1

CURS DE HOMEOPATIE - CAIET MODUL 2 BOALA INCOMPLETA SI BOALA LOCALA - Dr Secil Omer..................................... 3 MIASMA CANCERINICA - Dr. Ileana Rindasu .............................................................. 9 CARCINOSINUM - Dr. Adrian Dumitrescu ................................................................... 11 HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR - Dr Ioana Ionescu. 20 ANTIMONIUM CRUDUM - Dr Secil Omer................................................................... 27 ANTIMONIUM TARTARICUM - Dr. Secil Omer......................................................... 28 DROSERA - Dr. Secil Omer ............................................................................................ 30 HOMEOPATIE IN PATOLOGIE DIGESTIVA - Dr. Mariana Galesanu...................... 31 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI DE FICAT, COLECIST, PANCREAS, SPLINA - Dr. Omer Secil ................................................................................................. 39 COLICILE ABDOMINALE - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................... 51 COLOCYNTHIS - Dr. Silvia Nedelcu ............................................................................. 53 PODOPHYLLUM PELTATUM - Dr. Adrian Dumitrescu............................................. 54 VERATRUM ALBUM - Dr Adrian Dumitrescu ............................................................. 56 CUPRUM METALLICUM - Dr. Ioana Ionescu .............................................................. 58 CAPSICUM ANNUUM - Dr. Ioana Ionescu ................................................................. 60 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE - Dr. Dorin Dragos ................. 62 NEUROLOGIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi.............................................. 76 PSIHIATRIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi.................................................. 83 NOSODE INTESTINALE - Dr Doina Pavlovschi........................................................... 96 AGARICUS MUSCARIUS - Dr Silvia Nedelcu............................................................ 100 HELLEBORUS NIGER - Dr Silvia Nedelcu ................................................................. 102 HYOSCYAMUS - Dr. Ileana Rindasu ........................................................................... 104 STRAMONIUM - Dr Ileana Rindasu............................................................................. 106 LILIUM TIGRINUM - Dr. Secil Omer......................................................................... 109 ANACARDIUM ORIENTALE - Dr. Secil Omer......................................................... 111 TARENTULA HISPANICA - Dr Secil Omer................................................................ 113 PATOLOGIA APARATULUI URINAR - Dr. Dorin Dragos ....................................... 117 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA BOLILOR REUMATISMALE - Dr Ileana Rindasu................................................................................................................. 141 HOMEOPATIE IN GINECOLOGIE - Dr Ioana Ionescu .............................................. 145 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA GENITALA MASCULINA Dr Secil Omer ...................................................................................................................... 152 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA ORL - Dr. Mariana Galesanu........ 158 MATRICARIA CHAMOMILLA - Dr Ileana Rindasu .................................................. 168 CINA (Artemisia cina) - Dr Ileana Rindasu ................................................................... 170 CICUTA VIROSA - Dr Ileana Rindasu ......................................................................... 172 OPIUM, NUX MOSCHATA, LYSSINUM - Dr. Mariana Galesanu ............................ 174 APIS MELLIFICA - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................................ 183 HEPAR SULPHURIS CALCAREUM - Dr. Silvia Nedelcu ......................................... 185 PATOLOGIA ADOLESCENTULUI - Dr Ioana Ionescu ............................................. 187 TRAUMATISME - Dr Doina Pavlovschi ...................................................................... 204 HOMEOPATIA IN SARCINA, NASTERE SI LAUZIE - Dr Adrian Dumitrescu... 206

2

BAPTISIA TINCTORIA - Dr. Mariana Galesanu ........................................................ 214 CANTHARIS - Dr. Mariana Galesanu........................................................................... 217 STANNUM - Dr Secil Omer .......................................................................................... 221 PHOSPHORIC ACID - Dr. Secil Omer ......................................................................... 222 BARYTA-CARBONICA - Dr Ileana Rindasu............................................................... 224 SECALE CORNUTUM Dr Ileana Rindasu ............................................................... 226 ZINCUM METALLICUM - Dr Ileana Rindasu............................................................. 228 ALUMINA - Dr. Silvia Nedelcu .................................................................................... 230 CARBO VEGETABILIS - Dr Silvia Nedelcu................................................................ 232 PLUMBUM METALLICUM - Dr Silvia Nedelcu ........................................................ 234 CIMICIFUGA RACEMOSA (Actea Racemosa) - Dr. Adrian Dumitrescu................... 236 LAC CANINUM - Dr. Adrian Dumitrescu .................................................................... 239 CYCLAMEN EUROPAEUM Dr. Adrian Dumitrescu ............................................... 241 AMMONIUM CARBONICUM - Dr. Adrian Dumitrescu............................................. 243 AMMONIUM MURIATICUM - Dr. Adrian Dumitrescu ............................................. 245 IPECACUANHA - Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................... 247

3

BOALA INCOMPLETA SI BOALA LOCALA Dr Secil Omer BOALA INCOMPLETA 173. n bolile care par mai greu de vindecat din cauza unei aparente srcii a simptomelor, unul sau dou simptome predomin eclipsndu-le aproape complet pe celelalte; le numim boli deficiente si ele sunt de obicei cronice. 174. Simptomul lor principal poate fi o problem intern (de exemplu o durere de cap durnd de mai multi ani, o cardialgie veche etc) sau una extern; aceasta din urm este cunoscut de obicei ca fiind o boal local. 175. n bolile deficitare din primul tip este adesea doar o problem de inatentie din partea observatorului dac el nu detecteaz n ntregime simptome care sunt acolo si care i-ar permite s completeze schita imaginii bolii. Simptomul difuz prezinta vagi elemente de particularizare de ex doar localizare la o durere pe cind simptomul clar prezinta o serie de modalitati ce permit o individualizare si particularizare a cazului :

localizare iradiere caracter al durerii (intepatura , tragere, torsiune, ascutita etc.) ameliorare agravare fenomene asociate

In general simptomele vagi reflecta o forta vitala lipsita de claritate care e slabita in aspectul ei cantitativ (prin diverse modalitati-vaccinari, supresii iatrogene, infectari miasmatice mostenite) adica o forta vitala de pe nivelul doi sau trei. Categorii de pacienti: Nivel I forta vitala buna- un singur remediu repetat rar; fac agravari rapid si de scurta

durata Nivel II forta vitala medie greu curabili; agravari uneori severe; sunt necesare mai multe

remedii Nivel III Forta vitala mult slabita; nu face agravari sau daca le face sunt foarte periculoase;

trebuie 176. Totusi exist cu sigurant cteva tulburri de acest gen care nu prezint dup ntreaga investigatie initial (par 84-98) dect putine simptome puternice, intense n timp ce restul sunt indistincte. 177. Acum, pentru a aduce cazuri ca acestea, care sunt foarte rare, la o rezolvare plin de succes, medicul alege pentru a ncepe, ghidat de aceste cteva simptome, medicamentul care este cel mai potrivit homeopatic din cte poate el considera. 178. n mod sigur se va ntmpla ca acest medicament, ales prin respectarea cu strictete a legilor homeopatiei, va aduce boala artificial similar potrivit ce va anihila boala natural mai ales dac putinele simptome ale bolii sunt foarte izbitoare, definite si specifice sau n mod particular distinctive (caractetristice).

4

179. ns de cele mai multe ori primul medicament ales va fi doar partial potrivit din cauza lipsei unui numr suficient de simptome prin care s se gseasc similimum. 180. Acest medicament care a fost ales pe ct de bine s-a putut dar care este doar incomplet homeopatic pentru motivul mentionat mai sus va produce efecte secundare n timpul actiunii lui asupra bolii, care este doar partial analoag lui si va aduga n economia pacientului mai multe simptome din propriul lui complex de simptome, ca n cazul de mai sus cnd selectia a fost imperfect din cauza numrului mic de remedii homeopatice (vezi par 162). Dar aceste simptome sunt n acelasi timp tulburri apartinnd bolii nsesi, chiar dac ele au fost slab simtite anterior sau chiar deloc. Simptome pe care cu putin timp nainte pacientul nu le percepea se vor dezvlui sau unele pe care le percepea doar neclar vor deveni mai accentuate. 183. De aceea, de ndat ce doza din primul medicament nu mai are nici un fel de efect benefic (doar dac problemele nou aprute nu necesit de urgent ameliorarea din cauza intensittii lor - ceea ce nu este cazul aproape niciodat n bolile cronice, doza remediului fiind de altfel foarte mic) , cazul trebuie reluat nregistrnd status morbi asa cum se prezint la momentul actual si un al doilea medicament homeopatic indicat trebuie selectat conform acestor date. El poate fi ales cu mai mult acuratete din moment ce grupul de simptome a devenit mai numeros si mai complet *. 184. Dup ce fiecare medicament si-a completat actiunea dac se apreciaz c n continuare nu mai este indicat, cazul trebuie analizat din nou notnd simptome care au rmas si selectnd mai departe remediul potrivit pentru ele continund astfel pn cnd pacientul este vindecat 185. Printre bolile deficiente cele numite locale - termen prin care ntelegem schimbri si tulburri care apar pe prtile externe ale corpului - ocup un rol important. Pn acum se considera c doar aceste prti erau afectate de boal fr participarea restului organismului - o doctrin teoretic absurd care a dus la cele mai dezastruoase tratemente medicale. BOLI LOCALE Medico chirurgicale Medicale acute Medico chirurgicale acute Medicale cronice Medico chirurgicale cronice

Medico chirurgicale Fracturi Dislocari Plagi Luxatii Contuzii Reducerea fracturii, luxatiei, extragerea corpilor straini, sutura plagii Cind apar reactii sistemice febra,durere, sepsis, hemoragii se poate aplica trat

homeopatic Medicale acute Furuncule, abcese ,

5

Celulite Se repertorizeaza simptomele acute ca si caracteristicile generale ale pacientului Daca apar recidive trebuie sa ne gindim la un remediu constitutional

antimiasmatic Medico chirurgicale acute Abcese penetrante Panaritii persistente Se poate tenta un trat chirurgical datorita riscului de diseminare a infectiei

Medicale cronice Bolile dermatologice, ulcere fistule, condiloame, tumori cutanate Se face tratament miasmatic adica luind in calcul totalitatea cazului

Medico chirurgicale cronice Tumori persistente, fistule , sinusuri congenitale, gangrene Cind aceste tulburari locale atinge dimensiuni se pot crea compresiuni asupra

organelor din jur sau daca exista risc de malignizare foarte mare ce pune in pericol viata pacientului, progresiune rapida a unui proces gangrenos

186. Asa-numitele stri locale aprute recent si datorate unor injurii externe ar prea la nceput s merite numele de boli locale dar asta ar fi valabil doar n cazul cnd injuria (rana) ar fi att de banal nct s nu aibe nici o semnificatie pentru c injuriile externe asupra corpului ce au o anumit important angajeaz simpatia ntregului organism viu: temperatura creste etc . Astfel de lucruri sunt domeniul propriu-zis al chirurgiei doar n msura n care devine necesar a ajuta prtile suferinde prin nlturarea mecanic a piedicilor externe n calea vindecrii (pe care doar forta vital le poate ... ) cum ar fi: reducerea dislocrilor, nchiderea rnilor prin suturi si bandaje, controlul mecanic si oprirea sngerrii din arterele deschise, extragerea corpilor strini care au penetrat prtile vii, deschiderea unor cavitti ale corpului pentru a nltura o substant ce produce tulburri sau pentru a drena fluide extravazate sau colectate, alinierea capetelor unui os rupt si asigurarea lor cu un bandaj corect etc. Totusi cnd n astfel de injurii ntregul organism viu cere un ajutor dinamic efectiv pentru a fi capabil s desvrseasc vindecarea, asa cum face ntotdeauna, cnd febra violent aprut din cauza unor contuzii ntinse, carne, tendoane, vase sfsiate trebuie s fie nlturat printr-un medicament intern sau cnd durerea exterioar a unei prti arse sau excoriate are nevoie s fie nlturat homeopatic, acesta este locul n care serviciile medicului si ajutorul su homeopatic dinamic sunt necesare. 187. Dar afectiunile, schimbrile si bolile prtilor exterioare care n-au fost cauzate de nici o injurie din afar sau au fost doar precipitate de o injurie minor apar ntr-un mod complet diferit: ele apar dintr-o maladie intern. A le considera doar tulburri locale si a le trata exclusiv sau aproape exclusiv cu aplicatii locale sau alte mijloace asemntoare, ca si cnd ar fi simple rni, ceea ce medicina a fcut de secole de-a rndul pn acum, este pe ct de absurd pe ct rezultatele lor sunt duntoare. 188. Aceste afectiuni sunt considerate doar locale si de aceea sunt numite boli locale ca si cum ele s-ar produce exclusiv n prti n care organismul particip putin sau deloc sau, ca

6

s spunem asa, acolo unde suferintele prtilor individuale vizibile restului organismului viu n-ar sti nimic *. * Aceasta este una din multele absurditti periculoase ale vechilor practicieni. 189. Si totusi este evident chiar la cea mai usoar reflectie c nici o boal extern nedatorat vreunei injurii particulare din afar nu poate apare si-si mentine locul, sau chiar s se agraveze, fr o cauz interioar, fr implicarea ntregului organism - care n consecint este bolnav. Ele n-ar putea aprea fr ncuviintarea ntregului rest al economiei si fr participarea ntregului viu - adic a principiului vital ce ptrunde toate celelalte prti sensibile si .... ale organismului. ntr-adevr este de neconceput ca ele s se dezvolte fr a fi puse n miscare de ntreaga viat perturbat (dezarmonizat) , att de strns sunt interconectate toate prtile organismului, formnd un ntreg indivizibil de simtire si functie. Nu exist eruptie a buzei, nici panaritiu ci persoana este bolnav n interior nainte de aceasta si atta timp ct dureaz. 190. Orice tratament medical corect al unei afectiuni aprute pe prtile externe ale corpului determinat de o injurie din afar minor sau deloc trebuie de aceea directionat ctre totalitate, ctre anihilarea si vindecarea maladiei generale prin folosirea remedilor interne dac se vrea ca el s fie eficace, sigur, plin de succes si complet (profund). 191. Aceasta este categoric confirmat de experient care arat n toate cazurile c imediat dup ce sunt luate, fiecare medicament intern activ produce n asa-numitele boli locale, chiar n cele mai ndeprtate extremitti ale corpului, schimbri semnificative n special n prtile externe afectate - considedrate de vechea scoal ca fiind izolate - ca si n orice alt parte a organismului de asemenea. Dac medicamentul intern prescris pentru totalitate este corect homeopatic aceste schimbri vor fi de bun augur; ele reprezint vindecarea omului n totalitate mpreun cu disparitia afectiunii lui externe (fr folosirea vreunui remediu extern). 192. Aceasta poate fi cel mai bine fcut dac, atunci cnd medicul ia cazul, caracteristicile exacte ale maladiei locale sunt considerate mpreun cu toate schimbrile, tulburrile, si simptome perceptibile n restul economiei (inclusiv cele observate anterior cnd nu lua medicament) pentru a schita astfel imaginea complet a bolii nainte de alegerea, dintre remediile ale cror actiuni caracteristice sunt cunoscute, pe acela ce corespunde homeopatic acestei totalitatti a simptomelor. 193. Acest medicament administrat doar intern nltur si vindec simultan att boala local ct si starea morbid concomitent din organism si dac afectinea este recent realizeaz aceasta chiar de la prima doz. Asta dovedeste c boala local depinde exclusiv de o boal a restului organismului si trebuie privit doar ca o parte inseparabil a ntregii boli, ca unul din cele mai importante si izbitoare simptome. 194. Nici n bolile locale care sunt acute si se dezvolt rapid nici n cele vechi nu este de folos s se maseze sau s se aplice pe zona afectat vreun remediu extern, nici chiar cel specific, homeopatic si nici dac acesta este administrat intern n acelasi timp. Asta pentru c afectiunile acute locale - de exemplu inflamatii ale prtilor individuale, erizipel etc - care-si datoreaz originea nu unei injurii externe de o violent proportional ci unei cauze dinamice, interioare, rspund cel mai bine (de obicei fr alt ajutor) la remediile interne alese dintre medicamentele experimentate si care sunt potrivite homeopatic simptomelor interne si externe la timpul respectiv. Dar dac aceste boli nu cedeaz complet la medicament si dac, desi pacientul are un mod de viat echilibrat, mai persist nc n partea suferind si n intreaga economie un reziduu al bolii atunci, si asta se

7

ntmpl destul de des, afectiunea local acut se datoreaz unei izbucniri a psorei pn atunci latent si acum gata s se dezvolte ntr-o adevrat boal cronic. 195. n asemenea cazuri, care nu sunt rare, dup ce starea acut a fost nvins pe ct de mult s-a putut, un tratament antipsoric adecvat trebuie ntreprins pentru simptome reziduale si pentru aparenta stare de sntate anterioar a pacientului pentru a obtine o vindecare complet. n bolile cronice locale care evident nu sunt venerice vindecarea intern antipsoric este necesar n orice caz *. * Asa cum am artat n cartea mea Bolile cronice. 196. S-ar putea crede c vindecarea unor astfel de boli ar fi accelerat prin folosirea remediului gsit a fi corect hoemopatic pentru totalitate simptomelor nu numai intern dar si extern, pa baza ideii c actiunea direct a medicament asupra locului unde este localizat boala ar produce o schimbare mai rapid n ea. 197. Dar un astfel de tratament este complet condamnabil, nu numai pentru simptomele locale aprute din miasma psoric ci si pentru acelea din miasma sifilitic sau sicotic, pentru c a folosi local un remediu n acelasi timp cu administrarea lui intern n bolile care prezint o afectiune local persistent drept simptomul lor principal, are seriosul dezavantaj c, prin aplicarea local, acest simptom principal (boal local) *, de obicei dispare vederii nainte ca boala intern s fie distrus si astfel ne nsal cu aparenta unei vindecri complete. Aceast disparitie prematur a simptomului local face, cel putin, mult mai dificil si uneori aproape imposibil judecarea dac ntreaga boal a fost distrus de folosirea simultan a medicament intern. 198. Pentru acelasi motiv este condamnabil s se foloseasc un remediu ce are puterea de a vindeca atunci cnd este administrat intern doar aplicndu-l extern la nivelul simptomelor locale ale bolii cronice miasmatice. Pentru c dac simptomul local al bolii cronice este nlturat doar prin mijloace externe, deficiente, tratamentul intern care este esential pentru restaurarea complet a snttii rmne n obscuritate. Simptomul principal (boala local) a disprut lsnd n urm altele mai greu de distins care sunt mai putin stabile si constante dect el si adesea nici nu sunt suficient de caracteristice pentru a furniza o schit clar si complet a imaginii bolii. 199. Mai mult dac remediul homeopatic potrivit bolii nu a fost nc gsit la momentul cnd simptomul local este distrus de un remediu extern caustic sau desicativ ori chirurgical *, cazul devine mult mai dificil pentru c simptomele ce rmn sunt prea vagi, necaracteristice si fluctuante si pentru c nu mai putem vedea simtomul principal extern care ar fi putut, cel mai bine dintre toate, s ajute la alegerea remediului corect si s ne determine la a-l administra intern, distrugnd astfel complet boala. 200. Dac simptomele ar fi fost nc acolo n timpul tratamentului intern medicul ar fi fost capabil s gseasc remediul homeopatic pentru ntreaga boal. Odat ce acesta a fost gsit si ct timp el a fost administrat intern prezenta continu a bolii locale ar arta c vindecarea nu este nc complet; pe de alt parte dac boala local a fost vindecat fr nici o interferent extern supresiv asta ar arta de necombtut c afectiunea a fost dezrdcinat si c vindecarea asteptat a ntregii boli s-a realizat - deci este un ajutor inestimabil, indispensabil n obtinerea unei vindecri complete. 201. Se pare c atunci cnd este mpovrat cu o boal cronic pe care nu o poate nvinge cu propriile ei mijloace, forta vital decide (n mod caracteristic) s formeze o boal local pe una din prtile externe, cu singurul scop de a alina boala intern care altfel ar ameninta organele vitale si viata pacientului. Ea creeaz si mentine o boal ntr-o zon

8

extern neesential pentru supravietuire ca si cum ar distrage si ar ncredinta boala intern uneia locale nlocuitoare. n acest mod boala local atenueaz boala local pentru un timp fr ns a fi capabil s o vindece sau s o diminueze material *. Boala local nu este niciodat altceva dect o parte din totalitate bolii, dar este o parte dezvoltat disproportionat de forta vital organic si transferat unei prti mai putin periculoase (externe) a corpului pentru a alina boala intern. Asa cum am mai spus forta vital reuseste att de putin s reduc sau s vindece ntreaga boal prin acest simptome local care o amelioreaz doar nct, dimpotriv, boala intern creste gradat si natura trebuie s mreasc si s agraveze simptome local din ce n ce mai mult pentru a continua s serveasc drept un substitut care usureaz cresterea bolii interne. Ulceratiile cutanate vechi de la nivelul picioarelor se agraveaz n psora intern nevindecat, sancrul crerste n sifilisul nevindecat, condiloamele se multiplic si cresc n sicoza nevindecat, acestea devenind din ce n ce mai greu de vindecat pe msur ce ntreaga boal intern creste ea nssi cu timpul. 202. Dac medicul vechii scoli distruge simptome local prin oarecare mijloace externe, gndindu-se ca prin aceasta s vindece ntreaga boal, natura compenseaz asta prin trezirea bolii interne si a celorlalte simptome ce existau n stare latent alturi de boala local adic amplific boala intern. n astfel de cazuri se spune, de obicei incorect, c boala local a fost mpins napoi n corp sau asupra nervilor prin mijloace externe. 203. Orice tratament extern care nltur astfel de simptome locale de la suprafata corpului fr s vindece boala intern miasmatic - de exemplu nlturarea eruptiei de scabie cu tot felul de unguente, arderea sancrului cu substant caustice, distrugerea condiloamelor prin tiere, legare sau cauterizare - toate aceste tratamente externe periculoase, att de rspndite pn acum, au devenit cea mai obisnuit surs a nenumratelor boli cronice cu sau fr nume sub care ntreaga umanitate geme. Este una din cele mai mari crime pe care comunitatea medicilor o poate comite si tousi pn acum ea a fost procedura general stabilit iar universittile au predat-o ca fiind singura cale *.

9

MIASMA CANCERINICA Dr. Ileana Rindasu Conceptia homeopatica asupra bolilor cronice este capitolul cel mai greu de explicat medicilor de formatie oficiala, mai ales ca si nomenclatura originala este desueta(termenul de miasme). Dar, pe masura ce este aprofundata, ea trezeste convingerea ca autorul ei a avut o intuitie geniala, ce depasea cu mult atat cunostintele din vremea sa, cat si pe cele din timpurile noastre. Aceasta teorie poate fi sintetizata prin raspunsul la intrebarea: ce provoaca aparitia bolilor cronice? Raspunsul lui Hahnemann este : miasma (diateza-in exprimare moderna) este cea care determina starea de boala cronica, prin influentarea modului reactional global al individului, posibil prin fragilizarea anumitor organe sau functiuni ce imping individul spre anumite tendinte patologice. Miasma, in conceptia diferitilor autori: Hahnemann: slabiciune fundamentala aflata la baza bolilor cronice Ranjit Roy: predispozitie genetica a unui organism de a face anumite boli cronice Gh-D. Bungetzianu: este atat trecutul propriu patologic al individului, imprimat in memoria sa imunologica sau care a dereglat mecanismele metabolice si/sau reactionale, cat si modificarile imprimate in codul genetic pe care individul le-a mostenit de la genitorii sai si pe care le poate transmite la randul lui altor generatii. Se stie ca s-au descris trei miasme/diateze ca factori cauzali fundamentali ai bolilor cronice: psora, sicoza si lueza. Dintre acestea, psora( hidra cu o suta de capete ) este considerata de Hahnemann cea mai veche, universala si distructiva miasma. Ea se asociaza cu boli cronice foarte severe, printre care si boala neoplazica. Netratate, bolile cronice evolueaza, se agraveaza si dispar numai odata cu disparitia indivizilor respectivi. Cancerul, ca boala cronica, prezinta si el un fond miasmatic. Hahnemann considera ca fondul psoric este responsabil de aparitia dezvoltarilor maligne. Altii considera cancerul o urmare a manifestarii miasmei sicotice, fiind caracterizat de formarea tumorilor, ca expresie a multiplicarii celulare exagerate. Dr. Grimmer (1995 ) a remarcat ca aparitia bolii neoplazice are o legatura clara cu pseudopsora( tuberculinismul). Este interesanta si observatia unor medici alopati indieni (dr. Kelkar si dr. Kulkarni) care au studiat in anul 1995- 15 cazuri de tbc pulmonar asociat cu cancere concomitente localizate in alte organe( 10 cancere orofaringiene, 3 cancere esofagiene, un cancer de cervix, un cancer pulmonar). J. H. Allen a sugerat ca doua miasme cronice latente devin rareori active simultan in acelasi organism, dar daca acest fenomen se produce, apare o mare probabilitate de aparitie a bolii neoplazice! Astfel, apare ipoteza ca in cursul evolutiei bolii canceroase, se vor manifesta 2/ mai multe predispozitii miasmatice. Stadiul pretumoral poate fi controlat de miasma tuberculinica, stadiul de crestere tumorala de miasma sicotica, iar cel de distrugere celulara de miasma sifilitica.

10

Miasma tuberculinica este cea care slabeste mecanismul de aparare, cu aparitia unor stari precanceroase cum ar fi inflamatia cronica, ulceratiile, displazia, etc ce pot fi urmate in timp de aparitia cancerului. Stadiul de cancer metastatic se considera a fi determinat de miasma sifilitica. In concluzie, se poate considera ca boala neoplazica este multimiasmatica, fiecare din cele 4 miasme amintite aici avandu-si rolul sau bine determinat. Profesorul Bungetzianu citeaza autori care pun problema diatezei cancerinice ca atare (Martigny, Nebel), ca rezultat al combinarii psorei cu sifilisul si sicoza, aceasta miasma fiind deci o tridiateza. Nebel considera diateza cancerinica drept epilogul psorei, dar nu exclude nici interventia tuberculinismului. Elementele clinice care caracterizeaza Cancerinismul dupa Bungetzianu: 1. Modificarile tegumentelor, fanerelor si mucoaselor: ele exprima imbatranirea tesuturilor, cu cheratoza senila, excrescente, fisuri, ragade; tulburari ale secretiei sebacee,cu chisturi sebacee, comedoane; unghii canelate, dure, ingrosate, care se cliveaza la taiat; mucoasele pot prezenta leucoplazie; limba poate fi fisurata. 2. Tulburari ale circulatiei venoase si capilare: circulatie colaterala foarte vizibila; hemoroizi. 3. Oboseala generala si slabiciune: uneori tendinta la hipotermie. 4. Tristete si hipersensibilitate: multe socuri emotionale in antecedente( ex: decesul unor persoane apropiate) ; uneori, frica de cancer care diminua in mod curios cand cancerul este constituit. 5. Aspecte morfologice particulare: precancerosii apartin adesea megalosplahnicilor(tipul rond, digestiv). Sunt prezente modificari ale tonusului si transpiratiei mainilor, rezultand fie o mana impastata, umeda si rece, fie o mana uscata, descarnata, cu degete subtiri si lungi. In tratamentul cancerinicilor, se va proceda conform regulilor generale, adica se va incepe cu remediul ales in functie de similitudinea cu totalitatea simptomelor. In plus , si in cazul acestei miasme au fost preparate nosode( remedii preparate din formatiuni tumorale sau din culturi de celule.) Nosodul Carcinosinum s-a obtinut initial din cancer de mamela de catre dr. Foubuster, ulterior gama preparatelor a crescut, aparand si Carcinosinum gastric, intestinal,etc. Scyrrhinum s-a recoltat din cancerul schiros de mamela. Multi autori recomanda si asocierea altor nosode, in functie de miasma care se considera ca are o contributie esentiala. Nosodul se indica pentru a indeparta barajul pe care diateza il opune remediului bine ales pe baza similitudinii.

11

CARCINOSINUM Dr. Adrian Dumitrescu Istoric : Este nosodul miasmei cancerinice (prin care se nelege predispoziia motenit a unui organism de a dezvolta afeciuni maligne). Poate fi deja considerat un remediu universal deoarece din ce n ce mai multe generaii de cazuri cu cancer i las amprenta asupra copiilor, aa cum n trecut o fceau tuberculoza i gonoreea. Primul care a menionat i a folosit Carcinosinum a fost James Tyler Kent. El l-a denumit Carcinom i l-a obinut astfel: Prepararea remediului pe care l-am folsit ani de zile s-a fcut plecnd de la un cancer mamar. Pacienta avea o eliminare de secreie clar, apoas dintr-un cancer de sn. O cantitate mic din acest fluid a fost prelevat, potenat i folosit cu rezultate satisfctoare n multe cazuri de carcinom aflat n stadii avansate. L-a folosit ca paliativ n cazuri de cancer: Carcinosinum amelioreaz durerile chinuitoare ascuite, cu caracter de arsur. Cu acest remediu pacienii au trit confortabil, mai muli ani. Procesul malign a fost ntrziat i suferina care nsoete de obicei aceast boal a fost evitat. Ulterior ali mari homeopai precum James Compton Burnett, J.H. Clarke, Donald Foubister au folosit i descoperit Materia Medica a acestui nosod. S-au obinut noi remedii precum: Carcinosinum Adeno-Stom. (din cancer al epiteliului glandular gastric), Carcinosinum Squam. Pulm (epiteliom plmn), Carcinosinum Intest co (epiteliom intestinal i vezic urinar), Carcinosinum Uterus, Carcinosinum Adeno-Vesica (din papilom malign al vezicii urinare). Cauzalitate: Grosolnia; dominarea ndelungat de ctre alte persoane; control parental excesiv; ateptri prea mari ale prinilor fa de persoana sa; responsabiliti mari de la o vrst fraged; absena tatlui; lips de ncurajri sau dimpotriv: a fost dezaprobat n mod constant cu subminarea ncrederii n sine; obligaia de a face lucruri mpotriva voinei sale; nefericire, necazuri sau stare de fric cu durat prelungit; supresii la nivel mental-emoional i fizic; vaccinri. Aspect: Triada: - piele cu pete cafe-au-lait (cafea cu lapte). - sclere albastre. - numeroase alunie de culoare neagr. La care se adaug negi pe degete i palme sau la nivelul tlpilor. Pot exista i variaii: piele palid i transparent care d un aspect delicat (ce trebuie s corespund cu comportamentul). Esena remediului: 1. Lipsa de ncredere n sine cu fric de eecuri i fric de a face greeli, fric de examinri. Mind anxiety mistakes; making (r.u. carc 1). R.u.= remediu unic. Au nevoie de apreciere, aprobare.

12

Vrea s-i mulumeasc pe toi (inclusiv pe prini) i se simte vinovat pentru lucruri pe care nu le-a fcut. Se simte vinovat dac refuz ceva. 2. Vulnerabilitate pe plan psihic si fizic. Sunt foarte vulnerabili d.p.d.v. emoional dar ncearc s o ascund. Nu reuesc s se apere. E ca i cum nu ar avea bariere de protecie. Se ncarc cu problemele celorlali i e incapabil s i le contientizeze pe ale sale. Le permite celorlali s-i invadeze universul. (cancerul). Exist o tendin de a scpa de lumea exterioar pe care o percep ca neprietenoas. Ei ncearc s intre ntr-o lume de fantezie, visare i armonie: - citind ore ntregi, - stnd n natur, sau la mare, - ascultnd muzic, dansnd, - cltorind, - iubind animalele - sunt persoane cu sim artistic Pe plan fizic fac infecii cronice i nu au mai avut febr de mult timp. Manifest astfel o lips de reactivitate caracteristic. 3. Nu suport reprourile se ofenseaz uor: Vine ca o consecin fireasc a primelor 2 puncte enunate mai sus. Sensibilitatea la cenzur este att de puternic nct percep orice critic ca pe un oc. (Pot avea manifestri isterice, plns cu sughiuri). Mind offended Easily (Carc 4; Tub 4). Exist o puternic team de a fi umilit. Mind Fear humiliated, of being (Carc 2, Sep 2, nat-m 1, nux-v 1, puls 1). 4. Ordonat Meticulos - Perfecionist n ceea ce privete munca pe care o face dezordonat, neglijent n rest. Unul din modurile de supravieuire este adaptarea i evitarea criticilor ct mai mult posibil. Astfel, muncete din greu i devine meticulos, ajunge la timp la ntlniri i face tot ceea ce se ateapt de la el. Este foarte contiincios. Se simte responsabil pentru orice ( are sentimente de vinovie dac se odihnete nainte de a termina treburile). 5. Anxietate de anticipaie: Mind anticipation (Carc, Arg n, Gels, Sil, Calc, Puls). - naintea examenelor - Mind anticipation examination before - de la un angajament pe care i l-a asumat - Mind anxiety anticipation, from engagement, an - anxietate pentru ceilali - Mind anxiety for others (carc 1; Phos 3) - anxietate cnd ceilali ntrzie sau dac are fixat o ntlnire - Mind anxiety- time is set, if a 6. Simpatetic. Nu pot s cear nimic pentru ei i simt durerea i suferina intens. Ca atare se preocup mult de problemele altora, ceea ce i poate conduce la sentimente de vinovie, anxietate sau chiar depresie. Simt durerea celorlali n propriul lor corp. Ii sacrific propriul comfort pentru alii. Simt c le datoreaz mult celorlali i c ceilali nu le datoreaz nimic. Le gsesc scuze celor din jur i nu reacioneaz cnd acetia sunt nedrepi. 7. Intelect: foarte inteligeni i capabili sau ncetineal mental cu memorie slab. Pot avea capaciti intelectuale deosebite, sunt oameni de tiint sau elevi crora le place s nvee, s citeasc i s-i stimuleze creierul.

13

La cealalt extrem se afl tulburri ale facultilor intelectuale, n special o memorie slab (adesea dup ce se streseaz cu multe responsabiliti - ceea ce duce la epuizare mental). Memoria slab se poate asocia cu o dificultate de a gndi i de a se concentra, inerie mental, senzaie de slbiciune la nivel mental i fizic. Persoana pare c nu se mai intereseaz de nimic, devine distrat i incapabil s mai rein ceva. Intr-o conversaie aude c se vorbete dar cuvintele trec pe lng el; dac citete ceva, ajunge la sfritul paginii i nu tie ce a citit. Aversiunea pentru conversaie apare proeminent n prooving. Sentimentul de slbiciune i oboseal trece dup un somn scurt sau dup exerciiu mental sau fizic. 8. Insomnie adoarme greu (mai ales la copii). Este obosit dar are mintea prea plin de gnduri ca s poat adormi. St treaz mult timp (mare parte din noapte). Somn nelinitit i perturbat. Doarme superficial i se trezete des. Se trezete la 4 dimineaa i nu mai poate adormi. Poziia n timpul somnului este adesea pe burt sau pe coate-genunchi ca la Medorrhinum. 9. Alte caracteristici: Sexualitatea lui Carcinosinum are o natur puternic pasional. Femeile n special sunt ataate ntr-un mod pasional de partener. Au o nevoie mare de iubire i afeciune i cum sunt timide i nu pot cere aceast iubire, o manifest n sfera sexual. Faptul c se simt slabi i fr aprare i face s fie i mai dependeni de partener. Nu triesc n promiscuitate; sunt doar uor excitabili. Copilul Carcinosinum : 1. Precocitate: Cu o dezvoltare rapid att la nivel fizic ct i mental (incluznd simul de esponsabilitate crescut de care am vorbit). Ei nva s vorbeasc, s mearg i s fac la oli devreme. Ai senzaia c vorbeti cu un adult. Din punct de vedere sexual pot deveni foarte excitabili la o vrst fraged, ceea ce duce la masturbare timpurie i frecvent. Ulterior pot folosi acest obicei cnd se simt depii de greuti sau cnd sunt stresai. La extrema cealalt se poate afla o dezvoltare lent (mai ales mental). Chiar i la copiii cu sindrom Down, Carcinosinum poate fi considerat un remediu constituional (alturi de Medorrhinum) pentru c apar ameliorri importante. Este folosit i n autism alturi de Cuprum Metallicum. 2. Tendina de a fi un copil model. Timiditate. 3. Tap ispitor la coal (ceilali copii l tachineaz pentru c i simt slbiciunile). 4. Tendin la boli inflamatorii severe, pneumonie sau tuse convulsiv, bronit astmatiform, astm. (acestea din urm pot avea ca i cauzalitate deprivarea afectiv). Coriz cronic, mononucleoz. 5. Ii roade unghiile. 6. Grea cnd merge cu maina. APP SI AHC care pot indica remediul: Istoric familial de cancer (cu debut la vrste neobinuite sub 45-50 ani). Diabet, tuberculoz, probleme pulmonare (inclusiv astm).

14

Tuse convulsiv sau pneumonie n copilrie; Bolile copilriei fcute la o vrst naintat. Leucemie, anemie pernicioas. Toate aceste boli iau parte la dezvoltarea miasmei cancerinice. Simptome psihice Frici: fric de eec i de eec la examene, fric de furtuna cu trznete sau i place furtuna cu trznete, de cancer, n mulime, n spaii strmte, de nlime. - Emotiv, pasional, individ cu dorine puternice, muncesc mult (Mind Industrious), trag de ei, dorin sexual puternic, izbucniri emotive, triesc viaa intens. - meticulos (Ars alb), au nevoie de control asupra vieii. Nu se pot odihni dac lucrurile nu sunt la locul lor. Nelinitit, nemulumit, dorin de cltorie (Mind travelling desire for Calc ph, Tub, Carc, Ign, Merc). - Contiincios, mare sim al datoriei, responsabil (Aur, Kal-c, Nat-s, Nat-c, Mag-m). - Anticipaie. Lips de ncredere n sine. - Precocitate. - Simpatetic. Sensibil la suferinele oamenilor, animalelor i plantelor. - Anxietate pentru ceilali. Lucrurile oribile i afecteaz profund (Calc). - Afectuos. Vrea s-i mulumeasc pe ceilali. Cu fric de a nu fi acceptat sau iubit. - Sensibil la mustrari, mai ales la copii. - Probleme aprute n urma grosolniei, reprourilor, supresiilor, controlului parental excesiv, educaiei severe, responsabilizrii mari n copilrie. - Isi reprim emoiile, durerea. Blnzi. Suport suferina fr proteste. - Se ofenseaza usor, nu tolereaz contrazicerea, aversiune la consolare. - Anxietate n privina sntii (cancer), pentru alii. - Sensibil la art, natur, senzualitate. - Ii plac furtunile cu trznete (Sep). - Sensibil la muzic, ritm. Ii place s danseze (Sep). Muzica poate s-l fac s plng. - Retard mental sau dezvoltare mental lent: concentrare dificil. Simptome generale In general clduros dar poate fi i friguros (agg. de extremele de temperatur). - amel. la mare. (sau agg., sau alternant), - amel. somn scurt, - amel. seara. - agg. Vaccinri. - Periodicitate: agg. 1-6 pm, n special 5-6 pm. Sptmnal. Anual. - Stari contradictorii si alternante. Preferine aversiuni alimentare: - Aceeai mncare poate s-i plac sau s-i displac alternant. - Dorin de: ciocolata, zahr, condimente, - Dorint sau aversiune pentru: fructe, grsime i carne, - dorin de ap rece (Phos). - Agg.: ou, lapte, ceap, grsimi. Simptome fizice Rinit alergic; coriz cronic; amigdalite i sinuzite cronice; mononucleoza (Phytolacca mercurul vegetal), constipaie important cu balonare, indigestii, migrene oftalmice i vrsturi, acnee sever, fibroame, chisturi ovariene; sterilitate; negi pe tlpi i palme; acnee, pustule pe spate; molluscum contagiosum (Sil 2).

15

Vertij: La nlime, cu fric de nlime. Cap: Migren, alternnd cu astm. Migrenele pot fi nsoite de varsaturi i de tulburri vizuale (stelue, luminie care clipesc cu incapacitatea de a-si concentra privirea pe scris). Durere frontal, deasupra ochilor, amel. n aer proaspt. Durere n tmpla dreapt ca o presiune; Durere de cap naintea furtunii. Durere surd ca de lovitur n partea dreapt a capului. Senzaie de constricie. Durere pulsatil profund. Ochi: - Sclere albastre. - Clipete des. Are ticuri. - Orjelete care produc secreii. Durere n spatele ochiului drept. Ureche: - Senzaie de ureche nfundat. Conduct auditiv extern inflamat. Nas: - Coriz cronic. Sinuzit. Rceli frecvente din copilrie - Rinit alergic. - Nas nfundat cu secreii groase, - Senzaie de dop n laringe. Fa: - Ticuri. Tot felul de grimase. Fasciculaii musculare n special pleoapele. Erupii: acnee, acnee vezicular, eczem cu mncrime; se scarpin pn d sngele. Gur:- Afte, - Ulceraii cu gust neplcut. - Carii dentare precoce. - Maxilar inferior nepenit. Gat: - Durere n gt la nghiit. - Amigdalit recurent. Agg. de haine. Hipotiroidie, gu. Induraie ganglioni. Tiroid mrit. Stomac: - Eructaii cu gust de vom. - Anxietate sau emoii de anticipaie resimite n stomac sau epigastru .- Grea cnd merge cu maina. - Ulcer gdd. la el sau n familie. Abdomen:- Indigestie cu acumulare de gaz n stomac i intestin. Balonare i colic abdominal la sugari. Dermatit. Durere cu caracter de constricie < de presiune, aplecare nainte i buturi calde. Durere la nivelul hipogastrului, cu flatulen. Rect: Constipaie sever, adesea fr senzaie dar cu multe gaze (flatulen).Hemoroizi. Scaun uscat, dur ca piatra, dificil de evacuat, rmne mult timp n rect. Prolaps. Fistul anal; fisuri dureroase n zona ano-rectal. Vezic urinar, rinichi : Infecii recurente sau cronice: cistit, nefrit, pielonefrit. Urinare involuntar. Se scurg mici cantiti de urin (involuntar). Enurezis nocturn pn la vrsta de 12-14 ani. Genital masculin:- Dorin sexual crescut. Masturbare precoce. Genital feminin:- Dorin sexual crescut. Masturbare precoce. Dismenoree : primele zile ale menstruaiei foarte dureroase. Dureri cu caracter de crampe, cu senzaie de tragere n jos i iradiere n coapse. Sindrom premenstrual. Great cu vom la nceputul menstruaiei. Herpes genital. Mastit cronic. Chisturi ovariene, agg. pe drepta. Uter fibromatos. Endometrioz. Respiraie: - Astm bronic la copii de la o fric intens; amel. sau agg. la mare. - Tuse, cu senzaie de gdiltur n gt; tuse iritativ noaptea; - Tuse agg. dimineaa cnd se mbrac (dezbrac), cnd se spal sau se brbierete, cnd si ntinde gtul sau casc. - Tuse convulsiv cu durat lung; pneumonie cronic. - gtul se umple de secreii pe care trebuie s le expectoreze (i tot drege glasul).

16

Piept: Umflarea snilor nainte de menstruaie. Mastit cronic. Spate i ceaf: Sciatic. Durere n partea dreapt a cefei i la ntoarce capul spre dreapta. Extremiti: Spasme musculare la nivelul coapselor i braelor. Extremiti reci, agg. curent de aer. - Dureri reumatice amel. de cldur i micare lent. - Senzaie de slbiciune, oboseal la nivelul membrelor inferioare, amel. de micare. Somn: Insomnie, mai ales la copil; copilul trebuie legnat. Trezire brusc ca din comar. Adoarme greu din cauza gndurilor, se trezete frecvent la 4 a.m i nu readoarme. Poziie genu pectoral sau pe abdomen. Piele: Multi nevi pigmentari, alunite (negri, maro, circulari), B. Recklinghausen. Piele de culoare nchis. Pete cafea-cu lapte. Acnee la nivelul spatelui, feei, sternului. Eczem cu prurit. Se scarpin pn d sngele. Eczem agg. dup lapte. Neurodermatit cu piele aspr i uscat. Rnile i ulceraiile se vindec greu. Tendin la furunculoz. Vindec cheloidul aprut dup operaii chirurgicale. Prurit la dezbrcare. Veruci: buze, abdomen, palme, degete, n jurul unghiilor, plantari. Remedii similare: Ars., Aur., Cocc., Nat-m., Med., Phos., Puls., Sep., Staph., Tub. Comparaii: Cu Natrium Muriaticum (silent grief). Cu Staphysagria; (emoiile reprimate). Cu Arsenicum Album i Nux-V (meticulos). Cu Sepia; (depresie; furtuna; dansul; amel prin ex. fizic). Cu Phos; ( simpatetic; amel de un somn scurt, dorin de ap rece). Cu Arg-n; Gels: (Anxietatea anticipatorie). Cu Med: (se ofenseaz la reprouri; agg-amel la mare). Cu Thuj. ( alunie, pistrui, semne din natere, negi, probleme post vaccinare). CAZURI: 1. Pacient R.L. n vrst de 32 ani, sex masculin se prezint la consultaie (a venit cu 15 min mai devreme) n septembrie 2005 pentru o frica de a bate la usa cum spune soia lui care l nsoete peste tot. Are o lips de ncredere n sine important. Este un timid. Blnd. Evit conflictele, se eschiveaz i nu se simte bine cnd trebuie s ntlneasc persoane necunoscute. Din acest motiv o pune pe soie s rspund sau s dea telefon cnd trebuie rezolvat o problem. E morocnos, preocupat i iritabil dac trebuie s-i onoreze un angajament; n aceste cazuri are aversiune pentru conversaie. Cand este criticat se nroete tot. Ii face treaba foarte bine i nu poate refuza dac i se cere ceva. Cu toate acestea are o mare fric de a grei. Triete mult n imaginaie unde se refugiaz des. Nu i-a cunoscut niciodat tatl. Mama l-a crescut fr s-l ncurajeze n ceea ce fcea. L-a devalorizat constant. Din APP reinem 2 operaii n copilrie: adenoidectomie i amigdalectomie pentru frecvente probleme O.R.L. Nu a fcut niciodat bolile copilriei. Ii place mult la mare unde se simte cel mai bine. Daca nu poate s ajung ntr-un an e o mare problem pentru el. Ii place muzica (se nchide n camer i o ascult la volum mare). Ii plac foarte mult cltoriile. Cand tun i fulger iese pe balcon i deschide larg geamul ca s vad tot (spre disperarea sotiei)

17

Preferine alimentare: e un gurmand, i plac mult dulciurile i are aversiune la grsimi. Doarme bine. In ultimul an a luat de la un alt medic homeopat: Arg-n, Gels, Lyc i Nat-mur fr nici o ameliorare. In urma consultaiei primete Carc ch 200 3 zile i Carc M peste o lun. Devine n cteva luni alt om dup cum spune soia lui: ncreztor, face fa tuturor problemelor i nu mai e nevoie s fie nsoit. A dobndit calm i stpnire de sine. I-au trecut i migrenele de care a uitat s vorbeasc la consultaie, nefiind considerate importante fa de restul simptomelor mentale. Comentarii: Este un bun remediu pentru copii, atunci cnd exist mai multe miasme n cazul respectiv. Multe cazuri de astm la copil, agg. de vaccinri rspund bine la Carc. Cazuri n care nici un remediu nu actioneaz i n care exist AHC de cancer rspund la Carc. Foubister a studiat 200 de de femei cu cancer i dup aceea a studiat copiii acestor femei. Toi aveau o tendin la semne din natere. Acioneaz pe angioame. Este folosit pentru prevenia leziunilor cheloide. Cei care au trit cu o fric intens perioade mari de timp au nevoie de acest remediu (remarc Foubister). Carcinosinum este indicat i la persoane abuzate sexual sau care au avut parte de relaii abuzive. Acestea duc ntotdeauna la supresia emoiilor. Este un remediu major pentru febra glandular, mononucleoz i oboseal cronic. Este foarte bun pentru probleme aprute dup vaccinare. Bibliografie: - George Vithoulkas (Materia Medica Viva). - Tinus Smits (Inspiring Homeopathy) - Radar Key Notes BOALA INCOMPLETA SI BOALA LOCALA ............................................................... 3 Dr Secil Omer ..................................................................................................................... 3

18

MIASMA CANCERINICA................................................................................................ 9 Dr. Ileana Rindasu .............................................................................................................. 9 CARCINOSINUM............................................................................................................ 11 Dr. Adrian Dumitrescu...................................................................................................... 11 HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR ............................... 20 Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................... 20 ANTIMONIUM CRUDUM ............................................................................................. 27 Dr Secil Omer ................................................................................................................... 27 ANTIMONIUM TARTARICUM .................................................................................... 28 Dr. Secil Omer .................................................................................................................. 28 DROSERA........................................................................................................................ 30 Dr. Secil Omer .................................................................................................................. 30 HOMEOPATIE IN PATOLOGIE DIGESTIVA.............................................................. 31 Dr. Mariana Galesanu ....................................................................................................... 31 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI DE FICAT, COLECIST, PANCREAS, SPLINA............................................................................................................................. 39 Dr. Omer Secil .................................................................................................................. 39 COLICILE ABDOMINALE ............................................................................................ 51 Dr. Silvia Nedelcu............................................................................................................. 51 COLOCYNTHIS .............................................................................................................. 53 Dr. Silvia Nedelcu............................................................................................................. 53 PODOPHYLLUM PELTATUM..................................................................................... 54 Dr. Adrian Dumitrescu...................................................................................................... 54 VERATRUM ALBUM..................................................................................................... 56 Dr Adrian Dumitrescu....................................................................................................... 56 CUPRUM METALLICUM.............................................................................................. 58 Dr. Ioana Ionescu .............................................................................................................. 58 CAPSICUM ANNUUM ................................................................................................... 60 Dr. Ioana Ionescu .............................................................................................................. 60 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE ................................................. 62 Dr. Dorin Dragos .............................................................................................................. 62 NEUROLOGIE HOMEOPATICA................................................................................... 76 Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 76 PSIHIATRIE HOMEOPATICA....................................................................................... 83 Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 83 NOSODE INTESTINALE................................................................................................ 96 Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 96 AGARICUS MUSCARIUS............................................................................................ 100 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 100 HELLEBORUS NIGER ................................................................................................. 102 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 102 HYOSCYAMUS............................................................................................................. 104 Dr. Ileana Rindasu .......................................................................................................... 104 STRAMONIUM ............................................................................................................. 106 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 106 LILIUM TIGRINUM...................................................................................................... 109

19

Dr. Secil Omer ................................................................................................................ 109 ANACARDIUM ORIENTALE...................................................................................... 111 Dr. Secil Omer ................................................................................................................ 111 TARENTULA HISPANICA .......................................................................................... 113 Dr Secil Omer ................................................................................................................. 113 PATOLOGIA APARATULUI URINAR....................................................................... 117 Dr. Dorin Dragos ............................................................................................................ 117 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA BOLILOR REUMATISMALE .... 141 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 141 HOMEOPATIE IN GINECOLOGIE ............................................................................. 145 Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................. 145 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA GENITALA MASCULINA ......... 152 Dr Secil Omer ................................................................................................................. 152 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA ORL .............................................. 158 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 158 MATRICARIA CHAMOMILLA................................................................................... 168 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 168 CINA (Artemisia cina).................................................................................................... 170 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 170 CICUTA VIROSA.......................................................................................................... 172 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 172 OPIUM, NUX MOSCHATA, LYSSINUM ................................................................... 174 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 174 APIS MELLIFICA.......................................................................................................... 183 Dr. Silvia Nedelcu........................................................................................................... 183 HEPAR SULPHURIS CALCAREUM........................................................................... 185 Dr. Silvia Nedelcu........................................................................................................... 185 PATOLOGIA ADOLESCENTULUI............................................................................. 187 Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................. 187 TRAUMATISME ........................................................................................................... 204 Dr Doina Pavlovschi ....................................................................................................... 204 HOMEOPATIA IN SARCINA, NASTERE SI LAUZIE .......................................... 206 Dr Adrian Dumitrescu..................................................................................................... 206 BAPTISIA TINCTORIA............................................................................................... 214 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 214 CANTHARIS.................................................................................................................. 217 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 217 STANNUM..................................................................................................................... 221 Dr Secil Omer ................................................................................................................. 221 PHOSPHORIC ACID..................................................................................................... 222 Dr. Secil Omer ................................................................................................................ 222 BARYTA-CARBONICA ............................................................................................... 224 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 224 SECALE CORNUTUM................................................................................................. 226 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 226 ZINCUM METALLICUM ............................................................................................. 228

20

Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 228 ALUMINA...................................................................................................................... 230 Dr. Silvia Nedelcu........................................................................................................... 230 CARBO VEGETABILIS................................................................................................ 232 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 232 PLUMBUM METALLICUM......................................................................................... 234 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 234 CIMICIFUGA RACEMOSA (Actea Racemosa) ........................................................... 236 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 236 LAC CANINUM ............................................................................................................ 239 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 239 CYCLAMEN EUROPAEUM ........................................................................................ 241 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 241 AMMONIUM CARBONICUM..................................................................................... 243 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 243 AMMONIUM MURIATICUM...................................................................................... 245 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 245 IPECACUANHA............................................................................................................ 247 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 247 HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR Dr Ioana Ionescu VIROZELE RESPIRATORII OBISNUITE:

Observatie! Racelile obisnuite ar trebui lasate sa-si urmeze cursul lor, intrucat orice scurgere reprezinta o cale de eliminare a toxinelor care n-ar trebui suprimata. Tratamentul homeopat ar trebui instituit doar in cazul in care raceala e severa si organismul nu poate lupta singur LARINGOTRAHEITE: in cadrul unei boli i nfectioase:

- debut brusc: Aconitum, Belladonna - debut progresiv: Bryonia, Ferrum phosphoricum - stare: Spongia, Samb., Coccus cacti, Coral. Rubr., Dros., Rumex, Sticta pulm. Laringita striduloasa: Spongia, Sambucus, Hepar sulfur Crup: Aconit Spongia Hepar sulfur, Sambucus Laringita tusigena: Coccus cacti, Cuprum met, Mephitis putorius Laringita cu disfonie: Arum Tryphyllum, Ammonium causticum Tuse nervoasa: Ignatia, Hyosciamus, Cina, Ambra grisea Tuse convulsiva: Drosera, Coccus cacti, Cuprum, Ipecca, Mephitis, Arnica

BRONSITA ACUTA: Debut: Aconit / Belladonna / Ferrr. Ph / Bry/ Oscilococinum Stare: tuse uscata: Bryonia, Rumex, Sticta pulmonaria, Drosera, Ferrum phos. tuse productiva: . ~ dispneizanta: Antimoniu tartaric, Ipecca, Kali carb., Blatta orientalis ~ nedispneizanta: Puls., Hepar s., Merc. vivus, Kali bich, Hydrastis, Stannum

21

~ cu expectoratie greu de eliminat: Ant. tart., Ip., Ant.sulph.aur., Caust., Senega ~ cu expectoratie abundenta: Antimoniu tartaric, Stannum ~ expectoratie purulenta: Hydr., Merc., Kali bich., Hepar sulph., Phellandr. ~ cu dispnee: Arsenicum album, Carbo veg, Kali carbonicum, Grindelia Bronsita cronica: - sicoza: Thuya, Natrium sulphuricum, Silicea, Medhorrhinum - psora: Arsenicum album, Calcarea carbonica, Natrium muriatic,

Lycopodium, Tuberculinum, Sulfur, Sulfur iodatum, Psorinum Observatii: Potentele joase cresc secretiile; potentele inalte usuca secretiile. Initial se administreaza potente joase care fluidifica si cresc secretiile; daca expectoratia devine prea abundenta, se administreaza potente inalte. Uneori o potenta inalta administrata la debut poate rezolva cazul.

Remedii de debut in patologia respiratorie Aconitum: - debut intens si brusc, frecvent nocturn dupa miezul noptii, - dupa expunere la vant rece si uscat, - febra inalta, fara transpiratie, - eretism cardiac cu tahicardie, - neliniste, anxietate, - sete de apa rece,- tuse uscata, ragusita, aspra, senzatia de arsura, carne vie in laringe - frecvent complicat cu crup, - tuse convulsiva Belladonna: - febra inalta brusc instalata, eretism cardiac, - congestie cefalica cu fata rosie si dureri pulsatile si extremitati reci, - caldura radianta , transpiratie

- mucoase uscate cu sete( limonada), - frecvent tuse uscata, ragusita, dureroasa, spastica , cu senzatia de spasm laringian, - fotofobie datorita midriazei, hiperestezie senzoriala cu hipersensibilitate la zgomote, contact si vibratii, - delir sau convulsii

Ferrum phosphoric: - febra moderata la un pacient hipostenic, - epistaxis, congestia fetei alterneaza cu paloare, tuse initial uscata, spastica, cu senzatie de arsura in piept; ulterior expectoratia unei mici cantitati de mucus galbui cu striatii sanguinolente Bryonia: - febra instalata progresiv, uscaciunea mucoaselor, - sete pt cantitati mari de apa rece,

- < miscare, - tuse uscata < miscare, respiratie, vorbind, camera calda - durere in timpul tusei > presand toracele cu palmele, - transpiratia > - in pleurezie, pneumopatie: durere acuta sub coaste sub forma de junghi - > apasare puternica > imobilitate> sezand pe partea dureroasa, < miscare,

respiratie Gelsemium: - debut progresiv, - febra moderata, - stare generala alterata cu slabiciune, oboseala, greutate, ameteala, - pleoape grele, ptozate, lipsa setei, - dureri musculare, de extremitati si de spate, - puls lent, slab Remedii ale perioadei de stare:

Antimoniu tartaric: - secretie crescuta de mucus gros , vascos, greu de eliminat, care sufoca pacientul; respiratie grea , incarcata, care produce un zgomot gros, aspru, ca si cum ar fierbe ceva in piept, - dispnee > expectoratie, - stare generala alterata, paloare, cianoza ( hematoza alterata), somnolenta , prostratie, indicat in stari severe, la varstnici sau copii debili, dar e util si in bronsitele banale Potentele joase favorizeaza expectoratia, iar potentele inalte usuca secretiile! ( initial:5-7 CH pt a favoriza expecoratia, ulterior 15 CH pt uscarea secretiilor)

22

Arum triphyllum: - inflamatie de culoare rosu viu la nivel nazo-faringeal si laringeal - raguseala, voce bitonala, tuse aspra, - excoriatii la nivelul narilor, buze uscate,

fisurate, sangerand din cauza muscaturilor Arsenicum album: - bronsita, pneumonie, pleurezie // AB, - tuse < aer rece, bauturi reci, 1-2 a.m., - dispnee < intins, 1-2 a.m., > sezut, - stare generala alterata cu slabiciune, agitatie, neliniste, sensibilitate la frig, - senzatie de arsura in piept > Q, - sete pt cantitati mici de apa rece, baute frecvent, - agravare nocturna 1- 3.00 a.m. Aviaire: - afectarea apexului pulmonar, pneumopatii si otite recurente Blatta orientalis: - bronsita astmatiforma, raluri sibilante si ronflante, - tuse initial uscata, apoi productiva, - alergie la praful de casa Coccus cacti: - tuse declansata de senztia de gadilatura in laringe < la trezire, insotita de expextoratia unei cantitati mici de mucus vascos, > aer rece, bauturi reci Corallium rubrum: - tuse violenta, spastica, exploziva < aer rece, ce determina roseata fetei, insotita de voma unui mucus filamentos, - faringe de culoare rosie Cuprum metallicum: - tuse spastica, convulsiva, cu sufocare si cianoza, determinata de spasm laringeal, - > bauturi reci, - uneori insotita de spasm general, pseudo-convulsii sau spasm la nivelul mainii cu policele inclestat in pumn Drosera : - mai rar indicat in crup, frecvent in tusea convulsiva, remediu tuberculinic

- crize paroxistice violente de tuse uscata, sufocanta, extrem de dureroasa( tine pieptul cu mainile), care se pot termina cu varsatura sau cu epistaxis, - < noaptea , cand se intinde in pat , cand mananca, vorbit, ras, cantat, Q, - senzatie de uscaciune, iritatie la nivelul gatului, sau de constrictie la nivelul gatului si pieptului. !potente > 30 CH

Hepar sulfur: - indicat frecvent dupa Spongia, in stadiile tardive ale crupului, - tuse initial uscata, aspra, sufocanta, apoi umeda, cu expectoratie purulenta - < frig, aer rece, bauturi reci, dezvelirea corpului, vorbit, > cadura locala, - senzatie dureroasa ca de aschie la nivelul gatului, + iritabiliate, secretii cu miros urat, de branza veche

! Potentele joase ( 5C) cresc supuratia si favorizeaza expectoratia ( atentie la cavitatile inchise) potentele inalte (> 30 C) opresc supuratia si usuca expectoratia. Se poate face adm in scara: 9- 15-30 C Hydrastis: - secretii vascoase galbui greu de eliminat, - tendinta la constipatie Hyosciamus: - tuse care apare in pozitie culcat si inceteaza cand se ridica Ignatia: - senzatie de nod in gat, - tusea antreneaza tuse, - tuse paradoxala (tigara altora) Ipeca: - tuse spastica emetizanta, cu tendinta dispneizanta si astmatiforma, - insotita de greata si voma, hipersalivatie, epistaxis, - raluri sibilante sau groase, determinate de acumularea de mucus in bronhii, dar expectoratie redusa, - limba fara depozit ; absenta setei, - bronsita astmatiforma, tuse convulsiva, bronsiolita Kali bichromicum: - expectoratie galben-verzui vascoasa, filamentoasa Kali carbonicum: - tuse convulsiva, bronsita, pneumonie, AB, - tuse spastica, cu senzatia de gadilatura in gat; expectoratie redusa, cenusie, asemanatoare grauntelor de tapioca, - dispnee < intins, > pozitia ganditorului, - dureri in piept ca o intepatura Mercurius solubilis: - tuse productiva, expectoratie muco-purulenta fetida, - frisoane la suprafata pielii, - transpiratii nocturne, - < noaptea, Q patului, semne buco- faringiene

23

insotitoare: faringita, halena fetida, sialoree < noaptea, limba umflata cu depozit gros galbui, cu amprente Phellandrium: - tuse productiva, sufocanta, < dimineata, - expectoratie abundenta, purulenta, verzuie, - dureri intepatoare parasternale care se extind in spate, - indicat la fumatori cronici, tbc Phosphorus: - infectii respiratorii recurente, orice raceala coboara in piept, - tuse uscata, dureroasa, in faze tardive expectoratie redusa striata cu sg, - senzatie de arsura in palme si piept

- sete pt apa rece( sau limonada), - < culcat pe partea stg sau pe spate, < aer rece, efort fizic, vorbit, ras, schimbari de vreme si de temperatura, frilozitate, dorinta de companie, frica de intuneric, - bronsita , astm, pneumonie, tuberculoza

Pulsatilla: - tuse uscata noaptea, intrerupand somnul, productiva ziua, cu mucus galben vascos

- > miscare si aer proaspat, - < in camera calda, - bronsita, astm frecvent alergic Pyrogenium: - in caz de suprainfectie, febra septica, disociere puls- temperatura Rhus toxicodendron: - infectii ale tractului respirator superior, bronsita, pneumonie sau gripa

- patologie declansata sau < de vreme rece si umeda, cand se uda, > la vreme calda, miscare, - febra cu dureri intense si neliniste care-l obliga sa se miste permanent; herpes in timpul febrei, - in pneumonie: tuse cu sputa ruginie

- Rumex: - tuse determinata de senzatia de gadilatura in gat sau piept - < aer rece inhalat sau trecand de la cald la rece, > Q, acoperind nasul si gura

Sambucus - indicat in crup, laringita striduloasa, astm, - trezire brusca dupa miezul noptii, copilul sare din pat cu senzatia de sufocare datorita spasmului glotic si unei secretii mucoase abundenta in laringe, - obstructie nazala, respiratie dificila, siflanta < cand sta culcat

- ragusala cu tuse sufocanta cu cianoza fetei, - transpira in timpul crizei de astm, sau dimineata la trezire, dar nu in somn, obstructie nazala < noaptea (fornaie pe nas)

- corp fierbinte cu maini si picioare reci( Bell), - > comprese fierbinti la nivelul gatului

Senega: - tulburari cronice respiratorii la varstnici, ar putea fi util in tbc, bronsita cronica cu secretie mucoasa abundenta, groasa, vascoasa, care se elimina greu si determina o horcaialala nivelul pieptului, tuse < aer rece, schimbari de temperatura, culcat, - dispnee < culcat, > sezut Spongia: - frecvent indicata dupa Aconit in crup, mucoase uscate, - tuse uscata, aspra, latratoare, caracteristica:ca fierastraul pe scandura, care - l scoala din somn, > bauturi calde, atmosfera umeda, cand lasa capul pe spate sau se apleaca in fata, < aer rece, bauturi reci, cu capul in jos, vorbit, inghitit, - senzatie de sufocare determinata de constrictia laringelui < in somn, anxietate tuse declansata de senzatia de gadilatura, furnicatura, iritatie la nivelul gatului sau pieptului

- indicat in laringite( crup), traheo- bronsite, AB, tbc Stannum : - expectoratie fetida, mucoasa/ mucopurulenta, cu gust dulceag sau sarat

- marcata astenie, slabiciune la nivelul pieptului, mai ales dupa efortul de tuse

24

- respiratie dificila sau slaba, dispnee la eforturi mici(vorbit) - patologia apare in faza finala a unor infectii respiratorii grave: pneumonie,

bronsita, tbc (ind si inainte si dupa tratamentul standard daca se mentine oboseala)

Sticta pulmonaria: - tuse uscata, iritativa, continua < noapte , camera rece, - mucoase nazale usacte, senzatie de obstructie la radacina nasului ca si cum ar

fi prins intr-un cleste, ceeea ce-l face sa sufle continuu nasul, fara nici-un rezultat

BRONSITA CRONICA: - miasma sicotica: Thuya, Natrium sulphuricum, Silicea, Medorrhinum - miasma psorica: Sulphur, Calc.carbonica, Lycopodium, Psorinum,

Arsenicum miasma tuberculinica: Sulphur iodatum, Natrium muriaticum, Tuberculinum

PNEUMOPATIA ACUTA: fara expectoratie: Bryonia, Ferrum phosph., Phosphorus, Ars. album cu expectoratie: Ipecca, Antimoniu tartaric, Hepar sulfur, Pyrogenium remedii specifice: Aviaire, Kali carb., Natr.s., Chel., Lyc., Phosph., Ars. Faza de rezolutie: Pulsatilla, Sulphur iodatum

Arsenicum album: - bronsiolita, astm, bronho- pneumonie, alternanta de agitatie si prostratie

- sete pt cantitati mici de apa rece repetate frecvent Aviaire: - focar congestiv la apex, tendinta la recidiva, tendinta la otite recurente Chelidonium: - pneumonie pe partea dreapta cu durere care iradiaza in spate spre regiunea scapulara dreapta, tuse dureroasa, hemoptizie, dorinta de bauturi calde Kali carbonicum; - bronsita, astm, pneumonie, < intre 2-4.00 dimineata, dimineata la trezire

- dispnee > pozitia ganditorului, - tuse spastica, cu senzatia de gadilatura in gat - pneumonie, frecvent stanga, dar si la nivelul lobului inferior drept /

pneumonie la copii; copilul tipa din cauza durerilor ascutite, ca un junghi, ce apar cand trage aer in piept; nu mai pot manca, bea, dormi

Natrium sulfuricum: - bronsita cronica, astm bronsic, pneumonie, tbc, - pneumonie cu localizare in baza stanga, tuse groasa, expectoratie si secretii verzui groase, < climat umed Phosphorus: - congestie pulmonara, pneumonie mai ales stanga cu senzatia de opresiune, apasare in piept, - tuse dureroasa, ca o arsura, frecvent hemoptizii sau expectoratie sanguinolenta

- auscultatie: raluri crepitante fine, anxietate crescuta, senzatie de caldura arzatoare in palme si piept, sete crescuta pt lichide reci( apa, limonada)

PLEUREZIA ACUTA NEPURULE NTA: Debut: Aconit, Belladonna, Ferrum phosphoricum Perioada de stare: Bryonia, Apis, Cantharis, Arnica

Bryonia: - remediul folosit cel mai frecvent in pleurezie, uscaciunea mucoaselor si hipersecretia seroaselor, - febra moderata, stare generala alterata, oboseala, dorinta de a sta in repaus, sete intensa, -durere intepatoare in partea laterala, < miscare, respiratie, > in imobilitate , presiune pe o suprafata mai mare, sezand pe partea dureroasa, tuse uscata, dureroasa < orice miscare

25

- auscultaie : frecatura pleurala sau disparitia murmurului vezicular Apis mellifica: - febra moderata, - dispnee < Q, tuse < culcat < noaptea, dureri toracice intepatoare, arzatoare < Q, piele uscata si fierbinte alternand cu per de transpiratie, oligurie

- absenta setei Cantharis: - indicat cand efuzia pleurala e profuza , insotita de dureri arzatoare >Q, oligurie Arnica: - pleurzie serofibrinoasa / seroasa / hematica, - patologia apare in urma unui traumatism BRONSIOLITA ACUTA: a) bronhospasm: Cuprum, Sambucus, Spongia, Arsenicum album, Iperita b) hipersecrtie de mucus: Ipecca, Antimonium tart., Blatta orientalis, Kali carbonicum ASTMUL BRONSIC Criza de astm bronsic: 1.Astmul uscat, cu bronhospasm, tuse spasmodica Arsenicum album: - crize aggravate noaptea , intre1.00-3.00, - dispnee < intins , > in sezut aplecat in fata; isi pierde respiratia imediat ce se intinde, cu bronhospasm , suieratura, < miscare - tuse seaca, < aer liber sau rece, bauturi reci ; agravat de tuse cu senzatia de opresiune - agitat si anxios in timpul atacului, - astmul alterneaza cu eruptiile cutanate Phosphorus: - - astm cu senzatie de opresiune, sufocare, anxietate < seara

- constrictie spasmodica in piept, inspiratie striduloasa seara la adormire - crize de sufocare nocturna, ca si cum plamanii ar fi paralizati, gafaiala

zgomotoasa, inspiratie dificila, pieptul pare greu si plin, opresiune sternala - tuse uscata sau cu expectoratie sanguinolenta, - constitutie tuberculinica

Lachezis: - predomina senzatia de sufocare , care e insotita de congestie; e disperat dupa aer, isi desface hainele, - < noaptea, in timpul somnului, dimineata la trezire, in camera calda, prin acoperirea nasului si gurii, atingerea gatului, dupa ce mananca sau vorbeste, dupa bauturi spirtoase, daca sta pe partea stanga , - > sezand aplecat in fata( Ars, Kali-c, Spong) / in aer liber, la rece, - Se trezeste noptea imediat ce adoarme, cu senzatia de sufocare; apnee de somn

- Astm declansat de emotii sau gelozie / la femei premenstrual sau la menopauza Sambucus: - astm < dupa miezul noptii, cu respiratie dificila, siflanta < culcat , > in sezut, - dispnee, sufocare intensa, tuse latratoare, sufocanta cu cianoza fetei, - transpira in timpul crizei de astm, sau dimineata la trezire, dar nu in somn, - obstructie nazala < noaptea, - laringospasm Cuprum: - astm cu crize violente cu tuse spastica, constrictia gatului, cianoza fetei,

- contractura pumnului, crampe, sughituri, - > daca bea putina apa rece, daca vomita

- < noaptea, emotii, vexare, frica, inainte si in timpul menstei, mergand impotriva vantului

Spongia: - astm ce complica infectiile respiratorii, cu sufocare, anxietate, respiratie aspra , tuse latratoare, raluri sibilante,- < noaptea, la menstruatie, - > ingestia de bauturi calde, cand da capul pe spate, - astm asociat cu gusa sau probleme cardiace Aralia racemosa: - - crize de astm de fiecare data cand merge la culcare, - > pozitie ridicata

26

Drosera: - predomina tusea in crize paroxistice violente, insotite frecvent de sufocare si cianoza, alteori varsaturi sau epistaxis, - < dupa miezul noptii, dupa ce mananca, vorbit, ras, cantat, culcat in pat, caldura patului 2. Astm cu hipersecretie de mucus Ipecca: - dispnee astmatiforma - hipersecretie de mucus, raluri fine sau groase

- tuse spasmodica violenta, sufocanta, care se termina cu voma gleroasa - eructatii, greata, hipersalivatie, limba curata, - paloare sau cianoza

Antimoniu tartaricum: - astm // bronsiolita la copii mici sau varstnici (BPOC) debili, epuizati, care nu pot elimina mucusul din plamani, - dispnee datorita hiperproductiei de mucus care nu poate fi eliminat, - respiratie incarcata, zgomotoasa, aspra, haraita; tuse grasa, dar cu expectoratie redusa, - raluri sibilante sau ronflante, - > daca elimina mucusul, - paloare, cianoza, epuizare

! potente joase in criza pt a favoriza expectoratia si inalte intre crize pt a usca secretiile

Blatta orientalis: - crize de asm frecvent declansate de alergeni(praf de casa) - obstructie bronsica importanta, la auscultatie se aude un zgomot caracteristic de

porumbar(sibilante si ronflante), - tuse initial seaca, apoi groasa cu expectoratie

! la cei alergici se folosesc potente > 30 CH Kali carbonic: - astm la varstnici // bronsiolita la copii, - crize nocturne, intre 2.oo-4.oo

- < intins, > ridicat, aplecat in fata, cu coatele sprijinite pe genunchi, - secretii bronsice greu de eliminat, gri, asemanatoare grauntelor de tapioca (secretie perlata)

- pacienti obositi, palizi, frigurosi, infiltrati, pot avea dureri lancinant , ca un junghi in spate si la baza pieptului sau in alte locuri; asociate cu tulburari digestive si articulare

Kali bichromic: - < noaptea, intre1 -2, cu tuse productiva, sputa verde groasa, vascoasa, filanta Natrium sulfuric: - astm < schimbari de vreme( vreme umeda, climat marin), efort fizic, 3-5 a.m., mahnire, suparare, infectii( fiecare raceala se transforma in astm)

- respiratie haraita, zgomotoasa, cu tuse groasa si expectoratie mucoasa verzuie 3. Astmul alergic: Pulmin Histamin sau Histamin - desensibilizare 4. Astmul nervos: Ignatia: - urmarea unei suparari, contrarietati, - tuse spasmodica, suspina, ofteaza

- paradoxal: face criza daca e singura, dar nu si intr-ocompanie placuta// sau face criza la parfumul altora, sau daca altii fumeaza, nu si la propriul parfum sau daca fumeaza ea

- > distragerea atentiei, < consolare Moschus: - Spasme isteriforme cu teatralism < frig , > aer proaspat Nux vomica: - criza declansata de manie // enervare // contrarietate // abuz alimentar la pacienti activi, iritabili, sensibili Lachezis: - astm declansat de enervare sau gelozie( astmul fratelui mai mare)

- criza declansata de furie neexprimata // nedreptate// contraritate Chamomilla: - crize declansate de furie, cu tuse uscata, iritabilitate, agitatie, tipa, tuseste Bibliografie:

27

Ghid practice de remedii homeopatice- Roger Morrison Matiere medicale homeopathique- Jacques Jouanny Matiere medicale homeopathique- Michel Guermonprez Homeopahie- principes-clinique techniques- Michel Guermonprez Radar Key notes Acute diseases in children- Gabrielle Punto ANTIMONIUM CRUDUM Dr Secil Omer Antimonium este un metal din grupa fosforului situindu-se intre Ars si Bismut.Daca Phos se simte in siguranta intre multi prieteni care il iubesc Ars percepe lumea ca pe o amenintare si de aceea isi taie o parte din legaturile cu lumea simtindu-se in siguranta inconjurat de citeva persoane. Ant se simte dezamagit de altii si are tendinta de a se izola find inconjurat de si mai putine persoane ca Ars. Remediul ant-c este o combinatie a Ant cu S care teoretizeaza si fantazeaza. Ca urmare pacientul dezamagit de lume se izoleaza si fantazeaza traind intr-o lume a lui ideala. El devine nostalgic si tinjeste fie dupa trecut dupa pamintul natal dupa o femeie ideala, femeia visurilor. Devine poetic si sentimental.In timp ce Canabis fantazeaza Ant idealizeaza. Nu suporta realitatea materiala nu vrea sa fie atins privit sau abordat. Ii place solitudinea sa fie cu el insusi in lumina lunii. Adultul tipic este linistit , sensibil, emotiv. Copilul Ant-c este iritabil si greu de diferentiat de copilul Cham. Ambele remedii au aversiune de a fi atins sau a fi privit. La adulti mai putem gasi romantism in lumina lunii. Pacientul este sentimentalsi are multe preocupari intelectuale ca si sensibilitati. Devine morocanos si satul de viata dupa o boala lunga. Principalul loc de actiune este tractul gastrointestinal-limba,stomacul, rectul. Orice i se intimpla persoanei se va repercuta asupra digestiei. Emotiile sunt percepute in stomac Simptome psihice Copii iritabili, tifnosi care nu suporta atingerea si nici sa fie priviti Pacienti sentimentali mai ales la lumina lunii. Face versuri. Tinjeste dupa femeia ideala Dispozitie suicidara. Trist si satul de viata. Probleme dupa o dezamagire in dragoste Aversiune pentru atingere. Furios la atingere. Aversiune de a fi privit Viseaza tara natala, ca intilneste o veche colega de scoala Preocupat de el insusi, uita sa urineze sau defece, mananca doar cand I se impune. Simptome generale.

28

Caldurosi si agg de caldura. Aspect fizic: fata rotunda moale, placut; gras si moale Agg de la o sursa de caldura radianta cum ar fi un resou, un foc deschis, un incalzitor Agg de la soare. Probleme aparute dupa o baie rece Aversiune la atingere (Tarent, Cham, Kali-c) Agg de vin acru si de otet Ii place sa manince. Obezitate. Agg de la mincat excesiv. Probleme dupa vaccinare Simptome fizice locale Cap - Cefalee de la caldura unei plite sau de la soare Crapaturi si inflamatii ale colturilor gurii - Crapaturi in zona narilor Inflamatii ale pleoapelor Obstructie nazala agg de caldura Afte bucale - Limba cu depozit albicios, gros ca zapada Larynx and trachea - Afonie de la caldura si amel de folosirea vocii Gastrointestinal - Dorinta pentru vin acru.Otet.Muraturi mai ales castraveti Indigestie de la excese alimentare. Digestie slaba. Aversiune pentru carne de porc Durere epigastrica de la un soc sau de la emotie. Eructatii Greata agg in timpul cefaleeii, agg de baut si de excese alimentare Diaree de la mincaruri acre, otet, piine Alternanta de diaree si constipatie (mai ales la virstnici) Piept - Tuse cind intra intr-o camera calda. Tuse cronica ca o gidilitura. Urogenital - Supresia menstruatiei de la o baie rece. Dureri de dinti inainte de menstra Extremitati Artrite. Durere in talpi si picioare agg de mers. Negi plantari. Calozitati. Unghii ingrosate si crapate Piele Impetigo. Piele groasa adesea crapata. Eruptii agg de caldura radiate, agg de baie Eruptii cu secretie ca mierea (graph). Chicken pox (varsat de vint) Negi grosi. Unghii deformate, friabile, rupte. Tendinta la calozitati, bataturi Crapaturi ale colturilor gurii si narilor Clinic Artrite.Calozitati. Varsat de vint. Sd de oboseala cronica. Tuse. Depresie. Diaree. Bufeuri. Gastrita. Glosita. Cefalee. Menopauza. Impetigo. Obezitate. Ulcer peptic. Infectii respiratorii. Comparatii Sulph - obezitate,agg de caldura, indigestii diaree, probleme cutanate Graph - obezitate, probleme digestive, calozitati, piele crapata, secretii melicerice Puls - agg de caldura si soare, sentimental, obez, tuse , exantem Carbo-veg, Ferr, Calc, Caps ANTIMONIUM TARTARICUM Dr. Secil Omer Tartar Emetic 2[ K(SbO)C4H4O6 ] H2O Acest remediu e util mai ales in afectiunile respiratorii fata de ant-c care este util mai ales in cazuri de afectiuni digestive. Majoritatea cazurilor sunt afectari severe de tract respirator inferior :bronsite bronhopneumoii, pneumonii. Acest remediu este util in afectiuni pulmonare cu marcata congestie si catar. Apar frecvent o respiratie zgomotoasa si o tuse umeda. Desi apparent

29

este mult mucus in torace expectoratia este redusa. In timpul tusei se poate auzi miscarea acestui mucus gros dar pacientul nu il poate elimina.Chiar pare sa il sufoce.Cind cianoza si sufocarea domina tabloul clinic remediul este de luat in calcul. Este util la pacientii disperati desi poate fi utilizat cu success si in bronsite simple si infectii respiratorii Este tipica acumularea de mucus in caile aeriene cu hiriiala in piept si incapacitate de a expectora. Fata este palida si cianotica datorita lipsei de oxigenare. Alte afectiuni in care este util sunt cele de organe digestive si cele ale sistemului nervos. Voma cu greata intense si prostratie; raceala cu transpiratie rece si somnolenta Tremuraturi interne mai ales ale capului si miinilor. Eruptii adesea pustulare. Remediul este util in copilarie si la virsta adulta; Remediul era utilizat clasic pentru provocarea varsaturii datorita efectului emetizant. Amel de expectoratie Simptome psihice Iritabil tifnos mai ales in timpul bolilor acute. Aversiune la atingere sau sa fie privit Se agata de cei din jur; vrea sa fie luat in brate; nu vrea sa fie singur. Vrea sa fie tinut vertical (la copii). Apatic. Vorbeste in somn. Toropeala, stari comatoase Simptome generale Pacientii epuizati. Sepsis si soc. Stari terminale cu afectarea respiratiei si puls slab. Somnolenta marcata in timpul tusei sau bronsitei. Puls slab si filiform Cazurile grave terminale pot fi foarte reci cu transpiratii reci si totusi sa aibe agg de la caldura cu dorinta de aer proaspat si ventilare; in stadiile initiale este mai calduros Copii sau bebelusi cu afectiuni avansate respiratorii sau cardiace. Expectoratie; varsaturi Amel de expectoratie si de pozitia verticala . Agg de camere calde. Ameliorat de : culcat pe dreapta (varsaturile); Purtat in brate in pozitie verticala; Probleme aparute dupa vaccinare Sete pentru apa rece; bea putin si des. Lipsa setei in timpul febrei Dorinta de mere; acrituri. Aversiune la lapte alimente acre. Simptome fizice locale Cap - Cianoza in timpul problemelor respiratorii mai ales la buze. Limba incarcata Facies hipocratic ;transpiratii reci la nivelul fruntii. Batai ale aripilor nazale( Lyc-in pneumonii mai ales) Gastrointestinal - Varsaturi in orice pozitie cu exceptia pozitiei culcat pe dreapta Varsaturi urmate de epuizare si somnolenta. Vomita si expectoreaza cu mare efort Greata la fel de intensa ca cea de Ip dar este amel de varsatura si nu e asa de persistenta Greata cu slabiciune mare si transpiratii reci. Greata si varsaturi la tuse. Lipsa setei sau bea putin si des. Gastrita. Pulsatii abdominale. Diaree in timpul exantemului.Util in holera dupa parerea clasicilor. Piept - Hiriiala groasa in piept si laringe Tuse umeda cu hiriiala dar putin productiva. Plinge inainte si dupa tuse. Tuse si bronsita la pacienti virstnici mai ales in lunile de iarna Bronsita a copiilor si virstnicilor cu slabiciune in piept si redusa capacitate de expulzie a secretiilor. Respiratie dificila > de expectoratie; isi foloseste muschii respiratori accesori. Respirarie dificila a nou-nascutilor (laur). Copii cu hiriiala in piept (kali-s) Pneumonie; hepatizatie pulmonara dupa o pneumonie Tuse convulsive. Asfixie a nou nascutilor. Emfizem .Tuberculoza. Asfixie de la corpi straini cu toropeala si coma. Musculoscheletal

30

Reumatism. Durere si greutate lombara si sacrala (chiar durere violenta sacrolombara) Durere migratorie in articulatii Somn - Somnolenta ce insoteste majoritatea acuzelor (Op, Nux-m). Toropeala < de tuse Somnolenta si coma; acestea pot apare atit in afectiunile respiratorii cit si in febra intermitenta. Un alt remediu mare in somnolenta din pneumonii este Opi