Curs --- Distributia Gazelor Naturale

5/21/2018 Curs --- Distributia Gazelor Naturale

1/12

Curs 1

Instalatii de utilizare

Ansamblu de conducte aparate si accesorii montate in zona unui consumator in aval de bransament,

inclusiv focarul si cosul de evacuare al gazelor de ardere.

Instalatia de utilizare exterioara se gaseste in exteriorul cladirilor intre robinetul de bransment si postul de

reglare si robinetul de incendiu montat la intrarea in cladiri

Instalatia de utilizare interioara intre robinetul de incendiu si aparatele de utilizare inclusiv focarul si

cosul de evacuare al gazelor de ardere .

Instalatiile de uz casnic civile functioneaza la presiune joasa 0.05 bar, presiune medie ! bar.

"t cladirile industriale avem in plus presiune medie. "utem folosii domenii de presiune medie si joasa.

#tilizarea gazelor este admisa numai in incaperi in care nu $ exista pericol de incendii, nu exista pericol de

explozie a substantelor aflate in interior, pericol de intoxicare si axfixiere a utilizatorului cu gaze de ardere.

Instalatia exterioara pot fi montate suprra si subteran la o inaltime 0.5% ! m pe pereti exteriori, garduri

stalpi metalici.

Instalarea cladirii cu finisaj deosebit confera modul de amplasare a& instalatiei de utilizare prin

intermediul unor camine de vizitare bine aerisite in care gasim robinete de bransament sau robinete de

incendiu. 'iecare cladire sau (ala se alimenteaza cu )n din instalatia exterioara printr%un racord sau prin racorduri.in situatia (alelor mari ce prezinta puncte de ardere concentrate la capete. In cazul in care

distanta dintre robinetul de incendiu si robinetul contorului este mai mica de 5 m, robinetul contor va avea

dublu serviciu. In cazul in care instalatia de utilizare prezinta robinet de incendiu amplasat la o ( * m

obligatoriu va fi prevazut cu scara de acces catre pozitia de manevra a robinetului de incendiu.

+olumul de aer pt camere este de minim 1 metri cubi

-a bucatarii bai si oficii .5 metri cubi

Aerul necesar arderii prin ventilatie naturala sau mecanica. /vacuarea gazelor de ardere in atmosfera ,

precum si suprafetele vitrate.

uprafata vitrata geamuri luminatoare cu geamuri sau goluri.

etectorul de gaze se monteaza daca limita superioara de gaz este 2 din volum.

+olumul net al incapeii se calculeaza ca diferenta dintre volumul total si volumul in care nu se pot cumula

gaze.

In incaperi cu volumul mai mic se pot utiliza aparate legate la cos $ accesul aerului de ardere si

aprinderea aparatelor de utilizare sa se faca din exterior, sau folosirea unor aparate cu aprindere din

exterior asigurate impotriva stingerii flacarii fie prin dispozitive de protectie suplimentara sau integrate in

constructia aparatului .

In incaperi cu volumul mai mic de 1 metri cubi si in bai nu sunt admise $ aparate petru preparare

instantanee a apei calde de consum, aparate pentru incalzire centrala sau locala prevazute cu arzator

atmosferic sau rupere de tiraj c(iar daca au termostat la cos., exceptie o fac aparatele reglementate

ICI3 prevazute cu tubulatura etansa in camera de ardere, etansa pentru care se asigura accesul din

exterior al aerului necesar arderii precum si evacuarea totala la exterior a gazelor de ardere. . uprafata

vitrate se determina xa produs intre coeficientul 0.05 si volumul incaperii 4 cazul constructiilor din zidarie

si 0.06 volumul net pentru constructiile din beton armat.

Aparate de utilizare si arzatoate

Aparatele de utilizare sunt in functie de conceptia constructorilor. e pot monta pe pereti de zifdarie sau

beton fara strat izolator si pe pardoseala. Aparatele de utilizare cu 7* 5 8mc9( se produc cu armaturi

pentu aparatul de masura si control si prize de aer in vederea evacuarii determinarilor bilantului termic,

manometru pe conductele de intrare, termometre pe conducta de alimentare cu gaze naturale, canal de


2/12

iesire a gazelor de ardere, se mai poate monta contor de masurare a debitelor, prize de prelevare a

probelor din gazele naturale, gazele de ardere precum si priza de masurare a tirajului.

Alegerea si montarea arzatoarelor si aparatelor de utilizare cu respectarea conditiilor te(nice si criteriile

de performanta din prezentele norme te(nice, instructiunile producatorului precum si alte reglementari in

vigoare

Racoirdarea aparatelor de utilizare si arzatoarelor

e racordeaza rigid exceptand aparatele cu un debit mai mic de 6 8mc9( precum si arzatoare industriale

independente utilizate la aparate mobile

% pe langa atestarile vizate si legislatia in vigoare, racordurile flexibile vor treui sa respecte urmatoarele

caracteristici te(nice $

"resiunea pentru care a fost calculat racordul sa fie mai mare ca presiunea de regim din instalatie.

-ungimea maxima 1 m si d min : 10 mm pentru o instal&atie de joasa presiune, pentru instalatiile

industriale diametrul maxim : 50 mm cu presiunea mai mica de bar

;raseele vor fi la vedere si vor evita contacte cu corpuri calde, se vor evita posibilitatea agatarii si strivirii

asigurand in acelasi timp protectia contra intemperiilor, racordurile flexibile nu au organe de inc(idere sau

reglare si nu este permisa cuplarea cu sau mai multe racorduri flexibile.

3acordul flexibil se monteaza intre robinetul de siguranta si aparatul de utilizare, cand se impune uncontrol riguros al arderii. "rocesul nefiind supraveg(eat continuu vor fi prevazute cu dispozitive automate

de control, reglarea si semnalizare declansand automat sistarea furnizarii.

Curs2 21.10.2008

Trasee si conditii tehnice de amplasare a conductelor

-a alegerea traseelor pentru conducte de gaze naturale, conditiile de siguranta au prioritate fata

de alte conditii.

Conductele instalatiilor interioare de utilizare se amplaseaza$

%aparent, in spatii uscate, ventilate, laminate si circulate cu acces permanent, inclusive in subsolurile care

indeplinesc aceste conditii93e

3egimul instabil reprezinta o zona intermediara cuprinsa intre 60 >000, interval situat intre

regimul laminar si cel turbulent in care curgerea este mai putin cunoscuta.

Regimul tur-ulent

Comparativ cu regimul laminar curgerea ordonata a fluidului se transforma intr%o miscare

neordonata a particulelor formandu%se mici vartejuri.


5/12

'enomenul apare pentru debite si viteze mari, insa datorita frecarii fluidului cu peretii interiori ai

conductei vartejurile generate de miscarile transversale alei particulei dispar apoi se refac din

nou.atorita acestui amestec de particule avand viteze diferite profilul curgerii se aplatizeaza in raport cu

cel laminar,

Concomitent cu cresterea lui 3e se inregistreaza o crestere a raportului vitezei medii si vitezei maxime$

- regimul laminar %*0,5

-regimul intermediar %* 0,

- regimul turbulent %* 0,...0,HIn paractica se recomanda valoarea medie a vitezei aprox 0,>.

In domeniu turbulent viteza medie se gaseste la aprox 0,1 de la perete si nu depinde de 7

sau de rugozitatea peretelui.

%tarile hidraulice in regimul tur-ulent

- conducte netede dpdv (idraulic- conducte rugoase dpdv (idraulic- conducte in care curgerea are loc in domeniul de tranzitie intre starea neteda si cea rugoasa.

Stratul limita stratul de langa peretele tevii paralel cu acesta,fiind un strat subtire in care nu

apar miscari transversale, grosimea acestuia scade odata cu cresterea nr 3e, fapt dovedit experimental,

aceasta constatare explica de ce la tevile rugoase, dpdv (idraulic, frecarea cu peretii conductei, nu mai

depinde de 3e ci numai de rugozitatea conductei, stratul limita disparand.#egea de curgere in conductele netede

"eretele este neted dpdv (idraulic, atunci cand filmul laminar acopera asperitatile lui,

conductele sunt de asemenea considerate netede dpdv (idraulic cand asperitatile sunt fine sau o

conducta ce prezinta asperitati pronuntate situatie in care existenta filmului laminar nu este afectata, in

aceste conditii G nu este influentat de rugozitatea peretelui.

Astfel G este mai mare decat in regimul laminar deoarece la rezistenta datorata frecarii interne

se adauga si rezistenta datorataturbionarii curentului, curgerea nu este influentata de rugozitatea

conductei , ci numai de nr 3e.

#egea de curgere in

conductele netede

%a dovedit practic ca pierderile de sarcina sunt dupa caz mai mult sau mai putin afectate de

starea de rugozitate a peretelui.atorita aspectului JselenarK al asperitatilor peretelui definirea rugozitatii &

cu o marime caracteristica devine dificila.

/xista feluri de rugozitate principal posibile$

- rugozitate de asperitate reala, neuniforma- rugozitate de ondulatie ideala, neuniforma

Cand dispare filmul laminar, varfurile asperitatilor sunt in contact direct cu fluxul de fluid,

patrund in acesta marindu%i frecarea si rezistenta facand ca teava sa se comporte rugos dpdv (idraulic.In

timpul exploatarii unui sistem de distributie au loc modificari ale rugozitatii suprafetelor interioare datorita

erodarii peretelui de catre particulele in suspensii solide antrenate in curentul de gaze sau formarii

oxizilor, astfel in conducte rugoase valoarea lui G numai depinde de 3e si numai de rugozitatea conductei.

#tilizand rugozitatea artificiala prin lipirea pe un perete neted a unui strat continuu dr nisipcalibrate cu grija 8icuradze a definit rugozitatea printrun singur parametru$ &9, raportul dintre inaltimea

medie a grauntelui de nisip si diametrul conductei, numit rugozitate relativa. %a determinat astfel

coeficientul de frecare pt tevi rugoase dpdv (idraulic$

In practica se recomanda folosirea invarsa a raportului 9& , de unde :* G: f3e si 9&.


6/12

"entru calculul conductelor cu rugozitate neuniforma necontrolata aplicarea relatiei de mai sus

inseamna de fapt ec(ivalarea rugozitatii reale a conductelor cu o anumita rugozitate uniforma.

#egea de curgere in domeniul tur-ulent cu asperitati moderate de tranzitie intre neted si rugos

/Cole-roo

Cel mai raspandit in distributie, unde G depinde atat de 3e cat si de &9, retele de distributie cu

presiune redusa reprezinta o cantitate covarsitoare in miscarea de regim turbulent cu asperitati moderate.

In comparatie

cu regimul laminar, curgerea ordonata a fluidului se transforma intro miscare neordonata a

particulelor, formanduse mici vartejuri.Acest fenomen apare pt debite si viteze mai mari, insa datorita

frecarii fluidului cu peretii interiori ai conductei, vartejurile generate de miscarile transversale ale

particuleu, dispar apoi se refac din nou.

Rugozitati utilizate*

a teava de otel trasa fara sudura noua &:0,05.....0,15

% folosita &: 0,1..0,6b teava de otel sudata longitudinal usor ruginita &:0,...0,5

% dupa mai multi ani de exploatare &: 0,1...0,

c teava "/ &:0,00

Curs 2.11.2008

3ariatia presiunii in lungul unui tronson

"x:Lrtpa%pa%pb@x9-

(eterminarea presiunii medii intre doua sectiuni /cazul "luidelor compresi-ile

pm:96@p1Mp9p1Mp

Calculul vitezei in regim cu volum varia-il

=:0.56!@789@p1M p

9p1Mp

Conducta echivalenta

oua conducte de diametre si lungimi diferite sunt ec(ivalente daca, in aceleasi conditii de "i, " , ;,

N, pot transporta acelasj debit de gaz. -ec(:-ec(95

7:>.@sLrtp1%p

@59G@-@;@D8

"1,p presiunile absolute in sectiunile de inceput si de sfarsit ale traseului calculate 89mpB

% diametrul interior in conducta mB

; temperatura in conditii standard ,15 &B

- lungimea conductei intre sectiunile limita de calcul mB

G % coefficientul de frecare intre gaze si peretele conductei

D8 densitatea relative a gazului in raport cu aerul 0.55> &g9mc8B


7/12

Rezistente locale

Orice sc(imbare de directive sau orice modificare a directiei sau formei sectiunii pe traiectul urmat de

curgerea unui gaz intr%o conducta, acest lucru reprezinta rezistente locale implicand anumite pierderi de

presiune cu modificari ale pragului curgeriiaparitia unor vartejuri sau a unor forme sau directii secundare

ce influenteaza fluxul principal al curgerii.Podificarile pot fi ingustari bruste de sectiune, largiri bruste de sectiune, largiri conice de sectiune,

strangulari de sectiune sau diafragme.

%cheme pentru sisteme de distri-utie

'orma si structura sistemului de distributie a gazelor pentru o localitate depinde de mai multi

factori printre care cei mai important sunt$

%configuratia si marimea localitatiiore, tolerantele admise sunt cele compensatoare dar de precizie a aparatulii utilizat, pres citita se vacorecta cu un coef JcK care exprima influenta temp intre inceputul si sf probei.


10/12

C:"m@;i%;f96%;m;m% media temp la incepereac% corectia temp"m% media pres absolute la inceperea, sf incercarii;i% temp initiala;f% temp finala

In cazul cand pe parcursul incercarii pres barometica va avea peste !mbar, incercarile continua panacand S.., a da rez appreciate intr%un interval de > ore, receptia se face prin verificarea calitatii S.,verivicarea documentelor la receptie, efectuarea incercarilor de pres.

olietilenaist de distributie din polietilena au aparut in 1H66 in Pbritanie"olietilena este o rasina care face parte din fam S. Incadrandu%se in frupa mat S.."rin reactii c(imice dublura valenta a carbonului se S. i molecula se formeaza prin S.. la moleculeindividuale"olimerizarea poate fi facuta astfel$

- la joasa presiune :* polietilena de inalta densitate "T la temp de 0%0 C, pres cu val intre 0.10.Ppa, ro:0.H>5%0.H!5 &g9m cub cu pct de topite a S intre 15 si 1>0 C fara ramificatii.

- prin polimerizare la inlta pres:* polietilena de joasa densitate: 50 C ": 100%600 Ppa,ro:0.H15%0.H5 &g9cm cub cu pct de topire intre 105%15 C avand armatura puternic ramificata .

P3 val min garantata a sarcinii de rupere def prin tens tangentiala ale .. prin pres (idrostatica la temp0 C pt durata de serviciu de 500 ani, poate f i S.igma s:P39Cc%coef de sigurantaIndicii de fluiditate P'I%"T:0.> g9 10min%"-:1.0 g910minIntr%un recipient se pun granule de polietilena cu dim unei boabe de grau, coef de dilatare termica estemai ridicat intre 0%H0 C, 0. mm9C cu o dilatatie de 0 de ori mai mare ca a otelului.

PE este un material termoplast termofuzibil, singura metoda de imbinare este

sudarea.Structura semicristalina partiala amorfa.

Sdr11= D ext/grosimea de pereteCodul de eroare sa e zero

Defecte de sudare

ba!uri inegale

aparitie de suri

cordon neformat

cordon cu latime nergulata

cordon cu ba!uri nerasfrante

deformatie un"iulara#necoaxialitate$

crestaturi marginale#temperaturi excesi!e$

ca!itati in cordonul de sudura

cordon de sudura de grosime excesi!a

Defecte de electrofuziune%

de!iatie ung"iulara

defect interior de curgere a masei plastice#cand nu s a efectuat debitarea

corespunzatoare$

Caracteristicile conductelor de PE

Mecanice:


11/12

Sunt exprimate prin intermediul unor marimi

&cmlimita inferioara de incredere este o marime ce caracterizeaza materialul

te!ii si prin def reprezinta '(.) din limita teoriei inferioare de rezistenta pe termen

lung la solicitare "idrostatica pentru o temperatura de *+ de grade celsius si o

perioada de timp de )+ de ani.

c coecient global de exploatare cu !aloare supraunitara ind un coecient ceinglobeaza conditii specice de exploatare si proprietatile componente sistemului,

altele decat cele exprimate de limita inferioara de incredere

Pms presiunea maxima de ser!ire denita ca cea mai mare !aloare posibila a

presiunii de lucru in sistemul de conducte in conditii date.

Pf presiunea maxima de functionare,ind cea mai mare presiune admisa in sistemul

de conducte la functionare continua pe durata unui ciclu normal.

Pf#*+-ms/aSdr1$

rs!aloarea de la pa

Geometrice:

Dm diametrul exterior specicat care deseneaza numeric dimensiunea comunaa tuturor elementelor componente ale sistemului

emgrosimea nominala de peretereprezinta !aloare numerica a grosimii de perete a

unei te!i exprimate in milimetrii printr un numar rotunit apropiat aproximati! egal

cu grosimea de fabricatie

emin functie de diametrul nominal 0CD

0factori ce caracterizeaza efectele marimilor zice timp si temperatura

factori ce caracterizeaza efectele marimilor mecanice presine interioara si forta

interioara

D factori ce caracterizeaza proprietatile materialelor, comportarea pe termen lung

precum si diferenta proprietatilor de temperatura si cu presiuni diferite

2!alitateaeste diferenta dintre !alorile extreme ale diametrelor exterioare maxime

si minime ale te!ii.

Statii de reglare

identice ca cele de la transport dar fara statii de odorizare

Statiile de reglare si posturile de reglare sunt destinate sa pastreze presiunea intr

un anumit inter!al de functionare a aparaturii cu performante maxime si sa e!ite

aparitia de presiuni mai mari decat cele necesare unor functionari corecte

Posturile de reglare accepta monta al regulatoarelor in paralel intre 1 si 3

regulatoare.

4n !arianta serie se pot monta maxim * regulatoare ,daca a!em de asigurat o

redistribuire a presiunii de la mediu la oasa. Regulatoarele

Clasicare dupa modul de functionare%

regulatoare cu actiune directa la care diferenta dintre presiunea obtinuta efecti! in

a!al si presiunea de reper Pl pe care regulatorul trebuie sa o asigure in a!al este

sucienta pentru comanda directa pe cale mecanica prin intermediul unor parg"ii

,!ariatii ale sectiunii oriciului de trecere.


12/12

4ntr un sistem de a!arii regulat cu o actiune directa ruperea membranei sau a unei

parg"ii face ca oriciul de trecere sa ramana desc"is

regulatoare cu actiune indirectala mari consumatori oentru debite mari la care

forta necesara modicarii oriciului de trecere este modicata de un dispoziti!

auxiliar ,amplicator, numit pilot,cu autorul caruia se poate creea o !ariatie a

presiunii de reper xate in a!al.in caz de rupere a mebranei sau parg"iei sauscaderea presiunii oriciul de trecere se inc"ide automat.

Curs --- Distributia Gazelor Naturale

Documents

Transcript of Curs --- Distributia Gazelor Naturale