Curs de Masaj

Masajul

Definitie este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului prin actiuni manuale sau mecanice in scop fiziologic sau curativo-profilactic Profilactic = prevenirea afectiunilor Curativ = in scop terapeutic

Manevre de masaj

Sunt 5 manevre principale 1 netezirea 2 framantarea 3 frictiunea 4 baterea sau tapotamentul 5 vibratiile Manevre secundare

- cernutul- mangaluirea- presiuni- tractiuni- ciupituri- geluire

Originea cuvantului masaj vine din araba mass = framantareLa inceput s-a practicat empiric fara o explicatie fiziologica bazandu-se pe experienta practicantilor Medicina moderna bazata pe vaste cunostinte profunde anatomice si fiziologice a tesuturilor a pielii a reflexelor superficiale si profunde a rolului acestora in elaborarea anumitor substante a dat explicatii stiintifice masajului devenind o metoda de tratament foarte importanta

Dotarea cabinetului de masaj Incapere spatioasa luminoasa bine aerisita si incalzita ( peste 24 grade C temperatura optima este de 27 grade C ) de preferat cu gresie si faianta din cauza uleiurilor sau a talcului-pentru optima curatare Culori deschise ( spre dreapta ROGVAIV-ului ) si dotat cu chiuveta ( apa calda rece ) prosoape substante dezinfectante Bancheta de masaj la inaltime optima ( pozitie Nord-Sud ) cu spatiul liber pe ambele lungimi ( maseorul danseaza in jurul pacientului ) Masajul este o ramura a BFT-ului BFT-ul este o ramura a medicinei generale care utilizeaza in terapeutica agentii fizici izolati sau asociati naturali sau artificiali Datorita complexitatii acestor agenti si modului lor de actiune s-au diferentiat in cadrul acestei discipline o serie de ramuri speciale

- Electroterapia- Fotohelioterapia- Hidroterapia- Termoterapia- Balneoterapia- Talasoterapia- Climoterapia- Pneumoterapia si inhalatiile- Kinetoterapia cu gimnastica medicala- Mecanoterapia- Masajul

Tratamentul cu agentii fizici naturali este aproape tot atat de veche ca si omenireaOmul primitiv condus de instincte a gasit in natura care il inconjoara factorii care sa-I micsoreze suferintele si chiar sa-l vindece Astfel si-a dat seama de binefacerile luminii soarelui a focului caldurii si apei Mai tarziu a facut din aceste forte binefacatoare un cult

ELECTROTERAPIA utilizeaza curentul electric in tratamentul diverselor afectiuni In mod direct Aplicarea directa a energiei electrice la suprafata corpului prin intermediul electrozilor si bailor electrice (galvanizari faradizari si diatermie ) In mod indirect Folosirea energiei electrice pentru punerea in functiune a unor aparate in vederea producerii unei alte forme de energie decat cea electrica ( ultrasunete ultraviolete infrarosii )

FOTOTERAPIA Terapia prin energia radianta luminoasa Sunt radiatii vizibile percepute de ochiul uman sub forma de lumina si radiatii invizibile ( ultraviolete inflarosii )

HELIOTERAPIA Terapia cu lumina soarelui ndash este strans legata de aeroterapie

HIDROTERAPIA Terapia prin aplicarea apei la diferite temperaturi sau stari de agregare in scop profilactic si terapeutic combinate de cele mai multe ori cu alte medii de temperatura si manipulari mecanice Hidroterapia actioneaza asupra organismului prin agentii mecanici si efectele termice si chimice ale apei

TERMOTERAPIA Se aplica factorul termic asupra corpului intreg sau partial in scop terapeutic Caldura se foloseste sub diferite forme baia de aburi si aer cald baia de lumina diatermia razele unde scurte baia de soare baia de nisip impachetarile cu parafina

BALNEOLOGIA Este partea terapiei care studiaza actiunea si modul de folosire a apelor minerale si a namolului

TALASOTERAPIA Terapia prin valurile marii

CLIMOTERAPIA Terapia prin clima Viata omului este in permanenta sub influenta directa a climei care se face continuu resimtita atat in starea fiziologica cat si patologica

PNEUMOTERAPIA Foloseste in terapie aerul comprimat sau rarefiat ndash in inspiratii si expiratii cu actiune asupra aparatului respirator sau in camere pneumatice cu actiune generala asupra intregului organism

INHALATIILE Inspirarea in scop therapeutic de gaze diferite lichide fiind dispersate sau substante medicamentoase solide pulverizate sau volatizate

MASAJUL este o procedura terapeutica care se compune dintr-o suita de prelucrari ( manipulari ) mecanice sau manuale pe suprafata organismului si care se succed intr-o anumita ordine tinand cont de scopul urmarit si de starea bolnavului

Actiunile fiziologice si efectele masajului

Sunt actiuni locale si generale Actiuni locale

- sedative ( calmarea durerii ) pentru dureri nevralgice musculare si articulare- hiperemianta ( inrosirea si incalzirea pielii ) - inlaturarea lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor de

resorbtie in regiunea masata

Actiuni generale - stimularea functiilor aparatului circulator si respirator- cresterea metabolismului- efecte favorabile starii generale a bolnavului- imbunatateste somnul- indeparteaza oboseala psihica si fizica

Efectul ( mecanismul ) reflex este foarte important ca actiunea masajului

REFLEXOTERAPIA Pielea contine numeroase terminatii nervoase ( exteroreceptori ) in muschi tendoane si ligamente avem proprioreceptori Masati ei transmit stimuli de diferite intensitati care pornesc spre SNC Superficial la nivelul pielii fiecarui organ ii corespunde o anumita zona cutanata ndash zona pe care maseorul trebuie sa o cunoasca foarte bine deoarece influenteaza pe cale reflexa starea functionala a organelor profunde in suferinta

Efectul mecanic asupra lichidului interstitial

In urma compresiunilor ciupiturilor framantarilor si baterilor se produc unele reactii intense in piele care formeaza produse metabolice care trec in circulatia generala Dupa unii autori aceasta substanta este denumita substanta H cu actiune vasodilatatoare asemanatoare histaminei Dupa alti autori iau nastere substante asemanatoare colinei ( in timpul masajului ) care stimuleaza peristaltismul

Contraindicatiile masajului

Pot fi generale partiale definitive sau temporare Contraindicatii in -Boli acute infectioase si contagioaseinfectii si inflamatii ale pielii (furunculozapirodermiteeczemapsoriasisboli parazitare) - infectii si inflamatii ale pielii (furunculoza pirodermite eczema psoriasis boli parazitare)

- Boli ale vaselor si articulatiilor ( osteiteperiartriteosteomelitaartrite ) - Boli infectioase acute ( TBCTBC-ul ostearticular pneumonii pleurezii ) - Boli vasculare ( arterioscleroza flebita tromboflebita ulcer varicos ) - Boli hemoragice ( inflamatii acute ale oarganelor abdominale si boli hemoragice ) - In ulcer gastric duodenal in toate tipurile de cancer - In boli psihice cu caracter excitabil si confuzional - Sarcina - Ebrietate

Descrierea manevrelor de masaj

1 NETEZIREA se face prin alunecari ritmice si usoare aplicate cu diferite parti ale mainilor in sensul circulatiei de intoarcere venoase si capilare si a celei de scurgere a limfei in spatiile si vasele limfatice Miscarile seamana cu mangaierea si sunt in realitate actiuni de impingere si tragere a mainilor pe suprafete mai mult sau mai putine intinse ale pielii cu o presiune si un ritm variabil dupa necesitati Clasificarea neteziriilor

1) dpdv al tehnicii de executie2) dpdv al modului de lucru al mainilor3) dpdv metodic 4) dpdv al specificului zonei ( regiunii )

1) Dupa tehnicile de executie

- cu degetele se cuprinde regiunea intre police si celelalte degete se aplica suprafetelor mici si rotunjite - cu fata palmara sau dorsala a mainii pentru suprafetele plane intinse ( spatele) degetele fiind intinse lipite sau departate intre ele - cu radacina mainilor - cu marginea cubitala ( taisul mainii ) - cu pumnii inchisi ndash se folosesc cand dorim sa actionam in profunzime

2) Dupa modul de lucru al mainilor avem manevre simultane Se aplica cu ambele maini deodata longitudinal pe zone lungi pe toata suprafata interesata ( regiunea dorsolombara membre superioare si inferioare ) Manevre alternative se fac pe 3 directii cu lungimi variabile

- lungi- medii ( pe regiunea scapulara pe segmentele membrelor)- scurte cu sens transversal acestea foarte scurte si foarte apasate au rol

important in tratarea induratiilor nodozitatilor fibroscleroase si in dezagregarea si imprastierea infiltratiilor din tesuturile profunde

3) Dupa metode avem - netezirea introductiva - netezirea intre alte manevre - netezirea finala a) Netezirea introductiva ritm si intensitate crescuta Are caracter stimulent urmarind acomodarea pacientului cu urmatoarele manevre b) Netezirea dintre alte manevre se face pentru evitarea trecerii bruste de la o manevra la alta si de a se realiza efectul mecanic al masajului c) Netezirea finala se face la incheierea sedintei in descrestere treptata a ritmului si intensitatii obtinandu- se un effect calmant ( sedative ) asupra pacientului Ritmul netezirii trebuie sa depaseasca cu putin viteza de intoarcere a sangelui prin vene 4) Dupa specificul regiunii

In regiunile cu pilozitate crescuta ( hipertricoza ) netezirea se face in pieptene sau perie in scopul evitarii epilarii Pentru alunecarile superficiale netezirea se face cu degetele in semiflexie si departate intre ele iar pentru alunecari profunde pe muschi netezirea se face cu nodozitatile articulare ale degetelor flexate pumnul fiind inchis Pentru membre netezirea se face cu mainile asezate in priza circulara la acelasi nivel sau cu o mana asupra celeilalte in functie de grosimea segmentului Netezirea profunda poate fi insotita de vibratii intarind actiunea relaxatoare

Efectele netezirii

Cel mai riguros effect al netezirii se rasfrange asupra circulatiei sangelui in capilare vene supersiciale precum si asupra circulatiei limfatice Prin accelerarea circulatiei de intoarcere se usureaza travaliul cardiac contractiile sistolice devin mai rare si mai ample determinand cresterea fractiei de ejectie ( impingere ) cu aport energetic ( sangvin ) crescut in periferie Totodata netezirea initiala stabileste ldquo colaborarea ldquo pacient ndash maseor Pacientul impunandu-si o stare de relaxare psihica si fizica in acest sens maseorul avand un rol important apeland in anumite cazuri ( copii speriati ) la un comportament psihologic adecvat Prin netezire se amelioreaza proprietatile fizico-mecanice ale pielii elasticitatea contractibilitatea si secundar tensiunea cutanata si rezistenta la presiune Netezirea mecanica

- activeaza secretia de sebum prin contractia muschiului erector realizandu-se stimularea functiilor antimicrobiana si antiparazitara a tegumentului

Netezirea pe calea reflexa excita receptorii senzitivo-senzoriali reprezentati de extero-proprio-interceptori

Manevrele lungi executata cu ritm si intensitate scazuta au actiune calmanta si relaxanta asupra SNC si decontractanta la nivelul musculaturii striate Manevra de netezire scurta viguroasa are effecte inverse acestora

Excitarea pielii prin netezire determina vasodilatatia cu aparitia de hiperemie cutanata 2 FRAMANTAREA ( PETRISAJUL ) este socotit procedeul cel mai adecvat pentru masajul tesuturilor profunde si ale muschilor Se executa prin prinderea muschilor si altor tesuturi profunde ridicarea lor si stoarcerea prin comprimare intre degete sau intre degete si palma sau prin presiune pe plan profund In functie de regiune framantatul se excertita - in cuta pe regiuni intinse si plate ( spate si membre ) cu priza in functie de stratul protector de grosimea stratului de masat - intre police si index - inre degete si radacina mainii - intre varfurile degetelor Miscarile se executa prin deplasarea mainilor din aproape in aproape in sens longitudinal sau transversal Framantarea se mai aplica si circular ( la member ) contratimp serpuit contratimp inel si bratara Framantarea se poate aplica in cazul unor mase voluminoase si cu pumnii ( cubital sau palmar ) ndash regiunea fesiera si coapse

Efectele framantarii Pe cale mecanica se favorizeaza circulatia profunda si eliminarea produsilor toxici de metabolism ( si a catabolizilor anaerobi ) Se mentine troficitatea musculara normala Se dezvolta elasticitatea musculara prevenind aparitia rupturilor musculare in cazul contractiilor bruste Sunt stimulate ndash excitabilitatea - contractibilitatea muschilor - conductibilitatea Astfel se explica recuperarea prin procedeul de framantat a starilor de atonie atrofie si insuficienta musculara produse ca urmare a imobilizarii prelungite dupa diferite traumatisme sau datorita unor afectiuni specifice musculare

3 FRICTIUNEA este manevra fundamentala de masaj si consta in apasarea si deplasarea tegumentelor si tesuturilor subcutanate pe planurile profunde in limita elasticitatii lor Din punc de vedere tehnic manevra se poate executa astfel - cu fata palmara a degetelor mainii ( in regiuni mici cu indexul peste care apasam cu mijlociul ) cu indexul si mediusul pe langa coloana si coasta index medius inelar pe suprafetele mai mari Cand se aplica pe zone foarte restranse se face cu varful policelui sau varful celor 3 degete Ex spatiile interosoase pe fata dorsala a mainilor si picioarelor - cu marginea cubitala a mainii - cu radacina mainii - cu fata dorsala a pumnului strans - cu nodozitatile pumnului - eminenta tenara ( zona palmara din prelungirea policelui ) sau cu eminenta hipotenara ( in prelungirea auricularului ) pe zone cu sensibilitate mare In functie de forta imprimata manevrei unghiul este mai mare sau mai mic Cu cat unghiul este mai mare forta de penetratie este mai mare Sensul frictiunii este liniar sau circular In sens liniar frictiunile se fac pe zone sarace in tesuturi moi si mai putine suple articulatii regiuni cu tendoane ( treimea inferioara a antebratelor si gambelor Intensitatea manevrelor trebuie adaptata sesnibilitatii pielii si a tesuturilor pentru evitarea durerii Aceasta manevra este pentru tesuturile moi subcutanate si muschilor de suprafata ( muschiul pielor al fetei ) Frictiunile cresc mobilizarea tesutului gras din hipoderm prin stimularea factorilor care ard grasimile rezultand scaderea stratului de grasime

Alaturi de netezire frictiunea mentine supletea + elasticitatea pielii prin prevenirea depuneri sarurilor de Ca+ in fibrele elastice ( la batrani ele produc stimularea regenerarii si cicatrizarea tagumentului prin imbunatatirea conditiilor trofice locale Frictiunea mareste permeabilitatea locala pentru diverse medicamente ( aplicatii locale- unguiente ) Acest procedeu este util in inlaturarea procesului de cicatrizare traumatisme hematoame organizate sau inflamatii locale rezultand elasticitatea tesuturilor dar Atentie frictiunea este contraindicate in procesele inflamatorii acute si in hemoragii ( mareste sangerarea intensifica inflamatiile ) Prin mecanisme reflexe frictiunea duce la eliberarea unor substante specifice histamine acetil-colina bradikinina considerate mediatori chimici care favorizeaza circulatia locala rezultand resorbtia edemelor ce apar dupa traumatisme Frictiunea are si efecte locale de tip anestezic prin scaderea sensibilitatii dureroase a terminatiilor nervoase ( receptorii pielii ) mai ales executata intr-un ritm lent si prelungit Efectele asupra circulatiei nervoase si limfatice prevenirea stazei sangvine si limfatice Are effect de relaxare pentru muschii contractati si obositi

Tehnica

Miscarile liniare se executa prin scurte deplasari la 3-4 miscari sus-jos dreapta-stanga pe o lungime de maxim 1cm in interval de o secunda Asemeni frictiuni circulare se efectueaza 3-4 miscari drapta-stanga pe 1cm intr-o secunda

4 BATEREA SAU TAPOTAMENTUL reprezinta o manevra fundamentala de masaj care consta in aplicarea pe piele a unor serii de lovituri scurte si ritmice la distanta mica una de alta intr-un ritm foarte viu Pe portiunea cu tesuturi moi mai dezvoltate intensitatea loviturilor este mai crescuta Loviturile trebuie efectuate cu o mare flexibilitate si mobilitate din articulatia pumnului Este un element esential in executia procedeului ca mainile sa nu cada cu rigiditatea unor maini crispate din articulatiile radio-cubito-carpiene Intensitatea manevrei se va adapta si sensibilitatii tesuturilor tratate Mainile terapeutului trebuie sa fie mobile si suple Actiunea specifica a manevrelor de batere este excitanta-stimulantamotiv pentru care se executa dupa ce corpul a fost pregatit de manevrele precedente Efectele benefice reduce sensibilitatea nervilor periferici Efectele sunt predominant excitante prin actiunea asupra receptorilor pielii si a tesuturilor subcutanate conjunctive si prin activarea circulatiei care provoaca inrosirea pielii si cresterea temperaturii locale Tapotamentul provoaca o crestere a excitabilitatii neuromotorii prin stimularea receptorilor nervosi de la nivelul muschilor si tendoanelor ceea ce duce la cresterea tonusului muscular

Fiind un procedeu forte stimuleaza factorii care descompun si mobilizeaza grasimile din tesuturile subcutanate ( enzimele ) contribuind astfel la micsorarea volumului stratului adipos subcutanat Toate aceste efecte sunt benefice in combaterea hipotoniilor ( scaderea tonusului ) si hipotrofiilor ( scaderea volumului ) musculare cauzate de inactivitate sau de imobilizari in aparate gipsate Formele de tapotament

a) cu mainile in caus ( ventuza )b) cu partea cubitala ( tocatul ) se foloseste marginea cubitala a mainilor se loveste cu

degetele departate putin care dupa lovire se lovesc unul de altul rezultand o vibratie placuta asupra tesuturilor Pentru o lovire putin mai dura aceasta se va face si cu partea cubitala a palmei

c) Cu pumnul incomplet inchis lovitura se executa cu partea cubitala ( marginea externa ) astfel incat sa se asigure elasticitatea loviturii si sa se evite aparitia senzariei dureroase Tapotamentul cu pumnul se aplica pe zone cu musculatura bine dezvoltata si mai putin sensibila

d) cu fata palmara a mainilor cu degetele intinse procedeu numit plescait miscarile mainilor si antebratelor se fac din articulatiile pumnilor si coatelor lasand palmele sa cada liber pe regiunea masata

e) Cu dosul mainilor degetele fiind usor flexate iar loviturile se aplica cu primele falangele distale

f) Cu varful degetelor ndash percutatul degetele sunt usor flectate si departate

5 VIBRATIILE reprezinta o manevra fundamentala de masaj care consta in executarea unor miscari oscilatorii a unor trepidatii fine mai mult sau mai putin ritmice a unor presiuni intermitente executate mai mult sau mai putin producand astfel o deplasare mica a tegumentelor si a tesuturilor subcutanate Miscarile vibratorii executate se aseamana cu un tremurat dirijat constient ce antreneaza muschii mainii antebratului si bratului implicit articulatiile pumnilor coatelor si umerilor acest tremurat se aplica pe piele prin intermediul degetului mare doua degete a palmei sau a celor doua maini Vibratiile manuale nu pot fi perfect ritmice nu pot produce miscari oscilatorii si presiuni uniforme nu pot fi aplicate un timp indelungat deoarece sunt dificil de executat si obosesc rapid mainile maseorului Deoarece mainile maseorului sunt calde moi si se muleaza bine pe suprafata masata manevra este agreata mai mult decat vibratiile provocate de aparatele mecanice

Vibratiile superficiale fine prelungite au effect calmant reduc sensibilitatea pielii si a tesuturilor subcutanate produc o senzatie placuta de incalzire si relaxare musculara Vibratiile profunde produc o activare a circulatiei sangelui cu efecte decongestive Cele mai bune efecte se obtin pe traectul nervilor periferici pe insertiile tendo-musculare periosticular Ele actioneaza mecanic local dar mai ales reflex cu efect calmant local regional si general Este manevra cu efectul cel mai profound MANEVRELE SECUNDARE

Manevrele secundare de masaj completeaza actiunea manevrelor fundamentale intercalandu-se printer acestea unele deriva din cele principale iar altele au caractere tehnice proprii imbogatind procedeele de baza ale masajului Cele mai importante manevre secundare sunt

- geluirea- rulatul (sau mangaluirea ) si cernutul- presiunile- tractiunile si tensiunile- scuturaturile- ciupiturile si pensarile

GELUIREA este o manevra secundara de masaj o manevra intermediara intre framantare si frictiune care se executa cu 2-3 degete apropiate sau departate in functie de regiunea masata Se mai poate executa si cu partea cubitala a pumnului sau cu radacina mainii Se aplica de o parte si de alta a coloanei intercostals intramuscular intraarticular si periosticular pe zone intertendinoase Se executa prin miscari de pasire si tragere din ultima articulatie a falangelor CERNUTUL SI RULATUL sunt manevre secundare de masaj ce se aplica pe anumite segmente ale corpului in special pe membrele superioare si inferioare dupa manevre mai puternice ndash framantarea sau batere ndash in cazul unui masaj sedative chiar dupa netezire sau frictiune Au o actiune de relaxare musculara crestere a supletei tisulare activare trafovasculare locala Cernutul se executa cu ambele maini asezate pe partile laterale segmentelor membrelor cu degetele indoite imprimandu-se partilor moi miscari de lateralitate asemanatoare cu miscarile pe care le fac gospodinele cand cern faina prin sita Ritmul manevrei este vioi mainile se vor deplasa din aproape in aproape in lungul segmentului masat in sensul circulatiei venoase

Rulatul se executa cu ambele maini cu degetele intinse si cu palmele apasand pe tesuturi mai tare decat la cernut realizandu-se o rulare in ambele sensuri a tesuturilor moi de jur-imprejurul regiunii masate Rulatul are actiuni similare cu cernutul Cele doua manevre se pot combina Deoarece sunt usor de efectuat se pot folosi in automasajul membrelor inferioare PRESIUNILE este o manevra secundara de masaj cunoscuta de foarte mult timp si cu anumite caracteristici folosite in anumite situatii in cadrul masajului general sau ca procedura independenta De obicei este indicata si aplicata la personae robuste tineri sau adulti sanatosi fiind interzisa la copii si batrani deoarece exista riscul producerii unor accidente osoase ( fisuri fracturi ) dat fiind fragilitatea scheletului osos la aceste varste Presiunile se pot efectua si pe anumite zone de periost cu o intensitate medie cu efecte benefice asupra circulatiei sangelui din zona masata ( dupa o prima faza de ischemie aport redus de sange urmeaza faza de hiperemie aport crescut de sange ) precum si unele efecte asupra terminatilor nervoase urmate de scaderea sensibilitatii Acesta este un procedeu cu o tehnica deosebita si mai pretentioasa necesitand experienta si indicatie selectiva din partea medicului specialist O anumita tehnica de presiune se poate folosi si in afectiunile dureroase ale unor nervi periferici ( de la radacina descendent pe traiect ) dar in aceste situatii se prefera mai des masajul segmentar-reflexogen Deasemeni in durerile de cap se poate folosi cu efecte considerabile

Tehnica masajului regiunii cervicale Delimitarea anatomica

1) superior ndash linia imaginara care uneste apofizele mastoide trecand prin gaura occipitala 2) inferior ndash linia imaginara care trece prin vertebra C7 spina omoplatului si a acromion3) lateral ndash santul posterior al muschiului sternocleidomastoidian Descrierea anatomica- coloana cervicala cu cele 7 vertebre ( C7 este cea mai pronuntata vertebra ) Musculatura cuprinde - muschii trapezi care se insera in zona cervicala pe occipital pe vertebrele cervicale si acromion- muschii supra si subspinosi - muschii drept si oblici ai capului - muschii proprii coloanei ( intervertebrali si paravertebrali )

Tehnica masajului

Pozitia pacientului sezand pe un scaun cu inaltimea reglabila cu mainile sprijinite pe coapse cu coatele atarnand pentru optima relaxare a musculaturii capul usor flectat trunchiul se inveleste cu un cearceaf sau prosop mare Maseorul va sta la spatele sau lateral de pacient Netezirea ndash cu doua maini palmele intinse policele in dreptul gaurii occipitale coborand pe paravertebrali trapez supra si infraspinosi inconjurand muschii deltoizi - cu o mana pe directia de mai sus ( cu mana dreapta pe partea stanga si invers ) si mana cealalta tine contrapriza pe vertex - cu doua maini de o parte si alta a coloanei pe paravertebrali coborand pana la baza omoplatului - cu doua degete ( 2 si 3 ) de o parte si alta a coloanei de la C1 la T1 ( cu contrapriza pe vertex ) - pieptene rotind pumnii de la varf spre radacina degetelor pe paravertebrali si trapez Framantarea se executa cu o mana cu doua si contratimp pe urmatoarele directii

- paravertebrali trapez ( partea superioara ) pana la acromion - paravertebrali supra si infraspinosi - paravertebrali romboizi partea superioara a maselui dorsal pana la axial

Geluirea - cu doua degete pe coloana de o parte si de alta de la gaura occipitala pana la T1 - cu degetele apropiate coborand pe paravertebral continuand cu degetele 2-3 de o parte si de alta a spinei omoplatului pana la acromion - paravertebrali partea superioara a trapezului pana la acromion Frictiunea se executa pe urmatoarele directii - cu deget peste deget ( 2-3 ) sau cu doua degete apofiza mastoida linia articulara nucala gaura occipitala de o parte si de alta a CV pana la T1 ( sub forma de cruce) - apofiza mastoida sansul posterior al muschiului sternocleidomastoidian mai usor partea superioara a trapezului pana la acromion - in jurul omoplatului Tapotamentul se pot face toate formele tinand cont de caracteristicile fizice si patologia pacientului Vibratia se executa pe toata suprafata regiunii cervicale de sus in jos cu palmele intinse cu varfurile degetelor Mobilizarea coloanei ( kinetoterapia ) Miscarile sunt pasive active active cu rezistenta - flexie extensie flexie laterala rotire ( stanga dreapta ) circumductie elongatie )

Indicatii - reumatism degenerativ ( spondiloza ) - nevralgii ( dupa starea acuta ) - nevralgia de arnold nevralgia cervico-bronhiala - cefalee migrene - pareze paralizii - nevroze neuroastenii- torticolis - spondilita anchilozanta - recuperarea sechelelor posttraumatice - periartrite scapulohumerale - artroza umarului

Masajul pe regiuni

Metodele de aplicare ale masajului pe regiuni sunt caracteristice fiecarei regiuni in parte datorita structurii anatomice specifice patologiei si scopului urmarit Masajul toracelui posterior ( spatele ) Delimitarea si descrierea anatomica In partea superioara regiunea dorsala se delimiteaza de regiunea cefei prin linia imaginara care trece prin C7 spina omoplatului acromion Inferior se delimiteaza de regiunea lombara prin linia imaginara care trece prin T12 si linia inferioara a coastelor In partile laterale se delimiteaza prin linia subaxilara ( dreapta si stanga ) Anatomic avem 12 vertebre numerotate de la T1 pana la T12 sau D1-D12 care se articuleaza cu 12 perechi de coaste In partea superioara pe dreapta si stanga avem omoplatii a caror parti moi vor fi masate mai mult sau mai putin partial nu numai in masajul toracelui posterior ci si in masajul cefei si al umarului Muscular regiunea dorsala este bine dezvoltata si reprezentata in mai multe planuri Pozitia bolnavului este culcat cu fata in jos ( decubit ventral ) cu manile relaxate pe langa corp cu coatele putin mai departate de corp Capul bolnavului este rasucit spre dreaptastanga ( in pozitia cea mai comoda ) Daca dispunem de bancheta speciala cu gaura pt cap pozitia va fi cu capul in fata regland inaltimea corespunzatoare Pentru a relaxa si mai mult coloana putem folosi la nevoie o perna sub bazin si abdomen Aceasta regiune este intinsa plana si aproape neteda daca exceptam relieful CV si omoplatilor Este zona pe care se aplica toate manevrele principale si partial secundare Din acest motiv manevrele principale de masaj si partial cele secundare au fost invatate pe aceasta regiune

Netezirea se face - cu palmele intinse paralele etc

- cu palmele intinse paralele mergand pe partile laterale - cu 2 degete pe langa coloana - cu 2-3 degete ( intercostal ) - cu palmele una dupa alta - pieptene Framantarea - cu o mana - cu 2 maini - contratimp Se executa pe 2-3 culoare se incepe intotdeauna pe partea opusa de langa CV spre lateralLa o musculature prea bine dezvoltata vom face si pensari Geluirea - cu 2 degete de o parte si de alta a CV - cu 3 degete pe muschii paravertebrali - cu 2 3 degete intercostal - cu 1 2 degete pe marginea mediana a omoplatului pana la nivelul fosei supraspinoasa apoi de la fosa supraspinoasa la umar Frictiunea se face exact pe zonele pregatite de geluire + zonele - insistam cu frictiunea in partea mediana superioara a fosei subspinoase a omoplatu-lui aceasta zona ( punct ) va descongestiona musculature cefei si umarului - ducand mana pacientului la spate vom face frictiunea sub scapula patrunzand cu degetele pe sub marginea mediana a omoplatului - frictionand pe suprafata D-ului format intre orizontala ce trece prin C7 si lateralele mediane ale omoplatului relaxam nu numai musculature ci si starea psihica a pacientului Tapotamentul - cu palmele caus ( pulmonar ) - cu partea cubitala - cu pumnul Evitam rinichii CV omoplatul La o musculatura flasca executam ciupituri Vibratia se executa cu toata palma + 2 degete pe langa CV Presiunile se fac pe tot toracele posterior se apasa in timpul expiratiei se poate chiar dirija expiratia pacientului Inainte de netezirea de incheiere putem face o netezire forte cu partea cubitala ( degetele intinse ) de o parte si de alta a CV alternativ ( cu o mana mergand in sus cu alta in jos in acelasi timp ) pe CV dorsala Aceste manevre ale masajului toracelui posterior se folosesc preponderant tinand cont de afectiunile sau de starea bolnavului depinzand si de calitatile si simtul terapeutului Cateva afectiuni in care se indica masajul regiunii spatelui

- boli reumatismale degenerative ( spondiloze ) - deviatii ale CV - discopatii si hernii de disc

Masajul toracelui anterior

Scheletul este alcatuit din stern coaste clavicule Muschii pectorali subclaviculari intercostali La baza toracelui este muschiul diaphragm care delimiteaza cutia toracica de abdomen Muschiul diafragm este cel mai important muschi inspirator La masajul toracelui anterior pacientul sta in decubit dorsal Terapeutul sta in dreapta pacientului Manevrele asemanatoare cu cele ale toracelui posterior zonele de lucru sunt mult mai restranse Se vor evita sanii la femei mameloanele la barbati Netezirea de la apofiza xifoid se urca cu degetele foarte apropiate in partea superioara a sanilor vom devia degetele subclavicular imbracand usor umeri Nu vom masa gatul ( in partea superioara a claviculelor ) De asemen putem face netezirea ( la femei ) pe sub sani intercostals La netezirea pe stern partea cubitala a palmelor va fi ridicata pentru a nu traumatiza sanii ( la femei ) la barbati se evit mameloanele Selectiv facem cu doua degete netezirea intercostala ( deasupra si dedesubtul sanilor ) Framantarea pe pectorali pe zone reduse la femei mai mari la barbati Geluirea cu 2-3 degete lipite pe toata lungimea sternului cu 2-3 degete departate subclavicular si intercostali pe partea superioara si intercostal pe partea inferioara a toracelui Frictiunea pe aceleasi trasee ca si geluirea In partea superioara ( stern si intercostal ) avem puncte reflexe cardiorespiratorii pentru ( stimularea ) reformarea functiilor respiratorii Tapotamentul cu palma caus pe partea superioara a sternului in pneumonii ( cu o singura mana ) La barbati se poate face pe o suprafata mai mare chiar si cu pumnul evitand mamelonul Vibratia pe aceleasi zone ca la frictiune combinandu-le

Masajul partii anterioare a gatului Este indicat destul de rar de teama de a nu face rau pacientului fiind o zona foarte sensibi-la Pozitia pacientului este sezand rezemat cu capul in extensie cu barbia ridicata Maseorul sta in dreapta celui masat ( sau in spate ) Netezirea cu o mana cu 2 pe lateral a gatului se face prin alunecare usoara de sus in jos de la barbie spre stern si clavicule cu marginea cubitala cu ridicarea palmelor si se termina cu varful degetelor Framantarea pe sternocleidomastoid de o parte si de alta si pe marginea trapezului Frictiunea se face cu precautie evitand glanda tiroida Vibratia are un rol principal se combina cu neteziri Netezirea de incheiere se face lung lent linistitor Scopul masajului este descongestionarea si relaxarea musculaturii activarea circulatiei

Masajul partii paroase a capului

Trebuie sa tinem cont de particularitatile anatomice ale acestei regiuni de influentele pe care dorim sa le exercitam asupra organelor cuprinse in craniu Scalpul este una din zonele reflexe ale organismului ca si talpile palmele etc Pielea partii paroase a capului este groasa si bine intinsa Intre piele si oasele craniului exista un strat foarte subtire de tesuturi fibroelastice si musculare Aceste tesuturi sunt bogate vascularizate muschii sunt foarte subtiri si se insera pe piele si pe oasele craniului Nervii sunt ramificatii ale nervilor cranieni si cervicali Masajul se executa pe toata intinderea sau partial ( crestet parti laterale posterior + masajul fruntii ) Pozitia pacientului asezat pe un scaun si fixandu-se pe mainile proprii Maseorul sta in picioare sau pe un scaun inalt Masajul se executa cu una sau ambele maini Pentru masajul fruntii pozitia maseorului este in spatele pacientului care va sprijini capul de pieptul celui care-l maseaza Masajul capului consta in

- neteziri - geluire- frictiuni- loviri usoare si ritmice- vibratii

Netezirea se face antero- posterior trecand de crestetul capului pana la gaura occipitala Lateral dreapta-stanga si invers depasind linia mediana a capului Degetele sunt usor departa-te si lasate sa alunece prin par Incercam sa nu ne scape nici un centimetru din suprafata Miscarile sunt lente pacientul trebuie sa se simta linistit si relaxat Geluirea si Frictiunea se face cu o mana ( cealalta tine contrapriza pe partea opusa ) sau cu 2 maini simultan pe o parte si pe alta Toate aceste manevre se executa tinand cont de gradul de elasticitate proprie a tesuturilor intr-un ritm lent din aproape in aproape pe toata suprafata regiunii paroase Frictiunea se poate combina cu vibratia Baterea se face cu varful degetelor Vibratiile insotesc netezirile si frictiunile sau se aplica singure pe portiuni mici Inainte de netezirea finala se fac tractiuni de par pe toata suprafata Efectele pot fi calmante linistitor sau stimulant si inviorator Indicatiile in cazul unor dureri cu caracter nevralgic sau dureros in stari congestive si reumatice In final se pot face presiuni asupra cutiei craniene care se fac cu mainile in opozitie lateralanteroposterior si in diagonala Presiunile se fac cu radacina mainii si palmele

Masajul umarului ndash Centura scapulara

Centura scapulara asambleaza oasele prin care membrele superioare se leaga de trunchi Oasele - scapula ( omoplatul ) - clavicula - sternul Articulatiile centurii scapulare sunt 5 3 adevarate si 2 false Cele adevarate

- articulatia acromioclaviculara- articulatia sternoclaviculara - articulatia scapulohumerala = este intarita de 2 ligamente coracohumeral si

coracoacromial Muschii care mobilizeaza centura scapulara se impart in

1) vertebrohumerali ( unesc membrele superioare cu coloana vertebrala )2) muschii toracohumerali ( unesc toracele de membrele superioare )3) muschii umarului

1) Muschii toracovertebrali - trapez- rhomboid mare si mic - marele dorsal - muschiul ridicator al scapulei

2) Muschii toracohumerali - pectoralul mare si mic- marele dintat- muschiul subclavicular

3) Muschii umarului - deltoid- supra ( infra ) spinos - rotund mic si mare - subscapula

Tehnica masajul umarului

Pozitia bolnavului pe scaun sau pe marginea canapelei mana in sold cu umarul spre masseur Netezirea 1) cele doua maini cu varful degetelor ( policele ) la B-ul deltoidian alunecari in sus pana la acromion o mana coboara in fata imbracand pectoralul si cealalta coboara imbracand omo-platul Se poate executa si invers

2) Netezirea pe supraspinos cu doua degete de la acromion spre coloana vertebrala 3) Se aseaza mana peste mana cu partea cubitala la varful V-ului deltoidian alunecam in sus pana la acromion aploi o mana aluneca coborand in fata ( cuprinde pectoralii ) iar cealalta pe omoplat si inapoi pana la pozitia ei initiala4) Netezirea in articulatie a) rasucim mana pacientului la spate cu o mana o tinem cat mai sus si cu partea cubitala a celeilalte netezim de sus in jos patrunzand cat mai profound in articulatie netezim partea anterioara a acesteia b) ducem mana pacientului pe umarul celalalt impingand si cotul spre acesta si cu mana cealalta cu partea cubitala facem o netezire profunda de la acromion la axila c) punem mana pacientului in sold cu ambele maini cu partea cubitala de-o parte si de alta netezim de la acromion pana la axila5) Netezirea pieptene de la V-ul deltoidian spre umar 6) Netezirea de la stern subclavicular pana la umar

Framantatul 1) - posterior pe 2-3 linii pe omoplat de jos in sus de la margine la coloana vertebrala2) ndash pe supraspinos orizontal pana la acromion3) ndash anterior masam pectoralii pe 2-3 linii4) ndash framantarea deltoidului de jos in sus pe 2-3 linii

Framantatul cu o mana cu doua maini + contratimp intercalandu-se cu neteziri Geluirea

1) subclavicular la barbati si intercostals2) pe omoplat 3) in jurul omoplatului si a spinei 4) pe marginea deltoidului ( pe V-ul deltoidian ) si fasciculele acestuia Frictiunea 1) periarticular pe toate directiile unde se executa si geluirea

In articulatie anterior si posterior in pozitiile descrise in netezirea articulatiei

In axila se aseaza cele 4 degete de la ambele maini pe umar iar policele in axila si lucram usor ndash cu frictiune ndash in axila Tapotamentul - se face cu toate formele pe cele 3 regiuni pe muschi transversal pe fibrele musculare Vibratia - se face pe cele 3 regiuni spre acromion

Kinetoterapia ( miscarile umarului )

- Flexia anteductie antepulsie Se face 180deg- Extensia retroductie retropulsie activ 50-60deg pasiv 90deg- Abductie 180deg ( lipirea bratului de ureche ) - Rotatie 90-95deg si rotatie laterala ( externa ) 80-90deg- Circumductie Adductie = revenirea din abductie Se mai face elongatie si scuturaturi Miscarile se fac

- activ- pasiv- cu rezistenta ( abductie adductie antepulsie retropulsie )

La miscarile pasive de antepulsie si retropulsie priza este pe acromion si contrapriza pe cot La abductie si adductie priza pe umar si contrapriza pe articulatia cotului ( se poate face priza cu mana pacientului )

Masajul bratului

Bratul este alcatuit din osul humerus si urmatorii muschi Anterior - coracobrahial = anteflexia + adductia impreuna cu fascicolul clavicular al muschiului deltoid si muschiului deltoidul mare - bicepsul brahial = flexie in articulatia cotului si supinatie a antebratului - brahialul anterior = flexia in articulatia cotului Posterior - tricepsul brahial are 3 capete de origine capul lung lateral si medial Se unesc aceste capete si formeaza un tendon puternic Este cel mai important extensor al articulatiei cotului

Tehnica masajului la brat

Pozitii - bolnavul sta in sezut pe un scaun rotativ maseurul in lateralul acestuia Netezirea

1) cu o mana cu policele alunecand in santul bicipital si celelalte degete pe triceps tinand contrapriza pe cealalta mana pe antebrat

2) cu mana cealalta in acelasi fel pe marginea anterioara bicipitala contrapriza pe zona cot ndash antebrat

3) netezirea sub forma de bratara cu ambele maini

Framantarea se face pe aceleasi directii cu o mana cu doua si contratimp se combina cu netezirile intermediare Geluirea se face pe toata suprafata musculara si pe santurile intramusculare cu scopul indepartarii stazelor si nodulilor interstitiali Mangaluirea se imbratiseaza bratul intre cele doua palme intinse asezate paralel fata in fata se fac rulari fiecare mana descriind o miscare in sens invers celeilalte Dupa alte neteziri se trece la Frictiune se executa pe santul bicipital extern intern si pe V-ul deltoidian deget peste deget sau doua degete apropiate Tapotamentul se executa cu o mana cealalta tine antebratul pentru contrapriza caus cu partea cubitala si cu pumnul ( daca este cazul ) Vibratia se executa pe toata suprafata bratului tinand palma intinsa Se incheie cu neteziri de 5-6 ori Toate manevrele se executa in sus de la cot pana la umar

Antebratul Alcatuit din - radius si cubitus Muschi sunt doua grupe antagoniste

1) Flexori concentrate in jurul cubitusului sunt si pronatori2) Extensori in jurul radiusuluiu sunt si supinatori

1) Flexorii - M rotund pronator ( indoaie cotul actioneaza la pronatia antebratului ) - M flexor radial al carpului ( flexor al articulatiei radiocarpiene si abductor radial al carpului ) - M palmarul lung - M flexor ulnar al carpului - M flexor superficial al degetelor 2-5 - M flexor lung al policelui - M flexor profund al degetelor 2-5 - M patratul pronator 2) Extensorii - M brahoradial - M extensor radial lung al carpului - M extensor radial scurt al carpului - M extensor comun al degetelor 2-5 - M extensor al degetului mic - M extensor ulnar al carpului - M supinator profund

- M lung abductor al policelui - M extensor lung al policelui - M extensor scrut al policelui - M extensor al indexului

Tehnica masajului antebratului

Pozitia - sezand pe un scaun la fel si maseurul cotul se sprijina pe o perna - pacientul culcat in decubit dorsal cu membrul superior pe langa corp asezat pe canapea antebratul in flexie Cu o mana se fac manevrele cu una sustinem pozitia antebratu-lui avand contrapriza pe mana propriu-zisa Netezirea

1) cu o mana pe partea radiala cuprindem antebratul intre police si celelalte degete de la articulatia radiocarpiana spre cot

2) Schimbam mainile si executam netezirea partii cubitale la fel3) Netezirea bratara cu ambele maini

Framantarea pe aceleasi directii cu o mana cu doua si contratimp Geluirea se executa pe toata suprafata musculaturii in special pe santurile intramusculare si pe tendoane Frictiunea se executa incepand cu articulatia radiocarpiana si pe santurile intramusculare si tendoane Tapotamentul daca permite musculatura cu partea cubitala Vibratia se face pe toata suprafata

Mana

Este extremitatea membrelor superioare si prezinta o fata palmara si o fata dorsala Scheletul din 27 de oase in 3 grupe Articulatia mainii radiocarpiana intercarpiana metacarpo-falangiana interfalangiana Muschii maini se impart in fata palmara

- tenari - hipotenari - bureletul digitopalmar

fata dorsala - m interososi- m lombricali

M tenari sunt 3 - m scurt abductor al policelui - m opozant al policelui - m flexor scurt si adductor al policelui M hipotenari - m palmar scurt - m flexor scurt- m abductor - m opozant al degetului mic Nervii - medial - cubital - radial- axilar

Tehnica masajului mainii - Pacientul in sezut antebratul pe o perna maseurul langa pacient in sezut - Pacientul pe canapea culcat membrele superioare pe langa corp sprijinit pana la 13 distala a antebratelor Mana pacientului in palma maseurului Masajul dorsal Netezirea - cu palma intinsa pe toata partea dorsala a mainii - cu ambele policede la articulatia metacarpofalanginana la articulatia radiocarpina Geluirea - cu doua degete in spatiile intermetacarpiene Frictiunea - cu doua degete deget pe aceleasi directii ca geluirea Se poate combina cu vibratiile Nu se face tapotament Se intoarce mana in supinatie si se executa masajul palmar Netezirea - pieptene de la baza degetelor spre articulatia pumnului Framantarea - intre police si index framantam tenarii hipotenarii si bureletul digitopalmar Geluirea - cu 2-3 degete apropiate pe toata suprafata palmei Frictiunea - se face deget peste deget pe partea interfalangiana Se insista la aponevroza palmara Se combina cu vibratia Tapotamentul - se face cu o mana cu partea cubitala si cu pumnul

Masajul degetelor Mana se tine in supinatie Cu o mana tinem contrapriza iar cu policele si indexul maini celeilalte se face netezirea de la falanga distala la articulatia metacarpofalangiana

Framantarea - se face in aceeasi pozitie cu policele si indexului se maseaza partile laterale Geluirea - se face pe toata suprafata degeteloir Frictiunea - pe toata suprafata degetelor si de jur imprejurul articulatiei interfalangieneSe poate executa si mangaluirea

Kinetoterapia

Flexie si extensie cu fiecare falanga in parte cu toate falangele unui deget cu fiecare falanga de la toate degetele cu toate falangele de la toate degetele Flexia = 90deg - 100deg in articulatie Usoare rotatii cu fiecare falanga sau cu toate falangele de la un deget ( 45deg in jurul axei ) Circumductia din articulatiile metacarpofalangiene Extensii de la 0deg la 90deg Abductie 15-20deg Policele in articulatia trapezoidometacarpiana Abductie 60-70deg Flexia 10-15deg Extensia 25-30deg In articulatia metacarpofalangiana flexiile sunt 70-75deg In articulatia interfalangiana flexia este de 80-90deg Extensia activ = 10deg pasiv = 20-25deg ( intr-una singura ) daca sunt toate = 90deg Masajul articulatiei radiocarpiene Netezirea se face cu ambele police de la mijloc spre exterior pe ambele parti Frictiunea deget pe deget simple sau combinate cu vibratii Kinetoterapie Flexie palmara = 50-90deg flexie dorsala ( extensie ) activ 70deg pasiv = 80-85deg Flexie laterala in abductie = 20-30deg In adductie ( cubitala ) = 40-45deg Rotiri stanga ndash dreapta si circumductie La miscari tinem contrapriza pe antebrat deasupra articulatiei

Cotul

Articulatia cotului este foarmata din - partea inferioara a humerusului - partea superioara a cubitusului si radiusului care formeaza 3 articulatii 1) humerocubitala 2) humeroradiala 3) cubitoradiala Articulatia cotului are 2 regiuni

1) posterioara unde avem olecraniul cu santurile epicondiliere lateral de acestea se afla epicondilii2) anterioara plica cotului cu piele subtire sub care se afla pachetul vasculonervos format din - arterele si venele cubitale si radiale - nervii cubitali si radiali

Masajul regiunii cotului

Bolnavul sta in sezut maseorul face masajul jumatatii superioare a antebratului si masajul jumatatii inferioare a bratului dupa toate regulile masajului regiunilor respective Bolnavul isi pune mana in sold si se incepe netezirea articulatiei propriu-zise pe partea posterioara tinand ambele police deasupra olecraniului iar celelalte degete pe plica cotului Netezirea - in jurul oleocraniului cu ambele police pana la partea inferioara dupa care ne intoarcem ocolind epicondilii pana la plica cotului Se fac neteziri de 5-6 ori Frictiunea - se face in articulatii pe aceleasi directii cu o singura mana deget peste deget tinand contrapriza cu cealalta mana in plica cotului Asociam apoi frictiunea cu vibratiile Terminam cu 5-7 neteziri Intoarcem mana in supinatie rezemand-o pe pieptul nostru asezam cele 4 degete pe oleocraniu si cu ambele police pornim de la jumatatea articulatiei si facem netezirea plicii catre epicondili Apoi facem frictiunea frictiunea cu vibratii terminand cu 5-7 neteziri Masajul se incheie cu netezirea de la jumatatea superioara a antebratului la cea inferioara a bratului Kinetoterapia Flexia antebratului pe brat Extensia antebratului pe brat Supinatia Pronatia

Masajul regiunii lombo-sacro-fesiera

Delimitare anatomica Superior linia imaginara intre T12 si L1 si coastele flotante Inferior linia ce trece prin coccis si crestele iliace Lateral liniile subaxilare Descrierea anatomica Oase coloana lombara = 5 vertebre coloana sacrala = 5 vertebre sudate care formeaza osul sacru acesta prezinta 4 perechi de gauri ( din a 3 a iese nervul sciatic ) Mai avem osul coccis alcatuit din sudarea a 4-5 vertebre rudimentare din care a ramas doar corpul vertebral

Muschii - muschii proprii ai coloanei - muschii interni - muschii externi

1) Muschii proprii sunt cei ai santurilor vertebrale - paravertebralii - intervertebralii - interspinosi - transversospinosi 2) Muschii interni - psoasiliacul - obturator intern3) Muschii externi - marele fesier - fesierul mijlociu - fesierul mic - patratul lombar - obturator extern Kinetoterapie Mobilizarea pasiva Pacientul isi prinde mainile la spate intinse Noi punem o mana pentru contrapriza pe sacru Priza peinde mainile acestuia si tragem cu ajutorul pacientului Contrapriza pe sacru priza deasupra genunchilor pe partea anterioara se face extensia si miscari de lateralitate

Tehnica masajului regiunii Pacientul in decubit ventral cu o perna sub abdomen Netezirea - cu palmele intinse se merge pe fesier urcam pe langa coloana la baza toracelui posterior ducem degetele spre exterior la coastele flotante - pe partile laterale urcam de la fesieri si mainile se intalnesc la T12 - cu doua degete departate pe langa coloana pana la T12 ( zona coloanei sacrale cu degetele lipite ) - cu ambele police de la coccis pe santul superior al marelui fesier pana la creasta iliaca - netezirea romb se pleaca de la coccis cu degetele apropiate mana pe mana-la creasta iliaca de acolo pe sub coaste-la T12 la T12 intoarcem mainile la 180ordm si ne intoarcem pe acelasi traseu dar pe partea opusa ( pe sub coaste creasta iliaca ndash la coccis - netezirea pieptene ndash pe fesieri

Framantarea - de la plica fesiera la T12 rarr 2-3 culoare cu una doua maini si contratimp Geluirea - de la coccis pana la T12 de o parte si de alta a coloanei - pe paravertebrali - pe linia coccis ndash santul marelui fesier pana la creasta iliaca Frictiunea pe aceleasi directii ca si geluirea insistam pe gaurile sacrale - frictiunea coloanei - frictiunea pe fesieri se poate face cu pumnul cu articulatiile interfalangiene cu coatele Tapotamentul toate formele numai pe fesieri evitam zona lojelor renale Vibratia pe toata suprafata regiunii Kinetoterapia Mobilizarea pasiva bull Pacientul isi prinde mainile la spate intinse Noi punem o mana pentru contrapriza pe sacru priza prinde mainile acestuia si tragem cu ajutorul si voia pacientuluibull A doua miscare este contrapriza pe sacru priza deasupra genunchilor pe partea anterioara se face extensia si miscarile de lateralitate

Abdomenul

Delimitare Superior apendicele xifoid si rebordul costal Lateral liniile subaxilare Inferior creste iliace si pubis Musculatura

- muschiul diafragm separa cavitatea abdominala de cea toracica Median - exista linia alba ndash o aponevroza de la apendicele xifoid pana la pubis De o parte si de alta a ei avem muschii

- drepti abdominali - muschii marii oblici abdominali - muschii mici oblici abdominali ( oblici interni ) - muschiul transvers si abdominal ( muschi profunzi )

Topografie Abdomenul se imparte in 9 zone topografice bull mijloc ndash sus ndash EPIGASTRE = stomac bull dreapta ndash HIPOCONDRU DREPT = ficat - HIPOCONDRU STANG = splinabull mezogastru ( zona ombilicala + colonul transvers + intestine subtire )

bull flanc drept = colon ascendent bull flanc stang = colon descendent bull hipocondru ndash centru = uter + vezica urinara bull fosa iliaca dreapta = apendicele vermicular + ovar bull fosa iliaca = ovar + colon sigmoid In epigastru exista plexul solar format din - ganglioni nervosi - vase de sange artere viscerale si vine abdominale are rol de a conduce la centru excitatiile periferice viscerale

Tehnica masajului abdominal

Abdomenul se lucreaza in doua etape 1) Masajul peretelui abdominal dupa care la indicatie se face masajul unuia sau mai multor organe Pozitia pacientului - decubit dorsal genunchii putin flectati rezemati pe un rulou perna sub cap Masajul abdomenului se face cu cel putin doua ore de la luarea mesei Vezica urinara trebuie golita Netezirea circular in sensul evacuarii intestinale se incepe in jurul ombilicului se merge la marginile abdominale treptat Pe ombilic nu se face nici o manevra de masaj Deplasarea organelor in acelasi sens sau contratimp Framantarea se face in toate formele de jos in sus sis au circular in special la obezi se practica ciupitul ( in sensul acelor de ceasornic ) Tapotamentul in toate modurile mai usor cu pumnul Vibratia in sensul acelor de ceasornic Indicatii - obezitate - dupa nastere - masaj de intretinere Pentru intarirea musculaturii ndash kineto Activ - abdomene - bicicleta - forfecari ( orizontal si vertical ) Dupa masajul peretelui abdominal se trece la masajul organelor COLONUL indicat in constipatie si atomie Netezirea ascendent transvers descendent Intai cu 3-4 degete apoi cu 2 si chiar cu un deget Dupa netezire se face Frictiunea cu 3-4 degete mana peste mana apoi frictiune cu vibratii Inaintea netezirii de final putem face apasari si apasari cu vibratie pe traiectul colon

Regiunea coapsei

Oase femuri Muschi 4 grupe Grupa I Anterior

- cvadriceps drept femural vastul intern vastul extern vastul intermediar - croitorul - pectineu se afla sub triunghiul Scarpa Acesti muschi sunt flexorii coapsei pe

trunchi Grupa a II a Posterior

- biceps femural - semitendinos sunt extensorii coapsei pe trunchi si flexorii gambei pe coapsa - semimembranos

Grupa a III a Lateral exterior- fascia latta

Grupa a IV a Lateral interior - adductori muschiul gracilis

Masajul coapsei

Se face in doua pozitii Pentru partea exterioara bolnavul sta in decubit ventral Netezirea - cu palmele intinse de la muschiul popliteu in sus si fesierii

- pieptene pe fascia latta Framantarea - cu 1 2 degete + contratimp pe toata suprafata Geluirea - pe toata suprafata coapsei Frictiunea - pe santul nervului sciatic ( pentru lombalgie ) plica fesiera lateral pe fascia Tapotamentul in toate formele Pentru partea anterioara pacientul sta in decubit dorsal Netezirea cu palmele intinse 1 2 trasee Framantarea in toate formele Geluirea pe toata suprafata Frictiunea pe toate santurile intramusculare se mai face pe plica inghinala cu coapsa in flexie se evita ganglionii Tapotamentul in toate formele + cernut si rulat Vibratia pe toata suprafata

Articulatia coxofemurala

Este formata din Partea superioara a osului femur care se articuleaza cu cavitatea glenoida a osului coxal articulatia este foarte mobila permitand toate formele de miscarePosterior se afla muschii fesieri Anterior plica inghinala in mijlocul caruia se afla D-ul Scarpa care trebuie respectat de masseur plica inghinala este bogata in vase de sange nervi artere ganglioni

Masajul articulatiei coxofemurale

Bolnavul sta in decubit ventral Incepem cu jumatatea superioara a coapsei si fesierii cu toate manevrele Insistam in plica fesiera cu neteziri cu partea cubitala a mainilor frictiunea se face pe toata plica fesierilor si in jurul trohanterului mare Anterior bolnavul sta in decubit dorsal incepem cu masajul coapsei dupa care cu coapsa usor flectata pe bazin si facem abductie Netezirea - cu partea cubitala pe plica inghinalaFrictiunea - usoara in D-ul Scarpa profunda in jurul trohanteruluiVibratia - cu partea cubitala in plica inghinala Kinetoterapia FLEXIA - activa - 90ordm - genunchii intinsi - 125ordm - genunchii indoiti - pasiva - 145ordmEXTENSIA - activ - genunchii intinsi ndash 15-20ordm

- genunchii indoiti ndash minim 10ordm - pasiv - 30ordm ABDUCTIA ndash amplitudinea medie - 45ordmADDUCTIA ndash imposibila din decubit ventral Pentru aprecierea acestei miscari piciorul celalalt trebuie in adductie 30ordmROTATIA ndash interna ndash 35-45ordm - externa - 45ordm CIRCUMDUCTIA ndash este rezultanta tuturor celorlalte miscari Amplitudinea mai mica decat cea a umarului

Regiunea gambei

Delimitare Superior - articulatia genunchiului Inferior - articulatia gleznei Anatomic formata din oasele tibie peroneu si partile moi care le inconjoara Muschii in doua regiuni Anterolaterala muschii extensori - lung al degetelor si al halucelului - tibial anterior - peronier lung sis curt Posterior muschiul triceps sural format din - gemeni - solear muschiul tibial posterior muschiul popliteu muschii flexori lung al degetelor si al halucelului Vascularizatia este asigurata de arterele si vene tibiala anterioara si posterioara Inervatia peronieri si tibial care provin din nervul sciatic

Masajul gambei Bolnavul sta in decubit ventral Netezirea - cu doua maini

- mana dupa mana - pieptene

Framantarea - una doua maini si contratimp Geluirea - pe toata suprafata - pe santul dintre muschii gemeni si solear Frictiunea - pe tendonul lui Ahile ( frictiune in cleste ) - in jurul gleznei - in santurile dintre gemeni si solear Tapotamentul - toate formele Vibratia - pe toata suprafata musculara Anterior bolnavul sta in decubit dorsal Netezirea - cu una doua maini Framantarea ndash una doua maini si contratimp Geluirea - pe langa creasta tibiala Frictiunea - de o parte si de alta a tibiei sub rotula pe glezna Se face cernutul si rulatul Nu se face tapotament Vibratia - pe toata suprafata tibiei Special se poate face in regiunea gambei masaj periostal care consta in frictiuni facute pe creasta tibiala in limita durerii suportabile a pacientului

Piciorul propriu-zis

Se compune din 3 segmente - tars - metatars- phalange

Tarsul se compune din 7 oase dispuse pe doua randuri1) randul proximal format din 2 oase suprapuse calcaneu si talusul sau astragalul2) randul distal format din 5 oase scafoid ( navicular ) cuboid si 3 oase cuneiformeMetatarsul format din 5 oaseFalangele formate din 3 oase pentru fiecare deget cu exceptia halucelui care are doar 2 oaseMuschii se impart in1) Muschi extensori ai degetelor

- muschiul scurt al degetelor- muschii lombricali - muschii interososi

2) Muschii flexori- muschiul scurt al degetelor- muschiul patrat al plantei - muschii lombricali si interososi

3) Muschii adductori si abductori ai degetelor - muschii interososi plantari sau adductori - muschii interososi dorsali sau abductorii

4) Muschii halucelui - muschiul abductor al halucelui - muschiul flexor scurt al halucelui- muschiul adductor al halucelului

5) Muschii degetului mic - muschiul abductor - muschiul scurt flexor - muschiul opozant

Vascularizatie - artera si vena dorsala- artera si vena plantara

Nervii - plantari ce provin din nervii tibiali

Masajul plantei

Bolnavul sta in decubit ventral genunchiul usor flectat cu piciorul in mana maseurului Netezirea - pieptene de la degete la calcai - cu mana intinsa Framantarea - pe partea externa pe bureletul digito-plantar pe calcai cu o singura mana Geluirea pe toata suprafata plantei Frictiunea cu cotul indexului peste tot mai ales pe aponevroza plantara Frictiunea si vibratii Tapotamentul cubital si cu pumnul Vibratia pe toata suprafata Inainte de netezirea finala facem pensari cu radacina palmelor de la nivelul degetelor pana la calcai pe care insistam In timpul acestei manevre bolnavul sprijina varfurile degetelor pe pieptul maseurului

Masajul partii dorsale a piciorului

Pacientul sta in decubit dorsal Netezirea

- cu palmele intinse de la degete la glezna inconjurand maleolele- mana dupa mana acoperind toata suprafata dorsala - cu 2 degete departate intre oasele metatarsiene

Geluirea - cu 2 degete intre oasele metatarsiene

Frictiunea la fel ca geluirea si glezna si in jurul maleolelor Se mai face frictiunea cu vibratii Vibratii pe toata suprafata Urmeaza masajul degetelor care se face ca si masajul degetelor de la mana Kinetoterapie Flexia dorsala ( dorsi-flexia ) are 20-25deg putand fi marita prin flexia genunchiului care relaxeaza tricepsul sural Extensia ( flexia plantara ) ajunge la 45deg Inversia teoretic poate ajunge la 90deg Eversia - pana la 90deg Miscari de lateralitate Circumductia

Articulatia genunchiului

Este alcatuita din partea inferioara a femurului ce se articuleaza cu partea superioara a tibiei si peroneului In partea anterioara a articulatiei se afla rotula ( patela ) singurul os propriu articulatiei genunchiului de forma triunchiulara si se leaga de articulatie prin ligamentul rotulian ce se insera pe tuberozitatea tibiei Pe fetele laterale ale tibiei se afla o tuberozitate interna si una externa determinata de cei doi condili femurali Partea posterioara e formata din regiunea poplitee unde trec artera si vena poplitee nervul sciatic popliteu intern Pielea de pe partea anterioara a genunchiului este foarte mobila si sub piele se afla bursa seroasa Articulatia este destul de puternica pentru a putea sustine greutatea corpului Este ajutata de urmatoarele ligamente - menisc intern si extern - ligamentele colaterale intern si extern - ligamentele incrucisate anterior si posterior

Masajul genunchiului

Anterior pacientul sta in decubit dorsal cu gamba usor flectata pe coapsa Netezirea - cu doua maini de la jumatatea gambei la jumatatea coapsei ( anterior si lateral) Framantarea pe acelasi traseu ca netezirea Se fac neteziri cu cele 4 degete in zona poplitee sau contrapriza iar ambele police deasupra rotulei se coboara pe marginea rotulei de o parte si de alta pana sub rotula de la partea inferioara a rotulei ne intoarcem urmand cei doi condili femurali spre spatiul popliteu Dupa 5-6 neteziri urmam acelasi traseu cu frictiunea apoi frictiunea cu vibratii Mai putem prinde partile laterale cu radacina palmelor si frectionam in aceeasi directie simultan cu ambele maini de la tibie si peroneu pana la condilii femurali Dupa netezirea de final care se face de la jumatatea gambei superioare la jumatatea inferioara a coapsei intoarcem pacientul cu fata in jos sprijinind gamba usor flectata Incepem cu neteziri cu palma intreaga de la jumatatea superioara a gambei la jumatatea inferioara a coapsei pe aceeasi regiune se face si framantarea Dupa incalzirea zonei se face incalzirea zonei poplitee cu cele doua degete ( police ) sau cu zona cubitala pe acelasi traseu facem si frictiuni cu doua degete ( police ) de la mijlocul articulatiei spre condilii extern sau cu deget peste deget Combinam frictiunea cu vibratii Incheiem cu netezirea spatiului popliteu apoi a intregii zone ( jumatatea superioara a gambei si jumatatea inferiara a coapsei

Kinetoterapia Flexia porneste de la 0deg la 120deg ( sold intins ) 140deg ( sold flectat ) Pasiv ajungem la 160deg Extensia este nula Rotatia interna apare in timpul flexiei si depaseste 170deg Poate ajunge la 20-30deg Rotatia interna ligamentele incrucisate se intind iar cele colaterale se relaxeaza Rotatia externa activa se produce numai in momentul extensiei ajungand la 40-50deg Cele pasive se executa cu genunchiul in flexie la 90deg Avem rotatie interna la 30-35deg si rotatie externa la 40-50deg La testare se testeaza lateralitatea si miscari de sertar Pozitia de repaus articular este atunci cand gamba este in flexie de 30-40deg

Articulatia gleznei

Este formata din doua articulatii - peroneo-tibiala - tibio-tarsiana - oasele partile moi Regiunea anterioara este limitata lateral de maleole ( interna si externa )

Masajul gleznei Anterior Netezirea cu cele doua police de la mijlocul articulatiei spre lateral inconjurand cele doua maleole Pe aceleasi trasee frictiunea si frictiunea cu vibratii Posterior Netezim tendonul lui Ahile si cele doua maleole facem frictiunea tendonului sub forma de cleste prinzand tendonul intre police si index pe acelasi traseu frictiunea cu vibratii si in jurul maleolelor Kinetoterapie Miscarile se fac activ pasiv si cu rezistenta Avem

1) flexia dorsala2) extensia sau flexia plantara 3) miscari de lateralitate 4) inversie ( rotatie interna ) 5) eversie ( rotatie externa ) 6) circumductia

Masajul facial terapeutic

Pacientul pe scaun cu capul sprijinit de mana maseorului in decubit dorsal Se lucreaza spre zona temporala Nu se foloseste talcul Se lucreaza cu uleiuri sau cregraveme Netezirea - cu palma intinsa cu degetele inainte de la barbie pana la tampla - cu podul palmei circular pe obraz - cu doua degete departate ( 2-3 ) cu buzele intre degete de la un colt al gurii la celalalt intotdeauna de la partea afectata spre partea opusa - cu policele de la radacina nasului pe baza zigomaticului pana la tampla Framantarea - cu o mana pensam - cu 2-3 degete ( I II III ) de la barbie spre tampla si ochii pe 2-3 directii Geluirea - pe aceleasi trasee Frictiunea se face in special pe insertiile musculare se face pe protuberanta mentoniera (sant) pe mandibula pe articulatia temporo-mandibulara pe zona mediana a buzei superioare la baza nasului si zona zigomatica Pe obraz - ciupituri cu 2-3 degete Tapotamentul - picaturi de ploaie cu pulpa degetelor Vibratia cu toata palma sau selectiv cu varful degetelor pe insertii pe articulatia temporo-mandibulara Netezirile de final In pareze paralizii pe jumatatea contracturata se executa neteziri frictiuni usoare frictiuni cu vibratii In jumatatea flasca se executa toate manevrele descrise

Fruntea

Pacientul cu capul rezemat de pieptul maseorului ( cu rulou sau perna la ceafa ) sau in decubit dorsal Se lucreaza cu ambele maini de la mijlocul fruntii spre tample Netezirea - cu pulpa degetelor ( II-V ) - cu 2 degete(II-III) pe arcadele orbitale Framantarea - pe mai multe directii cu pensari - contratimp cu varful degetelor II-III de la ambele maini Geluirea pe toata suprafata Frictiunea pe toata suprafata se insista pe arcadele orbitale radacina parului usor pe zona temporala si in articulatia temporo-mandibulara Tapotamentul picaturi de ploaie cu pulpa degetelor Vibratiile cu toata palma sisau selectiv cu varful degetelor Kineto se face cu miscari active Maseorul invata pacientul miscarile - pronuntia vocalelor in special AOUI

- fluierat suflat - se umple un obraz cu aer pe care-l va muta de la dreapta spre stanga - sa traga coltul gurii - pentru frunte- incruntaremirare Exercitiile se fac in fata oglinzii pentru autocorectare

Masajul general

Este bine a se incepe cu regiunea spatelui Pacientul sta in decubit ventral Lucram regiunea spatelui in care includem toracele posterior lombarul si sacro-fesier Vom lucra aproximativ toate manevrele Aproximativ vom adapta regiunii respective manevrele necesare aceea ce gasim in zona daca gasim Ex contracturii musculare vom insista pe langa celelalte manevre cu framantari usoare combinate cu frictiuni cu vibratii Daca intalnim dureri de coloana vertebrala vom insista cu frictiune si frictiune cu vibratiii atat de o parte si de alta a coloanei pe musculatura intervertebrala sau pe muschii paravertebrali In junghiurile intercostale vom insista cu frictiune pe musculatura intercostala Ca regula generala rste obligstoriu ca frictiunea intervertebrala sa fie facuta foarte bine deoarece acest masaj reprezinta si un masaj reflexogen fiecare vertebra fiind raspunzatoare unui organ sau functie din organism Putem lucra zona cervicala partial daca dispunem de o bancheta cu gaura pentru cap pozitionand capul in pozitie simetrica cu ceafa intinsa Dupa masarea acestei regiuni vom trece la membrele inferioare masand partea posterioara in felul urmator - Netezim gambs si coapsa si fesierul unui membru inferior ( pe partea opusa fata de noi ) luam in mana piciorul si lucram talpa cu toate manevrele corespunzatoare plantei trecem la Framantarea musculaturii gambei si coapsei ( si fesieri ) Geluirea pe aceleasi trasee Frictiunea se face incepand cu tendonul lui Ahile gamba coapsa si zona poplitee a genunchiului Tapotament gamba coapsa fesier Vibratia si neteziri de final Aceleasi procedee pe partea posterioara a celuilalt membru inferior Vom intoarce pacientul in decubit dorsal Dupa netezirea membrului inferior opus pozitiei noastre vom incepe cu masarea piciorului propriu-zis insistand pe articulatia degetelor Vom insista apoi cu cateva geluiri si frictiuni pe partea anterioara a gambei frictiuni pe articulatia genunchiului apoi se fac toate manevrele pe partea anterioara a coapsei Identic lucram si celalalt membru inferior Vom trece apoi la membrul superior drept pe care dupa netezirile mainii antebrat si brat vom lucra cu toate manevrele mana propriu-zisa antebratul bratul si cotul

Vom trece apoi la membrul superior stang Dupa ce terminam membrul superior vom trece la abdomen apoi toracele anterior Apoi pacientul il asezam pe scaun si lucram fruntea partea paroasa a capului si regiunea cefei In anumite cazuri patologice si la cererea pacientului vom lucra si umerii

Dotarea cabinetului de masaj Incapere spatioasa luminoasa bine aerisita si incalzita ( peste 24 grade C temperatura optima este de 27 grade C ) de preferat cu gresie si faianta din cauza uleiurilor sau a talcului-pentru optima curatare Culori deschise ( spre dreapta ROGVAIV-ului ) si dotat cu chiuveta ( apa calda rece ) prosoape substante dezinfectante Bancheta de masaj la inaltime optima ( pozitie Nord-Sud ) cu spatiul liber pe ambele lungimi ( maseorul danseaza in jurul pacientului ) Masajul este o ramura a BFT-ului BFT-ul este o ramura a medicinei generale care utilizeaza in terapeutica agentii fizici izolati sau asociati naturali sau artificiali Datorita complexitatii acestor agenti si modului lor de actiune s-au diferentiat in cadrul acestei discipline o serie de ramuri speciale

- Electroterapia- Fotohelioterapia- Hidroterapia- Termoterapia- Balneoterapia- Talasoterapia- Climoterapia- Pneumoterapia si inhalatiile- Kinetoterapia cu gimnastica medicala- Mecanoterapia- Masajul

Tratamentul cu agentii fizici naturali este aproape tot atat de veche ca si omenireaOmul primitiv condus de instincte a gasit in natura care il inconjoara factorii care sa-I micsoreze suferintele si chiar sa-l vindece Astfel si-a dat seama de binefacerile luminii soarelui a focului caldurii si apei Mai tarziu a facut din aceste forte binefacatoare un cult


































Efectele netezirii









Tehnica


















Tehnica masajului





Masajul pe regiuni
































Masajul bratului

















Mana








Kinetoterapia


Cotul











Abdomenul








Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general




































Efectele netezirii









Tehnica


















Tehnica masajului





Masajul pe regiuni
































Masajul bratului

















Mana








Kinetoterapia


Cotul











Abdomenul








Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general











Tehnica


















Tehnica masajului





Masajul pe regiuni
































Masajul bratului

















Mana








Kinetoterapia


Cotul











Abdomenul








Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general


















Tehnica masajului





Masajul pe regiuni
































Masajul bratului

















Mana








Kinetoterapia


Cotul











Abdomenul








Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general







Masajul pe regiuni
































Masajul bratului

















Mana








Kinetoterapia


Cotul











Abdomenul








Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general
































Masajul bratului

















Mana








Kinetoterapia


Cotul











Abdomenul








Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general













Mana








Kinetoterapia


Cotul











Abdomenul








Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general







Kinetoterapia


Cotul











Abdomenul








Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general












Abdomenul








Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general






Regiunea coapsei







Masajul coapsei








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general








Regiunea gambei















Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general













Masajul plantei












Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general








Articulatia gleznei






Fruntea



Masajul general





Fruntea



Masajul general




Masajul general



Curs de Masaj

Documents

Transcript of Curs de Masaj