ideea noastră de proiect, una din primele activităţi demarate constă în definirea fişelor de post pentru rolurile desmenate în echipa de proiect, conform cererii de finanţare.

Astfel, în calitate de manager de proiect, va trebui să parcurgeţi

următorii paşi:

o Realizaţi o analiză detaliată a posturilor; o Stabiliţi tipurile de competenţe necesare pentru fiecare post; o Detaliaţi atribuţiile fiecărui post în funcţie de aceste analize; o Includeţi aceste date în fişa de post specifică rolului din echipa de proiect; o În cazul în care persoanele incluse în echipa de proiect sunt deja angajate

în instituţia dumneavoastră includeţi aceste atribuţii într-o anexă la fişa lor de post – anexă cu valabilitate limitată;

o Realizaţi o separare clară a atribuţiilor specifice postului din cadrul instituţiei şi al postului ocupat în echipa de proiect şi cuantificaţi, în procente, volumul de muncă zilnic pentru fiecare tip de atribuţie.

Important de reţinut!

- în fişa de post includeţi atribuţii cât mai exacte, astfel încât persoana care va îndeplini acel rol să înţeleagă ce are de făcut;

- evitaţi suprapunerile de atribuţii pentru a nu difuza responsabilitatea;

- stabiliţi încă de la început relaţiile ierarhice între membrii echipei de proiect.

Stabilirea procedurilor de management de proiect şi procesul de

implementare În această etapă trebuie să utilizaţi cât mai mult analizele pe care le-aţi realizat în momentul elaborării cererii de finanţare, de tipul: arborele problemei, analiza obiectivelor, alegerea strategiei de implementare, planificarea activităţilor etc.

Astfel, pornind de la obiectivele pe care le aveţi incluse şi aprobate în cererea de finanţare şi a planului de activităţi care decurge din acestea, va trebui să realizaţi o serie de analize şi de planificări, astfel încât să vă asiguraţi că distribuirea

resurselor şi metodele de implementare pe care le alegeţi sunt cele mai adecvate pentru atingerea indicatorilor.

Imediat după semnarea contractului de finanţare, în calitatea de manager de proiect, va trebui să organizaţi o şedinţă cu echipa de proiect şi să stabiliţi împreună următoarele elemente:

Care sunt activităţile proiectului?

o Defalcaţi fiecare activitate în subactivităţi şi vedeţi cât timp presupune îndeplinirea acestora;

o Stabiliţi numărul de persoane necesar pentru îndeplinirea fiecărei subactivităţi şi abilităţile necesare acestor persoane;

o Stabiliţi interdependenţa dintre subactivităţi şi cea dintre activităţi, astfel încât să puteţi identifica din timp unde pot apărea elementele critice ale proiectului;

o Stabiliţi ce activităţi pot fi demarate independent; o Stabiliţi alte tipuri de resurse necesare pentru implementarea

fiecărei activităţi şi subactivităţi: În funcţie de rezultatul acestor analize veţi stabili strategiia exactă prin care veţi implementa proiectul: alegeţi metodele de implementare, resursele umane, planificaţi în timp fiecare activitate şi subactivitate.

! Important de reţinut – În momentul planificării activităţilor şi subactivităţilor şi în baza analizelor realizate mai sus, determinaţi acele activităţi care vă permit să economisiţi timp. În această etapă este important să vă lăsaţi o marja de 2-3 săptămâni faţă de termenul aprobat prin contractul de finanţare, astfel încât să puteţi gestiona din timp eventualele situaţii neprevăzute.

De ce este importantă această analiză?

o Vă permite să vă estimaţi corect şi să alocaţi eficient resursele umane, materiale, tehnice, de timp;

o Vă permite să stabiliţi atribuţiile în cadrul echipei de implementare a proiectului;

o Permite stabilirea clară a responsabilităţilor în echipă şi evitarea suprapunerilor;

o Vă permite să identificaţi acele activităţi esenţiale pentru implementarea proiectului, astfel încât să alocaţi din timp resursele potrivite pentru implementarea acelor activităţi;

o Vă permite să estimaţi „drumul cel mai lung” şi „drumul cel mai scurt” pentru implementarea proiectului, printr-o analiză şi planificare riguroasă a activităţilor în timp.

Care sunt riscurile care pot apărea şi cum le gestionez? o În baza analizei realizate mai sus sunt determinate principalele riscuri

care pot influenţa derularea proiectului; o Se realizează o listă cu aceste riscuri, cu identificarea activităţii în care

pot apărea, precum şi cu estimarea în timp a apariţiei acelui potenţial risc; o Odată cu determinarea acestora, împreună cu echipa de proiect, veţi

stabili măsurile de evitare a riscurilor; o Veţi elabora un sistem de monitorizare al acestora şi veţi desemna

persoanele cu responsabilităţi în acest domeniu; o Principala responsabilitate de monitorizare şi gestionare a riscurilor

revine managerului de proiect.

Elaborarea planului de management al proiectului Următorul pas în implementarea proiectului va fi reprezentat de elaborarea unei proceduri specifice acestei etape în care vor fi stabilite în mod clar următoarele aspecte:

o Operaţionalizarea activităţilor din proiect şi modalităţile de implementare;

o Stabilirea programului de întâlniri/şedinţe/dezbateri ale echipei de

proiect; o Stabilirea sistemului de raportare şi monitorizare periodică a

implementării proiectului: în această etapă este important să se stabilească periodicitatea raportării, formatul raportării, persoanele responsabile, domeniile supuse monitorizării (ex. financiar, achiziţii publice, comunicare, etc);

o Stabilirea responsabilităţilor în cadrul echipei de proiect; o Stabilirea indicatorilor pentru sistemul de monitorizare şi control exercitat

de manager în timpul implementării proiectului;

! Important de reţinut: la elaborarea documentelor specifice acestei etape este important să ţineţi cont de specificul documentelor solicitate de Autoritatea de Management în procesul lor de monitorizare şi control. În acest sens, veţi studia manualul de implementare specific acelei Autorităţi de Management, astfel încât să ideintificaţi:

- tipul de informaţii solicitate la raportări; - tipul de documente care trebuie elaborate şi ataşate; - formatul rapoartelor; - tipul de indicatori urmăriţi; - alte tipuri de formulare şi informaţii solicitate;

Cum mă pregătesc pentru raportările de progres şi de rambursare? Un element important în managementul proiectului îl reprezintă raportările trimestriale de progres şi cererile de rambursare pe care le transmiteţi către Autoritatea de Management.

Prin intermediul acestor instrumente Autoritatea de Management vă monitorizează, pe de o parte, stadiul îndeplinirii indicatorilor şi a activităţilor din proiect, iar pe de altă parte, vă rambursează sumele cheltuite deja prin proiect.

Din aceste considerente este importantă acordarea unei atenţii sporite acestor activităţi.

Tipuri de raportări

În relaţia cu Autoritatea de Management veţi utiliza 3 tipuri de raportări: raportul tehnic de progres (R1), raportul tehnic de progres R2 şi raportarea finală.

a. Raportul tehnic de progres trimestrial R1

Acest tip de raport este necesar în vederea prevenirii şi identificării din timp a oricăror dificultăţi şi/sau probleme ce ar putea apărea pe perioada de implementare a proiectului, pentru a contribui astfel la gestionarea eficientă a activităţilor prevăzute în contract şi la evitarea eventualelor nereguli. De asemenea, raportul este necesar în vederea colectării, înregistrării şi prelucrării datelor care relevă stadiul implementării, utile pentru întocmirea rapoartelor anuale şi a celui final de implementare.

Raportul tehnic de progres trimestrial, completat după încheierea fiecărui trimestru calendaristic, descrie activităţile realizate şi cele aflate în desfăşurare şi precizează valorile indicatorilor pentru activităţile finalizate în trimestrul precedent.

b. Raportul tehnic de progres R2

Raportul R2 se va transmite împreună cu fiecare cerere de rambursare, conform graficului estimativ de rambursare a cheltuielilor, cu excepţia cererii finale de rambursare, care va fi însoţită de raportul final R3.

Raportul R2 va fi completat astfel:

la prima cerere de rambursare: o cu activităţile cuprinse în cererea de finanţare şi acceptate de

Autoritatea de Management în urma evaluării tehnice şi financiare a Proiectului, desfăşurate înainte de semnarea contractului de finanţare (acolo unde este cazul);

o cu activităţile derulate de la semnarea contractului de finanţare până în momentul raportării;

la următoarele cereri de rambursare: cu activităţile derulate de la data

transmiterii cererii de rambursare anterioare, până în momentul raportării; c. Raportul final R3

R3 va fi transmis de către Beneficiar în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la finalizarea perioadei de implementare a proiectului şi va însoţi ultima cerere de rambursare.

Raportul final R3 este necesar pentru evaluarea finală a proiectului şi are un rol esenţial în identificarea cheltuielilor eligibile din cadrul proiectului, în vederea rambursării ultimelor sume.

R3 include activităţile desfăşurate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului.

Raportul R3 împreună cu documentele justificative, formularele şi rapoartele aferente, va fi trimis de Beneficiar după finalizarea proiectului şi va însoţi ultima cerere de rambursare.

4.1. ACHIZIŢII PUBLICE

Una din activităţile principale din implementarea proiectului, de care depinde în mare măsură îndeplinirea obiectivelor propuse şi a indicatorilor urmăriţi, se referă la desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice.

Impactul major reprezentat de această activitate este determinat de următorii factori:

o Necesitatea elaborării unor caiete de sarcini exacte, detaliate, clare şi complete, care să exprime în mod clar voinţa Autorităţii Contractante, fără a lăsa loc de interpretări, neclarităţi sau lacune;

o Definirea unor factori de calificare şi evaluare cât mai relevanţi în raport cu necesitatea serviciilor care urmează să fie furnizate, clari, uşor de cuantificat şi raportaţi la cerinţele stabilite în Caietul de Sarcini;

o Termenele stabilite prin legislaţia în vigoare pentru derularea

procedurilor de achiziţii publice; o Termenele necesare pentru aprobarea documentelor interne

necesare pentru demararea şi derularea procedurilor de achiziţii publice (exemplu: note raport, documentaţia de atribuire, semnarea contractului etc);

o Necesitatea unie bune colaborări şi comunicări cu mai multe structuri de specialitate din instituția dumneavoastră, cu responsabilităţi în domeniu (ex. Deparetamentul financiar, departamentul logistic, departamentul juridic etc);

Având în vedere aceste elemente, este necesară o bună planificare a activităţilor de achiziţii publice, astfel încât să ne asigurăm de reducerea riscurilor de întârziere a implementării proiectelor.

Pentru a putea planifica cât mai în detaliu activităţile care presupun derularea de proceduri de achiziţii publice, se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

În faza de elaborare a cererii de finanţare va trebui să concepeţi o listă cu principalele bunuri şi servicii pe care le veţi achiziţiona în faza de implementare a proiectului. Aceste bunuri şi servicii pot fi achiziţionate de sine stătător (ex. achiziţie de lectori, sau achiziţie de computere personale) sau pot fi grupate în funcţie de natura lor (ex. achiziţie servicii de consultanţă în cercetare şi dezvoltare, elaborare de studii şi asigurarea publicităţii, achiziţie de echipamente IT, achiziţie de materiale consumabile). Pentru a identifica natura bunurilor şi serviciilor pe care doriţi să le achiziţionaţi şi pentru stabilirea obiectului contractelor de achiziţie publică, se impune consultarea şi realizarea corespondenţei cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul Comun al Achiziţiilor Publice (CPV). Aceasta se realizează prin încadrarea produsului, serviciului sau lucrării în codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare acurateţe acel produs/serviciu/lucrare. Tot în această etapă se stabileşte şi valoarea estimată a achiziţiei. Aceste informaţii sunt necesare în primul rând pentru a fi incluse în cererea de finanţare, astfel încât să se asigure principiile transparenţei, planificării şi eficientizării cheltuielilor, cât şi pentru programarea achiziţiilor publice. Pentru

o estimare cât mai corectă a valorii este indicat să realizaţi prospectări ale pieţei şi să alegeţi o valoare medie identificată pe piaţă pentru un anumit produs sau serviciu.

Programarea achiziţiilor publice. În momentul în care vi se comunică faptul că ideea dumneavoastră de proiect a fost evaluată, a îndeplinit punctajul minim necesar şi urmează să semnaţi un contract de finanţare, va trebui să realizaţi un plan al achiziţiilor. Elaborarea caietului de sarcini. Următorul pas pe care va trebui să îl întreprindeţi în calitate de Beneficiar al unui contract de finanţare din fonduri externe, este elaborarea caietului de sarcini. Cum elaborăm caietul de sarcini? În caietul de sarcini, vom descrie obiectiv produsele/serviciile/lucrările (cerinţe, caracteristici tehnice etc.) în raport cu necesităţile de implementare ale proiectului. Astfel, este foarte important să structurăm informaţia cât mai simplu, clar şi coerent, astfel încât orice Ofertant să distingă fără echivoc ce anume trebuie să furnizeze.

Ce trebuie să conţină specificaţiile tehnice dezvoltate în Caietul de Sarcini? Specificaţiile tehnice descriu produsele sau serviciile solicitate, prin definirea, în general, a unor:

• Caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă; • Cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător; • Dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare,

etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului; • Sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii

cu standarde relevante sau altele asemenea; • Prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor; • Condiţii de recepţie.

În elaborarea Caietului de Sarcini trebuie să asiguraţi, prin cerinţele elaborate, accesul liber al pieţei la procedură. În acelaşi timp, cerinţele formulate trebuie să acopere nevoile pe care doriţi să le satisfaceţi prin intermediul achiziţiei în cauză. Din aceste considerente, mai ales dacă vorbim despre achiziţia de servicii, în momentul definirii cerinţelor din

Caietul de Sarcini, trebuie studiate regulile stabilite de legislaţia românească precum şi de alte documente strategice şi programatice de nivel naţional şi european în baza cărora ne implementăm proiectul. De exemplu: respectarea regulilor de vizibilitate şi publicitate ale proiectului, respectarea cerinţelor referitoare la raportări care trebuie transmise către Autoritatea de Management sau alte organisme de control, respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte condiţiile de cazare, transport şi diurnă pentru personalul angajat în administraţiea publică, respectarea regulilor referitoare la plata TVA, respectarea regulilor referitoare la efectuarea cheltuielilor eligibile şi documentele justificative care trebuie să însoţească aceste plăţi. Astfel, în cazul în care prin legislaţia românească se prevede că personalul angajat în administraţia publică nu poate deconta decât cazare în regim de trei stele, în Caietul de Sarcini nu vom putea stabili un regim de cazare superior prevederilor legale. Sau, în cazul în care, în momentul depunerii cererilor de rambursare, Autoritarea de Management ne solicită înaintarea unui raport în care să fie analizate în detaliu cheltuielile efectuate până la acel moment şi certificarea acestora de către un auditor financiar, în Caietul de Sarcini aferent achiziţiei serviciilor de audit va trebui să includem toate cerinţele referitoare la acest raport, aşa cum sunt ele solicitate în Manualul de Implementare sau Ghidul Solicitantului elaborat de către Autoritatea de Management care ne finanţează proiectul.

Prin urmare, pentru această etapă este important să consultăm şi să studiem următoarele tipuri de documente:

- Legislaţia românească referitoare la chletuielile eligibile;

- Legislaţia invocată de o Autoritate de Management în implementarea propriului Program Operaţional (din care noi solicităm finanţarea);

- Ghidul Solicitantului elaborat de Autoritatea de Management;

- Manualul de Implementare al Programului Operaţional din care solicităm finanţarea;

- Alte documente strategice, metodologii, rapoarte în care sunt

stabilite reguli de urmat pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri externe.

În cazul în care optaţi pentru criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” trebuie să acordaţi o mare atenţie definirii factorilor de evaluare. Astfel, pentru a vă asigura de derularea în condiţii bune a procesului de achiziţie publică trebuie să ţineţi cont de câteva elemente în momentul în care începeţi conceperea factorilor de evaluare:

- Factorii de evaluare să fie definiţi în raport direct cu cerinţele formulate în caietul de sarcini (adică orice element evaluat şi dezvoltat în oferta unui operator economic să îşi găsească corespondent în caietul de sarcini);

- Factorii de evaluare să fie cunatificabili sau cât mai uşor de evaluat şi punctat;

- Factorii de evaluare trebuie concepuţi astfel învât să fie aplicaţi individual fiecărei oferte evaluate, raportaţi la cerinţele caietului de sarcini şi nu comparativ (este incorectă evaluarea comparativă a ofertelor; acestea trebuie evaluate şi punctate doar în raport cu cerinţele caietului de sarcini);

- Factorii de evaluare trebuie să exprime cât mai clar şi transparent modalitatea de punctare şi de evaluare, fără a lăsa loc interpretărilor (factorii de evaluare trebuie detaliaţi cât mai cunatificabil cu putinţă).

Concluzii

Parcurgând informaţiile existente în domeniul fondurilor structurale și de coeziune, devenim conştienţi de faptul că instituțiile publice și private din România au la dispoziţie o gamă relativ variată de oportunităţi de finanţare, unele cu caracter mai general, altele adresate în mod direct anumitor structuri sau organisme.

În momentul în care este conştientizată existenţa acestor surse este importantă decizia de la nivel managerial, astfel încât aceste oportunităţi să fie concretizate în cereri de finanţare, în contracte de finanţare şi nu în ultimul rând să fie implementate.

În urmărirea firului logic al acestui proces, orice potenţial Beneficiar, trebuie să se focalizeze pe următorii paşi:

identificarea surselor de finanţare; analizarea surselor de finanţare; stabilirea tipurilor de documente care trebuie analizate şi analizarea

acestora; completarea cererilor de finanţare; asigurarea managementului proiectului.

Surse bibliografice

Programul Operational Dezvoltarea Capacitaţii Administrative; Documentul Cadru de Implementare a Programului Operational pentru

Dezvoltarea Capacitatii Administrative”; Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS

DRU); Documentul Cadru de Implementare a POS DRU; Programul Operațional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”; Document Cadru de Implementare a Programului Operațional Creșterea

Competitivității Economice; Programul Operațional Regional; Documentul Cadru de Implementare al Programului Operațional

Regional; Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria

2007-2013 Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Romania

2007-2013 http://www.southeast-europe.net/en/Programul Operational de Cooperare

Transnationala Sud-Estul Europei 2007-2013 Programul Operational de Cooperare Interregionala INTERREG IVC Programul Operational de Cooperare Interregionala URBACT II Programul Operational de Cooperare Interregionala INTERACT II http://www.espon.eu/Programul Operational de Cooperare

InterregionalaESPON 2013 Programului IPA de Cooperare Transfrontalierã România – Republica

Serbia http://www.blacksea-cbc.net/Programul Operational Comun Bazinul Marii

Negre 2007-2013 Programul Operational Comun Romania - Ucraina - Republica Moldova

2007 - 2013 Programul Operational Comun de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-

Slovacia-Romania-Ucraina 2007-2013

Anexa nr. 1

Glosar de Termeni

Autoritatea de Management - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice, responsabilă pentru gestionarea unui Program Operaţional. Autoritatea de Certificare şi Plată - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice, responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană şi pentru primirea fondurilor transferate României din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi asigurarea transferului acestora către beneficiari, precum şi a sumelor de pre-finanţare şi cofinanţare aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat. Axă prioritară - una dintre priorităţile strategice dintr-un program operaţional; cuprinde un grup de operaţiuni legate între ele şi având obiective specifice măsurabile; una din priorităţile strategiei dintr-un program operaţional cuprinzând un grup de operaţiuni care sunt descrise şi au scopuri specifice şi măsurabile.

Beneficiarul - organism sau instituţie cu capital public sau privat responsabil/ă cu execuţia proiectului, în urma aprobării cererii de finanţare. Cerere de finanţare - formularul completat de către solicitant în vederea obţinerii finanţării. Cerere de rambursare – cerere adresată instituţiei finanţatoare, de către beneficiar, prin care acesta solicită decontarea unor cheltuieli deja efectuate. Comitetul de monitorizare – organism constituit la nivelul Autorităţii de Management care asigură coordonarea finanţării precum şi urmărirea eficienţei şi calităţii implementării asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin comunitar şi câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional.

Cheltuieli eligibile - Cheltuieli realizate de către beneficiar pentru implementarea proiectelor finanţate, care pot fi finanţate atât din Instrumentele Structurale, cât şi din

bugetul de stat şi din contribuţia proprie a beneficiarului; cheltuieli care pot fi co-finanţate prin programele de finanţare rambursabilă sau nerambursabilă. Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- Să fie necesare pentru desfăşurarea proiectului, să fie prevăzute în cadrul contractului de finanţare şi să fie în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

- Să fie efectiv realizate pe perioada execuţiei proiectului şi să respecte prevederile din Contractul de finanţare;

- Să figureze în registrele contabile ale beneficiarului, să fie identificabile şi verificabile şi să fie susţinute de originalele actelor de plată justificative.

Comitet de selecţie - Organism, fără personalitate juridică, care are ca scop selectarea proiectelor depuse de solicitanţi în scopul finanţării. Durata de implementare a proiectului - perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi data finalizării ultimei activităţi prevăzute în cadrul proiectului. Fondurile structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale:

a) Fondul European pentru Dezvoltare Regională este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii (conform HG 497/2004);

b) Fondul Social European este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor umane. (conform HG 497/2004) Instrumente structurale - denumesc fondurile structurale şi fondul de coeziune luate în ansamblu; mijloace de acţiune ale Uniunii Europene, pentru îndeplinirea

politicii de coeziune economică şi socială. Instrumentele structurale apar sub forma asistenţei financiare nerambursabile primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEADR), Fondului Social European (FSE) şi Fondului de Coeziune (FC). Organism Intermediar – instituţia desemnată de autorităţile de management şi/sau de autoritatea de plată care, prin delegare de atribuţii de la acestea, implementează măsurile din programele operaţionale. Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi reglementarea mecanismelor de coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe bază de acord/protocol. Autorităţile de management şi/sau autoritatea de plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale. Program operaţional - document prezentat de un stat membru şi adoptat de Comisie care defineşte o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a cărui realizare se face apel la un Fond sau în cadrul obiectivului Convergenţă, la Fondul de Coeziune şi la Fondul European de Dezvoltare Regională; Document strategic de programare elaborat de Statul Membru şi aprobat de Comisia Europeană, prin care este stabilită o strategie de dezvoltare sectorială sau regională printr-un set de priorităţi coerente. Raportul de progres - documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al proiectului.

SMIS - Single Management Information Sistem = Sistem Unic de Management a Informaţiilor - este un sistem informatic naţional, în sprijinul organismelor naţionale. TIC - ITC - IT&C - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor